SERIA n —ANUL III, No. 352 .Ediţia a treia JOI, 16 IANUARIE 1897 NUMĂRUL 10 BANI ▲ BQKill£]ITELi; încep I» 1 ţi 16 ale f. cărei luni şi se plăteai tot-d’a-n e îi Înainte In hlurHreţti !a Casa Administraţiei -In judeţ» şi prin mandate poştale (Ja an In ţară 30 lei; Jn strainAtate 50 lei ?a«e luni ... 15 » » > S5 > rel luni . . .' 8 » » » 13 » Un număr Ic slreinătate 50 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REMUŢIA No. S-STKJJU CLEMENŢEI—No. I » NUMĂRUL 10 BANI AHTWCOnUIIIIJB la Bucureşti şi judeţe ac numai ia Administraţie in atmaitaf.e, -Ur-vJ 1% aafrÂi-A&raŞi* şi *•» toate oficiile de publici tete Auunciurl la pag. IV .... , 0.80 S*. tiaie » » * lîl . . . , . 8.— iei » » » » II .... . 3.— » r. Inserţiile *3 redc.maia 3 lol rtEiuîi Cia «KM®* ? a» e fe I z 8® b » s S ADMINUIBăŢIA Nc. âîOADA CLEMENŢE! -No. 3. TRIUMFUL UE IERI. - STOICESCU DAT IN JUDECAU Tot regimul liberal a Mărit tu pieioare la alegerile de erl. Administraţia a făcut posibilul şi imposibilul ea să nu izbutească nici 1111 candidat conservator ; căci ştia regimul că cea mai mică fufrtngere Insa tună începutul agonici- lui. H*a fost bătut «le donat ori tnîr'o zi. Forţele guvernamentale se con-centraseră mai ales tu donat puncte, la Galaţi şi la Caracal. In a-ccste «louat locuri s*a pus totul tu mişcare, de la corupţiunea ascunsă piuă la brutalitatea fă-ţisă. Hi tociual tu aceste locuri regimul a fost—1111 bătut, «la*r z«lro-blt. Ln Caracal, candidatul nostru, <1. Tache Ionescu, a reuşit cu o mare majoritate. I.a Galaţi, d. NT. Filipescu a bătut pe camlidntul regimului «*u peste o sută de voturi: şi «Iacă e balotaj, izbînda politică a candi-«latului nostru e strălucită. In contra acestor «ioni s*a războit mai mult regimul ; s’auiîn-doul l’a ii învins. Hă luăm aminte. HOŢII Şl INGERINŢE Asta-zl e lucru vădit: daca liberalii s’aQ aruncat c’o nespusă..lăcomie asupra puterii, cînd li s’a încredinţat cârma, ad făcut-o pentru ca nimeni sa nu se poată amesteca în ciorba lor şi să-l apuce de scurt. Te miri, cîle odată, ca" o banda de boţi năvălind într’o casa omoară nu numai pe găzdaşil valizi, ci pîna şi pe copiii din leagăn, cari cu nimic nu-1 pot împiedica de la săvîrşirea nelegiuirii. E aceeaşi mişcare sufletească : criminalii nu pot suferi să-l privească cine-va de a-proape în momentul cînd lucrează. Toată administraţia, pîna la cel din urmă vătăjel ; tot parlamentul; toata justiţia amovibila şi chiar din cea inamovibila cît s’a putut rupe prin legi speciale şi prin presiuni scandaloase ; în ramuri speciale, toate posturile cile se mal găsesc la discreţia miniştrilor; cu un cu-vint, tot bugetul, şi ce e pe lingă buget; toate le-afi acaparat , nimic n’aiî lăsat pe mîna necolectiviştilor. Pentru ca sa nu se ştie ce fac cu aceasta enormă putere ? Nu, de sigur; ori cît de neciopliţi ar fi, atîta de tîmpiţl nu sunt; pricep şi el ca acum sau mal tir-ziu se vor vedea toate isprăvile lor. Şi nu-1 jenează de loc dacă se vede imediat după săvîrşirea faptei; numai fapta să fie săvîrşita şi folosul băgat la buzunar. Uitaţi-va la ne mal pomenitul scandal cu ministrul Stoicescu. Sa nu fie nici o dovada palpabilă ca omul acesta a făcut boţii—şi sunt berechet—numai purtarea luTf e de ajuns pentru a încredinţa lumea ca e un boţ neruşinat. De luni de zile e acuzat pe toate cărările; de trei săplamînl şi mai bine e interpelat la Cameră, în toata regula; şl ie ca la redeschiderea Parlamentului trebuie să răspundă, barem de nevoie dacă nu de ruşine. Şi nici nu-I pasă. Apucat de scurt, el recurge la a-tot-puternicia unanimitaţilor de mamelucl ca sa amîne discuţia, pentru ca prin vr’un matrapazlîc oare-care să scape măcar cu spetele întregi, fie-I cît de feştelit obrazul. Omul acesta nu e mal puţin cle-cît ministru de externe, care trebuie să d^a mina şi să vorbească în numele tarei cu reprezentanţii Statelor străine pe lingă M. S. Regele Romîniel. Dar îl pasa ceva ? Ori îl pasa guvernului? Ori îl pasa partidului ? Nu le pasă la nici unii. . A băgat Stoicescu fruptul hoţiei la buzunar ? Asta e asta ; de acolo nainte sănătate. Dar se face ţara de rîs ; dar se scîrbeşte tot ce e cinstit în poporul acesta ; dar se îucurajază toţi escrocii, toţi pungaşii, toţ( bandiţii; dar se ticăloşeşte toată administraţia ; dar se deschide drum tuturor speculanţilor verosl din străinătate. El ! Ş’apol? : Nici ruşinea, Aid primejdia urmărilor nu-I îngrijeşte pe oamenii aceştia. Numai un lucru îl supară: sa-I împiedeci de la săvîrşirea nelegiuirilor din cari au să tragă foloase. De aceea le-a trebuit puterfea toata, absolut toată, ca nici măcar privirea copilului din .leagăn sft'pu. Te slîiijiheaActl operaţmniie. De aceea fac cele mal îndrăzneţe ingerinţl pînă şi în alegerile parţiale în cari sunt în joc cîte-va scaune. AQ sa-I răstoarne cincl-şase deputaţi conservatori ? Are să se ştie mal repede nesfirşitul lanţ de ghe-şeflurl ? Nu. Insă ar fi ochi cari sa urmărească mişcările bandei —şi boţii nu pot suferi asta. Departe orl-ce privire; numai afiliaţii să fie aci pîna să face treaba. Ş’apol vie potopul. U N OM MORT Treime un obraz colectivist pentru ca, daţii fiind situaţia penibilă a d-luJ Stoicescu, să mal caute arguţil spre a scăpa prin tangentă pe osînditul ministru de externe. I se spune, în plin|Parlament, acestei triste excelenţe, că e hoţ; i se adaugă că, cu prilejul prlnzulul oferit inginerilor străini, a săvîrşit cea mal Ordinară potlogărie—şi ministrul, în pragul vacanţelor de Crăciun, cere privilegiul celor trei zile reglementare ! Dacă n’ar fi de cît atîta si, totuşi, ministrul care cere răgaz ca să dovedească cum că nu e hoţ, e un om mort — mort pentru oamenii cu obraz. Cesă zicem despre d. Stoicescu, care, după ce a cerut termen de trei săptăminl — căci atît e vacanţa reglementară—roagă, cu la-crăml în ochf, pe interpelatei' să renunţe la iuterpelare, şi, cînd nu poate scăpa alt-fel, refuză net de a răspunde