SERIA II— ANUL IU, No. 357.
NUMĂRUL 10 BANI
A BOMMJSJVTELK încep l« I 16 ale t t AreHiuri şi a* plitei toî-d’a-a f.tt înainte lu Bucurtşlf la Casa Administraţiet In judeţe şi ssrtinăbmU	prin	mandata	poştala
Ua ara In ţar* 30 iei;	în	străinătate	50 Iei
ŞaA6 luni ... 15 >	»	»	85 »
Trei Juni ... 8 a	»	»	13 »
Un număr In străinătate» §0 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
BISBACî'flA
S®. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. a
-Ediţia a treia
MERCURI, 22 IANUARIE, 1897
NUMĂRUL 10 BANI
AiroirciinBiiJB
tn Bucureşti şi judeţ» n flrin&sr numai la Administraţie
ia străinătate, Otree! ta	?• 1»
toate oficiile de publicitate Ariunciurî la	pag. IV	....	.	0.30	k. tini»
»	»	» III	....	.	*.—	tel	*
»	»	* II	. . . .	.	3.—	»	*
Inserţiile şi rociwnots 8 ie!	rlndui)
Un a a an & * v e e & I & 8 0 & * «a ¥
AJUHTWI&TKA'ţTA Ho. STRADA CLEMENŢEI -No. 3.
împrejurările dau o deosebită însemnătate alegereî de astă-zî de la Galop.
Bătut la primul scrutin, îngrozit de manifestatjunea antircolectivistă a tuturor colegiilor unde sau făcut alegeri, regimul a tăbărît cu toată puterea asupra Gălătenilor, spre a le înăbuşi conştiinţa si a-î sili să coteze împotriva cugetului lor.
Dar nu va izbuti.
Consumată de necurmatele dezbinări din sînul ei, copleşită de păcate monstruoase, colectivitatea nu mal poate inspira de cit desgust.
Neomeniile pe cari le va săvârşi astă-zî administraţiu-nea tocată, pentru a îngenun-chia pe Gălăţenî, vor îndârji şi mai mult opiniunea publică si regim ul va fi tras la grea răspundere pentru mişeleştile lui fapte.
Tara întreagă ist are aţintită acum privirea asupra primului port al României fi peripeţiile luptei sunt urmărite cu rea mai viuă simpatie pentru bravii cetăţeni ai Galaţii-
b	t>
lui, cari aii ştiut să opuie nelegiuitului o rezistentă asa de
O	o s
curagioasă.
0 ultimă sforţare, astă-zî, şi desfrânata colectivitate va fi culcată la pământ.
Cu Dumnezeu înainte!
Nimeni nu tăgădueşte ca partidul colectivist este numeros, şi iarăşi nimenea nu poate zice că numărul nu joacă şi el un mare rol în viaţa politică. Colectiviştii însă aQ crezut că numai numărul importă, şi că, prin urmare, partidul lor are să aibă, şi în rîndul acesta la putere, ca şi în rîndul trecut cu Brâtianu, aceiaşi sorţi de durabilitate,
Nu, de sigur: numărul are mare importanţa, dar nu el singur tre-bue socotit. In mişcările politice, forţa intelectuală şi forţa morală aft şi ele un rol, ba, crez încă, chiar mal important.
Iată dovadă de importanţa numărului: oare pentru ce, cu aşa de puţina forţă intelectuală şi cu forţă morală aproape nulă, colectiviştii aQ venit la putere? pentru ca aft avut numărul. Dar iată şi dovada că numărul nu trebue singur socotit : pentru ce, fiind atât de numeroşi, sunt aşa de slabi şi incapabili a păstra puterea ? pentru cale lipseşte forţa intelectuala şi morală.
De aci resultă că la un partid politic aceasta forţa, specific umană, poate avea adesea lipsuri, dar niciodată prisoase, pe câtă vreme, fiind vorba de numărul brutal, depăşirea unul termen oare-care poate fi mal păgubitoare de cât neajungerea lui.
Acesta este cazul colectiviştilor.
D. Sturdza e primit alaltăieri la
gară de «pe neminţite, zice Voinţa, I aproape trei inii de oameni». Sunt mulţi colectiviştii, trebue să mărturisesc, mal ales când ine gândesc că, toi «pe neminţite», alte câte va mii aft stat într’adins acasă, spre a demonstra ca sosirea aceluia pe care vrea o coterie din partid să-l recunoască de şef nu-I mişcă de loc. In aceste câte-va mii, sunt treî sferturi din Cameră şi Senat şi toţi oficialii, diutre cari unul măcar nu s’a gândit să facă act de curtenie aceluia care vine, cu scobitoarea în dinţi, de la mese împărăteşti.
Vezi: dacă partidul colectivist s’ar fi compus numai din patru-cincl mii de oameni, ce înalt ar fi însemnat cele Irel mii ale Voinţei, chiar fără «pe neminfite»! liind-că prezenţii ar fi covârşit pe absenţi. Dar partidul colectivist e mal numeros de cât atât, şi tocmai cifra importantă pe care o dă Voinţa e un semn nefavorabil pentru starea generala a partidului colectivist. Ea dovedeşte că, de şi partea cea mal mare a colectivităţii nu voeşte cu nicl-un preţ să primească şefia d-lul Sturdza, esle o scamă de colectivişti cari, cu cucoanele şi copilaşii, cu clienţii şi codiţele, cu slugile şi cu pomănuiţil, pot ajunge la vre-o trei mii de persoane, şi caii voesc cu oil-ce preţ această şefie.
Să presupunem că gaşca sLur-dzistă, arătând pe la cluburi, în Camere, pe la Credite, la palatul Justiţiei şi prin cafenele, minunatul talisman, scobitoarea de dinţi imperială, va reuşi un moment să impună partidului un noft cabinet Sturdza.
El, şi ? Oare d. Sturdza s’o fi întors din străinătate cu mal multă minte şi tact politie de cât cu câte plecase ? Şi oare îşi va fi găsit pe oamenii sel mal inteligenţi şi mal morali de cât erau cînd d-sa a plecai, pentru ca să spere şi gaşca şi şeful că de acum şl ar putea stabili o nediseutatâ autoritate a-supra activităţii întregului partid colectivist ?
Nu crez să-şi facă asemenea ilu-ziunl nici cel din urmă fecior din casă al d-lul Sturdza, şi dacă şl-o face, atunci rătăcirea din urmă va fi mal rea de cât cea de’nlâifl. Partidul colectivist, în starea de astăzi, e incapabil de disciplină durabila din cauză că e prea numeros în proporţie cu forţa lui intelectuală şi morală, sau, mal bine, prea slab moral şi intelectual în proporţie cu numărul.
Odinioară, o mare mulţime de rfis-vrăliţ! s’a strîns în faţa palatului unul Voevod, ameninţând sa spulbere casa domnească şi sbierând turbaţi să li se dea capul unul ministru. Vodă sta la gîndurl ce să facă. Atunci ministrul îl zise :
«Vrei să mfi dai la proşti, Ma-ria-ta ?»
Dar Vodă îl răspunse hotărit:
«Proştl-proştl, dar mulţi!».
Prostimea aceea, în proporţie cu numărul, avea forţa morală, dreptatea, faţă cu infamul Moţoc, şi era condusă de oameni inteligenţi. Astăzi e cazul cu totul răsturnat. O seamă de colectivişti cer cu stăruinţă un noft cabinet Sturdza, strigând :
«Pe neminţite, suntem mulţi !
Li se poate răspunde şi mal pe neminţite:
«Mulţl-mulţl, dar proşti!»
IN FAŢA PRAPASTIEI
Criza guTeraamesnlală.—î>emlKijan«» general ului Be remlei ii.—I*« rlUInt muu guvernul ? — Politica externă şi «I. Sturdza —Pelreu * colectivităţii.
Cri va\ g ii veni a uirutid ă
Situaţia nu s’a schimbat de Duminică seara, dar spiritele s’au întărUat alît de mult, în cit o înţelegere între slurdziştl şi guvern în acest moment pare cu desăvîrşire cu neputinţă.
Partidul întreg se svîrcoleşte în noroiul păcatelor şi infamiilor pe cari le-a comis de un an şi jumătate şi unii pe alţii se acuză de incapacitate şi de pungăşii.
D. Gogu Cantamzino, sfeterisllo-riil a RiMMHM) lei dcNlinaţi j>ea-Irti inouutneutal lui SSrătiaim si (Tltniiialul care a trişai îs iu mor-mint o Stâaslă nevinovata, se ri-
o	7	,
di că plin de păcate în numele cinstei politice, cerlnd revenirea la putere a d-lul Sturdza ; iar d. Costinescu protestează în contra acestei trădări a sturdziştilor şi prevede zbuciumuri foarte grave în ţară, în cazul revenirel d-lul Sturdza la putere alături cu pungaşul Stoicescu.
Nici unul nici altul nu cedează şi partidul este divizat în două.
—	Tara îutreagă se va ridica în picioare in contra partidului liberal, dacă revine d. Sturdza la putere, a declarat d. Porumbar» ieri la amiazl unui amic al său în faţa d-lul ministru Ştefan Şenărea.
—	Nh putem tolera nici un minut nu guvern incapabil şi slab,—a strigat ieri la Capşa d. Epu-rescu, vizi nd pe d-nil Aureli an şi Las-c ar.
DriiiiKiime» generalului Berendeiu
Această situaţie îngrijeşte atât de mult pe d. general Berendeiu, în cit d-sa ’şî-a dat erî dernisu-nea motivată, declarînd că a primit ministerul de răsboiu numai cu condiţia de a nu fi amestecat în politică.
IJemisslsinea d-iaai general lîe-remleiu a încurcai ţt mal nsaslt situaţia, căci ca e considerata!, ca o demonstraţie in contra sturd-ziştiior, cari ţin să dicteze si tn armată spre a-şi forma o clică.
Aceasta a rccuuoscut-o fnsassi <1. general Beremleiu. spuuîiul ia-uaii ofiţer saaperior :
—	N’cim făcut înaintăripe ziua de 1 Ianuarie, de oare-ce d. Can-tacuzino cu ai săiî aii vroit să-mi impună mai multe înaintări ilegale; iar acum îmi cer mai multe transferări în interese de coterii locale!
I*artî<lul sau guvernul ?
D. Emil Costinescu, care joacă acum rolul principal in politica colectivităţii, a pus cestiunea pe un tărtm neted :
—	Ori guvernul actual rămîne cu singura modificare de a se da portofoliul externelor d-lux Sturdza, orî se retrage întreg partidul în opoziţie.
Şi dacă părerea d-luî Costinescu va fi admisă şi de d. Aurelian, care vrea să împace şi capra şi varza, atunci se va cere 91. Siale Regelui disc -va rea Camerei spre a reduce forţele sturdziştilor.
