SERIA H— ANUL IU, No. 355.
JKdiţia a ti*eia
DUMINICA. 19 IANUARIE, 1897
bî U MAfiUL^lO BANI
i	BOIAMMTKLE
încep Ia I fi 15 ale € rireî lanl şl ae plătea® tnt-d’a-Qî'.a insiste In Saoarejtl t» Caş» Administraţia!
In jud*(e fi ctroinătate prin mandate poştala U - an tn ţari 30 lei; In străinătate 50 lei
?ane luni ... 15 >	»	» Î5 »
re! luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr In sfreinătato 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIA ZA RFJDAUţlA
Mo. 8-Smi)* CI.KKENŢffl-Ko. S
NUMĂRUL 10 BANI
A!4i.\ar»9u:
(a Bucureşti fi judeţe a* prtwso numai It Administraţie
ia străinătate, ăirtct ia odtMatkWrttJ&i p 1* toata oficiile de publicitate
Anunduri ia pag.	IV...O.SO	is.	Huit
»	»	»	III.......1— lei »
»	»	»	II........3.— *	»
Inserţiile fi reclamei® 3 lei rtndull
Oh ttisii v»eh* % 3 0 k saî
AnnnriNTBAŢiA
No. STRADA CLKMKNŢKl -No. 3.
Monumentul Iul Bpătianu
Monumentul
lui Brâiiami".
ŞtîQ ce au s;l spună colectiviştii citind rîndurile de mal la vale. Or să strige: impietate !
Da, ort-ce adevăr nediscutabil despre actele lor, orl-ce glumă cât de inocenta despre cusururile lor, orl-ce cercetare cât de obiectivă a-supra istoriei partidului lor e o profanare, un sacrilej, care pune pe aceşll domni într’o stare de irita-ţie ridieula.
Dar lot aceşti domni, când e vorba de un act pozitiv de pietate din parte-le, chiar în cauza lor, afi nişte apucături foarte stranii.
Intr’o primă-varâ, fiind în opoziţie, se hotăresc să meargă în pelerinaj cu mare alaiQ la mormîntul tul C. A. Rosetti, şi, zor nevoe, vor să treacă anume prin faţa palatului ca să facă o manifestaţie de zavragii. Procurorul il somează sâ se retragă, şi dă ordin jandarmilor să respingă mulţimea de caraghiojl şi de gură casca. Ce fac atunci bravii mei ? Aruncă jos coroanele destinate mormântului şi se risipesc înjurând reaeţiunea, care nu-I lasă să facă mascarade neomenoase sub balconul suveranului.
Iată însă că peste puţin timp, toamna, bravii şi pietoşil pelerini vin la putere. Credeţi ca’şl mal a-duc aminte în primăvara următoare de aniversara morţii ilustrului lor Rosetti ? Credeţi ca acum, când pot face, fără nicl-un scandal şi într’un mod cu deosebire strălucitor, pelerinajul lor, se mal gândesc la mormântul sacru ? Ţf-al găsit!
Ce s’a întâmplat cu Rosetti se întâmplă şi cu Brălianu. Credeţi că afi să facă evlavioşil colectivişti, cât or sta la putere monumentul lui Brătianu ? Aşi! Ce ? sunt nebuni, să nu rezerve actul lor de pietate pentru a’l exploata în opoziţie?
11 vor ridica acel monument, dar atunci când vor avea cu el vreun prilej de scandal pe cale publică. închipuiţi-vă pe colectivişti paraponisiţi, jalnici, cu lacrimile pe mustăţi, cu cunoscutele lor mutre tragi-comice de circumstanţa, mergând la inaugurarea monumentului şi vrând sa treacă pe la palat ca să dea cu huideo reacţiunil!.. Aşa mal înţeleg evlavie! sa folosească la ceva!
Dar orl-cum, fie! Domnilor colectivişti, trebue să faceţi monumentul lui Brătianu, sunteţi datori să-l faceţi: nu doar penlru-că aţi strîns în acest scop trei sute de mii de lei—mal la urmă, câte-va sute de mii de lei, într’o ţară bogată ca a noastră, e un condeift care se poate neglija,—dar aveţi o datorie morală.
Cine l-a albit pe Brătianu în dol-trel ani ? Cine l-a sdrobit şi i-a precipitat moartea ? Râutatea adversarilor sau ticăloşiile partizanilor ? La aceste întrebări a răspuns el singur, şi n’a fost nicl-odată aşa de violent şi de crud cu adversarii cum a fost cu colectiviştii lui. Tocmai pentru aceea colectiviştii sunt datori memoriei marelui lor râ-posat, o reparaţiune, pe care aO promis-o de atâtea ori, dar a cărei realizare o amâna necontenit.
Dacă datoria aceasta ar fi curat politica, n’ar fi aşa de urgentă îndeplinirea el: figura unul mare om de stat nu pierde nimica privită mal de departe, şi întârzierea ridicării unei stalul nu poate strica nimic celebrităţii, mal ales când a-ceasla e meritată. Dar colectiviştii an fie-care o datorie personală faţă cu memoria lui Brătianu.
Ieşiţi pe podul Mogoşoait; mergeţi la şosea, la spectacole, ori unde; vedeţi această strălucitoare nobleţă, în cea mal mare parte de provenienţă transdanubiană, în echipajele el lustruite, aşa de proaspăt blazonate că nu li s’a uscat încă bine poleiala; uitaţi-ve ce găteli mirifice, ce giuvaericale scîn-teetoare, ce lux princiar, ce somptuoase palatini, ce oteluri aristocratice !—toate, toate răsărite în câţl-va ani, ca prin farmec, în mijlocul unul popor eminamente agricol, care, în loc să prospere şl el în acest timp, a dat inereQ înapoi.
Cine este creatorul acestei mândre si puternice caste nobiliare ?
Brătianu!
Voi, cari aţi pescuit în undele Dunării saci cu ruble; voi, cari v’aţl culcat într’o seară pe un modest mindir de paie ca să vă deşteptaţi a doua zi pe saltele mol umplute cu bilete ipotecare; voi toţi în fine, atîlea nimicuri sociale de odinioară, răsăriţi din gunoitl dela 78 încoace, nobili străluciţi de ieri, — voi, dacă nu ridicaţi Iul Brătianu uu monument măreţ (dar, bine înţeles, nu în inimile voastre, ci pe o piaţa mal curata), veţi da dovadă de lipsa celui mal elementar sens moral, pe care'l are orice câine cât de barbar.
Trebue numai de cât să-I ridicaţi uu monument, şi norocos artistul care va fi însărcinat cu această lucrare! Mare subiect! Bogat motiv pentru o operă de arta!
Inrhipuiţi-vă un piedestal de marmora albă cu patru basso-relie-vurl de bronz representând triumful Colectivităţii. Primul: Colectivitatea, o femee slaba, sdrenţuită, hidoasă, venind cu părul vulvoitl ca o furie palavatică în fuga mare, urmată de o haltă de lupi hămisiţl;—al doilea: Colectivitatea, în dreapta cu reteveiul şi în stânga cu masalaua, şi polaea urlând; al treilea: Colectivitatea şi lupii înghiţind pe nemeste-cate cară încărcate cu provianturî, clăi de fân, tunuri, drumuri de fier, hârtii de bancă, fel-de-fel de delicateţe, şi al patrulea basso-reliev : Colectivitatea grasa, costumata şi înarmata â la Minerva, dictând legi norodului, şi împrejuru-l, lupii îndopaţi şi domesticiţi, purtând sg arde de aur masiv la gît şi făcând sluj frumos...
Şi deasupra piedestalului, ilustrul om în picioare !
Care ar fi momentul cel mal personal, cel mal caracteristic, cel mal adine psichologic, ce ar trebui prins? Nici o clipă artistul n’are sa stea Ia îndoiala. Figura marelui om de Stat va trebui să fie posomorită; în expresia el, un amestec de căinţă şi de ib'sgust — de căinţă pentru jertfele de conştiinţă ce a fâcut crezând că face un bine patriei, de desgust pentru trista Iul a-măgire.
Voi, cari aţi pescuit în undele Duuăril saci cu ruble; voi, cari v’aţl culcat într’o seară pe un modest mindir de paie ca să vă deşteptaţi a doua zi pe saltele mol umplute cu bilete ipotecare ; voi, toţi în fine, atâtea nimicuri sociale de odinioară, răsăriţi din gunoici dela 78 încoace, nobili străluciţi de eri—treceţi, cu capul descoperit, repede pe dinaintea monumentului, ca nu cumva buzele omului de bronz sa capete glas şi sa vă strige :
«Am tolerat asasinate, jafuri şi procese scandaloase!..»
Caraglale.
Campania de culise
A D-LUI
GOGU CANTACUZINO
Consj>iralorii din strada SI-. Spi-rlrion. — Fondurile aecret® şi inosiiiiuenfiil Iul Ion Brii-
1 iann.— Veleităţi de şefie
Conspiratori» din strada Si’. Spi-rldon
*
De c-ît-va timp aproape în fie care seară se strecoară cîte-va umbre pe sub poarta unei case din coiful stradal Sf. Spiridon, suburbia Icoanei. La poartă, un sergent de stradă salută respectuos umbrele cari se pierd repede dinaintea trecătorilor curioşi.
Cine şeade in acea casă ? Cine simt umbrele cari se strecoară attt de repede ca să nu fie băgate în seamă ?
Acolo şeade ministrul de finanţe, d. Gogii Cantacusino, iar umbrele sunt d-nii Delavrancea, C. Nacu, Lupaşcu, C. F. Robesc,u, N. Xenopol, M. Fere-clude, Ionel Brătianu, ele.
Aproape în fie-care seară sturdeiştii, sau. mai bine zis cantacnziniştiî, se a-dună la ministrul de finanţe şi secon-sfutiiesc. asupra situaţiei, pun la cale fel de fel de intrigi şi surprinderi. Şi de remarcai este că la această conspiraţie nu ia parte nici un amic mai cunoscut al d-lor Aurelian şi V. Las-car.
Fondurile secrete şl monumentul iul Ion ISrătianu
La aceste conciliabule s’a aranjat ca fondul adunat pentru statuia lui Ion Brătianu, fond la care a contribuit şi M. Sa Regele cu 20,000 rie lei, dar care a fost deturnat de d. Gogii Cantacu-zino pentru « Voinţa Naţională-», pentru răscoalele ţărăneşti cu ocazia legel maximului şi pentru interese electorale, — să fie reconstituit în primele zile ale lumi Aprilie.
E nevoie de peste 200,000 lei, căci a-tita s’a mincat de pensionarii şi bătăuşii clubului colectivist. Această sumă sa va vărsa parte din fondul disponibil al ministerului de externe şi parte clin fondul creditelor extraordinare de la ministerul de finanţe.
Şi această deturnare de fonduri se va face de omul care face mereu paradă de cinste şi corectitudine, de d. Gogii Cantacusino.
Veleităţi de şefie
Era vorba un moment ca în acest scop să se recurgă şi la fondul secret al ministerului de- interne ; dar d. Can-tacueino a refuzat aceasta, căci vrea să aibă mină absolut liberă faţă de d. Vasile Lasnar, şi ţine să nu fie obligat de fel ministrului de interne, pe care-l consideră duşman foarte periculos al ambiţiunilor sale.
Căci, în adeciăr, conspiratorii au vîrît în capul d-lui Gogii Cantacusino ideia că dineul ar fi singurul om în partid care ar puica să devie înmrînd şef şi succesorul d-lui Aurelian la prezidenţia consiliului.
