SERIA II—ANUL IU, No. 348. Ediţia a treia SA5IBATA, 11 IANUARIE 1897 NUMARUMO BANI A BOXAM KWTEIJB încep l.s 1 şl 15 ale fle-eărsl Ioni şi se pl&teec tot-d’a-ana înainte In Bvcueaştl la Cast Administraţie! In judeţe şi tirtitvllai* prin mandate poştala (Ju an în ţari 30 le!; în streinitate 50 ie) Şa*s luni . . . 16 » » > Î5 » Trei luni ...8» » » 18» Uu numlr In Bt.reinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOI AZL REDACŢIA No 3—STRADA CLEMENŢEI—Ko. S NUMĂRUL 10 BAN.I AjmrciUBnLEc in Bucoreştl şi judeţe m jwtewae numai ia Administraţie in străinătate, direct la administraţi* şi ia toate oficiile de publicitate Anuneiur! la pag. IV .... . 0.80 h. linia » » » III ..... i— Isl » » » » Q . . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Ic! riadul! Ot sanie a a o h f Si 30 4a®! ADMTWIWTRAŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DINURM ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI rrrr—rmrnr-mr"-n—*——— INTERESUL NESCHIMBĂTOR Partidul liberal are pretenţiunea că e partid de guvernamînt; câte o-data, când nu se poate stăpâni, el afirmă chiar că e singurul partid de guvern în ţara romînească. Dacă punem însă pretenţiunea aceasta alături cu activitatea partidului liberal, vom constata ca ele nu concorda, că faptele dezmint cu desăvirşire vorbele. Calitatea primordială a unul partid de guvern e de a subordona interesele sale proprii interesului permanent al guvernămîntulul, chiar când această subordonare nu s’ar putea face de cit cu jertfa de sine însuşi. Partidul care nu e înzestrat cu aceasta calitate, fie cât de numeros şi aibă cît de mulţi aderenţi şi oameni capabili, nu poate fi un partid de guvernamînt şi e foarte primejdios să-I încapă cîrma Stalului pe mină. Or, dacă cernelii prin acest criteriu faptele partidului liberal, e lesne să ne încredinţăm că-I lipseşte calitatea esenţială pentru a fi capabil de guvern. Cîte-va exemple vor pune lucrul în evidenţă. Liberalii, dintr’un interes de o-poziţiune răU înţeles, saU din ne-cunoştinţă, aU dus pînâ în toamna lui 95 o campanie din cele mal furioase contra armei Manulicher model romînesc şi împotriva a două legi datorite regimului conservator : a minelor şi a drumurilor de fier particulare. Care trebuia să fie atitudinea lor în aceste chestiuni, venind la putere, dacă cu adevărat constitnesc un partid de guvernamînt? In privinţa armei Manulicher, liberalii trebuiau ori să se convingă —ca toată lumea — că e o armă excelenta şi să-şi mărturisească gre-şala. Ori dacă, avînd toate mijloacele la îndemînă, puteau dovedi neîndoios că arma nu serveşte scopului, să proceadă numai de cît şi în mare laină la schimbarea armamentului. Aşa ar fi urmat ori ce partid de guvernamînt, căci încrederea ţărel în puterea el de apărare e o părticică din acel «Interes neschimbător» a căruia veclnică cultivare e sarcina guvernămîntulul. Faţă de acest interes, ambiţia de a nu se contrazice şi de a da o aparenţă de dreptate ziarelor partidului şi a-genţilor clubului, e o greşală copilărească în care nu e îngăduit să cada oamenii de guvern. Dar tocmai în această greşală aU căzut liberalii. De pe banca ministerială, în faţa Parlamentului, un ministru de război al guvernului liberal a strigat in gura mare, că arma oştirii noastre e un băţ ; cu alte cuvinte că suntem complect dezarmaţi. Şi nimeni, nici din cabinetul trecut, nici din cabinetul actual, n’a simţit monstruozitatea faptei şi nu s’a gîndit nici pînă astâ-zl să repare greşala fără pereche a fostului ministru liberal de război. Tot aşa de revoluţionar s’a purtat partidul liberal şi în chestiunea celor două legi conservatoare, a minelor şi a cailor ferate particulare. «Interesul nestrămutat» al gu-vernăinîntulul pretinde cel mal absolut respect faţa cu legile regalat făcute, pentru că altmintrelea se turbură ordinea morală şi materială fără care Statul nu poate trăi. Şi dacă nu se poale îngădui singuraticilor cetăţeni să calce legile, cu atît mal puţin poate fi iertat a-ceasta unul guvern, reprezentantul ideel immuabile a guvernămîntulul; căci dacă însuşi păzitorul turbură ordinea, pilda lui va încuraja por- nirile antisociale cari zac mal mult sad mal puţin adormite în sufletul oamenilor. Partidul liberal a dat însă tocmai acest pernicios exemplu. Cele două legi, votate de Parlament, sancţionate de Suveran, promulgate după toate regulile, ad fost pur şi simplu înlăturate de guvernul liberal. La multele cereri ce s’atl făcut ministerului, în temeiul acestor legi, guvernul a răspuns că nu vrea să le aplice, pu-nînd capriciul său mal presus de «Interesul nestrămutat» al guvernămîntulul. Ştim că partidul liberal pretinde că cele două legi trebuesc modificate. Dar, chiar dacă pretenţiunea aceasta ar fi temeinică—ceea-ce noi contestam din toate puterile—totuşi liberalii n’aveau dreptul să calce ordinea; îndată ce au venit la putere, el eraQ datori să modifice le gile în sensul vederilor lor şi la cea d’intîitt cerere, să le aplice. Nu e insă acesta adevăratul motiv al purtării revoluţionare a guvernului liberal, ci ambiţiunea de a nu contrazice cunoscuta campanie din vremea opoziţiunel contra legel minelor. Iată fapte cari dovedesc că partidul liberal e departe mult de a fi un partid de guvernamînt. Origina sa revoluţionară nu s’a şters încă, educaţiunea guvernamentala n’a ajuns să nimicească pornirile moştenite. SEVISTAJXTERNA Deuiiisiuuea d-lul Xelidov. — Vati-caunl şl guvernul unguresc.