SERIA n,—ANUL IE, No. 358. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia JOI. 23 IANUARIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOViHEKTELB încep U1 fi U ale C eirellul fi se pliteee tot-d’a-n «i înainte In BuomrfU la Casa Administraţiei In fudt{4 şi dremătat* prin mandate poştale Un an In ţari 80 lei; In etreinltate 60 lei Şase luni ... 16 > » > *5 » Trei luni . . . 8 * > > ÎS » Un num Ir în străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA H». «-8TRADA CLEMENŢEI—No. t CA AlTIJlfCIITBIIJK la Bucureşti şi judeţe se prtmtc numai la Administraţie Ia străinătate, direct la admtnsĂraite şi la toate oficiile de publicitate Anundnrl la pag. IV .... » 0,30 b. linia > > > m.........1- lei S * » » n . . . . . s.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul) U> ■■■ir reehlt S0 băii ADSfIW INTRAŢI A «o. STKADa CLEMENŢEI -No. 3. INFAMIA Guvernul a triumfat la Ga- urna şi arestaţi. Iar în vre- laţî — un triumf pătat de noroi şi de sînge. Am spus din capul locului şi toată lumea simţea că în alegerea aceasta colectivitatea joacă o partidă desperată. Biciuit pînă la sînge în toate alegerile parţiale, monstrul colectivist şi-a concentrat totă sălbatica-! furie asupra alegerii colegiului II de Covur-lul, închipuindu-şl că va opri în loc curentul ostil ce mişcă toată ţara. Ce nu sa făcut pentru a scoate din urnă pe candidatul guvernamental? S’a întrebuinţat nu numai influenţa de care în mod natural dispune guvernul; sau pus în mişcare nu numai mijloacele oculte pe cari i le procură colectivităţii Banca Naţională şi creditele; s’a ti făcut nu numai promisiuni şi ameninţări între patru ochi. S’a făcut mal mult: administraţiunea a dus lupta pe faţă, fără ruşine şi fără frică de legi; administraţiunea a luat cu asalt alegerea. Grozăviile acestei campanii, a căreia amintire greu se va şterge, se cunosc în trăsături mari din relaţiunile pe cari le-am publicat. De la centru s’a dat ordin ca cu nici un preţ să nu reuşească candidatul conservator, si ordinul a fost eze-cutat. Administraţiunea a lovit în interesele alegătorilor bănuit! că simpatisează cu opoziţiu-nea; bandele prefectorale afi stîlcit cît au vrut; pe alegătorii de cari nu era sigur, prefectul 'l-a supus la jură-mlnt; în contra candidatului conservator s’au răspîndit, de chiar agenţii forţei publice, cele mal infame calomnii. Aşa înţelege colectivitatea lupta electorală: să lovească în averea, în onoarea adversarilor şi să le primejduiască chiar viaţa. Erî, în ziua alegere!, Ga-laţul avea aerul unul oraş cucerit de barbari. Din zori de zi, bandele au ocupat localurile de vot şi împrejurimile şi toată ziua afi terorizat pe alegători cu ajutorul făţiş al administra-ţiunel; poliţia a sechestrat pe alegători şi i-a tîrît la vot sub pază; cetăţenii independenţi an fost alungaţi de la mea cînd se petreceau aceste sălbătăcit, parchetul a refuzat necontenit să-şi facă datoria şi s’a ascuns chiar, pentru ca opoziţia să nu mal aibă nici cui reclama. Tocmai tîrziu, cînd graţie teroare! se asigurase isbînda guvernului, a fost adusă armata, Bătăuşii triumfători ati cutezat s’o atace. Şi care e rezultatul atîtor sforţări uriaşe, atîtor mişeii! şi sâlbătăciî? Candidatul guvernului a reuşit cu 85 de voturi. Intr’un colegiu al douilea, în care în genere puterea administratiimel e fără mar-gini; într'unport,unde Banca Naţională are influenţă hotă-rîtoare; după atîtea presiuni şi violenţe — un asemenea rezultat dovedeşte clar ca ziua cea mal senină că inima Galaţiuluî a bătut pentru romînul conservator Fi-lipescu, contra grecului colectivist Sechiaris. Verdictul Gălăţenilor sună ca al ţărel întregi: „domnia ineptă şi desfrinată a colectivităţii nu mal e de suferit Prin nenumărate infamii şi violenţe, guvernul a obţinut succesul material. Succesul moral însă e al partidului conservator, către care se îndreptează astă-zî toate speranţele. Şi pentru un scaun în Cameră, regimul s’a încărcat de infamie în ochii ţărel întregi; căci toate privirile au fost a-ţintite asupra Galaţuluî. GUVERN CU DOUĂ FEŢE Purtarea guvernului tu alegerea de la Galaţi a fost iueallli-cabllă. Duplicitate mai revoltătoare uu s’a pomenit. Aci la ceutrn, gură dulce; declaraţii peste declaraţii că libertatea alegerilor va ii respectată, că administraţiunea nu se va a-mesteca, că violenţele vor fi Împiedecate $1 urmărite cu asprime. La Galaţi, o adevărată urgie ; baude de bătăuşi beţi, conduse de administraţie, terorizează lumea; poliţia la cu asalt localurile de vot şi le Înconjură cu gardă de ciomăgaşl; alegătorii suut znoplţi tu bătăi, parchetul refuză să iutervle, cu toate repetatele reclamiiţlunl. Ael la centru, etnd i se arată ministrului de interne depeşile ee primim din Galaţi, acesta părăseşte banca ministerială şi zice tare eă se «luee la telefon să don ordine ea scandalul să lureteze. Ea Oalaţi, desfrlul şi violenţele admlnlstraţiunll redublează; Iar procurorii se ascund. Guvernul face ast-fel un Joc din cele mai mizerabile. Dar a (ost prins şl dubla mască ce şi-a lipit pe' obraz va (1 sfărâmată, pentru ca toată lumea să-I vadă nemernicia* DE LA GALAŢI TRATĂRILE DINTRE GUVERN şpSTURDZIŞTl Spaima colectivităţii. — Armistiţiul.—Iu faţa abizulul. Spaima colectivităţii Ieri s a răspîndit vestea că guvernul şî-a dat demisiunea ca semn de protestare în contra intrigilor sturdeiste. Şi in adevăr patimele colectivităţii erau atît de deslănţuite, în 1 cit toată lumea se aştepta ca legăturile şubrede ce mai există între guvern şi coledivUate să fie rupte cu desăvlrşire. De aici atonul ubucnirel crisel. In realitate, însă, sturdziştii văeînd hotărîrea nestrămutată a unor miniştri şi a cîlor-va personalităţi marcante de a nu ceda pretenţiunilor elicei Stur-dea-Cantacueino, aii fost cuprinşi de spaimă simţind că în cavul unei so-maţiuni vor produce nu numai o criză ministerială, ci chiar şi căderea colectivităţii de la putere. Şi atunci s'aii aslîmpăral puţin. Armistiţiul Somaţiunea sturdziştilor în cap cu d. Ferechide neproducînd rezultatul aşteptat, adică retragerea sau cel puţin remanierea radicală a cabinetului, nimeni n'a îndrăznit să facă uz de represaliile anunţate în contra guvernului, ci din contra s’a încheiat un armistiţiu Între cele două tabere colectiviste, armistiţiu care va da prilej atît slurdeişl ilor, cit şi aurelianiştilor să-şi reculeagă forţele. Pînă cînd va dura acest armistiţiu, nimeni nu o ştie. Se poale întîmpla însă ca mline chiar lupta să retnceapă, luptă pe moarte şi pe viaţă. Toţi colectiviştii sunt unanimi în credinţa că situaţia actuală e intolerabilă, că nu va dura mai mult de cite-va sile şi se va sfîrşi ori cu revenirea d-luî Slnrdza la putere, ori cm o remaniere ministerială, în sensul ca preponderenţa «şefului» colectivităţii să fie asigurată pentru orl-ce eventualitate. In faţa abizulul Spre a ilustra situaţia, cităm aici părerile citor-va sturdzişti : D. Delavrancea, într’o conversaţie avută cu un amic al său, a spus următoarele cuvinte : — Trebue să forţăm situaţia ca să punem odată capăt acestui scandal! D. Iunius Lecca a declarat ieri la Cameră : — Nici prin gînd nu ne-a trecut să invalidăm vr’o alegere, dar am ţinut să dăm o lecţie d-lul Lascar şi să-t arătăm că suntem mai tari de cit guvernul. D. Basil Epurescu, întrebat asupra conferinţei pe care a avut'o cu d. Stur-dea al altă seară, a spus următoarele : — Ori cădem toţi, ori revine d. Sturdea. Impresia necolectiviştilor este că atît sturdziştii cît şi aurelianiştit vor fi zdrobiţi cît mal aurind, poate peste două-trei