Ceea ce a împiedicat însă pînă acum pe d. G. Cantacusino să afirme pe faţă oare-cari veleităţi de şefie, a fost teama ca nu cuwi-va din prima zi să i se dea în cap eu sustragerea fondului destinat pentru monumentul lui Ion Brătianu. Era deci de neapărată nevoe ca suma sfeterisită să se pună la loc cit mal curînd, şi apoi cu concursul d-lui Sturdsa să-şî dea pe faţă aspiraţiile de cari e muncit de atlla vreme. Dar şi pînă atunci lucrează pe sub mină, pune la cale mat multe infamii alît în contra colegilor săi, cit şi în contra unor membri al opoziţiei, şi ca să nu fim acuzaţi că exagerăm, cităm drept exemplu o oare care sentinţă, pe care d. Cantacusino voeşte cu orl-ce preţ să facă sâ fie revizuită de înalta Curte de Compturt spre a a putea lovi tntr’unul din cei mai temuţi adversari al săi, care la nevoe ar putea rupe şi vălul ce acoperă o crimă care apasă Niillctni mic al ministrului dc finanţe.
REVISTA EXTERNA
tonii telul macedonean
Sunt temeri eă la primăvară vor izbucni noul turburărl In Macedonia.
La Constanlinopol se crede că turbură-rile nu vor lua proporţiunî mal mari de cât cele de anul trecut şi că Poarta va
www.dacoromanica.ro
mal fi in stare—zice Politische Correspon-denz din Viena—săleinăbuşeşi de data asta.
După ştiri primite din Bulgaria la Viena, comitetul macedonean din Sofia, care amil trecut era dezbinat tntr’o partidă moderată şi una extremă, s’a unit din nod, deşi nu s'a statornicit între ambele grupuri linia politică pe care o vor urma.
Comitetul macedonean a proectat să e-mită 6000 de acţiuni a câte 50 lei, pentru ca să aibă mijloace de a întreprinde o acţiune armată mal serioasă la primăvară.
Situaţia iu Serbia
Mulţumirea cu care a fost primit la început cabinetul SimicI, la care se ralia-seiâ toate partidele, pare că va înceta.
Partidul liberal, prin orgauul sătt Srpira Zastava, atacă guvernul pe cuvânt că face prea mult pe placul partidului radical.
Aripa extremă a radicalilor îl combate pe temeiul că guvernul ţine prea puţin cont de interesele partidului radical.
Intre aceste două curente, guvernul caută să-şi urmeze acţiunea.
Pentru moment nu poate fi vorba de criză ministerială.
RETRACTĂRI
T). Scorţeseu: Eşti un hoţ î D. Stoicescu : Ba d-ta eşll hoţ !
Apoi <i-nil Scorţeseu şi Stoicescu retractează cuvintele o-fensatoare, şi liniştea se resta-bileş e.
Sistemul c comod şi nou—dar n’arc nici un avantagiu de cît, poate, tocmai pe a-cela de care se feresc combatanţii.
Iată, într’adevăr, un reprezentant al naţiunii care interpelează pe ministru într’o chestiune dintre cele mal delicate. Ministrul, profitînd de ceea-ce este avocăţesc în regulamentul Camerei, cere de mal multe ori animarea înfăţişării. Vine, în fine, un moment cînd judecata, socotind că o altă amînare ar constitui ceea-ce se numeşte o denegare de justiţie, ia procesul în cercetare. Atunci, inculpatul, după ce imploră un nou termen pentru comunicare de acte, se resemnează să răspundă la interogatoriu. Dar cum respunde ?
—	Eşti acuzat că, în complicitate cu individul Nacu, al săvîrşit hoţii cu prilejul licitaţiei pentru lucrările portului Constanţa.
—	Hoţii al săvîrşit u-ta, domnule.
—	Te rog să răspunzi la întrebările mele: eşti acuzat că al călcat legea contabilităţii Statului.
—	Te rog să nu uiţi, domnule, că un om ca d-ta, care s’a certat cu nevasta în luna de miere, n’are dreptul să ia socoteală unul părinte de familie a cărui căsnicie este exemplară.
—	Domnule, din actele de la dosar rezultă că la recepţiunea materialului necesar lucrărilor portului Constanţa al ţinut seamă de avizul d-luî Nacu, în loc să te conformezi încheierii serviciului technic.
—	Eu plătesc croitorului înainte, pe cînd d-ta ÎI plăteşti în rate lunare; în aşa condiţii, nu tI-ta al chemarea să judeci faptele mele.
—	Nu e treaba dumitale să judeci, cel puţin acum, modul meu de a trăi; legile ţăreî îmi daâ mie căderea de a judeca purtarea celor acuzaţi, şi dumitale îţi impun obligaţiunea de a răspunde. AI oferit un prînz a casă la d-ta şi l-al plătit cu banii Statului ?
—	Cînd cine-va a fost, ca d-ta, la bal mascat, a perdut dreptul de a judeca pe alţii.
—	Va să zică aceasta este, în definitiv, apărarea d-tale la acuzaţiunea de hoţie pe care ’ţî o aduce, întemeiat pe probe, un reprezentant al naţiunii ?
—	Aceasta, căci d-tale nu mă găsesc dator să’ţî răspund.
—	Atunci eşti un pungaş,
—	Pungaş eşti tu.
—	Ba tu.
—	Iîoţule !
—	Escrocule!
Acesta este tipicul după care d. Scor-ţescu a judecat pe d. Stoicescu în şedinţa de alaltă-erl a Camerei.
Este adevărat că, după interogatoriu, «d-nil Scorţeseu şi Stoicescu au retractat cuvintele ofensatoare şi liniştea s’a restabilit», dar cu aşa procedură obţii linişte şi la Pîngăraţî.
Y.
TRIBUNA LITERARA
HEU, QUALE PORTEN TUM!
Cînd am ajuns cu citirea scrierilor lui Horaţiu la oda lut cu lupul, toţi ani isbucnit dintr’o data şi ne-am pornit pe-un ris de nebun. Multe năzdrăvănii am găsit noi in Horaţiu—citeam mult latineşte, şi repede—dar asta prea era cu vîrf. Horaţiu, cum spune însuşi, in-depărtîndu-se cu plimbarea prea mult de oraş, a ajuns înlr’o pădure şi-aicl i-a eşit un lup în cale. Hm, quale portentum vidi !*) strigă Horaţiu şi de spaimă era gata sâ-şl dea ortul popit. Noi toate le atribuiam într’adevăr slă-biel de înger, şi nu fantasiei şi exagerării lui Horaţiu. Să fii om in toată firea şi sâ vezi un lup, ziua lnamiaza-mare, vara şi aproape de oraş, şi să te-aşternî pămlntulul de spaimă — toate acestea erată tabloul cel maî comic dintre cite ni le puteam noi închipui. N’avea pă-reche de cit doară pe: Patruzeci de Nemţi calici se bătură c’un ariciu. Şi-apol pe lingă toate şi tragica exclamare: Hm, quale portentum!
Doisprezece dintre patrusprezece, cîţî urmam clasa a opta a liceului din Nâ-sătid, eram băieţi de ţărani oieri, şi purtam căciuli şi iţarf. Vacanţele ni le petreceam priu păduri şi prin munţi, căci numai Ia şcoală eram «domnişori» iar acasă eram ciobani. E deci lucru înţeles, că avusesem prilejul sâ cunoaştem lupii şi urşii din experienţă, din lntîlnirî «faţă la faţă», şi nu numai din elementele de Zoologie ce se învaţă prin licee.
Rîsul nostru a isbucnit de o-dată, ca la comandă. Profesorul a înţeles, şi a ris şi el. Noi acum ne-am pornit pe rîs mal cu suflet. II vedeam pe Horaţiu, om scurt şi gros, cum aleargă peste răzoare ca un smintit cu toga ’n vînt şi cu pălăria—vorba vine—în mină ; iar când ajunge la marginea oraşului şi-l întreabă unul care-1 întâlneşte: «El. ce-î poete ?» gâfâind il răspunde poetul şi ţinlndu-se cu mâna de inimă: «Heu, quale portentum vidi» şi fuge înainte, căci i sef pare că lupul îl vine pe urmă : Şi de o-dată cu asta, ne vinea în minte şi Ţiganul care fugea fuga orbului peste câmpii, de groază că auzise pădurea vljăind.
Din ceasul acesta, vorbele lui Horaţiu au rămas proverbiale între noi. De o sută de ori pe zi îşi aducea ori linul ori cel-l’alt aminte de ele, şi-abea le rostea şi clasa întreagă să prăpădea de rîs. Era o nebunie, par’că eram plătiţi să rîdem. Şi rldeam ca femeile isterice. Ajunsesem, că nu ne mal puteam stăpâni: era destul să zică unul «beii», ca sâ începem din nod rîsul. Scăpa unul dintre noi creionul jos: altul de lângă el sărea repede într’o parte, făcea o faţă speriată, să uita la creion şi striga: heu, quale portentum ; şi noi isbucneam de o-dată. Vedea linul o cioară, altul un câne, al treilea vr’o găină pe uliţă, veclnicul «heu quale» ne silea vecinie la acelaş rîs. Mergeam seara să bem bere: unuia îl trăsnea prin cap sâ strige: heu quale... când vedea halba plină, şi rîsetul e-ra gata. Altuia II da prin cap să strige a-celeaşl vorbe uitînduse la halbă după ce— golit-o, acum rideam din nod. Nu trea cea o clipită şi vinea chelnerul: acum vorbele heu quale erad adresate chelnerului, şi rîsetul nostru speria berăria.
Şi aşa zi cu zi. Rostiam vorbele poetului intr’o mie de ocasiunl şi nici o-dată nu ni se părea că sunt râd potrivite. Insă cu timpul am început sâ ne aducem mal rar aminte de ele, să rîdem mal In silă, căci prea ne simţeam şi noi prostia. Acum începusem să gonim cu vorba pe cine nu le potrivea mal cu spirit. Ne săturasem.
Dar Intr’o zi iată că s'a redeşteptat-gloria stinsă a vorbelor lui Horaţiu.
Aveam concurs de limba grecească. Profesorul era un om peste măsură de aspru şi poate şi răutăcios. Ii duceam frica. Toţi stăteam acum în bancă aş-teptlnd cu spaimă şi cu cutremur veni] rea fulgerului lui Zevs. Cînd a intra-profesorul, grav şi dătâlor do spaimă, noi tăceam ca peştii. Dar ce-I trâzneşte unuia prin cap? Pe cînd profesorul înainta de la uşă spre catedră, s’aude de abea, de-abea o şoaptă de prin băncile din fund :
«Heu, quale portentum intrat!»
*) Vul. ce dihanio inspftiraintatoar® văzul!
2
EPOCA
Tot hohotul pe care l-am rls noi toţi aproape-o jumătate de an, tot acel hohot adunat la un loc, n’ar fi fost nici aşa de puternic nici aşa de pornit din inimă, ca hohotul din clipa asta. Pină acum pajodiam Sn toate chipurile versul lui Horaţiu, o, dar acum nu mal e^a parodie, era adevăr, curat adevăr ! Şi cum nu l-am găsit noi pină acum!
Şi rîdeam de tragi-comedia asta, rî-deam cu bucuria răutăţii, căci multe nume ii găsisem noi profesorului şi-I aplicasem multe citate din autori, şi nimic n’a prins — dar asta, asta : hm, quale portentum ! Contrastul între proastele potriviri de mal înainte ale versului şi plina de spirit potrivire de acum, şi sosirea acestei bombe de-odată cînd nimeni nu s’aştepta, şi privirile speriiale şi nedumerite ale profesorului şi absoluta libertate pe care ne-am luat-o să rîdem înaintea unul profesor de care tremuram : toate acestea ne-afi isbit cu atâta putere, Sn ţit n’a mal fost cu putinţă să ne oprim d:n hohot. Şi precum Xerxes a bătut degeaba cu biciul marea ca sâ-şx liniştească valurile, tot aşa să silea de geaba profesorul nostru să ne oprească rîsul. Seriosi-tatea şi asprimea lui erail acum note comice, erau tocmai esenţa lui «quale portentum» şi noi rîdeam mal cu i-nimâ.