la acuzaţiunile de hoţie ? Un aşa om e mort saft... e ministru colectivist. D. Stoicescu, ştiind din experienţă că nici Radu Mihaîî, nici generalul Anglie-lescu, nici atiţl alţi coreligionari politici al săi 11’au procedat alt-fel şi au rămas, totuşi, multă vreme miniştri, crede că ’şl poate păstra portofoliul de şi, pentru acte nu mal condamnabile, mulţi semeni al săi populează penitenciarele. Şi cu indolenţa opiniei noastre publice, lucru] ar fi cu putinţă pînă la oare care punct—de şi moravurile de azi nu mal sunt moravurile de erl. Dar d. Stoicescu, norocos ln toată viaţa sa, are un nenoroc azi romul lui Ilallier este, din păcate, ministru de externe şi membrii corpului diplomatic, ori cît ar fi deprinşi să fie indulgenţi cu liberalii, nu pot Întreţine relaţiunl cu un om căruia i s’a spus în parlament «hoţule !» şi n’a putut să se apere ln nici un fel. De aceea credem că d. Stoicescu e mort chiar pentru colectivitate. INFIERAREAJMJNGAŞULUI Demersurile «1-lor Costinescu şi Cireşeanu.— Un om i»i«ir«Int.— Retragerea «I-lul Stoicescti. Demersurile . i* >=# * D-nii Coslinâpcu ţşi Cireşeanu aii intervenit erî dimineaţă din noii pe lingă d-nil Fleva şi ■Scorţescu, şi rezultatul a fost că acest din urmă s’a îmbllnzit puţin faţă de ministrul pe care l’a numit în două rîfydnri pungaş, înlesnin-du-l ieri ocazia'să se disculpe. ’ ? jjJŢ .J Un «ţin pierdut . .. ■» ,:p Opinia publică -a vămilor şi a bugetului se pronunţa in potriva contra-proiectulul Siegfriod. D-nu Cochery combate contra-proiectul care ar crea un deficit bugetar de 31.000,000. A respinge proiectul privitor ia prime, ar fi a capitula în faţa concurenţii străine. D-nu Meiine declara că adoptarea contra proiectului ar aduce închiderea fabricelor de zahăr şi că industria zahărului ar fi dezarmată în faţa legislaţiunel germane. Contra proiectul Siegfried este respins cu 305 voturi contra 217. D-nu Cochery va cere o a doua douăspre-zieime provizorie. Essen, 14 Ianuarie. «Rheinisch w’est fălische Zeitung» declară neîntemeiată ştirea că inginerul Krupp, ar a-vea de gind să stabilească la Riga o turnătorie de tunuri pentru Rusia. Viena, 14 Ianuarie. Colonia germană a celebrat aniversarea împăratului german. Contele d’EuIenburg a ridicat un toast in sănătatea împăratului Frantz Iosepli, zicind că Germania este tare, dar că a devenit şi mal tare încă prin alianţa sa cu Austro-Ungaria şi a augustului el suveran. D. Oerlel, mombru al coloniei, a ridicat un toast în sănătatea împăratului Wilhelm. Aceste două toasturi au fost primite cu entusiasm. DIVERSE DIN CAPITALĂ Pungaş de buzunare.-Adolf Grunberg, pungaş de meserie.fa fost prins erl cu mina in buzunarul unul domn redactor al ziarului Ro-mănul, in momentul cînd voia sâ-I sterpeleas-, că un carnet, care, din fericire, nu conţinea de cît o chitanţă de 150 lei şi alta de 4 leî. Poliţia a arestat imediat pe acest pungaş ordinar. l'n uebun oare ac plimbă.—Poliţia de siguranţă a condus erl la arest pe un individ, anume Petre NovacovicI, nebun, găsit vagabon-dînd pe strade. Din actele ce s’ati găsit asupra sa, se constată că NovacovicI e diu Rosnia şi că acum de curmd a renşit a' scăpa dinlr’un ospiciu unde era internat. Hoţi prinşi.—Erl s’afl prins de către poliţia de siguranţă indivizii Moise Niculescu şi Nae Stefânescu, cari forase; ă un libret al Casei de depuneri şi economii, libret care aparţinea femeel Uţa Stoica din calea Dorobanţilor No.8. Pungaşii atl fost prinşi tocmai iD momentul cînd voiai) a ridica banii. Libretul s’a dat posesoar, I; iar pungaşii aii fost arestaţi imediat. ULTIME INFORMAM! In mândrul nostru de mîine vom da pe /aţd doua noul pungaşii ale d-lul C. Stoicescu, asupra edrora atragem a-lenliunea deosebild a cetitorilor noştri, I*utem sd spunem acum ed însuşi d, MMorumbaru, citul a descoperit aceste pungaşii, a declarai in cabinetul sdă fald tle doui bdrbati politici: Sini inmdrmurllf n*aş fl crezul capabil pe acest om, care dispune de I»%0,000 lei renii anual, a comite asemeni murdarii! Mişcarea administrativa pe care am anunţat-o acum cîte-va zile se va face în curînd. D. V. Lascar, ministru de interne, a cerut prefecţilor sai înlocuirea mal multor sub-prefecţl şi directori de prefectură. In acelaş timp putem afirma că e hotârîta schimbarea a cinci prefecţi din ţara ; aceste înlocuiri vor (i urmate la un scurt interval de o alta mişcare prefectorala. O serioasa neînţelegere s’a iscat între funcţionarii ministerului de domenii şi şeful comptabilităţil a-cestul departament. Funcţionarii aQ dovedit ca toate reducerile de funcţiuni şi salarii făcute în budgetul ministerului de domenii sunt datorite şetulul coin-ptabilitaţel, care a întocmit budgetul. Pe de alta parte acest funcţionar are o purtare foarte necuviincioasa faţă cu cel l’alţl slujbaşi al ministerului. Din aceasta cauza funcţionarii vor reclama d-lul P. S. Aurelian, cerînd o legitima satisfacţie în contra şefului comptabilifaţii. Miine se va distribui în Camera proiectul de lege al d-lul V. Lascar pentru organizarea serviciilor centrale ale ministerului de interne. Aflăm că mai mulţi membri aî corpului diplomatic sunt hotăr ţî a întrerupe orî-ce fel de relaţii sociale cu pungaşul ministru al afacerilor străine. Raporturile dintre corpul diplomatic şi d. Stoicescu se vor mărgini numai la recepţiunile o-ficiale ce sa dau în fle-care Sîm-bătă la ministerul de externe. Colegiile I de Senat din Iaşi şi Botoşani sunt convocate pe mîine. Candidaţii partidului conservator sunt d-nii Lascar Catargiu şi Gh. Panu. Mîine la amiazl va sosi în Capitala Magi Dimitrie Sturdza. Iată textul proiectului de lege pe care l’a citit în Cameră d. C. Politimos, proiect asupra căruia Camera aceasta de gheşeftari n’a voit să admită urgenţa : * Art. 1.