SERIA II—ANUL III, No. 349 .Ediţia a treia DUMINICA, 12 IANUARIE 1897 NU MARUL^IO BANI A BOH AHX3VTEXK încep In 1 şl 15 nle fle-e&reilnnl şl se plitest tot-d’onnn Înainte In Bucuraţi !a Casa Administraţia! In judeţe şi etreinătate prin mandate poştala Un an tn ţară 30 te!; In streinitate 50 le! fase lnnl ... 15 > > > Î5 » re! Iun! . . . 8 * > > 13 > Un număr in etreinătate 30 ban! MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZi REDACŢIA Jf«. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. I NUMĂRUL^ 10 BANI aamcimiuD Ia Bucureşti şi judeţe sa prtsaaao numai la Administraţie In atreicSt&te, direct la adnanirJUrtiiie si la toate oficiile de publicitate Aaunciurl la pag. IV .... . 0.38 J>. lin!» > * » iii..........3.— iei * » » » II...........3.— * f inserţiile şi reclamele 8 iei rinduij O» r a az & r v e ■* k k & S 0 hani ADniNINTRATIA Mo. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI Puterea Credinţei Era, In adevăr, pină alaltâerl marele partid colectivist într’o stare desperata. Dintre partizani chiar, foarte puţini mal credeau într’o î ndreptare a situaţiunil. Fiecare colectivist, atribuind la deosebite cauze starea de slăbiciune a partidului, o constata cu durere. N’avem şef, ziceaU unii; n’avem cap ziceaU alţii. Ne omoară lupta mediocrităţilor cari se vîrâ la îutâietate. Ne prăpădeşte lipsa de directivă. Ne minează ţifna ciocoiasca a lui Statescu. Ne duce de rîpă strîmtimea de vederi a lui Sturdza. Ne-a compromis Stoicescu. Ne-a încurcat Porumbaru. Ghenadie ne-a mâncat. Fleva ne-a distrus. Cum sa meargă cu un Aurelian? Ce ne face inal r6U e gaşca îmbuibaţilor, cari staU de-o parte şi nu se mal interesează de soarta partidului. S’a dus partidul ! Cădem de la putere, cădem cu ruşine fără sa fi făcut, într’un an şi jumătate, de cât neghiobii şi răutăţi gratuite, şi în locul nostru are sâ vie iar Reactiunea! a Reacţiu nea! Săriţi, fraţi colectivişti! lăsaţi de o-parte micile pasiuni! uniţi-vG cu toţii Intr’un gând şi într’o simţire, să salvam onoarea partidului! Aşa lătra potaia colectivista ; dar ea latra, ea auzea. Nici mediocrităţile pretenţioase, nici nulităţile ajunse, nici îmbuibaţii reci şi prudenţi nu’I dedeaU ascultare. O situaţie mal desperata nu se putea: când, d. Dim. Sturdza se gândi sa plece la haglalîe. Fericita inspirare! menita sa reaprinzâ în inimele întristate ale drept credincioşilor colectivişti scînteia stinsă a credinţei. De la apus răsare acum lumina dreptăţii: e peste putinţa ca Tripla Alianţa sa lase pe marele partid în peire, cu atât mal mult că Reacţiunea, care anţărţ era vîndută la Auslro-Maghiarl, acuma e vîndutâ la Muscali. Cu inima strînsă de cea mal chinuitoare nerăbdare aşteptau drept credincioşii întoarcerea diplomatului lor dela haglalîe. Dar, câteva zile mal nainte de a-ceastâ mult dorita întoarcere, un eveniment politic internaţional de cea mal extrema importanţa s’a petrecut în Europa, — unul din acele evenimente ale căror urmări sunt, cum să zic ? incalculabile — un eveniment menit să readucă la înflorire sănătatea atât de ofilită a partidului colectivist: d. Dim. Sturdza, după ce s’a fost înscris la palatul imperial din Berlin, a fost poftit la un prânz al împăratului Wilhelm, şi, ceva mal mult, împăratul a fost politicos cu d. Dim. Sturdza. El! să ’ml mal spună cine-va că partidul colectivist sta ren! Vestea despre marele succes diplomatic a umplut, se ’nţelege, de bucurie pe toate caradâlele şi bu-dalâlele marelui partid. Vezi că, în datinele colectiviste, prînzul joacă un rol sacru. Aşa bunioară înl-aduc aminte de un prefect colectivist naiv, depărtat de ministrul de interne ad-interim, d. Gogu Cantacuzino: facea un ta-râboiu grozav, fiindcă nu’I intra o-mulul în cap cum se poate un ministru care a fost de două trei ori la masa lui sâ’l dea afară din slujba ! E ceva neînchipuit. Dacă mănânci la un colectivist, ori daca mănâncă el la tine, s’a isprăvit! eşti legat cu secul pe vecie, la moarte şi la viaţă: e ca şi cum al fi tras fum din aceeaşi lulea cu un şef de Piel-Roşil. S’a isprăvit! dacă împăratul Wilhelm a poftit pe d. Sturdza la masă şi a fost şi politicos, atnuct, cât va trai împăratul, care e tînăr şi voinic, colectiviştii n’aU să mal caza de la putere. Frumoasă perspectivă ! Şi amicul meU d. Ghiţa Bursan, care, spre onoarea lui, nu face parte dintre caradâle, când mă ’n-telneşte, mă tachinează: «El! amice, ce mal zici ? al aflat ?> EU mă fac că nu pricep ce vrea să zică; atunci bunul colectivist a-daogă umfiâudu-se ’n guşe : «N’al citit depeşa din Berlin? — Nu ! — Cum se poate ?... Sturdza !... a mâncat... la împăratul Germaniei ! — Nu mă ’nnebuni! — Parole d’honneur... El, apoi ?.. Salutare ! salutare !> şi d. Ghiţa mă loveşte peste pîntece şi pleacă radios. Mie nu ml-e că m’a lovit peste pîntece, nici ca pleacă radios : ml-e că amicul meu crede în adevăr că împăratul Wilhelm e de acu colectivist. Dar nici de asta nu ml-ar fi atâta, fiindcă mal la urmă pe amicul meU îl cunosc şi’l ştiu că e ’n stare sâ crează altele şi mal şi: mi-e ca toţi colectiviştii, şi caradâle şi bu-dalâle, cred toţi ca fratele Ghiţă. O, drept credinciosule colectivist! credinţa ta—e cazul sa spun — nu te va mântui. Şi să vedeţi pe urmă supărare când împăratul, la o adică, n’are să pună în condiţiile Triplei Alianţe mânţinerea colectiviştilor la cârma României! Sa vedeţi tărâboiU ! N’are sa intre în capul amicului meU Ghiţă : cum se poate ? să te cheme la masă, şi pe urmă să te lase aşa ? In adevăr, lucru de neînchipuit ! Caragiale. -----------II— ■! TI--------------- REVISTAJXTERSA Mesajul suedez Agenţia Romînă ne-a comunicai numai o foarte scurtă depeşă asupra Mesajului cu care s’a deschis parlamentul suedez, ca şi cum n’ar avea nici o importanţă. Totuşi, mesajul e de o insemuătate deosebită. Discursul tronului, după ce spune că Suedia nu are nici o legătură îu afară şi nu ţinteşte la alt-ceva de cât să-şl asigure neutralitatea, vesteşte o serie de măsuri militare din cele mal importante. Se va face in cursul anului, de încercare, mobilizarea unu! corp de armată. Bugetul războiului e prevăzut la 33*/a milioane de coroane, cu 3l/< milion mal mult de cât anul trecut. Bugetul marinei se cifrează cu 19 milioane, cu i milion mal mult de cât pînâ acum. Sporirea bugetului e motivată prin cumpărare de arme şi prin lucrări de fortificare ia Gothenburg, Obernorland, Baden, Vax-holm şi CGkar-Fredricksborg. Linia ferată nordică va fi prelungită spre fruntaria finlandeză. Transformarea artileriei In ajunul Crăciunului catolic s’a vorbit foarte mult în presa franceză, germană şi austriacă despre transformarea artileriei: anume, despre înlocuirea tunurilor actuale cu tunuri cu repetiţie. Ziarul «LeTeuips» din Paris publică acum următoarea notă, după toate aparenţele in spirată de guvernul francez : «Cu toate cele spuse decît-va timp înFrauţa şi Germania despre transformarea artileriei, se pare că zvonurile acestea nu se întemeiază pe nimic. In toate armatele europene se studiază crearea nou! artilerii; cele mal multe afi în vedere ctte un tip de tun, dar nici una n’a început construirea lui şi nici pare că ar fi s'o înceapă. Iuttrzierea aceasta se explică prin mal multe motive : mal intîiă prin cheltuiala enormă, căci e vorba de sute de milioane; ş’apol nu vrea nimeni să se puie la lucru — fără de a cunoaşte inlenţiunile vecinilor şi valoarea tipului adoptat de aceştia. Din aceste motive nu s’afl început încă lucrările ; fle-care se pregăteşte şi aşteaptă să vadă ce va face vecinul. De aceea trebuie dezminţite zvonurile că la noi se lucrează foarte activ la crearea unul nod material care trebue să fie gata pînă într'un an. Aceasta ar fi o sforţare pe care nici Statul, nici industria privată nu suni iu stare s’o facă C1DESFA Proiectul Pont.