SERIA II,—ANUL IU, No. 354.
NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a ti*eia
SAMBĂTA, 18 IANUARIE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
A BOIAHEHTELE
Lneep 1» 1 ţi ÎS «le £ r&ieltanl şi s* flitow toi-d’a-u*» inalste
In Btiourfti la Casa Administraţiei In fud${a şi wlr*i%6iat» prin mandate poştale Un an in ţară 30	lei;	in	străinătate	50 lei
Îaae luni ... 15	>	>	>	85 »
rol inul . . . 8	»	»	>	li»
Un număr tn	streinătete	30 bani ‘
MANUSCRISELE NU SE INAPOiAZÂ
KEMlflA
No. 8-STRADA CLEMENŢEI—Ke. I
ANUKCILRILE
In Bucureşti şi judeţe se jşriiAnc numai Ia Administraţie
Ia sireinătate, direct la admirAstraţia ţi la toate oficiile de publicitate Anunciori la	pag.	IV	.... .	0.30	b. Uni.'
»	»	»	m.........t—	le» »
»	*	*	n.........o.—	» *
Inserţii' e şi reclamele 8 'eî rîodu:j
Ca unii veefeiâ 80 leal
ADîlIlfWTttAŢJA No. ».- STRADA CLEMENŢEI-No. 8.
Ziua de eri a fost, ca şi cea do 14 Ianuarie, o zi de îngenun-cliiare a regimului colectivist.
Veneratul şef al partidului conservator, d. Lascar Catargiu, a fost ales la Iaşi fără ca măcar partidul liberal să îndrăznească a-i opune un candidat.
Alegerea aceasta e cea mai desă-vîrşită osîndă a regimului liberal.
In a doua Capitală a ţăreî şî-a sfinţit partidul liberal steagul îu opoziţiune. Acolo s’a adus la eu-noştiuţa ţăreî programul partidului, acolo s’a proclamat ca şef d. Dumitru Sturdza.
Tot în vechea Capitală a Moldovei, şeful partidului liberal şi-a rostit prima cuvîntare ca prim-ministru al ţăreî, la 13 Octombre 1895.
Eraii toate acestea semne că a-colo se simţea partidul liberal mai la larg de cit în tot restul ţârei.
îî’au trecut de cit 15 luni d’a-tuncî, şi la 16 Iannarie 1897, în vechea Capitală a Moldovei unde parada ca triumfător partidul liberal, se alege şeful partidului conservator, fără ca cuceritorii de la 1895 să încerce măcar a-i ţine piept pe faţă.
Dovadă mai sigură că regimul liberal e în ţărînă, nu poate fi.
Tot eri s’a ales, la Vaslui, d. P. Carp; iar în cele două din patru locuri, unde candidaţii guvernamentali aii reuşit, reprezentanţii opoziţiunii au întrunit o minoritate care dovedeşte că inima ţăreî e cu dînşiî.
SE VĂIETĂ
Alegerile parţiale de Ja 14 curent aQ produs asupra guvernului şi partidului colectivist efectul unei lovituri de măciucă.
Sunt aiuriţi; nu şliQ ce să facă şi ce sa zică.
Şi e foarte natural sa I fi zdruncinat aşa de ratî rezultatul acestor alegeri.
Piua la 14 Ianuarie se mal pu-teafi mîngtia cu speranţa că ţara încă tot nu şi-a deschis ochii, că nenorocita gospodărie pe care o fac, murdăriile pe cari le comit şi neputinţa lor d’a face un singur lucru serios, n’aQ uzat încă răbdarea cetăţenilor şi ca prin urmare n’atl sa se teama de pierderea ciolanului—singurul lor ideal.
Ştiau bine, şi guvernul şi partidul, ca şi-au mîncat lefteria, că şi-an pierdut prestigiul, că nu le-a rămas decît puterea de a roade; dar cel puţin aceasta ar fi crezut ca nu e Încă serios ameninţata. Spunînd mereu că profunda agitaţiune ce a caracterizat anul 1896 e artificială şi vaztnd ca enormele greşeli făcute n’aO atras imediata lor cădere, puteaQ spera ca nu toata lumea vede starea păcătoasă în care att ajuns.
Acum, după 14 Ianuarie orl-ce i-luziune e cu neputinţa.
Neavlnd putere morala de aruncat In cumpănă, partidul colectivist a aruncat toata puterea materiala pe care i-o procura guvernul şi aşezainintele financiare de cari dispune ca de un bun particular al sao.
Dacă situaţiunea mal poate dăi-
nui, daca regimul colectivist nu e cu desâvîrşire uzat, aceasta trebuia sa fie de ajuns pentru a asigura izbânda de fapt a candidaturilor guvernamentale.
In loc de izbânda, regimul a cules însă cele mal dureroase Înfrângeri.
De la alegerile generale din No-embrie 1895, aceasta era prima o-caziune pentru regim de a cerceta pulsul politic al ţârei. Şi ce-a constatat, a fost că inima ţăreî i s’a înstrăinat cu desăvîrşire.
In Noembrie 1895, unanimităţi ; acuma, după cincl-spre-zece luni, din patru scaune de deputaţi numai două. Drept cincl-zecl la suta.
Şi din socoteala aceasta trebue să se scadă la partida regimului presiunea administrativă pe de o-parte, numărul Însemnat de voturi obţinut de opoziţiune chiar acolo unde candidaţii guvernului atl izbutii. Fac&nd riguros eompturile, regimul a renias descoperit nu cu cincl-zecl la suta, ci aproape cu totul.
Falimentul regimului liberal după cincl-spre-zece luni de trai—iata ce-aQ arătat alegerile parţiale de la 14 Ianuarie.
Noi cunoşteam foarte bine starea desperată a negustoriei colectiviste şi e vreme îndelungata de cînd o spunem.
Acum o vede toată lumea şi ceea ce e mal important, însăşi colectivitatea n’o mal poate ascunde.
Piuă acolo n’o inal poate ascunde, in cît a ajuns să se vaite.
Colectivitatea cea fără de lege şi fara de ruşine, colectivitatea, cu guvernul în mină, cu unanimităţi parlamentare, cu Banei, cu Credite, se plînge de ingerinţele opoziţiunii conservatoare.
Lumea va rîde şi astăzi cum a rîs în tot-d’a-una de acuzaţiunile pe cari lupul le facea mielului.
Dar e caracteristică mişcarea a-ceasta pentru starea sufletească a colectivităţii. Ea ne arată cit de mult aQ zguduit-o alegerile parţiale, cît de tare a zăpăcit-o fascia de raze luminoase ce-a străbătut întunericul în care se ascundea regimul cu încăpaţînare.
Colectivitatea nu mal poate înşela pe nimeni astflzl; şi de aceea se vaeta.
INGERINŢELE
O urgie care aminteşte timpurile singe-ronso rie Ia 84 s’a deslăuţuit asupra oraşului Galaţi, în vederea scrutinului do balotaj. Nelegiuirile do la prima alegere sunt blajine în raport cu ticăloşiile fără nume care se săvîrşesc de eînd guvernul a primit acea sguduitoare palmă care l-a pus pe gîndurl.
Se organizează cote de mizerabili cari aţin calea alegătorilor, cum făcea Ia Bucureşti faimosul Stănciuloscu; cărţile de alegător s’au sfeterisit şi în cotoar* au semnat agenţii administrativi ; prefectul şi primarul ameninţă pe funcţionari cu destituirea ; inspectorul administrativ, fostul prefect de CovurluT, zapcil şi un vice preşedinte al Senatului cutreoră mahalalele pentru a îngrozi pe cei pe cari nu is-butosc să-l convingă.
Şi in yremea asta, d. Sechiaris, candidatul stăpînireî umblă, la port, din corabie în corabie pentru a angaja clefţî cu braţe vînjoase cari să împiedice, la ziua alegerii, acesul localurilor de vot pentru alegătorii bănim iţi că sunt favorabili can-didnturel d-lui N. Filipescu.
Uălăţotiil, al căror singe l’a vărsat odată sbirul Sărăţeanu, nu’şl aduc aminte totuşi, să tt văzut vr'o dată aşa formidabile pregătiri în vederea unei alegeri parţiale.
Oare, d. Yasile Lascar este gelos de aureola Iul Radu Mihaifi ?
O regretăm pentru d-sn.
NOU GHESEFT
IN PERSPECTIVA
Contractul cu vaporni «Cobra»—. Oferta mie! companii ltuliuuc -Namsarltcul.— Samsarii intervin.—
La direcţia serviciului maritim ro-mtn intervenirile oamenilor de afaceri au intrat în joc.
Gheşeftarii, deprinşi a vedea în capul acestui departament un pungaş ca Costică Stoicescu, şi ştiindu-l încă în minister, au mirosit că la serviciul maritim romîn sunt afaceri de făcut—şi s’aii pus pe lucru.
Contractai cm vaporul «Cobra»
Contractul încheiat între serviciul maritim şi proprietarul vaporului «Cobra» expiră în Martie. Acest vapor, după cum se ştie, a fost închiriat pentru o mal bună organizare a serviciului nostru maritim şi în lipsa altor vase cari să poate corespunde trebuinţelor serviciului nostru. «Cobra» a avut dese nevoi de repar aţiunl şi defectele el au fost recunoscute.
Oferta nuci companii italfaue
O companie italiană Florio Rubatino, în urma cererel direcţiei serviciului nostru maritim, a oferit să-l vîndă vaporul «Ignatio Florio», pe preţul de 1.500.000 lei. Acest preţ este considerat ca fiind foarte avantagios.
Acest preţ convenabil nu poate fi a-tribuit de cit la două came : 1) fiind-că vaporul este construit în Italia, unde industria stagnează, şi 2) fiind-că armatorul, proprietarul vapo -ului, are interes să încaseze odată toată suma.
«Ignatio Florio» a dovedit în serviciul pe care l’a făcut între Constanţa şi Constant inopol că este un vapor care va aduce foloase serviciului nostru maritim, atît prin iuţeala cu care efectuează parcursul, prin condiţiiinilc în cari a fost construit, cit şi prin confortul său. Cumpărarea acestui vapor e considerată ca o bună achiziţiune pentru statul romîn.
Samsarii intervin
Samsarii partidului, Bairamil şi Sloiceşlil guvernului n’au nimic de cîş-tigat din cumpărarea vaporului Ignatio.
Din potrivă gheşeftarii cred că ar fi ceva de ciupit de la prelungirea contractului cu proprietarul «Cobrei» şi fac ast-fel tot felul de intervenirl în defavoarea achiziţiunit unul vapor bun.
De şi s’au făcut experienţe al căror resuUat a fost favorabil, cu vaporul «Ignatio Florio», cu toate acestea ptnă acum nu s’a luat nici o hotărîre în privinţa cumpărării Iul—atît de mari sunt stăruinţele gheşeftarilor.
DEFICIT SI EXCEDENT 3UD6ETAR
ii
Să venim acum la escedentul pe 189<i—97.
Evaluările provisoril din contribuţii directe sunt aproape aceleaşi ca In 1895—96 : 32,710,000 şi 32,390.000 lei, încasările de asemenea: 15,826,000 ln 7 luni din 1896; 14,384 000 în 7 luni din 1895.
Ne întrebăm : aceasta este proporţia care trebuia să existe ln aceşti doul aul pentru încasări, şi această proporţie nu denotă ea însă-şl o administraţie incapabilă ?
