SERIA II,—ANUL III, No. 350 .Ediţia a. treia MARŢI, 14 IANUARIE 1897 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABOIAME9TELE încep la 1 ţi ÎS «le £ eărellul şi a* plite** tot-fl’a-u i a Înainte In B*cur»fU la Casa Administraţiei In judtţ* şi dr*inătat4 prin mandate poştal* Un an In ţari 80 lei; in streinitate 10 le) Şase luni ... 15 > > > 15 » Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un numlr In streinitate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA li®. S—STRADA CLEMENŢEI—No. I AHTTMCnj RIUB fjs Bucureşti şi judoţe as fţriMwc numai la Administraţie In streinitate, ă>r*d la cutmiiruAra'l* şi ia toate oficiile da publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 k. lini» » » » JR , . . . . J.— Iei » » » * II........8.— t> t inserţiile şi reclamele 8 Isl rlnduli Ca tracMft 80 kaaî ADMINISTRAŢIA No. STRADA CLEMENŢEI -No. 3. Candidaţii guvernului fug Deputaţii şi senutorll sosiţi peutru redeschiderea sesiuni , sunt foarte abătuţi. Iiupresiuuile pe cari le aii primit în loca ităţiie lor le-au deschis ochii asupra realităţii situaţiuuii. ^jJuvernăniîntul liberal e atît de discreditat îu toată ţara, în cît îngrijirea a cuprins pînă şi pe cei mai de jos membri ai partidului ; nimeni uu mai e sigur de ziua de mîiue. I*e de altă parte, situaţiu-nea în Capitală e foarte posomorită. Discuţiuuea gheşefturilor cu portul Con-stauţa, a faimosului baueliet şi a încurcăturilor de la căile ferate, discuţiuue c se va deschide îu primele zile, ameninţă ea uu nor gros viaţa regimului. Deosebit de aceasta, încordarea Între miniştri a ajuns pînă la scandal. In întrunirea uunnimi-taţilor care va avea loc de seară la Senat, furtuna va Izbucni, dovedind gravitatea situaţiuuii şi neputinţa guvernului de a o stăpîni. SPAIMA MIŞEILOR Colectiviştii aQ astâ-zl toata puterea materiala şi uzează de dînsa fără absolut nici un scrupul, precum s’a dovedit prin toate Intîm-plarile anului 1896. Ar fi deci firesc sâ nu se îngrijească de alegerile parţiale pentru cincl-sase scaune în Parlament. Ba, dac’ar avea un dram de minte, ar trebui sâ se bucure de prilejul ce se oferă pentru ca în sfatul tarei sa străbată cîţl-va opozanţi; cad ruşinea unanimitaţilor neputincioase ar fi întru cît-va acoperita. Dar nu e aşa. Faptul ca vr’o cîţl-va opozanţi de marca şi-aQ pus candidatura la alegerile parţiale a bagat spaima în colectivitate, spaima ce răsuflă din fie-care linie a ziarelor bandei. De mult n’aQ răscolit foile astea atîta noroi, de mult n’aQ înjurat aşa de furios ca în zilele din urma. Toate calomniile netrebnice, toate infamiile inventate de colectivişti în potriva adversarilor, sunt acum reeditate cu zgomot; Voinţa Naţională cutează sa debiteze chiar lucruri de acele pentru cari, cînd a fost luata de scurt, a cerut ertare, dînd înscris ca n’a ştiut ce spune. Furia colectivităţii se descarcă mal ales asupra a doul candidaţi conservatori: d-nil Take Ionescu şi Nicolae Filipescu. Se pare că în contra acestora nu sunt de ajuns neruşinatele presiuni administrative, corupţiunile, goana data alegatorilor de către Banca Naţionala şi de cele două credite funciare; mal trebuia şi calomnia, de care foile guvernamentale uzează cu belşug. Nouâ, cari cunoaştem laşitatea calomniatorilor, această manoperă nedemna nu ne face supărare. Din potriva, ne bucuram privind la svîr-colirile de groaza ce i-aQ cuprins şi cari sunt cea mal bună mărturisire despre valorea candidaţilor conservatori combătuţi cu atîta furie. Dar pentru opiniunea publica nu putem laşa fara răspuns obrăzniciile presei guvernamentale. Cînd Voinţa Naţională cutează să vorbească despre d-nil Tahe Ionescu şi N. Filipescu ca de nişte oameni incorecţi, n’am avea de cit s’o întrebam Cum se face atunci ca, pînă acum cîte-va săptamînl, căpeteniile guvernului liberal alergau după dlnşil şi erafl foarte bucuroşi sa le strînga mina şi să le asculte sfaturile ? Dar asemeni argumente sunt prea subţiri pentru obrazurl aşa de groase si pentru creieri atit de ramoliţi. Trebuie să-l iei pe om aşa cum ie înţelege. îndrăzneşte Voinţa să vorbească de incorectitudini de şi de vr’o cîte-va ori şl-a înghiţit vorbele în chipul cel mal ruşinos ? El bine, vom vorbi noi de istorica necinste a partidului liberal. Nu în partidul conservator s’aQ găsit vr’o data oameni cari de la pantaloni de dril sa ajungă la milioane prin afaceri strălucite cari aQ păgubit ţara. Nu în partidul conservator s’aQ găsit miniştri hoţi cari din cabinet sa treaca de a dreptul la temniţa. Nu despre partidul conservator s’a putut zice vr’o data ceea ce Ioan Brâtianu a spus despre partidul sau în plin parlament : ca-I e sufletul încărcat de procese scandaloase, de abuzuri şi chiar de asasinate. Toate aceste ruşinl se găsesc la pasivul partidului liberal : şi altele multe. Dar sa venim la vremuri noul. O ţine cureaua pe Voinţa Na-ţională să ne spuie nouă şi ţârei ce s’a fâcut cu fondul statuiel lui Ion Bratianu ? Partidul colectivist se prosternă cu o rara ipocrizie la simpla amintire a numelui fostului săQ stâpîn; nu scapâ o ocazie fara ca colectiviştii sa divinizeze pe Ion Brâtianu. Cu toate astea, i-aQ raîn-cat statuia. S’aQ adu tat 300.000 de lei prin subscripţie publică ; s’aQ votat alte 300.000 din punga Statului—şi nici statuia, nici banii nu se văd ni-căerl. Şi i se face partidului liberal ruşinea sîngeroasa ca adversarii să ceara monumentul, iar scîrboasa colectivitate se face că n’aude şi urmează a mistui banii adunaţi cu talerul pentru un răposat din neamul el. E cumva aceasta cinstea care în-dritueşte pe Voinţa Naţională sa vorbească de corectitudinea altora ? Un ministru colectivist din guvernul actual şi un vice-preşedinte de Camera sunt acuzaţi ca fac gheşefturl scandaloase cu lucrările Portului Constanţa. Oamenii aceştia, în loc sa ceara să se faca lumina cît mal curînd, alearga la tertipuri ca să cîştige timp şi să astupe, prin falşificărl şi alte mijloace colectiviste, cît se mal poate astupa din ruşinoasele lor fapte. Nici cea mal mica sfiala n’aQ. Iar partidul, al căruia organ e destul de obraznic ca sa calomnieze pe alţii, nu găseşte ca atitudinea d-lor Stoicescu şi Nacu e scandaloasă, ba încă le înlesneşte mijloacele ca sâ-şl acopere murdăria. Acelaşi ministru se scoboară pîna acolo în cît da mese acasă la dîn-sul şi se cearta apoi ţigăneşte pentru ca cheltuiala sa fie acoperita cu bani de al Statului. Şi organul unor oameni aşa de murdari cutează să vorbească de alţii ? Suntem gata să discutam ori* cînd şi cu orl-cine faptele şi ad-ministraţiunea fruntaşilor noştri; chiar cu Voinţa Naţională facem ori cînd jertfa sa stâin de vorba în aceasta privinţa. Dar sâ-şl spele mal întil botul, d-nil colectivişti, şi numai apoi să poftească la vorba. Situaţiunea se agravează Milogirllc «l-iul Stolf.eacu.— Mişcarea de la €. F. 11. Milogirlle «l-iul Stoicescu Acum, în momentul redeschiderel Corpurilor Legiuitoare, situaţiunea guvernului se prezintă sub o formă mai gravă ca ori cînd, ameninţînd a distruge partidul colectivist şi a răsturna pe guvern. In afară de gravele neînţelegeri în sinul partidului, în afară de antagonismul dintre d-nil Aurelian şi Stur-dsa, în afară chiar de relaţiunile încordate dintre miniştri, — mai sunt două cestiuni extrem de grave cari din-tr’un moment in altul pot provoca o criză de partid şi o criză ministerială. Spre a ilustra afirmaţiunile noastre, lăsăm să urmeze aici următoarele ştiri absolut autentice : D. C. Stoicescu, simţindu-se compromis în afacerea portului Constanţa şi în cestiunea banchetului dat în onoarea inginerilor străini, spre a salva măcar aparenţele, a rugat pe d. Mihalache Ci-reşeanu sâ intervie pe lîngă d. G. Scor-ţescu ca să renunţe la interpelările sale. Demersul d-lul Cireşeanu a fost, însă, zadarnic; d. C. Stoicescu în disperarea sa l’a rugat din noă să insiste şi pe lîngă d. N. Fleva spre a determina pe d. Scorţoscu ca să renunţe, dacă nu la interpelarea în cestiunea portului Constanţa, măcar la interpelarea în cestiunea banchetului de 3000 de lei. Nu cunoaştem încă rezultatul acestui demers, dar el este o dovadă strălucită că însuşi d. Stoicescu se simte pierdut cu desâvîrşire, cînd n’are altă cale de scăpare de cît mila d-lul Scor-ţescu. Mişcarea de la €■ F. R. O altă cestiune gravă este cea privitoare la mişcarea funcţionarilor de la C. F. R. Credeam un moment că mişcarea a încetat prin destituirea capilor el. Dar dimpotrivă, funcţionarii încurajaţi de promisiunile d-lor Aurelian şi Porum-baru, de intrigile d-lul general Fălco-ianu, preşedintele consiliului de administraţie al C. F. R., şi de concursul unor deputaţi şi senatori, — nici nu niaî vreaft să se supună ordinelor direcţiei. Disciplină nu mai există şl funcţionarii lucrează a-lene aşteptfnd să vază ce se va face azi, mîiue şi poimîine la Cameră şi la Senat. O dovadă : Un funcţionar pedepsit cu 20 lei a-mendă pentru o gravă neglijenţă a făcut apel la direcţie în contra pedepsei, declarînd între altele : «Dacă în termen de 24 ore nu veţi anula această pedeapsă, atunci cer să înă avizaţi ca să merg mal departe şi să recurg mal sus». Asemeni acte de indisciplină şi de lipsă de respect faţă de direcţie sunt foarte dese de cîte-va zile. CANDIDAŢII GUVERNULUI FU6 Ticăloşia haimanalelor care compun colectivitatea a început să revolte pînă şi pe cel cari multă vreme nu s’aQ ruşinat să facă parte din această bandă de rău-făcătorl. D. A. D. Xenopol, profesor universitar şi candidat al colectivităţii pentru colegiul întîl de Senat din Iaşi, revoltat de o notiţă insolentă din Voinţa Naţională de alaltă-erl, a trimis clubului liberal din Iaşi următoarea scrisoare, a cărei copie o găsim publicată în Evenimentul de azi: Domnule Preşedinte, Voinţa Naţională în numărul 364, din 9 Ianuarie curent, conţine următoarele rîn-duri asupra alegerilor ce urmează a avea loc: Rezultatul acestor alegeri ne interesează şi ne supără aşa de puţin, în cit de data aceasta am dori să se facă oare care blin-de ingerinţe numai şi numai ca să putem impune alegătorilor şi băga în Parlament pe şefii desbinatului partid conservator. UtnJurile acestea, eu litere cursive, sunt scrise cu intenţie şi nu cu scăpare din condei!. Faţă cu asemeuca diplomaţie a organului principal ai partidului liberal, rog să consideraţi ca stinsă candidatura inea de la colegiul întîiu de Iaşi. Ţin, insă, a vă aminti că nu eu v’arn rugat n-ini pune ucea candidatură, ci www.dacoromanica.ro d-voastre eu întregul club aţi stărui) ea s’o primesc. Deeiziunea mea este irevocabilă şi orice stăruinţe sunt de prisos. Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, a-sigurarea prea deosebitei mele consideraţii. A. D. Xenopol. Cînd însăşi liberalii s’aCî convins de netrebnicia colectiviştilor—noi ce să mal zicem ! TRIBUNA POLITICA Aşa e în tol-d'uuna la colectivişti: mal rău se rup cînd vor să se dreagfl. De două sâptămînl se frăminlă mintoşii, din provincie, al partidului ca să găsească pe oamenii cel mal potriviţi pentru a-I opune cu succes candidaţilor opoziţiei în centrurile pe unde se tac alegeri parţiale. Şi, după discuţii aprinse şi concesii recipio-e în sînul comitetelor provinciale, s’aî) fixat, in fine, candidaturile d-lor Ciolac şi Buzdugan, la Botoşani, A. D. Xenopol la Iaşi, şi Parasclievas Sechiaris. Ia Galaţi. Se credea, un moment, că durerile facereî s’a& sfîrşit şi că de acum poate să înceapă rolul paclnic al poliţiei. Dar socoteala aceasta era fâculă fără cura-dalele comitetului executiv al partidului. Cînd s’a auzit la Bucureşti că colectiviştii din Botoşani susţin candidatura unul vernesc.au, la Iaşi a unul vrăjmaş de moarte al d-lul Dela-vraneea şi la Galaţi a unul ora care a combătut viguros pe d. Culoglu, seizil clubului din Bucureşti aQ turbat. — Să alegem pe Buzdugan, cînd Vernescanil fac joc dublu? Nici o dată ! — Să susţinem pe Xenopol, care ’şl dă coatele cu conservatorii cînd e vorba de istoria contimporana? Ferească Dumnezeii! — Dar Sechiaris ! Sechiaris, care, pe lîngă că, în afacerea Culoglu, s’a pus de-a curmezişul planurilor noastre, nici nu ştie să ceară, in ro-mîneşte, voturile alegătorilor ! In urma aeestel furtunoase şedinţe de comitet, telegraful a funcţionat toată ziua erl şi azi. Candidaturile stabilite de comitetele districtuale sunt, aproape toate, înlăturate, şi în ultimul moment ne vom pomeui cu o surpriză care va supăra, în primul loc, tocmai pe presupuşii candidaţi de azi. E foarte probabil că, în încurcătura în care se găseşte colectivitatea în momentul de faţă, se vor logodi unii şi se vor cununa alţii—dacă, totuşi, la o alegere făcută de inaaarele partid poate fi vorba de legături legiuite. KIR TEMISTOCLI Aşa cum sunt aşezate lucrurile în vederea alegerilor parţiale, ori-care fi-va rezultatul, Voinţa Naţională tot-va putea zice, cu vanitatea iznafulul ajuns : «Aşa am vrut noi!» De va reuşi administraţia să sugrume pe alegător pentru ca, în dilema «votul sau viaţa,» bietul om să urmeze pe epistat în loc să asculte glasul conştiinţei sale, trîm-biţaşiî colectivişti vor intona imn de biruinţă, şi, delicaţi cum sunt, vor .da curs părerel lor de răfi că, de şi s’a făcut tot ce se putea face pentru a deschide porţile Parlamentului şi cîtor-va conservatori, «naţia», intransigentă şi răsbunătoare, i-a lăsat afară ca să mediteze sănătos şi romî-neşte asupra taxei pe ciocolată, taxă cu care aQ îngenunchiat poporul. De vor isbuti candidaţii conservatori să înlăture urgia poliţienească şi să obţie votul, liber şi chibzuit exprimat, al alegătorilor, Voinţa Naţională, care a avut grija să scrie din vreme că «de astă dată vor face ingerinţe ca să poată intra în Parlament şi cîţî-va reprezentaţi al desbinatului partid conservator», va striga, cu o înciudată satisfacţie: «Aşa am vrut noi, de aceea s’a făcut aşa!» Şi ast-fel, de va fi neagră, ori de va fi albă, tot pentru că aşa a voit guvernul să fie fi-va. Şiretlicul acesta al colectiviştilor de a pretinde că le place orî-ce mănîncă ca să nu se zică curii că au mîncat ceea ce nu le plăcea, îmi aminteşte o anecdotă. Kir Temistocli, un bragagiu care a intrat în cetatea romînă atunci cînd s’aîi dat uşile de perete ca să pătrunză elementul eterogen din care s’a format, apoi, mica burghezie a neuitatului C. A. Rosetti, făcuse părăluţe din modestu-I negoţ, şi, ca să se bucure în isihie de fructul muncei sale, luase, în legitimă căsnicie şi ca părtaşe a bunurilor sale pămînteştl, pe jupi-neasa Elencu, spălătoreasă, într’o vreme, şi cu drepturi la caritabila atenţiune a grecului, mal tîrziu. Dragostea lor, însă,—dragoste care, ca mal în tot d’auna, începe printr’o tremu-rătură şi sfîrşeşte printr’un căscat—a ţinut puţină vreme. Incompatibilitatea de caracter, la început, intervenţia abilă şi asiduă a unei călfl de la brutăria din faţă, mal tîrziu —au adus, pe nesimţite iadul în această tihnită căsnicie. Grecul, ajuns în vîrstă să nu mal poată rezista de cît doar cu spinarea la noduroasele replice ale nevestei, se resemnase în cele din urmă — toate de la Dumnezeu vin! Intr’o zi, cînd, ca să scape de cobiliţa cu care jupîneasa Elencu avea obiceiu să-l recheme la respect şi cuviinţă, Kir Temistocli se ascunsese sub pat ca sub meterezul unei cetăţi inexpugnabile, soseşte Iani, un compatriot, care, fiind dintre intimii casei, intră fără să mal bată la uşă. Jupîneasa, cu cobiliţa în mină, părea o Furie în atitudinea răsbunăfeî; grecul, ghemuit sub pat, arăta, clipind des şi îngroziţi, nişte ochi stinşi — două picături de lapte într’o putină cu miere. — Temiştocli 1 Temiştocli, dragă! exclamă Iani cu efuziune; dar bine, fraţico, şub pato? — Şi de ţe nu, ma rogo 1 De <ţe să nu stao sub pato 1 răspunde, ţanţoş grecul. Ce, n’am dreptul să stau unde mă platţe in casa me ? Y. TRIBUNĂ LITERARA N U N T A... Din Dealul Spiril a pornit Nea Ghiţă cu mireasa Cea mal cu «vino ’n coa», mi rog, Din toată Dobroteasa. E înecată în atlas, Beteală — val de ea 1 Pe ginere nu’l mal cunoşti ; Şi sunt intr’o cubea... Şi după el, la trap, la trap, Se ţine lung alai Ce de prieteni şi de veri 1... Ce de trăsuri şi caii... Nea Fiţă stă, gătit jurnal, Cu dumneaei, gătită, In cel mal prima ’ntîl muscal Cu birjă poleită... Nea Nae, ras şi sclivisit, Avînd la piept rozeta, Cam afumat şi cam călit, Stă lîngă coana Veta. Mitache, apropietar, Ce face pă berbantu, A dat ce-a dat la un birjar, Ştii, ca să ’şl ţie grantu... Mal pă la mijloc, cine ’mî e La piept cu cocoloaşe ? Neică Fănică, bre! bre ! bre 1 Lîngă cucoana moaşe... Apoi iznafî de cel vestiţi Şi staroştl d’ăî dă ’njură Cu multă artă, tolăniţi, încap într’o trăsură. Ce brîuri verzi şi havail, Căciuli pe frunte trase, Ca să se vază — ama ii -Că cefile li’s rase 1 Mustaţa răsucită ’n sus O ţine Pintilie ; Halal să’I fie cui a spus : Că ’l scos dintr’o cutie 1 Un fante, june dichisit, Frezat încet, cu fierul, Şi de pomăduri îmbicsit: Costică bărbierul. Stă şi visează ’n faiton, A lene, după plac, Cu zîmbetu lui de craidon, Acas’, la pitpalac... 2 EPOCA In şase birjî sosesc, sosesc Amici din Silivestru ; Ar fi dorit să vie el Cu caii în buestru... Din Pricopoaia, din Gramon, Vin rude cu mireasa, Şi nea Ghigorj, apropitar, Vestit în Mîntuleasa... De şi ameninţă o ploaie Şi o furtună cruntă, EI trec pe Podul Mogoşoae, Că alt-fel n’ar fi nuntă ! D. T. GAZOMETRU «Foaia interesantă* revistă populară ilustrată, îşi propune a publica o serie de idile bucure-ştene de mal mulţi autori. Iată prima idilă de un nod gen pe care o publică această «Interesantă foaie» : Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume 1 lume după lume 1 O splendidă si generoasă zi de vară. «Frumoasă zi!» zice d. Iancu la dejun pe iarbă. «Mal frumoasă nici că se poate 1» zice madam lonescu. «Asta e zi regală, domnule 1» zice d. Nae, mijind din ochi, că 1 e foarte cald. D. Nae şi d. Iancu att chef de glume, şi madam lonescu a lui d. Nae şi madam Niculescu a lui d. Iancu rid de se prăpădesc de rîs, şi d. Nae zice: «Prea rideţl tare... Ia băgaţi de seamă să nu...» Aş 1 madam Niculescu şi madam lonescu mal tare! şi damigeana scade mereCi. «Uf! ce zăduf! zice madam Niculescu. Nu 1 aşa?» că şi dumneeî i-e foarte cald. «Teribel!» zice madam lonescu. Da d. Nae zice: «Zăduf regal, domnule 1» şi nu ştitl cum se’ntoarce spre răsărit şi: «Ia ultaţi-vfi, zice, colo vizavi!» Pe Piscul Câinelui se arată în potriva soarelui, care se apleacă înspre Caralmanul, un noruleţ alb. «Ce ? adică... ?» întreabă d. Iancu. «Aş!» zice madam Niculescu. «Acu vine!... Ceva regal 1 să vedeţi!» zice d. Nae, şi rîzî toţi, şi rîzl... In adevăr, cu cât In valea Prahovei apasă mal greii plcla, cu atât noruleţul se ridică mal sus şi se umflă mal tare, clocotind ca o gogoaşă u-riaşă în vasta tigae a firmamentului încinsă de flacăra colosală a lui Phcebus. Gogoaşa a acoperit, de când ah văzut-o, tot Piscul Câinelui, prea strimt pentru pornirea el de umflare, şi a-cum se revarsă grozavă peste Valea Rea. Deodată, o detunătură titanică cutremură toate piscurile, şi o ploaie turbată porneşte. S’a dus petrecerea! s’a stricat cheful 1 In picioare toată lumea! Fiştecare ’şl stringe pălării, umbreluţe, resturile dejunului. La gară, repede, să apucăm trenul întâii!! Leoarcă plnă la piele, cu toate umbreluţele, madam lonescu şi madam Niculescu cobor cât pot mal iute, drăcuind ploaia, şi foarte necăjite pe d. Nae şi pe d. Iancu, fincă nu vin mal de-grab şi rid mereu ca nebunii, par’că e de rîs. Ba încă d. Nae Ie mal şi tachinează—mered le strigă să ’şl ridice jupele : «Mal sus, cocoană, mal sus, că nu ne uităm 1» E potop... D. Iancu zice : «Straşnică ploaie, d-le!» «Teribelă!» zice madam lonescu. «Ploaie regală, d-le!» zice d. Nae. La un moment, cocoanele alunecă pe clisa şoselil şi cad pe şezute, poc 1 şi fac amândouă : hl! Da d. Nae se opreşte şi zice lui d, Iancu : «Hahâhahâ 1 şl-a ruptără gazometru!» «Pardon, astal vorbă de mitocan!» răspunde madam lonescu, şi s’a ridicatără amândouă foarte supărate : pîn’la Bucureşti n’a mal vorbitără cu d. Nae. Da d. Nae zicea mereO la stăţil lui d. Iancu, că şedea alături amândoi, şi cocoanele amândouă vizavi—zice : «Pardon, ’Ne Iancule, mal stringe’ţl gazometru, că n’am loc!» Şi cocoanele se supăra şi mal tare, — şi el ridea—şi cocoanele se supăra şi mal tare... Pe urmă a rîs şi cocoanele... Ha-ha-ha ! Gazometru! Apoi, nu!