—1>. Mtrzescu şi corpul didactic. — Compania de ’ eliminare. Proiect»! d-Iuî Pont Proiectul d-luî P. Poni privitor la reforma învăţămîntului secundar se poate considera deja căzut; a rămas să fie înmormintat cu pompa cuvenită în cartoanele secţiunilor Camerei.Dar odată cu această înmormîntare va cădea şi d. Gh. Mtrzescu de la minister. Iată amănuntele, absolut sigure, pe cari le avem asupra acestei cestiunt, care în acest moment pasionează atît de mult corpul didactic : D. Gh. Mtrzescu, pornit dintr’un sentiment de delicateţă, — alţii pretind că pentru reclamă, — a ţinut să supună proiectul d-lui Poni dcsbaterilor unei co-misiuni de specialişti, comisiune compusă din toiţî foştii secretari generali al ministerului instrucţiei şi r,îţi-va profesori distinşi. Ministrul se ştia că e profan in materie de instrucţie şi vroia să profite de desbalerile specialiştilor ca să poată pătrunde în spiritul proiectului şi să poată susţine discuţia la Cameră şi Senat. Această atenţiune a d-lui Mtrzescu a indispus pe sturdziştil din comisiune, tn special pe d-nilHaret şi Crătunescu, cari în semn de protestare şi-au dat demisiunile din consiliul permanent de instrucţie şi-au început să persifleze pe d. Poni la desbaterile urmate în sinul comisiunei. D. Msîi'zcscu ţi corpul didactic O dată apucat pe această cale, d. Gh. Mtrzescu a mers mai departe: spre a complace corpului didactic, d-sa a trimis proiectul d-tui Poni tuturor liceelor şi gimnaziilor din ţară, cu observaţia ca proiectul să fie studiat de corpurile didactice respective şi pe urmă să trimită sub formă de memoriu observaţiile lor. Şi întreg corpul didactic a trimis o sumă de memorii d-lui Mtrzescu, cari toate conchid la modificarea simţitoare, dacă nu la respingerea proiectului. Ast-fel că dacă s’ar aduna observaţiile şi criticile din fie-care memoriu la un loc, proiectul d-lul Poni ar fi un moft enorm. E firesc lucru, că membrii corpului didactic sunt convinşi că ministrul va ţine seamă de toate observaţiile lor. Campania de eliminare Dar acest fel de plebiscit asupra proiectului d-lui Poni a revoltat atît de mult de slurdzişti, în cit aceştia s’aii grupat deja spre a răsturna cu ori-ce preţ pe d. Mtrzescu. Aceasta cu atît mal vîrtos că proiectul d-lul Poni are asentimentul deplin al d-lor Sturdza şi Haret. Bietul d. Mtrzescu se află acum într’o dilemă ciudată : Dacă va susţine proiectul d-lul Poni tale-quale, va ridica în potriva sa întreg corpul didactic; iar dacă va reface proiectul în sensul observaţiilor corpului didactic, atunci se izbeşte de d-uiî Sturdza, Poni şi Haret. Din această dilemă nu există scăpare, căci în ambele cazuri d. Mtrzescu va cădea de odată cu proiectul de reformă, de cum-va nu va cădea mai 'nainte de a veni la Cameră cu vr’un proiect de lege. TINERI SI BÂTRInI Observatorul care urmăreşte tu băgare de seamă desfăşurarea vieţel noastre publice, este isbit, la tot pasul, de un fenomen caracterislic care se repetă cu o sugestivă regularitate. Liberalii, când vor să impresioneze adine masele, scot înainte pe bfttrlnl, cum fac triburiie de oameni primitivi; conservatorii, din potrivă, pun In frunte pe tineri or de câte ori e vorba de o situaţie grea. «Un bătrân liberal» este semnătura invariabilă a articolelor grave pe cari le publică organele colectiviste ; «un conservator tluăr» este marca distinctivă a mişcărilor calde cari pornesc din tabăra conservatoare. Ca popoarele aziatice cari se adresează la dervişi In vremile de grea cumpănă, liberalii recurg la mumiile mucig&ite când nevrâstnicia lor politică II apropie de prăpastie. Gaşcă meschină şi egoistă, colectivitatea u’a pregătit tineretul pentru viaţa publică; tot ce a făcut piuă azi—chiar când a făcut bine — s’a săvârşit misterios,.lu tnlunerec, www.dacoromamca.ro | in secretele mecanizmulul de guvernămînt pe cel cari nu făceaţi parte din protipen-danda partidului. Conservatorii att procedat din potrivă: ’şl aă premenit treptat rîndurile şi treptat afl iniţiat generaţiile uoul în ştiinţa de a guverna. în această deosebire de procedare stă obârşia constatărel pe care o face tot observatorul care urmăreşte atent desfăşurarea vieţel noastre kpublice: partidul liberal, decrepit, priveşte înapoi când vrea să meargă înainte; pe când conservatorii, mereft legeneraţl, au la îndemînă cadre nouă pentru faza nouă în care intră ţara împinsă de necesităţile timpului. Sistemul absurd al celor cari diriguesc partidul naţionai-liberal are un cusur şi o calitate : cusurul că ’l face incapabil de o activitate folositoare, şi calitatea că’l lipseşte de moştenitori. Această calitate va fi şi singura lor scuză în faţa istoriei. TRIBUNA POLITICA Din rău in mal răii. Guvernul d-lul Sturdza exasperase o-pinia publică fiind-câ era barbar şi ză-nalec ; al d-lul Aurelian revoltă lumea pentru că este inept şi nul. Fostul preşedinte al consiliului de miniştri se socotea cuceritorul acestei ţări; cel de azi se crede pur şi simplu pensionar. Răul e tot aşa de mare intr’un caz ca şi în cel-l’alt. D. Aurelian îşi cheltueşte toată puterea de muncă pentru a împăca focul cu apa; D. Vasile Lascar desface neroziile pe cari le fac prefecţii; d. Porumbaru prepară greve, şi d. Stoicescu re-vizueşte dosarele portului Constanţa — pe cînd cel-l’alţl miniştri ocupă, pînă în coace în colo, nişte scaune vacante. In colo, nici un semn de viaţă—afară de intrigi şi de meschinării desgustă-toare. Aceasta e toată activitatea cabinetului Aurelian—şi, la dreptul vorbind, e mal bună de cît alta — dar cine guvernează această ţară? Nu e, in partidul liberal, nimeni care să cugete la această gravă problemă ? ST, MARCEAUX i* BAIRAM D. Costicâ Stoicescu, postelnic azî, ministru al porturilor pînă mal ieri şi iuterim la departamentul Iul Şabechi astă-varâ, visează—visul unei nopţi de iarnă. Se face că, în compania nedespărţitului său Bairam, a pornit, pe lgnaţio Florio, să spintece chilimul verzuiei al cărui chenar îl trage Hallier cu ciment, ca să poată împărtăşi pe d. Nacu măcar cu 3 la sută din puzzolana sa. Vaporul alunecă pe luciul apel ca o rîn-dunică graţioasă. Lungit pe o sofa care T îmbrăţişează cu voluptatea unei amoreze pasionate, excelenţa aromeşte ca un sultan poet sub influenţa afionulul. In răstimpuri deschide galeş ochii săi mari cari lasă, ca o fereastră prin care se zăreşte o scenă de melancolie, să se vază tot pustiul din sufletul său—şi iar aţipeşte. Bairam, omul său de afaceri—un fel de alter Nacu—se multiplică pentru a fi gata la orl-ce capriţiu al ministrului. II desbracă, îl aşază perniţa sub cap pentru a face cit mal moale legănatul vaporului, şi-I strecoară în ureche amănunte inedite asupra daraverilor angajate. Ministrul. între două jumătăţi de viaţă, mulţumeşte printr’o răpitoare mişcare din sprinceană, şi, după ce ’şl aşează pe frunte, cu o graţie feminină, un fir