In adevăr, ln cursul anului 1895—96 s’a fa «ut recensămlntul general fiscal pentru un period de 5 ani; la 1 April 1896 s’a pus ln aplicare rolurile alcătuite dupe acest re-censămînt. Or. constatările pentru noul period, 1896—97 — 1900-901 prevăd dupe informaţiuuile oficiale ce avem, o diferenţă ln plus pe an de peste 12 milioane Iei pentru contribuţiunila directe; impositul fon-ciur, patentele, licenţele, etc„ ad sporit pentru noul period cu 30—35',., faţă cu constatările anului 1895—96. Apoi dacă este aşa, dacă constatările dad un plus de 12 milioane, cum se face că Încasările pe 7 luni din 1896 nu dad de cât 1,500,000, spor mal cu s«*amă că situaţia economică a ţării a fost tn 1896 excelentă, şi preţul grftuelor ln mare urcare ?
Plusul ar fi trebuit natural să fie mult mal mare, şi dacă nu e, aceasta ue dovedeşte tocmai cum am zis că atunci clnd e vorba de iuiposite a căror Încasare regulată attrnă In prima linie de o bună adini* nistraţiune, constatăm fatalmente sub colectivişti o neglijenţă şi incapacitate absolută, şi prin urmare insuficiente încasări.
De alt-fel, examinlnd tn detalid ultima situaţie a tesaurulul publicată de ministerul fiuancelor zilele trecute, lucrul se dovedeşte
www.dacoromanica.ro
în mod şi mal pipăit: Iată, în adevăr, încasările pentru cele mal principale venituri cari piuă la 31 Octombrie a dat spor faţă cu aceeaşi epocă din 1895:
7 lunii din 189flj97	7 luni din 1893
Vămile	lei 19.423.030 - 17.836.277
Vluzarea tutunurilor	< 22.037.357 - 20.748,486
« chi-
briturilor Căile ferate Areuzl şi rate de bunuri vtndute Pescuitul bălţ.
1.624.697 -14.600.000 —
8.803 879 -402.710 -
1.480.441
7.700.000
Din contra următoarele venituri un minus la încasări in aceleaşi 1896 faţă cu 1895:
7.539.281 343.697 ad dat luni din
Vluzarea timbrelor 4.240.129 — 4.268 310 Taxe de înregistrare 2.595.236 — 2 655 880 Taxa spirtoaselor 5.127.877 — 5.956.264 Amenzi de contravenţii de timbre 71.329 —	95.523
Venitul stabilimentelor balneare	130.280 —	152.000
Sporul ce daţi veniturile de mal sus îşi găsesc o explicaţiune naturală fără nici un merit peutru colectivişti. Venitul căilor ferate şi al vămilor, cari dad sporul cel mal mare, se explică prin mişcarea extraordinară ce a domnit pe căile noastre ferate, prin activitatea enormă a comerţului nostru intern şi etern mulţumită abundenţii recoltelor. Sporul diu vînzarea tutunurilor şi a chibriturilor, este de asemenea o consecinţă a bunel strărl economice pe care oa-duce tot-d’auna bunii ani agricoli; cit pentru sporul dat de transportul pe apă şi şantierul de la Severin, el trebue neapărat trecut la activul regimului trecut, care a a-vut patriotica idee de a fonda o marină ro-mtnă, atunci clnd ziarele colectiviste nu găsead destule cuvinte de incriminări şi do critice.
Prin ce însă ne putea explica diminuarea încasărilor în 1896 la vînzarea timbrelor, la taxa de Înregistrare, la amenzile din con-travenţiunl din timbre ? Prin nimic, natural.
Nici un merit dar nu e pentru guvernul colectivist în sporul de încasare cu care se laudă.
Cu nimic n’a contribuit el la acest spor. De şi are 15 luni de guvernămlnt, el nu poate compta la activul săd nici o lege e-conomieă de natură a da avlut forţelor productive ale ţârii şi a îmbunătăţit starea el materială ; nici o lege şi nici o măsură înţeleaptă în scop de a se da o impulsiuue, industrielor, urmînd-se linia de conduită trasă pe această cale de regimul trecut ; nici o reformă în basa impozitelor actuale, atît de criticată de colectivişti în opoziţie.
S’ad menţinut îritr’o inerţie absolută, n’aid produs nimic, n’ad inventat nimic, n’ad urmat nici curentului de progres ce li s’a imprimat, în ultimi ani. Incapabili de o faptă bună, colectivişti au aşteptat totul de la kasard, de la natură, pe terenul financiar, economic şi intelectual. Natura a dat lu a-nul trecut o abundenţă de cereale, şi a-ceas'ă abondenţă de cereale, a adus cu ea o mal bună stare economică şi un plus de încasări.
Ce ar fi fost dacă natura nu era milostivă şi darnică ?
Ruina financiară a Statului, aflat pe mâini inerte şi incapabile n’ar fi putut să fie lmpedicată cu toţi cel 7 aul anteriori de ad-ministraţiune economică, înţeleaptă şi prevăzătoare.
TRIBUNA POLITICA
HHHHBaBaRaBHDBmnn
In mijlocul nuilităţilor colectiviste, îu mijlocul acestei întunecoase pîcle de AurelienI, Porumbari, Iepureşti, şi el. apare, ca o stea de prima mărime, figura ministrului de externe, d. Costică Stoicescu.
D. Costică Stoicescu este omul zilil!
D. Costică Stoicescu este punctul luminos spre care se ’ndreaptă toate pri virile: iată singura personalitate care remlne, în adevăr, marcantă, şi încă cu tendinţa de a se marca din ce In ce mal mult, în tot partidul colectivist.
Pentru că: or! eşti colectivist, ori nu eşti.
Daca e vorba să fii, apoi atunci priveşte prototipul colectivistului şi, daca poţi, a-junge'l—e d. Costică Stoicescu.
Astăzi, fie rezultat al meritului sad al norocului, cea mal strălucită figură a zilil este d. Costică Stoicescu.
Şi cu toate acestea, o! ingratitudine colectivistă! suut deputaţi cari vor să propună darea In judecată a eroului zilil, pentru ce? pentru că d. Costică Stoicescu a spus o minciună Parlamentului, în afacerea Antim.
Auzi! pentru o minciună să tal pe un om ilustru, ctud al putea s&’l spînzure peutru multe lucruri adevărate !
Asta e curată absurditate 1
TRIBUNA LITERARA
CONFERINŢELE
S a anunţat lista conferinţelor cari atî să se ţină—mal ttrzid ca în alte dăţl — anul acesta, la Ateued. Cea mal mare parte din conferenţiari slut tot nume cu greutate în ţară, pe tărîmul erudiţiei sad al literaturel. Titlurile conferinţelor slut iarăşi,» din cele mal interesante şi mal la ordine zilei.
Dar oare, ce rezultat aii să dea şi conferinţele acestea ? Se va ridica, prin eie, nivelul intelectual al publicului? Ad ele o valoare reală, intrinsecă şi extrinsecă ? Sad n’ad nici un sens ?
Iată eîte-va întrebări cari vor părea cam neînsemnate, de oare-ee s’a obişnuit a li se da un răspuns afirmaliv. Mie unuia, însă, conferinţele îmi par încă o curiozitate a veacului şi în special a ţării noastre Modul acesta de a-şl expune cine va ideile îmi pare absurd, ta principii!, şi ridicul, pentru publicul nostru. Să nu fie însă cam hazardate şi paradoxale afirmările acestea ? Aş vrea să dovedesc că nu, şi pentru aceasta să vedem cum să petrec lucrurile, când se ţine o conferinţă .
Un om de talent, sad un erudit, are o idee noue pe care vrea să o împărtăşească publicului. In acest scop prepară o conferinţă şi se duce să o dezvolte la o tribună oare-care. Auditorul—să presupunem ca ar fi inteligent—este o parte din ceea-ce se numeşte «opinia publică» despre care un scriitor francez a zis că «ea este o curtezană căreia cauţi sâ’I placi, fără să o stimezi».
Publicul acela, în marea majoritate a cazurilor, trebue considerat ca inferior conferenţiarului din punct da vedere al capacităţii şi al cunoştinţelor. Căci, dacă atît conferenţiarul cît şi publicul ar fi la acelaş nivel intelectual, atunci ar fi de prisos conferinţa.
Să se ţie seamă însă, că ed exclud nulităţile, ci vorbesc numai despre omul de talent care, în faţa opiniei publice—tot de-a-vma mediocră, lutru elt este o colectivitate—vine să ’şl exprime o idee, de multă vreme trămîntată.
De ce alege el calea aceasta spre a se manifesta ? Negreşit, că altă raţiune nu există, de cit pentru a cîştiga o imediată răsplată în aplausele auditorului.
Dar, nu e oare absurd ca un om de talent să solicite aprobarea uael mediocrităţi ? Pentru ce să ’şl piarză o colosală pai te din energia sa, în emoţiunea inerentă ori cărui conferenţiar ?
Pentru ce să cerşească aplausele acelora pe cari ti consideră ca inferiori ? Dacă se va simţi tare In credinţa sa, dacă în adevăr este pătruns de superioritatea lui, la ce să mai facă apel la consimţămîntul unei mulţimi, pentru care numai dispreţul şi zeflemeaua îşi au rost.
Căci, ln afară de aplause, ce sens ar putea avea debitarea unei conferinţe ? Ideea se poate expune cu mal multă precisie, cu mal multă siguranţă şi mult mal comod, pe calea publicisticei.
Aceasta, se înţelege, pentru minţile inteligente, cari n’ad avut posibilitatea sad n’ad voit să meargă să asculte conferinţe. Şi mal în tot-d’auna cel inteligenţi nu merg acolo.
Pe lingă aceasta, mal este încă un motiv. Nimic nu oboseşte atenţia de cît un discurs ln care fondul predomină asupra formei. Dar o conferinţă nu îşi merită existenţa de cit prin aceasta, şi tocmai din această causă e plictisitoare.
Cine nu s’a plictisit la o conferinţă, fie ea cit de importantă, eînd a ţinut mal mult de o jumătate de ceas ?
Dar, cum poţi spune numai intr’o jumă-tote de ceas uu adevăr caro ar merita o dezvoltare de cel puţin două sad trei ceasuri? Trebue să-l schilodeşti, să i rezumi, să-ţl baţi joc de munca ta, pentru ? ...
Pentru ca, după cite-va ostentative căs-căturl din partea publicului, să culegi cîte-va aplauze plictisite şi la cari un om inteligent nu trebue să aspire.
Iată de ce este absurd şi fără sens, pentru un om serios, să fie conferenţiar.
Este însă o altă seamă de oameni, copil râslâţaţl al publicului, cari îşi întemeiază un nume pe acest fel de succes. Aceştia întrupează adevăratul rost al conferinţelor: acela de a fi superficial şi linguşitor.
Căci spre a’ţl îngropa ultimele cuvinte lntr’un ropot de aplause fără de sflrşit, nu este nevoe de muncă serioasă şi meritorie. N’al de cit să desmerzl amorul proprid al auditorului, să ’l azviril fraze sforăitoare, vorbe sunătoare, după pofta iuirnel Iul.
Trebue să faci spume la gură, să dai din mîinl şi din picioare, să genii şi să te baţi cu pumnal ln piept; ori, dacă nu ţi-e coarda simţitoare, al alt mijloc—mal inteligent, puţin. Anume, acela al gogoşilor spirituale.
Dacă al mişcat publicul ori dacă ’1 al făcut să se strlmbe de rls, gloria aplause-lor ’ţl este asigurată.
Dar, sul) acest puact de vedere conferinţele sunt ridicule.
Aşa că, de o parte absurditate, de alta ridiculul, iată noima conferenţilor pentru orl-ce om serios şi de bună credinţă.
Al. Aiitemlreauu.
EPOCA
R E • ARTA*
ISTIi WTĂi
NOTIŢE PSIHOLOGICE
Moralitatea la animale
Exislft sntt nu moralitate la animale ?