Profesorul a plecat furios ; concursul a rămas baltă în ceasul acela, iar noi am ajuns pe mina consiliului profesoral. Ni s’afi dat pedepse mari : ne-au închis de-arîndul cinci Dumineci cite opt ceasuri pe zi, iar la sfîrşitul anului ne-au clasificat purtarea cu nota cea mal rea.
De-atuncI n’anx mal ris de vorbele acestea.
Ni să părea ca Horaţiu are totuşi dreptate, căci dacă pentru noi era o dihanie de spaimă un om pe care-1 vâ-zuserăm cinci ani de-arîndul, de ce nu i s’ar fi părut lui Horaţiu dihanie un lup, cel dintâift poate pe care-1 văzu e în viaţă. Iar la urmă de tot, am început să nu mal înţelegem de ce-am rîs noi atâta vi’eme de bietul Horaţiu.
G. C’oslmc
FOAIA INTERESANTĂ*
Azi a apărut No. 2 din »Foaia Intere sântă» mult răspîndita si populara revistă ilustrată. Textul şi ilustraţiunile din No. 2 ne învederează că această revistă va face din ce în ce mai mart progrese.
Din materia bogată vom releva:
Planeta, o continuare la Idilele bucureş-tene, pe care d. Caragiale le sci’ie special pentru această revistă ; apoi găsim între altele o descripţie a vaporului romîn Cobra a cărui ilustraţie o şi publică.
In afară de romanul Iul Turghenef «Iniţia iubire», «Foaia interesantă» a început publicarea în foileton a poveste! bizantine Prinţul Harald, o lucrare de mare valoare, da*oritâ d-lut Cleon Rangabe, ambasadorul Greciei la noi.
Pe lîngă textul propriii zis şi ilustraţiile numeroase şi bine executate, «Foaia Interesantă» publică cele rnal din urmă ştiri literare şi artistice şi cele mal sigure informaţii economice.
Precum se vede deci, această revistă este recomandabilă din toate puntele de vedere.
«Foaia interesantă», reproduce în numerele sale viitoare, în traducţiune cu ilustraţiile originale, o preţioasă publicaţiune a-părută la Paris în 24 Septembrie 1848, privitoare la ţările romîneştl. Ea este intitulată :
«Album Moldo- Valach sau Călăuză politică şi pitorescă în Principatele de la Dunăre.»
Se va citi de sigur cu mult interes această repede dare de seamă asupra ţărilor noastre înainte de 48, făcută de un misionar politic—om de spirit şi de gust, care manifestează în lucrarea lui o caldă simpatie pentru poporul latin de la Dunăre. Iată căte-va rîndurl din această interesantă şi simpatică dare de seamă asupra Romîni lor, rîndurl cari par a li fost o profeţie a autorului francez :
«Să se ştie odată pentru totdeauna, pentru ca să nu se uite de-acuma încolo, că sunt în Europa aproape nouă milioane de Valachl, avînd aceeaşi mamă ca şi noi, vorbind o idiomă latină şi recunoscîndu-se între dînşil cu numele de Rumtnl adică Romani ..
«Despre dînşil... cari aft fost ciuntiţi de incorporaţiunl succesive, voim să vorbim.
«Vom face aceasta cît mal scurt posibil, dar fără să omitem nici unul din punctele istorice, geografice şi politice, cari recomandă într’un grad aşa de îualt pe aceste interesante populaţiunl Ia simpatiile popoarelor libere...»
D. Virgiliti Popescu, profesor de limbaşi literatura germană la liceul Sf. Sava a scos la lumină un Compendiu de Gramatică germană cu notiţe de Sintaxă şi Metrică,
IWFOttMA'fll
Un însemnat număr de vechi funcţionari al Comunei Bucureşti aQ prezintat Corpurilor legiuitoare un memoriu asupra proiectului prezintat de ministrul de interne pentru* înfiinţarea Caselor de pensiuni ale funcţionarilor judeţeni şi comunali».
Memoriul constată ca proiectul guvernului loveşte pe de o parte în drepturile medicilor, veterinarilor şi inginerilor cari servesc judeţelor şi comunelor, pe de alta în drepturile tutulor vechilor funcţionari al Comunei Bucureşti.
Funcţionarii ministerului de interne cari vor trebui sa rămîna pe din afara în urma nouel organizau a ministerului pe care o proedează d. V. Lascar, aQ redactat un memoria pe care îl vor înainta mîine ministrului.
D. P. Poni va întruni Marţi la d-sa mai mulţi senatori şi deputaţi spre a-I pune în curent cu proiectul sân privitor la reforma instrucţiei secundare.
D-sa va expune invitaţilor toate mizeriile ce a făcut şi face d. Mîrzestu spre a înlătura acest proiect.
Această atitudine hotărîtâ a d-lul Poni îngrijeşte foarte, mult pe guvern, căci teamă îi e de o nouă mişoare foarte a-meninţâtoare în contra guvernului.
Un însemnat număr de alegători din Galaţi au adresat Camerei o petiţiune prin care cer reînfiinţarea cursului superior pe lîngă şcoala comerciala din acest oraş.
Marea întrunire conservatoare convocata pe mîine după amiazl la Galaţi se va ţine în sala Alcazar, iar nu în sala Themistocle cum din greşeală am anunţat în numărul nostru precedent.
La aceasta-întrunire vor lua cu-vîntul, între alţii, şi d-nil Take Io-nescu, N. Filipescu, G. Panu şi I. C, Grădişteanu.
D. Dim. Slurdza e aşteptat pe azi să sosească în Capitală.
La gară va fi întîmpinat de d-nil C. F. Robescu, Gli. Bursan, Zaha-ria, Cantuniari, Ionel Antonescu, Cămilă, Romanov şi Niţă Berechet
Erl s’a răspîndit zvonul că Principele Ferdinand al Bulgariei s’ar fi aflînd toarte greii bolnav.
Cerînd informaţii Ia legaţiunea bulgară, am aflat, că în adevăr Principele Ferdinand suferă ae reumatism, dar fără ca boala să fie gravă. A. S. Regală va pleca săptămîna viitoare în străinătate spre a se căuta.
D. loan Docan, fost ministru, se află greQ bolnav de cîte-va zile.
Se vorbeşte că membrii maiori-tăţilor parlamentare vor fi convocaţi Luni la o consfătuire intimă asupra situaţiei.
La 10 Februarie stil noQ se va ţine o conferinţa internaţionala la Veneţia asupra măsurii r sanitare ce urmează să se ia în contra ciumei, care bântue în mod îngrozitor Sn Indii.
Romînia va fi reprezintată la a-ceasta conferinţa de d-nil Al. Em. Lahovari, ministru al ţarii la Roma, şi d. dr. Felix.
Ar putea oare d. Berlescu, şef al oficiului stărel civile din Capitală, să ne spue de ce a luat absurda măsură ca studenţii funcţionari la acel oficiQ sa facă serviciu ptnă la orele 5, cînd deja stabilit era, spre înlesnire, a face pină la patru ?
II rugăm de o-cam-dată să ne răspundă.
Aflăm că d. Gogu Cantacuzino a organizat un spionaj întins in contra d-lor P. S. Aurelian, Va-sile Lascar şi Em. Costinescu.
Poliţia secretă a d-lul Gogu Cantacuzino e pusă sub privegherea unul d. Brădeanu, fost casier al prefecturel poliţiei, care e re-
tribuit cu 250 de leîlunar. Acesta reportează de două ori pe zi d-lul Cantacuzino toate vizitele pe cari le primesc sau le fac d-nil Aurelian, V. Lascar şi Em. Costinescu, precum şi tot ce poat& afla despre aceşti domni.
Exc. Sa conte’e de Lalaing, ministru plenipotenţiar al Belgiei, va da Duminică seara un prînz diplomatic.
D. Victor Antonescu, actual supleant la tribunalul Ilfov, va fi numit procuror pe lîngă acelaşi tribunal.
D. Matei Petrescu, directorul serviciilor administrative din ministerul de interne, e desemnat pentru funcţiunea de director al administraţiei generale judeţene şi comunale,— funcţiune ce se înfiinţează prin proiectul de organizare al d-lul V. Lascar.
EDIŢIA * V
(Serviciul Agenţiei Roinîue)
Berlin, 17 Ianuarie.
împăratul a plecat Jupa amiazl la Kiel.unde a sosit la 8 ore seara.
Paris, 17 Ianuarie.
«Camera deputaţilor». Adunarea votează o a doua douăsprezicime provisorie, apoi reia discuţia proiectului de lege asupra zaharurilor. Amendamentul Jaurâs o respins cu 252 voturi contra 241, apoi s'ati adoptat primele doua articole ale proiectului.
I.ondra, 17 Ianuarie.
«Camera comunelor». D-nu Brodrii-k, secretar parhmentar la oficiul resbeluluî. declară că bitul asupra constru'-ţiunilor militare face parte din programul apărăiii naţionale.
Va fi nevoie sâ se fa<-8 un Împrumut de
5,500,000	lire, din care 1 120,000 pentru f ortificările a pati u^porturî ale coaalel vestice, 3,000,000 pentru casărtnl şi lagăre mărişi 1,150,000 pentru constru -ţiuiţi destinate să înconjoare Londra cu posiţiunî defensive.
CONTELE MURAWIEW LA PARIS
Paris. 17 Ianuarie.
D-nu Hanotaux a primit pe contele Murawiew şi a conferii cu dînsiil pina în momentul dejunului ce i-a oferit şi la care aft asistat membrii corpului diplomatic şi miniştrii francezi.
D-nu Hanotaux a ridicat un toast, saluttud şi felicitind ţie omul de Stat emiirent, care a fost ridi at la un post pentru care tl desemna rarele sale calităţi şi marele servicii ce uti marcat deja cariera sa, şi adăogînd că toate simpatiile şi toate sufragiile sunt pentru contele Murawiew.
D, Hanotaux formulează apoi urările salo cele mal sincere în numele guvernului şi a unul popor amic, exprimind asigurarea că în sarcina sa înaltă, contele Murawiew va continna să colaboreze mult timp şi cu succes la gloria şi prosperitatea domniei Ţarului, la bunele relu-ţiuni internaţionale ce există între Puteri şi la silinţele lor comune pentru cel mare mare bine ai pflrii umanităţii.
Contele Mnraview a răspuns că din ordinul Im .•aratului a venit in această frumoasă ţară a Franciel, aşa de scumpă patriei sile, şi că e fericit că fad- cunoştinţa d-lul Hanotaux şi că intră în relaţiunl personale cu dînsiil. Contele Mura-view a ridicat paharul scul lietid în sănătatea d-!ui Hanotaux şi derlarînd că e convins că re-laţiuniie intime ce exi-tă între Francia şi Rusia vor rămâne, ca şi în trecut, garanţia cea mal solidă a păcii.
Aceste două toasturi aft fost ascullato In pi-eioare de toţi invitaţii.
Paris, 17 Ianuarie.
Contele Muraview s'a dus seara să şl' ia rămas bun de la d-1 Faure, şi a rămas trei sferturi de oră lângă dlnsul.
Ministrul afacerilor străine rus a plecat la 9 ore 25 m. la Berlin. D-1 Hanotaux şi baronul de Morenheim l’afl salutat în momentul plecării.
(TEMA LA FORMOSA
Londra, 17 Ianuarie.
Se anunţă din Petersburg «Agenţiei Reuter» că legaţiunea japoneză a confirma* şiiroa cuie anunţă că ciuma a făcut apariţia sa la For-niosa", adăogînd că guvernul va lua toate măsurile de precaţiunl posibile.
GREVA STUDENŢILOR DIN ATENA
Atena, 17 Ianuarie.
Un decret ordonă închiderea tutulor facultăţilor pe timpul primului semestru ale amilul academic. Clădirile universităţii sunt meretî o-supate de studenţi.
Atena, 17 Ianuarie.