—le potriveşte d. Nae! INFORMAŢII Pentru mincinoşii guvernamentali Voinţa Naţionala s’a dedat în numărul eî din urmă la o meschină manoperă electorală de ultimă oră. Foaia colectivistă retit păreşte un Proces-Verbal încheiat de o comisiune de anchetă a Primăriei, care pretinde a fi constatat un viriment de fonduri în gestiunea financiară a primariatu-lui d-lui N. Filipescu. Şi pentru ca să nu fie numai meschină, dar §i mizerabilă, Voinţa plastografilor adaogă că Epoca s’a ferit în tot-d’auna de a răspunde la a-cest cap de acuzare alcomisiunei salariate. Or, încă la 21 Ianuarie anul trecut Epoca a publicat în prima pagină următorul răspuns Deturnarea fondului de 250,000 lei. Drept răspuns la cele spuse de Voinţa Naţională cu privire la deturnarea fondului de 250.000 lei de la primărie, publicăm următoarele acte: 1) întrebuinţarea fondului de 250,000 lei este cuprinsă In socotelile anului 1893-94. Aceste socoteli aQ fost aprobate de Curtea de compturl, ceia-ce se poate verifica prin următorul act: Declaraţia înaltei Curţi de Compturi No. 240 din 4 Septembrie 1895. 2) D. Filipescu trimiţînd martori la Voinţa Naţională, d. Bibicescu, autorul, a constituit martori pe dd. Costinescu şi Barbu Stef. Delavrancea, cari Împreună cu martorii d-lul Filipescu. att incheiet următorul proces-verbal: PROCE8-VEKBAL, Astă-zi 19 Ianuarie 1896. subsemnaţii M. Săulescu şi Victor lonescu, martori ai d-lui Filipescu şi E. Costinescu şi Bariu Stef. Delavrancea, martori ai d-lui I. G. Bibicescu, întrunindn-ne spre a delibera asupra cer erei de reparaţiune făcută de d. N. Filipescu, pentru un articol publicat în Voinţa Naţională sub titlul«Ancheta financiară de la Primăria Capitalei», in urma discuţiunilor urmate, consemnăm aci următoarele : Martorii d-lui I. G. Bibicescu, citind articolul în cestiune, constată că nici în fond nici în formă, el nu pune citu-şi de puţin în îndoială onorabilitatea d-lui N. Filipescu, Subsemnaţii, martori ai d-tui N. Filipescu, luăm act de această declaraţiune şi toţi împreună declarăm incidentul închis. M. N. Săulescu E. Costinescu V. G. lonescu Barbu Ştef. Delavrancea Un tîuăr liberal, vorbind într’un cerc intim de banchetul d-lul Stoi-cescu, s’a exprimat ast-fel : Dacă se poate dovedi aceasta, atunci lui Stoiceseu uu-I rCmîne de cit să se retragâ, şi ma mir cum nu s’a retras pîna acum cînd a fost în stare sa facă o asemenea murdărie. Cuvintele acestea sunt absolut autentice, şi la rigoare, dacă ele vor ti contestate, vom da numele liberalului care a judecat ast-fel pe d. Stoiceseu. D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, a sosit erl la Iaşi. La gara d-sa a fost întîmpinat de membrii clubului conservator. Comitetul uaţioual al studenţilor se va futruui săptamîna a-eeasta, spre a stabili modul eum vor Începe campania In cestiu-uea şcolilor roinfne dJu Macedonia şl fn contra lui Apostol Mărgărit. Campania promite a fi foarte viguroasă, eăel se vor ţine întruniri pregătitoare şi un mare meetiug in Capitală. Se vor trimite apoi memorii şi delegaţiu-nl Corpurilor Legiuitoare, ete. D. Luca lonescu, secretar general al ministerului de interne, a fost Sîmbata la Giurgiu, luînd toate precauţiunile ca sa nu fie observat de nimeni. D-sa a eşit din gară printr’o eşire laterala, ca să nu fie observat de comisarul gării. D. Luca lonescu s’a dus direct la d. Roze Stefauescu, prefectul judeţului, căruia, după informaţiu-nile absolut sigure pe cari le a-vem, ’l a cerut demisia, în numele ministrului de interne. D. Roze Stefanescu a trebuit sa se execute, de şi cu multa dificultate. Se dă ca sigură numirea d-lul St. Christu, fost magistrat, ca prefect de Vlasca. 4 «Correspondance Rose» anunţă că în curînd se va ţine la Paris un mare meeting de protestare în contra politicei asupritoare a guvernului unguresc'şi în contra naţionalităţilor din Ungaria şi Transilvania. Meetingul va fi convocat de studenţii rorninl, slovaci şi sîrbl. întrunirea de la ralati Aseară am primit de la Galaţi următoarea telegramă : In oraş domneşte de dimineaţă o mare animaţie. întrunirea s’a deschis la orele 2 în teatral cel mare. In sală sunt peste 2000 de oameni; statul major al partidului conservator şi delegaţii din judeţe iaă loc pe estradă. Sunt represeutate judeţele Iaşi, Brăila, Tecuci şi Tutova. Entuziasmul cel mal cald însufleţeşte mulţimea din sală şi pe acel cari, ne mai găsind loc, aşteaptă în stradă. La orele 2 şi jumătate soseşte Nico-lae Filipescu, candidatul partidului conservator, însoţit de fruntaşii conservatori din localitate. Li se face o caldă ovaţiune ; salvele de aplause durează cîte-va minute. Preşedinte al întrunire! este proclamat d. Ion Plesnilâ, fost senator. In mijlocul aplauselor asistenţei, vorbesc d-nii Simeon Hociung, fost primar, şi Gh. Dimitrescu din Brăila. Vorbeşte apoi d. Alexandru Răşcanu, advocat din Tecuci, care recomandă candidatura lui Nicolae Filipescu şi în numele radicalilor, (tunete de 8plause). După aceea ia cuvîntul Nicolae Filipescu care, într’un discurs cald şi documentat, stîrneşte o furtună de aplause. După Filipescu vorbeşte d-nii D. I. A-lexandrescu, din Iaşi, şi M. Pacu, fost deputat, din Galaţi. întrunirea se sfirşeşte la orele 4 şi jumătate. Filipescu e dus de mulţime, în mijlocul celor mal entusiaste aclamărl, pînă la otel Continental, unde i se face ovaţiunl. Filipescu mulţumeşte de la fereastră. In acest moment cîte-va mii de oameni manifestează în faţa otelului. Toneanu ţine întrunire în sala Alcazar în faţa unul foarte restrîDS numer de alegători. Celebrul practician, d. Dr. Noth-nagel, a plecat aseară din Capitală. D-sa a fost chemat la patul prinţului Dini. Ghica, a cărui stare este desperată. D. Dr. Nothnagel a declarat, ca dacă se va izbuti a se da ceva hrană octogenarului bolnav, atunci el va mal putea trai cîte-va luni. Mîine se vor face următoarele alegeri parţiale : Botoşani col. I de Camera, Focşani, col. I de Camera, Caracal col. I de Camera, Galaţi col. II de Cameră şi Huşi col. III de Cameră. M. Sa Regele a primit Sîmbata seara în audienţa pe d. căpitan de Rozwadowski, ataşat militar pe lingă legaţiunea austriacă, care a avut onoarea a remite Suveranului anuarul armatei austriace pe anul 1897. M. Sa Regele a conferit Marea Cruce a Stelei Romîniei d-lul Si-micl, prim-ministru al Serbiei. Diseară se va ţine o mare întrunire publica la Caracal. La aceasta întrunire vor participa delegaţii conservatorilor din Craiova, R. Vîlcea, T. JiQ, T. Se-verin şi Calafat. Sîmbata a fost o entusiasta întrunire ţărănească la Corabia. D. Tache lonescu a fost primit cu entusiasm. Anunţasem intr’un număr precedent că d. Gheorghe Berceanu, deputatul colegiului I de Brăila, atins de o boală crudă, a demisionat din mandatul de deputat. Azi d. Victor Berceanu, fratele deputatului, ne scrie că alesul Brăilei e sănătos la Menton şi că nu e nici de cum dispus să ’şl dea demisia din acest «post». Am luat act. Se zvoneşte că un mare număr de deputaţi vor propune la Cameră darea în judecată a d-luî C. Stoiceseu, pe baza legeî privitoare la responsabilitatea ministerială, care prevede între alte condiţinnî de dare în judecată şi faptul cînd un ministru induce în eroare Corpurile Legiuitoare. Orî d. C. Stoiceseu, anunţîndîn mod oficial înfiinţarea unei mitropolii romîne la Constantinei-pol şi numirea Ini Antim, a indus în eroare Corpurile Legiuitoare. Aflăm că d. Saligny, director general al C. F. II. va distribui azi sau mîine tuiulor funcţionarilor, celor superiori precum şi celor inferiori, gratificatiile obicinuite. CONGRESUL LI6EI CULTURALE Ieri dimineaţă s’a întrunit congresul Ligei Culturale în sala llugo, sub preşedinţia d-lui Stroe Belloescu din Btrlad, asistat de d-nii Romanescu-Ploeşti, Dr. Ino-tescu-Buzău şi Dr. Blasianu R -Sârat. După cîte-va observaţii făcute asupra actului de împăcare citit de d. Perieţeanu-Buzău, s’a ales următorul comitet : Membri: Barbu Delavrancea, A. D. Fior eseu, Ion C. Grădiş-teanu, Al. Lupaşcu, Vasile Micu-lescu, Dim. Neniţescu, Barbu Păl-tineanu, Ştef. Perieţeanu-Buzău, M. Vlădescu. CensorI: Zefir Jlerescu, Rădu-lescu-Motru şi Anton Vanicu. Apoi la propunerea d-lui Ba-densfty, la care s au raliat şi d-nii Dim. Neniţescu şi Valerian Ur-sianu, d. V. A. Urechia a fost proclamat preşedinte de onoare al Ligei Culturale. Ast-fel împăcarea intre cele două Ligi a devenit un fapt îndeplinit. EDIŢIA . (Serviciul Agenţiei Romine) Paris, 11 Ianuarie. Camera deputaţilor. Cu ocazia discuţiei proiectului de lege asupra zaharurilor, d. Jaures, socialist, desvoltâ un contra-proieet tinzînd să monopolizeze, in profilul stalu'ut. rafinăriile de zahăr D. Boucher, ministru de comerţ şi al industrie7, recunoaşte că Francia n’a mers aşa de repede ca Germania tn desvoltarea producţiuuel sale zaharoase, dar că totuşi şl-a menţinut locul, pînă ce ţările străine ah creat prime.