Politica externă şi d. &turdza
Sturdziştii, în cap cu d. Gogu Gan-tacuzino, caută a teroriza pe d. Aureli an cu iluzia că situaţia externă şi cercurile hotărtloare din Viena şi Berlin impun revenirea d-lul Sturdza la putere saii cel puţin preponderenţa a-cestuia tn' minister, căci tripla alianţă n'are nici o încredere în d. Aurelian.
Oamenii cuminţi ştiu însă că toate acestea nu sunt de cîl nişte gogoriţe ale d-lul Sturdza, oare se crede salva-vatorul puterilor centrale în Orient.
www.dacoromanica.ro
Pe rea colectivi tatei
o
Toată lumea politică discută cu multă aprindere evenimentele ce se succed cu repeziciune, şi impresia\ generală e că guvernul şi partidul colectivist nu va vedea nici măcar budgetele.
Debandada este atit de mare, în cit prăbuşirea gu-vemulul este mimai o ees-
tiune de două-trel zile.
*
# *
Diseară se va întruni comitelui executiv al partidului colectivist la ministerul de interne, şi ne putem aştepta ca mîine d. Aurelian să prezinte M. S. Regelui demisiunea guvernului.
TRIBUNA GOLIT li, A
A sosit d. Sturdza şi se vede că a sosit.
0 parte de majoritate s’a rupt de cea-l-altă ; unii miniştri merg în potriva partidulqj.
Liberalii vor una, colectiviştii alta, d. Sturdza şi una şi alta, iar d. Stâtescu nici una nici alta.
Până aci aveam anarhie permanentă —acum avem criză permanentă.
Copii stricaţi, colectiviştii fac cu ţara aceasta ceea ce fac derbedeii cu moştenirile picate din cer: le bat la tălpi.
ALEGERI LIBERE
TRIBUNA LITERARA
CREDINŢĂ ŞI ŞTIINŢĂ
Concluzie
Entusiasmul cu care s’a proclamat, la începutul sec. XlX-lea, domnia ştiinţei naturaliste, astă-zî este in agonie. Am căutat să arătăm, pe cit spaţiul ue putea îngădui, că a-ccsţasedntoreşte numeroaselor lnfrîngerl pe cariştiinţaatrebuitsăleînduredepe urmapro-misiunilor imposibile pe cari le făcuse într’o vreme, lnfrîngerl cari avi dat naştere noului curent idealist şi aii pus capăt vechiului curent de materialism şi do domnie a factorilor economici. Am arătat că ştiinţa naturalistă n’a putut să dea o interpretare holărltoare existenţei, c satisfacere desăvîrşită inperi-oasel nevoi metafizice a omului. De aci scepticismul şi pesimismul ca urmări fatale şi nenorocite ale unor doctrine cari nu mal pu-teafl readuce, în sufletul omului, siguranţa pe care o alungaseră.
Ceea-ce credinţa oarbă pute ■ să ÎI dea o-mulul, ştiinţa naturalistă n’a putut. De uude pînă atunci omul se simţea Închis îtitr’o colivie pe care socotea că o cunoaşte, în urmă, clud ştiinţa ’l-a eliberat, el s’a văzut singur, într’o imensă pustietate, prin care nici cărare nu se vedea, nici speranţă de mlntuire. Scăpat de sub stăpînirea severului «A tot Puternic» stăpîu pe toate cîte există şi cîte nu există omul cind drept călăuza şi îndreptător şi-a avut propriea-I raţiune, a trebuit să simtă dureros de greii povara libertâţel, de care nu se putea bucura. Atunci a putut cu drept cuvînt ca să se plîngă şi să regrete vremile de fericită siguranţă, în cari credinţa îl putea ţine; a-tuncl a putut spune :
J’avais la foi jadis et n’ai plus que la doute, Je me sens pour agir moins allegro et moins fort. L’arbre de la Science est l’arbre de la mort, Et ses fruits sont amers ă 1’âme qui Ies golite.
Pentru a ilustra cu pilde materiale alir-marea Voinţei Naţionale cum că stăpînirea va face ingerinţe blajine pentru a înlesni intrarea în Parlament a citor-va fruntaşi conservatori, guvernul a luat dispoziţiunî, cu prilejul alegerilor parţiale, cum se ia iu ajutorul unul războiţi de exterminare.
A puricat de cu vreme, prin mijlocirea autorităţel comunale, listele electorale; a îngrozit lumea cu procesele de contravenţie; a organizat bande ca pe vremea eteriel; a înlocuit funcţionarii cu agenţi electorali; a dat o proclamaţie către slujbaşi îti care se spune verde că pierde locul orl-cine va vota cu opoziţia; a strîns iu chingi pe debitorii Bănceî şi Creditelor; a băgat în temniţă pe cel condamnaţi la amenzi ; a snopit în bătăi pe alegătorii cari nu se supun poruncilor administraţiei; a retras autorizaţia cîrciu-marilor bănuiţi de independenţă ; a făgăduit marea cu sarea celor cari şed la tocmeală, şi In ziua de alegeri, a înconjurat localul de vot cu un zid de ciomăgaş) cari să ferească urna de orl-ce contact cu alegătorii independenţi.
Cit despre Galaţi, unde candidează d. Fi-lipescu, pe Ungă dispoziţiunile de mal sus s’a trimis erî dimineaţă şi o echipă de bivolari din Giu.giu cari să secundeze pe elefţil d-lm Sechiaris în năvala ce vor da az.i cu prilejul scrutinului de balotaj.
Şi cu toate aceste formidabile măsuri stăpînirea a căzut aproape pe toată linia — atît de mare este creditul de care se bucură colectivitatea în faţa opiniei publice.
Dacă, însă, urgia deslăuţuită acum asupra alegatorilor, este, după expresia Voinţei Naţionale, «blajină», cetăţeanul are dreptul să se iutrebe ce ar fi cîud colectivitatea ar putea fi dîrjă?
Ar li curată rezmiriţ.ă!
UN BSKEBSl BiTlUS
Am mal căutat ca arătăm că ştiinţa ■naturalistă: nn poale da o soluţie costiunel sociale, pentru că ştiinţa în general se bazează pe raţiune şi raţiunea are un rol distrugător în mişcarea socială.
Ştiinţaluaturaiistă n’a putut să dea o morală, intru cît eanu’şl găsea temelia într’o sancţiune supra-raţionalâ. Ea ni se arată cu atlt mal incapabilă de a moraliza omenirea, cil cât se înţelege mal bine rolul negativ al ştinţel în general. Deschizîud orizonturi prea largi, ascuţind instinctele omului, sfâ-râmîndu-I partea ideali şi gonind orl-ce speranţă saQ temere de răsplată a faptelor sale, animalul care dormea In oin a trebuit sa se deştepte şi să se manifesteze. 0-dată cu domnia ştiinţei, în sufletul celui care ’şl a pierdui ori ce credinţă, s’ail dus pe veci sentimentele înalte, sentimentele largi cari făceaţi să bată la unison inimele tuturor oamenilor.
Vertu, doulenr, pensee, esperance, remords,
Amoar, qui traversais l’univers d’un coup
d’ail,
Qu’6tesv-ous devenus ? L’ăme, qu’a-t-on fait
[d’eJle ?
Scurt şi neted.
D. general Rasty, membru al partidului conservator, a luat parte, ca simplu invitat, la uu‘ banchet dat în Botoşani de către clubul conservator în onoarea candidatului nostru.
Pentru acest act—pe care colectivitatea l-a socotit ca dovadă de indisciplină —d. general Berendeiu, ministru d8 răs-boiO, a pedepsit pe d. goneral Rasty, iar un mameluc a interpelat pe guvern în Senat asupra incoreditudinei săvîrşitede generalul Rasty.
D. generai Murgescu, comandantul flotilei din Galaţi, cbiamă în curtea cazâr-mei pe un mecanic de la marină, bănuit că ar fi votat pentru d. Filipescu, şi, în faţa trupei şi a corpului ofiţeresc, îi trage palme şi'l porunceşte soldăţeşte ca la scrutinul de balotaj să voteze pentru candidatul guvernului.
D. general Berendeiu află şi tace; oo lectivitatea e mută şi nici un mameluc nu interpelează pe guvern asupra acestei ingerinţe brutale.
Comentariile sunt însuşi faptele.
Tout! Tont a dispăru, sans echos et sans
[traces.
Avec Ie souvenir du monde jeune et beau.
Aşa a trebuit să se întrebe cu durere o-mul cîud a început să se facă iar senin în sufletul său, când a putut să ’şl dea seamă de zădărnicia făgâduelilor ştiinţei. Căci a-proape dispăruse diu lume acel Imbold pentru fapte mari, acea sete de ideal, acea iubire mistică pentru o fiinţă nevăzută, sub atot puternicirea căreia se putea umbri întreaga omenire îndurerată. Nu mal era a-cea desinteresare In acţiune, acea lipsă de egoism şi de individualism in fapte care a putut să facă din apusele epoci ale istoriei, gloria neamului pămînlesc. Era ucis sentimentul care aprindea milioane de oameni, b&trtul şi tineri femei şi copil, care făcea o lume întreagă sâ-şl uite de sine spre a porni în gloate sâ-şl dea oftarea agoniei pentru o cauză sfîntâ. Nu inal era acea dorinţă de umilire, de zmereuie, care cuprindea sufletul credinciosului, care făcuse din evul mediu una diu cele mal strălucite pagini ale neamului omenesc.
Aii fost opere mari, fapte uriaşe pe cari le-aii făcut atunci oamenii, în ascuns, nuuiaij pentru dragostea lui Dumnezeii. Era un sentiment mal mutt de cât sfâut, o nesecată sete de altă lume, o înălţare a omului piuă la divinitate. Aşa a fost evul mediu, acel ev mediu pe care scritoril tendeuţioş! al veacului nostru au căutat sâ’l scoboare şi să’l inegreascâ cu orl-ce preţ, în ochii modernilor. A dispărut sentimentul care făcea pe nobilul bogat să ajute pe sărmana l’e-mee văduvă, muritoare de foame cu copil săi; a dispărut cu totul acea năzuinţă de spiritualizare care făcea din oamenii vîrstel de mijloc să-şi biciuiască şi să-şl mortifice carnea, izvorul tuturor răutăţilor.
In locul tuturor acestor sentimente şi aspiraţii măreţe, a venit cortegiul de porniri pe care ui l’â hărăzit ştiinţa naturalistă pretenţioasă şi distrugătoare da tot ce era mare în sufletul omenesc. Apare setea de a’şl vedea personalitatea s a înnălţată; dorinţa de u trona d’asupra tuturor; goana după plăcerii* sensuale ; vinfttoarea după
2
EPOCA
\
satisfacerea celor mal Înguste şi mal josnice interese materiale.
A fost adevărată cutropire venirea ştiinţei naturaliste. Toate domeniile, toate manifestările spiritului omenesc afl fost înlănţuite de noua direcţie.