de păr recalcitrant, face semn Iul Bairam că’l e sete. Omul de afaceri, deprins să înţeleagă pe ministru şi cînd doarme, destupă o sticlă de St. Marceaux, toarnă într’o cupă de cristal şi oferă excelenţei licoarea spume-gîndă. Abia sorbise atîta şampanie cită ar trebui ca să umpli gura unei privighetori, şi ministrul, rechemat la viaţa reală prin a-mintirea interpelării anunţate de d. Scor-ţescu, se trezeşte îngrozit. D. Stoicescu era a casă, în costumul care şi lui Napoleon ’l-ar fi ridicat maiestatea, şi în mină ţinea vasul din care cu cîte-va minute mal nainte sorbise ceea-ce credea că este delicios St. Marceaux. V, TRIBUNA LITERAR OŞTIRILE LUI AL AII Noaptea care ’ncheie anul — Noaptea sfintâ, Cînd celindu-şl El-Coranul Trist Mohamedanil cîntă Pe răpuşii prin bătăi — Noaptea asta ştie spune De-o minune La CălugărenI prin văl. Cînd e ’n jumătate ruptă Noaptea ’n c; Pe uitatul cimp de luptă Se porneşte-un glas de ja Şi-apol multe şi ’mprejur Din păduri resar o mile, Din cîmpie Plînge-un nesfîrsit murmu Şi murmurul creşte ’ntr’ur Şi (le-odată Urlă ’n zare ca furtuna Şi prin zarea spintecată De blesteme şi de vint Ies Spahii in şiruri dese, Grabnic Iese Oastea 'ntieagă din pămint Căci acum, prin lumea lat , Ies să jure Toţi cari au perit vr’odată Pe câmpiile ghlaure— Şi-aşteptînd un semn ceresc Stafi gătiţi, potop să plece Şi să ’nece Tot pămîntul creştinesc. El cu genele-amorţite, Nalţă mina Şi din barbile’ncâleite Iuţi îşi scutură ţărîna Şi pe cal s’asvîrl grăbiţi, Si’nvîrtesc duşmanii crucii » • Săbii lucii De navală stind gătitl. Furnicînd din mii de locuri, Plini de ură Cu blasteme şi batjocuri Strigă toţi ca dintr’o gură Sfîntul nume-al lui Isus, Şi turbate şi ’ndrăsneţe Mii de fele Alerglud privesc în sus. Iar acum, fiind o gloată, Numai una, Osie ’ntraceastă roată Se ridică Semiluna De pe steagul care’n vint Geme-o pliugere ’ntreruptă Şi se luptă ; Iar ce geme, e cuvînt. Şi-I al lui Alah cuviutul, Sfînt şi mare— Şi tăcută ca mormintul Şi ’mpietrit’ acolo ’n zare Oastea ’ntreagâ stă pe loc. Codrii, dealuri, rîu şi luncă Toa.t e-aruncă Ochii ’n sus, ^pie-un semn de for. Mii de guri atunci în vaer Umplu cerul: Crucea e, o cruce ’n aer! Turcii toţi svîrlindu-şl fierul, Iuţi se ’ntorc ca ’ntorşl de vint Noaptea ride luminată Şi de-odată intră totul îu pămint. (J. Coţlmc. 2 EPOCA NOTIŢE LITERARE Lilice «le la Pind Un volum de P, Vulcan, cu o scrisoare de E AZI ~—— Adevărul arată in termenii următori imposibilitatea reîntoarcere! la cârma afacerilor a unul cabinet Dim. Sturdza: Ministerul Dimitrie Sturdza, lără să a-bordeze o singură ideie, fără să pună mina pe o singură reformă, a găsit secretul ca, într’un an de zile, să revoluţioneze, nu numai întreg regatul romlnesc, dar încă să desnădăjduiascâ pe toţi Românii din Austria, din Ungaria şi din Turcia. Trecerea pe la eîrmă a şefului partidului liberal a echivalat cu o calamitate publică ; în spe rial pentru partidul săfl a fost o adevărată nenorocire şi, cu toate a-cestea, se mal găsesc liberali destul de orbiţi cari să dorească revenirea d-lul Slur-dza în fruntea afacerilor. Cabinetul d-lul Sturdza întinsese atît do mult coarda şi exasperase atît de mult spiritele, în cît ţara era în ajunul unei in- surecţiunl, ordinea nu mal putea fi menţi notă de cît cu armata pe stradă şi cu ban’ dele desfăşurate prin mahalale. Acel cabinet era urit şi aci şi peste graniţă ; In Ardeal romlnil II consideraţi ca pe geniul discordiei, în Macedonia deja cu o lună Înainte de venirea cabinetului Aure-lian, romînil se rugaţi în fie-care zi prin biserici pentru ca Dimitrie Sturdza, duşmanul lor neîmpăcat, să cază. Ne putem închipui cît de urîlă politică a trebuit să facă acest domn, pentru ca un popor Întreg să-l urască atît de sincer. Prin urmare, trebue să privim safl ca o glumă, safl ca o adevărată calamitate re-întoacerea d-lul Sturdza la putere. Căci revenirea d-sale ar fi semnalul dezordinel şi al răscoalei generale. Lupta blindă dintre partide la care asistăm acuma, se va transforma imediat îiilr’o goană fără seamăn. Agitaţia puternică, furioasă, va reîncepe şi va creşte, căci singur numele fostului prim-ministru este pentru ţară aceea ce slut eşarfele roşii pentru tauri) din circuri. Venirea d-lul Dimitrie Sturdza la putere este cu neputinţă. Omul acesta a comis prea multe greşeli, a îngrămădit oe capul săfl prea multe păcate, pentru ca două luni de retragere în culisă ori de preumblări prin străinătate să-l fi spălat şi să-I fi refăcut virginitatea pierdută. Un om care a greşit atît de mult şi a căruia politică a făcut un atît de complect fiasco, nici n’ar mal trebui să gîndească a relua frînele, în orl-ce caz o lungă şi grea penitenţă i se impune, figura sa nefastă trebuie să dispară din rîndurile întîî ale conducătorilor, căci ârel nu-I mal trebuiesc sfaturile sale funeste. —— Dreptatea, ocupindu-se de libertatea alegerilor sub colectivişti, spune intre altele: Ziarele ocultiste laudă grozav pe d. Las-căr, care a promis solemn că va face alegeri libere. Seriozitatea prefăcută cu care oficioasele îşi tâiniiază patronii, nu va înşela pe nimeni. Căci se ştie în ce condiţiunl detestabile s’att făcut alegerile de la Rlmnic, din Bacăfl şi din Tlrgu-Jiu. Toţi sub-prefecţiî au fost consemnaţi în reşedinţe.'© judeţelor, unde s’afl dedat la tot felul de presiuni asupra alegătorilor; toată poliţia era în păr împrejurul sălilor de vot. E drept, imediat după sfîrşitul alegerilor d. Lascar a dat un ordin telegrafic sub-prefecţilor ca să se reîntoarcă la posturile lor; atît ar mal fi trebuit să rămlnă pe capul bieţilor cetăţeni şi după alegeri! ŞTI IAI DIN ZI Alt E Din Adevărul: Guvernul atribue o deosebită importanţă alegerilor parţiale cari se fac acum. S'ufl dat ordine serioase comitetelor e-leclorale şi prefecţilor ca să-şi dea toate silinţele să asigure reuşita candidaţilor guvernului. Se răspîndise vorba că guvernul actual ar fi hotarlt să lase pe d. D. L. Catargiu să se aleagă la Iaşi; aceasta ca un omagiu pentru concursul pe care şeful conservatorilor l-a dat guvernului în chestia mitropolitului. Zvonul acesta nu e de loc fundat. Se poate ca în primul moment guvernul să fi avut această intenţie, dar în urmă, cînd ziarele conservatoare afl exploatat atît de mult amestecul d-lul L. Catargiu în chestia Glienadie şi afl căutat să arate că partidul liberal este la picioarele şi la discreţia partidului conservator, lucrul s’a schimbat. Guvernul, pentru ca să aibă un candidat tare, a întrebuinţat toate mijloacele să hotărască pe d. Ai. Xenopol, profesor universitar, ca să primească a candida din partea partidului liberal. In sfîrşit, după multe şi multe rugăciuni, D. Xenopol a primit. D-nil C. Mîrzescu şi St. Şendrea lucrează pe capete ca să asigure triumful d-lul Xenopol. D. Mîrzescu, in special, a stat tot timpul vacanţei la Iaşi şi şl-a instruit agenţii electorali. — Ar fi o ruşine, le-a spus d-sa, să cădem acum, cînd efl sunt ministru, ştiut fiind că am isbutit de atîtea ori fiind în opoziţie. Agenţii d lui Mîrzescu afl luat vînt. Eî fac o propagandă teribilă. *** Poliţia din Galaţi, în vederea alege-rel de la 14 Ianuarie, ţine din scurt pe toţi birjarii cari conduc prin mahalale pe candidaţii neplăcuţi administraţiei şi pe a-micii lor. Seara, după ce se termină vizitele electorale, birjarii sunt obligaţi să se ducă la poliţie, pentru a raporta pe unde afl fost în cursul zilei. Acelaş spiona gifl se practică şi de sergenţii de oraş, cari afl ordin sever de a nota vizitele ce fac candidaţii opozanţi şi amicii lor. Din Timpul: Din Galaţi aflăm că între primar şi prefectul judeţului afl isbucnit neînţelegeri din cauza candidaturel d-lul Sechiari, pe care prefectul îl susţine pe cînd primarul îu combate. D-nu Ştefan lonescu, proprietar şi căpitan în rezervă, care şl-a pus candidatura la colegiul II de deputaţi din Galaţi, a a-dresat alegătorilor gălăţeul o scrisoare prin care le aduce la cunoştinţă că cedează în favoarea d-lul N. Filipescu, candidatul partidului conservator. *% Ni se scrie din Galaţi că episcopul Partenie al Dunărel-do jos a convocat pe ziua de alaltă-erl, Miercuri, pe toţi preoţii din Galaţi, dîndii-le poruncă ca să voteze la alegerea de deputat pe candidatul colectivist Paraschiv Sechiari. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Pin Dreptatea: Un fost judecător de pace in capitală şi actual procuror îulr’un oraş Înseninat din provincie, a venit zilele trecute In capitală şi a solicitat de la ministrul justiţiei să fie mutat, în Bucureşti. D. Şendrea i-a răspuns că nu-1 poate muta de oare-ce d-sa nu ştie sigur cît va sta în minister, după deschiderea Cernerilor. O declaraţie în acest sens a făcut şi d. Stoicescu unul amic intim al său. Ba d. Stoicescu a adăogat că nu se ştie dacă sub guvernul actual se vor vota măcar budgetele. ULTlMElimiATIUNI Comitetul Ligel Culturale ne în-cunoştiinţeaza, ca congresul se va întruni mîine dimineaţa la orele 1) în «Sala Ilugo. M. Sa Regele a primit, din partea M. S. Regelui Saxoniel, o scrisoare prin care ’I notifica ca A. S. I. şi R. Principesa Luisa, soţia A. S. R. Principelui Frederic-Au-gust, Duce de Saxonia, a dat nas-cere unul Principe. Azi după amiazl s’a ţinut o întrunire publica la Corabia, convocata de partidul conservator. Lume toarte multa a asistat la aceasta întrunire. Intre alţii a luat cuvîntul şi d. Take Ionescu. D. C. Dimitrescu-Iaşl pleacă as-ta-seara la Huşi spre a ’şl susţine candidatura la colegiul III de Cameră. Gr. Silaşi, unul din fondatorii Asociaţiunel transilvane pentru literatura şi cultura poporului ro-mîn, membru corespondent al A-cademiel romîne, fost profesor de limbile semitice şi de limba ro-inină la universitatea din Cluj, a încetat din viaţa la Nasăud. Decedatul a fost unul din fruntaşii Romînl din Transilvania şi un filolog mult apreciat. In 1885 studenţii unguri din Cluj 1’aQ huiduit de la universitate, silindu T sa demisioneze spre aceda catedra sa renegatului Moldovan Gergely. Partidul conservator din Botoşani va ţine Luni o mare întrunire publica. Vor lua cuvîntul d-nil P. P. Carp şi G. Panu. Un număr de 36 de deputaţi vor depune Marţi pe biuroid Camerei un proieet de lege prin care se prevede că deputaţii primari, profesori universitari şi secundari, advocaţi, censorî şi directori ai Bănceî Naţionale şi ai Creditelor, să opteze sau pentru mandatul de deputat ori pentru funcţiunile ce le ocupă. Decedata Natalia Pinozzi a lăsat un legat de 150.000 de lei comunei Bucureşti, pentru construirea unul local de şcoala. Aflăm că mai mulţi deputaţi, amici al d-iul Eugen Stâtescu, aă redactat ua proiect de lege privitor la suspendarea inamovibilitâţel preşedinţilor de tribunale. Acest proiect va fi depus săptămîna viitoare de o dată cu proiectul d-lui V. Ştefânescu, prin care se prevede ca nimeni să nu poată fi numit în magistratură fără a trece un concurs. Ministerul de război a făcut o adresa ministerului de interne prin care cere ca judeţul Roinanaţl sa dea ministerului terenul necesar şi suma de 350.000 lei pentru construirea cazarmel de calaraşT. Azi a aparut primul număr al revistei ilustrate Foaia Interesantă. llustraţiunile, în număr de şase, artistic executate, cum şi bogăţia materiei, vor asigura un succes meritat acestei reviste, care satisface la noi în ţara o trebuinţa de mult simţită. Intre ilustraţi uni vom releva portretul Mitropolitului romtn al Bucovinei şi palatul episcopal din Cernăuţi, apoi portretul d-rel Sar-misa Bilcescu, al d-nel Ada Adiny ş. a. Din text vom releva numai o admirabila «Idila Bucureşteană> a Iul Caragiale, scrisa special pentru Foaia Interesantă. Azi la orele 5 după amiazl s'a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne, sub preşedinţia d-luL PJS.lAurelian. Chestliiiieaînfilnţărei unei mitropolii romîne în Con* Ntantiuopole s'a înmormîn* tat cu dcsăvîrşire. (Graţie lipsei de tact a guvernului romîn şi a nedestoiniciei lui Apostol Mărgărit, a-gentul său la Constantino-pol, n’a mai rămas din u-ceastă chestiune de cît a-mintirea minciuuei rostită de d. Stoicescu de pe bau* ca ministerială. La ultima întrevedere cu patriarhul, d. Tr. I> jnrara, ministrul ţării pe lingă Sublima Portă, s’a condus aşa de intcligeut, în cît patriarhul, adresîudu-se interpretului, ’i a zis: — Comunică domnului a-cestuia că nu mai am nimic să-i spun ! D. Dim. R. Rosetli a plecat alaltă-erl la Paris, unde va sta cîte-va săptă-mtnT. Întrunirea fleviştilor convocată pe mîine la Iaşi, a fost amînată din cauza că d. N. Fleva nu poate lua parte la ea. Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului ordinar al oraşului Bacăfl pe exerciţiul curent. Intre cestiunile cu cari se va ocupa consiliul judeţian de Putna este şi a-ceea a construirel unul palat administrativ şi judecătoresc. D. Marins Velescu, licenţiat în drept, a fost numit director al prefectureî de Muscel. Mişcarea de la C1. F. P. Mişcarea pornită cu atîta zgomot la C. F. R. a încetat aproape cu desă-vîrşire, graţie energiei d-lui Saligny, director general al căilor ferate romîne. D. Saligny a recunoscut că parte din cererile micilor funcţionari sunt îndreptăţite şi a făgăduit să le satisfacă. Bar a îucunoştiinţat în acelaşi timp pe cei nemulţumiţi, că nu prin ameninţări şi prin acte de indisciplină vor izbuti să-şi îmbunătăţească soarta. Aceste declaraţii leale ale d-lul Saligny au mulţumit pe toţi funcţionarii, ceea ce dovedeşte că mişcarea şi agitaţia lor era mai mult factice şi bazată numai pe slăbiciunea şi promisiunile d-lor Porumbaru şi Aurelian. * Capii mişcării, d-nil Zamfirescu şi C. Theodoru, aii fost destituiţi pe baza următorului raport către Rege al ministrului lucrărilor publice : Sire. D. Zamfirescu Mihail, actual sub-ins-pector de mişcare din administraţiunea căilor ferate, a fost permutat, pe cale disciplinară şi cu avertisment de destituire, In calitate de şef de gară la staţia Brăila; iar d. Theodoru Constantin, actual şef de gară clasa II, în aceeaşi administraţiune, a fost permutat, in aceleaşi condiţiunl, la staţia Mur-genl, ambii pentru un act de indisciplină. Aceşti funcţionari, în loc de a se duce la posturile lor, unde aii fost permutaţi, aîi cerut d-lul medic al admi-nistraţiunel să constate că sunt bolnavi şi că nu se pot deplasa, alegînd cel d’întîia că suferă de scatică şi cel de al douilea de inapetiţie. Cererile de concedia în cestiune, pînă în present nu sunt trimise la serviciul respectiv, şi prin urmare concediile n’aa fost aprobate. Cu toate acestea ambii aceşti funcţionari aa încetat de a tace servicia de la 14 Ianuarie curent stil nou, părăsind oraşul de reşedinţă, fără a se