—Criza !n Serbia. Deiuitdunea d-lul Nelidov. Die Post di 1 Berlin afirmă că zvonurile despre demisiunea d-lul Nelidov, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, sînt absolut exacte. Nelidov şi-a dat demisia din causa unul conflict foarte acut cu dragomanul săQ, d. Maximov, care l'a denuuţat la Petersburg că nu procedează la Sublima Poartă conform instrucţiunilor ministerului de externe rusesc şi că adeseori face greutăţi la Sultan în contra d-lul Cambon, ambasador al Franţei. Se crede însă, că acest conflict a fost numai un pretext pentru d. Nelidov sâ-şl dea demisia. Adevăratul motiv al demisiei pare a fi că Ţarul l’a ignorat, numind pe d. Muraviev în postul de ministru de externe, de şi el are mal multe drepturi. Demisiunea d-lul Nelidov nu va fi primită până la primă-vară, când se speră că situaţia la Constantinopol se va limpezi. Succesoral d-lul Nelidov nu e încă desemnat ; pînă acum slut în combinaţie d-nil Sişkin şi Onu, actual ministru plenipotenţiar la Atena. D. Onu ar fi însă răii privit la Sublima Poartă. Vaticanul şi guvernul unguresc Un conflict foarte grav a izbucnit între guvernul unguresc şi Vatican în cestiunea limbel de leturgie în bisericele unite. Guvernul unguresc, în scop de maghiarizare, a impus mal multor preoţi uniţi ruteni să introducă limba ungurească ca limbă de leturgie în locul celei ruteneştl. A-proape 40 de parorhil au cedat acestui ordin ministerial. Făcîndu-se apel la Papa în contra acestui ordin al guvernului unguresc, Vaticanul a Invitat pe episcopii uniţi ruteni Firezak şi Vâllyi să uu admită limba ungurească, căci în toată Ungaria nu există nici un singur unit. Aceşti doul episcopl, însă, n’afl băgat in seamă circulara Vaticanului şi coutinuă a permite ca îu vr’o 40 de parochil preoţii să oficieze în ungureşte. De aci conflictul. Criza iu Serbia Abia constituit, noul guvern sîrbese e a-meninţat de o criză ministerială parţială. Ctte-va ziare radicale aU deschis o campanie violentă în contra d-lul Mica Geor-gevicl, ministru de interne, acuztndu-1 că persecută pe primarii radicali. Aceste atacuri aii produs mare fierbere îu Belgrad şi toţi amicii guvernului cer sacrificarea ministrului de interne. ABUZURILE DE LA PORTUL CONSTANTA l)u«le silul dosareleD-uiî Porumbarii şi Sloiccscn. — Retragerea d-luî Stoicescu. IJmle suni dosarele ? Deşi a cerut la Cameră dosarele a-faceret portului Constanta spre a-§l putea desvolta interpelarea pe care a anunţat-o, totuşi pînă azi d. deputat G. A. Scorţescu n’a primit nimic. De re această întîrziere, dacăd. Cos-tică Stoicescu se crede nevinovat ? Afacerea portului Constanţa devine însă şi mal gravă, prin faptul că a-ceste dosare de aproape două săptă-mînl lipsesc de lu ministerul lucrărilor publice. Unde sunt dosarele P—se întreabă acel cari se interesează de această afacere— şi se interesează toată lumea. Am aflat că au fost trimise preşedintelui Camerei, d-lul Take Giani, spre a-le înainta d-lul Scorţescu. Dar ouorabiiul preşedinte, ea să iacă un liatîr Ocultei, le-a dat d-lul Stoicescu, care împreună cu d. C’. Xacu se zice că le... studiează. Lumea se îngrijeşte acum de soarta acestor dosare, căci cu drept cuvlnt se bănueşte ca nu cum va unele acte să fie înlocuite sau îndreptate. D-nii Porumbarii şi Stoieesen Trebue să recunoaştem că d. Porum-baru a refuzat să pună la dispoziţia d-lul Stoicescu dosarele afară din minister, şi aceasta este una din cauzele pentru cari actualul ministru de externe acuză pe toate căile pe succesorul său la lucrările publice. E atît de intăritat d. Costică Stoicescu în cît se plînge lululora împotriva d-lul Porumbaru, pe cure’l învinueşte că îl sapă pe sub mină şi complotează împotriva sa. Ba d. Stoicescu îşi permite din cînd în cînd şi cîte o înjurătură la adresa colegului său. Am putea la nevoie să cităm mal multe persoane cărora <1. Stoicescu s’a plins fu termeni prea oboreşti asupra d-lul Porumbarii. Dar ce satisfacţie simte acum d. Stoicescu, văzînd pe colegul său atît de încurcat în cestiunea crizei ce domneşte la C. F. li ! Şi d-sa nu scapă această ocazie spre a da în capul d-lul Porumbaru, ci, turmentat de icleia răzbunării, a invitat la un ceaiii pe cîţl-va ingineri şi şefi de serviciu de la C. F. R. Dar, spre marea-1 dezolare, n’au răspuns la această invitare de cit patru ingineri, cari n’au nici o situaţie deosebită la G. F. R. Retragerea d-luî Stoicescu Aceste zvîrcolirl neputincioase, precum şi cite-va indelicateţe supărătoare faţă de corpul diplomatic, au zdruncinat cu desăvirşire situaţia d-lul Stoicescu. D-sa însuşi pare a recunoaşte aceasta şi se afirmă chiar că în curînd, după răspunsul pe care-l va da în cestiunea portului Costanţa, îşi va pune portofoliul la dispoziţia d-lui Dim. Sturdzn. TOT VECHIUL SISTEM Aparenţe, aparenţe şi nimic de cit a-parenţe — aşa a fost şi aşa are să ră-mînă partidul naţional-liberal. Nimic sincer, nimic sănătos, nimic temeinic; vorbe, minciuni şi făţărnicie. Urmâriţi-I cu prilejul celor cite-va a-legerl parţiale care se apropie. De la Bucureşti pornesc circulari în care se spune verde prefecţilor să nu se amestiee; ziarele partidului obştesc poruncile şi ministrul care le trimite aşteaptă manifestaţiunile de recunoştinţă ale alegătorilor. La faţa locului, însă, comitetul elec-, toral impune prefectului candidat oficial —cind nu’l are el pe al său, ca la Ba-căfi— şi învîrteşte aparatul administrativ aşa fel in cit alegerea devine o parodie greţoasă. Se fac ingerinţe scandaloase, se sechestrează alegătorii, se închid urnele cu un zid de agenţi poliţieneşti pe care nu’l poţi strebate de cît rupindu-ţ.I jun-ghetura şi... treaba se face ca pe vremea lui Radu MiliaiO— cu singura deosebire că pe atunci ciomagul nu se masca cu circulari. Şi din această revoltătoare făţărnicie se agoniseşte capitalul gazetelor guvernamentale care scriu despre libertatea TRIBUNA LITERARA INIMA. ŞI GURA Sistemul e odios şi d. Vasile Lascar ar trebui să’l părăsească, dacă nu pentru alte consideraţiunl, cel puţin pentru aceea că