—Pe lingă incompatibiliiâţile specificate la art. 27 din legea electorală, se mal stabileşte că mandatul de deputat şi de senator este incompatibil cu funcţiunile de primar al unei comune urbane, de director, sub director la societatea de credit funciar-rural sau la societatea de credit urban, de avocat la una din aceste două instituţiunl, de director, sub director şi de censor la Banca Naţională aleşi de acţionari, de doctor al unul spital judeţean. Art. 2.—Acela care va ocupa una din funcţiunile menţionate la art. 1 şi va voi să candideze pentru Cameră saft Senat, va fi obligat să demisioneze prin petiţie formală adresată autorităţilor respective cu o lună înainte de alegeri. UN PUNGAŞ MAI MULT Dreptatea demascliează pe faimosul IoanovicI, redactorul Voinţei Naţionale, şi arată că acest om a fost dat judecăţii de vre-o 16 ori pentru furturi în-cepînd de la palru lei şi sfirşind pină la patru mii. Curtea de apel din Galaţi, compusă din d-nii A. Abgarovicl, preşedinte, C. N. Nicolau, şi I. F. Simionescu, consilieri, iar d. Zorilă. actual prefect, procuror, a condamnat pe IoanovicI la şase luni închisoare corecţLnală şi la interdicţia de a mal ocupa funcţiuni publice pentru tot-d’auna. Iată şi considerantele hotărlrl: Avind la vedere c& prevenitul IoanovicI mai este prevenit că, tot in timpul cînd se afla primar la Ttilcca s’ar /i amestecai în afaceri necompatibile cu calitatea sa de primar, adică că ar fi luat antrepriza construirei unei liote 4« piaţa Carol I prin persoană interpusă; Avind in vedere artele de instrucţiune formate In aceasta afacere de tribunal precum şi instrucţiunea urmată astă-z( Înaintea Curţel’ din care rezultă că de iji contractul de antrepriză al construirel halei din piaţa Carol I era pe numele Iul Sotir Orimatii insă in realitate adevăratul antreprenor era prevenitul IoanovicI; Avind in vedere că cele constatate prin ac- www.dacoromanica.ro EPOCA 3 lele de instrucţiune se confirmă şi de către I martorul Dimitrie Meliuesru care prin depune- | rea sa dată sul) jurămint astăzi In instanţe a-lirmă că ar fi auzit pe Sotir Grimani inuinte de a muri spunind că de şi contractul de antrepriză a halelor este pe numele săO, însă a-devăratul anlreprinor este primarul IoanovicI, că martorul Jovani Pios afirma asemenea că Ivaoovicl însuşi i-ar fi destăinuit că contractul este al sătl şi l-ar fi autorizat a interveni pe lingă familia Grimani. după încetarea din viaţă a lui Sotir Grimani, de a se aranja afacerea ; Avlnd în vedere că Maria Grimani. soţia defunctului Sotir Grimani, încredinţează asemenea sub jurămint că, in momentul pe cănd bărbatul său era bolnav, a primit de la casierul prim'.riel 12000 lei (două-spre-zece mii) şi întrebind pe bărbatul sâO despre acel bani, el i-a răspuns: să-i dea lui loanomci, ceea-ce 8’a şi făcut după moartea lut Grimani, de către căpitanul Mihail Elefterescu. ginerile lut Grimani; Avind în vedere că însuşi prevenitul nu tă-g&dueşte primirea aoelor bani, susţine insă că l’ar ti împrumutat iu diferite rindurl pe Grimani fără să fi luat vre o chitanţă de la el, cet-U-ce nu poale fi exact faţă cu împrejurarea că IoanovicI însuşi era dator cu 2000 de lei (două mii) lui Grimani pe care i-a plătit cu trei zile înainte de moartea acestuia primind şi creanţă, şi nu se poate explica cum IoanovicI, pentru o sumă aşa de însemnată, să nu fi avut nici o chitanţă de la Grimani, de unde rezultă că acel bani primiţi după încetarea din viaţă a lui Grimani proveneau din antrepriza halelor al cărora antreprenor in lealitatf era IoanovicI; Considerând că ast-fel fiind, rezultă din cele mal sus expuse că prevenitul Nicolae IoanovicI, abuzîud de calitatea sa de primar, a luat antrepriza de la comună prin persoană intre-pusă, în contra dispoziţiilor art. 23 al. II legea comunală ; că prin urmare, faptul ce i se imputa, prevăzut la punctul 10, fiind dovedit în persoana sa, s'a făcut pasibil de penalitatea prevăzută de art. 142 cod. penal reprodus prin sentinţa apelată. In ceea-ce priveşte apelul primărie! Tulcea : Cnnsiderînd că, primăria Tulcea pretinde a i se da despăgubire mal mare de cit s’a admis de tribunal, despăgubire provenită din prejudiţiul cauzat de prevenit; Avînd in vedere că. din raportul inpinerulul expert Drăgoescu numit de tribunal rezultă că valoarea lucrărilor rămase neexecutate la bala din piaţa Carol I din acelea ce urmaţi a se face. se sue la ţifra de 3284 lei, 23 bani ; Că cu această suină primăria fiind prejudicială urmează ca prevenitul IoanovicI să fie obligat a o răspunde: v Că în privinţa pretenţiunel primăriei despre daunele ce ar fi încercat de la cele l’alte fapte imputate prevenitului, nefiind dovedite acele daune, nu se poate admite şi ast-fel urmează a i se respinge apelul; Văzind dispoziţiile art. 908 procedura civilă; Pentru aceste motive, Curtea, In unire, în parte cu d. procuror, Respinge apelul d-lul procuror şi pe acela al părţel civile. Admite în parte apelul prevenitului, Reformă in parte sentinţa tribunalului Tulcea No. 320,88 şi, prin consecinţă, § Condamnă pe Nicolae IoanovicI numai pentru punctul 16 prevăzut şi pedepsit y de art. 142 c. pen. la şeaso luni închisoare corecţionalâ şi la interdicţie d9 a mai ocupa funcţiuni publice pentru tot-d’anna. Se mal condamnă la 500 lei amendă către Stat cu aplicaţiunea art. 28 c. p. şi la suma de 3.284 lei despăgubiri civile către primăria Tulcea, plus 1000 Jei chieltuelî de judecată, dar către stat la suma de 75 lei cheltuell poştale urmate la tribunal şi curte. Achită pe numitul de verl-ce penalitate pentru cele-i’alte fapte, apără pe martori de a-menda la care aii fost condamnaţi cu recurs. Dată şi citită in audienţă publică astă-zl 30 Septembre 1888. Dosarul No. 486,88. (ss.) Abgarovici G. N. Nicolaîi I. Simionescu D. Zorită. Grefier (indiscifrabil). După ce şl-a făcut stagiul in puşcărie, colectivistul a trecut la «Voinţa Naţională», unde şi-a continuat meseria. Mal relevăm o împrejurare care are raport strîns cu sentinţa de mal sus : loanovicil aceştia sunt trei fraţi şi fiecare poartă alt nume: unul