O cestiune pe care psihologia modernă caută să o resolve Iu sens afirmativ. Simţul moral există şi la animale, Intr'un grad mult mat mare poate, de cît la omul civilizat, care se făleşte cu avantagiile eulturel. Iată elte-va noul experienţe culese de un psiholog francez Eugene Monton şi comunicate Intr’un articol publicat zilele acestea In RevueScientifique,e vorba de o maimuţă foarte inteligentă pe care o avea un moş al Iul din Guadelupa.
In acteaşl curte, în care se afla această maimuţă, era şi o capră.
De eîte ori se ducea la păscut biata capră venea cu părul plin de mărăcini, cari făcea mult să sufere bietul animal ctnd vrea să se culce.
Maimuţa In chestiune, pătrunsă de milă, pentru suferinţele prietenei sale, se grăber Intot-d’auna, ctnd capra venea de la ctmp, să-l scoaţă fir cu fir toţi mărăcinii din pă-Iacâ ce sentiment caritabil se afla In inima strâmoaşel neamului omenesc... Cu toate acestea, animalul tot îşi da In petic. După ce scăpe de cauzatorii chinurilor pe biată capră, maimuţa, ca un fel de răsplată pentru munca sa, începea să o tortureze ea, Ba o înţepa In ochi, ba o trăgea de barbă, ba uneori ÎI smulgea smocuri întregi de păr. Iar capra, adine pătrunsă de sentimentul recunoştinţei, îndura toate aceste din urmă acte ale maimuţelcu o resignare de mucenic.
Iacă un alt-fel, tot privitor la moralitatea
maimuţelor:
La Saintes, tot în Guadelupa, era postat un regiment de infanterie.
Diferite provizinnl pentru bucătărie se păstrăvi într’o căinară oare-care, şi între cole-l’alte articole se aflail şi nişte ouă puse pe o poliţă foarte sus, în afară de stera de acţiune a şoarecilor. Intr’o zi bu cătarul a rămas Încremenit, când dueîndu-se să ia elte-va ouă, le-a găsit pe toate... goale. O găuiice mică făcută în coajă, permisese abilului pungaş să soarbă sad să scurgă tot conţinutul. Bucătarul a aruncat vina pe un negru, indigen, dar acesta jurîndu-se că e nevinovat, a cerut voe să prinză el pe hoţ. Si ’l-a prins.
Iscusitul făcător de rele era jo maimuţă, care cu o dibăcie neînchipuită se urca, se agăţa cu coada de sus, lua un oii în mînâ îl găurea şi după ce ’l sugea conţinutul, îl punea iar la loc.
Cele l’alte fapte slnt de puţină imporanţă, ştiindu-se ce cleptomani abili sînt maimuţele ; punerea oului, însă, la loc, arată o mare pătrundere din partea animalului, o pronunţată temere de pedeapsă, cu alte cuvinte sentimentul moral.
OFOBMAŢ11
Duminică după amiazi se va ţine o mare întrunire publică, convocată de partidul conservator, la Galaţi, în sala Temistocle (Teatrul cel mare).
La această întrunire vor participa delegaţiunile conservatoare din Bucureşti, Brăila, Birlad, Tecuci u şi Iaşi.
Un iiumăt‘ de cetăţeni din Craio-va aQ expediat d-lul Tache Jonescu, la Caracal, următoarea telegrama, cu prilejul alegerel sale ca deputat al colegiului de Camera din RomanaţI:
Succesul tău este succesul bine cugetătorilor din astă ţară.
Sperăm că mâine aceştia vor fi unanimitate, şi calamitatea de acum va dispare ca un ms rău.
Şi ştiţi ce s’a înthnplat? Oficiul telegrafic din Craiova a refuzat sa primească telegrama pur şi simplu, fara macar sa invoace un pretext!
Cum se vede ca ţara moştenire... colectiviştilor s’a dat.
Curţile cu juraţi de Ilfov şi Teleorman vor fi convocate în sesiune extra-ordinara, cu începere de la 5 Februarie.
Curtea cu juraţi din Ilfov are sa judece 9 procese amînate din sesiunea trecuta, precum şi procesul acusaţilor Fischerşi complicii, strămutat la aceasta curte; iar cea din Teleorman are sa judece 4 procese din sesiunea trecuta, precum şi crima de rebeliune imputata celor 26 ţaranl aflaţi în prevenţie.
Se vorbeşte ca în urma intervenţiei d-lul Em. Costinescu, şeful disidenţilor din Camera, d. N. Fleva a consimţit sa plece peste cîte*va zile la Viena, unde va sta mal mult timp.
Guvernul spera ca ast-fel va putea lucra mal în linişte la Camera.
Se vorbeşte cu stăruinţă de de-misiunea d-lul Demetrian, prefect de RomanaţI, caruia colectiviştii îl imputa ca n’a luptat cu destula energie în contra candidaturii d-lul Take Ionescu.
Guvernul a respins cererea so-cietaţel de navigaţie ungurească, pusa sub patronagiul Statului ungar, de a construi debarcadere deosebite la Galaţi, Braila, Giurgiu, Corabia, T.-Magurele şi T.-Severin.
Ziarul Magyarorsedg din Budapesta publica o scrisoare a preotului reformat unguresc din Braila, prin care acesta face apel la generozitatea Ungurilor ca să vie în a-jutorul şcoalel ungureşti din Brăila, care ne-corespunzînd condiţiunilor higienice impuse de ministerul instrucţiei rornîne, ameninţă sa fie închisa.
Preotul ungur spune că în Brăila sunt peste patru mii de suflete ungureşti de confesiune reformata, catolica şi izraelita, iar şcoala ungureasca e frecventata de 130 elevi dintre cari mulţi ovrei.
Asta-seară va fi un prinz diplomatic la Exc. Sa d. de Fonton, ministrul plenipotenţiar al Rusiei.
D. Cristian Dimopol a avut onoarea a oferi M. Sale Regelui un elegant volum, «Anuarul Ilustrat» al armatei romîne.
Acest volum, foarte luxos, cuprinde peste 50 de ilustraţii admirabil reuşite.
Mal mulţi membri marcanţi al partidului conservator vor pleca la Galaţi spre a susţine candidatura d-lul N. Filipescu.
BESUXTATUIi
Alegerilor pentru Senat
Eri s’a făcut la Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Putna alegerea pentru scaunele vacante în Senat.
Iată resultatul scrutinului:
Botoşani
înscrişi 213, votanţi 154, anulate 1.
I. Ciolac, liberal, 86 voturi ales.
G. Panu, conservator, 67.
Viena, IA Ianuarie.
Baronul Gautsi-h, ministrul cultelor ţi Instrucţiune! publice, a primit pe membrii expe-diţiunel austriace care merge la Bombay ca sa studieze aeolo ciuma, şi i-a felicitat pentru întreprinderea lor curagioasă.
Paris. IC, Ianuarie.
D. Ilanotaux a primit pe cenlele Murawiew, care a r mas peste o oră şi j irnălute ia ministrul afacerilor străine.
Paris, 16 Ianuarie.
D. Ilanotaux n preseutat după amiazi pe contele Murawiew d-lul Faure.
Min strul afacerilor străine rin a făcut o vizită preşedinţilor celor două Camere şi d-lul Meiinu. — Acest din urmă, reţinut la Cameră de dcsbatenle Ifgel asupra zaharurilor, nu-1 va înapoia visita de cât mâine
Un dejun s’a dat la ambasa l i rusească în onoarea contelui Murawiew.— 0. Hinotaux şi membrii ambasadei au asistat.
Paris, 16 Iunuurie.
Contele Murawiew s'a dus la 3 după amiazi la d-nu Faure, cu care a conferit singur piuă la 4 ore.
Seara s’a dat un prinz oficial la preşedintele Republicel.
Paris, 16 Ianuarie.
«Camera deputaţilor». D-nu Boyer cere să se ia măsuri aspre în conţi a epidemie) care bin-tue în Asia. D-nu Barthou, ministru de interne, declară că a ordonat portului Marsilia de a visita in mod serios corăbiile şi de a supune pe pasageri şi mărfurile la desiufectare.
Camera a adoptat cu 295 voturi contra 19S, articolul întiiil al proiectului de lege asupra zaharurilor, instituind prime de export.
EDIŢIA «3
-A
e c o u ni
*** Societatea studenţilor în medicină ţine şedinţă publică Duminică 19 Ianuarie.
La ordinea zilei:
Comunicarea d-lul dr. Drăgliiescu despre Plagiat în ştiinţă; şi votări de membri.
Erl s’a celebrat căsătoria civilă a d-lul Radu D. Rosetti cu domnişoara Elena A. Bacaloglu. Martorii miresei att fost d. D. Teodoru-Mandrea, inginer electrician, şi d. Const. Bacaloglu, noul intern al spitalelor din Paris. Al mirelui, d. Consl. Miile şi deputatul V. G. Morţun.
Cununia religioasă se va oficia lu biserica Sf. Vineri, Duminica viitoare, la orele 2 şi jum., după care tinerii căsătoriţi vor pleca pentru mal mulţi ani în străinătate.
~~~ Timpul dovedeşte că ministrul S'oicescu e un om pierdut.
Conlratele nostru se exprimă ast-fel:
Cinismul colectiviştilor întrece orl-ce margine. Simţul demnilăţel, simţul ruşinel a dispărut la colectivişti cu totul şi nimic nu’l mal poate face să roşească.
Tocmai atunci ctnd ar trebui să fie mal umiliţi, mal smeriţi, din cauza unor fapte ruşinoase ce se descopere pe socote la unor fruntaşi al lor, tocmai atunci el ridică capul inal sus şi bravează opinia publică, poz.Ind In apărător! al cinstei şi al corectitudine! şi liifâţişînd pe miniştrii lor compromişi ca pe nişte modele de cinste şi de onorabilitate.
împrejurarea că un ministru al lor e prins cu fapte necorecte, de o murdărie revoltătoare, că acelaşi ministru e dovedit pe de altă parte că a violat legi şi a nesocotit contracte, numai ca să favorizeze pe un mare antreprenor al Statului, al cărui avocat pe lingă guvern e însuşi vicepreşedintele Camerei, nu numai nu pune niţică roşeaţă pe obrazurile colectiviste, dar încă le face mîndre şi radioase. In faţa a-cestor potlogării şi murdarii de bădăran boierit colectiviştii jubilează.
ŞTIRI BIST ZIARE
Din Dreptatea :
Aseară s’a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne.
Consiliul a durat aproape două ore, în care timp s’a discutat asupra situaţiei. Aiî fost diseuţiunl foarte aprinse, dar fără a li putut lua nici o rezoluţiune.
Unul dintre miniştri a propus chiar ruperea definitivă cu Oculta. Majoritatea miniştrilor s’a opus însă acestei păreri. Guvernul se găseşte tu cea mal mare încurcătură.
Din Timpul :
*** O persoană bine informată ne asigură că sumele plătite de direcţia căilor ferate pentru capriţiile gastronomice ale d-lul Staicescu att fost: trei mii de lei pentru banchet, şi două mii de lei pentru bufet, !■ total cinci mii de lei.
S’ar cuveni ca cel puţin astă-zl, d. Sloi-cescu să restilue această sumă direcţiei căilor ferate, pentru ca ea să fie distribuită micilor funcţionari ca gratificaţie de anul noti.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Din Liberalul:
Marele colegiu electoral, pentru alegerea unul episcop al Romanului, va fi convocată la începutul lunei Aprilie.
înscrişi 171, anulate 1.
D. Lascar Catargi, 170 ales. Putna
înscrişi 268, votanţi 192, anulate 2.