continuindu-1, prea se a-seamănă cu d. Sturdza sub raportul aptitudinilor electorale. TRIBUNA POLITICA Tratativele urmate, în timpul vacanţelor parlamentare, intre guvern şi grupurile cari formează mozaicul naţional-liberal, n’aiî dat nici un rezultat. Formaţiunea Aurelian este astăzi în-tr’o situaţie mal penibilă de cum era înainte de vacanţe. Fracţiunea sturdzislă ii va face dificultăţi şi mal mari de cît in trecut, pentru a grăbi desnodămîntul; democraţii vor combate guvernul de îndată ce vor simţi că d. Aurelian, pentru a-şl prelungi agonia, ar fi dispus să încline spre Ocultă. De altă parte, chiar în sinul cabinetului sunt atitea curente în cît cu toată slăbiciunea d-lul Aurelian de a face concesii la toată lumea, o ruptură este inevitabilă. D-nil Cantacuzino şi Stoicescu fac tot ce pot spre a înlătura pe premier în folosul, foarte problematic, al d-lul Sturdza; d. Porumbaru are, în chestia funcţionarilor de la drumurile de fer, vederi pe cari nu le împărtăşeşte ministrul preşedinte, şi cabinetul întreg are păreri pe cari nu le admit crîm-peiele de majoritate. Aceasta e, după două săptăminl de tîrguială, situaţia guvernului ; mal rea azi de cum era erî, şi probabil cu mult mal grea mîine de cum este astă-zl. SPUMMS  L'ORANGE Şi ŞABECHI O poveste adevărată şi scurtă — ca toate poveştile adevărate. Era cald astă vară — cald nevoie mare. Pe la şease ceasuri după prînz, cînd soarele, ruşinat că silise pe Romîniî cel mal pudici să recurgă la costumul sumar al celui d’întîî om, se pregătea să supue la a-celaşl supliciu pe semenii noştri de pe cel-l’alt continent, soseşte la d. Costică Stoicescu, ministru ad-interim la justiţie pe vremea aceea, d. Şabechi, nefericitul tată al fiului rătăcit cu a cărui fericire se însărcinase de cu vreme Olga Lăţescu. Ministrul era la masă. D. Şabechi comunică excelenţei obiectul vizitei sale şi aşteaptă în sala de mm care, pînă să îndeplinească ministrul obligaţiunile pe cari le contractase faţă de stomac. Şi sosesc: le caviar frais, Ies potages «tortue vraie» şi • «consomme baigneuse», Ies bouchhes «Lucullus», la selle de che-vreuil sauce poivrade, puree de marrons, le supreme de volaille ă la marechale, Ies spumms â l’orange... Aci, clientul, aiurit, perde răbdarea, se scoală şi vrea să plece. Ministrul politicos, >1 reţine şi-l întreabă mirat: — De ce voiţi să plecaţi, domnule Şabechi ? — Pentru că, excelenţă, am o afacere de care ’mî adusei aminte abia acum. —Daţi-mî voe, pentru prima oară, să mă îndoiesc de adevărul cuvintulul d-voastre... — Vă rog... — Nu se poate. Nu ăsta e motivul ple-cărel d-voastre grăbite. — Atunci, fiind-că m’aţl prins, faceţi-mî graţia de a-mi acorda să plec, căci alt-fel aşi comite o indiscreţie. ___ ? — Da. De şi sunt sătul, bucatele care se servesc la masa d-voastre ’ml au escitat foamea aşa fel, în cît ’ml e foarte greu să rezist tentaţiunel... — Nu, domnule Şabechi, ’mî eşti prea preţios client ca să nu mă simt dator a te opri pe povîrnişul pe care te împinge pasiunea. Cere-mî ce graţiare pofteşti, dar pe .aceea de a te invita să mănînci din aceste bucate, nu, căci nu ’ţl-o acord. Eşti om relativ sărac şi nu trebue să te deprinzi cu ast-fel de năravuri urîte. După masă, nefericitul părinte părăsi pe ministru, dar, de şi obţinuse o importantă graţie, tot nu s’a putut opri de a reflecta pe drum : Să mă erte d. Stoicescu: cu cele două mii de lei aşî fi putut şi eh să mănînc «spumms â l’orange!» Y. Cum inimele negre pun în gura omului cuvinte pline de venin de tremură măduva creerulul ce le pricepe, este mal mult saii mal puţin cunoscut fie-cărul. Mal puţin cunoscut Insă va fi celor mal mulţi drumul opus: cum veninul adunat în gură ajunge la inimă şi o betejeşte, sărmana! aşa că uu-şl mal poate îndeplini funcţiunea sa de a împroşca In toate părţile corpului hrana sîngelul. Ba încă, după multiple vicisitudini In curs de ani trece în fine din cauza acestei leziuni In aşa numita «altă viaţă», despre care se pare a nu fi dat omului să ştie ceva mal pozitiv, ori cit de iscusit va deveni el cu timpul. Reumatismul acut cu durerile sale ambulante, cari săr de la umăr la cot, de la cot la şold sad mină, nu va fi străin multora. Tot aşa se ştie In de ajuns că în u-nire cu aceste reumatisme, încep a se naşte greutăţi de respiraţiune, bătăi de Inimă şi strîmtoare de încălţăminte sau îmtlăturl de picioare. Şi Cît e omul tinerel, Bine-î, Doamne, zăti ! de el! căci în scurt timp se trec toate şi ani întregi nu-1 mal supără pe individul atacat, mal ales dacă duce o viaţă nu prea din greii şi nu-şî expune inima la otrăvi sufleteşti sad oboseli trupeşti, gemînd supt povara muncel amare sad sburdtnd in dulceaţa plăcerilor vieţel. Numai doftorii, cum pun urechia şi dad inimel ascultare mal de aproape, află îndată că are uu beteşug, căci în jocul bătăel ci se mestecă regulat şi cîte un murmur trist, care povesteşte toată viaţa de leziunea îndurată odinioară. Despre caaza acestor reumatisme se admitea în genere acum zeci de ani că un contagiu oare-care intră în sînge îutr’un mod necunoscut sigur şi se încuibă tocmai în membranele care Învelesc lntr’o singură pungă capetele contingente ale oaselor, care, alunecând unul pe altul, formează încheietura, şi le iritează aşa, că din supărarea lor ese inflamaţiunea dureroasă. Ea este dureroasă cum se apasă prin întlălură şi nervii de pe acolo care îndată rapoartă impresiunea la creer, par’cft, dacă dor, o-mul poate ingera asupra lor, aşa cum a-lungă un ţînţar care-1 înţeapă pe dosul mînel. Se înţelege că tot doftorul sare şi, cu fel de fel de leacuri, care mal vechi, care mal moderne, după ştiinţa sa şi punga bolnavului, alină durerile. Dar vre-uu leac de dat aşa ca să nimicească la sigur veninul