Astfel: în ştiinţă dispare spiritul de sinteză, de generalizări,pentru a fi înlocuit de spiritul analitic ; enciclopedistului se substitue specialiştii. Luptătorii pentru o cauză mare dispar, patriotismul începe să se stingă.
Literatura, poezia, arta, toate sunt cu-tropite. Realismul, naturalismul îşi fac a-pariţia. Sentimentalizmul idealist pare ridicol nouilor inchinătorl al stomacului; în a-fară de sensualitate nu mal e nimic de eîntat. Frumosul se caută în uoroitl; idealul în lupanarele şi tavernele scîrboase.
Courbet şi Manet sunt slăviţi în pictură; Zola, Ies Goncourts în roman; Dumas fils, în dramă, etc.
Sentimentul iubirii de ţară a început să fie ridiculizat. Marii bărbaţi de Stat încep să facă politică de interes individual ; jertfirea pentru cauza comună răinlne un simplu cuvlnL
Si, dacă urmările afl fost din cele ma desastruase pentru Occidentul civilizat, cu atîl mal funeste afl fost pentru ţara noastră.
Îmbibaţi de bizantinismul josnic, pe care patru veacuri de umilire ni’i impusese; inculţi dar vil de inimă, romlnil n’afl înscris în trecutul istoriei lor naţionale de cît un singur sentiment şi cel mal înnalt, pe care întotdeauna ’l afl cultivat cu o ardoare fanatică.
Acel sentiment a fost sentimentul religios.
Dacă, este adevărat că nimic mare nu s’a făcut în istoriea omenirii fără in-tervenţiea religiei, cu atît mal vîrtos se poate zice aceasta, de străbunii noştri cari la vreme de grea cumpănă nu se gîndeafl de cît la păstrarea neschimbată a credinţei lor. Pentru vitejii trecutului nostru naţional, în tot-deauna a fost un labarum în înălţimile cerului. Acel «amin şi doamne ajută* era toată tăriea eroului care se az-vîrlea vîrtej în rîndurile ordiilor duşmane. Religia putea ţine în frîfl instinctele prii mitive, semi-barbare, altoite cu acel bizantinism sensualist. Iarcîndcu acel 48, ne-afl venit din Occident toate păeâtoşiile de azi, cel dintîi şi mal adînc răii, care s’a revărsat asupra ţării romîneştl, a fost volteria-nismul, batjocorirea celor sfinte.
Dat fiind spiritul necopt, neformat al societate! de atunci, acest noii mod de vedere era să cutropească într’un mod eovîrşitor «înalta» noastră societate plină de superficialitate.
Nu ma! credea tînărul bonjuriat\vea\i cu plete, cu cravată filfîitoare şi cu un întreg calabalîc de fraze demagogice şi sforăitoare de la Paris. Nu mal credeai! cocoanele care plirafuriseaţi şi stafl la sindrofie cu aceşti tineri, şi caii voiafl să fie la modă ; începea sa nu mal crează omul incult, căruia’I se vorbea de «sfintele drepturi» ale lui, de libertate, de egalitate şi de suveranitatea poporului.
A fost un adevărat ravagiu, o dezechilibrare şi o sfârîmare a tot ce era «mare şi sfînt,» şi cu atît mal mare a fost acest dezastru sufletesc, cu cît în cele din urmă s’a văzut că întocmai ca şi făgâduelile ştiinţei, fagăduelile politicianilor demagogi afl fost vorbe goale. Dar despre aceasta s’a vorbit de un om mal competent şi mal cu autoritate.
(Urmare şi fine pe mâine)
OFOBMAŢll
Clubul conservator din Craiova e convocat pe Duminica în adunare generala spre a alege un nod comitet.
La aceasta adunare e aşteptat şi d. Take Ionescu.
D. G. Scorţescu va anunţa mîine o noua interpelare guvernului in cestiunea balurilor date de d. Stoi-eescu şi plătite din fondurile C. F.
R.	şi din fondurile ministerului lucrărilor publice.
Toate secţiunile Camerei, afară
de a IV-a care nu s’a pronunţat
încă, ad admis proectul de lege
pentru înfiinţarea casei rurale.
— ■
Partidul conservator din Călăraşi a luai iniţiativa înfiinţării unui club politic în localitate.
D-nil Lascar Catargiu şi P. P. Carp aO fost validaţi în şedinţa de erî a Senatului.
D. Lascar Catargin, care din c-ausa unei indisposiţiunl n’a putut presida întrunirea ţinuta Duminica la Galaţi, a plecat a-seară în localitate pentru a lua parte la alegerea de azi.
Ni sc afirma a-seară ca d. Pa-vel Statescu, inspector administrativ, a fost însărcinat de ministrul de intcine sa se duca din noQ la Galaţi în vederea alegerilor de azi De sigur însărcinarea nu e data Iul Pa vel Statescu, cunoscutul sbir, penii o a rajiorta ministrului infamiile administraţiei, ci ca sa dea sprijin candidalurci Iui Sechiaris.
M. Sa Regele şi A. S. R. Principele Ferdinand aQ asistat aseara la conferinţa ţinuta de d. general Candiano Popescu la Cercul Militar asupra cavaleriei.
D. Balaban va fi numit inspector la poliţia Capitalei, în locul d-lul VasiliQ, care va fi chemat în magistratură.
Ni se comunica din Huşi ca bandele de ciomagaşl cari în timpul alegerel trecute aQ operat vitejeşte sub conducerea d-lor Caligari-Ră-ducanescu, terorizând şi stîlcind lumea, nu se astîmpăra nici acum, ci, însetate de sînge, ameninţa şi urmăresc pretutindeni pe amicii noştri, cari aQ luptat în alegerile de la 14 Ianuarie, ameninţînduT să ’l stîlceasea în batal ori unde ’l-ar întîlni.
In potriva acestor apucaturi nevrednice şi laşe, protestăm energic şi rugăm pe d. Vasile Lascar, ministrul de interne, sa pue capat imediat acestei ne mal pomenite destrăbălări a administraţiunel hu-şane.
Vom reveni.
Tot din Huşi ni se mal comunica şi faptul destul de regretabil, ca d. Antonescu, revizorul şcolar, a fost mutat la Constanţa, pentru că n’a dovedit calităţi suficiente pentru un vrednic agent electoral colectivist. Suntem în măsură a şti, că d. Antonescu un demn a-postol al învaţamîntulul, îşi va îaainta demisia din acest post.
In tot cazul d. Antonescu poate fi inîndru ca laşa printre învăţătorii judeţului Falciu cea mal frumoasa aducere aminte şi regrete unanime.	•
Ieri înainte de muinzi o vie altercaţie n*a produs Intre d-niî general Berendeiu şi <«ogu Caii-tacuzlno.
I>. general Iteremleiu a imputat colegului său atacurile Îndreptate fu potriva sa de «Voinţa Staţionată», dar d. C'antacuziuo în loc să-i dea o satisfacţie, a aprobat atacurile gazetei colectiviste.
D. general ISerendeiu a asigurat apoi pe d. C'antacuzino că nici odată nu va ajunge ca armata să fie pusă la ordinele colectivităţii.
Aflam din Galaţi că d. general Murgescu, care, după cum am a-nunţat în ediţia noastră precedenta, a bătut pe un mecanic de la flotila fiind-că a votat pentru d. Fi-lipescu, va fi dat în judecată de către zece alegatori.
Constatam cu aceasta ocazie ca Voinţa Galaţilor, gazeta subcomisarilor din Galaţi, care înjura alaltâ-erl pe d. general Murgescu fiind ca’l banuia favorabil candida-turel conservatoare, azi zice, Iară sfiala, despre acelaşi general : Suntem asiguraţi că am fost induşi în eroare relativ la acţiunea politică a d-lui general Murgescu, un vechiu şi statornic liberal. B-sa va lucra pentru candidatul liberal-naţional».
Mal trebue ca pentru candidatul liberal-naţional să lucreze şi jandarmeria pentru ca alegerile sa fie cu totul «libere» — în accepţiunea colectivista a cuvîntulul.
Citim in Constituţionalul:
Confratele nostru Epoca a articulat în contra actualului ministru al afacerilor străine trei fapte tot atît de puţin coreeie pe cît a fost plata unul banchet şi unul bufet în casa ministrului Stoicescu, plătiţi de serviciul comercial al C. F. R.
Cercetarea noastră particulară ne permite sa adeverim şi noi unul din faptele indicate de confratele nostru.
D. Stoicescu, mergînu asta toamnă la Constanţa, după ce a vizitat lucrările imbrionare cari începuseră atunci, a reţinut la masa sa nu numai pe inginerii cari îl însoţise, dar şi pe cîte-va notabilităţi din localitate.
După plecarea sa însă din Constanţa atît nota prtnzulul cît şi nota hotelului, cu totul personala a d-lul Stoicescu, a fost trimisa spre plata direcţiunel lucrarel portului. Ast-fel ca casa regionala a serviciului a
fost dintr’un condeiQ sleită de cele două mii lei pe cari ÎI avea pentru cheltuelile neprevăzute ale lunel.
De şi faptul este greQ de tăgăduit, am fi fericiţi daca un comunicat In Monitor ar găsi şi aci o explicaţiune orl-ctt de şubreda.
Ne repugna de a bănui ca un ministru poate să uite în aşa punct ce datoreşte şi şie-şl şi poziţiunel ce ocupă.
D. V. A. Urechiâ a însărcinat, pe d.
A.	V. Gideifl să continue cursurile sale de istorie la facultatea de litere din Capitală.
Cursurile d-lul Gîdeifl vor fi asupra ţarilor romîne din punct de vedere economic intre anii 1812-1821.
De şi bastimentele cari vin direct din India nu sunt admise de cît în portul Sulina, s’a regulat şi în portul Constanţa o privighere mal severa a bastimentelor. Această privighere se va face, însă, cu multa anevoinţă, deoare-ce portul e în con-struoţîune.
D. Mihail, inspector sanitar, se afla de două zile la Constanţa pentru a studia chestiunea şi pentru a alege locul unde sa se aşeze o mare etuvă de desinfectare, în afară de acelea pe cari le poseda oraşul.
Brutalitatea de la Curtea de Casaţie
Erî, pe la 2 ceasuri, s’a petrecut Ia palatul de justiţie următorul fapt, fără precedent în analde noastre judiciare:
Se judecase, la Casaţie, recursul lui Georgescu, cel condamnat pentru că a a-runcat vitriol în faţa d-rel Stelorian.
Curtea a respins recursul de oare-ce Georgescu nu susţinuse apelul înaintea Curţii de apel. In urmă. Georgescu a fost trecut în camera deţinuţilor. Aci, nebunul chiatnă un odăiaş şi ’1 roagă să comunice unul procuror că are să-I facă destăinuiri, Odăiaşul comunică d-lul Fi-liti, procurorul general al curţii de Casaţie, dorinţa exprimată de Gorgeescu.