I. F. Robescu, liberal, 111 ales. N. Voinov, conservator, 97. Vaslui
P. Carp, conservator, 39 ales.
Grigore Zadic, liberal, 24.
(Serviciul Agenţie! Romîne)
Paris, 16 Ianuarie.
Contele Murawiew a sosit. A fost primit la gară de baronul de Morenle-im şi de doi funcţionari francrzT. Mulţimea l’a salutat in strigăte de : trăiască Rusia.
Bruxelles, 16 Ianuarie.
Un individ, presentîndu-se la consulatul german, a cerut să fie repati iat pe socoteala a cestuia. Secretarul refuzlud această cerere, individul s’a aruncat asupra acestui funcţionar şi i-a sfărîmat falca. Autorul acestei agresiuni I a fugit.
Lisabona, 16 Ianuarie.
Se anunţă din Goa «Agenţiei Retiter» că trei persoane venind din Bombay aă murit da ciumă în lazaretul din Goa. Guvernul a luat măsuri aspre în privinţa proveninţelor dtn Goa şi din Mozambic.
Budapesta, 16 Ianuarie.
«Camera deputaţilor». D. Kossuth desvoltă o interpelare In privinţa siluaţiuneî politice create de vizitele contelui Murawiew.
Roma, 16 Ianuarie.
Se anunţă din Agordat «Agenţiei Ştefani» că azi dimineaţă Ia 6 ore, dervişii atl părăsit lagărul Anudele pe care II fortificaseră. Dervişii sunt in retragere spre Armoah, urmăriţi de triburile ami e italienilor. Nu-T o bandă de dervişi nu se găseşte In împrejurimile Kassulet satt ln regiunea Barca.
„Furat de servitoare.— D. Al. Zăgănescu domiciliat in sfr. Surorilor 25. a reclamai erl poliţiei că femeia Muria care era în serviciul d-sale, a fugit după ce i-a spart un sertar al biuroulul de unde i-a furat suma de 2,500 lei în bilete de cîte 100.
S’utt luat măsuri de urmărire.
Două temei hoaţe de buzunare.—A-
genţii poliţiei de siguranţă aii prins erl pe două pungaşoaice, Nastasia Marin şi Kira Marin, tocmai în momentul cmd sustrăgeaO un portmonefl din buzunarul unei doamne Arestate şi conduse la poliţie cele două femei att declarat că fiind cu totul lipsite de mijloace, aQ îmbrăţişat această frumoasă carieră, pe care o practică cu destul succes de mal bine de un au.
DINJfARA
Ara A de vie.— O copilă în vlrstă de cinci ani, anume Maria, fiica locuitorului Tache Cou-siantin din comuna Zamfira, fiind sin mă In casa unchiului săQ Milialache Barbu din Ploeştl, strada Baicoenl, şi apropiiudu-se de gura sobei, hainele imediat aQ luat foc. Nenorocita copilă neputîndu şt stinge hainele, a ars cu de-sâvirţire. Venind acasă unchiul săQ, a găsit-o carbonizată.
Inundaţinnî.—O telegramă dinBechet ne anunţa că apele Jiului clebordind, podul din drepiul Comunei Comoştenl a fost luat cu desăvârşire.
Circulaţiunoa este Întrerupta. S’aii luat imediate măguri spre a-se face un alt pod.
Mort din beţie.— In seara de 12 curent, locuitorul Oprea Drăgan din comuna Strejnicu, Prahova, fiind intr'o groaznică stare de beţie, întorcându-se acasă a căzut înlr’un puţ.
Prinzindu-se de veste, locuitorii din comună aQ alergat in ajutorul nenorocitului.
Cu multă greutate, cadavrul Iul Drăgan a fost scos din puţ. Capul i-era zdrobit de numeroasele lovituri ce şi-a făcut în cădere de gliiz-durilo puţului.
DIl^TEEINATATE
Cutremur de păuitnt.—Am anunţat in-tr’unul din numerile precedente că un puternic cutremur do pămmt s’a simţit in insula Kisbin.
O telegramă din Buskir anunţă că 1.400 de cadavre aQ fost scoase din dărimăturile cauzate de cu'remur care a devastat cu desăvârşire insula.
ULTIME INFORMATIUN!
d-lul Hamangiu a fost dat d*lul Petrea Petrescu, nepotul d-lul Au-relian şi actual substitut la Suceava.
D. Hamangiu, pentru interese personale, a rugat pe d. ministru de justiţie sa nu-1 mute din Bucureşti ; în cazul cînd ministrul nu va reveni asupra acestei transferări, d. Hamangiu va demisiona.
Starea sănătăţii prinţului Dim. Ghica a devenit toarte periculoasa de ieri.
Membrii familiei sunt foarte în-grijaţl şi se aşteaptă în fie-care moment Ia un trist desnodamînt.
D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, a sosit azi dimineaţa în Capitala.
Zilele acestea se va face o mişcare printre membrii tribunalului Ilfov.
Noul comitet al Ligel Culturale s’a întrunit aseară spre a se constitui.
Preşedinte a fost ales d. Mihail Vladescu, profesor universitar ; vicepreşedinte d. Barbu Delavrancea; casier d. Perieţeanu-Buzad ; secretari d-nil D. A. Florescu şi Micu-lescu.
In urma stăruinţelor d-lul Em. Costinescu, grupul flevist a ami-nat pe săptămîna viitoare discuţia în cestiunea macedoneană, precum şi propunerea de dare în judecată a d-lui C. Stoicescu.
Cestiunea macedoneană se va discuta in urma interpelării pe care o va desvoltă d. N. Ceaur Aslan asupra pretinsei Mitropolii romîne.
CONVOCARE
Domnii membri ai clubului conservator sunt rugaţi a mc întruni în adunare generală Duminică, 19 Ianuarie a. c., orele 2 p. in., îu localul clubului (casa Maudy), spre a asculta darea de scamă anuală şi a procede la alegerea comitetului peutrn anul 1897, conform art. 3. şl 13 diu regulament.
Preşedinte, General G. Mânu.
Aseară s'a ţinut un consilia de miniştri, la ministerul de interne, sub pre-şidenţia d-lul P. S. Aurelian.
D. Culiauo a fost confirmat în demnitatea de rector al Universităţel din Iaşi pe un noii period de patru ani.
Prin testamentul defunctei Aretia General Fotino s’a lăsat clte un legat de 10.000 lei comunelor Bucureşti şi Craiova pentru a fi distribuiţi săracilor din aceste oraşe.
ZIARELE DE AZT
----- Dreptatea, vorbind de alegerile
parţiale, spune că ele aQ dovedit pe deplin că situaţia partidului liberal a devenit foarte îngrijitoare:
După un an şi elte-va luni, partidul liberal adus la putere de entuziasmul unanim al ţărel, se vede delăsat de tară, şi duşmanii lui, conservatorii, ameninţă să copleşească partidul liberal.
Iar spectacolul pe care ni l dă guvernul şi majorităţile lui ln mijlocul acestor dezastre nu e de loc menit să ne mîngîie şi să ne încurajeze pentru viitor.
Ingerinţele «lin Galaţi
Galaţii da următoarele amănunte asupra ingerinţelor prefectului Zo-zila :
Noui infamii se pregătesc de poliţia nemernicului Zorită.
Deja mahalalele au fost împănate cu agenţi, cari ameninţă pe cetăţeni cu tot felul de persecuţii, dacă nu vor vota pentru Sechiaris.
Se organisează noui bande cari să teroriseze lumea în ziua ale-gerei şi în acest scop 100 de sergenţi de oraş, travestiţi, vor fi concentraţi în apropiere de localurile de votare.
In acelaşi timp, fostul epistat al lui Radu Mihaiu, Zorilă, a dat ordine severe, pentru a căror execuţie poliţaiul Ignat răspunde cu postul său, ca alegătorii, cari au luptat pentru reuşita d-luî Filipescu, să fie supraveghiaţi cu strideţă. Agenţii poliţieneşti aii poruncă de a împiedica propaganda agenţilor noştri şi de a a-resta pe ori-cine. la cea mal mică împotrivire.
Controlul cel mai sever va fi exercitat asupra funcţionarilor, cari vor fi opriţi de a veni la vot, dacă nu vor da garanţii că votează pe Sechiaris.
D. M. Deşliu a plecat a-searâ la Galaţi în vederea scrutinului de balotaj de Marţea viitoare.
Asta-seara vor pleca deaseme-nea la Galaţi mal mulţi membri marcanţi al partidului conservator.
A-seara a avut loc la palatul regal o serata dansanta la care a& luat parte un însemnat număr de invitaţi.
Se vorbeşte cu insistenţă prin cercurile colectiviste că d- P. 8. Aurelian ar li propus d-lul Al. A. Beldiman, ministru plenipotenţiar al ţării la Berlin, să primească portofoliul ministerului de externe în locul d-lul C. Sioicescu.
Guvernul aşteaptă răspunsul d-lul Al. A. Beldiman.
*
* *
Colectiviştii râspindesc fără nici o ruşine ştirea că guvernul a dat carta-bianca d-lui Zorilă să recurgă chiar şi la cele mai mari violenţe in favoarea candidaturei grecoteiului Sechiaris.
D. Hamangiu, procuror pe lînga tribunalul Ilfov, a fost numit şef al parchetului de Tecuci, iar locul
Din Botoşani ni se scrie că alaltă-erl, Mercur!, partidul conservator de acolo a dat un n are banchet în onoarea d-lul
G.	Panu, candidatul conservatorilor la col. I de Senat.
Banchetul, la care aQ participat 62 de persoane, printre cari o delegaţiune de 8 a grupârel radicale din laşi şi 5 membri al grup&rel constituţionalilor, a avut loc In casele d-lul Ştefan Ghica.
Primul toast a fost ridicat de d. Panu, care a vorbit o oră aproape, ln mijlocul unul entusiasm care creştea mereQ.
A vorbit apoi d. Ghica pentru reuşita candidaturei d-lul Carp, la VasluiQ ; d. St. Ganea, In numele constituţionalilor, pentru d-nil Panu şi Carp ; d. Gr. C. Buţureanu, delegat al radicalilor, a mulţumit conservatorilor pentru buna primire făcută d-lul Panu, precum şi pentru concursul pe care-1 daQ, In alegerea aceasta, şefului radicalilor,
D. Panu a sflrşit seria toasturilor bănd pentru d-nil Silion, Ciolac şiGoilav. *
« *
Erl, .Joi, la 4 ore, d. Panu a pLcal la laţi.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
8
întrebat asupra faimosului monument al lui Brătianu, ministrul Stoicescu a spus faţă cu maî mulţi:
—« Fondul pentru monument a fost cheltuit în vremea opoziţiu-nii, pentru scopuri politice; de geaba umblă d. Cautacuzino cu declaraţii copilăreşti că banii ar fl la (Casa de depuneri. Şi nu e nici un răii că s’aii cheltuit banii. Opera cea mal mare a luî Brătianu a fost crearea partidului liberal şi nu i se putea ridica mai frumos monument de cître aducîn-du-se la putere acest partid cu banii adunaţi pentru statuia lui.»
De la un Stoicescu nici nu poţi aştepta alt-fel de judecată.
In locul d-lor Hamangiu şi Al. Ionescu, ministerul justiţiei va numi în parchetul de Ilfov pe d-nil: Petra Petrescu, nepotul d-lul Aurelian, de curind licenţiat; Schina, fiul pri-mulul-preşedinte al Curţii de Casaţie, asemenea de cîte-va zile licenţiat.
D. Lascar, ministru de interne, caută prefecţi.
Demersurile d-sale au rămas însă infructuoase pinâ acum şi după toate semnele tentativa d-sale de a întineri şi curaţi adminis-traţiunea colectivistă nu va izbuti.