zile. VASILE LASCAR Famenii cari ne guvernează sunt mai o-dioşl de cît barbarii cari i-au precedat. Neputincioşi şi incapabili, epigonii cari s’aii instalat la putere, ca într’o succesiune flră moştenitori, n’au nici curagiul bărbaţilor, nici biîndejea femeilor. ErniafrodiţI sufleteşti, vechilii colectivităţii încearcă să fie şireţi fără inteligenţă şi corecţi fără pudoare. In special gnomul de la interne este de o duplicitate greţoasă, care a împrăştiat pînă şi iluziile acelora cari îşi închipuiau că tocmai neputinţa d-lui Vasile Lascar e o chezăşie. Prin circulirl şi in Parlament, vornicul ţării se răţuiejte că’şî va închide cariera politici dacă nu va reuşi să facă din administraţie o a doua magistrstură, iar între patru ochi cu agenţii săi, dă ordine cari îl pun d’asupra lui Radu Mihaih în mocirla de ingerinţe! Trimite porunci coufidenţiale prefecţilor, prin cari ’I face răspunzători cu slujba lor pentru isbînda candidatului guvernamental ; chiami pe alegătorii influenţi la telefon şi ’I conjură să nu cruţe nici un mijloc pentru a doborî pe adversar; cere parchetului si se evaporeze In ziua de alegeri, şi porunceşte prefectului să împrăştie, prin a- genIil#wW’.Idlacbi,6n4aiâe^rai voieşte cu nici un preţ să se aleagă candidaţii conservatori. După aceste isprăvi, expediază la Galaţi o echipă de bivolari, trimite administraţiei fondurile necesare pentru a continua orgiile, şi, o dată treaba isprăvită, se duce în Cameră şi batjocoreşte reprezentaţiunea naţională făgăduind, cu un surîs rău mascat, că va da ordine ca scandalurile să înceteze. Stănciulescu era, o mărturisim, mal cinic, dar mal cavaler. Şi acestui neisprăvit, l-am acordat credit atîta vreme, 5nchipuindu-ne că prăbuşirea d-lul Sturdza îl va fi slujit de lecţie. De alt-fel, Meşchiu de la interne "şi-a făcut proba de mult deja. La 14 Martie 1888, cînd Szilagy trăgea cu puşca în deputaţi, d. Vasile Lascar interpela guvernul, în mijlocul huiduelel colegilor săi cu omenie, asupra măsurilor ce are de gînd să ia ministerul pentru a îm-pedica repetarea scenelor produse de nişte derbedei ca;... Dumitru Brătianu, G. Vernescu, Fleva, Lascar Catargiu, Alexandru Lahovari, Nicolae Ionescu, G. Paladi, fraţii Leca, etc.» Neruşinatul sîngeros de la 87 nu putea ajunge, crescînd, de cît secătura barbari de la 1897. TRIBUNA POLITICA m memmmmammmmmmemmmemmmmmmBM i Criza latenta de pinfi acum a izbucnit, tn fine, făţiş. Azi s’a tras la Senat primul glonţ. Maturul corp a respins, cu 47 de voturi contra 14, proiectul, susţinut de d. Şendrea, pentru suprimarea rezumatului aesbaterilor de la Curtea cu juraţi. Or, acest proiect a fost votat de Cameră; prin urmare, conflictul este acum Intre cele două corpuri legiuitoare. Dacă la aceasta se va adăoga conflictul permanent dintre d-nil. Sturdza şi Aurelian, vom avea icoana exactă a halului colectivităţii. Partidul acesta nu se retrage de la putere, ci cade ca un cadavru putred. BIVOLARI! Lipsiţi de credit şi de autoritate morală. colectiviştii scot ciomagul Ia cea dintiiu dificultate mal serioasă. La 16 Noembre; cănii cetăţenii, unnînd uu precedent creat do colectivişti, «ui plecat Ia Cameră ca să protesteze în contra nelegiuire! săverşite în potriva mitropolitului primat, «fi fost Întâmpinaţi de bivolarii din Giurgiu, de ciomăgaşiî primarului şi al prefectului d“ poliţie, ciomă-gişil cari, demni reprezentanţi al guvernului, afi răspuns cu bătu în numele stăpânirii. A doua zi, 17 Noembre, In vedere că scenele din ajun aveaţi să se repete, stăpânirea a îndoit rîndurile bătăuşilor din Capitală cu noul cote de bivolari aduşi de către faimosul Iepurescu. A treia zi, la 18 Noembre, bivolarii, muştruluiţi de către odiosul Puvel Stă-tescu, s’aii năpustit asupra studenţilor în sălile de studii ale universităţii şi afi însângerat tinerimea studiousă. Azi, acciuşl bivolari sunt trimişi Ia Galaţi ca să terorizeze pe alegători- dispuşi să sprijine candidatura d-lui Filipescu. Rivolarii sunt pentru colectivişti ceea-ce sunt Corzii pentru oştirea turcească: bestia sângeroasă pe care »o sprijină în momente o de grea primejdie. Şi rezultatul operaţiunii acestor fiare se înscrie în cartea năravurilor electoralo la rubrica: «alegeri liberei» In această ironie crudă se cuprinde tot dispreţul pe care ’l afi colectiviştii pentru corpul electoral. RĂSPUNDEREA va veni Fie că colectivitatea a ajuns la ultimul grad do nesimţire, fie că răutatea el s’a urcat pînă la turbare, destul că regimul a lepădat or!-ce ruşine. In alegerea de balotaj de la Galaţi administraţiunea s’a dat la o adevărată beţie de ingerinţl, tntrebuinţlnd pînă şi cele mal infame mijloace. Faptul că regimul işl vedea existenţa ameninţată, dacă poate explica goana sălbatică in potriva alegătorilor, uu poate să o şi scuzeze. Mişeliile şi neomeniile săvlrşite de guvern, şi făţărnicia lui, I’ati încărcat cu o grea răspundere. Poate râ astâ-zl nu-şl dă seamă regimul de urmarea faplelor sale; dar ceasul răspunderel va suna mal curiud de cum işl Închipuie. Vom vedea atunci din'ce găuri va trebui să scoatem pe sălbaticii cruzi şi făţarnici de astâ-zl. TRIBUNA LITERARA CREDINŢĂ ŞI ŞTIINŢĂ (Urmare şi finei Rflmine insă ca uu fapt cert şi ne,contestabil că, pentru ţara noastră, ateismul a fost un adevărat blestem. Nicăerl nu s’a văzut mal multă frazeologie seacă; mal mult patriotism de căpătuială ; mal multă politică egoistă, de interes material. La noi a fost mal mare ca ori şi unde clasa celor cari numai banul şi elştigut ti vlnează «oameni mici de zile, mari de patimi», tot ceea-ce, cu adtncă pătrundere de sufletul semenilor săi, Etnineseu a zis: Dumnezeul nostru umbra; patria noastră o frază. In noi totul e spoială, tot e lustru fără buză. Toate aceste afirmări cari ar părea absurde la prima dată, unor minţi super-fi-ciale, sunt adevăruri nestrămutate, pe cari le-ar putea simţi orl-cine cînd ar sta şi ar cugeta serios la tot procesul psihologic care se urmează după alungarea credinţei din sufletul omului. Este acel gol imens şi zdrobitor, golul spiritual, pe care omul vrea să’l umple cu satisfacerea părţel lui materiale. încercare zadarnică şi cu attt mal dureroasă, cu cit omul ajunge lntr'e vreme să cunoască această zădărnicie. In potriva acestui curent care năzuia la desâvlrşita animalizare a omului, s’a ridicat In apusul Europei noul curent idealist, curent care astă-zî e lu floare, se bucură de o întreagă literatură şi este privit ca adevăratul curent al viitorului. In sensul acesta nu s’a făcut nimfe încă în ţara noastră. Un curent nott identrst,' este de neapărată trebuinţă să se afirme. El există deja In public ; este In germen, dar uu e încă format. Şi, trebue să se formeze. A-vem trebuinţă de o purificare a aerului, de o înseninare a cerului, de o lărgire a orizontului nostru. Totul pe bazele unei credinţi nestrămutate. Religia singură e capabilă să ne dea o satisfacere deplină la toate Întrebările noastre. Sforţarea făcută de ştiinţa naturalistă de a ucide sentimentul a fost o sforţare nebună şi din fericire neizbutită. A căuta să tăgădueştl purturea şi rolul sentimentului In evoluţia omului, a căuta să substitui simţirii nişte formule şi interpretări nesigure, bazate pe bipoteză dar pline de pretenţii, fireşte câeste un original mod de vedere, o încercare de a arăta puterea «trestiei cugetătoare» dar numai atît. Faţă cu adevărul, care nu s’a arătat şi nu se va arăta nici odată minţii omeneşti, orice tentativă de a substitui sentimentului şi credinţei o formulă raţională, e zadarnică şi lipsită de