I). Fi iti, de teamă ca nu cum-va Georgescu să fugă dacă va li adus din noăla Curte, s’a dus singur în camera şedinţelor. Aci, d. procuror general merge la Georgescu şi-î spune:
—	AI chemat... procuror; am venit efi; ce vrei să-mi spui (
—	Iacă ce!
Şi zieînd aceasta, nebunul aplică o palmă d-lui Filiti.
Intervenind persoanele de servicifi, Georgescu a fost pus în neputinţă de a mal lovi.
Brevetele de Invenţie
Cu privire la această cestiune, un tî-năr inginer care se ocupă cu mult interes de cestiile industriale, ne scrie următoarele:
Brevetele de invenţiune.
In Englitera s’a observat o scădere a numărului de brevete luate in 1895 şi care a scăzut de la 25.880 in 1893 la 25.100 luate în 1895.—Este de notat un fapt din care se poate trage cele mal instructive concluzii pentru cel cari în neounoştinţă de causă susţin să avem şi mî o lege de brevete de invenţiune. Faptul acesta este că în Englitera mal toate brevetele se iafl de către englejl. Singurele naţiuni cari iaO brevete în Englitera sunt:
Statele Unite 2325 brevete în 1895.
Germania	2146	»	» »
Francia	894	»	» »
Şi ne întrebăm dacă aceste cifre însemnează ceva pe lingă cele 20,000 brevete eliberate de guvernul englez naţionalilor săi ?
In Romînia — dacă s’ar lace o lege de brevete—tocmai contrariul s’ar în-tîmpla, căci mal mulţi străini ar veni să ’şl breveteze invenţiunile la noi şi să ne scumpească ast-fel obiectele de cari avem necesitate. Micul număr de inventatori romînî vor fi copleşiţi de industria streină, care va nimici astfel pe a noastră abia năseîndâ.
EDIŢIA * V
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Viena, 20 Ianuarie.
Se anunţă din Peterebur» Corespondenţei Politice că împăratul Franlz-Ioseph va face o vizită ţarului, in luna Aprilie.—Vu fi însoţit de eontele Goluchowski.
Viena, 20 Ianuarie.
Corespondenţa Politică află din Constantin»-pol că conferinţele ambasadorilor s’afl terminat şi ca proiectul de reforme elaborat va fi supus in curlnd cabinetelor europene. — Acest
proiect va fi prezentat Porţii pssle doua safi trei sâptâmlDl.
Berlin, 20 Ianuarie.
Ultimele întreţineri ale contelui Murawiew cu cancelarul Imperiului şi cu baronul Mar-schall afl ţinut aproape clte-o ora fie-care.
KicI, 20 Ianuarie.
Indata după sosirea sa aci. contele Murawiew a fost prini't !n audienţă de căfre împăratul Wilhelm, apoi a asistat la dejunul la care l’a invitat acesta. Contele a plecat din nofl la Berlin la 2 ore, de unde apoi va lua drumul la Petersburg la 11 ore seara.
Roma, 20 Ianuarie.
In ultimele zile s’afl produs desordine la u-niversitatea din Bologne, în timpul vizitei d-lul Gianturco, ministru al instrucţiune! publice. Poliţia a făcut să se evacueze universitatea. In urma acestor evenimente, o onre-care agitaţie s’a manifestat in universităţile italiene. La Roma şi la Neapole isburnind tentative de desordine, mal mulţi studenţi afl fost arestaţi, dar afl fost liberaţi mal tîrzitt.
Paris, 20 Ianuarie.
Camera deputaţilor. Azi s’afi adoptat articolele 4-—11 ale lege! asupra zahărurilor. D. Jau-r6s cere trimiterea din nofl comisiunel a articolului al 12-lea, care autoriză guvernul să scadă primele, dacă produsul taxelor nu este suficient pentru a plăti. — Cererea de trime-tere este respinsă cu 260 voturi contra 237.
Sevilla, 20 Ianuarie.
Starea ducesei de Montpensier s’a agravat. Doctorii se tem de un desnodăinlnt.
Ajacio, 20 Ianuarie.
Prinţul Ernest de Windisch-Graetz a inurit
Triest, 20 Ianuarie.
In urma ordinului guvernului de a înscri pe listele electorale pe slavi şi alţii pe cari comuna refuzase da-1 înscri, majoritatea municipalităţii a demisionat, căci vede in ordinul guvernului o violarea statutului comunal.—Primarul şi-a dat şi el demisia. — Persoanele cari se afinii In tribune aii însoţit acesle demisiunl. cu aplause vil.
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 20 Ianuarie.
Ţoale ştirile date de presă în privinţa reformelor administrative cerute de ambasadori precum şi ultimele ştiri asupra reformelor financiare sunt neexacte.
Cercurile diplomatice sunt foarte satisfăcute că s’a păstrat bine secretul deliberărilor.
Constantinopol, 20 Ianuarie.
Mişcarea mahometană ce a isbucnit în districtul Candia începe să se inlindă şi in districtul Retinio. Satele sunt blocate.
Ieri a fost omorit la Candia un notabil creştin. Este temere de represalii.
DI VERSE
jm^G^lTALĂ
Hoţ de ceagoarnice.— Eli a fost prins de poliţia de sigurai ţa Zamfir Dinculescu, pungaş. care furase un ceas de aur de la d. Nae Popescu. ceasornicar.
Pungaşul, de temere a nu fi prins ca a furat el ceasornicul, Ia perchiziţia l-a ascuns într’o latrină din curtea unde domicilia.
A fost imediat arestat de către poliţia de siguranţă.
Înjunghiat eu enţilnl. — Erf, pe la o-rele 12, Niculaş Ghiţâ din strada Ddea Nouă 27, luîndu-se la cearta cu Mihalache Ionescu in strada Gâităn-<rl No. 9, de odată Ghiţă scoate ud cuţit şi înjunghie pe Mihalache. Victima, în tr’o siare desperată, a fost transportat la spitalul Colţea.
Criminalul a fost arestat imediat.
Pungaşi îndrăzneţi. — Franz Samuil şi Dumitru Tulceanu, spâi ginii geamurile galantarului ceasornicarului Samuil Maier, afl furat două ceasoarnice de argint.
Agenţii poliţiei de siguranţă, făcind cercetările, imediat afl prins pe pungaşi; insa. in timpul cind erafl conduşi la poliţie, de odată h-runcară cu nişte praf de ardei In ochii sergenţilor, şi prin acest şiretlic reuşiră a scăpa din miinile lor, nenorociţii fiind cu totul orbiţi.
DINŢARĂ
Sinucidere. — Soldatul Stelian Ion Ma-teiCi. din regimentul No. 7, compania 11. venind acasă la părinţii săi diu comuna Tătaranl, din judeţul Prahova, şi-a tăiat gitul cu un brieifl.
Nenorocitul soldat a murit după cite-va minute in chinurile cele mal oribile.
Cauzele acestei deeiziunl funeste nu se cunosc.
DIN STREINATATh
Moarte subită. — O depeşă din Atena cu data de azi ne anunţă că Ministrul austro-ungar Kosjeh Doyen a murit Cauzele acestei morţi nu se cunosc.
E O O îf R t
Societatea Malbisch Neurim, pentru îmbrăcămintea copiilor săraci fără deosebire de naţionalitate şi sex. a ales In adunarea generală de la 25 Decembrie 1896, următorul comitet pentru amil 1897 :
D. Dumitru Stânescu preşedinte, Herman Hunpner şi J. Triller vice-preşediuţl, Martin llubert casier, Librus Heeliter şi M. Licht-blau secretar, Emil Kritzman inspector, E.
M.	Adamsky, I. Tains, Max Hubert, Jacques Herdan, Leou Edelstein, I. M. Zwiebel, Librecbt Braunştein, Mandle losifeseu, Herman Kleinberg şi I. Suiau, membrii consilieri ; B. Gril, O. N, Kolin şi I. Gutman, censorl.
Această societate va da un bal In seara de Slmbălă 25 Ianuarie curent, In sala Hugo.
*** Asociaţii revistei medicale Spitalul sunt rugaţi să participe Miercuri, 22 curent, la 8 ore seara, Ia a doua adunare generală, cînd se va citi raportul comisiunel de verificare a vechiului comitet, şi altele.
ULTIME INFORMAM
TEROAREA DIN GALAŢI
Administraţia împinge ingerinţele la extrem cu prilejul alegerii ce se face azi la Galaţi.
Ca să dăm o idee de cele ce se petrec în acest oraş, precum şi de infamiile administraţiei, reproducem aci telegrama ce ni s’a adresat azi noapte, la ora 12, din Galaţi:
Galaţi, 20 Ianuarie
12 ore noaptea
Lupta a ajuns sîngeroa-să. Astă noapte s’a ii spart capetele unor cetăţeni spre a intimida pe alegători ţi a’l împiedica să vie la vot. Una din victime, Constantin Budiilcscii, a fost transportat plin de sînge într’iin hal îngrozitor la Bcstau-rantul Sure. Medicii pansează victimele ţi mulţimea staţionează pe stradă.
In oraş domneşte o adevărată teroare.
Faţă cu aceste fapte d. Filipescu a făcut procurorului următoarea declaraţie pentru ziua de mîine:
— Noi garantăm că nic! un alegător nu va li nici atins, nici Insultat, de vreun partisau al nostru. Lu cea mai mică plîugere ne obligăm a expulsa noi în-şi-ne pe acei din partizanii noştri în contra cărora se va face vre-o plîugere. Bar dacă. încă o «lată, voi li insultat de bande «le ne-alegăt«»ri, ca Buminica trecută. după o primă plînge-re ee nu ml se va lua în seamă, ne vom apăra singuri ţi am luat toate măsurile} pentru aceasta.
Froeurorul a luat act «le
această «leelaratie.
♦ 9
* *
Azi dimineaţa, la orele 9, ni s'a transmis următoarea depeşă:
Azi dimineaţă' cetele de bătăuşi umplu hotelul Moldavia, unde se întrunesc comitetele de suburbie ale partidului conservator.
Inchiriind un alt local, bătăii ţii au năvălit ţi aei în număr foarte mare sbie-rând eă localul este public şi că, prin urmare, au dreptul şi el să vie acolo.
Bătăuşii, foarte agresivi, sunt într’o stare «le beţie greţoasă. Toată vremea insultă ţi provoacă pe alegători.
* as
*
La ora 11.35 primim următoarea telegramă :
Pe zidurile localurilor de vot ţi pe localurile’ comisariatelor sunt lipite afişe mari cu conţinut insultător pentru candi-datul conservator Filipescu; alături cu aceste afişe sunt reclame pentru Sechiaris.
Am fotografiat un comisariat pentru a arăta ministrului de interne Lascar dacă trebue să-şî sfărâme cariera, cum s’a lăudat la Cameră.
Pentru necontenitele scandaluri ale bătăuşilor, procurorul, chemat odată de Corlătescu, altă dată de Filipescu, a refuzat a veni să ancheteze.