—Ministrul declară că monopolul rafinăriei zaharurilor nu e suficient. Urmarea discuţiei s’a urmat pe Luni. Paris, 11 Ianuarie. Tribunalul a pronunţat condamnarea ex-că-pitanulal Guillot, pentru că a dat unei puteri străine planuri şi documente secrete. Roma, 11 Ianuarie. După Esercito, forţele concentrate de generalul Vigano, la contra dervişilor, numără 4000 de puşti, 24 tunuri şi 150 de cal. Menelik a trimis, la începutul lui Ianuarie, o a doua coloană de prizonieri la Harrar.—Sănătatea Italienilor este bună. Roma, 11 Ianuarie. Agenţia Ştefani află că la Agordat, noaptea de 10 Ianuarie s’a petrecut în mod liniştit şi că la 11 situaţia* nu se schimbase.—La 7 Ianuarie a fost o luptă între rasul Ăluia şi Agot. — A-cesta din urmă ar fi fost omorit şi banda sa împrăştiată. Rasul Ăluia ar fi rănit uşor. Constantinopol, 11 Ianuarie. Poarta a declarat că va participa la conferinţa sanitară internaţională din Veneţia. Constantinopol. 11 Ianuarie. Iu urma fierberel ce continuă să domnească între creştini şi mahometanl, guvernatorul insulei Creta a cerut formarea imediată a trei companii de geandarmerie, pentru Canea, Re-tino şi Candia. Aceste companii se vor forma în termenul de 4 pînă la şease săptămînl. Constantinopol, 11 Ianuarie. Ştirea că episcopul bulgar Monseniorul Si-nessi, ar fi primit beratul pentiu catedrala din Uskub, este prematură. Filipopolî, 11 Ianuarie. La Constantinopol s’a râspîndit o broşură publicata d) ulemaş-il (preoţi), as. pra datoriilor Kalifulul faţă de naţiune. Această broşură ostilă Sultanului a fost imprimată la Cuir. Viena, 11 Ianuarie. Corespondenţa politică află din Petersburg că se vor face încă schimbări printre personalul superior al miuisterulul afacerilor străine ruseşti, după întoarcerea contelui Murawiew, care este aşteptat peste 15 zile. Copenhaga, II Ianuarie. Regele şi Regina ah primit pe contele Murawiew, care va asista cu tot personalul lega-ţiuuel ruseşti la un prînz al curţel ce va avea loc Duminică.—Contele Murawiew se vaîntoace Marţi la Petersburg. Berlin, 11 Ianuarie. Baronul Marschall s’a întors din călătoria sa de convalescenţă. Agordat, 12 Ianuarie. Grosul dervişilor se află mereti la Ainideb, protegiat de numeroase posturi avansate. Roma, 12 Ianuarie. Italie desminte existenţa vr’unor negociărl anglo-italiene în privinţa Kassalel şi a vr’unel acţiuni a Italiei şi Engliterel în contra dervişilor. Sevilla, 12 Ianuarie. Crisa lucrătaare continuă să presinte un caracter grav. Havana, 12 Ianuarie. Generalul Weyler declară că în urma ultimelor recunoaşteri, nu mal rămâne iu provinciile Havana şi Matanzus, de cât câte-va bande de rebeli caro vor fi uşor risipito. — Munca trestiei de zahăr a început tn mal multe localităţi. MÂSURI in contra cu mei Paris, 11 Ianuarie. Franţa a aderat la Conferinţa internaţională din Veneţia, a cărei iniţiativă a luat-o Austria. Guvernul a interzis pelerinilor Tunisului, Algeriei şi Seuegalulul de a pleca la Meca şi face demersuri ca şi cele-l'alte puteri să ia măsuri analoage. A mal interzis, afară numai de cîte-va puteri desemnate, intrarea in Franţa si în Algeria, a mărfurilor provenind din Realităţi atinse de ciumă. D-RUL BROUARDEL ŞI CIUMA Paris, 12 Ianuarie. D-ruI Brouardel, interwievat. declară «ă situaţia sanitară nu este alarmantă. — El afirmă că ciuma jbubonică n’are o putere mare de întindere. Dacă flagelul şi-ar face apariţia, suntem în măsură de a-1 învinge, a declarat doctorul interwiewat. PRINZUL IN ONOAREA LUI MURA-WIEW Copenhaga. 12 Ianuarie. La priuzul de gală ce s’a dat la castelul A-malienbourg, s’a remarcat presenţa familiei re gale, a contelui Murawiew şi a membrilor le-gaţiunel ruseşti.— Regele a ciocnit pubarul cu contele Murawiew, felicitîndu-I că a fost chemat la un post noii ; ceea ce att tăcut apoi şi cel l'alţl asistenţi. CONTELE MURAWIEW La PARIS . Q Paris. 12 Ianuarie. O notă a 'Agenţiei Havas» zice că baronul de Mohrenheim a informat pe d-nu Hanotaux că, din ordinul Ţarului, contele Murawiew va veni Ia Paris, după ce va părăsi Copenhaga, spre a se presenla preşedintelui Repiibiicel şi a intra in relaţiunl cu miniştrii francezi. Contele Murawiew va sosi Joul şi va sta la Paris 48 de ore. Joul va fi un prînz oficial la EtiseO. DI VERSE D1NCAP1TALĂ Pungaşi prinşi. — Agenţii poliţiei de siguranţa a fi prins zilele trecute pe un vestit spărgător de meserie, Iorgu Ştefanescu, care fusese condamnat Ia 5 ani închisoare pentru furt cu spargere săvirşit în Galaţi, şi care se refugiase în Capitală pentru a-şl continua meseria. »** Erl s’a prins, tot de siguranţă, autorul furtului de bijuterii săvirşit in dauna d-lul O-zias Negreanu, din calea Rahovel 11. Pungaşul este un lucrător lăcătuş [[din bulevardul Pache, numit Lazăr Lăzărescu. Obiectele furate, în valoare de peste 2000 lei. au fost găsite îngropate intr'o cutie tu grădina Tel. Accident nenorocii. — Erl, pe la orele 4’/s după arniazl, Filip Stănloiu, servitor la d. I. Reischer din strada Răscrucilor 3, pe când se ducea eu caii stăpânului săii la potcovit, a fost trântit de cal. CeM’alt cal. care era liber, speriindu-se, i-a tras o lovitură puternică In cap şi i-a scos ochiul. Nenorocitul a fost transportat înlr'o stare desperată la spitalul Colţea. DIN ŢARĂ împuşcat cu revolverul.—Acum clte-va zile, în comuna Lupoaia din judeţul Mehedinţi, s'a săvirşit o crimă în următoarele împrejurări : Nistor Mandreş, locuitor din Balta de jos, ducindu-se Ia G. lonescu cu care avea afaceri de regulat, a fost ucis de către fiul acestuia. M. G. lonescu, cu un foc de revolver. Se crede că o răzbunare a decis pe lonescu a face aceasta. Poliţia imediat a arestat pe criminal. (*&F>it mort.—Din Olteiiiţa ni se serie că în ziua de 8 Iauuarie s’a găsit mort în coliba din balta moşiei Vulea lui Soare, locuitorul Coman Min, în vîrstă de 50 aql, păstorul oilor Iul Zamfir Bobocea din Ulmenl. Autorităţile din comuna Spantor, fâclnd cercetări, ah constatat că moartea a fost naturală; DIN STREINATATE Bombe de dinamită.—In Barcelona s'aiî găsit două bombe pline cu dinamită, îngropate în împrejurimile oraşului, aproape la suprafaţa păniîntulul. O panică grozâvă s’a produs printre locuitorii din acele părţi, afltud că la un moment dat puteatî fi aruncaţi în aer. Poliaţia a deschis o anchetă. Iuvaziune de şoareci. — Cu ocaziunea unul concurs de clini şoricarl ce trebuia să se ţie la Chapelle-lez-Heriaimont, o societate din oraş a comandat la Paris un transport de şoareci. Intr’o colivie de lemn 175 de şoareci so» şiră cu primul tren la destinaţiune. Şoarecii rămaseră în«ă noaptea în magasina-giti şi profit înd de acest timp roaserâ lemnul coliviei şi evadară cu toţii. A doua zi se organiză o adevărată vînătoare ; 73 dintre fugari ati putut fi prinşi, dintre cari 40 în coteţul şefului de gară. Cel-l'alţl, ari năvălit de ‘sigur "în locuinţele orăşenilor, unde lucrează acum pentru propăşirea rasei şoarecilor din canalele Parisului. ECOUKt *** Societatea studenţilor iu farmacie a anunţat pentru anul acesta şeapte premiurl şi anume : Premiul d-rel O. Vlachu, pentru o lucrare de Botanică ; Premiul d-iuî dr. N. Angelescu, pentru o lucrare de Farmacognozie; Premiul d-lul St. Bogdan, pentru cea mal bună lucrare de Farmacologie şart Botanică, prezentata societâţel in timp de un an. Cele-l’alte premiurl se vor da din fondul societăţel şi anume pentru chimia farmaceutică, pentru chimia analitică şi pentru chimia alimentară. Att dreptul a concura şi membrii corespondenţi din provincie, www.dacoromamca.ro EPOCA ULTIME INFORMATIUNI SCANDAL "ETERN Mişcarea funcţionarilor C. F. R. in loc să se potolească, a luat proporţi-uni atît de îngrijitoare, in cit azi nimeni nu e sigur pe ziua de mtine, nimeni nu poate şti ce. se va intîtnpla mtine. Şi această stare îngrijitoare de lucruri se atribuie pe de o parte acelor agitatori, cari caută a hrăni speranţe aproape irealizabile în micii funcţionari, şi pe de altă parte guvernului şi ziarelor sale, cari nu găsesc nici un cuvînt ca să potolească spiritele excitate, saii măcar să indrumeze mişcarea pe cale sănătoasă. Atitudinea nepăsăloare a «Voinţei Naţionale» şi a « Liber aiului», cari pînă azi n'an dat nici o linie despre această mişcare, e atît de suspectă în cit produce impresia că sturdzişlil şi slătes-oiştii încuragiază în mod tacit mişcarea spre a putea răsturna cit mai curmă cabinetul d-lul Aurelian. Morala politică,că un partid de guvernă mint, un partid care se află la putere nu poate să încurajeze asemeni mişcări periculoase siguranţei statului, —este cu desăvîrşire ignorată de presa colectivistă. * * * Ştim că d. Saligug, precum şi tocdă lumea, recunosc în parte de drepte cererile micilor funcţionari, dar acesle cereri nu pot fi realizate sub presiunea unor ameninţări revoluţionare. Şi apoi nici rancunele personale ale capilor mişcării nu pot fi luate în seamă de nimeni, de absolut nimeni, căci d-nii ingineri Miclescu, Cottescu, Mănescu, Dragu, Rimniceanu, Popescu, Mareş, Vartiadi, îlerescu şi toţi funcţionarii superiori nu pot fl destituiţi de hatîrul acelor capi ai mişcării, cari ’şî-au început carierele ca băeţi de prăvălie şi invidiază azi situaţia oamenilor cu studii speciale. Funcţionarii cei mici ar trebui să se gîndească, în interesul chiar al viitorului lor, că vechil slujbaşi nu pot fl daţi afară numai din cauza neastîmpărului lor de a avansa cit mai curînd. * * * Se zvoneşte c& peste două-trei zile sau eel mult la finele acestei săptăuiinî, funcţionarii inferiori se vor pune în grevă? oprind trenurile prin gări şi suspeudîud circulaţia pe toate liniile. Zvonul este răspîudit de eei doui capi ai mişcării,d-nii Zamfir eseu şl Theodoru. Si în adevăr, toate liniile telegrafice sunt oarecum sechestrate de rnloii funcţionari, cari Iară nici un control se înţeleg între dînşii în toată libertatea. Aşa, eri după amiazi fiind deschisă linia dintre Bucureşti şi Galaţi pe seama direcţiei, un telegrafist de la vr'una din staţiile intermediare a trimis o circulară tovarăşilor săi din Galaţi prin care-i îndeamnă să reziste încă vr'o cîte-va zile, cîud apoi se vor pune în grevă cu toţii şi... (urmează o înjurătură trivială la adresa funcţionarilor superiori). Această telegramă circulară, precum şi altele foarte multe, an fost descoperite de inspectori, dar c imposibil a se da de urma autorilor lor. Toate ordinele şi toate circulă-rile «lirecţiei sunt nesocotite de cîte-va cuiburi de agitaţie. *% Agitaţiile cele mat mari se urmează la Iaşi, Galaţi, Brăila, Buzău, Piteşti şi Craiova. La T.