şti pină acum unde se află, iar la 15 ale curentei aa trimes inspecţiunel de mişcare din Piteşti cererile lor de concedia. Aceste fapte constituind din parlea numiţilor funcţionari un act de indisciplină, cu atît mal grav cu cît in urma pedepsei şi avertismentului ce primiseră erau şi mal mult ţinuţi a dovedi că aa revenit la simţimînte mal bune şi că vor avea în viitor o conduită mal corectă şi mal conformă cu datoriile ce le incumbă; avlnd de altă parte în vedere că o administraţiune ca aceea a căilor ferate nu’şl poate îndeplini greaua şi delicata sa misiunedacă orce spirit de disciplină şi de autoritate dispare din mijlocul personalului numeros care o compune ; pentru aceste motive, subsemna- ţi I*T IM A ORA In momentul de a pune ziarul sub presă, primim de Ia d. Nicolae Filipescu, care se află la Galaţi, următoarea telegramă : Ca manoperă de ultima oră înainte de alegeri, Voinţa Iraţionalii publică un act prin care vrea să dovedească, că fiind primar, am făcut un viriment de 250,000 lei. Actul după care se întemeiază Voinţa e procesul verbal al unei connsiuni de anchetă, care de peste un an lucrează şi care a primit deja ca diurne vre o zece mii lei, pentru că într’un an întreg a descoperit această singură pretinsă neregulă de comptabiîitate. ™Dar nu primesc de bune aprecierile consilierilor comunali actuali, cari n’aiî nepărtinirea voită pentru a mă judeca şi cari îşi fac un venit din această anchetă. Cestiunea fondului în care am vărsat suma de 250,000 lei a fost aprobată de Curtea de compturî. Acum un an, faţă cu aceeaşi acusaţie, am publicat sentinţa Curţei de compturî, care are com-petinţa de a mă judeca, nu salariaţii primarului actual. Voinţa zice că acum în urmă n’am mai răspuns acestei acuzaţii. Am răspuns încă de acum un an, publicînd sentinţa curţei de compturî, şi Voinţa a fost nevoită să-şî retracteze aprecierile, cînd a primit martorii mei. Cînd după un an «Voinţa* a publicat din noii aceiaşi acuzaţie, am renunţat de a mai răspunde, căci confundasem deja o dată pe calomniatori, şi apoi azi «Voinţa», dovedită complice cu plastografii, nu maî poate cu a-cuzările eî să atingă pe nimeni. Xicolae Filipescu Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei analize foarte scrupuloase u tutunurilor romiueştl, in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus în vlnzare in Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hîrlie de ţigară PASAWA. Singura hîrlie de orez de Panama care: u înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absoit de fel aroma suavă a tutunurilor romlneştl, ca alte hirlil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hirtiel «Panama»: Bucureşti str. Plnzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile şi coTTntpdolB dio Roininia._ Oasa do S&nâitate Institut din nefi reorgaaisat 51, — Strada, Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalolor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chrouice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas si urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medie sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitiee de Ia 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 99PoIicllni«a(i SlratSa ■Si’iurits'timcA 30 Consultaţiunl gratuite în toate zilele a fa: de Joia şi sârbătarile : de la 8 — 9boale de pole venerice. » » 9'/a—11 boale interne. » » 10'la— 11 '/> boale de copil. » » 12—1 beale de dinţi. » » l1/»— 2‘/s chirurgie şi boale de femei. » » 2 — 3 boale de git, nas şi urechi Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 le vizitai pentru fondul Policlinicei._________ Dr. STER IE N. GiURSU IX Polikangasse—No. 10. Yiena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină dn Viena rw ■ € IT M i* A m ‘ CfJMPĂK CUMP1H tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi ■ tre fine, de briliante, diamante, rubine, s perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur oi de argint. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argint? tul are onoare a propune Majestăţei Voastre ca d nil Zamfirescu Mihail şi Theodoru Constantin să fie destituiţi pe ziua de 14 Ianuarie stil nod 1897, din posturile ce ocupă în administraţiunea căilor ferate ; Şi rog, plecat, pe Majestatea Voastră să bine-voiască a aproba această propunere, semnînd alăturatul proiect de decret. DE LA COMUNA Consiliul comunal al Capitalei a ţinuţ a-seară înâia şedinţă din sesiunea ordinară de Ianuarie. Cu chiti cu val, abia pe la orele 9 şi jumătate s’a adunat numărul legal de con silierl. Lipseaţi d-nil : I. G. Bibicescu, C. St. Bolintineauu, D. T. Dobrescu, Major Alb. Fănuţâ, G. Assan, D. Eustaţifi, V. Hernia, Gr. Micşunescu, I. Musceleanu, B. Paltineanu, D. Petrescu, C. G. Solacolu şi Nae Ionescu blănarul. După ce s'a citit sumarul şedinţei prece dente, s’atl făcut mal multe observaţiunl şi rectificări. E de notat că este un timp de când tot-d’a-una procesele-verbale ale şedinţelor consiliului aii nevoe de rectificări sail de adaosuri explicative. De astă dată Insă s’aii făcut şi adevărate restâlmâeirl şi introduceri de decizi-uni prin surprindere, după cum a observat chiar unul din consilierii salariaţi, d. lo-nescu-Muscă. In adevăr, d. primar a cerut să se rectifice şi să se complecteze votul dintr’o şedinţă anterioară—nu al celei precedente— adecă al cărei proces-verbal fusese citit şi aprobat, vot prin care se hotăra ca în interesul populărel cât de curtnd a noului bulevard Colţea, locurile virane ale comunei să se vândă în rate plătibile în timp de trei ani, în sensul că această disposi-ţiune să se aplice tuturor cumpărătorilor locurilor comunei, iar la sumele pentru cari sunt păsuiţl să plătească şi o dobândă de cinci la sută. Şi... consiliul a încuviinţat. * * * D. consilier Dimitrie Stănescu a cerut ca In comisiunea budgetară constituită în şe dinţa din urmă, să fie ales şi d. C. St. Bo-lintineanu, ca unul din cer mal competenţi în materie dintre consilieri. Primarul, Insă, se opune şi spune că dacă d. Boliutineauu n’a fost ales membru In comisiunea budgetară, este că nu era prezent la şedinţa In care s’a făcut alegerea acelei comisinnl. In zadar replică d. Stănescu că a fost ales In acea comisiune d. Bibicescu, care nu numai că nu era prezent la şedinţă, dar de un an de zile n’a fost de cit o singură dată la consilia şi acum nu vrea să-I mal calce piciorul prin primărie —că ast-fel ar fi tocmai locul d-sale vacant în comisiunea budgetară.