S’a stabilit uu cordon militar Împrejurul u-niversilăţil ocupată de 8000 (?) studenţi cari refuză de a o evacua. studenţii rămaşi afară organisează o manifestaţie.
In învălmăşeala cu poliţia all fost 3 răniţi.
CONFERINŢA DIN VENEŢIA
Sofia, 17 Ianuarie.
După invitaţia guvernului din Viena, Bulgaria va participa la conferinţa din Veneţia şi va fi represeutata probabil prin doctorul Russew.
Belgrad, 17 Ianuarie.
Guvernul a numit ca delegă la conferinţa din Vom pa, pe profesorul Milau lovanovicl.
EGOUEi
»*, Duminică, 19 Ianuarie cureut. orele 8 si jumătate seara. d..Ionescu Gion va ţiue conferinţa sa: «Patriarhi, MitropoliţI, EpiscopI Greci în ţările Homine.
Intrarea liberă.
Pentru locuri rezervate in loji, se plăteşte un left de persoană.
*** La concursul pentru catedra de isto ria limbei şi literaturei romîne care se ţine tn momentul acesta la Iaşi, aft eşit următoarele subiecte pentru probele scrise:
1)	Poeţii romtul (afară de Alexandri şi Emiocscn) Iu a doua jumătate a secolului al XlX-lea.
2)	Verbele neregulate, din punctul de vedere al originel lor.
3)	Literatura dramatică îu secolul al XlX-lea.
4)	Cuvîntarea indirectă şi construcţiunea participiului tu limba romlnească.
„EPQCA“ J IAŞI
17 Ianuarie.
ifetit in tu nea in e<li enftii primar
Cunoaşteţi rezultatul alegerel de erl. Blîn-dele ingerinţî, preconizate de Voinţa Naţională, au avut loc. Prietenii guvernului aft fost siliţi a nu veni la vot şi un secretar a fost însărcinat să însemneze numele tutulor acelor cari vor vota — şi lista predată d-lul Tăcu, prim-ajutor de primar.
Medicului primar al judeţului, d-lul d-r. Ar. Peride, i se fac toate şicanele colectiviste, fiind că acest bărbat al ştiinţei şi-a permis a vota pentru d. Lascar Catargiu.
In ajunul alegerel d. Peride fusese telegrafic avertizat, să plece în inspecţiimea comunelor bântuite de boli infeeţioase, iar prefecîurel i s’a dat o altă telegramă priu care se întreabă dacă medicul primar a inspectat, In luna Noembre, comunele laşului.
Astă zi a sosit în oraş inspectorul Mihail, căruia medicul primar i-a declarat că-ş! da demisiunea.
*
Ştirea va produce sensatie în oraş. Doctorul Peride ocupă de 21 ani înaltul post de medic primar şi până la venirea colectiviştilor, acest om al ştiinţei era lăsat să-şt facă în linişte, grelele sale îndatoriri.
Colectiviştii. însă, cari doreaft sâ facă un simplu instrument ele-toral din medicul primar, l’au desgustal îu aşa mod pe aces tu, că a preferit a demisiona.
Nu ştim dacă demisiunea va fi, safl nu primita. Ceea-ce ştim, însă, e că purtarea colectiviştilor şi a d-ru!uî Felix e absolut meschină
F.
---------- .mMnr-^-irrri—i-----------
DI VKRSK
Ti IN OăPIT.AIÂ
Logodnic pungaş.— Un anume Benwrd, de profesiune liberă, a putut, prin diferite făgădui!. a înşela cu suma de 1000 lfI pe d-şoa-ra Ana Bercovicî, căreia ii promisese că o ia da soţie.
Nefericita logodnică, reelamind Poliţiei de această escrocherie, imediat au început cercetările.
Pungaşul, care dispăruse din Capitală, a fost prins erl la Galaţi.
Hoţ prins.—Sunt cite-va zile de cînd ani anunţat săvârşirea unul furt în paguba lui Uie Popescu, din Câmpul Porumbarului, căruia Ia-noş Gute îi furase real inul te obiecte ca: p«r dele, draperii, oglinzi, sadele, şi două difere în cari eraţi suma do 2000 lei. ErT pe la areia-zl, poliţia de siguranţă a prins pe acest hoţ în fundătura Vlădica.
Toate obiectele s’att găsit, iar suma nu. căci, boţul, crezând că a dat norocul peste el, cum-păiuse un cal şi căruţă.
Individul Mozes Caroly, urmărit de autorităţile ungare pentru un furt ce’l comisese In Ungaria, a fost prins erl de agenţii poliţiei de siguranţă şi imediat extrădat.
Gnsifit moartă. — Locuitorul Ilie Paras-chiv din comuna Valea mare a găsit, în apropiere de nişte căpiţe cu ftn. o feinee care de curind murise. Nu txistă nici o bănuială.
F<-lsaş prin». — lancu Munoliu, ucigaşul Elenei Burgh»*l<-a din Iaşi. a fost prins de poliţia din Focşani erl. pe cînd voia a lua trenul.
Beţivi criminali. — Din Dorobol ui se anunţa că in seara de 15 Ianuarie, Haralam bie G. Sava din comuna Porniri* şi fiul sad duclndu-se la circiuma lui Vnsile Balnieanu. fiind deja beţi şi mal bînd şi aci, s’ati luat !a ceartă cu Vasile Bussu, pe care batiudu-1, ne norocitul a murit, imediat.
Asasinii aft fost trimes! parchetului de Do-tohoT.
Moarte instantanee.— Iu Fierbinţi, in ziua de 12 Ianuarie, a murit Mateift Dino, pe eind juca la nunta unul locuitor din acea comună.
Nu se cunosc încă cauzele acestei morţi subite.
DINSTREINATATl-
O dramă tntr’an eafV—concert- — Sa
anunţa din Neapol că o dramă singeroasă a a-vut loc serile trecuie în sala deconcert «Eden». Sala era Înţesată de lume. La ridicarea cortine! scandalagii obicinuiţi tn inal toate concertele de acest gen. Începură să fa*-a gălăgie şi după ce ciutăreaţa fharrety a clnlat vre-o 6 bucăţi, o ceartă infernală se încinse între spectatorii cari rechemat! pe artistă şi acel cari se opunem!.
Opozanţii începură să strige: ■ Afară scandalagiii». Acesta fu semnalul de luptă. Vre-o două zeci de indivizi sa precipitară unii asupra altora şi începu o bătae teribilă cu focuri de revolvere şi lovituri de cuţite. Spaima spectatorilor este de nedescris; femeile leşinară, copil fură călcaţi In picioare, era o încurcătură şi o zăpăceală colosală.
Această scenă, greft do descris, ţinu piuă cînd sosiră guardiş'il şi carabineril caii ocupară întreaga sală, S’ati scos vre-o 10 răniţi din cari unii lntr’o stare desperată. Un mare număr de paltoane, pălării, bastoane, umbrele s’afl pier-
dut in luptă. Toate oglinzile, scaunele şi alta mobile din sală eraţi Irunsforinale In bucăţi. Pagubele sunt foarte muri.
Din cauza acestui mare scanda', poliţia oraşului a Închis stabilimentul.
Zăpada tn Augliit.—O violentă tempestă de zăpadă a biutuit zilele trecute mal în toată Anglia.
In cea mal mare parte a districtelor din sudul Scoţiei, zăpada alinge înălţimi colosale şi e temore că multe turme de ol să nu fi pierit în munţi, unde îngrămădirea zăpezii e considerabilă.
In sudul comitatului Bedforsbire totul este acoperit cu cantităţi enorme de zăpadă.
Trenul între Dunstable şi Leighton nu a putut sâ mii circule din cauza viscolului; de a-semenea in Lim-olushire şi Cambridgeshire co-municaţiunile pe căile terato sunt întrerupte.
Din toate părţile se anunţă mari sinistre.
ULTIME IKFORMATiUHI
CONVOCARE
Domnii membri ai cliibului conservator sunt rugaţi a se întruni în adunare gencraSă Duminică, 19 Ianuarie a. o., orele 2 p. in-, îu localul î'lnlmtui (casa Maiîdy), spre a asculta darea dc seamă anuală şi a precede la alegerea comitetului pentru anal 1S97, conform urt. 3. şi 12 din regulament.
Preşedinte, General G. Mânu.
Alegerea tle la Galaţi
D. N. Filipescu, candidatul partidului conservator pentru colegiul al douilea de Cameră din Galaţi, a trimis azi M. S. Regelui următoarea telegramă :
Jiajeslăţ* » Sate Bieş/etui.
Bucureşti.
Sire,
Am venit la Galaţi să-mi pun candidatura, fără să mă aştept că alegerile aii să fie libere, dar crezînd că nu se vor întrebuinţa mijloace cari trec peste ori-ce margine permisă, spre a zădărnici * egerile.
Snnt însă obiectul infamiilor administrative celor mal de necrezut.
In ziua alegere! am fost, timp de cină ore, huiduit şi insultat de bande, e ad-mnistraţiunel.
Acum, luptînd pentru balotaj, prefectul —venit da ia Bncureşti—a declarat, faţă cu martori şi nu va îndrăzni sâ o nege, că a primit ordine straşnice ca împreună cu administraţia comunală să împiedice reuşita opoziţiunel. Toţi comisarii au fost împrăştiaţi azî, prin oraş, şi rfi ameninţat pe comercianţii, la cari avem consfătuiri, că le vor închide prăvăliile.
Astă zi, antreprenorul otelului Molda-via,—la care avem două camere închiriate pentru întrunirea comitetului nostru şi deşi avem chitanţă de plata chiriei, — ne-a declarat, faţă cn d. Take Icnescu, fost ministru, d. Rachtivan, fost prefect, si a 20 de cetăţeni că, din ordinul poliţiei. nu ne mai poate primi.
3f. Filipesou.
D. Dr. Peride, medicul primar al Iaşilor, e hotarît a-şl da demisiunea, deoarece primăria nu executa toate masurile sanitare pe cari le recomanda ji-sa.
Conflictul dintre d-nil Poni şi Haret pe de o parte şi dintre d. Gh. Mirzescu pe de alta parte, a devenit foarte acut.
Se vorbeşte că săptamîna viitoare d. Haret va interpela pe d. Gh. Mirzescu asupra motivelor cari l’au determinat sa trimită proiectul d-lul Poni profesorilor de la liceele si gimnasiile din ţara.
Alegerea de deputat de la Caracal a fost validata.
D. Take Ionescu va Jua parte săptamîna viitoare la desbaterile Camerei.
D. P. Slâvescu, prefectul de Put* na, s’a plins ministrului de interne în contra mal multor neajunsuri pe cari le întimpina din partea d-lul Sâveanu.
D. Lascar a făgăduit ca va a-plana conflictul şi a rugat pe d. Slâvescu sa-şl păstreze postul.
înlocuirea prefectului de Covur-lui, d. Zori Ia, e definitiv botarltâ. Ea nu este de cît o chestie de cîte-va zile.
Prin această înlocuire, d. Lascar a vroit sa dea o satisfacţie primarului Plesnila, care a formulat plin* gerl întemeiate de incapacitatea administrativa a fostului epistat al lui Radu MibaiQ, actualul prefect.
Reclamaţiile d-lul Plesnila nu se mărginesc numai aici. El acuza pe
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
d. Zorila de debandada in care se găseşte partidul liberal în Galaţi. Lipsei sale de tact, nepricepere! şi neehibzuinţe ce a arătat în diferite ocazii se datoreşte nemulţumirile şi diviziunile dintre liberalii din localitate —afirmă d. Plesnilă.
Ţinem ştirea din sorginte guvernamentală. Primarul a căpătat promisiunea solemnă a ministrului de interne, că va înlocui pe d-1 Zo-rilă, la prefectura de Covurlul.
Comisiunile de recensăniint anual al cailor, îşi încep operaţiunile in ţoală ţara la 20 Ianuarie pentru întocmirea tablourilor prevăzute de lege.