Elementele sănătoase n’ctu încredere în regimul liberal şi se feresc.
Asta-zl a aparut primul număr din ziarul bisericesc Teologul.
Alegerea de la Romaiiaţi
Voinţa Naţională consideră faptul alegere! la Itoinanaţl a d-lul Take Ionescu ca o adevărată nenorocire politica pentru liberali. Caută să se consoleze alegtnd că triumful său se datoreşte d-lul Dissescu, care sosind la Caracal noaptea, iar nu ziua, cu trenul accelerat care se opreşte în Piatra cînd vine despre Vîrciorova, iar nu şi la ducere, a zis alegatorilor că guvernul vrea să se aleagă d. Take Ionescu.
Alegaţiunea aceasta este o adevărată copilărie. Este şi o insulta la adresa alegătorilor, presupuşi liberali aşa de temeinici că e destul să li se spue că guvernul vrea un candidat, adversar neîndoios, pentru ca el să se supue.
D. Dissescu n’a spus alegatorilor din Romanaţl că guvernul vrea a-legerea d-lul Take Ionescu. Ar fi fost un ce prea naiv pentru alegătorii înştiinţaţi mal din nainte, cu deosebire de agenţii administrativi că d. Delavrancea v’a veni din Bucureşti într’adins, pentru a combate candidatura d-lul Ionescu. Zidurile oraşului eraţi pline de imense a-fipte pe hirtie roşie prin cari se anunţa întrunirea publica pentru susţinerea candidaturel d-lul Locus-teanu, întrunire la care vor lua cuvlntul d-nil Delavrancea, Djuvara şi alţii.
In ziua alegerii dis de dimineaţă s’afi răspîndit o mulţime de pamflete volante pline de cele mal murdare insulte la a-dresa d-lul Take Ionescu. Poliţia tolera, încuraja rfispândirea lor. Cum că trenul espres s’a oprit un moment la Piatra, e adevărat. Dar a-cest fapt nu este cîtuşl de puţin insolit. In acea seară s’a oprit şi la LeurdenI, unde nu se opreşte nici la ducere nici la întoarcere, cum se opreşte adesea ori la Goleşti.
Trebuie să Iii de rea credinţa şi de o escesivă naivitate pentru a crede că faptul oprirel unul tren la o staţiune după intervenţiunea ori şi cui, nu numai a d-lul Costinescu, poale hotărî pe 170 alegători să’şl schimbe votul.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 16 Ianuarie
D. V iişoreann cere a i se pune la dispo-zifiune dosarele privitoare la eouversimiea Împrumutului conmuel Bucureşti, dorind a anunţa o interpelare.
D. G. Exarcu desvoltă interpelarea relativă la nemulţumirile stlrnite tn corpul funcţionarilor căilor ferate.
Interpelatorul spune că n’are nici o in-tenţiuue ostilă, dar declară că atît ministrul lucrărilor publice cit şi directorul general al C. F. R. sunt victime a uuel puteri o-culte.
Vorbind apoi de consiliul de administra-ţiuue al C. F. R. oratorul arată nefolosinţa lui şi declară că singura ocupaţiune principală a membrilor acestui consilia, este tn-casarea diurnelor. (Aplause).
Faţă cu această stare de lucruri, zice o-ralorul, n’ar ti bine ca guvernul să modifice legea căilor ferate, aşa fel în cit să a-sigure drepturile tutulor factorilor acestei administra ţiunî, celor mici ca şi celor mari?
Cailor ferate, pentru înfiinţarea cărora ţara a făcut atltea sacrificii, sunt făcute pentru dezvoltarea industriei şi a eomerciu-lui In această ţară, iar nu pentru a servi lefuri grase Inglmfaţilor rari staii pe aceaslă socoteală în Bucureşti. (Aplause).
Vorbind de marea sarcină ce le este impusă micilor funcţionari al căilor ferate, o-ralorul ai iftă munca ordinară ce se pretinde acestor oameni, lucru care nu se petrece In nici un alt Stat. Oratorul citează exemple de mal mulţi frînarl cari in timp de iarnă aii degerat la posturile lor şi clţl alţi aii fost scoşi din serviciu cu mlinile şi picioarele degerate.
Fondul de rezervă, zice d. Exarcu, adunat din munca micilor funcţionari, nu serveşte de cit pentru preumblări în străinătate a celor mari saii ca să se ofere din ele banchete la persoanele străine cari trac prin fără.
După ce sunt răii plătiţi, maltrataţi, a-ceştl funcţionari sunt şi nedreptăţiţi la a-vansărl. înaintările, zice d. Exarcu. se fac numai pe hatlrurl, iar nici de cum după merite şi muncă.
Şi pentru ce, se Întreabă oratorul, puneţi vina asupra acestor oameni ? Pentru că aii reclamat ?
Dar ori cui il este permis să reclame dud este nedreptăţit. Ocnaşul reclamă In contra directorului penitenciarului; soldatul reclamă şefului superior In contra celor-l’alţl şefi mal mici, şi lor nu le permiteţi să reclame şefului lor ministru ?—nu e vorbă, platonic şef. (Ilaritate, aplause).
întreabă apoi oratorul pe d. ministru dacă ştie de favorurile, neregularităţile şi glieşef turile cari se fac pe linii cu ocasiunea In cărcărel cerealelor ? Dacă ştie căjln înalta administraţie se fac cumpărări neregulate şi virimente de fonduri ?
Ar trebui să se facă o anchetă, dar nu ca aceea pe care a făcut’o d. ministru, zice oratorul, dar, o anchetă parlamentară, care să cerceteze aceste toate neregularităţl. (A plause prelungite).
D. Pericţeanu-Buzăă lulnd cuvlntul, spune că trebue să se considere foarte mul ţumit că toate manoperele întrebuinţate pentru a face o mişcare în fuucţionaril căilor ferate n’aO reuşit.
Oratorul nu dă drept funcţionarilor de a face grevă. Acest drept este dat muncito iilor, dar nu şi funcţionarilor.
Căile ferate nu sunt o instituţiune făcută numai pentru înlesnirea comerciulul şi in dustriel, dar este un serviciti de Stat, tot aşa de necesar ca şi armata.
Oratorul face apoi elogii directorului C.
F.	R. şi funcţionarilor superiori ; vorbind însă de consiliu de administraţie spune că din el face parte oamenii cari nu se pricep. -grCeea-ce lipseşte însă C. F. R. este un regulament şi legi. Administraţia C. F. se serveşte azi de regulamentul din 1873 fă cut în franţuzeşte de Guillot.
I’e de altă parte mal toţi inginerii ocupă funcţiuni la C. P., funcţiuni cari sunt pur administrative.
O cauză ă nemulţumirilor, zice oratorul, este legea corpului tehnic. Vrînd să dea o dovadă, citeşte o parte dintr’uu raport a fostului director al căilor ferate, prin care spune că legea corpului tecnic nu poate fi aplicată şi inginerilor căilor ferate.
Trebueşte îndreptată această stare de lu crurl, zice oratorul; toţi controlorii sunt pe diferite linii şi ameninţă şi persecută pe toţi semnatarii mişcărel. Oratorul citează un exemplu de persecuţiune spunlnd că înainte de mişcare un controlor a găsit lipsă în casa şefului gărel Mogoşoaia 2000 lei şi nu l’a pedepsit; l’a obligat numai să pună suma la loc, acum însă un controlor a gă sit lipsă în casa unei alte staţiuni de unde şeful a fost imediat dat afară fiiud-că fusese semnat în protestul funcţionarilor.
D. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, spune că înainte de vacanţe fiind Întrebat de nemulţumirile funcţionarilor, d-sa a cerut răgaz ett-va timp, de oare-ce era uofl în minister şi nu avusese timp să studieze cestiunea. Acum văztud că se intervine din nud, că i se pune aceeaşi cestiuue fără să i se mal acorde termenul ce i se dase, va răspunde, mal eu seamă că se aduc acusaţiimî cari trebuesc discutate
Serviciul căilor ferata este la noi cu lo tul alt-fel ca în alte ţâri. Iu alte ţări căile ferate sunt exploatate de companii particular, iar la noi sunt ale Statului. Rupor tul dintre compania particulară şi funcţio narii el este cu totul altul de cit acela al Statului faţă cu funcţionarii. E mare deosebire, zice oratorul; raporturile companii faţă cu funcţionarii depind numai de con-venţiunea între părţi, nu Insă tot ast-fel este cînd raporturile sunt între Stat şi funcţionari cum e la no! : ele sunt stabilite prin legi cărora toţi trebuea să se supună.
Deci pe cînd în primul caz funcţionarul nemulţumit se pjne In grevă, Iu al doilea caz, funcţionarul trebue să meargă pe cale legală să reclame.
Sad dacă admiteţl greva, e mal bine să luăm administraţiunea din mina guvernului şi să o dăm lu mîna companiilor paticu-larc.
Dar, zice oratorul, ce ne a alarmat pe noi mal mult tn această mişcare? Este tomal ameninţarea funcţionarilor de a se , pune In grevă, adică In loc să ia calea le
gală, să reclame ministerului sad d-voas-tre, să se inslituiască el în societate care să-şi lndrepteze soarta.
In Franţa chiar unde mal toate căile ferate, cu toate acestea funcţionarii n'ad dreptul de a se uni tn sindicate.
Dar la noi, unde aceste fapte sunt pedepsite de codul penal, cum proclamaţi deci d-v. cu un drept cetăţenesc, dreptul de grevă fuucţionarilor drumurilor de fier ?
Reaua organizaţiune a căilor ferato, zice oratorul, este o parte adevărata |diu motivele răului. In adevăr, directorul general are toată mişearea şi puterea îu administraţie, pe când ministrul nu are de cit răspunderea. Este adevărat şi ed cel d’lnttl ar trebui să mă pltng. Dar, adaogă d. Po-rumbaru, nu s’a voit să se facă o iastitu-ţiuue politică din această administralţune şi de aceea nu s'a pus sub deplina putere a unul ministru. De altminteri, de ce nu spuneţi aceiaş lucru şi de Regia Monopolului Statului ? n’are aceeaşi organizaţiune, n’are un fel de autonomie In Stat, n’are consiliul de administraţie de care vorbiaţi?
O voce: şi care e nefolositor In ambele părţi.
Nu vorbesc acum de modificările cari s’ar putea aduce organizaţiuuel ; despre a-cest lucru vă void vorbi cu ocaziunea pro-ectulul de lege anunţat.
Consiliul de administraţie, zice d. ministru, are sarcina de a verifica în fie-care an conturile şi examinează iventariul tutulor clădirilor şi stabilimentelor căilor ferate. Voci: cari nu se fac nici odată.
D. Porumbaru. Verificarea comptubilită-ţel se face de consiliul de administraţie.
Voci. Nu se face, nu trimet acte justificative la Curtea de compturl.
D. Porumbaru, vorbind apoi de regulamentul căilor ferate, oratorul spune că e-xistă un regulament din 1885 făcut de d.
C. Canlacuzino clnd era director general, cu privire la admisibilitatea şi Înaintarea funcţionarilor mişcărel.
Vorbind de gratificaţii, oratorul spune că nu este o simplă sumă pusă de bună voe în mtua directorului pentru a favoriza pe protejaţi, dar ele sunt prevăzute tu regulament.
Recunosc insă că sunt multe părţi erepte în reclamaţiunile funcţionarilor.
Este ast-fel, cestiunea pedepselor şi a înaintărilor cure este cu totul lăsată la latitudinea direcţiune!. Oratorul admite instituirea consiliului de disciplină, din sinul funcţionarilor şi a gradaţiunilor.