pricinuitor de boală, cum îşi culcă ursul cu un singur glonte vînătorul sprinten din Carpaţl, nu se află. De sigur se vor descoperi cu timpul şi contra reumatismului acut zeruri potrivite ca să-I taie puterea, ca acum contra difteriel, dar pînă a-cum, cu tot salicilul, salolul şi toată rubedenia lor, în unele cazuri, nu prea rari, tot se umflă picioarele. Şi cum pune urechia doftorul la inimă, îndată descopere el murmurul trist a cărui cauză va da individului lovitura din urmă, chiar după zeci de ani. de nu i-o va da alta mal curînd. In inimă există porţi înzestrate cn vin-trele cari se deschid de lasă să treacă sîn-gele şi apoi se îuchid după trecerea lui ca să nu curgă îndărăt. Şi tocmai în aceste vintrele, valvulele inimel, se încuibă bacte-riele, că bacterii sunt, şi le irită, le undă de rămîne inima atacată toată viaţa el. Căci deşi furia iritaţi unii se trece, totuşi lecuirea se face numai lăsînd cicatricl care deformează vintrelele suszise. Ori remîu scurtate de nu se mal ating mărginile lor, şi aşa devin insuficiente pentru a închide deplin poarta după trecerea sîngelul; ori că rămîn găurite, şi slngele ţişneşte Înapoi şi într’un caz şi Intr’altul; ori că mărginele lor se conlipesc în partea de sus şi se preface toată poarta într’un inel vlrtos care nu se nral deschide destul spre a lăsa să treacă mal departe licoarea nutritivă. Şi insuficienţa şi stenoza, cum i se mal zice, determină ca toate strlmtorările o pedeeă în cursul normal al circulaţii)nil. Sîngele rămîne tot mal îndărăt, iar vinele cari au menirea să-l aducă la inimă ne piittndu-se deşerta, sunt aşa de pline că zerul sîngelul trece prin pereţii lor şi se adună supt pcle. Aceasta are loc Ia început mal mult în părţile mal joase şi mal depărtate de inimă, de aci Imitarea picioarelor cunoscută supt numele de sedem şi idropică. Dacă individul nu e uzat nici de numărul anilor, nici de un traitt prea încărcat ori dc deliciele, ori de amărăciunile vieţel, inima se dă la tieabâ din noă, muşchiul el creşte, cum creşte şi musculatura braţului prin muncă sat! gimnastică. Ast-fel deocamdată corespunde acest organ nonei sale misiuni de a lucra cu o cantitate mal mare de slnge, idropică dispare şi viţiul inimel se zice compensat. Cum vin Insă bătrîne-ţele şi toţi muşchii descresc şi slăbesc, dispar şi efectele bune a ipertrofiel sad adaosului de creştere a inimel. Idropică vine atunci din nod, compensaţiunea viţiu-lul vintrelor inimel este turburată, mere-meiul s’a stricat şi consecinţele desordiniî devin tot mal ameninţătoare pînă la momentul fatal al sufocaţiuui! finale, cînd în genere apa se sue şi la plâmînl, organ făcut numai pentru aer, cum ajunse în timpul deluviulul marea la vîrful arborilor celor mal înalţ!. \ Dacă ne întrebăm care este poarta prin care intră infecţiunea reumatică îu sînge, respunsul este poate pentru toate cazurile 2 EPOCA iără excepţiune: amigdajele din gură. Ce sunt aceste? Urmărind eu privirea limba ptnă la rădăcina el, vedem cum se ridică de o parte şi de alta două arcuri spre bolta gurel ca nişte culise. In nişa dintre ele se vede o ridicăturâ de mărime individual foarte variabilă şi coperitâ de o pele boşită. Pe a-cest loc la copil şi-aruncă mumele privirea plină de grijă speriate de llagelul difteriel. Aceste migdale sall sonsile. a căror roşire şi lnflare este angina comună şi pe care se văd la difterie petele albe caracteristice» sunt pachete de noduri limfatice de o con-strucţiune deosebită. Iu adevăr pe ltngă arteriele cari duc slngele de la inimă şi vinele cari-1 aduc Înapoi la acest nobil organ, mal există încă un sistem de canale foarte subtili a căror calibru e abia de 10 plnă la 20 de miunl de milimetru. Aceste ţevi işl iafl începutul1 din lacunele interstiţiale ale tuturor organelor corpului strtnglnd ast-fel prisosul lir-coarel lor şi formînd aşa licidul ce-1 dtac-mal departe şi care se numeşte limfă, iac vasele In cari curge ea, vase limfatice:. Limfa este dar o apă eşitâ din sînge şi tot iu singe ajunge. Căci unindu-se rădăcinile mal mici In viţe tot mal mari se formează arborele limfatic, care se varsă In vinele din pept cam între gît şi umăr prin două trunchiuri neegale, dintre carecelinal mare din stingă abia e gros de 3 piuă la 4 mi-limetre. Ast-fel sistemul ţevelor limfatice este un upendice al sistemului vînesşi prin urmare cele ce trec în limfă ajung în toate părţile corpului. Vasele aceste percurg în drumul lor făpturi de structură deosebită în care se fabrică elemente pentru sînge şs care ateliere se numesc noduri safl ghin-durl limfatice. Cînd se învîrtoaşă ele la diverse boli, le simţim ba la gât, ba subt-suoară şi une-orl chiar dor. AtarI noduri limfatice ascund şi migdalele dintre arcu-rele palatului gurel, aceasta este, pentru a zice ast-fel, toată fiinţa lor. Şi de seamalor se află aşezate într’un inel întreg un şir de noduri de subt coperişul rădăcinel limbel piua în nişa dintre arcurile palatine şi în fund în furinge în arcul care uneşte migdala din stingă cu cea din dreapta. Cope-rişnl lor încreţit în falduri fine prezintă gro-pişi în care se acumulează uşor sucuri din gură, pliue de toate bunurile şi relele el. Ia urma erl-cărel compresiuni a acestei făpturi spongioase tot ce se găseşte între falduri trece înăuntru, supt ca de un burete, şi ast-fel intră bacteriile din gură în limfă şi sînge. Dar afară de acest mod de trecere prin compre.'iune pasivă, la care mişcarea înghiţitului dă ocaziutie sigură, mal există şi microbi dotaţi de mişcare proprie, iar globulele albe ale sîngelul fac şi ele un servicii! de transport. Eşind In suprafaţă, ele strîng microbi în corpul lor şi se întorc încărcate cu această adunătură dubioasă lu limfă şi sînge. Incuibîndu-se