In acest scop d. general Berendel, ministru de resbel, a adresat o circulară prefecţilor de judeţe rugindu-î ca organele administraţiunel să dea împuterniciţilor ministerului de resbel tot concursul pentru buna întocmire a tablourilor de recensăniint.
Generalul Berendel studiază în timpul de faţa toate proeotele de lege elaborate de predecesorul săQ \ de la resbol.
Putem afirma că toate proectele generalului Budişteanu au fost modificate de actualul ministru de resboio.
A-searâ s’ati întrunit câţl-va a-micl al guvernului la d. P. Grădiş-teanu spre a se consfătui asupra situaţiei.
S’a hotărît ca majoritatea din Cameră să se organizeze pe cinci căprarii, anume oltenii, moldovenii, bucureştenil, buzoenil cu cel din R.-Sărat, Brăila şi Ialomiţa, şi teleormănenii cu cel din Slatina, Piteşti şi C.-Lung.
Căprarii vor fi puşi sub comanda d-lor Costinescu şi Ferekide, cari vor conduce desbaterile.
D. Al. A. Beldiman, ministru plenipotenţiar al ţării la Berlin, a fost chemat telegrafic in Capitală în interes ele serviciu.
Aceasta e în legătură cu zvonul că d. C. Stol ce seu se va retrage peste cîte-va sile din minister şi portofoliul său se va încredinţa d-lnî Beldiman.
D. Caton Theodoi ian, fost redactor al mal multor foiţe liberale din Craiova, a fost resplălit pentru distinsele sale merite şi calităţi. Ilustrul publicist a fost numit poliţaiă la Calafat.
D. Dim. C. Olănescu, membru în comitetul teatrelor, a fost însărcinat să gereze afacerile direcţiune! generale a teatrelor plnă la însănătoşirea d-lul Stăn-cescu.
Reputatul inginer de mine, d. Galloway din Londra, şi un alt inginer din Berlin, trimişi de două sindicate de bancheri, afi făcut studii amănunţite la minele de cărbuni de la Schela (Gorj).
Rapoartele înaintate de aceştia sindicatelor sunt foarte elogioase.
E probabil deci, că la vară sindicatele se vor uni, formînd o societate pe acţiuni cu un capital de vr’o zece milioane pentru exploatarea minelor de cărbuni din Gorj.
D. Ioan D. Prodrom, simpaticul nostru concetăţean, trimiţind produsele fabrice! sale de liquerurf, absint, mastica, bitter, ele. la exposiţiunea internaţională clin Bordeaux, ce a avut loc în toamna anului trecut, a obţinut zilele acestea diploma de onoare, cu medalia de aur, cea mal inallă distineţiune.
Suntem mîndri de această strălucită isbîndă, obţinută în lupta economică, de către unul din fiii ţârii noastre, faţă cu streinătatea, şi felicităm pe tînârul noslru industriaş pentru încuragearea bine meritată ce ’I s’a făcut de către juriul exposiţiunei din Bordeaux. Excelentele produse ale fabricel sale sunt pretutindenea căutate, rivalizind cu cele din streinătate.
D. Prodrom, cunoscutul distilator din Galaţi, avind întinse relaţiunl comerciale, atît cu oraşul nostru cit şi eu tot restul ţârii, spre marea bucurie a clientelei sale, reproducem cu plăcere vestea de mal sus, ce ne aduce confratele nostru Galaţii.
După inforinaţiunile ce primim de la Iaşi asupra concursului la catedra de istoria limbel şi literaturel române, să pare că hatârul nu va lipsi nici de la acest concurs, precum n’a lipsit de la multe altele.
D. Xenopol, preşedintele comisiunel,
rudă de aproape cu uuul dintre candidaţi—dacă nu ne Înşelăm cu d. I. Bianu— dă cu o liberalilafe uimitoare note foarte mici candidaţilor adversari. Să nu se uite că Intre aceşti candidaţi pe care-l judecă d. Xenopol se găseşte unul ca d. G. Bem. Teodor eseu, autoritate cu nmît mal recunoscută în această materie de cit însuşi judecătorul sătî, istoricul poligraf A. Xenopol. şi apoi şi d. Ovid Densuşianu care de şi nu atit de cunoscut, totuşi ar putea să dea lecţii în această materie d-lul Xenopol.
Aşteptăm resultatul pentru a reveni mal de aproape asupra conduitei d-lul Xenopol.
La Societatea Insl. din Capitală, (Şcoala de bâeţl Mfntuleasa) se va ţine Duminică, 19 curent, orele 2 p. m. o interesantă conferinţă, despre mişcările păm. şi fenomenele relative ; apoi, din ce cansă luna ni se arată sub diferite aspecte ; în line cari suni căuşele, ce produc eclipsele.
Conferenţiar e d. Radu Dobrescu, licenţiat în matematici şi Institutor la şcoala No. 1 din Capitală.
Tot-ce se discută in sinul societăţii se aduce Ia cunoştinţa lume! didactice din întreaga ţară prin organul societăţii, care e revista Convorbiri Didactice.
ACŢIUNEA COMITETULUI NATIONAL
Tribuna din SibiQ publică următorul comunicat al comitetului naţional :
După-ce ministrul a aprobat şi oprirea conferenţei din Octombrie, ba continuă şi cu prigonirile pornite asupra convocatorilor confer enţelor electorale din cercurile singuratice ; se constată din multe cercuri ale partidului nostru naţional necesitatea unei noue mani-festaţiunl a nemulţumirii legitime, care clocoteşte adine în sinul poporului românesc din Transilvania şi Ungaria.
Credem a şti că pentru a da o formă acestei manifesta ţiu ni, s’aii şi făcui primii paşi din partea celor competenţi.
Un protest, despre care a respirat cîte-ceva şi în publicitate, e întru adevăr în pregătirea de a se publica, acoperit de mulţime de iscălituri.
In situaţiunea actuală, cînd guvernul ne-a încătuşat politiceşte, supri-mîndu-ne funcţionarea organismului nostru de partid, şi cînd acest guvern dă colo mal clasice probe de decadenţă şi brutalitatea sa, o atare manifesta-ţiunc sponfaneă de protestare în contra regimului, sub care gemem, este nu numai o necesitate, ci şi o faptă oportună.
Publicat deodată şi în limba franceză şi germană, acest protest va avea să fie cunoscut în toată lumea politică.
Credem că toţi rcmînil devotaţi cau-sel naţionale tor alerga la timpul său, să se înroleze în şirul celor-ce protestează în faţa lumii contra despotismului guvernului maghiar.
GAME RA
Şedinţa de la 13 Ianuarie
D. V. Lascar, ministru de interne, roagă Camera să treacă In secţiuni pentru a se ocupa de legea Casei Rurale.
I). Fleva crede că Adunarea ar trebui să se ocupe întll cu validarea nouilor aleşi şi apoi să treaefl in secţiuni.
D. P. S. A urclian, prim ministru, lasă chestiunea validării la apre ierea Camerei.
I). lepiirescu zice că, fiind vorba de un adversar polilic, Camera ar trebui să admită propunerea d-Jui Fleva.
D. Stofănescu constată că regulamentul dă drept preşedintelui adunării de a proclama deputaţi pe cel aleşi dacă nu sunt coiitestaţiuiil. Cere aplicarea regulamentului.
Preşedintele nu ţine socoteală de aceasta şi vrea să pună la vot propunerea de a trece în secţiuni.
Mal mulţi deputaţi cer votul eu bile. Propunerea e admisă cu 92 voturi albe contra 15 negre.
Camera trece în secţiuni pentru o oră.
Şedinţa se suspenda.
SENATUL
Şedinţa de la 13 Ianuarie
D. dr. Butărescu interpelează pe ministru de războia asupra numirel unul medic străin In corpul sanitar al armatei.
D. gei erai Catargiu tşi dezvoltă interpelarea pe care a adresal’o d Iul ministru al justiţiei, asupra falitului că d. deputat N. Ceaur Aslan ar fi exprimat cuvinte ofensatoare la adresa magistraţilor Curţel de A-pel din laşi.
Intorpelatorul spune că nu şi-ar mal fi desvoltat interpelarea, dacă d. N. Ceaur Aslan ar fi tăcut şi nu s’ar mal fi dat drept apostol al cinstei şi al moralităţel, şi mal ales nu ar mal fi continuat a acuza cabinetul d-lul Dimitrie A. Stnrdza.
Face apoi istoricul faptelor cum d. Aslan ca epitrop al averel defunctului Al. Vidraşeu, a fost condamnat de Ciutei de apel din Iaşi la consemnarea unei sume de bani.
D. Catargiu cere ministrului de justiţie să dea ordin procurorului general să ia măsurile necesare In contra aceluia care a o-fensat magistratura, prin faptul eă a zis că: Condamuaţiutiea a provenit In urma ingerinţelor prefectului Jean Lecca.
D. Şendrea, ministru al justiţiei, răspunde, citind o adresă a preşedintelui Curţel de apel din Iaşi prin care se spune că d. Aslan a rostit oare-cari cuvinte puţin cuviincioase, dar In urma eererel Curţel le-a
retractat şi a urmat a pleda In modul cel mal cuviincios.
§|D. Şendrea spune că, in baza legel, preşedintele Curţel a făcut d-lul Aslan obser-vaţiuuile necesare cbemându-1 la ordine conform art. 302 c. p. şi aceasta e suficient O a doua pedeapsă nu mal poate avea loc. S’a dat o satisfacţie şi mal mare ma-gistraturel şi chiar d-lul Lecca.
D. General Catargiu replică spuutnd că nu a fost în intenţia sa de a cere să se a-plice d-lul Aslan o a doua pedeapsă. Incidentul se închide.
A se citi urinarea foiţei fu pi» gin» IV.
Jalnicii: Ana G orgescu,soţie; Vasile şi Elisa Georgeseu. lift şi noră; Elena Căpit. Mincule'scu, Măria Ioanid, Eugenia Daniilescu. Elisbabeta Căpit. Vasi-lescu, fiice ; Constantin Georgeseu, frate; Căpit. George Minculeseu, George Ioanid, Mihail G. Daniilescu, Căpit. Ioan St. Vasilescu, gineri, nepoţi şi nepoate, aă adinca durere a vă anunţa perderea prea iublulu! lor soţ, tată, frate, socru şi unchifi.
Achil Georgeseu
In etate de 67 ani, încetat din viaţă, Joul 16 Ianuarie 1897, la orele 10 şiun sfert seara, şi vă roagă să bine-voiţl a asista la înmormîntare, care va avea loc Duminică 19 curent. Cortegiul funebru va porni la orele 2 p. in. de la locuinţa decedatului, strada Brezoianu Nr. 39, spre Cimitirul Belu.
De yînzare
l’riu licitaţiune publică în ziua de 21 Ianuarie curent, l.t Tribunalul I'fov secţia de Notariat, peutru e.şire din indiviziuue :
1. Moşia FrăţuleşII BădenI din judeţul lato-miţa plasa Balta-Ialumiţa.
Suprafaţa 405(5 pogoane cultivabile, care după expertiză se împarte după calitate ast-fel :
a)	380 pogoane pfunint de luncă, din malul alomiţei pînă în fineţe, calitate mijlocie.
b)	300 pogoane pAmlnt nisipos pe deal, calitate inferioară.	|
c)	3320 pogoane dincolo de deal, prima calitate.
d)	44 pogoane grădini şi locuri în sat.
ej 2 pogoane cu vie.
Are şi 10 pogoane cu pădure de salcie*
Gara Ţăndărel e departe trei kilograme de moşie, iar gara Elena cinci kilometră.
Casă pentru proprietari, arendaş şi personal cu dependinţele lor.
Magazii, pătule, puţuri, in tine acareturile in bnnii stare sunt preţuite de experţi 68000 1 T. Arendată anul trecut de custode cu 20.0000 tel numai, din pricina condiţiunii că iu oas de viu zare, arendaşul să renunţe Ja contract.