—Consiliul, de astă dată, este scrupulos asupra formelor şi admite închiderea discuţiunel ceruta de d. dr. Petrini-Galaţî, care spune că nu se poate reveni asupra alegerel făcută în şedinţa din urmă. D. dr. Petrini-Galaţî, cel care astă primăvară a părăsit şedinţa strigînd: «RămiueţI cu d. Melisianu al d-voastre, eO mă retrag!» se aşează necăjit pe scaun acuztnd pe d. Stănescu că vrea să facă pe consiliu a-şl pierde un timp preţios, şi termină excla-mînd : «Am votat; ce sunt manierele astea copilăroase ?» Se alege comisiunea care să pregătească, împreuna cu controlorii, listele electorale provizorii, cari trebuesc afişate la 19 Ianuarie, Consiliul aprobă rectificarea budgetului pe eserciţiul curent, In sensul ca să se adaoge 60,000 lei la fondul pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare— şi acordă imediat credite in această sumă pentru diferite trebuinţe ale primăriei, între care un credit de 10.000 lei pentru diurne, misii şi gratificaţii. După aceia consiliul intră în ordinea zilei, iar la orele 10 şi 45 constatlndu-se că el-nil consilieri nu mal sunt în număr, şedinţa se ridică, hotărîndu-se cea viitoare pentru Marţi seara, 14 curent. Balul Presei Comisiunea organizatoare a Balului Mascat, pe care Societatea Presei îl va da la 18 curent în sala Teatrului Naţional, s’a botărît să întreacă tot ce s’a făcut piuă acum îu acest gen. Pentru decoraţiunea sălel s’a numit o comisiune sub preşidenţia eminentului nostru artist-arhitect Ştefan Ciocîrlan, care va lucra cu concursul d-lul pictor Artaehino, etc. După cît ştim pîuă acum întreaga sală va fi îmbrăcată în covoare, picturi de ocazie, măşcl escentrice, etc., iar totul va fi luminat cu lămpi electrice multicolore. Tavanul Teatrului va fi decorat cu ghirlande de flori artificiale, iluminate cu lumini electrice, facînd umbrelă asupra sălel. Pentru iutiia dată va figura la Balul Presei o circiumă artistică organizată în chip neîntrecut, de unde, pe o înaltă estradă, se vor produce tot soiul de artişti mascaţi şi în costume de ocazie. Maşcile şi toate accesoriile ad fost aduse direct de la Paris de la renumita casă Montalmon. Mal ales măşcile cari costă cîte 10 şi 14 lei bucata slut de o frumuseţe rară şi ne mal văzute în Rominia. Pe de altă parte, pe o estradă înălţată în mijlocul salel, se vor produce artiştii comici precum şi baletul Circului Sidoli. Apoi vor fi serpentinele, coufetele, florile, etc. etc., alte multe distraeţiunl cari vor contribui a înveseli publicul ca nici o altă petrecere. Lojile fiind luate cu asalt, doritorii să se grăbească. A «e cili armarea foiţei tu pagina IV. Publicaţiime MINISTERUL JUSTIŢIEI Domnul Coastautin Niculescu, învăţător-diriginto al şcoalel rurale superioare din comuna ŞtefăneştI, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui ce poartă de Constantin Niculescu in acela de Constantin N. Meculescu. Ministerul publică această cerere conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar roi să facă oposi-ţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. BANCA AGRICOLA PIJBLICAŢIUME Domnii detentorl aî acţiunilor provisoril ale BănceT Agricole purtînd No. 228; 458/59; 1019; 1123 24; 113132; 1353 50; 1559,60; 1737,38; 1909/14; 2016; 2064/65; 2640; 2734/35; 3616/17; 6525/26; 7279/80; 7636/37; 7644/47; 7766 67; 7790 91 7825/26; 7845; 7864/65; 9*76 77; 9785/86; 9923/24; 10294/96; 10530/31; 10583/86; 10796/97; 10800/804; 11329 30; 11494/95; 11595 98; 11991 92; 12091/91; 14961,64; 14985 88; 156:18/34; 158*0/8'; 16702,702; 16951/52; 16998,99; 17758,59; 17773,74; 17787/88; 17793/94; 19810,11; 19992 93; 20010,11; 20285/86; 20333,34 ; 20348 ; 20743/44 ; 20996/97 ; 21527,28; 2184H/41; 22412/13; 22890 91; 22924/25; 23492 28-23663 64; 23'.69,74; 2:4809/10 ; 23857/68 ; 243,82 1 24479/80; 24512,13 ; 24563 ; 24638/34 ; 24642/45 25105/106 2555 /56; 26063,04; 26261,64; 26882,83;:’ 26 490 95; 26748/49; 26859 60 ; 28312,15 ; 2842 ; 28597/98; 29160 63; 29318/19; 3005 58; 30065 70; 30107/110; 30215,24; 30449 50; 30469 70; 31505/506; 31694,95 ; 320.88,89; 32164 65: 32172 73; 32729; 33569 703 ; 33583 86; 35546 47; 35754 57; 86235; 36239 40: 36785,86; 37326 27; 37835/36 ; 38713; 88756/75; 38796 801; 38813,14; 39576/77; 39798,99 simt IncunosciinţaţI că s’a fixat ca ultim termen pentru plata vărsăniintulul al IlI-lea ziua da 1 Martie 1897. Acest termen fiind ultimul care se mal a-cordă, acţiunile pentru cari nu se va plăti văr-sâmtntul al IlI-lea piuă la această dată. se vor anula şi vinde in comptul detentorilor, conform art. 2 al. 7 şi 8 din legea BâneeI Agricole. Direcţiunea. miHAt OSSRK3BZ5 AVOCAT IVo. «O. I Calea Dudeţtl -Mo. 60. MAG ASINUL O. Sa J. BXSRCUSR MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 88, Calea Tiolorlcî, 28 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de preeisiune in toate speciele, orfevrerie etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. LEOX WEIWSMLiir.. Calea Victoriei, No 49. vis-ă-vis de Grand Hotel Bulevar Reeouiandă onor. Public şi clientelei s. - ci a primit un bogat asortiment cu bţjouler , ‘i i* ncrate aur şi argint, cu pietre de Briliante, Rubine, Smarande. Perlo, Safire pantri i ’ţ:--douri de Anul noii, Logodne «şl Xt Primeşte în schimb orl-ce obiecte i ’ite KSogat, asortiment cu lanţuri (i .uite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal ’oul. Mare depou de ceasornice d> a1 argint şi metal din cole mal bune fabri i d; , Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate In aur, argint şi pietre vech asemenea şi In monezi de aur argint şi arama. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 10BSLE In Calea Dorobanţilor S6 o Proprietatea «1-iuî RrAtiauu Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentrn sărbători Rog chiţi tot copriusu! Depositul general al fabricel de Şoşoni-Galoşi Hukcş(î, Hussiaii American India Ii l»l>er «A Oaie, din St. Peter- sburg, a pus deja în vlnzare anul acesta Şoşoni şi Qalo.«ri cu Talpa dublii cu următoarele preţuri: Şoşoni de Game perechea Lei 7.50 „ „ Bărbaţi ,, „ 8.50 iar Galoşii maî eflin cu 20‘/o de cit anul trecut. Depositul general unde se află de vlnzare pentru toată Rominia, Serbia şi Bulgaria la MARELE BI8ASIR „IA BAL0N“ Il.fSS DOIITREfiCU — Proprietar, furnisorul Curţei Regale — Strada Parol I No. 72 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiuni din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-ersburg.—PĂSTRAŢI ADRESA. ”D-rnl B. laUBJC&i MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Ca s a D-rulul Capşa Cousuitnţinni do la 1 piuă la 3 p. ui. —Pentru săraci gratis— D»‘ CHIRIAC TEGHARI Specia! în boale de FEMEI şi FACERI S'A STABILIT IN BUCUREŞTI Ntradn foiţei *56. CADOURI ASOiîTifiEIT IMENS PRETORI MODERATE B. DJAB«1K«¥, Calea Victoriei 72-74 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pfol la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fie-care dată, yi d» l» 10 în nun ?0 bani linia. Spectacole TeatruI National, — Duminicii, 12 Ianuarie 1897, se va representa: BANUL MĂRĂCINE, Legendă naţională în 12 Tablouri, de d-nul V A. Urecblâ DanţurI Naţionale, compuse yl executate de d. Gboorghe MOCEANU cu elevii b6I. Opera Itonmm Slmbătă 11 Ianuarie 1896 a III a re* pivaentaţie extraordinară a trupei llrloe cu concursul d*uei Ada Adiny se vor representa : «Cavaleria Rusticană* operă in 2 tablouri de G. Targloni*Tozzettl yl G. Mcnascl. Aluni, a de Pletro Mascagnl, traducţie de d. Tb. Aslan. yl «Cîntecul lui Fortunlo* operă comică într’un act de H. Cretnlsux yl L. Halevy. Musl a de I. Qffenbach._ Jca/iTif/ JLiric• Ţeatru lfngo. JJircut tirgal Domin Canar Sidolt. Sala Eforie! In tot timpul carnavalului de 8 ori pe săptâmină -Bal Mascat». Sata fire* {jit di rit. In fle-care seară ooncert de orohea-tră sub conducerea d-lul Feters. Vinerea concert High Life ivufe Naţianaln, Orohestra Rabinytetn yi-a început woonoertela. Închirieri ţi arendări Dc* indiii iat Hotelul BuylenI diu cătunul Buytenl lingă Sinaia s<* dă ou chirie pe termen de 5 ani, începători d© la 23 Aprilie 18«7. Amatorii pot lua or! oe lnformaylunl de la Administraţia Domeniul ui Coroanei, Strada Htlrbev-Vodă No. 3 Bucureytl, închiriere, în soseaua Jianu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru biijerle, Uptărie, tram-oar, grădină de petre-ecrl. Tramwalul Uolţea se va prelungi aci (dosul bufetului dc la şosea) Grajduri de zid penlru ICO vite yi 10 oamere eu săli, puţ iu curte. A se adresa Calea Dudeytl 4. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 156) 1QO MB JACCOLIIOT X>3S FOC Ajuns la mijlocul podului, contele zări de o dată pe un individ care încălecă repede peste parapetul podului, ca şi cum ar ii voit să se arunce în fluvifl; într’o se cundâ el se repezi asupra Iul şi voi să-l împiedice, dar necunoscutul era viguros, se opunea cu cea mai mare resistenţâ şi Oii-vier cu multă greutate putu să-l stăpîneas-că; zărind atunci pe cel doul indivizi caid se apropiafl, le strigă: — Domnilor, veniţi-mi în ajutor, acest otn voeşte să se arunce în Sena! Necunoscuţii alergară la apelul lui şi pînă ce contele să poată vedea cu cine are atace, cel trei mişei îl ridicară pe sus şi îl asvîrliră în fluvili. Perfect înnotâtor, în cădere el luă în mod instinctiv pozitiunea scufundătorului şi după câte va secunde reapăru la suprafaţă, şi cu tot fiorul natural de care era cuprins, el auzi paşii precipitat! cari se depărtai! De dat in exploatară pădurea Goleaaoa din Jud. Musee r situată la 6 Klm. de gara B ’hlta Golescl. pădure bătrînă. de 100 ani (stejar yl fag). Pentru lămuriri a se adresa la d • G. G. Nana—proprietar Cimpulaog. Oe arendat, chiar de pe acum moyla Talpa (Glavacloo Vlaye.i) întindere aproximativă 8500 pogoane* avînd yase. sute pogoane grîfi arate ou săminţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureytl. Do arendat cu începere chiar de aoum moyla «lanca» din Judeţul Brăila, în întindere de sooo mii po ^ane toate arabile, avînd două mii pogoane grifl arate cu sămlnţa cea mal bană. A se adresa la d. M. Bacbtlvan avocat, strada Fintînel 28, Bucureytl. Yînz&rl şi cumpărări Do vluxare spre tfere pădurea de pe moyla Orăytî-Piţi-gala jad, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Do vlmare lemne din pădurea Payoani. Stînjenul, după caliUte. 60 yl 60 franol. A se adresa: Htr. Batlytol 16 Camere mobilate Hotelul Pieţei Blbeuru- Vodă, ling» C.mert ţl Trl-bnnale’ Cereri şi oferte di? servici Un agricultor care a absolvat Acad amu de agrioulta * roan'n, 82 ani. yl a stat ca econom 3 ani yl jumătate la bt rotirile contelui Estterbazy, speolallst în creşterea yi dresarea oailor, caută un loc de agricultor sud administrator Oferte le rog aub Agricultor Miroia îusy (Strada Hculesou 6). Iuformaţicni utile V.HptnrlH Arenda lîngă grădina Hcrăstrăti, I.npledo vac& specialitate pentru copil yl oară ca lapte, 50 bani litrul. JLapte de blvollţ& fto bani litrul. I’ut Nnperdn 6 lei kilo. CremA o Jumătate litru 1 led. Lapte bătui 30 bani litrul. Transportul la domlollifl e o opri na în aceste preţuri. A se adresa printr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-Jlel Aronda, în Buouresol, Dlonlsle 40. după pod şi îşi închipui că aceia eraii a-sasinii cari fugeaîi. începu să înoate cu vigoare spre ţărmul cel mai apropiat, spre palatul Burbon. Iu acelaş timp dintr’o barcă care venea de la {ărm ca să-î dea ajutor, el auzi In mod desluşit aceste cuvinte : — Curaj! domnule, venim şi noi. In câte-va minute, barca fu lângă el, dar în momewtul când puse mîna pe margine pentru a uşura sarcina liberatorilor, primi o puternică lovitură de lopată îndreptată spre cap, însoţită de aceste cuvinte : — De rliidul ăsta e gata, garantez eQ. Dar Olivier văzînd mişcarea a ridicat cu iuţeală braţul stîng pe care-1 avea liber şi primi lovitura de a dreptul pe acest membru. Cu toată durerea puternică pe care o simţise, nu-şî pierdu cu toate acestea prezenţa de spirit şi se lăsă la fund ca şi un om care pierduse cunoştinţa; dar de abia dispărut de la suprafaţă, se lăsă la fund şi începu să înoate pe sub apă. Era la o mică depărtare de pod; înolînd, el se gîndi eă umbra picioarelor podului îl va apăra de vederea asasinilor şi făcind încă două sforţări atinse zidul muced al podului. Se ridică Încet pînă la suprafaţă; obscuritatea era atît de mare, în cit nu putu să vadă inelele mari de fier puse din distanţă în distantă pe picioarele podului, chiar în scopul de a ajuta pe cei naufragiaţi. Printr’o adevărată întîmplare fericită el eşise tocmai sub pod; pe dibuite reuşi să se apuce de uu inel şi de astă dată sigur pe acest sprijin, începu să inspecteze din ochi de a lungul fluviului; barca cu individul care îl lovise mergea încet prin mijlocul fluviului pentru a se asigura că inamicul lor nu a eşit la suprafaţă. După un sfert de oră. termiuiudu şl inspecţiunea, barca în loc să se lndrepteze spre ţărmul de unde plecase, o luă în sustd apei şi ajunse în cite-va se- Un ptaulat roatlnat oferi serviciile sale la aolrele dansante yl baluri pentru an honorarlu modest. B. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Francai*© diplome* deşire leşons partlonllferes. Ad..bu-re au da Journal._________________________ Firme recomandabile ___________________Adrese Advocaţi a(fhBil A. Raehflvaun Advooat 28 Strada Frumoasă* Do A. G. floreticu, avocat, s'a mutat în Calea Dorobanţilor No. 202. Bibliografii Lfturm WciJesWa le Doi Chtvrtea i el Ut kirine Eiinaueth, ohromollthographies parBoussod, Valadonet Cie (Anolenne Malson Goupil et Cie). D’upr6s Icb dernlera portraita execută par le pelutre blen connu M-r. Jean Lecomte du Nouy. Prlx 8 fr. 60 d’un portralt. A aplrut în edltnra Institutului de arte grafi •,e Carol Gobl, Calendarul Apărătorului Sănătătd pe a-nul ÎS97. AoeaatA lucrare conţine 38 figuri. 8copul oalendarulul este de a înlesni publicului cunoştinţa boalclor contagioase de o»re putem suferi, măsurile oe sunt de apărare ce se pot lua contra lor yl ajutorul oe trebue dat bolnavilor. Butnarul No. 11 din «Povestea Vorbei* : «O blană rară* de Oaragîale, «Atît r&mîne» (poesie) Sta* vri, «In strada Progresului* (nuvelă) Evati, «O tninft* (poezia) Hăul Stavrl, «Cartea inlmol* (s'rlsorl de femei) MtUj «La Mahala* (peezle) M. Itîuiulc, «Neou;ul Mo îănayu* nuvelă) Ioan Adam, «Oînteoe din Oltenia* (poezii) T. Draga, Ilustraţie» Bob. cuude sub pod, aproape chiar de locul unde victima lor se adăpostea. Din momentul în care intrase în umbră, Olivier nu mai putu distinge silueta iuibar-caţiunel, nu avea deci nici el teama să nu fie zărit. Dar în treacăt auzi pe unul din cei doul indivizi din barcă zicîud celui-l’alt : — Itnl parc râu că nu i-am spus numele iu momentul clud l’ai lovit, ar fi ştiut cel puţin iuainte de a muri, cine este acest om mascat care pe cit se vede îl iulrighează a-tit de mult. Olivier tresări in umbra unde era ascuns şi-şi incordă toată atenţiunea pentru a putea asculta cit va putea această eonversa-ţiune atît de iuteresautâ. — In tot cazul, scumpul med... Si numele se piei du în şuerăturiie viatului, eare se amestecă cu murmurul produs de apele fluviului cari se loveaţi de pod. Restul fraseî nu mal putu ajunge pînă la el şi barca dispăru. Acum, crezîud-i-se cu totul la adăpostul unul nod atac, se duse în cîte-va minute la ţărm şi graţie rampei care se afla lîngă pod, eşi cu cea maî mare uşurinţă pe clieid, dar abia trecu parapetul de piatră şi două umbre îi eşiră înainte şi simţi o puternică lovitură în inimă. Olivier strigă diu toate puterile cerînd sj utor. Doi sergenţi de stradă cari în acel moment erad la colţul palatului Bourbon, a-lergarâ în grabă; asasinii surprinşi azvârliră pumnalul şi o luară la fugă în direcţiuni diferite pentru a împărţi urmărirea. Manopera lor reuşi pe deplin, căci contele căzînd la pămînt cei doi agenţi alergară mai iutii în ajutorul victimei, cedînd ast-fel unui sentiment natural. Unul din ei voind apoi să urmărească pe unul din asasini, toate căutările ad fost zadarnice căci 7 CASA DE SCHIMB 1TRRKIA & SAMUEL BUCURESCl No. 5 Strada Lipscani No. B Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 8 Ianuarie, 1897 1 Curnp. Vlnd 4,0/0 Rentă Amorti&abilă. . . 