-Se-verin şi la Ploieşti agitaţia e mai slabă. Prin cele-l’alte localităţi şi în special în Capitală, la Vîrcio-rova, Predeal, Burdujenî, etc. spiritele sunt foarte liniştite şi toţi funcţionarii condamnă cu energie pe colegii lor, cari au căzut victime ale sfaturilor perfide ale d-lor Zamfir eseu, Theodoru şi Po-sescu şi ale senatorilor Micescu şi Perieţeanu-Buzău * * * Una (lin armele de agitaţie ale capilor mişcării este şi zvonul că direcţia a pregătit deja un număr de tvr'o 20 de destituiri şi 100 de transferări. După informaţiile pe cari le-am obţinut din izvoare autorizate, suntem în pozi-ţiune a declara că aceste ştiri sunt absolut neîntemeiate. Direcţia nu mal în cazul aceia va recurge la noul măsuri severe cind mişcarea va continua a avea un caracter ameninţător. * * * Aflăm ca direcţia generală a C. F. li. a luat măsuri ea circulaţia trenurilor să nu fie suspendată îu cazul unei greve generale. $ a asigurat coucursnl trupelor de geniu, cari la nevoe vor îulocul pe grevişti. In cazul acesta, însă, 3 traficul va fi mai redus şi în cazul cel mai rău, circulaţia va fi suspendată pentru cîte-va ore numai pe liniile seeuudare. * . * * Zvonurile despre demisiunea d-lui Salignţi sunt inexacte, ori cît ar dori colectiviştii şi in special sturdziştil a-ceastă demisiune. * * * D. Vasile Lascar a trimis o circulară telegrafică tutulor prefecţilor, iuvitîndu-I să-l ţină în curent despre toate mişcările funcţionarilor C. F. R. Ingerinţele administraţiei din Put-na în scopul de a face sa cadă d. G. Constantinescu, candidatul conservator la colegiul II, se fac pe faţa şi fara cea mal mica jena. SubprefecţiI aQ confiscat apelurile candidaţilor opoziţiei trimise la alegatori; cetăţenii sunt ameninţaţi de agenţii administraţiei şi tot felul de prigoniri aQ fost puse în joc numai pentru a asigura reuşita candidaturel d-lul Saveanu. . Şi sa se mal zică cum ca d-nu Petre Slavescu, noul prefect, nu un om cu moravuri noul ! Consiliul comunal din Seghedin, in şedinţa sa de la 10 Ianuarie, a hotarît să dea în judecata pe Liberalul Gălăţean, care cu ocazia procesului Brenning a acusat pe merrbril acestui consiliu cum ca ar fi tost mituiţi de casa Georgi. Preşedinţia consiliului de miniştri ungar, a făcut demersuri pe lingă ministerul de externe din Viena, cerînd intervenirea lui pe lînga guvernul romîn pentru darea în judecata a Liberalului Gălăţean şi a d-lul Malaxa. Aseară aQ plecat la Botoşani mal mulţi membri aî partidului conservator pentru a da sprijinul lor d-lor G. Panu şi P. Carp, cari se presinta la scaunele vacante în Senat şi Camera. Toate ministerele şi-aQ întocmit budgetele lor pe exerciţiul 1897-98 pe cari le-ao şi înaintat ministerului de finanţe. Singur ministerul de resbel a întîrziat cu întocmirea budgetului său. D. general Berendeiu, ministru de război, voeşte sâ cunoască mal întîiQ cum se vor echilibra budgetele celor l’alte departamente precum şi excedentele ce vor rezulta pe exerciţiul viitor pentru a putea prevede, în budgetul ministerului de război, sumele necesare a com-plectarel armamentului şi a celor l’alte cheltuell. Eli s’aQ întrunit, sub preşedinţia M. Sale Regina, comitetul societaţel de caritate ^Elisabeta Doamna». Cu ocazia aceasta, d-na general Mânu a îmnînat augustei preziden-te suma de 300 lei, donaţiune din partea d-lul Hagi Panteli. Pe ziua de 15 Ianuarie s’aQ făcut următoarele numiri şi permutări de revizori şcolari: d. P. D. Părscoveanu, licenţiat in litere, actual revizor şcolar al judeţului Mehedinţi, s’a transferat în aceeaşi calitate la judeţul Vlaşca, după a sa cerere, în locul d-lul 11. Vel-culescu, care trece ca revizor şcolar al Capitalei în locul d-lul CăpitanovicI; D. C. Prolopopescu, actual revizor al jud. Constanţa, în aceeaşi calitate la jud. Ialomiţa, în locul d-lul Vasilescu; D. C. Antonescu, revizor al jud. Făl-ciu, in aceeaşi calitate la Constanţa; Dd. I. Petrescu, L. Mătăsaru şi C. Vartic, institutori in Iaşi, sunt numiţi revizori şcolari la jud. R.-Sărat, Fălciu şi Suceava; iar d. D. Bungeţeanu, institutor în T. Severin, e însărcinat să gireze afacerile revizoratulul şcolar de Mehedinţi pănă la numirea unul titular. Banchetul JLfgel A-seară s’a dat, în sala restaurantului de la hotel Union, banchetul pentru sărbătorirea Unire! Ligel. AQ luat parte la banchet mal toţi membrii fostului şi actualului comitet şi reprezentanţii secţiunilor Ligel din întreaga ţară. La orele 8 soseşte d. Coroianu, avocat din Cluj şi membru în comitetul naţional din SibiQ, şi este primit în a-plause de întreaga sală. D. Perieţeanu-BuzeQ a ridicat primul toast, vorbind pentru unirea Romînilor de peste munţi, cari, zice d-sa, trebue să urmeze exemplul dat de membri Ligel culturale din ţară. D. profesor Vladescu sărbătorind actul de unire, in cîte-va cuvinte calde şi pline de entuziasm face apel la delegaţii secţiunilor Ligel din ţară pentru ca să ajute comitetul central in greaua luptă pentru a pune pe o cale bună şi dreaptă mişcarea naţională. D. Coroianu, vorbind tot in acest sen-, declară că acum cind Liga Culturala este unită, comitetul naţional va lucra cu mal multă rlvnă in cestiunea naţională, unirea Ligel fiind o încurajare ce se dă întregel mişcări pentru luptă. D. Neniţescu face apel la noul comitet al Ligel şi ’I cere să lucreze fără patimă şi fără nici o consideraţiune de politică internă. Liga nu este a nici unul partid, zice oratorul, este a tuturor Romînilor. D. Delavrancea, răspunzind, declară că nici o dată nu a fost călăuzit de cit de simţimlntul de naţionalitate şi că în această luptă nu trebue să se amestece luptele politice. AQ mal vorbit d-nii Venlura, Roberlo Fava, Tamara, Miculescu, Barbu I’ălti-neanu, Tache Policrat, Rădoi, Cheţianu din Craiova, I. Bacalbaşa şi alţi ciţl-va delegaţi din provincie al căror nume ne scapă. Banchetul s’a sfirşit la orele 11 şi jumătate. Tabloul înaintărilor în armată ■ . mazl tabloul înaintărilor la alegere, stabilit de inspectorii generali al armatei. Acest tablou vor servi de bază la promoţiunile cari se va face în cursul anului acesta. In arma infanteriei La gradul de locotenent: suh-locotenenţil M. Chiriţescti, Clirist. Perişoroanu, Gr. Cer-nătescu, I. Pâdureanu, N. Constantinescu, I. Nestor, I. fiavidescu, G. Poenaru-Bordea, C. Ionaşeu, G. M. Botez, I. Seolbăţeanu, I. Iepure, N. Georgescu, Ion Gogan, I. Solo mon, A. Georgescu, G. Crivăţ, I. Măruţă, A. Florescu, Dini. Popescu şi G. Florescu. La graduljde căpitan: locotenenţii : Ma-nolescu, Em. Mladian, A. Gherescu, Al. Smeu, St. Roman, C. Marmara, Ad. Stoc-nescu, V. Pipirescu, D. Botez, T. Enăchescu, P. Neic.u, G. Popescu, Al. Dimitrie, Al. Cal-tnuschi, Al. lonescu, C. Boboc, SI. Perie-ţeanu, G. Lupaşcu, P. Zătreanu, G. Scarla-tescu, N. Urdâreanu, G. Anastasiu, N. Pe-tracliescu, T. Balmez, C. Jipa, C. Raşcauu, G. Liciu, P. Carabeţeanu, Marin Popescu, A PopovicI, I. Badescu, G. Dondoe, M. Pre-torian, M. Moscu, Traian Magheru, I. Heisu, C. Anghelescu, D. Băltăreţ, A. Condurache, V. Farcaşanu, M. Capril, G. Logadi, lulius Chehaia, B. Tudorache, V. Boţea, V. Şei-caru, St. Ştefănescu, C. Popescu, St. Anto-niu, D. lonescu, N. Opran, G Dumitrescu, N. Oprescu, Al. Graure, M. Păltineanu, C. Ghidionescu, Dc. Niculescu, Z. Teodorescu, St. Florescu, Em. Stânceseu, A. Potlogianu, Gr. BerendeJ, Filip Baronescu şi Marin E. lonescu. iiLa gradul de maior: căpitanii: Dionisie Bănescu, Marin Niculescu, C. Anastasiadi, G. PopovicI. G. Gafencu, C. Tetrat, Q. Găi-şeanu, G. Miuculescu, Traian Doiculescu, E. Romanescu, Traian Calotescu, P. Bala-nescu, N. Nicoleseu, P. Velico, Vasile I Vasiliu, NedelcovicI, G. Mirinescu, G. Di-mi Ir eseu, C. Savopolu, R. Conrad, C. Ga-luşcâ. La gradul de loeot.-colonel: Maiorii: M. Brâtianu, Chr. Teodorescu, C. Spiroiu, M. Dancov Constantinescu, N. Şendrea, Luca Vlădoianu, G. Mănescu, I. Petroianu, Ion Cantea, M. G. Chica, G. Paraschivescu, Chr. Dimitrescu. D. Viişoreanu, G. Lamliru, I. Mateescu, Benone Anastasiu. La gradul de colonel: Locotenenţii Coloneii : D. Boteanu, Al. Hiotu, Al. tarea, Al. CăpitanovicI, I. Petroviel, Anastasescu, St. Magheru, C. Boerescu, A. Georgescu. Iu reservă La gradul de locotenenţi: Sub-locotenen-ţil : Al. Mihaleea, H. Meitani, D. Brătianu, C. G. Lupu, M. lonescu, Emil Lăzărescu, St. IonciovicI, M. Paulian, G. Iacobescu, M. Ştefănescu, G. Urzescu, C. Pădure, Chr. StoicovicI, I. Nicoleseu, D. Ispas, M. Meţu-lescu, C. Demetrian, C. Panaitescu, D. A-nastasifl, G. Mateescu, P. V. Andreescu, I. Basarabeseu. La gradul de căpitan: Locotenenţii : P. Anastasia, Vladimir Cantacuzino, St. Crâini-ceanu, Al. Limburg, N. Cozadini, H. Hugo, Şerban Georgescu. La gradul de maior . Căpitanul D. Mincu. In arma Cavaleriei La gradul de locotenent: Sub-locotenen-ţii : M. Quintescu, V. DancovicI S. Pliui-ceanu, E. Bali, I. Moescu, T. Iacobini Şj N*gruzi. La gradul de căpitan. Locotenenţii: Ap. Dumitrescu, E. Vladescu, N. Portocală, G. Grunea, Doxake IoanovicI, C. Palada. La gradul de maior: Căpitanul Pre-torian. La gradul de locot.