se numeşte lanceviel, un altul Ioanin şi cel de la Puşcăria Naţională IoanovicI. In culoarele şi în incinta Camerei nu s’a vorbit azi de cît de a* legerea d-lul Take Ionescu şi de succesul repurtat de d. N. Fili-pescu la Galaţi. Guvernamentalii sunt consternaţi. Mal muţi deputaţi nevoind să creadă în aceste succese, s’aO dus la banca ministerială şi au cerut ministrului Aurelian să confirme aceasta ştire. D. Aurelian,— lucrul putea fi observat de orl-cine,— a confirmat ştirea aceasta atît de penibila pentru guvern. Unii deputaţi strigau destul de tare ca să poala fi auziţi de oricine, că guvernul trebue să împe-dice, din toate puterile, reuşita d-lul Filipescu la Galaţi. CAMERA (Vrmarea şedinţei de la 14 Ianuarie( ISuncIiet ni ('. F. K. D. Scorţescu vorbeşte de banchetul dat de milionarul, de bogătaşul Stoicescu în os-pelul sâft, inginerilor portului Constanţa. Această notă de la Capşa a fost soldată din paragraful gralificaţiilor nefericiţilor funcţionari. (Aplause). Clnd aveţi un oaspe strălucit, un bucătar iscusit şi o avere mare, n’aveţl uevoie, d-le ministru, să faceţi ca acest banchet să fie plătit de căile ferate. Eă cer un răspuns categoric. Nu primesc declaraţiunl evasive. întreb: acest prinz fost-a el plătit din fondurile Statutul ? Da, safi ba? Efl voi putea dovedi că d. Stoicescu n’a plătii nota banchetului, ci, că ea a fost plătită de căile ferate. Aştept răspunsul ministrului ca să produc actele ce le posed. In incident I). Scorţescu vrea'să părăsească tribuna. O voce. Ce faceţi cu eea-l’altă interpelare ? Preşedintolo. D. Scorţescu a renunţat la interpelarea sa în afacerea portului Constanţa. D. Pună Buescu. I). Scorţescu a promis o interpelare complectă ; d-sa e dator să o desvolte ; contrarii!, ministrul poate să nu răspundă d-lul Scorţescu. I). (». Dobrescu. Deputaţii, în conformitate cu regulamentul, afi dreptul să interpeleze pe guvern in chestiuni deosebite. D. Scorţescu a interpelat în chestia banchetului şi apoi, dacă va crede de cuviinţă, va interpela şi In chestia portului. In Cameră se produce un adevărat gali nnitias. Nu se mal înţelege nimic. D. Scorţescu cere să-I sc răspundă in chestia banchetului. Ministrul nu răspunde. D. Giuni, preşedinte, susţine că interpe larea d-lul Scorţescu e compusă din două părţi. Roagă pe d. Scorţescu să-şt desvolte a doua parte a iuterpeJărel sale. D. Scorţescu. Nimeni nu me poate sili să vorbesc în două chestiuni diferite. Aştept să mi se răspundă fnti’o chestiune şi apoi voi vorbi în cea-l’altă. I). Morţun întreabă dacă d. Scorţescu când şi-a anunţat interpelarea, a cerut u-nele dosare sau nu. Dacă nu, atunci guvernul e dator să răspundă. D. Porumbarii Întreabă pe d. Scorţescu dacă d. Morţun a fost autorisat să vorbească In numele d-sale. Ştiu, zice d. Porumbarii, că d. Scorţescu a cerut la ministerul lucrărilor publice unele dosare; am dat ordin să fie servit. D. Scorţescu. Aştept să mi se răspundă la o interpelare şi apoi voi dezvolta pe cea l’altă. D. Stoicescu, ministru de externe, zice că d. Scorţescu dă înapoi, refuztnd a se ocupa de o chestiune serioasă şi pierzân-dti-şî vremea cu lucrări de nimic. Ministrul zice că d. Scorţescu trebue să respecte votul Camerei, care a hotărît ca interpelatorul ’să conexeze ambele interpelări. (Ministrul îşi reia locul pe bancă). D. Iepurescu întreabă pe d. Scorţescu care e interesul moral ca să ceară răspunsuri separate pentru ambele interpelări. D Fleva crede că un deputat nu poate fi silit să vorbească mal mult de cât vrea. D sa zice că d. Scorţescu ar» dreptul să-şi desvolte o interpelare şi apoi alta. Regretă că guvernul care a cerut erî un vot de aminare asupra unei interpelări, revine azi, din nou, la o chestie de amânare prin diferite mijloace regretabile. Aci e vorba de o interpelare, de două chestii de corectitudine, iar nu de un ghi-vecifi, ca deputatul să fie silit să vorbească asupra două chestiuni în acelaş timp. D. Al. Marghiloman. Pentru fie care chestiune, trebue să se facă o discuţie deosebită. I). Fleva sprijină opinia d-lul Scorţescu şi cere ministrului două răspunsuri deosebite. D. Malta susţine că la ordinea zilei este interpelarea privitoare la portul Constanţa, Iar nu aceea a unul banchet oare-care. D-sa spune că d. Scorţescu a abuzai de buna voinţă a preşedintelui Camerei, vorbind într’o chestiune In care n’avea cuvin-tul. Incidentul se include. Preşedintele anunţă ordinea zilei şi dă cuvîntul d-lul Scorţescu să-şi desvolte interpelarea In chestiunea portului Constanţa. D. Stoicescu, ministru de externe, se declară gata a răspunde interpelării In chestiunea portului Constanţa. Este o graţiosi-tate din partea mea, zice d. Stoicescu, să răspund şi asupra celei l’alte chestiuni, a supra căreia aşi fi putut prea bine să nu răspund. D. Scorţescu cere să i se răspundă la interpelare şi apoi să-şl desvolte pe cea l’altă. [In Cameră se produce un mare tumult). D. Preşedinte. D. Ministru voeşte să răspundă la această interpelare sau nu? D. Stoicescu, ministru de externe. Dacă d. Scorţescu renunţă la interpelarea în chestia portului Constanţa, atunci răspund la cea privitoare la banchet; contrariu nu răspund. I). Scorţescu. Nu renunţ. D. Stoicescu. Atunci nu răspund. Preşedintele închide discuţia şi trece la ordinea zilei. D. Kpurescu spune că dacă d. Scorţescu renunţă la interpelarea In chestia portului Constanţa, şi-o însuşeşte d sa. D. Preşedinte. Azi ? D. Epurescu. Inii rezerv dreptul de a o desvolta. D. Porumbaru. O singură interpelare, tu chestia portului Constanţa, a fost adresată guvernului. Noi suntem gata a răspunde imediat. Cea-l’altă interpelare are un caracter personal şi d. Stoicescu va răspunde la timp. Rog Camera să respecte ordinea zile). D. Epurescu roagă Camera să fixeze pe mliue interpelarea d-lul Scorţescu pe care şi-a lusuşit-o d-sa. Camera consimte. Kăspuusiil «l'lui .Stoicescu D. I. Yillacros crede că e datoria ministrului