Alegătorii sunt aduşi in trăsuri avîud funcţionari poliţieneşti pe capră.
*
* *
0 altă depeşă dată la 11 ore ne comunică :
La ora 7 dimineaţa s’a reclamat parchetului contra invaziei bătăuşilor.
Pînâ acum nu s’a prezentat nimeni să facă cercetare.
Bătăuşii, beţi, fac scandal şi insultă mereă la secţia de vot de la Primărie.
In sala Orfett sunt instalaţi
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
toţi agenţii poliţiei, cari inge-rează şi controlează pe alegători.
***
La ora 11.40 ni se telegrafiază :
Filipescu a font acum diu uoîi la parchet şi a reclamat contra bătăuşilor si a
-	b	»
poliţiei.
Procurorii i-nsi declara/ că nu pot face nimic fără ordin speciaI al primului procuror.
BjU urmă. după protestarea fui Filipescu contra acestui refuz, de serviciu datorit, procurorul tmiani a promis că rine şi a luat o birjă in-dreptindu-se spre faţa locului.
SjU un moment dat insă a dispărui pe altă stradă si nu s"a mai văzut.
9
D. deputat EnacovicI, drept recompensa pentru serviciile ce le-a adus ca agent electoral al guvernului la alegerile din Botoşani, a fost numit epitrop al spitalului din Botoşani pendinte de epitropia Sf. Spiridon.
Administraţia din Şomcuta-Mare, nordul Transilvaniei, a condamnat pe 17 Romînl fruntaşi din localitate la zece zile închisoare şi la cîte 50 florini amenda, pentru-ca serbatorind onomastica Împăratului Frantz loset aQ cîntat, afara de imnul imperial, şi imnul naţional Deşteaptă-te Române !
Aflăm (lintr'osorginte oficioasă că aseară au plecat «lin capitală la fiialaţl mai mulţi bătăuşi din mioare» de negru pentru a da sprijin agenţilor administraţiei la scandalurile pe cari ei aii porunca să Ie provoace azi.
I>e-asenieneu ni se comunică că d. V. liuscar, ministrul de interne care face paradă in Cameră de prineipiile sale liberale şi de respectul ce-1 are pentru libertatea electorală, a lăsat mina liberă prefectului Zorită căruia 'i-a şi trimes patru îuiî de lei pentru cheltuielile campaniei.
A-seară s’a dat a doua serată dansanta de către AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria la Palatul Cotrocenl.
La serată au asistat şi MM. LL. Regele şi Regina.
S’a remarcat foarte mult discuţia înfiei bîntată ce a urmat într’uu colţ între d-nil Sturdza, V. Lascar şi St. Şendrea.
Ni se comunica din Galaţi, de un martor ocular, următoarea nostimadă:
In restaurantul Sure se aflaQ, în jurul unei mş«e, vre-o 40 de persoane împreună cu d. N. Filipescu, candidatul conservator.
In timpul acesta intră şi Sechia-ris; el se duce în fundul sălel şi se aşează singur la o masă, foarte plictisit.
Cîte-va momente după aceea soseşte un sergent de stradă, care se duce direct la grecul Sechiaris, îl saluta ca pe un superior, şi-îl-spune :
— Trăiţi! M’a trimes don prefect. să vă spun că agenţii s’aQ strînsără la prefectura şi vă aşteaptă pe d-voasfră.
Sechiaris s’a sculat imediat, şi-a luat paltonul pe umeri şi a eşit însoţit de trimisul prefectului.
Asistenţa a închinat în sănătatea sergentul care îşi împlinise în conştiinţa porunca ce-i se dăduse.
0 telegramă din Măcin ne anunţă că apele Dunărei desgheţîndu-se, circula-ţiunea vaporului Măcin-Brăila a început deja de erl.
Erl s’a făcut la Tulcpa alegerea consiliului judeţean. S’aă ales: in plasa Sulina : Kiru Hiltofşi Abram Bergmau ; în plasa Tulcea : Gliilan şi Baboianu, a-voratul Statului; în plasa Bnbadag: Ivanciu Gabrovscki şi Bagi Petrof.
D. Dini. Sturdza a avut aseară la orele opt o lungă conferinţa cu d-niî Al. Djuvara şi Basile E-
purescu, cărora le-a dat instruc-ţiî în privinţa modului cum tre-bue să deschidă campania in contra guvernului.
D. Epurescu ieşind de la d. Sturdza a spus mai multor colegi ai săi :
— Veţi vedea ce voiu face la Camera Miercuri !
Prin unele cercuri se atribue o deosebită importanţă faptului că la primul diplomatic dat de d. Fonton, ministru al Rusiei şi decan al corpului diplomatic din Capitală, n'a participat şi nici na fost măcar invitat d. Stoi-cescu, ministru al afacerilor străine.
D. P. P. Carp a luat parte azi la lucrările Senatului.
Erl s’a făcut îmnormîutarea colonelului Pavel Zagănescu, fost comandant al pompierilor cari în 1848 s’aii luptat atîi de vitejeşte la Dealul Spirit.
Decedatul a împlinit vrîsta de (.)0 de ani.
Oculta stăruie să se înlocuiască d. Demetrian, prefectul de Ronia-naţl, care n’a ştiut să facă să cada la alegerea suplimentară d. Take lonescu.
Se crede că stăruinţele Ocultei vor fi luate în seamă, dar că înlocuirea prefectului se va face nu imediat, — penlru că prea ar fi bătător la ochi, — ci după vre-o două săplămînl.
Azi guvernul va fi interpelat în Cameră asupra scandalului provocat la Galaţi de d. general Murgescu, comandantul flotilei, care a bătut pe un mecanic, în faţa frontului, pentru că ar fi votat pentru candidatul conservator.
GALERA
Urmarea şedinţei de la 20 Ianuarie
D. Juniu Lecua declară că a făcut propunerea separata nu pentru a Împiedica validarea alesului, cijpentru a înfiera nişte procedări incorecte ale opoziţiei.
D. A. Marghiloman. — Cer cuvîntul.
D. Juniu Leccn zice că este un act de mărinimie din partea majoritâţel de a lăsa să intre pe noul ales în parlament, fără a a intra în amănuntele Jmanoperilor întrebuinţate cu prilejul scrutinului.
D. Stuvri li rut ian u declară că va vorbi în acelaş sens.
D. Iancovescu apără conclusiunile raportului şi contestă d-lul Lecca dreptul de a face opinie separată după ce raportul a fost depus. Fără a intra în alte considera-ţinui, consideră motivul contestaţiei ca ilegal şi cere validarea alegerel.
D. Ion Stuvri lirătianu zice că nu cere invalidare sau o anchetă parlamentară, dar vrea să dovedească că prietenii politici al alesului s’afl servit de mijloace piezişe.
D. A. Marghiloman spune că atunci cind se anun{ă în Cameră că alesul unul colegiu nu pătrunde în adunare de cit din mărinimia majoritate! şi cu mijloace imorale, tre-bue să se aducă şi dovezi pentru a se sprijini această acuzaţiune.
Oratorul se ridică în contra unor asemenea procedeurî de a se atinge autoritatea alesului, orî-care ar fi el. In special pentru alegerea d lui Take lonescu, se face caz mare de nişte placarde, al căror coprins II reprobă după cum l’a reprobat şi d. Paul Brătâşanu, delegatul d-lul Take lonescu. A se atribui succesul d-lul Take lonescu a-cestor placarde este a se aduce o insultă corpului electoral.
D. Marghiloman. — lini daţi voe insă să opun acestei pretinse manopere, o manoperă ruşinoasă, o plac ardă Injurioasă pentru d. Take loneseu, distribuită cu miile pentru a influenţa pe alegători. Respect prea mult pe dd. deputaţi pentru a citi acest pamflet îutr’o Cameră Romlnă. Cînd dar în asemenea împrejurări s’a făcut alegerea, cînd candidatul conservator a avut să lupte în potriva unor asl-fel de mijloace, nu treime să se spună aci că d. Take lonescu intră îu parlament din mărinimia majorităţii.
OrI-cît de mare sunt pasiunile in această Cameră, totuşi nu s’a cerut invalidarea şi cu toate acestea nepntîndu se iuvalida alegerea, voiţi să invalidaţi autoritatea omului. D. Take lonescu a fost ales in deplină libertate a colegiului electoral şi Camera va face, nu un actfde dreptate,—pentru că aci nu poale ii vorba de dreptate, — ci un act politic nelusistliid asupra cererel de anchetă. (A planşe).
D. Al. Djuvara declară că n’a luat cuvîntul pentru a cere invalidarea safl o anchetă parlamentară.
Voci. l’rea bine.
I). Djuvara. Voi să arăt însă că rătt se dă acestor alegeri parţiale o importanţă prea mare saă o însemnătate deosebită. O singură însemnătate trehue dată a-ccstel alegeri: guvernul a recunoscut că tu corpul electoral se simte necesitatea re-presintării minori lăţii, şi a unei oposiţiunl constituţionale.
D, Giani, preşedinte, proclamă ales pe d. Take lonescu.
Şedinţa se suspendă pentru eâte-va minute.
La redeschidere Camera continuă ordinea zilei
I). Flevu îşi amină interpelarea sa in chestia Căilor Ferate pe mâine.
Camera votează apoi indigenatul d-lor Nicolae Atanasiu, din Dor Mărunt, Macii Gr. din Galaţi, G. Bucur şi Zahareanu din Bucureşti.
Camera ne mat fiind in număr şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 21 Ianuarie
Preşedinţia d-lul Take Giani.
PresenţI: 111 deputaţi.
Alegerea <le la Galaţi
D. N. Fleva spune că a citit prin ziare că un general în activitate nr li făcînd propagandă electorală în favoarea unul candidat guvernamental la alegeri parţiale şi că acelaş general ar fi bătut pe un mecanic care şi-ar ti permis să voteze pentru candidatul conservator. Cero ministrului do răsbol explicaţi uni în u-ceastă privinţă.
Preşedintele zice că această interpelare se va comunica ministrului de războiţi, absent.
Ordine» zilei
Camera intră Iii ordinea zilei.
D. N. Popp îşi desvollâ interpelarea In privinţa aplicării legel de constatare şi perceperi a veniturilor Statului.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 20 Ianuarie
D-sazice că construirea liniei cum e proec-tatâ nu va fi de nici un folos căci grosul traficului cu Oborul se face prin gara de Nord şi nu cu gara Mogoşoaia.
Susţine construirea unei linii de centură cu gara de Nord, care va fi şi un avatita-gifl pentru Primăria Capitalei in ceea ce priveşte stîrpirea contrabandei.
D. Porumbarii răspunde că sunt mal multe proiecte de traşeurl In studii şi acel care va fi mai avantagios îl va aduce în desbaterile parlamentului chiar îu această sesiune, modificlnd legea votată tn 1895.