viitor. Numai sentimentul poate conduce bine pe om ; numai el poate da un avînt progresului social, Ramlne însă întrebarea ce sentiment se poate şi se mal poate cultiva, astă-zl. Mulţi dintre 110I nu mal pot crede; ştiinţa le-a doborlt concepţia frumoasă a religiei, mulţi pllng ca Faust pe ruinele «frumoasei lumi» răpite de această nenorocită zămislire a raţiunii. Pentru aceştia, cari pot dacă ar voi, să-şl creeze o concepţie morală, alt liman de mtntuire nu poate să găsească de cit în noul curent idealist, care Îndeamnă, pa om să ’şl ridice ochii de Ia aceasta informă grămadă de tărlinurl, către seniuul sferilor ideale. Ideea unul bine suprem c singura concepţie care poate să vie în ajutorul sufletelor cari ’şl aii pierdut credinţa. Această idee însă trebue să o mărturisim e prea şovăitoare, ca ori ce se înte-meieazâ pe puterile raţiune!. Omul este pus in aeeaslă alternativă: al sau n’al credinţă? Dacă s’a stins credinţa, orl-ce concepţie, orl-ce doctrină morală e şubredă. In afară de religie nu e posibilă o concepţie autoritară bazată pe raţiune. Singură credinţa, credinţa oarbă şi senină poate să dea omului o cale de urinat ; poale să păstreze nealterală închegarea socială şi poate să împace toate dorinţele răsărite tn sil flet, sugrumîndu le, saii dîndu-le o direcţie cu totul spirituală. Tot ce s’a făcut mare Î11 istorie, numai credinţa a făcut-o. Epocele de grandioasă înflorire ale Statelor afi coincidat cu ospo-rire a sentimentului religios; clnd Statele atl slăbit şi naţiunile afi decăzut, s’a slăbit şi sentimentul religios. Aceasta a fost recunoscută de toţi cugetătorii cari s’au ridicat d’asupra discuţiilor nuci, cari afi studiat cu imparţialitate istoria şi evoluţia o-nlenirel. Ori cît ar încerca să se substitue credinţi!, ştiinţa, Încercarea va fi zadarnică. După cum am mal spus etnd-va omul este o dualitate, ştiinţa şi credinţa satisfac flecare în sensul el această dualitate. Intre ştiinţă şi religie trebue să existe o armonie, după cum în om, urnionie trebue să existe între spirit şi materie. Şi dacă o parte trebue să prepondereze, de sigur că nu materiea va fi aceasta. Doctrină întlie-tăţil materii va trece în curiud ca uu fapt istoric, ca o elucubraţie a minţii omeneşti. Reacţia în contra acestei leudinţe se ur — r* mează azi cu entusîasm tn toată Europa: idealism, spiritualism, ocultism, misticism, toate anta o răzvrătire violentă In contra vechiului curent. Dintre toate, cel mal puternic şi cel mal cu viitor este curentul idealist, Întemeiat pe credinţa nestrămutată. Toţi marii cugetători, toate geniile pu-ternice ale ştiinţei, cari n'uQ cautat să Închisă universul lutr’un laborator de chimie, nici n’afl cautat explicarea lurael intr’o e-pruveta, ori morala Intr’un alambic, loţl afl fost idealişti. A fost idealist religios marele matematician Augustin Cauehy, a fost fanatic Pascal, ca şi Fermat; idealişti afi fost şi Newton, Enler, Rob*-rral şi Leib-nitz. Afi lost idealişti Biot şi Ampere, Cu-viâre şi Fiourens; tot idealişti—In alt sens —afi fust Darwin, Pasteur şi Ciaude Ber-nard, apostoli al idee/. 0 rea consecinţa tot a exageratei şliinţl naturaliste este şi şcoăla modernă, întemeiata numai pe instrucţie, In paguba educaţiei, şcoală care caută* numai cultivarea raţiuuel, neţinfiml mal nici o socoteală de sentiment. Din această causă, cum am arătat lutr’ua precedent articol, şcoala modernă a devenit o primejdie socială. Pentru vindecarea tuturor acestor răutăţi, pecari ni le-a dăruit ştiinţa naturalistă, este deci necesar eu alăt mal ales pentru ţara noastră, creiarea unul curent ideatist. O-datA cu acest curent s’ar ridica omul iar la vechea Iul demnitate; s’ar da avlnt iar pornirilor mari şi generoase cari, de a-lungul atltor veacuri strălucite, ah Însufleţit şi Înălţat omenirea. Spiritul omenesc s’ar ridica iar la concepţiile înalte; s’ar ivi iar tendinţa de generalizare, de sinteză a Cunoştinţelor. Ar trebui să dispară ca o tristă amintire toate acele teudinţl egoiste, toata goana după iuteiesele materiale; josnice şi personale, cari afi întunecat sufletul omenesc In veacul acesta. Curentul idealist este cerut de higiena spiritului; creiarea lui e neapărat trebuincioasă. Deja el există, In slmbure, şi în ţara noastră. Pentru a i se asigura Insa un viitor puternic, spre a i se da o temelie trainică, trebue pornită o puternică propaganda referitoare la modul de a fi ai şcoalel moderne. Se impune şcoalel rolul de educaţiune. Acolo se modulează societatea viitoarei, se Încheagă temelia ori-cărel porniri mari; către ea trebue să-şl Îndrepte toţi privirile. Acele clte-va spirite superficiale saii încătuşate de «utopii ştiinţifice» cu neîncredere zîmbesc ironic, l’a cele ce se agită asta zi, uu vor lutlrzia mult piuă clnd să li se dea convingerea desâvtrşită despre o serioasa şi trainică mişcare la acest sens. Soarta aceasta aii avut-o toate curentele noul : primite cu ironie saii neîncredere, s’afi impus cu vremea, căci ele corespun-' deaiî unei porniri aproape generale a spiritului omenesc. ...Iar ciad acest curent va străluci în toata splendoarea lui şi tn această ţară, graţie unor spirite puternice şi mal pline de autoritate, noi cel cari n’avem nici prestigiul unor fapte săvlrşite, nici autoritatea unor opere complecte, am fi cu prisos răsplătiţi prin izbiiida acelora, amintindu-ne că aşa, farft autoritate cum am fost, tot am Îndrăznit să spunem în mijlocul unei neîncrederi aproape generale, din partea publicului, aceea ce adinca şi siucera noastră convingere a crezut adevărat... Al. Antemireanu. A&s. Revista săptfiinănală «Liga Română» publică, tn numărul săli din urmă, următoarele rînduri, pe cari astă-zl, rând Iu no: costiunra culturel şi eduraţipuil publice a ajuna o chestiune aşa de arzătoare, nu Io putem tu do-ujtins recomanda atenţiunii tinerimii noastre iubitoare de adevărat progres : In cercurile societăţii ruseşti, mai ales in studenţime, există acum o mişcare foarte interesanta — tendinţa de a se cultiva de sine. Pentru realizarea scopului acestuia, s’aii Întemeiat tn Moscova şi tu Petersburg două societăţi. Cea din Moscova poartă numele: * Comisiunea pentru organizarea lecturei de acasă», şi a stabilit programe, dup i cari poţi studia m 4 ani ştiinţele naturale, biologia, filosofia, sociologia, istoria ori literatura. Pentru publicul care nu poate cerceta universităţile, acest sistem e de folos. Programele pe cari Ie recomandă pentru anul Iutii eomisiunea din Moscova s’ail publicat la 1865 mal Iutii. In cîte-va luni, publica-ţiuaea aceasta s’a vîndut în vre-o 20 mii exemplare. Acum s’a publicat programul pentru anul al doilea. Comisiunea din Petersburg lucrează în aoelaş sens. In iruntea lucrărilor slafi profesori universitari. Comisiunea din Petersburg a decis să publice un program enciclopedic, Insemnlnd pentru toate specialităţile toate cărţile, pe cari trebue să le fi citit, pentru-ca să ’ţl fi însuşit o concepţie despre lume. fără a te fi făcut specialist în vre-o ştiinţă. Prima ediţie a acestui program (5000 exemplare) s’a sleit în cîte-va luni. In mişcarea aceasta răsuflă, zice profesorul Carciev, după care dăm aceste notiţe, o calitate a sufletului poporului rusesc, caro merită atenţiunea apusului. Pentru Rusia, care are şi ea oamenii săi doritori de carte, lucrarea comisiei din Moscova este ceva foarte bun. Ea se fereşte de specialisarea obişnuita la studiile regulate universitare, care trebuesc Întregite prin lectură privată, dacă este vorba ca studentul să poată avea o concepţie universală