Moşia r,ă poato munci toată prin invoell.
Pusă ia Creditul Funciar pentru 200.000 tel. Ş 2. Magazii pentru producte din Portul Brăila strada Matului No. 5 cu patru ochiuri. Capacitatea fie-căruin 600 kile, iar in total 2400 kile. Fundamentul de piatră un metru şi juma tate înălţime.
Chiria mijlocia 54000 lei.
Fvaluată 35.000 lei:
1) Imobilul diu strada Icoanei No. 29 41 m. 60 faţada şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj. avind un apartament şi 6 prăvălii; licitaţia iucepe cu preţul de lei 61 580.
2l Imobilul din strada Cătun No. 25 23 m. 20 fuţada, şi 40 in. adâncime, clădire cu două etaje, avind 15 camere, grajd, şopron, apă, gaz: licitaţia începe cu preţul de lei 82,650.
3)	imobilul din strada Cătun No 23. 20 ni. 50 faţada 40 ra. adiucime clădire cu un etaj şi sub-sol, avind 14 camere, grajd, şopron, gaz ; licitaţia începe cu preţul de lei 70.000.
4)	Imobilul din strada Isvor No. 58, 17 m. 80 faţadă, şi 26 m. adim-ime şi o coadă în fund. clădire cu un etaj ridicat, avind 7 camere, grajd, şopron ; licitaţia începe cu preţul de Jeî 30,440.
5)	Imobilul din strada Sfioţl No. 4. 18 m. faţa şi 6 m. adiucime, clădire cu dou6 etaje solide, avind 6 camere, pivniţă, gaz; licitaţia începe cu pr ţul de 39,590.
6)	Imobilul din strada Apolon No. 5, faţada 54 m. 50 şi adincime 40 m. clădire cu două etaje, avind 12 camere, grajd, şopron, grădină : licitaţia iucepe eu lei 60,100.
? ! Eliminar a Cărbunilor streini ! ?
SISTEM SPECIAL
DE INCALZIRE CU PĂCURĂ
Economie de 30 - 707o
„întrebuinţarea păcurd combinată cu aerul comp-imat“
Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuploare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a.
Sistem fum-ţionlnd iu fabrica do obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie.
.1ICU1I8 I. CAT* lugiuer-iudustrial
11 bis. Str. Regală.—Bucureşti.
Doctorul !. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitaldor sf. Spiridou Directorul Băilor BălţăţeştI Stabilindu-se in Capitală dă consultaţiunî Ia orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
MISIA* OERKXSZ
AVOCAT
Mo. «O—Colea l>ndcţtî - jVft. «Q
D-rul D. Ii£*B3E2Li
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
Consulta ţi ti ui de la 1 piuă la 3 p. m.
—Pentru săraci gratis—
Dl STERIE N. CIURCli
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
CADOURI
ASORTIMENT IMENS—PRETURI MODERATE
B. DJABOIIROV, Calea Victoriei, 72-74.
Societatea anonimă a hbtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei aualise foarte scrupuloase a tutunurilor romlneştl. in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus in vinzare iu Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hirtie de ţigară PANAMA.
Singura hirtie de orez de Panama care; u inogreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel ai orna suavă a tutunurilor romineştl, ca alte hirtil. care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-l al inrliei *Panama» : Bucuroşii str. Pinzarl No. 10 Und9 se vor adresa toate informaţiile şi comandele din Homiuia.
COFETĂRIA I0MESCU
Medalia oe aur. — Purnisorul bufetelor Teatrului Naţional Piaţa 8f. Gheorgbe
Aceasta cofetărie, situată în cel mal frumos centru al Capitalei a luat astă.zi un avînt din cele mal mari şi d. Ionescu, pentru a putea satisface pe numeroasa d-saie clientela, a înmulţit saloanele Cofetăriei cari ocupă azi ii faţada pieţei Sf. Gheorghe şi strada ColţeV.
In aceste saloane, artistic montate. Bucu-rostenii pot vedea o adevărată exposiţie de
(ATAIAKJII
Articole franceze «ie artă şi fauta-
zlc, drăgălaşe şi foarte elegeante
In vederea eudrmelor comande făcute de casa Ionescu, aceste articole, speciale pentru cadouri, se vind cu un preţ foarte eftin.
«le coiiNiuuaţir, deschis zilele acestea, este de o eleganţa uimitoare, avind faţada in strada Colţel şi iu strada Lipscani.
Prin deschiderea acestui salon, special pentru consumaţie, în comunicaţie cu expoziţia mărfurilor. Cofetăria Ionescu a imitat întru tot marile cofetării din Paria.
Producţiune zilnică de Boniboitărie (inii Patiserii in diferite mărimi Petit* fonrs sees et giac*1*. îngheţaţii napolitană Frntls’eonlils et giacâs Ciocolată
De la casele Marquis, etc. Dulceţuri, lichcuri coniacuri
CHAMPiSIE POUMERV. ETC.
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uznte de aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, safire, perie, etc. Asemenea monezi vechi de «ur şi de argint. La cerere mă voiă prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzâtorl.
Eijouterie, Horologerie & Argintărie
WEIfcSIULUTH
Calea Victoriei, No. 40.
vis-a-vis de Grand Hotel Bulevard.
Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de briliante. Rubine. Smarande, Perie, Safire pentru Ca-douri de «uni nou, Logodne şi Nouţi. Primeşte în schimb ori-ce obiecte uzate
ilogic t asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mai noul.
Mare «lepen «le ceasornice de aur, argini şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice lucrate iu aur. argint ni pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur’argint si animă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cn preţurile cele mal reduse.
Rog citiţi tot coprinssil
Deposilul general al fabricel de Şoşoni-Galoiji Knseştî, Itnssian american Uulin Kobiter A c-nic, din St. Peter-sburg, a pus deja in vinzare anul acesta. Şoşoni şi Galoşi cu Talpa «lulttă cu următoarele preţuri:
Şoşoni «le flama perechea Iei 7 50 » lîărbaţî »	8.50
iar galoşii mal eftin cu 20 h sută de cit anul trecut.
Depositul general unde so află de vinzare pentru toată Romînia, Serbia şi Bulgaria la
MARELE mm\H LA BALON
ILIE DIMITRESOD
— Proprietar, furuisorul Curţel Regale — Strada Carol I No. 72 — Colţul marelui Hotel Dacia—
NB. Peutru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiile! din aite fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şuşonil noştri anul acosta, poartă pe fie care ureche ţesut Marca fabricel St, Pe-tersburg.— Păstraţi adresa.
Casa lones'u se obligă a furniza banchete, soarele, nunţi şi botezuri.— Servicii foarte elegante. Preţuri foarte eftine.
Acurateţa, superioritatea articolelor «vastele şi sistematicele laboratoril» aii făcut ca astă-zl casa Ionescu sâ ia uu aşa de mare vîut.
Com andele se primesc la ori şi ce oră at it din Capitală cit şi din provincie şi se efectuează prompt.
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Aeesl vin caro în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea acului, nervilor şi a cărnel mus-cutare. Vinul Beef-Lavoix. estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne prin ‘/a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-niţeilor şi persoauelor vristnice.
Iatrepo»it: Aveneua Victorie, 5. Iu Paris. De-tail: la far. Rru. Altiu Roşu, Thttringer şi la ţoale farmaciile din ţară.
LEI
48
DE UZI®A
LEI
48
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci.
BRKRifTK.
Cărbuni 1)E PIATRA clin minele Petroşani şi Cardif. t’OKS DE TOPIT.
C'OKS DE FER ARIE.
(OKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-rigim* şi lmlgianp.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate peutru sobe Iîelios.
GREUTATE GARANTATA Expediţia eu gros şi en detail de la Brăila Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor fergte romîne.
DEPO.SIT CENTRAL
STRADA SFINŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 CA BSttC Lff VMHhBAVMM
Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris
Vindecarea ra ’icalâ a boalelor sifilitice recente satt învechite Ja bărbaţi, femei si copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul sâO către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omeniret. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aii primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Oilivier sunt adoplaţl în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Inlrepoait generat: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail : Farm. Brus. Altfn. Roşu Thtlringer şi în toate farmaciile din ţară.
Boctwul dalimir
de la facultatea din Paris Special pentru hoaţele de stomac
27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—4
Doctorul I. Vellan
Specialist peutru h«iaie interne si Sifilitice
ConsuUaţiunl de la 1—3 p. m. şi la o-rele 6 p. m.
Strada Luterană 19
mmmm
a
BRANDS IiiASIS Dl!
8
VjJ
GOtJT
8. Lipscan!.—Bucarest. -8, Lipscan!
Les Meiileurs Gant Francais
Que I on puisse produire
Wj iji ]y A T N modăes tout nouveam. rl^ u lles et Gaxen pour Robes de Bals. SQUI.IEIS en SatinetenChevreaupourBalş MOUCHOIRtS en tous Q-enres.
Le Simili-Brillant grand choix de bijouterie imitation.

I
www.dacoromanica.ro
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Piuă la 10 publicaţii 80 bau! linia pentru fie-caxe dată, (1 da la 10 fn sin 30 bani linia.
Spectacole
TeatruI Naţional.—Duminică 10 Ianiarte 1807, se va representa HILVINA DOAMNA dramă îu 5 acte ţi 8 ta-
blouri de d. Bengrscu-Dablla.
\«pra romi utr.
reatrui Liric.
pealru llnfo.
C
ircuS Regal Romin Cenar fKldoli.
Sala Eforiei Omori 17 iinuarlii va avea loc Marele B»1 Mas<at -a la Moulln Iluu^e». Cn alij speolal va a-râtn Programu Balului
*ala Bragaiiirtt. In fi«-care seară concert de orohes-•tril aub conducerea d-lul Peters. Tinerea concert Hlgh Life
\af& Naţionala. Orchestra Bubmţtem
Închirieri şi arendări
D© inchirint Hotelul Buştfnl dlu cătunul Buşt^ri lingă Sinaia se dă cu chirie pe fc- rmon de 5 ani, începători de Ja 23 A» rlM* 18*7. Anmtorll pnt lua ori ce Informuţlunî de la Aorolnihtraţla Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbev-Todă No. 3 Bucureşti.
închiriere, în soseaua Jlami. clădirile I. Apoîodor, potrivit* pt-niru blrjerl», lăptirle, ti am car, grădină de petreceri Tramwalui Colţea se va pielungl aci (dosul bufetului de la ş«ven) Grajduri de zid penJru lf'O vltf fl 10 camere cu săli, puţin <urte- A se adresa calea Dud* f ti 4.
D*» în exploatare pălurea Goleaaea din Jud. Muaoe situată la 8 Klm. de gara 8 hltu Golaşul, pădure bătrină, de îoo ani (stejar ţi fag). Pentru lămuriri a se.adresa la d.
G. C. Nana—proprietar Cimpulang.
De arendat, ohlar de pe acum moţta Talpa (Glavarioo Vlafca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avîud şase. sute pogoane grîd arate cu săminţă murată calitate cea inaî bană. A se adresa, 30, Strada Lumini, Bucureţtl.
0© arondat cu începere chiar de acum moşia «xanca» din Judeţul Brăila. în îutindero de zeoe mii po ,ane toate arabile, avînd două mii pogoane grid arate ou aămtnţa cea mai bună. A se adresa ta d. M. Uaclitivai., avocat, strada Fîntmel 38, Bucureţtl.
Vînzări şi cumpărări
© vin sare spre tăere pădurea de pe moţla Orăfiî-Piţl* gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46.