86 87 5®/o 6'7's 5'/. » Araortisabilă. . . 96 ■/, 97 — Obligaţ. de Stat (Cov, R.) . » Municipale din 1883 101 95 ■/. 7. 102 96 Vi V. Bo/o » » » 1890 96 7. 97 V. 50/0 Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 V. 5 »/„ » » Urbane . 8i V» 89 9, 5®/. » * » Iaşi. *4 — ^4 V. Acţiuni Banca Naţională. 1890 - 1910 » » Agricolă . 228 231 — > Dacia Romiuia asig. 455 - 458 — > S-toa Naţionala asig. 493 - 496 — S-tatea de Coastrucţiuni . 207 — 210 - Florini valoare Austriacă. 1 10 2 12 Mărci Germane .... î 23 1 26 Bacnote Franceze . . . 100 — toi — » Italiene. . . 89 — 93 — » ruble hîrlie . . 2 65 1 70 Imprimarea cm maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*e, Franksttihtâ ţi ce» caractere din fondaria de Utere Pliasoii din ffranh-furt A. M. acesta dispăruse. Se întoarse apoi la eoule, pe care camaradul săd îl susţinea pe braţe şi amîndou! voiră să-l transporte la postul de poliţie, iţind un eebipagid elegant eşi din umbră şi din ordinul stăptnului care era înăuntru se opri lingă micul grup. — Am auzit sgomot şi strigăte de ajutor. zise acesta sărind din trăsură, şi am dat ordin vizitiului med să mîue. Omul care vorbea ast fel era un negru de vre-o patru-zeci de ani, de o rară eleganţă şi distiucţiune. Era în ţinută de ceremonie şi purta la git marele cordyn al^ bastru al Annouciadei de Panama. In acest moment tîuârul conte îşi reveni din leşinul în care căzuse. — Curios lucru, zise unul din agenţi, este ud pînă la piele, ca şi cum ar eşi din Sena. — Nu vă Înşelaţi de loc, răspunse rănitul cu o voce slabă, acesta este al treilea asalt pe care îl îndur de un sfert de oră; mizerabilii m’au atacat, m’ad aruncat in apă; şi ne-reuşind, m’ad atacat şi lovit cu pumnalul clud am eşit din apă. Vă rog domnilor să mă ajutaţi pentru a merge acasă; simt că rana este foarte uşoară ; lovitura a deviat şi pumnalul a alunecat de a lungul umărului. — Trăsura mea vă este la dispoziţiune domnul med, răspunse străinul. — Vă mulţumesc cu recunoştinţă domnule. (Va urma) Doctorul Gr. Â. Ţarami Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada B&ncei Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. Consultafiuni dela 4'l, pînă la 7, p. m,: pentru dame de la 3—4 „EP0CA“ ziar Mtidian^ CUPON II Ianuarie 18U7 v» (Ala ho,-m <*«apoa ilin «EPOCA* al *1 v» trimite, micii ii va (tren ntn la librăriile nrătnte mai Jon, are drept la unu! diu premiile CU PICKŢiriU »£• DUSE «lin li**tel© respective. Cuponul ace«la < valabil ptnA la 1H Ianuarie «>ra 7 seara. Cititorii «Uu provincie pot trimite costul Iu uşurei poţtule adăogi ud port o. Premiile „EPGCEh La Librăria CAROL IliltLEB Calea notoriei No. 68. Inloede Numai llellade» JUiduleocu Amintiri asuprit Istoriei regenerăreî Komîne, safi Evenimentele de la 1648. Un volum mare de peste 800 pagini . . . . 3.— Rlchtcr Eugen, Unde duce sodallzmuL Jurnalul unul lucrător. Truducere de Al. A. O Bturdza ca o prefaţă de N. Flllpesou.........................0.60 FltipeHeu xV., Albii yl Royll - - • 0.50 NeguleHcu J*etruf Polemice - • 1.50 — Pslehologta stilului .... 2.00 Vlahută AleJOoy Un an de luptă • • 2.50 — luntre ,poesII......................8.00 — Din goi na vieţel (ediţia Graevo) - 8.50 Zaniftrc&cu Uuitiu Lume Neuăyi Lume Veehiă...............................8.00 Ilăjdăik U. i\, Ioan Vodă cel cumplit, volum ilustrat introdus în ycoll. - 8.00 Copet I'ranpoin* Poveste tristă, roman tradus de D. Btăncesou ... 1.50 MtcjtiăileHeu St» Cm9 încercări orltice asupra iuvăţimfnt ului nostru primar.ed.il 2 00 Elreocti I, Aîngerii lui Kafael fantezie originală în versuri în 8 acto . - 2.00 liOhuteyer Un noft mijloc pentru a preda «opiilor limba germană • - 2.00 Roman /. A7., Poezii (ediţie pepulwă) - 100 Eadu D• ItosrUi, Epigrame . - - 2.00 Ibocn ÂSof Oopilul Kylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Mai o reaeu - - - 1.00 £hrat;ot:i(re asemenea ea agenţie de vîuzătorl tantul 1.20 lei noul. Crema de orei eu de ziare) prin ajut0rul vînzătorilor am-cacao a Iul Hausen se gasesce la ma- bula.iiţî şi comisionarilor face distribuiri gasinul de coloniale G. Rtets Strada Ca- (j0 Jnunciurî, Aviee, Reclame, etc. rol, la droguena Stoenescu Strada Aca- Tot .;n intermediul acestei ageuţii demie şi ia iarmacia Fabmt Lalea Vă- orî cine ar avea nevoe de puLUcitate i _________________________________________cE «AZ StlCCRERCI HA1PASNE ! Representanţ pentru Romtnia MAGAZINUL „HELIOS" 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIRIUS* cn imtent regulaloi* noul model 1820. «Sirius» sunt de o construcţiuno [solidă şi elegantă, cele mai higienice dînd o căldură plăcută şi temperată du-I pă dorinţa, care se obţine prin *pa-j tent-regulator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orl-jee fel de cărbuni de piatră. Maşine şi Site sistem cel mai j perfecţionat pentru lumina incan-! desceută de gaz aerian şi de j spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : A. RECHEMBERQ Bucuresci. Str. Doumuel 21 OTTO HARNISCH TEIRICH & Galaţi 49.—Strada Portului- -49. Bucuresci 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC A§BEiT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Coi-de— IFire CURELE DE TRASMISIUNE JUaMometrl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Mus amal® BUCUREŞTI ^Strada Berze. -9. INSTALAŢIUNI DE TELEGRAF GAZ APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSITIE i» Proecte. — Biurofl de construcţie. — Export ] Constantin Simionescu Doctorand în Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de maî mult timp in Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti asemenea se poate face cousultaţiune ş prin corespondenţă. Litografia Grassiany s’a reinstalat lliicureacl 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă yi de lux în Litografie şi Tipografie. La Typografla EPOCA se află de vînzaro hlrtie maculatură cu t0 bani kilogramul lu pachete de clte 10 ki-olgrame. 1 Dentistul BACHER TImmuc Dnmin.v Slllerj fttiplrtaur Carte Blanche Carte «TOr tec Cnv6e ftplciale Exlra ilry REPREZENTANT GENERAL PENTRU i De vinzare la principalele cofetării şi magasine de coloniale. românia F- BĂSKEN bucuresci. mrmsămtxmememsssmmm. I „PATKIA“ Societate romînă de asigurare gi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucuresci, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte. ... , . . . • , , asigurări de zestre cu scutire de plata . Membru a! academiei universale de şti- preniiii0r in cas de moarto a părintelui, mţe din Bruxelles, medaliat pentru me- asigurări mutuale de supra vieţuire cu — ntele s^le în aria deutistică la expozi- capital garantat şi cu 85 la sută diu | ţ>a