Dar în tot cazul funcţionarii trebuia să aştepte la solicitudinea guvernului şi a parlamentului ca să li se facă dreptate, iar nu sa ia drumul revoltei.
D. Budlşleanu. Le ar ar fi eşit părul prin căciulă aşteptând. (Ilaritate).
D. Porumbaru. Face apoi elogii d-lul Saligny.
D. Perieţeanu-Buzău. Când se revoltă trupele, nu mal e buu generalul.
D. Porumbaru. Este destul să vă spun că dlnsul Îşi pune toate silinţele pentru a putea aduce unde a adus serviciul de na-vigaţiune.
Acum, în ce priveşte angajamentul pe care l’am luai în fa (a senatului, îl menţii şi vă promit încă o-dată.
Comisiunea este instituită şi va Începe să lucreze. Până atunci însă vă rog să a-veţi răbdare şi să nu mal cereţi anchetă parlamentară.
I). G. Exarcu spune că însuşi d. ministru a recunoscut dreptatea interpelărel de-clarînd că sunt lucruri neregulate în aceaslă administraţiune şi spunlnd câ va veni cu un proiect de lege. Dar cestiunea e de mal bine o lună, de ce u’aţl lucrat plnă acum V Oratorul spune că d. ministru s’a purtat aspru cu iniţiatorii mişcărel funcţionarilor. Râd a făcut destituindu-I. Dacă a dat afară pe aceştia, pentru ce nu Inlocueşte şi pe funcţionarii cel mari cari afl dizesperat pe funcţionarii cel mici şi i-att Împins la a-eeastă mişcare.
Aştept dar şi e& legea promisă, dar nu ştii! pe cînd, nu mi s’a spus cam peste cită vreme.
In ce priveşte ancheta parlamentară, nu am spus’o cu nici o iutenţiune de răutate, din contra am voit să vid îu ajutor.
Discuţiunea se închide şi şedinţa se ridică la 5 şi jumătate.
Şedinţa de la 17 Ianuarie
Preşedinţia d-lul V. A. Ureche. Prezenţi 76 d-nl senatori.
D. Vericeanu anunţă o interpelare d-lul ministru al lucrărilor publice in privinţa schirabărel traseului liniei ferate de joncţiune de la R.-VSlcel la Rîul Vadului, care acum este in lucru.
D. dr. Mihâilescu depune un proiect de lege prin care se cere scutirea de taxe şi timbre poştale a societăţeî funcţionarilor publici.
Se intră în ordinea zilei.
Interpelările d-lor senatori Schina şi dr. Petrini s’au amînat din cauza lipsei d-lul ministru preşedinte şi in urma ce-rerel d-lul ministru de interne.
Senatul trece apoi în secţii.
CAMERA Şedinţa de la 17 Ianuarie
Preşedinţia d-lul Take Gianni.
Presenţl 109 deputaţi.
D. N. T. Popp roagă să se pună la ordinea zilei de ratine interpelarea sa privitoare la perceperea veniturilor Statului. Biuroul cousimte.
I). Popp roagă să se aducă cit mal neln-tîrziat In discuţie proiectul de lege asupra descentralizării administrative.
D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, răspunde că proiectul se află In secţiuni şi că, după ce va fi studiat, va fi pus la ordinea zilei a Camerei.
D. Fleva doreşte să ştie dacă guvernul vrea să facă şi cu acest proect ceea-ce a făcut cu acela al repaosulul dominical. Cere urgenţa.
D. Aurelian declară că descentralizarea ca şi repaosul dominical le adoptă în principiu, rămlnlnd ca chestiunile de detaliu să fie discutate.
BIBLIOTECA PENTRU TOŢI
Mo. 101-110	MJ.Mt EC'Mit APAWIMI
DICŢIONAR FRANGEZ-ROMÂN
A LEI LEGAT	30,081 cuvinte	«ItOŞAT LEI 3
DE VÎN ZARE LA TOATE LIBRĂRIILE
Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris
HncurescI,—3, StrurtuNouă, 3.—Bucure aci
DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂRI ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vînzare toate eşantiioanele cu preţurî scăzute
Aceste articole sunt : Jupoane de mătase şi de lînnă. Rochii şi cupoane de stofă, Matineurl de mătase, Robes de Chambre, Mânuşi de bal cu preţuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours du Nord de la 50 fr. şi altele.
Urgenţa e pusă la vot şi se respinge. Preşedintele declară că proectul de lege rămîne tn secţii.
D. Yilnercere privilegii pentru morile care exporteazâ faină.
D. Popp atrage ateuţiunea Camerei că nu se ţine de regulă să voteze în fie-care zi clte două indigenate.
D. Aurelian roagă Camera să treacă în secţii pentru a se ocupa cu diferitele pro-ecte depuse.
Camera trece In secţii.
SALA BĂILOR EFORIEI
Slmbătă 18 Ianuarie 1897 va avea loc un
MAREBAE
în folosul şcoalel *MARIA» pentru întreţinerea gratuită a copiilor săraci.
DOUĂ MUSICI
Mare Cotilion
Începutul la ora nouă seara
EPITROPIA SPITALULUI DE COPII
CARITATEA
DIN IAŞI
Oeiusiune î Ocnsiune I Ocasiune
NUMaI
IN MAGASINUL «IiA ÎOOO AKTU'OI.E»
sub Hotel Continental, vis-ă-visde Titru Naţional Continue de astă-zl vînzarea Mănuşeriel M-ine Senkovicl, veniţi şi profitaţi de rara
ocasiune I
MÂNUŞI 4 şi 6 buton! extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI lină cu blană şi flanelă de fr. 1 50 in sus,
Şosnni-Gnloşi veritabili eu marca triunghi din renumita fabrică din
Petersburg, pentru dame.....fr. 7.55
»	bărbaţi......» 8,00
10.000	FVaueîelînă pură M M 11 cu » 3.50
20.000	Ciorapi fild’ecosse lină barcheut. l.ingerie pentru dame şi bărba'î
se vinde fabulos de eftin numai „LA 1000 ARTICOLE».
Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru,
Fublicaţjiime
Se aduce la cunoştinţa generală că la 9 Februarie 1897, ora i p. m. se va ţine licitaţie publică, în camera Epitropiel Spitalului de Copil «Caritatea din Iaşi» Strada 40 Sfinţi No. 2 pentru darea în antrepriză a construirel unul dublu pavilion de isolare şi a transformărel Edificiului de la poartă pentru primirea bolnavilor, pe locul Spitalului din strada 40 Sfinţi No. 2.
Valoarea acestor lucrări după devize se urcă la suma de 62,942 lei.
Licitaţia se va ţine prin oferte sigilate, cari pentru a fi luate în consideraţie, vor trebui se fie făcute de persoane capabile de a concura : Ingineri, arhitecţi cu diplome, sau persoane ce vor fi executat lucrări publice similare în condiţiunl satisfăcătoare, şi să fie însoţite de o garanţie provizorie de 5 la sută la sumele devizelor in numerar sau efecte publice, garantate de Stat.
Certificatele de capacitate se vor pre-senta cel puţin cu două zile înainte de termenul de licitaţie.
Supra-oferte nu se vor primi. Planurile, devizurile, caetul de sar-cine şi condiţiunile de licitaţie, se pot consulta de cel interesaţi, adresîndu-se la cancelaria Epiropiel în zilele de Mer-curl şi Sîmbătă seara, sau în toate zilele de lucru de la 8—12 ore ziua la biuroul d-lul arcliitect supraveghetor I. Rai-niche Str. Carol No. 43.
Concurenţii vor avea în vedere si dis-posiţiunile art. 68 pînă la 79 din legea asupra comptabilităţel generale a Sta-tuiul.
EPITROPIA.
1897, Ianuarie 12. No. 4.
MAGASINUL
C. & J. BEEGBE
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologsrie, Argintărie
28, Caic» Victoriei, îS Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei
Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune îu toate speciele, orfevrerie etc1 pen ru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri.
MIHAXGEEKEZ
AVOCAT
No. 60,—Calea Dudeştl-lfo. Oo
D-rul D. LEB1L
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Cos o D-rul ui Capsa
Consultaţinnl «le la 1 pinii la 3 p. in
—Pentru săraci gratis—
DSi CHIRiÂC TEQHARI
Special în boale de FEMEI şi FACERI
S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada ( oiţei 56.
Doctorul CS-alimir
de la facultatea din Paris Special pentru boalele «le stomac
27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—i
Dr. STER IE N. CIURCIL
IX	Polikangasse—No. 10. Viena
ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
TERENURI la BUŞTENI
I	>e vînzare
De vînzare 90 loturi teren de diferite mărimi pentru construit case şi vile, cu preţuri moderate, In cea mal frumoasă şi sănătoasă posiţiujie
Pe Valea Prahovei la Buştenî
pe poalele muntelui Clăbucetul Baiului, avind faţa la şoseaua naţională Ploeştl—Predeal, precum şi la alte şosele formate în a dins lingă gara Buşteni (fosta proprietate a d-nel Zoe Brîneoveanu).
Pentru lămuriri a se adresa : In Bucuresel la d. Mihalache Cereşeanu avocat.. Strada Ştir-bel-Vodă No. 70, satl în Ploeştl la d. avocat Alexandru G. Iladovid.
De Yinzîire
Din pădurea Muntelui Clăbucetul Baiului se vinde spre exploatare, un număr de peste
100.000	Arbori seculari de fagi, cu dimensiele de la un metru In sus îu circomferenţă şi un număr aproximativ de 10.000 Arbori seculari de brad, cu dimensiele de la 1 m. 40 c. m. în sus îu dreonferenţă.
Situaţia scoatere! şi exploatărel arborilor cea mal avantagioasă, pădurea fiind aşezată chiar pe marginea şoselei naţiouale Ploeştl—Predeal şi a liniei Căilor Ferate, avînd la poalele el 3 staţiuni de cale ferate, gara Buştonl, A-zuga şi Predeal.
Pentru condiţiunl şi orl-ce informaţiunl, doritorii se vor adresa: In Bucureşti (la* proprie-tar : d. N, Iulian, Strada Manea Brutarii Ne-
1 bis, safl In Ploeştl la d. avocat Alexandru
G.	Rado vid.
Aduc la eunoştiuţa onor. mele clientele că am vindut (oaie mărfurile rămâne In vechiul mefl magasin din Palatul legaţiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi I.ON-DBA, am instalat un nott şi elegant magasin »ub vechia firmă
«IOK€EY €L U B
Calea Victoriei No. 102 in faţa Palatului Stogul
Tot ce are Parisul şi Londra mal noii şi elegant tn CRAVATE, BATISTE. MÂNUŞI, BAS IO ANE, UMBRELE. LîNGERIE, etc.. se găsesc la magasinul inoti, în tot-d’a-una bine asortat.
Pe lingă lingeria gnta. am inal instalat şi un ATELIER DE LîNGERIE după măsură, modele fraucezo şi în aceiaş timp am intrat In legătura cu cea mal mare Casă de Broderii din Purtă. ast-fel că onor. mei clienţi, vor putea comanda după un catalog speciul, orl-ee fel de broderii pe batiste	Cu stimă
Proprietarul Magazinului Jockej Club
de la 23 Aprilie 1898, moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 saii slr. Pitar Moşii 2
OE ARENDAT
Patine! Patine!
de prima qnalitate şi de toate sistemele se găsesc de vînzare Ia
B. D. ZII9AN
Mugit si ii de urnit* al Teloctpede — 44. CALEA VICTORIEI, BUCUREŞTI —
Careţi prospectul ilustrat de P4TINE ce *e trimite Imediat grwtlw ţt
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Fină la 10 publicaţii 80 bau! linia pentru fle-care daţi, al
de la 10 în ans 20 bani linia.