apoi în pereţii capsulelor care copâr capetele articulate la olaltă ale oaselor, bacteriile produc reumatismul articular, în vin-trelele iuimel însă ele devin cauza viţiulul acestui organ, a stagnaţiunil fatale a cir-eulaţi.inil sîngelul care, reparată zeci de uni, tot dă în fine lovitura de graţie. De mal bine de un sfert de secol se face un uz întins de fel de fel de substanţe pentru a distruge microbii şi a-I face inofensivi organismului. Aplicarea acestor sub-tanţeîu lecuirea ranelor cu acid fenic inaugura prin Lister perioada antisepticei. Dar toate aceste, cum este acidul fenic şi cel salicilic, iodoformul, sublimatul şi toate se-menele lor, dacă şi nimicesc în mare parte microbii, apoi ele nu sunt indiferente nici pentru organismul omenesc. Din contră ele sunt adevărate substanţe toxice şi trecînd în sînge în cantitate suficientă, pot fi nu numai trecător vătămătoare, dar chiar distrug şi omul. Resorbţiunea în organism efectuîndu-se prin canalul alimentar prea uşor, se înţelege de la sine că nu putem uza de substanţe antiseptice în cantitate suficientă spre a ajunge aci la o deplină antisepsie, adecă la o lipsă absolută de microbi şi germenii lor. Tot dintr’acest motiv nu se poate atinge acest ideal, ca cele mal multe idealuri pe pâmînt, nici în domeniul gurel. Tendinţa noastră, mult mal modestă, este numai: reducţiunea numărului şi scoaterea frequentă, ca să nu stagneze prea lung nici microbii, nici substanţele, deletere produse de el, ajungând cum-va şi la mare înmulţire şi la grade superioare de transformări toxice. Frica de veninele antiseptice a născut în anii din urmă aseptica. In loc de a se servi de substanţe toxice spre distrucţiunea microbilor, ca în antiseptică, preceptele a-septicel impun Înlăturarea lor mecanică şi spălarea cel mult cu apă fiartă, apă sterilizată, adecă apă în care germenii sunt distruşi priu fierbere. Am observat însă că în faldurile multiple ale gurel, ca şi în întregul canal alimentar, nici măcar cu antiseptice nu se poate ajunge la o asepsie ideală. Cu aseptice se va ajunge deci la mult mal puţin, da, ea va fi cu totul insuficientă pentru înlăturarea microbilor deleteri. O frecare a dinţilor cu degetul şi o clâtire a gurel cu apâ curată este numai o iluziune de desin-fectare. Din contra se impune întiebuinţa-rea de antiseptice nu numai în ape de gură, dar chiar şi periile de dinţi Irebue ţinute, după utilizarea şi curăţirea lor, permanent în ape antiseptice care să nu permită des-voltarea gerininilor luaţi din gură şi rein-fectarea gurel cu el a doua zi. Perii bolnave de boale microbice pînă la completa lor destrucţiuue s’ail văzut în de ajuns! Introducerea microbilor în gură cu mal toate alimentele şi băuturile este inevitabilă. Trebue numai să îngrijim ca acumu larea lor în prea mare cantitate să nu ne aducă pericol. Se vede că şi într’ale gurel, ca şi în toate deliciile vieţel. dulcele şi amarul sunt aversul şi reversul ale aceleaşi medalii. Peste toate însă, cumpănind cele opuse şi înlăturînd relele, traducând calităţi în cantităţi, veghiază ca prea Înaltă domnitoare—mintea. Vlen*. Dr. UimUrie Boghian. nWERE-ARTĂ-] 'sTiilMTÂi! Academia Romtnă va ţine şedinţă'publică Vineri. UI Ianuarie curent. Se vor face următoarele comunicări: I). N. Ionescu: Notiţă despre lucrarea istorică din colectiunea «Istoria naţiunilor-, asupra Roinlniet. de Witliam Miller. D. V. A. Vrechia : Cultura si şcoala latre 1812-1821. 4» « » « D. Georg Eger, directorul trupei de operetă germană, care actualmente dă o serie de re-presentaţil la teatrul naţional din Iaşi, va sosi peste cite-va zile in Bucureşti, unde, cu începere de la 11 Ianuarie, va da un ciclu de reprezentaţii cu o trupă de artişti de mina inttia. Pentru aceste reprezentaţii se fuce abonament cu un preţ foarte redus. » * * Piesa MUrnea cel răii. a confratelui nostru P. Macri, s’a pus in repetiţie la teatiul naţional din Craiova şi se va reprezenta, pentru prima oară, in seara de 30 curent. Aceasta piesă a fost deja citită celor mal y mulţi dintre criticii teatrali de la ziarele din Capitală şi credem că succesul el este asigurat. Pentru prima reprezentaţie a acestei piese se vor suspenda abonamentele in seara de 30 curent. • • • Iu urma cererel a diferite persoane şi a foştilor d-sale elevi, d. H. Doussin, profesor, deschide cu autorizaţia ministerului instrucţi-unel publice, cursuri gratuite Marţea. Joia şi Simbăta. de gramatică franceză superioară şi de dicţiune şi declamaţiune franceză pentru adulţi de amândouă sexurile. Deschiderea cursurilor se face azi, la 8 ore seara, in sala Liceului Lazăr. Pentru programă şi prospecte doritorii se pot adresa d-lul Doussin, calea Dorobanţilor 18. * * * La 22 lauunrie va avea loc in sala liăilor Fforiel o serată muzicala şi producţiuni gimnastice, aranjate de societatea «Protecţia Săracilor.» sub inaltul patronagiti al A. S. R. Principesa Marin. La această serbare, societatea Liedertafel, dirijată de d. Jacksohn, şi societatea Turverein, dirijată de d. Richter, profesor de gimnastică, vor da concursul lor. Produsul balului şi al tombolei va servi la construirea unul asii pentru săraci. Biletele se află de vinzare la librăria Carol Mâl Ier, iar obiecte pentru tombolă la d-nil O. şi H. Mtlller. * * Al 4-lea volum de anecdote ţărăneşti şi orăşeneşti al d-lul Th. D. Speranţă va apare în curind. * * * D-ra Olympia Mărculescu, absolventă a conservatorului din Bucureşti, va da în cursul lu-nel curente concertul pe care a fost silită să’l amine, fiind angajată de d-na Thcodorini in turneul artistic ce a întreprins. * * r La magazinul de muzică Gebauer şi A. L. Patin se afla de vinzare două romanţe apărute de curind: Una, Popa in mănăstire, cuvinte şi muzică de Filomele