• vlusture lemne din pădurea Paţcani. Stfnîenul, după calitate, 55 fl 60 franci. A a» adresa • Str. Batlţtal 15
Camere mobilate
Hotelul Pieţei BSbv«cu- I odă, lingă Cameră ţi Tribunale*
Cereri şi oferte do ser viei
Un agricultor oare a absolvat Acalaioa de agrlcultu * rom>n, 32 ani «l a stat ca econom 8 aol şi Jum.Mato U hi rourlle conte.ui Esttcrhâay, specia lst în creşterea ţi dresarea cailor, caută un loo do a^rhmUor sau administrator Oferte le rog aub Agricultor Mlrda iăsy (Strada Seulescu 5).
InformaţiuDi utile
I.ftptărlti Arendn îîugă grădina Hwrftsirăâ. Lupt© d© vucA specialitate pentru copil şi cură ou lapte, 59 bani litrul. Lapte de blvoliţit 6o buni litrul. Unt auperllu 6 lei kilo. C’reinil o Jumătate litru 1 led. JLupfe imdif 30 bani litrul. Transportul la domloilifl e ooprlns în a©»ue preţuri.
A*se adresa prlntr'o oartă poftală la Direcţiune a LăptS-riel Arcada, In Bucuresol, Dioclule 40.
Fn pianină rcutlnat oferă eervlolUe salo la solrolt dan
•ante ţl baluri pentru un honoraria modest. 8. Iaroslav, Calea Moţilor No. 90.
Franţaiae dlplomee deşire icfoua particuli*ires. Ad. bu-reau du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Şfiltafl A. Rarhtfvnno Advocat 28 Strada Frumoasă* tt. A. G. Floremvu,' avocat, s’a mutat în Calea Dorobanţilor No. 40
Bibliografii
A apărut -«No. 29 ol BiblloteoM de Populariaare, In L«nţl!» (Les TenMUes) Dramă în 3 acte do -«Paul Hervl-u». Drama lai Hervieu reprezintă o lucrare literară de mare valoare şi de un gen puţin obicinuit în literatura dr-.mutică franceză. Limb* alt»si ţl stilul de preci«lune ra u alo amorului ad făcut ca această oDeră să lle premiată de Academie.
«Faasses Aca*s*tlon» de «Caraglalc»- Celebra dramă «Năpasta» a cunoscutului nostru dramaturg şi literat a apărut în iradao?re franceză. Preţul L»I l.&o «A^dtrts* de «To’st u» **e «I. N« uschotz»,« comedie modernă cu mult spirit, care so ridică In contra principii.or
tolstoivne —Preţul Lei 1 30. văţi
«Carnetul învăţul -rnlul rural» şi
«Carnetul lustiîutnralal urbtn»’ Ambele acea’e rarn*te sunt do mare interon pentru corpul didactic primar rural şl urban dm ţară. Elo o pi lud o •olecţie de 'cgile cele mal lmportauto ţl folositoaro ln«t;tutor.lur ţi învdţato*llor, precum ţl dlfont- alto notiţe, calendar, eto. ttc.» lăcîndn-le indispeiiHaolle celor interesaţi.
Fie-care carnet legat elegant costă numai L I 1.2'.
Toate acestea se afli de vlnzare la orl-oara librării© dia ţari.
A ap*iut fa^cioola a 2-a din voi. I, «Enciclopedia Romi-nă» publicată din însărcinarea şi sul» au-piciile a>.oclaţiuneI Transilvane «Astra» —Deposit general pentru Rominia G Muller, Bucureşti, Calăa YI-*tori«?I, 53.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ko. E Straiăa lipscani No. E
C'.toipirâ şi viade efecte publice şi face
schimb de ’nnnezl. Cursul pe ciua de 18 Ianuarie
orî-c
18Î.7
r		Cump.		Vîud	
"Jîfc	Reută Amortisabilă. . .	S6	‘/*	87	
6 »/..	» Amoriisabiiă. . .	96		97		
e» fo	Obligat, da Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	toi 95	*/. 7*	102 96	7. /.
5°	» » » 1800	96	■/.	97	
5	Scrisuri Funciar Rurale .	93		93	
6’/c	» » Urbane ,	8*		89	•*
	» » » Iasî.	<4	—	■'4	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1890	-	1910	
	» » Agricolă .	228		231	—
	» Dacii Rominia asig.	455		458	—
	» S-tea Naţionala asig.	493		496	—
	S-Utoa de Coastrucţiun! .	207		210	
	Fiorini valoare Austriacă.	■l	10	g	12
	Mărci Germane ....	1	23	i	25
	Bacnoie Franceze . . .	ÎOO	—	101	
	» Itaîione. . . ,	8V	—	93		
	» mbie hirtio . .	U	65	1	70
Impritmu-m eu mauţinels dubiu-cilivsdrice, din fn&rim libert * Cţî., yvankeaih.nl ţi cw caractere din fondarin di Uler* PliEsoh ăi% S’rank-furt A. M.
VEI
„EPOCA^ ziar cotidian |
CUPON
NA^ *
17 Iiumarle 1NW7
drl-oln^ va tA!n aeesl cupon diti «EPOCA» şi *1 va trimit©, anii II >n pre*ou!a In llnr»\rllle arătate imiii Joa. are ilrent li*, mini «Itn premiile VV IMlKTl'e;l Et3-oriiU flit» liHt©!© re^pep.llve.
Cuponul acest» « valabil plnft In 20 Ianuarie ora 7 acnrn.
Cititorii <1 lai proviucl© pot trimit© colini tn mitrei poţtal© adăugind porto.
Premiile ..EPOCE!1'
I,ft r.lbmriu CIA KOI, M'ilLLEK
Calea Victoriei Ko. 63.
In loo do 5 tunai
UtHt:f$T-fltliSutmcu I.m Amintiric^aţna	~
(at-oriel regenerăret Komînc, sad Eve-nlmentele de la IH48, Un volum ir..%ra de pvbte 3-30 pagini ....
Sie Pier Ewfjen, Dade duce sorlaîizmul.
Jurnalul urnii lucrător. Traducere de Al. A. G StartUa ou o prefaţă do N.
FlHpi-scu..........................
Flilpf^i*u /Ve, Albii ţi Roşd -Neg*iteMcu Petru. Polemice ...
— PPtchologia stilnlul
S.—
O.M
ViafiuţA Ale.r*.» Un an de luptă
— Iubii
blre ,poesll
— Dla gonna vleţel (ediţia Graeve)
* ------- - mu -----
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
102)
L0UI8 JACC0LIJ0T
MÂNCĂTORII
I>ES FOC
Observlnd că la fie-care staţiune, inspec-i torul se aşeza la uşa vagonului pentru a inspecta pe călătorit cari descindeafl din tren, el profită de întuneric pentru a descinde la Maisons-Alfort pe cea l’altă parte a vagonului, eu riscul unul proce3 de contravenţiune. De partea aceea ebiar aşteptat! tocmai călătorii pentru Paris şi se putu strecura printre el, fără ca să fie observat de funcţionarii drumurilor de fier. Se eschivă şi se Întoarse cu sacul ds drum în mină.
La cufărul gol renunţase.
—	Domnul pleacă In călătorie ? întrebă guvernanta la plecare.
—	D , mă duc pentru cît-va timp.
—	Dacă întreabă cine-va de domnul ?
—	Vel spune că sunt în Tartaria.
Şi îşi frecă mîinile zicindu-şî :
—	De ar întreba-o, văd el bine că mi-am bătut joc de et... Oh ! domnilor de la poliţie, vă credeţi atît de tari ca să trageţi
pe sfoară pe fostul vostru şef de siguranţa ?
N’a intrat d’a dreptul la el acasă, clar s’a dus la camera Iul secreta prin intrarea din strada Capucines, unde avea să ’şl petreacă vremea pe viitor şi de unde nu va eşi de cît travestit.
Inspectorul care plecase cu el se întoarse de la Meulin plouat şi fu calificat de imbecil do către şeful săO.
Pe dată ce se observă că Luee ştia că era urmărit, toate forţele poliţiei fură des făşurate pe bulevard... dar Luce nu mal sosea.
După opt zile, el trimiseră la domiciliul săti un comerciant de vinuri pentru a întreba de el.
— Plecat tn Tartaria, răspunse agentul întoreîndu-se.
Acesta fu tratat cu un epitet puţin agreabil ca şi cel 1‘alt agent şi se însărcinară cu această afacere doul oameni experimentaţi, cari sunt în general păstraţi pentru a-facerile serioase.
Lupta dintre poliţie şi fostul şef de siguranţă devenea din ce în ce mal interesantă.
Afacerea ţinea deja de două săptămînl; ceî doul inspectori supraveghiaă zi şi noapte cu o răbdare nestrămutată; el juraseră să nu părăsească posturile lor mal înainte de întoarcerea iul Luce.
Acesta însă se prăpădea de rîs, eşind în fie-care zi pe sub nasul poliţiştilor, travestit în tot d’a una Intr’aJtfel.
Camera tn care nu intra de cit pentru ca să se deghizeze şi să se culce, avea un cabinet negru unde el instalase patul săil şi trei mari cufere, unde ernfl aşezate toate vestmin'ele imaginabile şi alte obiecte pentru a se travesti.
Camera întreagă era înţesată cu probe fotografice şi obiecte atingătoare de aceas-
tă artă, cu cari se ocupa cu adevărat în ceasurile luî de repaus.
In momentul îu care pătrundeafi lîngă el, el se pregătea pentru a se travesti îu vizitiii de curte boerească care ese să se plimbe.
Sub această deghizare, el putea pătrunde pretutindeni fără ca să fie observat de cine-va.
Aşteptînd momentul pentru a se pune pe lucru, Luce se duse să mănînce în-tr’un restaurant eftin din Palais-Royal.
La întrunirea ţinută la contele d’Entray-gues. el fusese însărcinat, în urma gravelor incidente cari se produsese de a descoperi locul în care cel trei delegaţi al consiliului suprem al Invizibililer, şedeau ascunşi pînă la trecerea timpului după care sentinţa devenise executorie. Sub lovitura emoţionantă pe care o produsese îndrăzneaţă remitere a plicului sigilat, în chiar locuinţa contelui, şi mal cu seamă vocea care se auzise repetînd o frasă din sentinţă, 0-livier ar fi dorit ca poliţistul să se ocupe mal întiift cu descoperirea acestui mister; dar Luce îl răspunse cu obiciuuita-I tactică :
— Lucru este fără nici o importanţă i-mediată, avînd tn vederea pericolul de care sunteţi ameninţaţi d-voastră şi căpitanul; pînă acum emisarii Marelui Consilii! primise numai ordinul de a mă aresta ; in ultimele timpuri se mal adăugase această elausă : «Mort saă vid». Dar o condemna-ţiune în regulă nu se pronunţase Încă în eontra-vâ.
Nu trebue să luaţi decî această sentinţă ca un simplu act de intimidare; fiţi sigur că cel trei delegaţi nu vor pleca în Rusia de cît după ce o vor executa-o, afară numai dacă nu vor peri el însuşi In această exeenţiune. Aci este tot pericolul, şi în a-
eeastă direcţiune treanie să îndreptăm fără întlrzicre apărarea noastră.
—	Pe actualul teren de luptă, domnule Luce, interveni atunci Canadianul, nu putem de cit să urmăm sfaturile şi direcţiunea d-voastră ; spune, ce trebue să facem ?
—	După părerea mea, nu trebue să mal staţi aci; se poate, şi am avut proba, că el se pot introduce foarte uşor. Permite-ţi’ml dar de a vă oferi un azil pentru elte-va zile, unde desfid pe orl-cine ar fi ca să vă poată descoperi, cu condiţiune numai ca să nu fiţi văzuţi intrlnd.
—	Şi acest azil e...
—	La mine, nu cunosc un altul mal sigur ; este o anexă a apartamentului med, pe care nu o cunosc nici servitorii mei; ett locuesc acolo de 15 zile, lingă el, fără ca vre unul să bănuiască chiar; ei mă cred plecat în voiaj.