Spectacole
Teatrul Raţional.-Duminică 16 Ianuarie 1897, se va repreaenta BILVINA DOAMNA dramă ia 5 acte ai h tablouri de d. Bengescu-Dablja.
Opor« Itomin& Vleerf 17 Ianuarie 1896 ultima repre* aentaţle de Adio a d-nel Ada Adlny se va cînla TROVA-TORE operă complectă îu 4 aote şi 8 tablouri de 8. Oam-marAiio. Musloa de G. Verdi.
Liric,
r«afru ISiitfo.
fitfrcMl Beyal Domin Cettar JSidoii,
Sala Eforiei Bmerl 17 Ianuarie va avea loc Marele B«1 Mom> at «a la Moulln Rouger. Un allş special va a-nUn Trogramu Ralului
Salte tSruyuiiirt«. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Feters. Vinerea oonoert Elgh Life
Cufe Daţlonaia. Orchestra Rublnştom ţl-a început
ooncortele.
Închirieri şi arendări
De Închiriat Hotelul Buţt^nl dlu cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie po termen de 5 ani, începători de Ia 23 Atrilla 18**7. Amatorii pot lua ori ce luformaşlun! de la Administraţia Domeniului Coroanei, Btrada Ştlrbey-Yodă No. 8 Bucureşti.
închiriere, în soseaua Jlann, olă Urile I. Apolodor, potrivite p*-ntru blrjerl»*, laptărie, tram-oar, grădină do petreceri Trarnw iiu» O..Iţea xe va pieîungl aci (crosul bufetului de la ţ-r>eu) Grajduri de zid peniru K0 vlif şi 10 camere ou Răii, puţ în curte- A se adresa Calea Lud» şt! 4.
Da dat ta exploatare pădurea Goleaaoa din Jud. Moşea situată Ia 8 Klm. de gara 8 hi tu Golegcl. pădure bătrînă, de 100 ani (stejar şl fair). Pentru lămuriri a se adresa la d. G. C. Nano—proprietar Cimpulnng.
Dc arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacloo Vlaşoa) întindere aproximativă 3f>00 pogoane, avind şaae. sute i>ogoane grîfi arate cu sămînţă murată oalitate cea inat bună. A se adresa, 20, Strada Lumini. Bucureşti.
De arendat cu începere chiar de acum moşia <ianoa» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii po ,sne toate arabile, avînd două mii pogoane grifl arate cu săznlnţa cea mal bnnă. A se adresa la d. 21. Racktlvar,. avocat, strada Fin tui el 28, Bucureşti.
Vînzftrî şi cumpărări
De vin «arc spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40.
De vlnaare lemne din pădurea Paşcani. Stfnjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A se adresa : fltr. Ratlştef IC
Camere mobilate
Hotelul Pieţei Bibeucu- Vodtf, lingă Cameră şi Tribunale;_______________________________________
Cereri şi oferte dt? servici
Un agricultor care a absolvat AoadauRa de agrioultu t ronun, 32 ani şi a stătea econom 3 ani şi jumătate la bi roarlle conteiul Kntterbâzy, specladst în creşterea şi dresarea cailor, caută un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog «ub Agricultor Mirda idsy (Strana Seulosou 0).
luformaţinul utile
jLftptitrfa Arenda lingă grădiuaHerăstrăfl. I.aptrde VAC& specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 00 bani litrul. I.aple de bivoliţa 6o baul litrul. ăTn6 stiperfin 5 lei kilo. Cremă o Jumătate litru 1 lefi. I.t«|»te bătut.
80 bani litrul. Transportai la domlolllfi e coprlus în aceste preţuri.
A ae adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arcuda, în BucurescI, Dlouisto 40.
fJn plantat routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest. B. laroslar, Calea Moşilor No. 90.
Franţalse dlplomde deşire îeţons particulare». Ad. bu-re au du Journal.
Firme recomandabile
__________ Adrese______________________
Advocaţi
Ml hali A. Rachtivnun Advocat 28 Strada Frumoasă*
D. A. G. Ploreacu, avocat, s’a mutat în Calea Do-robanţilor No. 202
Bibliografii
A apărut -«No 20 al Blbltotooc! de Popularlsare, Iu Lanţllr (Les Tonăilles) Dramă în 3 acte de «Paul Hervi-u*. Drama lu! Hervieu reprezintă o locrare literară de marn valoare şl de un gen puţin obicinuit în literatura fir*oi»tiuă franceză. Limba alc-să şl stilul de prool«lune ra A ale autorului a fi făcut ca această onoră fiă fie premiată de Academie.
«I’ausse» Aoussatlou* de «Garaglale*. Celebra dramă «Năpasta»’ a cunosoutulal nostru dramaturg şl literat a apărut in traducere franceză- Preţul L“I 1.60
«At.fitrts- de «To'stofr ce «I. Neuschotz*,o comedie modernă cu mult spirit, care sc ridică în contra princfpiLor tolst')iu>e —Preţul Lei 1 50.
«Carnetul Învăţătorului rural»- şi
«Carnetul Institutorului urbm» Ambele aceste carnete sunt de mare interes pentru orpul didactic primar rural şi urban din ţară. Kle o prind o ’Oleoţie de legile cele mal importante şl folositoare Institutorilor şl învăţătorilor, precum şi diferit** alte notiţe, calendar, etu. eto., făoîndn-le indispenaaulle color Interesaţi.
Fle-care carnet legat elegant oostă numai Lei 1.26.
Toate acestea se află de vînzure la orl-oare Ubrările din ţară.	E=
A ap*iut fasclcola a 2-a dlu voi. I, «Enciclopedia Romî-nă» publicată din însărcinarea şi «ub au-pioiile asociaţiunel Transilvane «Astra» —Deposlt general pentru Romiuia C Muller, Bucnr^ptl, Calda Vb-torleî, 53.
7	CASA DE SCHIMB
HESEIA & SAMUBL
BUCURESCÎ
Ne. 5 Siruda Lipscani M-J. 5 Cu.npS.rl vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 16 Ianuarie. 1897
	1 “	| Cump.		Vîud	
~w,	Rentă Amorlisabilt. . .	80		87	
6*/«	* Amortisabiîă. . .	90		97		
0»/o 5»/o	Obligat da Stat (Eov. R.) . » Municipale din 1883	lot 95	•/.	102 90	V* V*
	» » » 1890	96		97	»/«
6»/,	Scrisuri Funciar Rurale .	93		93	7.
5*/o	» » Urbane .	8J		89	*4
n	» » » Iaşi.	«4:	—	"4	7»
	Acţiuni Bănea Naţională,	(89u	-	' 9 î 0	
	» » Agricolă .	228		231	—
	» Dacia Rointuia asig.	F55	-	458	—
	> S-tea Naţionala asig.	493		496	—
	S-iatos do Construeţiunl .	2(17		210	
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germana ....	4	ti	1	25
	Baenote Franceze . . .	109	__	toi		
	» Italiene. . ,	89	-	93		
	» ruble bîrtie . .	5	65	2	70
h'ypriîH'-iv&.i ou ■.naşimls dubiii-riUnărtce, din fabrica iUîiert. & G1**, Frantseaihăl fi eu caractere din fond-via dt Mere Flinso.H din Ftranh furt A. M.
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
I6D
LOTUS JACCOLLIOf
ANCATORII
DE FOC
CAPITOLUL III
Cszul Ini Lnce. — Camera secretă.— Cum se poate scăpa de spioul.
Luce locuia un apartament foarte drăgălaş, In etajul al cincilea al unul vast i-mobii cu două intrări, una In strada Ca-puiines şi alta în bulevardul cu acelaşi nume. EI îşi alesese într’adins această si-tuaţiune, căci ar fi fost lucru aproape imposibil ca cine va să poată supraveghia mişcările tutulor locatarilor dintr’un edificiu atit de imens.
Pentru preumblările Iul obicinuite, Luce îşi alesese eşirea din bulevard, reservîn-du-şl pe cea l’altâ mal cu s^aină pentru escapadele travestite.
Pentru a face din ace! Ioc o adevărată locuinţă de poliţist, sub pretext că apartamentul săli nu ’l încăpea, Luce, obţinuse de la proprietar, pentru a ’şl instala biu-
roul săâ, o mică cameră ale cărei ferestre răspundeau In strada opusă şi cu chipul acesta, fără să iasă din casă, el putea să observe întreg bulevardul Madeleine pîuă In strada Paix.
In acea casă era considerat ca un cinstit funcţionar eşit la pensie, care se ocupă cu invenţiunile fotografice ; dar nu era cunoscut de cit de portarul din bulevard, căruia ÎI plătea ambele chitanţe ale loca-ţiunel, cu ţoale că biuroul săfi instalat îj camera separată făcea parte din cea l’altă latură a imobilului. Portarul din strada Ca-pucines nu 'I văzuse de cît sub diferite travestiri şi după cum Luce în tot-d’a-una îl întreba de un doctor care locuia în acel edificiu, el credea că toţi sunt clienţii a-cestnia.
Ast-fel poliţistul poseda în Paris, fără ca să părăsească casa în care locuia, un loc pe care nimeni nu ’l ştia şi pe care întreaga poliţie de siguranţă nu l’ar li putut descoperi.
Apartamentul săfi din bulevard, instalat cu mult gust şi eleganţă, n’avea nimic particular şi putea să fie cercetat iu toate colţurile fără ca să se poată găsi îuâuutru ceva anormal. El avea ca servitor pe un negru pe care îl adusese din Algeria, unde fusese comisar central ; mal avea apoi şi guvernantă. Nici unul nu cunoştea camera misterioasă în care ne vom transporta acum, căci Luce era ocupat acum cu o traver-stire radicală. In urma importantei întîl-nirl care avusese loc la contele Olivier, unde se luaseră rezoluţiunl foarte serioase, el s’a dus repede acasă.
Luce se găsea în acel moment într’o situaţiuue din cele mal grave, pe care însă nu a comunicat’o tovarăşilor săi: de oarece nici unul nu-1 putea ajuta In nimic.
El fusese obligat să-şi dea demisiunea, în urma unei afaceri misterioase, remasă
necunoscută de public ; dar lipsindu-se de serviciile sale, din ordin superior prefectura poliţiei 11 alocase drept pensiune suma cea mal mare pe care o putea da, preve-nindu-1 că dacă vre o dată va scoate un singur cuvlnt, safl dacă ere o dată s’ar fi descoperit lucruri de cari «se lemeafl el,» dacă va fi păstrat la el vre o hârtie privitoare la afacerea pentru care el a trebuit să părăsească pol ţia, nu numai că va pierde dreptul la pensiunea de 6001) de lei, de care se bucura, dar risca să fie răpit într’o noapte din patul săli şi expediat îu Guiana, la insula Salutului, numita ast-fel, fără îndoiala, de oare ce transportatul nu mal avea alt ceva de gtndit, de cît la scă-parea-I pe cea l’altă lume.
Nu este în adevăr nici un exemplu care să poată dovedi că cine va a putut trăi vre odată mal mult de (» luni.
Or, o denunţare venise la prefectura poliţiei acuzînd pe Luce de a şl fi păstrat şi ascuns în loc sigur, o parte din dosarul a-faceril misterioase, după care luase copie înlr’o noapte, cu aujtorul secretarului sătt particular. Oacă acest dosar ar li existatîa adevăr în mlnile lui, trebuia să fie luat cu ori ce preţ şi, după cum el nu presupui neatt că deţinătorul să fie attt de naiv pentru a-1 păstra la el acasă, îl urmăreai! de vr’o 15 zile pentru a afla dacă nu cum-va, sub un nume falş, nu avea vre un alt a-partament în alt colţ al Parisului.