completă a lumii. Din norocire, în Rusia s’a desvoltat în studenţime un curent de acest fel. Allt numai, că ea nu ponte lucra fără de-a fi condusă de bărbaţi competenţi, cari să o orienteze asupra valorii feluritelor ştiinţe şi operelor celor mal potrivite pentru lectură. Comisiunea din Moscova şi din Peters- urg atl primit în programele lor cărţi care îndrumează în general o pricepere a pro-blemeloi celor mal importante din fi osofie. Ele sunt toate cărţi scrise in spiritul veacului XIX, ferite de misticism, de metafi-sică, de romantism, ferite de tendinţe politice ori confesionale. Ast-fel de catalogurl de cărţi sunt foarte importante, de oare-ce tinerimea singură nu poate deosebi pleava de grifi. De aceea, comisiunea din Moscova, neafilud In limba rusească toate lucrările trebuincioase, a pus la cale o serie de traduceri. Programul comisiei din Petersburg a fost scris pentru studenţi, care trebue sâ-’şl a-dune In anii de studii! o cultură universală, să înveţe a pricepe ideile filosofice, etice, sociale, sâ’şl Insuşaseâ obiceiul de-a se interesa de desvoitarea vieţel şi ştiinţei, de a’şl completa şi spori cunoştinţele, de a nu primi nimic fără un propriii control. Programul de la Petersburg este o încercare de a răspunde la întrebarea: ce’l studiul voluntar independent? Chestiunea este foarte importantă într’un timp. In care cultura prin lectura de cărţi stinţifice se răsptndeşte foarte tare în clasele mijlocii ale societăţii ruseşti, în care numitele programe încă afi clşligat popularitate. I)e aci a răsărit tipul cititorului, care nu cumpără cărţi mari, dar care are mult interes intelectual şi este cel mal bun cumpărător al publicaţiuuilor ştiinţifice ef-tine. Sflrşind apreciaţiunile sale asupra acestei mişcări, profesorul Carciev scrie; «Ei! invit pe toţi oamenii cuminţi şi drepţi să salute veseli mişcarea intelectuala rusească, precum şi noi Ruşii cu serioasă iubire şi mulţumire primim tot ce’l raţional şi drept, vie de unde ar veni!» INFORMAŢII Aseară s’afi întrunit la d. Perechide peste 30 deputaţi şi senatori în cap cu miniştrii Gogu Cantacuzino şi Stoicescu. Consfătuirea a dnrat până la mieznl nopţii. Credinţa generală e oă o criză ministerială aste inevitabilă. Alegerile judeţene din Constanţa aQ dat o strălucită satisfacţie Romî-nilor tn contra prefectului Chiuteseu. AQ fost aleşi d-nil C. Pariano, Eustaţid Schina, Voicu MoţoiQ, Hagi Ismil Osman, Aii Cadir, Irimie Popa, Luca Oancea, Petrache Ionescu, I. Ionescu şi C. Malcocl. Membrii clubului agricol sînt convocaţi în adunare generala pe Vineri după amiazl. Raportul casierului spune ca clubul agricol dispune de 700,809 lei 44 bani. Proiectul d-lul Aurelian privitor la înfiinţarea Casei rurale întîmpină o straşnica opoziţie în comitetul delegaţilor secţiunilor. D-nil Stolojan şi I. N. Iancovescn fac o vie propaganda în contra acestui proiect. O îndrăzneaţă calcare de graniţa s’a săvîrşit acum cîte-va zile de o banda de trei sute de unguri din judeţul Putna. Societatea ungureasca, care exploatează nişte păduri în Transilvania, a angajat 300 de Unguri, cari trecînd frontiera între pichetele 115 şi 116, ad tftiat aproape toata pădurea numita Piciwul Paltinului, proprietatea locuitorilor comunei TulnicI, din judeţul Putna, şi vr’o 800 de arbori din pădurea Statului de lingă trecătoarea Soveja. Am dori să ştim ce măsuri va lua guvernul. La 30 Ianuarie se va da a treia serala dansanta la Palatul Regal. Rezultatul alegerii de la Galaţi Secţiunea I — Primărie Votanţi 451 Anulate 3 Sechiaris, candid, bătăuşilor 248 Filipescu, conservator 200 Secţiune» II — Şcoala Votanţi 542 Anulat 1 Sechiaris, candid, bătăuşilor 282 f ilipescu, conservator 252 In total: i Au votat . . . 993 alegători. S’au anulat . ... 4 voturi. Sechiaris a întrunit 537 voturi. Filipescu . , , . 452 voturi. Candidatul grec al administra-ţiunii şi al bandelor de bătăuşi a izbutit deci cu o majoritate de 85 voturi. (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 21 Ianuarie. Sescrie din Cair «Agenţiei Wolff» că Fran-cia şi Rusia afl protestat contra avansuLl tăcut de Englitera Epiptulul pentru a acoperi rheltuelile de expediţie în Sudan. Protestarea Franciel a ream intit că Kedivul trebue să se adreseze comisiunel datoriei publice pentru a contracta asemenea împrumuturi. Sevila, 21 Ianuarie. Ducesa de Mohtpensier a murit. Londra, 21 Ianuarie. «Camera Comunelor». D. Curzon declară că guvernul n’a primit nici o ştire în priv nţa unul pretins atac ce ar fi avut Joc la 14 Ianuarie. în contra ţăranilor la părţile de la Canea. Totuşi atl fost conflicte repetate tn oraşe In urma afluenţei mahnmetanilor cari veniai! de la ţară. Mal mulţi creştini şi mahometanl aQ fost ucişi. Ivirea vaselor străine a readus liniştea. Autorităţile turceşti par că’şi daQ toate silinţele pentru a menţine ordinea şi a restabili încrederea. Consulii străini sunt in relaţiunl dese eu autoritflţilo. Menţinerea păcii atîrnâ numai de reorgani-sarea gendarmeriel care face progrese repezi. D. Balfour a Axat pe Vineri discuţi unea a-supra sprijinului financiar dat Egiptului de către Englitera pentru rambursarea sumei luate din fondul de rezervă al datoriei pub ice. Paris, 21 Ianuarie. Camera deputaţilor. Adunarea primeşte articolul 12 din proiectul de lege asupra zahărului. O propunere care tinde a interzice întrebuinţarea lucratorilor străini s’a respins. Un amendament al d-lul Granp, care cere ca primele să nu fie acordate de cât industriaşi -îor cari întrebuinţează minimum ’/« din lucrătorii francezi, s’a luat lu consideraţie cu 221 voturi contra 219. Atena, 21 Februarie. Vaporul grec Thetis, voind să intre In portul Canea, a fost primit cu focuri de puşcă. Ei a fost silit să se depărteze. DEMISIUNEA PATRIARHULUI Constantinopol, 21 Ianuarie. Patriarhul ecumenic şi-a dat demisiunea in urma diverginţelor de opiniunl ce există Intre cile două parude ale Siuoduluf. CIUMA Constantinopol, 21 Ianuarie. - O depeşă din Teheran anunţă că ciuma a is-bucnit Iu portul Djivadic, care ţine de Belucis-tan. Consiliul sanitar a botărit să trimeaţă o misiune medicală care să studieze situaţia' sanitară în golful Persic. Bombay, 21 Ianuarie. Ciuma eontinuă fără a scădea. ErI atl fost 245 de decese. Epidemia a isbucnit in Închisori, s’a decis deşertarea lor. O mare panică domneşte iu Karacbi. TURBCRARILE DIN CANDIA Paris, 21 Ianuarie. Se auunţă din Canea «Agenţiei Havas» că tur-burănle din Candia afi avut o comra-lovitură la Ketimo şi Ja Canea, unde se semnalează mar multe omoruri de creştini şi de musulmani In satele învecinate. Ambele partide s’aG pus In stare de apărare. Consulii a cerut trimiterea staţionarilor sari aQ sosit In radă. TURBURARILE STUDENŢEŞTI Roma, 21 Ianuarie. Desordinele provocate de studenţi »Q continuat azi In clte-va universităţi. Li Roiua şi Ia Neapole universităţile s’aQ Închis piuă Ia un noQ ordin. MANEVRE NAVALE Petersburg, 21 Ianuarie. Ştirile ce le primeşte «Times» din Odesa în privinţa flotei Mărci Negre sunt greşite. Nici o măsura nouă nu s'a provocat de situaţia politică; e vorba numai de mnievre'e de urmă pe cari flota le execută in toţi anii de la 1804 tncoa. UN TOAST AL ŢARULUI Berlin, 21 Ianuarie. Ziarele anunţă că la banchetul ce s’a oferit la Keil eontelui Mur&wiew, împăratul a ridicat un toast tn sănătatea Ţarului, toast care a fost urmat de imnul rusesc. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 20 Ianuarie. Putriarchul ecumenic silind pe doul membri? al oposiţiel din sinod, episcopii din Heraclea i din Anchialist de a se Întoarce Îndată la iocesele lor, aceştia aQ refuzat şi aQ Încercat să pătrundă in sala Sinodului şi In biserica catedrală cu mal tnulţl din partizanii lor, spre a sili pe patriarch să-şi dea demisia. Se aşteaptă o criză patriiirchală. S’aQ luat măsuri pentru a Impudica orl-c» manifestaţie pe străzi. Constantinopol, 20 Ianuarie. O Învoială s'a linheiat cu Banca Otomană pentru un avans de 250,000 lire, destinate la plata lefnrilor funcţionarilor pentru sărbătorii* ramzamlul. AceBt avans este garnutat de oure-cari venituri. Alena, 20 Ianuarie. Ştiri grave sosesc din Creta. Turcii aii dat foc satului Galeta şi-au măcelărit mai mulţi locuitori. La Canea domneşte o panică mare. Magasinele acestui oraş sunt închise. Guvernatorul, cu ajutorul consulilor, se sileşte să liniştească spiritele. Sălbătăciile din Galaţi Ora 3 şi jum. In curtea primăriei e un scandal infernal. Vjfenlil administraţiei runle eu funcţionarii deghizaţi, aruncă insulte triviale tui Filipescu. Alegătoril sunt împiedicaţi de ta vot. Toate protestările amicilor noştri sunt zadarnice. Se întîmptă şi ciocniri. Alegătorii amici noue sunt ejrpulzafi cu violentă din localul de vot. In stradă el sunt arestaţi de către agenţii poliţiei, cari se află ‘în număr foarte mare împrejurul focalului de vot. Scandalul durează de la ora unu, in mijlocul strigătelor sălbatice ale bătăuşilor lui Sechiaris. In hotelul iflotdavia întreg aparatul poliţienesc controlează pe alegă lori. Toate reclamaţiunile noastre n’aii nici ‘un rezultat. Fină în momentul acesta parchetul invizibil. JVoul ptacarde insultătoare pentru Filipescu se afişează. El e tratat de pungaş şt asasin. * * * Sosirea armatei. — Atentat în contra «t-lul Filipescu Ora 4. Scan talul ia proporţii îngrozitoare. Fluierăturile şi huiduielele nu mal continese. Se întîmplâ chiar încaerarl în faţa intrarel, baricadata ast-fel pentru alegatori. Preşedintele alarmat somează mulţimea sa se liniştească. Cerîndu-se armata, d. Dobriceanu refuza. Ora 4 şi 50. O teribilă bătaie se încinge în curtea primăriei. In capul scărilor deputatul Nico-rescu, întovărăşit de cîţi-va bătăuşi aţîţa scandalul. Cavalioti asemenea, Nici un alegator nu poate pătrunde în sala. Cel amici noua sunt maltrataţi şi expulzaţi. Bataia luînd proporţii mari, te-mîndu-se vărsare sînge, we cere din nou preşedintelui intervenţia armatei: Se ad- mite. O companie infanterie sub comanda maior Dra-gotescuţiin căpitan şi patru ofiţeri pătrunde curtea primăriei : Se fac somaţiile legale, după care mulţimea este înlăturata din faţa inlrarel. Se aşaza santinele la eşirea din dos a Primăriei. La uşa saleî de vot de aseme nea. Votarea se continuă sub baionete. Zgomotul încetează. O mulţime imensa îngrozita este a-glo ine rata în strada. Cetăţenii indignaţi declara ca nici odată n’aQ văzut asemenea alegeri. Lascar poate sa-şl sfarame cariera de om politic. Ora 6 seara. Pentru a îngrozi şi mal mult pe alegători, prefectul a adus oştirea in jurul localului de vot. După sosirea armatei, scandalul, stîrnit încă de dimineaţă, continuă ceea ce sileşte pe căpitanul Ionescu să golească curtea. Procedînd la închiderea porţilor curţei, căpitanul este lovit de bătăuşii lui Sechiaris, cari încearcă sâ’l tîrascâ in str dă. Căpitanul se apără trâ gtnd sabia şi lovind. In vremea aceasta d. N. Filipescu, care se coisorlse in curte, este atacat pe la spate de către Pavel Macri, consilier comunal. Agresorul este asistat de fratele sătî, Ştefan Macri. Cind sa întors Filipescu spre agresor, ambii fug şi se ascund tn cabinetul primarului. Pavel Macri nu e alegător. Bandele de bătăuşi isgoniţi de la primărie trec la localul §i. oalei de băeţî unde in momentul acesta vociferează şi huiduesc pe Filipescu. Printre agenţii colectivişti se remarcă zelul d-lui I. C. Atanasiu, candidatul socialist la primul scrutin, şi acum aliat cu Sechiaris. DIVORŢUL PRINŢULUI DE CIflMAY Charleroi, 21 Ianuarie. Tribunalul a pronunţat divorţul întro prinţul şi principesa de Chimay. MIŞCAREA DIN CRETA Constantinopol, 21 Ianuarie. Ştirile privitoare 1» ostilităţile slngeroase Intre mahometanl şi creştini, ta Creta, se confirmă. Mişcarea e provocată de nişte agitatori cari voiesc a face să cază opera de reforme întreprinsă de puteri şi a crea dificultăţi guvernului grec. La Relimo. la Apokorona şi ’n alte cîte-va locuri, populaţia greacă lnsă-şl se opuneŞagita-ţie! revoluţionare. DIVERSE DIN CAPITALĂ Excroeprin.—Lui SolomonGhinsheig. domiciliat în str. Cazărmel No. 6. tncredinţindu-i-se suma de 1000 de lei de către d. Sa mi tea, comerciant din bulevardul Elisabeta No. 5. a găsit de cuviinţa să fugă cu ea. Excrocul n’a avut insă noroc, căci poliţia de siguranţă fugind mal repede. I’a prins imediat. DIN ŢARĂ Asasin prins.—Unul din eomp icil ucigaşului, d-neî Burgheiea. din Iaşi, anume CosticS Zaharia, a fost prins erl, în Focşani, de către poliţia de siguranţă. Precum se ştie şi autorul principal a fost prins tot în Focşani. Drama din Gara Titu.—O dramă mişcătoare s’a intimpiat erl in Gara Titu, în următoarele Împrejurări: Fraţii Răceanu, unul locotenent de artilerie In disponibilitate, cel-l’alt civil şi a-bia de curînd major, sunt în proces pentru succesiunea defunctului lor părinte, fost a-voent şi profesor. Erl dimineaţă, cu trenul de 7 şi 30, ambii fraţi ai! plecat din Bucureşti, lutnd loc fie-care lu compartimente deosebite, pentru un proces pe care ’l aveaţi cu arendaşul moşiei lor, ale cărui pretenţii eraă favorizate de locotenentul C. Râeeanu. George Răceanu era însoţit de avo-atui sâfl Emil Lazărescu. Ajungtnd la Titu, în bufetul slaţiun't. d. locotenent Râeeanu tnttmpină pe d. Lăzâ-rescu cu cuvintele ; «Pentru ce mi-ciî făcut proces, mă ?» Zicînd aceste cuvinte, locotenenţii! se pregătea sa lovească pe d. Lăzărescu, acesta Insă loveşte pe locotenent cu un cassetâte. in momentul acesta intervine d. George Răceanu şi atunci se aude un foc de revolver. Glonţul destinat locotenentului se opri iu tavanul restaurantului. Publicul se îngrozi. In aceste momente d. Lăzărescu şi clientul săii pun mina pe locotenent şi îl aplică mai multe lovituri de casse-âte şi cu minerul revolverului, slngele ţlşneşte din capul victimei, Intr’o clipâ locotenentul e acoperit de lesiunl. Publicul intervine şi cu mare greutate ishuteşle să despartă pe combatanţi. Nefericitul locotenent e ridicat într’o stare deplorabilă şi transportat In biuroul şefului staţiei, unde’l pansează d. dr. Zorileauu, care se afla din Intîmplare la gară. Subprefectul, prefectul, procurorul de Dîmboviţa aQ făcut o anchetă, confisclnd armele şi dispunlnd arestarea agresorilor. A-seară, la orele 7, nenorocitul locotenet nu’şî recăpătase îueă cunoştinţa, de şi Îngrijit continuă de către un medic chemat a-uunie din Bucureşti. Agresorii sunt arestaţi. DIN STREINATATE Exploziune la nn armurier— Un accident care putea să aibă consecinţl grave, s’a produs acum două zile, la d. Louis Susterdal din Boaumont, Franţa. D-na Susterdal servind un pachet de praf de puşcă unul client, acesta aprinzindu şT ţigara cu un chibrit, de o-dată o explozie violentă ae fă< u,zguduind magazinul şi spărgind uşa vitrinei. Toate obiectele din casă afi fost ră-turnate. Din fericire nu a fost nici un accident de persoane. Pagubele sunt destul de importante. De altminteri, clientul, care nu voi să facă *-ceasta, o luă ia fugă. Se fac Cercetări. CriniA de pasiune. —înaintea Curţei cu Juraţi din Paris, a comoărul acum trei zile Al fred Miehccopin, !n virslâ de tret-zecl şi opt de ani, agent de