Se validează fără discuţie, alegerea d-lul Lascar Catargiu alesul col. I din Iaşi, asemenea şi a d-lor P. P. Carp alesul col. I din Vaslnifi, llie Ciolac alesul col. I din Botoşani, I. F. Robescu alesul col. I Putna.
D. N. lonescu îşî desvollâ interpelarea adresată ministrului lucrărilor publice dacă are să vie cu un proiect de lege complementar al administraţiei c. f. r. in scop de a îmbunătăţi soarta micilor funcţionari.
D. Porumbare răspunde ca să aibă îu-credere în promisiunea deja dată de d-sa.
Şedinţa se ridică la 4 jum.
Şedinţa de la 21 Ianuarie
D. Ilarifl Isvoreanu adresează o interpelare d-lul ministru al lucrărilor publice dacă n’ar fi bine ca fi membri aî Camerei cit şi 3 de al Senatului, In unire cu funcţionarii superiori de la c. f. r. să facă studiile relative la Îmbunătăţirea soartel funcţionarilor mici; dacă nu este decis în mod irevocabil de a desfiinţa consiliul de administraţie: şi al 3-lea, ce disposiţie a luat pentru personalul devenit infirm.
D. Itr. Manolescu adresează o interpelare d-lul ministru de interne şi celui de războiţi relativ la întinderea conjuctivitel granuloase de prin cazărmi la civili.
ULTIMA ORA
Un redactor al nostru a comunicat azi, la Cameră, toate telegramele primite de ta Galaţi, precum si pamfletul murdar afişat pe zidurile oraşului, in contra d-luî Filipescu.
Unul din deputaţi s'a dus la banca ministerială si, in plină şedinţă, le-a arătat d-lui V. Lascar. ministru de interne.
Pe banca ministerială se mal aflau cld. Aureli an, Măr-zescu, G. Gantacuzino şi Porumbarii; top miniştrii îşî treceau din mină în mină a-ceste preţioase documente.
Mat mulţi deputapi îşi părăsesc locurile şi se grupează in jurul băncii ministeriale■; chiar d. X. Popp. care vorbeşte de la tribună, e nevoit să-şi întrerupă discursul.
In incintă se produce o mare mişcare.
1). V. Lascar, ministru de interne, sl-a părăsit banca şi a declarat, fată fiind mal mulţi deputapi, că se duce la telefon ca să dea ordin procurorului să intervină pentru a pune capăt scandalului.
De vînzare la principalele băcănii
Staicovici
CONSERVE MUŞTAR
î IfeTCI
DEPOU (-EXERAL STIUDA REGALA No. bit*
Epitropia generală
a Casei spitalelor şi ospiciilor St Spiridon j
PUBLICAŢIE	|
Aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 6 Februarie 185*7 ora 2 p. in, se va ţine licitaţie publică orală tn cancelaria Epitropiel St. S[«-ridon diu Iaşi penlru vinzarea spre exploatare a rezervelor hal rine aflate în pădurile casei şi anume :
I>iu judeţul Putu»
32.80 arbori esenţă stejar din pădurea Urc-cheşt), garanţia provizoră 45)00 lei.
1000 arbori esenţă stejar din pădurea Coţo-fâneştl garanţia provizorie 1350 lei.
Diu judeţul Roman
7286 arbori diferite esenţe din pădurea Vui-păşeşti, garanţia provizorie 5600 lei.
Diu judeţul Vaslui
4822 arbori diferite eseuţ« dinpă durea Du-rueştl garanţia provizorie 2400 Iei.
2867 arbor! diferite esenţe din pădurea Bo-rosăştl garanţia provizorie 2500 lei.
Diu judeţul Doroboiu
575 arbori diferite esenţe din pădurea Grof-liana garanţia provizorie 300 lei.
1521 arbori diferite esenţe din pădurea Ştreanga. garanţia provizorie 850 Iei.
2150 arbori diferite esenţe, din pădurea Hreaţca, garanţia provizorie 1250 lei.
Din judeţul Iaşi
2363 arbori diferite eseuţe din pădurea Cotnari garanţia provizorie 5)00 iei.
Conditiunile generale şi cele speciale pentru exploatarea acestor arbori se pot vedea la serviciul administrativ al Epitropiel generale in zilele şi orele de lucru.
Se pune în vederea d-lor concurenţi art. 68— 75) din legea asupra comptabilităţel.
EPITROPIA GENERALA
a casei spitalelor şi ospiciilor sf. Spiridon
PUBLICAŢIE
Iu ziua de 5 Februarie 1897 ora 2 p. in. se va ţine licitaţie publică orală tn Cancelaria Epitropiel Generale din laşt pentru vinderea spre exploatare a următoarelor porţiuni de păduri după cum se notează mal jos.
TABLOU
. Garanţia provizore	i i i ii i i ii i
	oeo©ooooifto CCOOOOOOCWift 77 77 C — 		t^rN-ri- —
No. Hectar. a s» Exploata	r* t> tft zc o sus 7? I s-l CC c: I 1—0 O 1 ŞT CC -rP | 1 — CC x ac c? o 50 cc
	iflODO^COCOCCîap i.c — cc x m >.c i.c g-i «+ co — —
•q.)jvj-ofj	L.C CC uc ».C (TI — uC LC — lC
JUDEŢU	>~ _ 2 — -H*— z* = * * 3 ■§ 3, s s s £> ca a > te, h «
COMUNA	Cotnari D urneşti > Băceşll Tg.-Ocna Maruormita Bodeştr BodeştI Cozmeşll U scaţl
Numirea EADURELOR	Cotnari Palanca Durneştl BaceştI S.t. Mireasă Măgurea Ocnelor Streanga Lunca Burosăştl Bodiştil Preciştel Cozmeştl ResboenI
ţa9jn3	
a. a
fiă .w O P
13
3j *£,
o
js i "3 ’S, £ w
Cl X —
ii «
îr *3
0>	*4
.52 © .2 "i =

a
•5
i
a
a
S
- «/
©_ 3 ii • 2.8 c ©-2“
p © p ;
rtr*<3 o 5, o.
s cs tn*
c 0) p
01	® î/5
® ®
Societatea anonimă a hoţiilor Ahadie din Franţa
S
Cu mari sacrificii şi in urma unei analise foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştl. în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus iu vînzare iu Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta lilrtie de ţigară PANAMA.
Singura htrtie de orez de Panama care;
Nu inogreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, n alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romîneştl, ca alte blrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unui salon high-liff.
Depozitul g-i al hirtiel «Panama» : Bucureşti str. Pîuzari No. 10 Unde se vor adresa toate informaţiile şi comandele din Rominia.
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi mtiriţiuma oculţii, nervilor şi a că mei musculare. Vinul Beef-Lavoix. estesnn adevărat a-ţiinent, şi rcpresinlă valoare a 50 grame de carne prin */« pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoauelor vrtstniee.
Intreporit: Aveneua Victorie, 5. la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Tbtlringer şi la toate farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruIuT Qllivier din Paris
Vindecarea radicală a loialelor sifilitice recente sad învechite ia bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat In raportul săii către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenire,. Biscuiţii Ollivier sunt singurii carI an fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit genera!: str. Bivoli No. 3 in Paris. Iu detail: Farm. Brus, Altiu. Roşu TliUringer şi îu toate farmaciile din ţară.
D-rvl D. LSBEL
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa Darului Capşa
Gousiiltaţtiiiiî de la I ptnă Ia 3 p. m.
—Pentru, nămol gratia—
PREŢURI MODERATE
Casa de Sănătate
Dr. I. EIEIAO
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Romîn
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sad chirurgicale în condiţii foarte avantagioase.
ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
Doctorul I. Vellan
Specialist pentru bonte interne al Sifilitice
Consultapiunî de la 1—3 p. m. şi la o rele 6 p. m.
Strada Luterană 19
Rug citiţi tot co prins sil
Depositul genornl al fabricel de Şoşoni-Gatosi Kiiseşlî, Rinusiiin american India Robber A e-nle, din St. Peter-sburg, a pus deja tn vînzare anul acesta. Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri:
Şoşoni de Dame perechea lei 7.«IO * Bărbaţi »	8.50
iar galoşii mal eftin cu 20 la sulă de cit anul trecut.
Depositul general uude se află de vînzare pentru ţoală Rominia, Serbia şi Bulgaria ia
MARELE MAQASIN LA BALON
ILTE DIMITRESCU
— Proprietar, furuisorul C.urţel Regale —
Strada Caro! I No. 72
— Colţul marelui Hotel Dacia—
NB. Pentru că a început pa piaţa noastră, a se vinde şi iroitaţiunî din uite fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şaşonil noştri anul acesta, poartă pe fie care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-tersburg.— Păstraţi ud re» a.
Expediază In provincie cu trenuri ACCELERATE
Trandafiri, Camelii Naturale BUCHETE DE\U111ESE Buche!o pentru baluri şi araanamente la rochi Corsete exira-liîie 5 lei bucata
Pălării de flori natural*
Coroane cu 30,40, 50, 60, 70. 80, 90 şi 100 ei cu ambalaj, pa*.gliei, inscr pţie şi franco.
I	* att lcMcn Diilcumăra
Str. Lipscani No. 10,1 Etnjl şi calea Victoriei 152
CONSTANTIN SISVIIQNESCU
Doctorand tu medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialişti) şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot face consullaţiune şi prin corespondenţă.
Dr. STER IE K. CIURCU
IX Polikangas8e—No. 10. Yiona ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabiliadu-se in Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie Na. 28.
MOBILE PÂRĂ CONCURENŢA!
DIN FABRICELE
IAC0B & fOSEF KOI
(¥IEMA)
Araujamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi im prim aţi uni technice, cea mai nouă invenţinne. ELEGANTE, POARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE.
SE GĂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE
Recomandabile pentru ori şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI.
Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată
Informaţmni se dau la represenţaiiţii generali.
BUCURI-SUI 2, STRADA SMÎRDAN, 2.
A. BLAU &
.1. .1. IA.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pini la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fle-care dată,
de la 10 în aus 20 bani linia.
Teatrul I\’aţtonal. — Marţi representa 8ILVINA DOAMNA blonrl de d. Bengescu-Dabija.
Spoct&cole
21 Ianuarie 1897, se va dram! în 3 acte şi 8 ta-
»ra romina.
Teatrul Liric.
pcatru Hngo.
\iroui Ilegal liomin Cenar & idoli.
Sala Eforiei Binerl 17 Bal Muscat «a la Moulin ritu Programu Balului
Ianuarie va avea loc Marele
Uouge*. Un aflş special va a-
Sala Braystdtru. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters* Vinerea concert High Life
fi afe iYt* ţianala. Orchestra Kubiuşteta
Închirieri şi arendări
Dc Suekivint Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se cîă cu chirie pe termen de 3 ani, începători de la 23 Aj rilie 1897. Amatorii pot lua ori ce In formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă Ne. 3 Bucureşti.