Din prima zi laice observă că era urmărit : el intră In casă pe unde se observe mal bine pe inspectorii cari erau Însărcinaţi cu urmărirea sa. Eram doi, unul pentru ziuă, şi altul pe timpul nopţii.
— Oh ! oh! zise el, a dat ordin ca să nu fia scăpat din vedere ; e grav lucru.
Un novice i-ar fi depistat pur şi simplu, trecînd în camera sa secretă şi neeşiud de cit deghizat ; dar el- înţelese că aceaslâ
notă sosind In fie care seară şi dimineaţă la raport: «N’a eşit din casă», ar fi făcut ca toată atenţiunea poliţiei să se îndrepte asupra lntregel case şi putea ast-fel să a-juugă la descoperirea secretului sM cu cea de a doua locuinţă; el imagină atunci un şiretlic foarte simplu.
Eşi lutr’o zi cu un cufăr gol şi cu un sac de călătorie în mină, luă o trăsură şi sc duse la gara Lionuiol. In momentul cîod îşi lua biletul inspectorul era la spatele Iul.
— Melun, zise el casierului.
Şi avu satisfacţiunea de a auzi pe supraveghetorul sad luînd biletul pentru aceeaşi destinaţiuue.
Erafl opt ore seara, trenul pleca Ia opt şi două-zecl şi cinci; se instală In bufet şi trimise un chelner să-I ia un alt bilet pentru Maisons-Alfort.
El făcuse ast-fel pentru a face tutulor să creadă că chelnerul îl dădea restul la plata uuel consumaţiunl.
(Va urma)
PREŢIIU MODERATE
Casa de Sănătate
Dr. I. KIEI&O
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Iiomîn
Construită şi aranjată după ullimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sad chirurgicale în condiţii foarte avantagioase.
"ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
„EPOCA" ziar cotidian
CUF O N
17 Ianuarie 1807
Orf-efn* t» tăia ace»! cnpon <lln «KI*0« CA» si ’l va trimite, «au II va prezenta la librăriile arătate mal Jom, are drept la uiiiil dlu premiile CC fi’KEj lKI K£-1>17NE dlu llMtele respective.
Cuponul «renta e valabil pfnft la 20 Ianuarie ora 7 «eara.
Cititorii dlu provincie pot trimite coiful lu mărci peţtale adăogitul porto.
Premiile „EPGCEI"
Ea Librăria CÂROL MOLLEB
Calea Victoriei No. 68.
In loo fie Noma)
Heliarle-SlătluleHeu Amintiri asapra ~	r
lHtoriel reKenerXrel Komîne, sad Evenimentele de la 1848. Un volum mare
do peste 800 pagini ....	8.—	0.60
lilchter Eu yen, Unde dnoe sorJalIzmul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de
Al. A. C Btardza ou o prefaţA de N.	6
Filipesou......................... 0.00	0.10
Pili pe meu IV,, Albii ţi Roşii •	-	•	0.00	0.16
IVeyulevcu Petru, Polemice -	-	•	1.60	0^70
—	Pslchologia stilului -	2.00	1.00
Vlahută Ale«e., Un au de luptă	•	-	2.60	1.60
—	Iubire .poesll.....................3.00	1.80
—	Dlu gorna vieţol (ediţia Graeve)	-	8.60	1.60
Zamfirckcu Studiu Lume Neuăţi Lume
Vechi ă............................8.00	1.00
HîSJdâik B. P.t Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat Introdus in şcoli.	-	8.00	1.60
Cogtee Pranpolm, Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăccesou	•	1.60	1J0
lUlchtUtemeu St, t\, încercări critice aau-
pra învătăniîutulul nostru prlmar.ed.il 2 00	1.20
LivcHvtt I, Ioan, îngerii io! Kafael fante*
zle originală în versuri în 3 aote .	-	2.00	14)0
Lohtneyer JfL, Un nod mijloc pentru a
preda copiilor limba germană	-	•	2.00	1.00
Roman I, *V., Poezii (ediţie populară) -	1.00	0.76
Radu B, HoHctti, Epigrame .	-	-	2.00	1.00
Ibnen II., Copilul Eylof (dramă In 3 acte)
traducere de T. Maiorescu -	•	-	14)0	0.50
»>/• UragontireHcu, Critica ştlinţtfloă şl
Eminesou	-....................1.60	1.00
Bntculi acu Marin, Religie şi ştiinţă -	0.75	0.6
Baeheiin fjr Julem Brun, Sept Contes
roum&lns........................4,00	1.60
jYicuteacu ţ/ Hernefy Deputaţii
noştri..........................8.	1.60
La Librăria «LA R1T3ERIEA ALBĂ»
(Calea Victoriei 85)
Th, Speranţă Homer întinerit	•	•	2 00	1 08
—	Anecdote Populare (voi. 1)	4.00	2.»0
La Institutul du Editură Italian şi Ignat Samitca CRAIOTA
Trai an Demetremcu Privelişti din viaţă 2 56	. ©O
—	Subita -	-	2.00	1M
Dumitru Teleor Realiste •	-	-	1.50	6 9»
Virailiu DI. (7«hk:« Din anii tineri •	1 50	0.93
Sofia \ădt*fd* Fiecare la rînjul săfi -	2.00	l.'îi
Dumitru Stăncc*vu Glume şi Poveşti	2.00	126
Zamfir C. Arbure In Exil -	-	•	2 50	1.50
Mihail IV, Betador Istoria teatrului
rom în.............................1.50	’	0.96
Louin Etthtte Noua ştiinţă do .vindecare	6.00	8.00
La Librăria C. «FETEA
(8f. Gheorghe) ‘
Vatra, anul I	.	34.00	12.00
—	anul II.......................... 90.00	10.00
Caraaiale, Note şi Schiţe- ...	9.00	1.00
Thcodoreect* G. Petit , Cronica din
Nfirnberg ......	1.50	0.25
Platuarion, Urania......................i.OO	0410
■AugIer, Aventuriera....................1.00	1.09
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii ps cari le oferim cititorilor 13j»oceî, anunţăm acestora că cererile lor Ire buesc adresate direct librăriilor a-rătaie în josul cspoualiii însoţite de preţetî redus cu care se oferă acele premii.
MAGAZINUL
|„HEliIOS<*
21 Strada Doamnei 2!
Sobe americane veritabile
^IRîFS» cu patent regulator uonl model 1H96.
«Sirius» sunt de o construeţiuna solidă şi elegantă, cele mul higieuice dînd o căldură plăcută si temperată după dorinţa, care se Online prin «>'«-lent-reyvlalor», care !e deosebeşte de cele 1'nlte produse sunilare.
încălzitul se face prin orice fel de cârbuiil de piatră.
Maşine şi Site sistem celmul perfecţionat pentru lumina incandescentă de gate aerian şi de
spirt.
Mare asortiment de j lămpi de petrol.
Depozit general :
iA. RECHENBERG
Bucuresel. Str. Doamuel 2t

€Ien mai bană calitate ejul&tenSă ele
mr TOCS -<m
BE UZIM BE CULZ
vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantată
grLEl
Dacă vă adresaţi printr’e carte poştală safl personal casei
A. GOL&ŞT&JN
9, 8tr»da Deceltal, e.
Bucureşti, Telefon No. 68.
Tot acolo so află depozit de eocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de fer fir ie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiuul en gros şi en detail do la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce
staţiune a căilor ferate.
„PATRIA4
Societate romînă de asigurare §i de reasigurare
Capital social vărsat lei un milion Bucurescî, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţe? «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cm scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii.
Bran§a Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire peniru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (îndemnisare zilnică), de asemenea primeşte :
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospect o şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Socielatea este represintatâ prin agenţi în localităţile mal însemnate din ţară.
Direeţinnea
Litografia Grassiany
s'a reinstalat
lîncuresci
43 Calea Victoriei 43 (lîngă magaslnul de musică Gebauer)
Execută orî-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica spectaUlaîe in felul l&r

Prin excelenta lor ventilaţiune afi devenit sistemul cel mal higienic, recomandate j prin certificate do onor. d-nil doctori generali Theedori. dr. Măldărescu, dr. Var-lam, etc.
Afl fost premiate la toate expoziţir.nile! internaţionale, precum şi la cea din Au- i vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumînd puţin material afl un foc necontenit. care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vtnzarea sobelor se face cu condiţiuno j ca în cazul clnd nu vor funcţiona bine să \ so primească înapoi.
Singurul depozit pentru Ron'îniaal casei De-ţnenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
Marctis ÎJttmonn S-soi* | I M’apjmer
ni, CĂI.V.A VI7TOBIB1, CS. (VU-ă vl» «te j
La vechiul magazin de Lftmpî se află : Marina de bucătiirle. Bai, Ciosete, ] (sislem tout â l'âgout)
OBKSZaSC.	ţ
OTTO HimSGII
Bucurescî	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC. ASJBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Cor-tle— IPir©
CURELE DE TRASMISIUNE
Maiionieîrl—Robinete—Venîllo—Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu ____________Muşamale
Constantin Simionescu
Doctorand în Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mole persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti asemenea se poate face consultaţiune ş prin corespondenţa.
[Crema de orez cu cacao a lui Hausen
e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce In ce mul mult, cn puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu lortiflcant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi.
Represetvtant general pentru Rominia: Loon Coiul© Strada Cornet 30.
Preţul unei cutii lu toate depourile din ţară 1.50 lei n < I, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen se gasesee la ma-gasinul de coloniale O. Rietz Strada Ca-rol, ia drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-oărescl.
TEIRICH & C°-
BUCUREŞTI
9. -Strada Iîerze» -î>-INSTALATIUNI DE ‘
TELEGRAF GAZ 9 APĂ
Lumină Incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE
_	_ __	Proecte. — Biuroă de construcţie. — Exporti
MBagBHKSSv, Z o 5..
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
„©OMESTiria"
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturuluî No. 20
Depositul: Slr. Do unnel No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlinger, parigine, Sobe «Foniciul»
!(interiorul zidit, spucial pentru lemne), (Sobe Vulcan ! (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine de bucate, Mobile de fler, încălziri centrale de orl-ce sis-[ tem: aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacquea Davidovui, strada Li-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani.
Agenţia do comisionari de stradă Şi de vînzăiorl de ziare
Strada Caragheorghevicl No. 5
Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal muito luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii şi bani piuă la concurenţa sumei de i00 Ici, pentru care agenţia ’.şl asumă răspunderea.
De asemenea ca agenţie do vinzâtoil do ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuri, Avize, Reclame, etc.
Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publici tale i se înlesneşte In modul cel mal avautagi-§ anunciuri safl reclame in ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. _____
Dentistul M. BÂCHLfi
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale tn arta denlistică la expoziţia din StSrHxelles, B«rd«a«x şt Lyon etc.
Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tiirek. Consnltatinnl 9	12 a. m si 2—5 p. ni.
' «ă
lia Typografia E'MlOA se află de vînzare hirtie maculatură cu f0 bani kilogramul în pachete do clte 10 ki-olgrame.
m	«s*as»s»
UZINA OE 8AZ ^
FIl^ABET
KW
nu
co
l-a CALITATE Tona de 1000 Kiîgr.
45 LII
Transportaţi la domiciliu în SACI contenind fie-care
40 KILOGRAME
Sacii sunt PECET-\LUIŢI cu plum-burl.
COMPANIA »E GA2 BrCITRRNCI
Bucureşti.	3. —Bucureşti.