Stoicescu să răspundă chiar azi In chestia banchetului. D. Stoicescu spune că, ca condescendenţă pentru majoritate, trebue să răspundă azi. Nu este exact că bauclietul ar fi fost dat de mine ; el a fost dat de căile ferate, după un program stabilit de dînsa. Declară însă că acest banchet a fost plătit din propria sa pungă, fiind-că a tost dat la domiciliul să îi. D. Aurelian, preşedintele consiliului ; chestiunea aceasta, după cui\j se vede, e tranşată. Acum rămlne să ascultăm interpelarea d-lul Epurescu în chestia portului Constanţa, de oare-ce d. Scorţeşcu a renunţat la dtnsa. D. Scorţescu. N’am renunţat. D. Aurelian găseşte că nu e serios de a se desvolta menu-url In faţa unul parlament care aşteaptă să lucreze. Afacerea portului Constanţa D. Scorţescu consimte in sfirşit sâ-şl desvolte interpelarea sa In chestia portului Constanţa. Oratorul vorbeşte de concesiunea lucrărilor portului Constanţa şi spune cft fostul guvern făcuse pe antreprenor să depună pentru o parte a întreprindere! garanţia necesară. D. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, in loc de 700,000 lei cit trebuia să se verse ca garanţie, primeşte 100.000 lei. Mal mult, această sumă se uneşte cu cea depusă la început şi se unifică vărsă-mtntul, printr’o singură recipisă. Nici o cerere nu găsim la dosar, din partea antreprenorului, in această privinţă. O voce. O cerere ocultă. D. Scorţescu. Sub d. Marghiloman se depusese garanţia de 5 la suta, adică 600,000 de lei, la care se adaose numai 100,000 depuse sub d. Stoicescu. In loc de 700,000 lei s’afi vărsat numai 100,000 lei. Oratorul trece apoi la chestia puzolanel. D-sa arată că s’a Înlocuit puzolana cu ciment de proastă calitate. Puzolana Înlocuită cu ciment producea un avantaj pentru antreprenor de cîte-va sutimi de mii de lei in dauna Statului. D-sa arată că s’aîl violat legea comptabilităţii şi caetul de sarcini al lucrărilor portului Constanţa. Aceste greşeli II atrag, după lege, o pedeapsă gravă, interdicţiunea de a mal ocupa funcţiuni publice pentru un timp determinat. Oratorul întreabă dacă guvernul se face solidar cu actele d-lul Stoicescu. D. C. Stoicescu, ministru de externe, regretă că d. Scorţescu s’a făcut ecoul calomniilor.unor ziare rău voitoare. D-sa citeşte o scrisoare a d-lul I. B. Can-tacuzin, directorul serviciului hidraulic, care desminte afirmaţiunile Epocei îu afacerea portului Constanţa. Nici o rectificare nu s’a făcut, ba chiar d. Scorţescu s’a făcut ecoul tuturor infamiilor. Azi a venit ziua judecăţii, zice d. Stoicescu. Rectificările cerute de d. Cantacuzin nu s’aă făcut. D. Stoicescu vorbeşte o jumătate de oră fără a spune nimic lu chestie. In sfirşit, după numeroase digresiuni, d. Stoicescu spune că, ca om de cunoştinţă şi cu avizul oamenilor teclmicl, a crezut de cuviinţă a da totalitatea lucrărilor d-lul Hallier. Chestia adusă înaintea parlamentului, a fost resolvată, zice d. Stoicescu, in sensul soluţiunel date de mine. Arată apoi că concesionarul Hallier a cerut să se reducă de la 5u/o la 3°/o garanţia, de oare-ce instala-ţiuuile valorai! peste 2.000.000 lei. Consiliul technic a admis această cerere şi numai în urma acestei admiteri, zice d. Stoicescu, am consimţit la reducerea garanţiei, care e un fapt foarte legal. In Iunie 896 d. Hallier se plânge de dificultăţile pe cari serviciul hidraulic i le face în primirea varului. Me refer consiliului teelmic hidraulic, zice d. Stoicescu Consiliul, compus din 9 din cel mal distinşi şi mal vechi ingineri, dispune facerea analisel şi se constată că varul era de proastă calitate. Deasemenea serviciul hidraulic a primit adrese din partea inginerului observator cu privire la unele temeri pe cari le’ are asupra calităţii puzolanel şi asupra superi-orităţel cimentului. Atunci am numit o comisiune de oameni speciali. Avisul comisiune! a fost să se în-locuească puzolana cu ciment. N’am luat nici o hotărîre în această privinţă şi când am părăsit ministerul lucrărilor publice, chestiunea rămăsese, după cum e în încă şi azi, neresolvată. Clnd a venit d. Hallier în ţară, zice d. Stoicescu, îl am spus că vine la noi cu iluzia că poate cumpăra conştiinţele. L’am prevenit că atît timp cît partidul liberal va fi la putere, ilusiile sale nu se vor realisa. O meschinărie a d-lul Stoicescu Regretă că d. Scorţescu, căruia i-a dat odată o mînă de ajutor, 11 atacă azi. D. Scorţescu. Mi-aduc aminte că odată în «Independenţa» ml aţi luat apărarea. D. Stoicescu. In alte împrejurări. D. Scorţescu. Vă rog să le spuneţi. D. Stoicescu. Intre patru ochi. I). Scorţescu. Azi. 1). Stoicescu. Altă dată. D. Scorţescu. Azi. D. Stoicescu. Aţi fost strhntoraţl şi v’am ajutat. E drept că mi-aţl restituit suma împrumutată, dar nu e mal puţin adevărat că eu v’am ajutat. 0 V oce. Ingînfare de parvenit. D. Stoicescu. Am şi alte dosare, ele sunt de resortul departamentului in capul cărui mă aflu. D. Scorţescu. Citiţi dosarele acum. I). Stoicescu. Nu voesc să fac sgomot. I). Scorţescu. Vă rog să o faceţi chiar azi. D. Stoicescu citeşte o parte dintr’un dosar din care reese că d. Scorţescu, In calitate de cancelar la Constaulinopol, elibera acte în schimbul diferitelor sume ce le încasa. E adevflrat că ancheta a dovedit că uşierul lua banii, cu toate acestea d. Scorţescu a fost destituit pentru neglijenţă. Ministrul care a destituit pe d.Scor-ţescu e d. Stălescu. Scandal Ministrul vorbeşte apoi de calităţile d-lui Scorţescu şi spune că ele nu-1 pot aduce pe banca ministerială. D. Scorţescu. Nu voiu fi uicî odată Pungaş. D. Stoicescu. La adresa cui sunt aceste cuvinte? I). Scorţescu. La adresa d-tale. 1). Stoicescu. Pungaş al fost (1-ta şi o dovedesc cu acte. Un sgomot asurzitor se produce. Camera cere preşedintelui să cheme la ordine pe ministru; d.Sioiţrscu,care devine furios, e invitat de preşedinte să se liniştească. Atît d. Stoicescu cît şi d. Scorţescu îşi retrag cuvintele ce ’şl-ail adresat. Liuişlea se restabileşte. D. Stoicescu îşi termină discursul său de-clurlnd că acuzaţiunile ce ! se aduc se sfa-râmă de stînea simpatiilor ce-l înconjoară. D. Porumbnru, ministrul lucrărilor publice, ţine să ’şl spună cuvîntul săfl In ches- De vînzare la principalele băcănii Stsiicovlei CONSERVE MUŞTAR 5 I»*-] DEPOU GENERAL STKAOA HF.