închiriere, în soseaua Jianu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerie, lăptârie, tram-oar, grădină de petreceri Tramvaiul Oolţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la $o*ea). Grajduri de zid pentru HO vitf şl 10 camere 0u săli, puţ îu curte. A se adresa calea Oudcşti 4.
Da dat în exploatare pădurea Gnlcasoa din Jud. Musee situată la 8 Klm. de gara 8 «hita Golesol, pădure bătrină, de 100 ani (stejar şl fag). Pentru lămuriri a se^adiesa la d. G. C. Nanu—proprietar Cimpulung.
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo Ylaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîtt arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti.
De arendat ou înoepere chiar de acum moşia «tanca* din judeţul Brăila, în întindere de zece nill po yane toate arabile, avînd două mii pogoane grîâ arate ou sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Hachtlv au, avocat, strada Fintîoel 28, Bucureşti.
De vlncnre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştl-PIţl* gala jud, Ilfov. Amatorii -	-	* •	"	ia
Vînzări şi cumpărări
ia Orăştî-P
se prezinte str. Scaunele 48.
De vlnzare lemne din pădurea Paşoanl. Stmjonul, după calitate, 66 şl 60 franci. A se adresa: Btr. Batlştel 16
Camere mobilate
Hotelul #*/«{*I Blbemcu-	lingi C»meră ţi Trl-
bunule'________________________
Cereri şi oferte di> servioi
Un agricultor care a absolvat Aoadamia de agricultu * romîn, 32 ani, şi a stat oa econom 3 ani şi jumătate la bi rourile conte»ul Kstterhazy, specialist in creşterea şi dresarea cailor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog *ub Agricultor Mlrda idsy (Strada beulescu 6).
Informaţiuni utile
Liiptarln Arenda lingă grădina Herăstrâd, l.apiede vne/% speoialitate pentru copil şl cură cu lapte, 59 bani litrul. I.aple de bivoliţă 6o bani litrul. |îiti «tifioi-fin
6 lei kilo. tremă o jumătate litru 1 led. I.npte bătut 30 bani litrul. Transportul la douiiolllfi e ooprlns in aceste preţuri.
A se adresa prlntr'o oartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arcuda, în BucurescI, Dlonisle 40.
Un pianist rouUnat oferă serviciile sale la sotrele dansante st baluri pentru un honorariu modest. B. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 90.
Pranţaise diplom<£e deşire" reau du Journal.
leţons partlculiăres. Ad. bu-
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mliiall A. Eaditlvann Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. G. Ftoreucu, avocat, s'a mutat in Oalea Do-rohanţllor No. 40._
Bibliografii
A apărut -No. 29 al Biblioteca! de Popularisare, In Lanţ!!* (Lee Tenailles) Dramă în 8 acte de -Paul Hervleu». Drama Iul Hervieu reprezintă o locrare literară de mare valoare şl de un gen puţin obicinuit în literatura dramatică franceză. Limba aleasă şl stilul de preclsiune rară ale autorului ad făcut ca această operă să fie premiată de Academie.
-Faussea Acussatlon* de -Oaragiale*. Celebra dramă -Năpasta* a cunoscutului nostru dramaturg şi literat a apărut în traducere franceză. Preţul Lei 1.60
«Apotres* de -Tolstoî* oe -I. Neuschotz*, o comedie modernă ou mult spirit, care so ridică în contra principiilor tolstoian©.—Preţul Lei 1 30.
-Carnetul învăţătorului rural* şi
-Carnetul Institutorului urban*. Ambele aceste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactic primar rural şi urbAn din ţară. Ele o prind o colecţie de legile cele mol importante şl folositoare institutorilor şi învăţătorilor, precum şl diferite alte notiţe, calendar, eto. etc., fftcîndn-le indispensabile celor Interesaţi.
Fle-care carnet legat elegant costă numai Lai 1.26.
Toate acestea se află de vinzare la ori-care llbrlrile din ţari.
A apărut fascicola a 2-a din voi. I, -Enciclopedia Itomî-nă* publicată din însărcinarea şi sub auspiciile aAooiaţiunef Transilvane -Astra* —Deposit general pentru Uorninia C Muller, Bucureşti, Gulia Victoriei, 53.
7	CASA OE SCHIMB
HESKIA k SAMUEL
BUCURESCI
fio. 5 Strada Lipscani No. &
Cumpără şi vinde efecte publice şi face mi c schimb de monezi.
Coreul pe ziua de 20 Ianuarie
		Cump.		Vînd	
4°/o	Rentă Ămortisabită. .	86	’/t ■/.	87	
5*/o	» Amortinabilă. . .	96		97		
5»;.-.	Obiigaţ. de Stat ţCov. R.) . » Municipale din 1883	101 95	8/<	102 96	V* */•
6a/t 6»/t	» * » 1890	90		97	•/«
	Scrisuri Funciar Rurale .	93		93	7»
5»A sv-	» * Urbane .	89	>/.	89	*4
	» » » laşi.	84		94	7.
	Acţiuni Banca Naţională.	1890	—-	1910	
	» » Agricolă .	228	—	231	—
	* Dacia Romînia asig.	455	—	458	—
	» S-tea Naţionala asig.	493	—	496	—
	S-tatoa do CoiistrucţiunI .	207	—	210	-
	Florini valon re Austriacă .	2	to	S	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . ,	iOO			101		
	» ItaJiene. . .	89		93		
	» rabla hirtie .	1	65	î	70
Imprimarea cm rnaşinele dublu-cilindrict, din fabrica Albart, & C-®, Frankenthal ei cu caractere din fonderia do Uiera	tfrantifurt A. M.	\
--------------------------------- ----------m
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
164
1,0018 JACCOI/LIOT
ANCATORIi
I'>B3 FOC
In materie de poliţie, ca şi în ori care alt luciu, trebue să pleci de la un punct cunoscut pentru a descoperi necunoscutele.
Or. Cuce se punea îu urmărire pe acest simplu prepus : dacă, din întîmplare, pretinsul general negru, care se găsea erl cu trăsura pe locul unde se desfăşurase cursa în contra contelui d’Entraygues, ar fi fost un afiliat al Invizibililor, nu cum va în castelul său cel trei delegaţi al consiliului suprem îşi vor fi ales azilul ?
Lucrul ar fi cu atît mai probabil cu cit profesiunea sa de diplomat îl făcea domiciliul inviolabil, la. pragul iul se opresc şi legea, şi poliţia şi justiţia.
Şi tot reflectînd la circumstanţele cari întareafi această părere... Luce îşi zicea ca şi agentul Froler :
— Să vedem !
Primul lucru ce avea de făcut era să
se intereseze de adresa personagiului pe care nu ’l cunoştea ; intră intr’o catenea după bulevard şi consultă Anuarul.
Don Jose Corrazzon, ministru plenipotenţiar al republicel Panama, strada Til-sitt. 14.
E deja un lucru bun, el nu ’şl minţise calităţile pe cari şi le declinase.
Dar de o dată un gînd ciudat îi încreţi pielea capului.
—	Aceasta este o probă mal puţin în favoarea mea, îşi zise el conlinuîndu-şî re-flecţiunile, şi mal mult pentru Întărirea spuselor contelui d’Entrnygues, care persistă a crede că a avut aface cu un adevărat gentilom.
Dar cînd Luce avea o idee In cap, era greii să ’l faci să renunţe, afară numai dacă nu avea evidenta .probă a contrariului.
Eşi din cafenea, repetînd pentru a oară :
—	Să vedem!
Şi se îndreptă spre strada Tilsilt.
doua
CAPITOLUL IV
Col «Ioni poliţişti.
Luce sosi fără ca să se grăbească, la colţul casei Friedland cu strada Tilsitt şi cu o repede aruncătură de ochi, trase o inspecţiune somptuosului castel locuit de don Jos6 de Corrazzon.
— Drace ! zise el în gînd, asta nu re-presintă apuntamentele unul ambasador al Panamalei. Luxul acesta este cu mult mal pre sus.
Luce intră în circiuma din faţă de unde luă clte-va desluşiri de puţină importanţă. Cu toate acestea i se păru lui că proprietarul stabilimentului ştia mal multe de
cîte ÎI spusese. şi se decise să ’l facă să vorbească. Mijlocul era foarte simplu ; a-ceştl onorabili cavaleri de tarabă, nu refuză nici o dată cînd li se oferă de băut; asta îndeamnă la consumaţiune. Luce ceru o sticlă de vin alb şi invită pe eîrciuniar să ’l ţie de urît; invitaţiunea fu primită cu entusiasni.
După cîte-va minute el vorbeau ca doul prieteni vechi.
—	Eşti lucrător de brutărie ? dragă bă-ete, întrebă clrciumarul.
—	După ce mă cunoşti ?
—	Oh ! chestie de obiceifl ; eu văd din ochi cu cine am aface.
—	Adevărat, răspunse Luce, dar cunosc şi patiseria şi dacă aşi găsi să mă angajez în vre o casă mare unde să aibă trebuinţă de vre un şef patisier, aşi primi cu bucurie.
Nu crezi că aşi găsi un loc la generalul Cor... Corra... cum II zice ?
—	Don Jose Corrazzon.
—	Aşa; el bine, ce crezi ?
—	Se poate prea bine ; generalul este gurmand, d. Ivan nu scuipă pe bucăţi proaste...
Auzind numele de Ivan, Luce tresări d’o dată.
—	Cine este d. Ivan ? întrebă el cu nn aer de indiferenţă.
—	D. Ivan, răspunse ctrciumarul rîzînd... Ivan îţi spun I—van, Ivan !
Tu nu cunoşti numele ăsta băete ; e un nume strein.
—	Bine, îngînă Luce, intimitatea începe; apoi mă crede tare prost; afacerea merge de minune.
—	Aşa dar acest d. Ivan.
—	Et bine, este amicul generalului; sunt tot tinnnpul împreună, el se ocupă cu tot personalul, alege furnisoril, regulează toate socotelile şi slavă domnului se cheltuieşte
bănet îu această casă !... Eli le furnisez vi* nul pentru slugi; el bine, mă crezi băete, vînd de 1500 de lei pe lună...
—	Are aşa dar luine multă ?
—	Oh ! numai doul stăplnl; dar cel puţin trel-zecl de slugi, lachei, feciori, grădinari, fără să mal numărăm rindaşil şi bucătarii... şi toţi beafi ca nişte adevăraţi bureţi, fără socoteală ; şi ani ordin să le datt de băut, vin şi rachiu, tot ce mi-ar cere... Luna trecuta aiî băut două mii de lei ; se zice că în ţara lor beatl toate băuturile ca apa...
—	A ! va să zică nu sunt Francezi ?
—	Nu, nu sunt francezi de cît rindaşil şi bucătarii ; şi ce nume caraghioase aii, nu pot pronunţa nici unul, toate sfirşesc în kofî... în wicl... în ski... cînd vrei să le pronunţi îţi vine să strănuţi.