-colonel.- Maiorul Oprişan. La gradul de colonel. Loeot.-colonelil: Ciolac şi Florescn In reservă La gradul de locotenent: Sub-locolenenţil Ion Solacolu şi Carol Mitilineu. La gradul de căpitan. Locotenenţii: C, MebtupciU, C. Ad^giescu, Alfred AngeJescu: I. Cretianu, D. Racovitză, M. Laptew. Frank- Maor şi St. Căinărăşescu. La gradul de maior: Căpitanii: D. Ursu şi C. Milicescu. O numeroasă adunare de profesori s’a ţinut eri, Duminică, la liceul Sf. Sava, sub preşedinţa d-lul B. Florescu, Era vorba să se discute regulamentul d-lul Poni, regulament care a fost viu atacat de d-nii Georgian, Mirescu şi Florescu. La adunare aQ fost de faţă Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris Biicuresel,-2, Strada Nouă. 3.—Bueurescî DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂIU ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vînzare toate eşantiioanele cu preţuri scăzute Aceste articole sunt : Jupoane de mătase şi de lînnă. Rochii şi cupoane de stofă, MatineurI de mătase, Robes de Chambre, Mănuşi de bal cu preţuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours du Nord de la 50 fr. şi altele. profesori şi directori din provineje, şi profesoare de la Asii şi şcolile secundare de fete. D. Georgian a vorbit mal ales in contra dispoziţiunilor din regulament privitoare la probele in scris, care, fiind dat obiceiul copiatului, sunt favorabile şcolarilor leneşi şi dăunătoare pentru cel buni. D. Mirescu între altele, s’a ridicat în contra ştergerii unor sărbători consacrate de legea noastră. D. Florescu a dat dovadă ca acest noQ regulament a şi fost violat, şi a citit o petiţiune a unor părinţi alingătoare de soarta şcolarilor preparaţi în particular. Adunarea a ales o comisiune, com-pu ă din d-nii B. Florescu (S. Sava şi Mihal Viteazul), Mirescu (Lazăr) Georgian (Sf. Sava) Crasan (Şcoala comercială Matei (Cantemir şi Matei Basarab), şi Patrognet (Şincal). Această comisiune va aduce rapo, tul săQ asupra regulamentului, Duminică, 19 Ianuarie 1897, la adunarea ce se va ţine la liceul Sf. Sava, adunare la care e invitat întreg corpul didactic secundar. camTra Şedinţa de la 13 Ianuarie Prezidează d. Gianni. Preşedintele consiliului depune un proiect de lege pentru instituirea Casei Rurale. Camera aplaudă. D. Lascar depune un proect de lege pen-tiu organisarea serviciului central al ministerului de interne. D. Stavri Brătianu anunţă o interpelare asupra călcării legii care garantează libertatea individuală şi asupra arestării ilegale a d-lul Olteanu, ziarist. D. Iepurescu întreabă dacă la ministerul domeniilor se lucrează la legea pentru brevetele de invenţiune. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, răspunde că chestiunea presiută multe dificultăţi şi Parlamentul nu poate intra în cercetarea el. Fâgădueşte Insă că proiectul va fi adus în discuţie chiar în sesiunea aceasta. SENATUL Şedinţa de la 13 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2 şi un sfert sub preşedinţa d-lul P. Grădişteanu. D. V. Lascar, ministru de interne, depune proiectul de lege pentru înfiinţarea casei de pensiuni a funcţionarilor judeţeni şi comunali. Se admite urgenţa. D. G. Esarcu-Baeău aminteşte despre interpelarea sa adresată ministrului lucrărilor publice, cu privire la mişcarea funcţionarilor căilor ferate, şi cere a se pune la ordinea zilei în termenul prevăzut de regulament, pentru Miercuri. .Se aprobă. D. Micescu roagă biuroul de a pune în vedere d. ministru al lucrărilor publice ca si-I pună la dispoziţie dosarele lucri r’lcr pentru prelungirea liniei ferate Curtea de Argeş Câinenl; aceste dosare fiind deja cerute de d. senator Vericeanu, doriod a anunţa o interpelare asupra acestor lucrări. Senatul trece la ordinea zilei şi se o-cupă cu indigenate. ULTIMA OR A D. Scorţescu voind să-şîdes-volte azi la Cameră interpelarea în chestiahoţiilor de la portul Constanţa, a fost împedi&at de unanimităţi cu un zgomot infernal. D. Stoicescu s’a rugat ca d. Scorţescu să-şî a-mîne interpelări a, dar d. Scorţescu a zis: în chestie de pungăşii dovedite, nu încape a-mînare. Doctorul I. Vellan SpedalUt pentru Goale interne şi sifilitice Consultaţiunî de la 1—3 p. m. şi la orele 6 p. m. Strada Luterană 19 Doctorul Galmiir de lo facultatea din Paris Npecinl pentru Goalele de stomac 27—Strada Doamnul | 27 Consult. 2—4 Inconsolabilii: Căpitan I. Morait, Mărie A. Gorjan şi general A. Gorjan cu fiii lor : Elena Bastache şi fiii săi; Elena A. Filitis şi fiii săi; Ecaterina Predescu şi fiii săi şi Mărie M. Ferichide, aQ profunda durere de a face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitei lor mamă, soacră, mamă mare, cumnată şi mătuşă, SEVASTITA I, MORAIT decedată la Piteşti, la 11 Ianuarie, Îu vîrstă de 66 ani, şi roagă pe amici şi cunoscuţi să bine vo-iască a asista la celebrarea serviciului divin al Inmormîntăril, care va avea loe la 13 Ianuarie 1897, ora 2 p. ni. la domiciliul defunctei, de unde cortegiul tunebru va porni la cimitirul local. Acel din amici şi cunoscuţi cari din eroare n’aO primit invitaţiunl, sunt rugaţi a considera aceasta ca invitaţiune. Aduc la cunoştinţa onor. mele clientele că am vindut Ionic mărfurile răimsHe In vechiul meo magasin din Palatul legaţiuneî ruseşti şi reîntors acum din I*AUIS şi LOX-DBA, am instalat un nod şi elegant magasin sub vechia firmă J O K € F Y € L t; n Calea Victoriei No. 102 In faţa Fătatului Ilegal Tot ce are Farl-ml şi Londra mal noii şi elegant in CRAVATE, BATISTE. MÂNUŞI, BAS I OANE, UMBRELE. LINGERIE, etc.. se găsesc la magusinu! med, în tot-d’a-una bine asortat. Pe lingă lingeria gata. am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modele franceze şi in acelaş timp am intrat în legătura cu cea mal mare Casă de Broderii din Parie. ast-fel că ouor. mei clienţi, vor putea comanda după un catalog special, orl-ee fel de broderii pe batiste Cu stimă Proprietarul Magazinului Jockej’ Ciul» Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de came, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea osului, nervilor şi a cărnei musculare Vinul Beef-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a 50 grame de carne prin 1, pahar do vin. El pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrîslnice. Intrepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Alt in, Roşu, ThQringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente sati învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat In raportul săfi către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-dtcină şi singurii cari au primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 în Paris. In detail : Farm. Brus, Altin, Roşu ThQringer şi în toate farmaciile din ţară. PREŢURI MODERATE Casa de Sănătate Dr. Z. KIRIAO STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiulnl Romîn Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne saQ chirurgicale în condiţii foarte avantagioase. ^ersoanele cari doresc, se pot căuta In a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic ? ! ELIMINAR A CĂRSUNIL R STREINI ! ? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 30—70 °/o „întrebuinţarea păcurel combinată cu aeru comprimat" Planuri şi instalaţiun! pentru cazane cu abur, cuploare pentru fabrici da cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funeţionînd în fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie. JAUQUES I. t!ATZ Inginer-industrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti. MOBILE In Calea Dorobanţilor 86 Proprietatea d-luî lirâtiann Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru sărbători Patine! Patine! de prima qualitate şi de toate sistemele se găsesc de vluzare la B. D. ZISMAN Mngatiiu de arme si veloeipede — 41, CALEA VICTOBIEI, BUCUREŞTI - Cereţi prospectul ilustrat de PATINE ce se trimite imediat gi-atls şi frnneo- www.dacoromardca.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pini 1* 10 publloaţn 80 bani lima pentru fle-care dată, fl d* la 10 fn »us 30 bani linia._________ _ Spectacole Teatrul Xaţlonal. — Marţi 14 Ianuarie 1*97, se vor re-presei: ta: MuBT FAR A LUMINARE dramă în 3 acte de d. loan C Bacalbaş* fl -«Soare de Toamnă» comedie in-fr'uu act localizată de V. A. Urechii. Opera Konilim Luni 13 Ianuarie 1890 a V-u re* presentaţle extraordinari a trupei lirice cu concursul d-uel Ada Adlny ae va representa . ERNaNI operă in 4 acte ei un tab'oti de Francesco Măria Ptave. Mustea de GlPKeppe Vecdl. Traducea de Andrei C. Bagav._ ▼ ea Irul Liric. pentru llugo. fi tfrtui Ilegal Horn in Certa r & idoli. Sala EforieI In tot timpul carnavalului de 5 ori pe săptămînă -«Bal Mascat►.___ Sala Hragadiru. In fle-oare seară concert de orches* tră aub conducerea d*lu! Feters. Vinerea ooncert Htgh Life Gafe iraţionala. Orchestra Bublnşteln fi-a început concertele. Închirieri şi arendări De lucii Ir lat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu ohlrle pe termen de fl ani, începători de la 38 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce informaşlunl de Ia Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştirbe v-Vod& Ne. 3 Bucureşti. închiriere, în soseaua Jlauu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerle, lăptărle, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwalul Oolţea se va pielungl aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de zid pentru ICO vite şl 10 oamere eu sili, puţ in curte. A se adresa Calea Dudeştl 4. De dat în exploatare pădurea Goleasoa din Jud. Musoe situată la 8 Klm. de gara 8'hltu Golesol, pădure bătrină, de 100 ani (stejar şl fag). Pentru lămuriri a se adresa la d . G. C. Nanu—proprietar Cimpulang. De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo Vlaşca) întindere aproximativă 3600 pogoane, avind şase. sute pogoane grlfl arate cu sămînţă murată oalitate cea mal bună. A se adresa, 30, Strada Lumini, Bucureşti. D© arendat cu înoepere chiar de acum moşia .xaaca» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii po toate arabile, avînd două xulT pogoane grîfl arate cu sămluţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Rachtlvan, avocat, strada Fîntîue! 