<> Al, A No. II hi* tiirnea interpelârel asupra portului Constanţa. Ministrul aprobă procedarea d-lul Stoicescu, pe care oţgăseşte legală şi ministrul are facultatea de a restitui în parte safi în totul garanţia antreprenorului. I). Marghiloman. Cer cuvîntul UăsiuuiNtil d-lui Porumbaru I). Porumbaru, ministru de lucrări publice, apără pe d. Stoicescu, recunoseînd puterea miuistrulul de a acorda Înlesniri antreprenorilor de lucrări publice. Intru cît priveşte cestiunea taxei de ţa o/® instituită la Constanţa după adjudecarea lucrărilor portului, ministrul declară că e tranşată. Se cere închiderea discuţiei. Preşedintele anunţă că la biuroti s’a depus o moţiune, prin care Camera, satisfăcută de răspunsul d-lul Stoicescu, şi avind deplină încredere în guvern, trece la ordinea zilei. Discuţia se închide. Moţiuuea se pune la vot şi se primeşte. I). Nacu are cuvîntul în chestie personală cu d. Scorţescu. Se pune la vot prelungirea şedinţei şi se primeşte. Chestiuni Personale D. Nacu declară că e gata a primi ca coxnisiuuea de anchetă să cerceteze şi să găsească cel mal mic act de iudelicateţâ din partea sa. Spune că n’a intervenit pe lângă nici un funcţionar public, pe lângă nici un inginer, pe lângă nici un ministru în această chestiune. N’am cerut nici o favoare pentru d. Hallier, zice d. Nacu. Califică de mizerabil! pe aceia cari nu primesc ancheta propusă şi vor continua a-1 mal ataca în viitor. Apără apoi pe d. Hallier şi spune că ÎI a declarat de la început că nu consimte a interveni pe lângă nici o persoană, oroare ar fi ea, în afacerea concesiunel pe care a obţinut-o. Cât timp nu se va dovedi că efi am făcut o intervenire iu favoarea lui Hallier, nu primesc să fii! atacat pe acest teren, zice d. Nacu. D. Fleva anunţă o interpelare asupra mişcăriîfuncţionarilor Căilor Ferate Române. 1). Morţun se asociază la interpelare. D. Scorţescu videază o chestie personală eu d. Stoicescu. D-sa spune că a fost acuzat că, în calităţile de cancelar al consulatului nostru de la Constantinopol, ar fi săvîrşit acte incorecte. D-sa neagă că s’ar fi făcut vinovat de asemenea fapte. Zice că a fost destituit pentru că a lipsit 3 zile de la postul să-fi fără congediu. I). Scorţescu dovedeşte aceasta cu o piesă din chiar dosarul .d-lul Stoicescu. Dacă vre-o umbră de bănuială se va găsi iu contra mea, zice d. Scorţescu, efi părăsesc Camera imediat, pentru că nu sunt om diutre aceia cari să suport tot felul de acu-zaţiunl fără să mă doară şi fără să niâ apăr. Şedinţa se ridică la 6 şi 20. Şedinţa de la 15 Ianuarie Prezidenţa d-lul Giani. Presenţl 105 deputaţi. D. D. Mincu spune că a fost Învinovăţit că, în calitate de architect al palatului justiţiei, s’ar fi făcut culpabil de o negligenţă lăsînd ca lucrările să fie executate In rele condiţinnl. D-sa respinge acuzaţiunile ce-l s’afi adus prin presă şi roagă pe ministrul justiţiei să numească o comisiune care să constate bunele condiţiunl ale executării lucrărilor, precum şi faptul că o mică stricăciune produsă la unul din tavane e datorit unul accident. D. Şendrea, ministrul justiţiei, declară că consimte la numirea unei asemenea co-misiunl. Interpelarea d-lul Iancovescu, asupra serviciului antropometric, se amîuă peste cinci zile. La ordinea zilei indigenate. Camera votează un indigenat şi apoi se diseomplectează. Şedinţa se ridică la orele 2 şi 30. I). Gh. Exarcu adresează ministrului de interne o interpelare privitoare la condiţiu-nile în cari s’a publicat licitaţia pentru furnitura de liîrlie la «Monitorul Oficial». I). Yasilo Lascar dă explicaţiuuile neeej sare tn priviuţa sacrificiilor pe care le afă-cut Statul pentru incuragear.a fabricoţiunil bîrtiel în ţară. D sa declară că dacă ofertele fabricanţilor de liîrtie din ţară vor fi raţionale, va confirma rezultatul licitaţiei. Se validează alegerea d-lul general Be-rendeiu ca senator al colegiului al 2-loa de Gorj. Sanalul Ircce apoi in secţiuni. Şedinţa de la 15 Ianuarie Interpelarea d-lul Gh. Exarcu în privinţa administraţiei căilor ferate se amînnă pe mliue. I). Nicolae Ionescu întreabă dacă s’a comunicat ministrului de externe interpelarea sa relativă la negocierile diplomatice cu Turcia. T). Mirzescu răspunde că s’a comunicat prin biurofi prezidenţiei consiliului. D. Micoscu întreabă dacă direcţia căilor ferate să conformă votului dat de Cameră pentru repartizarea gratificaţiilor. D. Em. Porumbaru răspunde că votul Adunărel priveşte budgeiul căilor ferate pe anul 1S97, iar nu pe anul 1896. Senatul trece în secţiuni. De yinzare Prin licitaţinne publică în ziua de 21 Ianuarie curent, la Tribunalul Ilfov secţia de Notariat, peutru eşire din indiviziune : 1. Moşia Frâţuleştî Bădenl din judeţul Ialomiţa plasa Balta-Ialomiţa. Suprafaţa 4056 pogoane cullivabile, care după expertiza se împarte după calitate ast-fel : a) 380 pogoane pămint de luncă, din malul Ialomiţei pînă lu fineţe,'calitate mijlocie. b) 300 pogoane pămtnt nisipos pe deal, calitate inferioară. c) 3320 pogoane dincolo de deal, prima calitate. d) 44 pogoane grădini .şi locuri în sat. e) 2 pogoane cu vie. Are şi 10 pogoane cu pădure de salcie. Gara Ţăndărel e departe trei kilometre de moşia, iar gara Elena cinci kilometre. Casă pentru proprietari, arendaş şi personal, cu dependinţele lor. Magazii, pâtule. puţuri, în fine eeareturile în bună stare sunt preţuite de experţi 62000 lei. Arenda cu fonciera şi coudiţiunile 28000 lei. Arendată anul trecut de custode cu 20000 lei numai, din pricina condiţiunil că in cas de vînzare, arendaşul să renunţe la contract. Moşia să poate munci toată prin învoelt. Pusă la Creditul Funciar pentru 200.000 lei. 2. Magazii pentru producte din Portul Brăila strada Malului No. 5, cu patru ochiuri. Capacitatea fie căruia 600 kile, iar în total 2400 kile. Fundamentul de piatră un metru şi jumătate Înălţime. Chiria mijlocie 5400 lei. Evaluată 85.000 lei. La 22 Ianuarie 1897 va avea Ioc la Trib. Ilfov Secţia de Notariat supralicitaţia imobilelor următoare : 1) Imobilul din strada Cătun No. 20. 