Propunerea luî Luce fu acceptată, şi mal înainte ca poliţistul să’şî Înceapă învesliga-ţimiile, trebuia sl introducă pe contele d’Enlraygues, pe Dik şi pe căpitanul Roşu In camera sa secretă.
Se luă decisiunea ca Laurent să rămînă
Ja castel cu d. Lihlestone şi cu negrul Tom
a căror viaţă nu era pusă în primejdie. Din contra, prezenţa a cinci persoane mai mult, ar fi atras poate mari neajunsuri In strada Capucines.
(Va urma)
ION A, niensou
Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal A 1> V o r A T
Bucuresct, Str. Acaăzmiel No. 19
ConsuPatunT I» 8*10 am. şi d- 4-6 p
Zamfire n cu Vuit Cu Urni* N»u4sl Lume
Vechi*.......................
Bdjeiăib B. P.9 Ioan Vodă cel cumplit, volum ilustrat Introdus tu 500II. Copee Francoia. Poveste tristă, roman tr»idua do D. Stănooîioa -MichfUteaeu £$t. C.. încercări critice asu-
0 60 0.60 1 60 2.00 2.50 8.00 8 60
S
0.10
0.16
0.	70 1.00 1.50
1.	fvO 1.80
8.00
1.00
8 00
LîO
l 10
pra învăţ&mfntulul nostru primar, ed. n Uvenou I. toast, Diferii lui ilafael fante-
1 30
zle originală în versuri îu 8 acte . E^thtuetfer jI/., Un noO mijloc pentru a preda eopillor limba germană Hotntin B. /V., P**»EiI (ediţie pepulară) -firidu D. Rrtrs' ltt, Epigrame .
Sbnevi ti., Copilul Kyiof (dramă în 3 aote) traducere de T. Maioresca -M. SiragomtrcHcu, Critica şUInţiacft ţi
Eminesou -.....................
ISuîculenen Marin. ttellRle şiţtiiuţă -Barhefin 4* Jttivu Brun. Hept Oontes roumalns -
flftcutencu ai PerneIg Df*putu,ţii noştri..............................
2.00
1.00
2.00
1.00
200
1.90
0.71
1.00
X.00
0.60
1.60
0.75
1.00
O*
4.00
7.50
1 50
La LUu-ăcia «L V BISERICA ALBĂ*
(Calea Vintoritl 80) Th. Speranţa Homar întlnorit
— Anecdote Populara (voi. I)
2 00 4.00
1 00 2..0
La îiiRdtnin! de Editură Ra'inu şi R-iiHt Niuultca CK4EOVA
Trata» Bemetreacn Privelişti din viaţă — Subita -	-
Dumitru Te tea r R«*alisie Ylraitiu IV. Cinntan Din anii tlaerf -Sofia '<fc3f\Jt£cAVl$->-ar* Ia rtnjul păâ -DamiSru Siance.nctt Glume şi Povesti Zamfir C. Arbure In Exil	-	-
iViJutS! X. Belador Ietorla teatrului
rom in..............................
Lotri* fiuhne Noua ştiinţă de'vindecare
Vatra, anul I
(Si. Gheorgfce)
Caraf/iala, Note şi Schiţe-TAeadoreateu G. Urne., Cronica dia
Ndrnberg.......................
Ftamarfon, Urania..................
Augier, Aventuriera................
2 50	..»o
2.00	1 3i
1-60	O.Oi
1.50	0.08
2 00	1 ”5
2-00	1 Jd
2 50	ISA
i.r>o:	0.f*5
5.00	3.10
3A	
34.00	19.00
20.00	10.00
2.00	1.00
1.60	0.75
1.00	0^0
3.00	1.00
itru	pri-
Administraţia, ziarului mină zilnic numeroase cereri de. premii pe cari le oferim cititorilor ÎRp®«*ei, anunţăm acestora că cererile lor Ire-buesc adresate ţlire«t librăriilor a-ră$»4e î« JorkS cnpomuid însoţite de |<?cţal	cu cart se oferă
a ele premii.
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
BRMDT
IXCERCATE DE
| Prof. dr. R. Virchow, Berlin
►	»	de Gielt, Munleh (t)
►	»	Reclam; Lipsea (t)
►	►	de Nusbaum filunich (t)
►	»	Heru Amsterdam
»	»	de Korezj'nski, Craiova
»	»	Brandt, Klausenburg
►	»	Frerloke, Berlin (t)
»	»	de ttcauzoni, Wiirzburg
►	►	O Wltt, Copenhaga
►	►	Zdrkauer St. Petersburg
►	►	Soederstăd Kasan
• Lambl, Varşovia « Forster, Birmingam,
întrebuinţate de peste 16 ani de Profemorl, medic? practici şi de public şi recomandat oa cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător.
JJEIHCAMEJIT DE CASĂ
Cea mal superioara calitate
K OK S
PENTRU ÎNCĂLZIT
se vinde numai cu
La derangearea organelor Âbedominal
La maladii ale ficatului, hoemot oir.\ (trinji), con* «tipatle, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea sad dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), con-«tricţiunt de piept lipsă de poftă de mţncare,
etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Richard Brandt, din causa efeotulul lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, eto.
A SE FERI LA CONTRAFACE UI
imitaţlunl şl cereţi la toate farmaciile numai aderă-tlele PBLVLE ELVEŢIENE aie farmacista•
de
ratele
tui RICHARD Brandt, şi‘observaţi bine alăturata mar oâ Crucea albă, pe fund roniu si numele Richard Brandt•
Pilulele elveţiene nontrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produo nici e dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lai Richard Brandt.
TONA I>E IOOO Kgr.
franco tn saci la domiciliu.
MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRAF
K0KS de fonderie, K0KS de ferfirie, K0KS pentru sobe Paragiae, C&rbnnl Cardif, Antracit, Briqnate, etc.
Expediţiune de v«go ne complecte cu Koks şi cărbuni din porturile ro-mlno In orl-ee staţiune de căi ferate din ţară.
Cotnandele se priinese prin poştă, telegraf satl personal la
XICOI.AK eojemt;
Cea mm baineM eaSiSate ejrteteniâ «te
wr C»©S -m
DE UZmA DE gas
vi se ftirnisează Ia domiciliu, în saci, per tona d<? 1000 kgr. greutatea
garantată
mr- Ia EI ^ % -m?
Dacă vă adresaţi prinţr’o carte poştală sail personal casei
A. aOIuBŞTBm
Ss, SlrjMî» ]>ecc-9»al, O.
JiucureţU, Tete/on No. 66.
Tot acolo so al ă depozit de cocs mănint pentru sobe Pariyinz si Belgian®, cocs de fonderie, coca de ferfirie, cărbuni din minele englezeşti «o Cnrdiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Hdios, Briquette etc. Expe-diţiunl mi gros şt e« defc.il de Ia Bucureşti, Constanţa Ş* Brăila ia orl-ce «tafciune a --ăilor ferate
Agent
a de comisionari de stradă Şi de vînzâtorT dt- ziare
Strada Curagheorghevicl No. * Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bi-
juterii şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 i*-î, pentru care agenţia ’şl asumă

JPHKŢUJL, CUTlKI LSI 130 Depoul general pentru toată Rominia liA FAini lCIA VICTOR TURIAGER
BucureştJ calea Vlotoriel________
i-ă-vis
148. Calea Griviţeî, 148
"ara de N**rd. Teleton No. 5.
TURNATORIA DE FIER
FABBICA
răspunderea.
lîe asemenea ea agenţie de vînzător) de ziare, prin ajutorul vîuzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurl, Acise, Reclame, etc.
Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ur avea nevoe de publici laie i se înlesueşte în modul cel mal avantagi-e anunciurl saă reclame in ziarele eu col mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare
Dentistul P^î. BACHfeK
80 găseşte asemenea în Bucureşti, 1» farmaciile: F. Brus, M. Brna, Fr. W. Zflraer, A. Cze-I des B. I. Rlsdfl, A. Frauk, I. A. Clura, eto., şl la droguerillo : F. Bruss, Eoonomu k Co. Th. M. I i *ne cu, Iile Zamflre6cu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vaslliu.— Brăila la: Filloti, G. Kauff. meie, A. Drumer.—Buxăă, la : Schuler, Weber.— Craiova, la farmaciile Moss. Pohl. Oswald.— | Focşani, la. Remer. Stenner.—Galaţi, la: Stiohler.— Glurglu, la; Binder, Fabini. — Iaşi I la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la : Schirchanier.—Ploeştl, la : Schiiller Zle I gler.— Tirgociştc, la: E. Seymann.—T.-Mdgurete, la : A. Hebberllng.
BIU
r, REDACŢIA şi ADMIH1-‘ STRAŢIA ziaralnl „EP0-; ! CA“ ae află în Stradn Cle-I mentei No. 3.
n
۩WET1'L
£&
Mirtle fină de tipa
I)e vlazare 61 de topuri şi 1000 coaie fie-care şt In greutate de 24 kil..
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această hirtie galbmia, bine satinată, foimnt ,	, ,.	.	,	. °	,	48cm./72cm. A se adresa: Strada Polonă
artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. No. RO.
ADOLF BALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturalnî No. 20
Depăşitul: Sir. D0 minei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabrice! se găsesc :
$i©7î« Meidlinger, parlglne, Sobe «Cemetiil»
[(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Rob© Vulcan ! (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine de bucate, Viabile de Uler, Ine&iziri ceuUraie de orî-ce sis-I tem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux ţ! Lyou ele.
Succesor dentistului M. Ror-enihal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. CnnmiltatiwnT 9	12 a. m si 2—5 p m
La Typografia E*'0CA se aila de vînzare birlic maculatură cu ţO bani kilogramul în pachete de eîte 10 ki-olgrame.
yziM m m î
FIIARET
Mai mult de l/i de Neeol Miieeeei proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, irltaţiunei peptulul, influenţa, dureri reumatismale, uerlntituri, răni, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor.
Se afla in toate farmaciile
„PATKIA“
Societate romînă de asigurare j>i de reasigurare
Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branga Asigurărilor asupra vieţel
«I’atria» primeşte asigurări pentru cas
SSIfc. Depozite în provincia: Iaşi. Ia d, Jacques Davidovid, strada I.ă [puşn^anu 87; Craiova, la d. Petrache Andrr.escu. & Fii str. Lipscani.
i ii ii mu iuiiihihiiiiiiiiiiiiwiiiiiwiiiiib iiniiwiii iimm nn—iiwiiin " unii'
TiPCRÂFIA „EPOCA” executa tot felul
de lucrări atingătoare de această artă.
w
MEDICAHMT PHOSPIIATIC
11^
¥ IAI
4
de moarte si de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata
!-a CALITATE Tona de 1000 Kifgr.

VINUL DE VIA’, este un modificator puternic al organismului în caşurile de : debilitate generală, crescerea întâ-ziatâ, convalescenţa lungă, an*miă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complecteazâ nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
' v® Ţ;. ; d, fi Ai •
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile.
premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii.
Branşa Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarifa se trimit la cerere gratis şi franco.
Societatea este represintată prin agenţi in localităţile mal Însemnate din ţară.
Direcţiunea
^ r
TEIRICH k
0.
î».
o.
La Typogralla EPOUA se alia de vin-zare hirtie maculatură cu 50 bani ki-;
___logr. în pach«tede eîte 10 ki lograme i____________________
Bucureşti. -	i Nn 8. —Bucureşti.
BUCUREŞTI
Strada Berzei INSTALAŢIUNI DE *
TELEGRAF GAZ şi APĂ
Lumină incandescenţă
pentru
Gnz aerian
Aparate <le gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXP0S1Ţ1E Proecte. — Biurofl de construcţ
Transportau la domiciliu în SACI con-ţinînd fie-care
40 KILOGRAME
Sacii sunt PECETLUI ŢI cu plum-hurî.

i — Export
COMPAM* DE MAZ RFPniKNCI