28, Bucureşti. Vînz&ri şi cumpărări • vlniare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştl-Plţl-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46* e vluiare lemne din pădurea Paşcani. Stinjenul, după calitate, 66 şl 60 franci. A se adresa : Str. Batiştel 16 Oamere mobilate Hbemen* Vodă, lingă Cameră şl Trl- Hotelul Pieţei banale’ Cereri şi oferte do servioi Un agricultor oare a absolvat Aoadamta de agricultu *• rouiîn, 32 ani. şl a stat ca eoonom 3 ani şl jumătate la In rourlle conte.ui Estterhâzy, specialist în creşterea şl dresarea cailor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog aub Agricultor Mirt 1 * lasy (Strada Seule seu 5). Informaţinnl utile I.ftptnrla Arcudn lîngfi grădina Herăstrăd, l.nplede vacă specialitate pentru copil şl cură cu lapte, 50 bani litrul. liHpte bivoliţă 6o bani litrul, Unt muperHm 6 lei kilo. l’reiuft o jumătate litru 1 led. Lapte bătut 30 bani litrul. Transportul la domiollid e copilaş în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-Jlel Arcada, in Bucuresol, Dlonisie 40. Un pianist routtnaA oferă serviciile sale la soirile dansante şl baluri pentru un bonorariu modest. S. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 00. Franţalse dtplomăe duaire ieşons particulare». Ad. bu* re au du Journal.________________________ Firme recomandabile ___________Adrese_________________ Advocaţi Mltinil A. Rnohllvuun Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. €r. Florencu, avocat, s’a mutat în Oalea Do* robanţilor No. 202.__________ Bibliografii A apărut «No. 29 al Biblfotecel de Popularisare, In Lanţ!!* (Lee TenaLlles) Dramă în 3 acte de «Paul Hervieu*. Drama Iul Hervieu reprezintă o lncrare literară de mare valoare şi de un gen puţin obicliiult în literatura drunatloă franceză. Limba alensă şl stilul de preolulune ra ă ale autorului ad făcut ca această operă să fie premiată de Academie. «Fausses Acussation* de «Caraglale*. Celebra dramă «Năpasta*- a cunoscutului nostru dramaturg şi literat a apărut îu traducere franceză Preţul Lri 1.60 «Apdtrea* de «Tolstoî* de «X. Neuschotz*,© comedie moderni ou mult spirit, care ho ridică în oontra principiilor tolstoiaoe- —Pretai Lei 150 «Carnetul învăţătorului rural* şi «Carnetul Institutorului urb%o^. Ambele aceste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactic primar rural şl urban din ţară. Ele o -prind o colecţie de legile cele iual importante şl folositoare institutorilor şl învăţătorilor» precum şi diferite alte notiţe, calendar, et *. etc., făcîndn-le indispensabile celor interesaţi. Fle-care carnet legat elegant oostă numai Lei 1 25. Toate acestea se află de vîn/.are la orl-care librările din ţară. A apărut fascicol» a 2-a din voi I, «Enciclopedia Homî-nft* publicată din însărcinarea şi sub auspiciile asociaţi unei Transilvane «Astra*.—Deposlt general pentru Itomînla C Mdller, Bucureşti, Calda Victoriei, 53. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. fi Strada Lipscan! No. fi Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Coreul pe ziua de 11 Ianuarie, 1867 Curnp. Vînd 4«/c Rentă AmortTsabilă. . . 86 87 5 •/o » Amortis&bilă. . . 96 97 — 6«/o 6*/o Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 95 3/. 102 96 V* V* 5°/o * » » 1890 96 •/. 97 ‘/. 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 7. 6»/. » » Urbane . 89 V» 89 7« *»/. » » » Iaşi. 84 «4 V» Acţiuni Banca Naţională. 1890 — (910 » > Agricolă . 228 — 231 — » Dacia Romînia asig. 455 — 458 — > S-tea Naţionala asig. 493 — 496 — S-tslea de Coostrucţiunl . 207 — 210 - Florini valoare Austriaca. 2 10 i 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . 89 • — 93 — » rubie hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-ciUndrict, din {abt ica Albert A Cţ«, Franke.nthal ţi nu caractere din fonderia de liter, ninsei (Un fratih furt A. M. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 158i LOUI8 JACCOLUOT MÂNCĂTORII DE FOO — Aveţi bunătate să ne duţl numele ş adresa d-v. domnule, pentru a ne face raportul, zise unul din agenţi. — Contele Olivier de Lauraguais d’En-Iraygues, castelul Lauraguais, strada Saint-Dominique, răspunse tlnărul. Gentilomul negru salută şi cel doi agenţi se închinară cu respect; şi pe cînd unul din el trecea in carnetul săli de serviciu, indicaţiuniie pe cari le primise, cel l’alt ajuta pe conte de a se sui în trăsură. — Sunt generalul Don Jos£ Corrazzon, ministru plenipotenţiar al ropublicel de Panama la Paris, adăugă străinul; încîutat, domnule conte, de a putea să vă fiii folo-sitoi In această nefericită ocasiune. Agentul se suie lingă tinărul conte şi îl susţiuea de braţ. — Domnul conte nu mal are trebuinţă de serviciul d-tale, zise d-ru Jcsd Corraz-zou, agentului, îl voiii depune chiar eii la domiciliul săti. — Regret de a nu putea să fiii următor dorinţelor Excelenţei Voastre, răspunse agentul, dar noi nu putem să părăsim un rănii de cit după ce-1 vom fi depus la domiciliul sări ; aşa avem ordin. — Cînd ar fi singur, insistă don Jose, dar In cazul de faţă... — In ori şi ce caz, Excelenţă. Dacă m’aş supune dorinţei d voastră, mîine aş fi destituit ; afară de necesitatea de a proteja pe cel rănit piuă în momentul cînd el va fi transportat la loc sigur, trebue să ne asigurăm la domicilii! despre identitatea Iul. Nu mal era chip ca să mal insiste ; don Jos6 tăcu şi se aşeză şi el In trăsură or* donînd vizitiului de a merge la pas spre castelul Lauraguais. Rana tlnârulul conte era în adevăr foarte uşoară, de abia era o mică zgârietură care d’abia făcuse să iasă puţin sînge. Lovitura dată din sus în jos străbătuse hainele contelui şi leşinul fusese provocat mal mult de emoţiune de cit de durere. Sosit la castelul săli, contele mulţumi în mod călduros ambasadorului Panamalei pentru graţiosul săfl concurs, remise carta sa de visitâ agentului, pentru a-i uşura serviciul, ruglndu 1 ca să nu intre de oare ce prezenţa sa ar putea să turbure pe bătrî-nul marchiz înainte să-şi dea seama de puţina gravitate a stărel fiului săti, şi des-chizlnd cu cheia pe care o avea la el uşa intrărel de serviciu, intră în castel cu un pas sigur, ca şi cum nu i s’ar fi lutîmplat nimic. ŞŞjAgentul se închină respectuos în faţa lui don Jose. şi se prefăcu că se retrage ; dar trăsura abia pornise şi el se puse în urmărire; cînd o ajunse se aşeză pe osia de Ia spate murmurtnd: — Acest particular, grozav dorea să râ-rnînă singur cu contele... şi apoi, prea s’a găsit imediat după trei agresiuni succesive... Un general negru!... In sfîrşit... o să vedem. Trăsura reluă drumul spre piaţa Concordiei, trecu prin Champs-Elysees şi cu puţin mal Înainte de arcul de Triumf, luînd-o pe strada Tilsitt, intră cu aceiaşi iuţeală pe poarta unul otel princiar, care se închise imediat în urma Iul. Agentul nu avu de cit timpul ca să sară din locul In care călătorise urmărind pe generalul neg.u, ceea ce-1 făcu să cadă de brînel In curtea otelului. încă o secundă pe întîrziere, şi era închis şi el în curte. Adresîndu-se atunci unul .cîrciumar din faţă care tocmai închidea prăvălia, avînd aerul de a-şl face serviciul: — Dar cine oare şeade în această splendidă casă ? ÎI zise el In treacăt. — Generalul don Josd* Corrazzan, ambasadorul Panamalei, răspunse negustorul. — Mulţumesc ! Bună seara, domnule agent. Fraier, aşa se numea agentul, îşi urmă drumul cu pasul încet şî cadenţat, particular păzitorilor de noapte, fără ca să cedeze tentaţiunitor pe cari i le făcea cîrciumarul. La întoarcere, se opri, admirînd îndelung castelul generalului negru, dedîndu-se la o mulţime de gindurl, pe cari le încheie eu aceste cuvinte: — Ori cum... unde dracu merge generalul negru traversînd pe la ceasurile unul din noapte piaţa Concordiei în spre palatul Bourbon, cînd el şade lingă arcul de Triumf? Trebue cercetat!., trebue cercetat! Mîine nu sunt de servieta... mă voia ocupa de acest lucru. Froler, supranumit «ccl setos», fost brigadier al siguranţei şi unul din cel mal ageri agenţi de urmărire, fusese dat afară din acel serviciu din cauza beţiei şi trecut tn poliţia municipală unde disciplina şi u-niforma 11 ţineaţi mal de aproape. Lovitura fusese destul de grea pentru el, căci avea dragostea meseriei şi era foarte dibacii!. Era aproape să fie numit sub şef al siguraţel, dud din cauza beţiei fuse dat afară, pentru că scăpase pe un criminal periculos, pe care îl urmărise ani întregi şi pe care numai el singur l’a putut încurca. Dar jurase să-şi redobândească locul săi! şi din acea zi fatală lui, nimenea nu putea să afirme că Froler ar li fost văzut într’o eîrciumd. Foarte regulat In serviciu! său, el îşi lua prlhzurile în lăptarii, unde nu bea de cit apă. El visa reabilitarea prinlr’o lovitură strălucită şi ziua şi noaptea era pe urma vreunei afaceri tmarl. Ori care ar fi fos adevărata situaţiuue a generalului don Jose Corrazon, din acea zi trebuia să se păzească bine, căci îşi pusese tn cale pe cel mal devotat şi implacabil din agenţi. (Va urma) ATELIER SPECIAL DE MODE Reparaţiunt aproape GRATIS Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiuni simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIftSA FABRICA OE COROANE 1)1!L€AÎIAKA Calea Victoriei 152, vis-â-vis do 1 liitul Ştirbei Salon special pentru Coroane, Pălării şi Rochii de doliă Struulu Lipscani 10. Etag. I. Intrare strada Stavrcpoleos MIHAX CJEEKE^ AVOCAT No. HO. I Calea Ilndeţti—ATo. <»0 tidian f „EP0CA‘^ ziar cotidian CUPON II Ianuarie 1H07 Ori-fin* v» lill» ««-rut cnpou . CA* wl *1 vh Irlinlle, NitO II |)rec<'iil« In llbr&rltle nrAlnte urni J«», nrr iltrpl Iu umil din |>r«Miilll<-. «'(J PKLTUiil K£-UIJNE dlu ll»lele M«pect|»e. Cuponul nfPKl» <• vnlnhil plan lu I» Innuarl» or» 7 «onr». Cititorii din provincie pol trimite rostul In ni&rci peytnle itdAoglnd porto. Premiile „EP0CEi“ La Librăria CA HOL «ijLLEK Calea Victoriei No. 68. In loe de Numai neHade-Rădulcncu L, Amintiri asupra Istoriei regenerărel Komtne, safl Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 300 pagini .... 