Petrelli, şi alta Ungurul şi ţăranca, cuvinte de d-na F. Petrelli şi muzica de 1. Celestian. OFOBMAŢll Aflăm că guvernul a fost nevoit să accepte toate condiţiile puse de d. Saligny în reprimarea mişcării funcţionarilor C. F. R. In consecinţă d. Saligny şî-a retras demisinnea. Se vorbeşte că d-niî Zamflrescn, şeful găreî Brăila, şl d. Theodoru, şeful gărei Murgeni au fost destituiţi pe ziua de 1 Februarie, cînd le expiră congediul. Afară de aceştia vr’o 10 alţi funcţionari din Piteşti, Craiova, Buzău şi Iaşi, vor fl transferaţi. La 15 Ianuarie, cu prilejul aniversarii a 38-a a naşterii împăratului Wilhelm II al Germaniei, se va oficia un Te-Deum în catedrala Sf. Josef în Capitala. Consiliul comunal al capitalei este convocat pe asta seara. D. Pierre Delvincourt a fost numit al 2-lea secretar al legaţiunel franceze din capitala, în locul d-lul Conty, permutat la Rio-de-Janeiro. D. Maurice Roman a fost numit al 2-lea secretar al legaţiunel bel-giane în Bucureşti. Circulă zvonul că mai mulţi amici ai d-lui Gogu Cantacuzino spre a zădărnici înţelegerea intervenită între cele două Ligi, vor propune la congresul de Duminică o listă deosebită pentru noul comitet central. Am dori să ştim părerea d-lui Delavrancea asupra acestor intrigi, cu atît mai vîrtos că d-sa a luat angajamente serioase, că împăcarea e sinceră şi nici una din condiţiile de împăcare nu se va zădărnici prin intrigi. Liberalii democraţi vor ţine Duminica o întrunire publica la Iaşi, pentru a-şl desvolta programul lor politic. Dd. Eleva şi Scortescu vor lua cuvîntul la întrunire. Duminica partidul conservator va ţine o întrunire publică la Caracal. Vor lua cuvîntul la aceasta întrunire d-nil Take Ionescu, d. Ce-sianu, I. Drabeţinnu şi alţi oratori cari se vor desemna de comitet. Guvernul romin a încuviinţat extrădarea lui Vasile Stoianovicl, supus sirb, urmărit de autorităţile slrbeştl pentru furt prin spargere, in prejudiciul stăpî-nulul săi!. Stoianovicl a fost arestai de autorităţile noastre din judeţul Mehedinţi. Ceatlunea reformei invăţîimîii-tului itecumlar a intrat într'o fază foarte acută* Amicii -«litiearea sau «le Însuşirea «lesă-virşită a proiectului «l-iul Poni, el «le eliminarea «l-lui VIirzcscu «lin minister. Această campanie se atribue intrigilor itr«»i»ului Faţă de această încălcare de atribu-ţiunl din partea primarului şi a d-lul Zăgănescu, d. Aldea, Epitropui, imediat îşi dă demisia chiar în cafenea, in mâinile primarului. Dar să revenim la întrebare: cine e prefect in Olt? Olteanul. „EPOCA” LA GIURGIU Marti, 7 Ianuarie, s’a serbat a şea-sea aniversare de cînd gimnaziul din Giurgifl poartă numele ilustrului defunct I. Maiorescu. La orele 9 dimineaţa, corpul didactic şi elevii gimnaziului afl asistat cu drapelul şcoaleî, la serviciul religios de la biserica Adormirea Maicii Domnului. După terminarea serviciului, cortegiul in întregime a pornit la noul local al gimnaziului, unde neobositul săfl director Nicolae Droe Barcianu arătă în cîte-va cuvinte viaţa şi activitatea fecundă pe terenul culturel romîneştl a patronului gimnaziului. După d-sa, profesorul G. Danu, doctor in litere şi filosofie din Berlin, des-voltă conferinţa al cărei subiect era : rolul disciplinei în educaţiune. Foarte concis, dar lămurit, neîntrebuinţind un cuvlnt de prisos, d-sa şi-a achitat pe deplin datoria, arătind clar elevilor şi asistenţei, rolul important ce-1 joacă a-tenţiunea şi disciplina la dobîndirea cunoştinţelor. Aplausele cari afl urmat ultimelor cuvinte ale conferenţiarului afl arătat, cred, in afară de mulţumirea asistenţei şi dorinţa el de a asculta dese ori lucrări de netăgăduită valoare. Cu această ocaziune, s’a expediat d-lul Titu Maiorescu o măgulitoare telegramă. K. DIVERSE DIN CAPITALĂ Accident nenorocit. — D. Victor Teolu, fabricant de oţet, domiciliat in strada Buz şti No. 105, pe cînd se dezbrflea, aseară, II cade din buzunar un revolver de calibru mic, pe care ii purta de obiceifi. In cădere, revolverul ia foc şi glonţul loveşte pe soţia d-lul Teclu, d-na Victoria Teclu, in piciorul sting. Un medic chemat de urgenţă a extras glonţul care se implintase in pulpa piciorului, mal sus de genuchl şi a pansat pe rănită. Starea d nel Teclu este fără nici o gravitate. DINJARĂ Copilă armă «le vie. — O copila de 5 ani, fica lui C. Suigeanu din comuna SineştI, laşi, fiind singură In casa părintească şi alătu-rindu-se de sobă, hainele i-afl luat foc şi flăcările s’aâ întins cu repeziciune peste tot trupul. Părinţii lipsind de acasă, ţipetele desperate ale nenorocitei copile nu afl fost auzite de nimeni. Când s’afl întors acasă părinţii au găsit pe nenorocita lor copila aproape carbonizată. Oinortt din bătae. — Milm! Florea Mai-can, locuitor din comuna Corlatele, Dolj, lutn-du-se la ceartă pe soseaua din sat cu Dinu Văleeanu şi alţi doul locuitori din aceeaşi comună, Vălceanu i-a dat o puternică lovitură de ciomag în cap, care l-a ucis pe loc. Asasinul a fost imediat arestat, iur cadavrul a fost transportat la spitalul din apropiere, unde medicul plăşil ’I va fuce autopsia. FR*!* de «,on»ăt«‘iiî.— Locuitorul Burcea Marin din comuna Tălărăştî. Teleorman, a fost ucis zilele trecute de şeapte consăteni al săi. Burcea a fost găsit mort în casa sa. Cadavrul era groaznic mutilat. Asasinii afl fost prinşi de autorităţile locale şi după dresarea actelor legale aii lost înaintaţi parchetului, care a şi început instrucţiunea afaeerel. Accident mortal. — O telegramă diu Giurgiu anunţă că meşteşugarul Sotir Anustase, pe cînd lucra la o gheţărie a d-lul Edmoud Topell, din acel oraş. coperişul clădire) s'u surpat peste dînsul şi Ta ucis pe loc. In urma formalităţilor legale, parchetul a autorizat tninormînturea cadavrului. DU^TREIN^TATE O excciiţiuue capitală.