afaceri, urmărit pentru asasinat tn circumstanţele următoare : După ce se separase, In 1895, de soţia sa — cnre obţinu divorţul contra Iul — Michecopiu făcuse cunoştinţa d-rol Leontinn Duviquet, Impiegată Ia creditul funciar, care locuia cu muma sa, pe bulevardul Diderot. Ea avea trel-zecl şi doul de ani. El II făcu curte, II ceru mina şi fu agreat. El avu grija de a nu spune nimic de precedenta sa căsătorie, prezentlndu-se ca celibatar. El fu obligat tuşă, chid se apropie data căsătoriei, să facă cunoscut veritabila sa situa-ţiune. Otnd d ra Duviquet află de divorţ, sentimentele tale se schimbară cu totul. Ea reproşă lui Michecopiu că u înşelat-o şi it declară că nu mal poate lua de soţ un bărbat In care nu inal avea cea mal mică conflenţt. Michecopin rugă pe d-ra Duviquet care rămase inflexibilă. El se obstina, se ţinu continuu pe urmele iubitei sale sare ceru tntr'una www.dacoromamca.ro EPOCA 3 din iile sjutorul sergenţilor de oraş pentru a scăpa de stăruinţele Iul. El deveni ameninţător şi spuse d-nel Duvi-quet că dacă nu înduplecă pe fiica sa, el este hotărlt să o omoare. A doua zi, o aştepta să iasă de la Creditul funciar, o imploră, o ameninţă şi cînd văzu că nimic nu poale să facă să cedeze, trase cinci locuri de revolver asupra d-rel Duviquet, care căzu moarta în braţele unul trecător, înurmu-rlnd : «Mama mea, mama mea.» Michecopin a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă. ULDiE U3FGRMATIUNI CONSFĂTUIREA colectivităţii Aseară s’au întrunit, la d. Fe-rechide, ciţî-va colectivişti habotnici spre a lua o hotărîre în faţa detestabilei situatiuni politice de azi. La consfătuire au luat parte miniştrii Gogu Cantacuzino şi Stoicescu, d-niî Nacu, Delavran-cea, P. Stoicescu, Lupaşcu, Pro-copie Dimitrescu, C. F. Robescu, Nichi Xenopol, N. Ganea, Codaş, etc., în total vr’o 15 persoane. I>. Ferechide a luat cel d’in-tîiiî cuvîntul şi a declarat că actuala situaţie nu mai este tolerabilă, cad unii membri ni cabinetului complotează în contra şefului şi In contra actualei organizaţii a partidului. E nevoe, deci, să se restabilească vechea stare de lucruri şi guvernul, îndepUnindu’şi misiunea de a rezolva cestiunea mitropolitană, să cedeze puterea acelora cărora «le drept le revine. * * * D. Stoicescu a declarat că d. Dini. Sturdza nu vizează preşedinţia consiliului şi nici nu vrea să facă parte din vre-o combinaţie ministerială, dar vrea restabilirea vechei stări de lucruri. D-sa desemnează pe d-nu Gogu Cantacuzino ca singurul om care se bucură «le încre«!erea partidului şt a şefului. * * * Discuţia a devenit foarte a-prinsâ şi toţi au cerut să se dea ultima lovitură de graţie guvernului. D. Gogu Cantacuzino a cerut, însă, mai multă prudenţă, căci trebuie să se ţină seamă în primul loc de părerea M. Sale Regelui. In consecinţă propune să nu se precipite lucrurile pînă cînd d. sturdza nu va comunica rezultatul amlien-ţeî, pe care o va avea azi la M. 8. Regele. 1>. Cantacuzino fgi-a exprimat temerea ca nu cumva «I. Aurelian să obţie de la M. 8a «lisoivarea Camerei. * * * Impresiunea generală e că în aurind, cel mult pînă Luni, se va da lovitura decisivă cu scopul ca d. Gogu Cantacuzino să fie însărcinat cu formarea cabinetului. Prin cercurile colectiviste circula aseară următoarea listă ministerială : Gogu Cantacuzino, preşedinte şi interne; Fereki«le, externe; I*. Poni, instrucţie; Tacite Protopopescu, finanţe ; Stavri Rrătianu, justiţie ; Ionel Rrătianu, lucrări publice ; Al. RJuvara, domenii. Grupul d-lul Fleva s’a Întrunit aseara la clubul liberal democrat şi-a decis ca In cazul formarii linul nou guvern, imediat sa se înceapă o campanie de întruniri atît în Capitala cit şi în provincie in contra colectivităţii. Ni se telegraflază din Galaţi : Starea lui Constantin Rădu-lescu, unul din răniţii de către agenţii poliţiei, în plina uniformă, în noaptea din ajunul alegere!, este din cele mai îngrijitoare. Doctorii exprimă puţine speranţe. Vineri se va desvolta în Camera interpelarea d-lul N. Fleva adresata ministrului de război, cu privire la amestecul generalului Murgescu In alegerea parţiala din Galaţi, şi la bătaia aplicata de acelaş general unul mecanic, care a votat, la primul scrutin, pe d. N. Filipescu. Voinţa Naţională îndrăzneşte sa desminta ştirea noastră, cum ca d. Gogu Cantacuzino a trimis cu bilete de liber parcurs ale ministerului de finanţe 25 de bandiţi la a-legerea de la Galaţi. Opunem în contra acestei des-minţirl următoarea declaraţie făcută de d. Vasiie Lascar Ja serata dansanta de la Palatul Cotrocenl faţă de d-nil Vlahuţa, fost prefect, şi Vlasto, magistrat: — Ştiu că au fost trimişi cîţi-va bătăuşi la Galaţi, dar am dat ordin prefectului să-i înfrineze. D. dr. Vasiie Lucacin se afla grav bolnav la ŞişeştI. «Tribuna Poporului» spune ca d-sa şi-a fracturat piciorul şi trece prin cele mal crude dureri. Aseara s’a întrunit la ministerul de interne miniştrii pentru a se consfâtui între dînşil. In tot timpul consiliului ministrul de interne comunica, la aparat, cu prefectul de Covurluî asupra despoieril scrutinului. Dumineca trecută s’a dat la Atenei! al 25-lea concert vocal şi instrumental al societăţii Filarmonica llomînâ. Concertul a reuşit foarte bine; toate punctele din program aii fost aplaudate. Viitorul concert se va da la 2 Februarie cu un program bogat. Guvernul va fi interpelat azi in Cameră asupra infamiilor din Galaţi: mal multe dovezi se vor produce în Adunare pentru a se arăta ministrului de interne că nu s’a respectat libertatea electorala, că administraţia cu numeroşii el a-genţl s’a dedat la tot felul de in-gerinţf, —una mal murdară şi mal odioasă de cât alta, — că cuvintele d-lul Lascar rostite în Cameră n’aO fost de cât fanfaronadă şi că ministrul de interne poale să-şi considere ca sfârlmatâ atît cariera de ministru cît şi pe aceea de oin politic, în urma celor petrecute la Galaţi cu îngăduirea sa culpabila. Nu ştim dacă d. C. Malaxa a sosit în Capitală ; îu cazul afirmativ. deputatul liberal va interveni în discuţie şi va declara Camerei că însuşi ministrul de interne l-a chemat la aparat şi l’a rugat, cu multă stăruinţa, să lucreze pentru candidatul guvernului. Aceasta interpelare va produce un mare sgoinot şi suntem curioşi să auzim răspunsul ministrului de interne pus într’o aşa de proasta situaţie. P. S. Ghenadie, fost al Ungro-Vlachiel, a plecat azi dimineaţă la Caldăruşanl, unde va sta mal mult timp. A dăm cu plăcere căsătoria d-lul Tlieodor Suditu, mare proprietar şi agricultor din Brăila, cu domnişoara Ecateriua Dedu, din Bucureşti. Facem urări de fericire tinerilor căsătoriţi. CAMERA Urmarea şedinţei de la 21 Iannarie D. Pop cere modificarea acestei legi pe care o socoteşte ca asupritoare. D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, declară că abuzurile cari se săvlrşesc cu aplicarea legel nu trebuesc atribuite legel in sine, ci acelora cari sunt chemaţi să u-plice această lege. Recunoaşte că nedreptăţi aii fost făcute de comision), şi că singurul lucru care ar ti de făcut, ar fi să se modifice legea în privinţa Întocmirii comi-siuuilor de apel. Se cere închiderea discuţiunil şi ea se admite, de şi principele Sturdza o combate. D. N. Fleva are cuvîntul pentru a-şl desvolta interpelarea sa tn chestia căiior-fe-rate. D. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, cere o amăuare de 24 ore. D. Flevu consimte. 