Luce era pe urma celor ce căuta.
Ce rost avea acest Ivan şi toată droaia de Ruşi în castelul ambasadorului Panamalei ? Nici o iudouială nu mal era că generalul Negru era afiliat şi plătit de Invizibili. El nu eru de cît un fe. de paravan, un agent al lor. Le trebuiai! Invizibililor un sedifl inviolabil şi aii găsit pe acest desculţ de negru, mal accesibil şi mal eftin de cît cel l’alţî... Era lucru foarte uşor de priceput.
Pe cînd Luce îşi făcea încet toate re-flecţiunile, ctrciumarul care era tare vorbăreţ, continuă a ’şl debita discursul.
(Va urma)
Ba' CHIRIAŞ TEOHARI
Special în boale de FEMEI şi FACERI
S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada Polfei 56.
„EP0CA“ ziar cotidian
CUPON
17 Ianuarie 1897
Ori-olufc va tîifa iiccn! «npc.n din -EPOCA* şl ’l va trimite*, unii tl va |>r rr.ontii la llDrftrlIle arătate iiihI Joi», are «Irept la unul din premiile €17 Fit £T|et3 KE-IM Si: dlu Unitele revpeetlve.
Cuponul ncc.Hta e valabil plnk Ia 20 Ianuarie ora 7 seara.
Cititorii din provincie pot trimite costul In mărci poştale adiioglud porto.
Premiile „EPOCEU
La Librăria CAROL MliLLEK
Oalea Victoriei No. 63.
In loc de Nana!
livliadle^nâduletAcu i-, Amintiri asupra Istoriei regenerărel Komîue, safl Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini .	.	.	8.—	0.60
fltchter Enye.t», Unde duce so<dalizmal.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de
Al. A. O Sturdza ou o prelaţi de N.	6
Fillpescu....................... 0.60	0.10
Filipenen /V., Albi! ţjl Roşii -	0.80	0.16
IVeyuleucu Petru, Polemice -	-	-	1.80	0.70
—	Pslchologia stilului ....	2.00	1.00
Viahniă Ale/?., Un an do lupţi -	-	2.60	1.60
—	Iubire ,po68lI...................8.00	1.80
—	Din go na vieţel (ediţia Graeve) -	8.50	1/0
Zam/lrencu Duittu Lume Neu&şi Lume
Veohiă -	8.00	1.00
Ud^fdăii H. P., Ioan VodI cel cumplit,
volum ilustrat Introdus fa şcoli. •	8.00	1.60
Copee Franpot*, Poveste tristă, roman
tradus de D. Slăuoescu ...	1,50	1 IC
Michâiteneu St. încercări critice asupra învăţământului nostru primar, od. II	2.00	1.20
Livettcu I. Ioan, îngerii lui Eafael fantezie originală îu versuri fa 8 acte .	-	2.00	1.00
Lohtneyer M., Un nofl mijloo pentru a
preda copiilor limba germană	-	•	2.00	1.00
Pontat» I. /»., Poezii (ediţie populara)	•	1.00	0.76
Hadu U. HoacCli, Epigrame .	-	-	2.00	1.00
Ibttev» II., Copilul Eylof (dramă fa 3 acte)
traducere de T. Maioreseu -	-	-	1.00	0.60
M. Dragomiret*cu* Critica ştiinţifică ;i
Emili eseu......................1.60	1.00
Butculeatcu Marin, Religie şl ştiinţă	-	0.76	oJ>
Bachetin 4' Jale# Prun, Sept Contss
roumainB........................4.00	1.60
JVicuteHcu şt/ Ilernety Deputaţii
uoţtri..........................8.	1.50
La Librăria «LA. BISERIC A ALBI*
(Calea Victoriei 86)
Th. SpFranţa Homer întinerit	-	•	2 00	1 09
—	Anecdote Populare (voi. I)	4.06	2.40
I.a Institutul <le Editurii Rallitu «i Igiiiit Kamitcu CKAIOVA
Trata»» Demetrcscu Privelişti din viaţă	2 56
—	Subita ....	-	2.00
Dutttitrn Teteor Realiste ...	1.60
Virat tiu /V. Cinat an Din anii tineri -	1.60
Sofia ifidejde Fiecare la rfaJul său -	2.00
Dutnitru Sltittceticu Glume şt Poveşti 2-00 Zatnffr C. Arbure In Exil -	-	-	2 60
Mihait A. Betador Istoria teatrului
romîn..............................1.50
LouIh JKuhne Noua ştiinţă de.vindeoare	6.00
—o0 125 0.05 0.95 1 26 1 25 1.50
0.95
8.00
La Librăria €. 8FETEA
(Sf. Gheorgbe)
		12.00
— amii 11 -	- 20.00	10.00
Caret (fiule. Note şl Bobite -	2.00	1Ă>0
Theodoremeu €. Dvn».,	Cronica dlu	
Nămberg ...	1.60	0.76
Fiantarlon, Uranla -	1.00	0.60
Amtjier, Aveuturlera -	2.00	1.00
Administraţia, ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Ep«eel, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor tu-rătaîe ia joNul csipoaalui însoţite de preţui redus cu care se oferă acele premii.
I WATSON & YOUELL
■maşini agricole şi industriale
BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI AÎ FABRICE!
KîARSHÂLL SONS & Co., GAINSBOROUGH
UD LOCO '-OBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid constrnite. &TREERATOARELE unice care treerâ cel mai mult şi scoate cel |
mai curat.
Ş|| BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai]
mare scoţînd boabele curat.
^STABILE pentru puterile cele mai mari, cu sau fără condensa-1
ţiune, orizonta e safi verticale.
CAZANE multitubuiare, cazane Cornwall cu unu sau două tuburi de foc ] CAZANE tubulare cu stabilă
§'
|CAZANE
stabilă
„PATJR fA
Societate romînă de asigurare reasigurare
Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel
«Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte si de viată, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sulă din beneficii.
Branşa Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (îndemnisare zilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Societatea este represintută prin agenţi în localităţile mal însemnate din ţară.
Direcţiunea
■MB—Bgyg ana————
Agenţa de comisionar! de stradă Şi de vînzător! de ziare
Strada Caragheorghevicl No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal muite luni, puţind recruta oa-j meni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poute încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă . răspunderea.
c. , .	...... •'	De asemenea ca agenţie de viuzălori
,V?.,re^lţ\l1,9U J°tj. spşoahşbl şj ce- je z;ar{)j prjn ajutorul vînzătorilor am-lebritâţile Medicale din I ans, pot oferi hulanţi şi comisionarilor face distribuiri serviciile mele persoanelor can vin la de	Avize, Reclame, etc.
de Pans să se consulte cu Dr. specialişti, Xol prin intermediul acestei agenţii asemenea se poate face consultatmne şi orI ciue ar avea nevoe de publicitate i
se înlesneşte in modul cel mal avantagi
55
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
COMET1L
UZINA OE 8AZ
FlhlREf
£fi
cu
suprapusă, tubulare cu dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presai) şosele.
rOT FELUL I)E MAŞINI AGRICOLE
Calnlouye ilututrate yrafis ni franco.
ABGLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Deposilul : Sîr. Dtivnnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabrice! se găsesc ;
&obe Meidlinger, parlgine, Bobe
(interiorul zidit, spadal pentru lemne), Sobe \Tnlc«M| (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşinc «îe bucate,j Mobile de fier, ăiicălzîrl centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Lă-I
l-a CĂUTATE Tona de 1000 Kslgr.
Urnim sRaiBsiwsaBint^^	t
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi
Litografia Grassiany
s'a reinstalat
BucurescI
43 Calea Victoriei 43 (lingă magasinu! de musică Gebauer)
Execută orî-ce lucrare artă şi de lux îu Litografie prin corespondenţa fji Tipografie.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoară de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
îli
?!
TEIRICH & fi
BUCUREŞTI
î>. Strada Berze* -J).
INSTALAŢIUNI
DE *	*
TELEGRAF GAZ şl APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian Aparate de g az
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurofl de construcţie. — Export
o anunciuri safl reclume in ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare.
Dentistul lYL BACHER
Membru ai academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistică la expoziţia din Hnixellea, liordeitax şi l.yon ete.
Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Consultaţiunl 9—12 a. in. şi 2—5 p. m.
flîrtie fitul de ti par
De Ttnsnre 61 de topuri ii 1000 coaie iie-care şt Iu greutate de 24 kil., hirtie gălbiniă, bine satinată, format 48cm./72ciu. A su adresa: Strada Polonă No. 100.
La Typogralla EPOCA se nllă de viu-zare htrtîe maculatură cu 50 bani ki-llogr. in paobetede eitelO ki lograme.
Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacquex ltaviclovicî, strada j puşnoanu 37; Craiova, la d. Petrache Andraescu. &: Fii str. Lipscani.
„STEAUA R0iAU“
SOGIETĂTE mmm PENTRU industria petrdleului
CAPITAI. SOCUL: îeî 0,000,000 «îi»i care 7,000,000 «lepliii vărsaţi
Fabrice de Petroleu §i Derivate : BUCURESCI, MQINESCI, MONTEORU
~0lir Produsele Fabricelor:
PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEIURI MINERALE pentru UNS M AŞINI
IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME;
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru ntaşine, Valvolina pentru cilindre
Benzina, Ligrotina, Gasolina, Petrolina
RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 050-710
PARAFINA albă de o calitate superioară
Fabrică, specială de LUMÎNĂRI Calităţf: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
Transportaţi la domiciliu in SACI con-Unind fie-care
" 40 KiLOSRAPE
Sacri, sunt PECETLUIŢI cu plum-burî.
COMPAS1A DE ti Alb BUC1BF.SO
Cea ma! superioara calitate
K OK S
PENTRU INCAI.ZIT
se vinde numai cu
TONA DE IOOO Bxgr.
I'runco In sncl In «lumicHifi.
MARFA ABSOLUT FĂRĂ PRAF]
K0KS de fonderie, K0KS de ferărie, K0ES pentru sobe Paragine, Cărbuni | Cardif, Antracit, Briqnete, etc.
Expediţiune de vago me complecte J cu Koks şi cărbuni din porturile ro-mine la orl-ce staţiune ele căi ferate[ din ţară.
Comandele se primesc prin poştă, j telegraf sutl personal la
AICOIAE ( OJENCi;
148. Caloa Griviţeî, 148
I vl8-a-vls de Gara de Nord. Toleton No. 6. I
Bucureşti. — Tipogra
Mal mult de */» <1® secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de gutural, irlluţluiiei peplulul, liillucuţa, dureri reumatismale, serlntliurl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Şe află toitoate farmaciile
erTfei
REDACŢIA şi ADMÎNI-i j STRAŢIA ziarului „EPO-I CA“ so află în Stradn Cle-! mente! No. 8.
emenfpV Nn 3, —Bucureşti.