23tn 20 faţada şi 40 m. adincime. clădire cu două etage, avind 15 camere, grajd, şopron, apă, gaz; adjudecat în mod provisoriu cu suma de lei 83.000. 2) Imobilul din strada Cătun Nc. 23 20m 50 faţada, 40m. adîncime clădire cu un etaj şi sub sol. avînd 14 camere, grajd, şopron, gaz; adjudecat în mod provisoriu cu suma de lei 70 150. 3) Imobilul din strada Sfinţi No. 4 18 m. faţada şi 6 in. adincime, clădire cu două etage* solide, avînd 6 camere, pivniţă, gaz ; adjudecat în mod provisoriu cu suma de lei 39.590. 4) Imobilul din strada Apolon No. 5 Faţada 54m,50 şi 40 m. adîncime clădire cu două etage. avind 12 camere, grajd, şopron, grădină, adjudecat în mod provisoriu cu suma de lei 60.100. DE ARENDAT de la 23 Aprilie 189», moşia HOTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 safi sir. Pitar Moşu 2. SENATUL Urmarea şedinţei de Ia 14 Ianuarie D. General Catargiu întreabă pe ministrul de război dacă lntr’adevăr generalul Răsti a luat parte la un banchet politic Ia Botoşani. I). General Herendeî răspunde că s’aîl făcut generalului Răsti observaţiunl în a-ceastă privinţă. MXHAX GEEKEZ AVOCAT No. OO, | Calea I>udeştî—No. OO DR‘ CHIRIAC TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACERI S’A STABILIT IN. BUCUREŞTI Strada foiţei 50. MOBILE FĂRĂ CONCURENŢA! DIN FABRICELE IAC06 & I0SEF KOI (VIJEXA) Araugiamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi imprimaţiunî teclinice, cea mai nonă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEM0NTABILE SE GĂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE Recomandabile pentru orî şi cine în SPECIAL PENTRU HOTELURI. Fie care bucată de mobilă poartă firma încrustată J. J. K. Informaţimii se clăii la representanlil generali A. BLAU & Cie *, i www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pică Ia 10 pablloaţO 80 bani linia pentru fle-care daţi, (1 de la 10 tn bub 20 bani linia._____________ Spectacole Teatrul JVaţionoi — Joul 10 Ianuarie 1897, «e vor re-presenta: Do'N WAGMI»TRU comedie originali in 3 acte fl un tablod de d. C. Qrlgorlu. Opern ItoralnA Mercurl 15 Ianuarie 1H9G a V-a re-presentaţle extraordinari a trape! lirice ca conoarsul d-nel Ada Adluy se va represeuta : Rentă Ainortisabilă. . 86; ■/» 87 5*;. » Amortisabilâ. . . 96 97 — 6«/c 5*/» Obligat de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1883 toi */« 95 ;8/« 102 96 V* 'U * » » 1890 96 97 1 4 6*/» Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 7. 5"/-, » * Urbane . 8) 89 "/» S*/o » » » Iaşi. 84 — 84 7. Acţiuni Banca Naţionali. 1890 — 1910 » » Agricolă . 228 — 231 — » Dacia Rominia asig. 455 — 458 — » S-tea Naţionala asig. 493 - 496 —- S-talea de CouatrueţiunI . 207 210 Florini valoare Austriacă. î to 2 11 Mărci Germane .... 1 «3 î 25 Bscnote Franceze . . . 100 — toi » italiene. . . 89 — 93 » ruble hîrtie . , 2 05 î 70 Imprimării cu tnaşinele dnblu-cilindrice, din fabrica Âibert A Cj«, FranhenUial şi cu carne-tare din fonderin do lilere Flinsch din Frank-furt A. M. FOITA ZIARULUI «EPOCA» iwv LOITJS JAOUOI.LIOT MÂNCĂTORII DE FOC — Mie mi se pare că este un gentilom desăvlrşit, zise Oliviei- pentru a conchide; şi, mtine chiar mă voi duce în persoană la palatul săil pentru ca să ’l mulţumesc. — Să nu faci acest lucru, domnule conte, zise Luce cu un ton hotărlt. In urma ultimelor cuvinte ale contelui, el nu mal putea să tacă. — Şi pentru ce dragul mefl Luce ? — Fiind-că prevăd in acest demers un mare pericol pentru d-ta. — Explică-te, nu te înţeleg de loc. Faţă cu privirile întrebătoare ale tutulor asistenţilor, îndreptate asupră-I, poliţistul înţelese că numai el singur este de această părere, dar în urma bănuelilor pe cari le avea, era de datoria lui ca să vorbească. — Domnule conte, replică el pe dată, treime să vă mărturisesc că acest don •Iose Corrazzon, nu ’ml inspLă mulţii încredere. — Pentru ce? Pentru că mi-a venit în ajutor ? răspunse contele cam înţepat: — Mă iertaţi, cel doul agenţi v’aft venit în ajutor ; generalul nu s’a arătat de cît atunci cînd erai afară din orl-ce pericol. — Dar alerga la strigătele mele. — A spus’o el. — A probat’o chiar, de oare ce în definitiv, el a fost atras de ţipetele mele şi a fost lîngă mine aproape îu acelaşi timp cu agenţii. — El bine, eu stăruesc îu a vă spune, domnule conte : să nu vă duceţi la don Jose Corrazzon. Daţi-ml voe să vă înfăţişez eu lucrurile aşa cum le presupun. Omul mascat a sosit înaintea d-voastră la Paris ; el ştia că aveţi să veniţi mal în urmă şi şi-a preparat sşa de bine ambuscada, în cit prevă-zînd cazul în care ştiind să înoţi şi poţi eşi din fluviu să fie o barcă gata din care să vă ucidă cu lovituri de lopeţl; dar a-ceasta nu este tot, cazul că vel scăpa şi din această cursă este iarăşi prevăzut şi n’al ajuns să faci un pas pe cheu că al căzut lovit de pumnale. Toate acestea sunt adevărate... eî bine merg mal departe şi susţin că inamicul d-voastră nu s’a oprit aci şi că împingînd pînă în capăt deduc-ţiunile sale, a prevăzut posibilitatea scăpă-rel şi din acest al treilea atentat şi că o trăsură aşezată la clţî-va paşi de acel loc, îusărcinată de a alerga la strigătele d-voastră să se ofere a vă transporta a-casă ş: în timpul parcursului să fiJ asasinat pe pretinsul liberator... Ce risca el oare in a eeastă de urmă combinaţiune ? Absolut nimic. Poliţia constată atacul, genul rănire!, numele şi calitatea victimei ; cine oare s’ar fi putut îndoi că al murit în urma rănilor primite ? Pretinsul general