1). Iepurcscu îşi desvoltă interpelarea asupra transferării profesorului Bucur Spi-reseu de la externat la liceul din Ploeşll. D-sa consideră această transferare ca o a-devărată călcare de lege. Ancheta făcută de d. G. Gr. Tocilescu a fost toarte defa-verabilâ Iul Bucur Spirescu, şi totuşi ,mi- Patine! Patine! do prima qualitate ş l de toate sistemele s« | găsesc de vtuzare la B. D. ZIIMAI Magafetu de urine şt veloclpede — 44, «îALKA VIOTOK1EI, HUC3VKESTI - Cereţiju^iei-tnM 1 ustrat M nistrul actual n’a revenit asupra el. D-sa atacă pe d. Take Ionescu care a făcut numirea şi cere actualului ministru restabilirea legalităţii pe care n’a făcut-o d. Poni, şi nici d. Mârzeseu pâuă acum. Declară dinainte că răspunsul ministrului n’are să fie satisfăcător. D. G. Mirzescu, ministrul cultelor, zice că d. Bucur Spirescu se găsea profesor suplinitor la liceul din PloeştT; lu contra Iul şi a altor doul profesori s’a orlnduit o anchetă; ea a fost făcută de d. Tocilescu şi resultatul a fost defavorabil. Raportul a fost adresat d-lul C. Boerescu. ministru de pe atunci. Dat în judecata consiliului permanent, d. Bucur Spirescu a fost revocat. Ca suplinitor, Insă, nu cădea sub pedeapsa legel instrucţiunii publice şi de aceea d. Bucur Spirescu a fost pedepsit. El s’a pre-zintat la concursul catedrei de matematici şi a dobtndit catedra externatului, avlnd condiţiunea legală; el bate la concurs pe toţi concurenţii. Pe baza acestui concurs ministerul l’a numitul la externatul secundar de fete, Ia t892. Ministrul care l’a numit nu putea face alt-fet; la 1892 a cerut să fie transferat, cu titlul provizorii, la catedra de matematici de la liceul din PIoeştI. Această transferare nu putea legalmcute să se facă, de oore-ce d. Spirescu n’avea titlul pentru n ocupa această catedră. După ce am fost uumil ministru, inspectorul şcolar mi-a cerut să datl definitivatul d lui Spirescu care, după tonte informaţiunile luate e un excelent profesor de matemiticl. ’l-am dat definitivatul. Mal mulţi profesori aâ fost transferaţi în aceleaşi condiţiunl şi eă nu pot anula decretele predecesorilor mei, fără a cere şi darea în judecată a miniştrilor, cari ad călcat un text expres de lege; aceasla Insă nu o pot face. Ce voiţi să fac cu un profesor, în contra căruia n’am nici o reclamaţi® ? Ce se face cu profesorii transferaţi cari n’ad diploma de licenţă V Nu pot de cît să respestez actele predecesorilor mei. N’aveţl de cit să mă daţi j u-decăţel dacă aveţi altă părere In această privinţă. D. Fleva regretă că o greşeală făcută de un ministru e imitată de succesori şi exprimă dorinţa de a nu se mal călca legea pe motivul că alţii ad călcat-o. Multe ilegalităţi se comit la Culte, am avut chiar lo-coteuenţe mitropolitane ilegale, — aceasta Insă nu trebue să creeze un precedent. D. Mirzescu zice că ministrul are dreptul după lege să facă ceea-ee s’a făcut. Incidentul se Închide. Camera legitimează apoi clte-va credite şi şedinţa se ridică. Şedinţa de la 22 Ianuarie Şedinţa de la 22 Ianuarie D. Viişoreanu Întreabă pe ministrul instrucţiune! ce a făcut cu concursul ţinut la Iaşi pentru catedra de finanţe din Bucureşti. D. Mirzescu zic» că de oare ce i s’a cerut dosarul la Cameră, nu poate răspunde acum; Îndată ce îl se va înapoia dosarul va răspunde. Se amină două interpelări: una a d-lul R. Porumburu In privinţa unei porţiuni do pădure a locuitorilor din T.-Ocna, şi alta a d Iul dr. Butărcsi-u, relativă la admiterea In corpul ofiţerilor sanitari slagiarl a doctorului Scheller O. Rudolf, supus strein. Societatea anonimă a hîrttilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi iu urmă unei aimlise farteo scrupuloase a tutunurilor romîneştl. in ce priveşte aroma şi cantilatea lor de grăsime. A pus In vînzare iu Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie do ţigară PASAM.A Singura hlrtio de orez do Panama care; u Inegreşle ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u ttonţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor romluştl, ca alte bîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania disiinsă a unul salon High-liff, Depozitul g-1 al hlrtiel «Panama» : Bucureşti str. Plnzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romlnia. PREŢURI MODERATE Casa de Sănătate Dr. î. KXE&XAG STRADA SFÎNTU TONICĂ 8, în dosul Pasagiulul Romîn Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. So primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne safl chirurgicale în condiţii foarte avantagioase. ’ ersoanele cari doresc, se pot căuta In a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate do aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, satire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de urgint. La cerere mă voiQ prezenta lu domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie JLEON WEIMSBLUTII Calea Victoriei, No. 40. vis-a-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomandă onor. Public şi clientele! sale că a primit un bogat asortiment cu hijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de briliante, Rubine. Smarande, Perle, Safire pentru Cadouri «le unul noii, I.ogoilne şi Nunţi. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate ltogiit asortiment cu lanţuri (numite Pauter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou «le cetiHornUie de aur, argiui şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare aMirlimcnl cu diferite obiecte antice lucrate în aur. argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint si aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie en preţurile cele mal reduse. Expediază tn provincie en trenuri ACCELERATE Trandafiri, Camelii Naturale BUCHETE DE MIRESE Buchet o pentru baluri şi araunamente la rochi Uorscie extra-line Î5 lei bucata Pălării de flori naturala Coroane cu 30,40, 50, 60, 70. 80, 90 şi 100 leI cu ambalaj, panglici, inscripţia şi franco. ( atElescu Dulciunara Str. Lipscani No. 10, I Etajl şi calea Victoriei 152 ?! Eliminar a Cărbunilor streini! ? SISTEM SPECIAL Preşedinţia d-lul Take Giani. Presenţl 108 deputaţi. D. Scorţescu anunţă o interpelare ministrului lucrărilor publice asupra construirel căilor ferate Hărlău-Podu-Iloaiel. D. Mincu întreabă pe guvern dacă nu crede că a venit timpul să organizeze şcoa-lele noastre de Beţe Arte. Cere guvernului organisnrea lnvăţâmlntulul e artistic. I). G. Ştefânescu Întreabă pe ministrul lucrărilor publice dacă se va pune sail nu In aplicare legea votată şi sancţionată privitoare la construcţiunea d» căi ferate din iniţiativă privată. I). Ionel Grădişteanu interpelează pe ministrul de interne asupra ingerinţelor sâ-vîrşite cu ocazia alegerel parţiale din Galaţi şi pe ministrul de justiţie asupra rolului parchetului caie a rămas surd la toate re-clainaţiunile făcute. Preşedintele invită pe d. Grădişteanu să formuleze interpelarea in scris pentru a o comunica guvernului, care va hotărî dacă această interpelare trebuie unită cu chestiunea validării alegerii de la Galaţi saă dacă rămîne ca simplă interpelare. D. Ionel Grădişteanu se conformă dorinţei biuroulul. DD. Porumbaru, Lascar şi Şendrea, cari so află pe banca ministerială, n’ail curajul de a răspunde imediat şi se fac că nici aud interpelarea anunţată de d. Grădişteanu. Camera intră In ordinea zilei. D. N. Fleva îşi desvolta interpelarea în afacerea grevei de la căile ferate. SENATUL Urmarea şedinţei de la 21 Iannarie D. Dr. Manolescu adresează o interpelare d-lul ministru de interne şi celui de războia relativ la întinderea conjuctivitel granuloase de prin cazărmi ia civili.