8.- 0.60 Btchter Eugen, Unde duce sooialIzmaL Jurnalul unui lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefaţă de N. 6 Flllpesou. 0.50 0.10 FIUpHMHU N., Albii ţi Roşii ■ 0.60 0.16 yegulettcu Petru, Polemice - 1.50 0.70 — P8ichologla stilului .... 2.00 1.00 Vlahuţă Alee,, Un an de luptă — Iubire .poesll 2.50 1.60 8.00 1.80 — Din goma vieţel (ediţia Graeve) 3.50 1.60 Zatnfireoeu DuiUu Lume Nouă şi Lume Vecbiă 3.00 1.00 năjdăă B. P., Ioau Vodă cel cumplit, volum ilustrat Introdus îu şcoli. 3.00 1.00 Uopee Franpoln, Poveste tristă, roman tradus de D. Btănoeson ... 1.60 U 0 Mlchătleneu &t* încurcări critice asupra învăţftmîntulul nostru primar, od. IX Lirencu /. ioan, îngerii lui Rafael fantezie originali în versuri în 3 acte . 2.00 1.30 2.00 1.00 Lohmeger Un nofi mijloc pentru a preda aopillor limba germană 2.00 1.00 Horn an I. /V., Poezii (ediţie pepulară) • 1 00 0.76 Haău D. HoetettS, Epigrame . 2.00 1.00 Xb"en II., Gopiiul Eylof (dramă în 8 acte) traducere de T. MaJorescu - IDO 0.60 iW. Dragomlrenou, Critica ştiinţifică şi Eminescu ...... 1.50 UO Butcuieucu Marin* Religie şi ştiinţă -Bachelin 4’ Jnlem Rrun, Sept Con ies roumains ...... 0.76 0-5 4.00 1.60 IVicutencu şi Ilernely DeputaţU noştri * 8. 1.50 Lsi Ubnifiii «LA H2HEHICA ALBĂ» 2 00 4.00 ].0« 2.40 (Calea Victoriei 86) TA. Speranţă Hornor întinerit — Anecdote Populare (voi. I) La Institutul tle Ktlitură Raiiau si iKiial Hanii tea CKAIOVA Troian Demelremcu Priveliţtl din viaţă — Subita .... - Dumitru Teleor Realiste -Xiruiliu JV. Cinnian Din anii tineri -Sofia >ădejde Fle-^are la rînJul săfl -Dumitru Stâncertcu Glume şl Poveşti Zamfir C, Arbure In Exil Mihttil y. Belador Istoria teatrului ronuîn......................... LouSn Buh ne. Noua ştiinţă de viudeoare La Librăria C. SPETEA (8f. Gheorghe) Vatra, anul I....................... — anul II - ................. VaraglalOi Note şl Schiţe-Theodoreucu &. Dan*, Cronica din Nflrnberg...................... F’amarion, Crania................... Aug ier, Aventuriera................ mind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate fu JomuI cuponului însoţite de preţul reduşi c« care se oferă acele premii. 2 56 1.50 2.00 1 25 1.50 i.9â 1.60 0 95 2.00 1.25 2.00 1.25 2 60 1.60 1.50 0.95 5.00 3.00 •:a 24.00 12.00 20.00 10.00 2.00 1.00 1.50 0.75 1.00 0.60 2.00 1.00 dru pri- III n TURNATORIA DE FIER FABRICA COMETUL CC ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 80 Deposilul : Str. Ltamnel No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidllnger, parigine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe 'Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. ■Uu Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lă-1 I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani. Cea mal bună calitate existentă de DE UZINA DE OaZ vi se furnise&zâ la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată wr LEI 45xi Dacă vă adresaţi printr’e carte poştală safl personal casei A. CtOiLDŞTEIN 9, Strada Decebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acole so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc.. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. Societatea Pensionarilor Civili şi Militari No, 14-8 1896 Decembrie 7 La 31 ale curentei, urmînd ca Comisi-unea de Control se încheie compturile anuale ale societăţii spre a le supune Adunării generale care se va Întruni în a doua Duminică a lunel Ianuarie viitor, Consiliul roagă prin aceasta pe toţi d-nil so-ceitarl şi societare a ’şl achita cotisaţiile lunare plnă la 1 -Ianuarie spre a putea înlesni, atlt încheerea compturilor, cît şi a face faţă tutulor cheltuelelor ordinare anuale budgetare, Consiliul de Administraţie Litografia Grassiany s'a reinstalat Bncarescl 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. Crema de orez cu cacao Hausen a Iul isusni PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICHARD BRAADT r UZINA DE GAZ FILARET ÎNCERCATE DE Prof. dr. R. Vlrchow, Berlin ► * de Gielt, Mflnich (t) ► * Reolam; Llpsoa (t) * * de Nusbaum Minlch (t) * * Hertz Amsterdam » ► de Korezyuski, Craiova * * Brandt, Klaflsenburg * * Frericks, Berlin (t) * * de Bcauzoni, Wurzburg * ► C. Witt, Copenhaga » ► Zdekauer St. Petersburg ► ► Soederstâd Kasan « Lambl, Varşovia « Forster, Blrmingam, întrebuinţate de peste 15 auî de Profenort, medic î I practicI şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, [ plăcut, sigur şi nevătămător. MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ficatului, hoemomlxI (trinji), con* htipa tle, durere de cap, ameţeală, respiraţie I grea safl dificilă, palpitaţie (batale de inimă), coti- I "fricţiuni de piept lipnă de poftă de mincareA eto.—Pilulele elveţiene ale farmacistului lUchard Brandt, | din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai adevă- \ ratele PILULE ELVEŢIENE ale farmacintu-tui HIVIIAIID Brandt, şi * observaţi bine alăturata marcă Cruceg albă, pe fund roniu şl numele Rtchard Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a Induce publicul în eroare nu produc nici o dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Riehard Brandt. PREŢUI. CUTIEI LEI 150 Depoul general pentru toată Romlnla EA FARMACIA VICTOR TUKIKGER ________Bucureşti calea Victoriei_ 8e găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Bros, Fr. W. Zurner, A. Cxe-des E. I. Rlsdd, A. Frank, I. A. Clara, eto., şl la drogueriile : F. Bruss, Ecouomu & Co. Th. M. ( ene cu, Iile Zamflreseu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu.—Brăila la: Filloti, G. Kauff. meno, A. Drumer.—H«4xătt, la : Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile Moss. PohJ, Dswald.— 1Focşani, la . Remer. Stenner.—Galaţi,‘la,: Stichler.—Giurgiu, la : Binder, Fablni. — laşI-la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirohanier.—Ploeşt 1, la: Schuller Zie gler.— Tirgoeiştc, la: E. Seymann.— T,•Măgurele, la: A. Ilebberliug. ŢlPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingâtoare de această artă. e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal ettin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce în ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine-----------—------------------------------------------------------------------------------ maî aîef^pMitruCacopii',e,ai^iiiici,0rbol^avi TiP0Srafla EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de aceasta de stomac şi de nervi’. ’ artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Eeprcsentant general pentru Rominia:___________________________________________________________________________________________ Leon €ouite Strada Cornet 30. Preţul unei cutii în toate depourile din ţară 1.50 lei m I, en gros la represen-tantul 1.20 Iei noul. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen se găsesce la magasinul de coloniale G. Biete Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Văcăresc!. COR l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care ’ 40 KI106RAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-buri. OTTO HARNISCH 41 Galaţi 49.—Strada Portului—49. Bucuresci Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC AIBEIT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— ţ^ii-e CURELE DE TRASMISIUNE Manometrl—Robinete—Ventile—(Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorT de ziare Strada Caragheorgheoicl No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii şi bani pină la concurenţa sumei de 100 Iei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vlnzătorl de ziare, prin ajutorul vtnzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciwrl, Avize, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte in modul cel mal avantagi-8 anunciurl san reclame In ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziari Muşamale MM cerere numere vechi din ziare. ~BucureştI. - Tipoj8B^MfiPBBllroM\ţ. 3. MAGAZINUL IIELIOS“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIRIUN* ea patent regulator noul umilei 1896. «Sirius» sunt de o construcţiune solidă şi elegantă, cele mul bigienice dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin *pa-tent-regulator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatra. Maşine şi Site sistem cel mul perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : A. RECHENBERG Bucuresci. Str. Doamuel 21 COMPANIA DE GAZ BITCIJBE8CI REDACŢIA şi ADBEINI-! STRAŢIA ziarului „EP0-jCAa se află în Straân Cle-| j mentei No. 8. Cea mal superioară calitate K OK s PENTRU ÎNCĂLZIT se vinde numai cu LEI TONA IKE ÎOOO K*i\ franco tn naci la domiciliu. MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRAFl K0KS de fonderie, K0K8 de forărie, I K0K8 pentrn sobe Paragine, CSrbnnî | Cardif, Antracit, Briqneto, etc. Expediţiune de vagoone complecte | cu Koks şi cărbuni din porturile ro-1 mine In orl-ce staţiune de căi feratei din ţară. Comandele se primesc prin poştă, | telegraf sad personal la IICOLAF COJESC© 148. Calea Griviţeî, 148 vis-â-vis d« (4ara de Nord. Telefon No. 6.