don Jose Corrazzon, remitea un cadavru la hotelul Lau- raguais, şi totul era sflrşit. Era o adevă-î rată înăestrie această combinaţiune. Iacă, domnule conte, continuă fostul şef de siguranţă, nu eşti obilgat să faci vizita chiar azi, şi rana pe care o al, ori cît de uşoară ar ii ea, îţi permite de a întîrzia îndeplinirea acestei datorii; el bine, dă-ml răgaz două zile, şi îţi voi demonstra că presimţirile mele nu m’afi înşelat .de lo:;. — Mă învoesc cu plăcere, Luce, răspunse tlnărul eon te. In acest timp Laurent, credinciosul servitor al contelui, care nu asista de la începutul întrunirel, intră, galben ca ceara ; şi abia ţinîndu se pe picioare, prezi dă un plic mare cu sigiliurî de ceară neagră cu armele Invizibililor, ca acelea pe cari stă-plnul său le mal primise în două rîndurl în circumstanţe pe cari bravul om nu le uitase încă. — Cine a adus asia ? întrebă Olivier. — Nu ştiQ, răspunse bietul om, cu vocea înăbuşită. — Aide, vino-ţl în fire Laurent, şi ex-plicăte... — Era, ca şi altă dală... pus în evidenţă pe masa de noapte din camera d-voastră. Contele rupse pecetele. Citi cu voce tare: Lui Olivier, conte de Lauragnais d’En-trayyues. Salut! «Dreptatea lui D-z.eO să te aibă în sfmta el pază. «Noi, membri al societăţel Invizibililor, delegaţi de consiliul suprem cu executarea decretelor sale, decidem şi ordonăm : «Facem cunoscut numitului Olivier, conte de Lauragnais d’Entraygues: «Că prin sentinţa data la 20 Martie tre- cut. aprobată de marele şef al zisei societăţi, a fost condamnat la moarte. «Zisa sentinţă este executorie îu termen de trei zile de la notificare. «Notificată la Paris azi 28 al arătatei luni, în otelul Lauragnais, la orele 2 din noapte. Pietre Arlani'ill' Semnaţi: ţ *vhii Iaroslow ţSerge TelieriiaieiT La citirea acestui act, un tremur de groază trecu prin întreaga adunare. Mal înainte ca emoţiunea să se liniştească, Tom, negrul căpitanului Roşu, sosit de la otelul Tremouille, sosi şi remise slăpînulul săii un plic de aceeaşi origiuă. — A venit şi ritului meii, zise Ionhatan. Era în adevăr o a doua coudamnaţiune la moarte pronunţată în contra membrului societăţii invizibililor, Fedor No. 338, pentru crima de înallâ trădare; aceasta era singura deosebire care exista între sentinţa pronunţată în contra contelui şi aceasta. Sentinţa era executorie în acelaş termen. O tăcere penibilă domnea pestea întreaga adunare, cînd de odată, pentru a se mal mări dramaticul sifuaţiuneî, se auzi o voce surdă şi depărtata ca un ecou .. saiî ca un fel de cîntec care se nude seara după dealuri depărtate, scandînd una cile una din aceste cuvinte din sentinţă ; Dreptatea lui I) zeii să vă aibă In a el sfîntă pază. (Va urma) „EP0CA“ ziar cotidian CUPON IS Ianuarie 1807 Ori-rln)! v» liUa «c«l cupon (Calea Yiotorltl 85) Th. Speranţa Homer întinerit - - 2.00 1.00 — Anecdote Populare (voi. I) 4.00 2.19 9.a Iaslitiitiil E lOOO Kgr. fi*i%iico in naci Iu domiciliu. MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRAF K0KS de fonderie, K0KS de ferărie, K0KS pentru sobe Paragine, Cărbuni Cardif, Antracit, Briqucte, etc. Expediţiune de vago ne complecte cu Koks şi cărbuni din porturile romîne la orl-ce staţiune de căi ferate din ţară. Comandete se primesc prin postă, telegraf sud personal )u XICOLAE 4 (M FN(T 148. Calea G-riviţeî, 148 vls-i-vis de Gara de Nord. Telefon No Crema de orez cu cacao a lui Hausen e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce în ce mal mult, ca puţind Înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu lortiflcanl, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Representant general pentru Rominia: I.eou tom te Strada Cornet 30. Preţul unei cutii in toate depourile din ţară 1.50 lei n < I, en gros la represen-tantul 1.20 tel noul. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen se găsesce la magasinul de coloniale G. Rietz Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-oărescl. 1 gn—MwraiMBi hiiim——rirmin1» Agenţ-a de comisionari de stradă şi de vînzătorî de ziare Strada Caragheorghevicl No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţi cu şepci roşii, după o funcţionare do mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. "public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani pînă Ia concurenţa sumei de 100 ici, pentru care agenţii ’şî asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vînzătorî de ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurl, Avize, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte iu modul cel mal avantagi-o anunciurl sad reclame în ziarele cu cel mal mare liraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare.______ Dentistul M. BÂCHhR Membru a! academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta deutistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şi I.you etc. Succesor dentistului M. Rosenthaî. Bucureşti piaţa Teatrului casa T(5rek. Cnnsultatiunl 0—12 a. m. si 2—5 p tn c I m ** '---I r IMIHIU JIMIHIMlII limillin WilU WM i wamsmnm r o. TEIRICH & BUCUREŞTI 1). Strada. Berze» -I). INSTALAŢIUNI DE * TELEQRAF 8A2 APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSITIE i Proecte. — Biurofi de construcţie. — Ex __________ ______________ La Typografia Ei’OUA so află de vinzare hîrtie maculatură cu f() bani kilogramul în pachete tio ctte 10 ki-olgrame. UZINA D£ GAZ FILARET i C O Si î-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. OTTO HARNISCH Ii45 LEi Galaţi 49.—Strada Portuiui- -49. Bucurescl 41— Strada Academiei— 41 Toate articole technice CAUCIUC ASUEST Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Gorile—Fire CURELE DE TRASMISiUNE 9Ianom«trl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu _____________Muşamale Transportaţi ta domiciliu in SACI con-ţinînd fie-care 40 KILOBRAME Sacii sunt PECKT-\L VI ŢI cu plum-burl. COMPANIA ]>£ UAZ BKTIRENd Bucureşti. ifc' www.tdac(Woinaiîicajre' Nn 3. —Bucureşti.