- Se amină pentru Stmbătă desvoltarea interpelărilor d-lor Cireşeanu şi Verieeanu, adresate ministrului lucrărilor publice, relative la construiri de noul linii ferate. La ordinea zilei votarea pvoectuluî de lege pentru modificarea art. 3G0 din procedură penală (suprimarea rezumatului). D. col. Budi.ştcunu combate modificarea articolului. ■ > ■ D. P. Grădişteunu susţine legea. D. Sefendache zice că nu Înţelege pentru ce s’ar schimba textul art. 360 ; dacă s’ar modifica aşa cum este redactat, nu poate fi de ctt în favoarea,acuzaţilor. De oare ce nu s’a dovedii că această sarcină pusă preşedintelui de juraţi s’ar fi Irausfor-uial înlr’uu rechizitoiiu ; de. aceea se declară contra proiectului votat de Cameră. D. Vergatti susţine proiectul. D. Vaierian-Urscanu, raportor, desvoltă raportul comitetului delegaţilor şi susţine art, 360 aşa cum e In legea veche. D. Şt. Şendrea, ministru de justiţie, arată că şi In legea franceză a fost un art. egal cu al nostru, dar s’a ridicat o mare furtună, de oare-ce prin el se da dreptul preşedintelui de a face rezumatul apărărel şi al n-euzărel, rezumat care de foarte multe ori se transformă într’uu iioti rechizitor. Francezii vâzlnd acest pericol atl inlăLurat art. lutnd dreptul preşedintelui de a mai face rezumatul. Conchide cerînd ca şi Seuatul să voteze legea, cum a făcut şi Camera. Legea, pusă la vot, se respinge ou 47 bile contra, fiind 14 pentru. Şedinţa se ridică la 4 şi jumătate. Aminei ii Moşia MărăcinenI Cărlăvoia din judeţul Buzătt, Plasa Câlnăulul, la 5 kilometre de oraşul BuzâU, în întindere de 700 pogoane, toate eultivabile, cu locuri de grădini, cu moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă de locuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1898 pe un noii period de 5 ani. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti la Otelul Imperial unde locueşte proprietara, d-na Constanţa Th. Balş. Ocusiuue ! Oc-msluue ! Ocaaiune NU3IAI IN MAGASINUL » > 1890 96 97 7* *•/. Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 /. 6»/, » » Urbane . 89 89 *. !•/. » » » Iaşi. «4 — -4 7» Acţiuni Banca Naţională. 1890 — 1910 > » Agricoli . MX 231 — » Dacia Romlnia asig. 4-55 4-68 — » S-tea Naţionala asig. 493 — 4-90 S-tatea de CoastrucţiunI . 207 -- 210 - Florini valoare Austriacă. 2 !0 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — > Italiene. . . , 89 93 > ruble hlrtie . . 2 65 î 70 om majinele dublu-oilindrice, din fabrica libert A C£, Prankenikal ţi om caractere din fimderia de litere Flinsch din Frntik-furt A. M. ,,EPOCA‘^ ziar cotidjan | CUPON SS Iiiuuarle 1S»7 OrI«clnfc va tAln acest cnpoa dlu «KPO* CA» sft *1 va trimit©, safi tl va presenta Ia HbrArilIe arăutc mul Jos, are drept Ia amil «Un premiile CU PKIffVUI RB-l>l’SF, «lin liniei* respective. Cuponul acesta e valabil pin* laîl laniiarls ora 7 seara. Cititorii 9.6i Sofia 'rl<#tţ/cl**Fie*»are la rîndul său - 2.00 1 28 Dumitru Stăncemcu Glume fi Povesti 9 00 1 36 Xantflr C, Arburc In Bxil - - 2 68 1.69 Alihaii IV, Betador Istoria teatrului romîn............................. 1.80 9.96 Eouie h'uhne Noua ftiinţă de vindecare 6.09 3.09 îs» Librăria €. «FETEA (Sf Gheorghe) Vatra, anul I • • • • 24.00 12 00 — anul II.......................... 20.08 10.00 Caragiate, Note fi Sohlţe .... 2.00 1.09 Theodoreacu G, Detn., Cronica dia Nftrnbeig.........................1,80 t.7l Flamarion, Urania ..... î.oo 0.60 Augier, Aventuriera • 3.90 1.09 Administraţii darului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim citUorilar Epocei, anunţăm acestora că cererile lor trebuiesc adresate direct librăriilor &» răiate îu josul cuponului însoţite de preţul redau» cu oare se oferă acele premii. WATSON a de comisienari de stradă de vînzătorl de ziare Strada Car a gheorghe v ici No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţi cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de Încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate Încredinţa acestor comisionari de stradă obiucte de valoare, bijuterii şi bani plnă la concurenţa sume) de 100 I«*I, peutru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vînzâtori de ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuri, Awee, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se Înlesneşte în modul cel mal avantagi-§ anunciuri safl reclame in ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. „PATRIA* Societate romînă de asigurare §i de reasigurare Capital soda/ vărsat lei un milion BucurescI, str. Smirdau No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cos de moarte si de viaţă, asigurări mixte, asigurări ae zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii. Branga Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (îndemn isare zilnică), d, asemenea primeşte : Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gTatis şi franco. Societatea este repreaintată prin agenţi In localităţile mal Însemnate din ţară. Blreoţinnen Constantin Simionescu Doctorand In Medidnă Pari*, Boaievard Montparnags 152 Stabilit de mal mult timp tn Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea ae poate face eonsultaţiune fi prin corespondenţă. Vea mal baud calitate ejrtsţentă de “m DE UZINA DE GAZ vi se furniseazâ la domicilia, In saci, per tona da 1000 kgr. greutatea garantată s*r Xi IC I 4 5 Dacă vă adresaţi printr’a carte poştală safi personal casei A. OOLBŞTBXN 9, Strada Deccbal, 9. Bucureşti, Telefon No. (16. Tot aeoîo so afâ depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine si Belgiene, eocs de fonderie, cocs de ferăric, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antraoit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros ţi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. VIIEDICĂUEXT PHONPIIATIC IV de VIAL VINUL DE VIA. este un modificator puternic al organismului în caşurile de ; debilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţi lungă, anf-rniă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia YIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile. COMPmiE DE CQCSl 6, Strada fsvor, O Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Drpozitui nostru din Strada Isvor it, cu COACS Prima calitate, care oferim atît vs-chel noastre clientele cit şi onor. Pub icnluî cu 46 JLi£21 46 Tona In SACI DUS la DOMICILIU Tot o data so află tn dei ori! : COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine şi belgiene. CARBv.NI CAR-i)IF I-a quslitate. Antracit Englezesc prima qualitaie peutru sobe Ifwiios şi Sirius Comenzile trimise prin poş-tă se efectuiază imediat In acea zi. Expediţiuue de Coaci şi « Aritmii In vagoane complecte din por-turila Romtne la orl-ea staţiune de Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la «.'ompaKiitc do Cosei Str. Isvor, 8. BucuretcI REDACŢIA şl ADJtlND i STEA ŢI A ziarului „EPO-i i CA“ se află In Stri,dn Cle-! iTîiftutflY Ho. 8 Hai mult de ‘/* de Neeol succc» proclamă superioritatea sa în tratamentul de gutural, Iritaţlunel peptulni, influenţa, dureri reumatiHinale, scrîntlturi, r&ul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află In toate farmaciile Bucureşti. — TipognMSW âvTlPTl^ţlîf I OTTO HARNISCH BucurescI I Galaţi 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC AiBEiT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde- Fir© CURELE DE TRASMISIUNE Ufanometrl—Robinete—Ventile—Sticle peutru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale âEKsăc" No. 3. —Bucureşti. UZINA DE 6AZ FILÂRET COR l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI con-{inlnd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-burî. COMPANIA UF. GAZ KI’CMtF.KCI