—Se ammţâ din Nancy că execuţiuuea lui Harscb, condamnat lu moarte pentru faptul că după ce a violat o copila, i-a tăiat gitul, iu pădurea zisă d’Avril, a-proape de Bricy. s'a făcut I.unî dimiuf ■ ,a la orele 9 şi jum. Execuţiuuea, anunţată cu cite-va zile mal in-nainte, atrăsese o mulţime de curioşi. La orele 5 şi jum. autorităţile intrară în celula condamnatului care dormea adine. Deş-leptîndu-se şi văzind atita lume iu celula sa, sări în grabă din pat şi îşi puse pantalonii ; se spovedi şi asistă la rugăciune cu corpul in-covoial, cu privirea fixă în păinînl şi cu manele încrucişate pe genuchl. Nu făcu nici cea mal mică mişcare şi nici o dată n’a rididieat ochii de la pâmînt. Fu condus apoi la eşafod, aşezat la ciţl-va metri în faţa închisorel. Harscb îşi aţinti pe dată privirea asupra ghilotinei; era palid ca ceara. Cînd preotul ÎI prezintă crucea, el se repezi ca un sălbatec asupra el şi o sărută cu nesaţifl apoi sărută pe preot, care il Îmbrâţişă şi el. In acest timp, ajutoarele executorului luară pe condamnat şi îl împinseră pe basculă ; cuţitul câzu înainte ca luneta să fi fost Închisă şi sîngele care ţî.şnea cu profuziune stropea pe asistenţi. Incendiu extraordinar.—Principele de Waldeck-Pyrmont a murit Mercurea trecută la Cleves. Vinerea trecută superba vjlJa în care locuise defunctul a fost complectament distrusă de flăcări. In Ir’o oră focul consumase cu desă-vîrşire şi aproape nimic din somptuosul mobilier al castelului nu a putut fi scăpat. Principesa, un copil al săfl şi cite-va servitoare afl scăpat cu mare greutate de la o moarte teribilă. O servitoare care în acel moment se afla în etajul al doilea al castelului, cuprinsă de flac'rl şi nemal pulînd să fugă. s’a aruncat pe o fereastră şi a fost transportată în agonie la spital. Piuă acum nu se cunosc încă cauzele acestui sinistru; se crede că focul s’ar fi comunicat prin căclerea uneia din făcliele cari fusese instalate la catafalcul defunctului, în mcincnlu cînd cortegiul funebru eşia din vil'ă. SCOUAi Duminică, 12 Ianuarie, societatea Junimea studioasă medicală va ţine o şedinţă publică în localul săfl din strada Sfinţi No. 6, la ordiiea zilei fiind: Conferinţa d-lul A. Stern despre Funcţiunile Splinei; chestiuni de cea mal mare importanţă pentru membri societăţii. Constantinopol. 9 Ianuarie. Iluminaţia ce se face în fie-care an ia aniversarea Sultanului s’a petrecut fără incidente. — In urma unor svonurl de turburărî ce tiebuiafl să se producă cu această ocazie, cea mal mare parte a publicului a rămas a-easă.— Circulaţia nu era animată şi pe străzi nu se vedea de cât Turci. . Filipopoli, 9 Ianuarie. Se anunţă din Constantinopol că s’afl făcut perchiziţiunl domiciliare şi arestări la maho-metiinil din acest oraş in urma introducerii clandestinei, a unei cantităţi diii ziarul revoluţionar tânăr turcesc Mieane. Sofia, 9 Ianuarie. Sir Vincent Cuitlard, preşedintele datoriei publice otomane, a sosit aci în vedere de a deschide negocieri pentru plata datoriei Rumeliel Orientale. A fost primit cit se poate de bine şi guvernul a decis să plătească această datorie tn două rate. Budapesta, 9 Ianuarie. La Anina se numără pînă acum 9 lucrători morţi şi 11 răniţi in mod grav. L’n batalion de infanterie a sosit. Situaţia este serioasă. Londra, 9 Ianuarie. Cartea albastră privitoare la corespondenţa diplomatică asupra reformelor din Turcia ţi care a apărut azi, cuprinde perioada de la 23 Septembre 1898 pină la 2 Ianuarie 1897. Această carte nu conţiue ştiri multe. La 8 Octombrie, marchizul de Salisbury a a-dresat o circulară tutulor puterilor, prnpunînd ca ambasadorii la Constantinopol să elaboreze uu proiect de reforme, şi cerind să se ia măsuri coercitive, dacă Sultanul ar refusa de a primi reformele aprobate de puteri. — Puterile triplei alianţe afl răspuns în mod afirmativ. — Baronul Marsohall a zis lui Sir Lascblles, ambasador englez la Berlin, că nu poate da un răspuns definitiv fină o discuţiune adîncită a-supra unei note de o aşa mare însemnătate.— Baronul Marschall a adăogat că Germania se va asocia cu plăcere la orl-ee măsuri asupra cărora puterile ar cădea de acord, pentru a menţine integritatea Turciei şi a îmbunătăţi soarta tutulor supuşilor turci fără deosebire de religiune. Londra, 9 Ianuarie. «Camera Comunelor.»—D-nul Curzon declară că ambasadorul turc a remis guvernului la 10 Decembrie, o notă atrăgîud atenţiunea sa asupra îndatoririlor puterilor în privinţa tratatului de la Berlin în ceea ce priveşte fixarea tribu- www.dacoromanica.ro EPOCA b t; Atragem atenţiunea publicului asupra ru* bricel din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a Înlesni tiansacţiunile individuale şi comerciale. Preţul excepţional de efliu ce se face pentru a.este anunţuri, este un îndemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr’o afacere ca : Incliiricrca unei case. arendarea unei moşii, vlnzarea unei trâsurî, ele. Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal mulle rinilurl. PRETIIL: plnâ la iO publicaţii 30 bani linia pentru IIe care dalii, ni de la IO lu hiim 20 bani Hula. tulul Bulgariei şi a participării Bulgariei, Mun-tenegrulul şi Serbiei Ia datoria Statului turcesc. Guvernul a răspuns că doreşte o executare grabnică a Iralaliilul de la Berlin şi că e gata să desehiză un schimb de vederi intre puterile semnatare. Atena, 9 Ianuarie. In Aprilie se vor face manevre mari în ace-laş timp pe usca! şi pe mare. O comisiune de ofiţeri a plecat la Neapole şi In Ungaria pentru a cumpăra catirl şi cal pentru armată. Roma, 9 Ianuarie Un decret regal proroagă sesiunea parlamentară sine-die. După ziare Camera va fi di-solvalâ Su curînd Dresda, 9 Ianuarie. Contele Goluchowski a plecat la Viena. Lo.idra, 9 Ianuarie. Banca Engliferel a fixai taxa scontului la 3'/, •/„. Paris, 9 Ianuarie. Se anunţă din Cair «Agenţiei Havas» că cuvintele pronunţate la camera comunelor de d-uul Balfour afl produs o impresiune vie. Toată lumea are îucredere că puterile vor păzi o atitudine energică in cestiunea financiară. Cocslanlinopoi,*9 Ianuarie Patriarchul ecumenic declarind erl deputăţiei sîrbeştl din Uskub că nu poate să primească cererile lor, in urma unor raporturi sosite de curind asupra incidentelor din Uskub, deputăţia a declarat în scris că nu mal poate răspunde de ordinea la Uskub. Sinodul aţinut azi o cenferinţâ in această privinţă. Constantjnopol, 9 Ianuarie. Se vor forma trei companii de gendarml pentru Canea, Retimo şi Candia. Ele vor fi compuse In parte de muntenegreni, bulgari şi bosniaci. Constantinopol, 9 Ianuarie. O ceartă s’a produs Ia (5 Ianuarie la Kuma-nova, între bulgari şi sîrbl, în biserica lor comună. Sunt dol-spre-zece morţi şi răniţi. Trupele afi intervenit. Biserica a fost închisă. ŞTIRI DO ZIARE Din Timpul : l). C. F. Robescu îşi acumulează zilnic din ce în ce mal mult antipatiile şi ostilitatea consilierilor comunali. Aşa, cu ocazia elaborărel budgetului comunei mal mulţi consilieri printre cari şi Procopie Dumitrescu, şi-aii arătat pe faţă nemulţumirea lor în contra administraţiei d-lul Robescu. D. I. Bibicescu membru în eomisiuuea pentru elaborarea budgetului nu a luat măcar o singură dată parte la lucrările comisiei—şi aceasta numai din ostilitate în centra d-lul C. F. Robescu. Din Dreptatea: Aflăm că la interpelarea pe care amicul nostru d. Scorţescu va face-o în Cameră ministrului lucrărilor publice, în privinţa portului Constanţa, miniştrii aii hotărît să lase pe d. Stoicescu să răspundă, nevoind a se face solidari cu actele fostului ministru al lucrărilor publice. ultime inimi D. G. A. Scorţescu va anunţa Luni o interpelare in cestiunea prînzulul de gala dat de d. Costica Stoicescu in onoarea inginerilor străini, prînz pe care l’a plătit din fondurile direcţiunel cailor ferate. D. P. P. Carp, însoţit de mal mulţi amici al sal, pleacă mîine seara la Botoşani spre a-şl susţine candidatura la colegiul I de Camera. Prefectul judeţului BuzâQ, d. Ca-tuneanu, a fost chemat in Capitala spre a se explica înaintea ministrului de interne în cestiunea nemulţumirilor ce a ridicat în potriva sa din partea deputaţilor bu-zoenl Al. Picleanu, I. Georgeseu şi alţii. Deputaţii buzoenl in/.ista pe lingă ministru ca sâ înlocuiască pe prefectul Catuneanu. In şedinţa de Luni a Corpurilor Legiuitoare, guvernul va fi interpelat atît la Senat cit şi la Cameră in cestiunea mişcării funcţionarilor de la C. F. R. Abia întors din străinătate, d. G. D. Palladi a si început să facă vizite prin mahalale, vizite cari seamănă a vizite electorale. De aici zvonul că d. Palladi se pregăteşte a trînti pe d. C. P. Robescu de la primăria Capitalei, pentru ca apoi să-î ia situaţia. Acest zvon poate să fie întemeiat, căci se ştie de mult că Oculta ar dori pe d. Palladi în capul primăriei Capitalei. Tribuna din SibiQ anunţa ca profesorul Meringhal, de la facultatea de drept din Toulouse, face de cit-va timp un curs asupra ce?-tiunel naţionale romîne. Cursul d-lul Meringhal este foarte mult f'reeuentat nu numai de studenţi, ci şi de cetăţenii frunt- şl din localitate şi deşteaptă o vie simpatie pretutindeni. D. Chinlescu, prefectul judeţului Constanţa, a sosit în Capitala fiind chemat de ministrul de interne E probabil ca d. Chintescu VE fi silit sa demisioneze, din cauza A-tuaţiel intolerabile o ’şî-a creat faţa de Romînil transilvăneni d’ i Dobrogea. Aflăm că patri.îî'eSîiitaî «lin Ă'oiistaniiiiopol a fjsrlnit» o notă ministerul ii ^ lor, anunţind că nu poate recunoaşte nici valabilitatea alegere! unui Mitropolit romîn al Mace«loniei în persoana episcopului Antim nici înfiinţarea unei mitropolii sau episcopii romîne. In ce priveşte pe episcopul Antim, patriarcliatul a hotărît să-l trimită, ea pe-«leapsă, I i o monastice «lin Asia mică eu rangul «le ar-chiereil. Ministrul cultelor a aprobat hotărîrea patriarchul ui. Ajutorii de grefa de la tribunale aO înaintat d-lul Şendrea, ministru al justiţiei, un memoria prin care cer îmbunătăţirea soartel lor. Ministrul a făgăduit că le va îndeplini dorinţele. încurajaţi de aceste promisiuni ministeriale, aflam că copiştii se organizează spre a cere la rîndul lor să li se ridice lefurile. Profesorii gimnazelor şi liceelor din Capitala se vor întruni Dumineca viitoare, în localul liceului Sf. Sava, pentru a discuta regulamentul învaţamîntulul secundar elaborat de d. Poni. Corpul profesoral va adresa un memoria prin care se cere desfiinţarea acestui regulament. Prutul spune ca primarul din Botoşani, d. Eduard Ullea, era sa-şl dea demisiunea din causa că prefectul judeţului, d. Ion Arapu, a dat situaţia politică din localitate d-lul Enacovicl, care nu face alta de cât sa întărească grupul ver-nescan în potriva liberalilor. D. Ullea a fost determinat insa de amicii sai să nu demisioneze până după alegeri, ca nu cumva să-i-se impute că trădează partidul în ajunul alegerilor. Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului ordinar şi al drumurilor al comunelor Ploeştl şi Botoşani. Consiliul comunal din Galaţi a votat un credit de 7000 de lei pentru construirea mal multor pavilioane la Spitalul comunal Elisa-betha Doamna. Consiliul judetian de Argeş va fi convocat in sesiune extraordinară la începutul lunii Februarie. Administraţie liberală. In ziua de Crăciun s’a furat din grajdul d-lul Ghiţă Ion, proprietarul moşiei BalacI, din plasa Teleorman, judeţul cu acelaşi nume, o pereche de bol—şi pină azi, zapciul ocupat cu mesele şi ziafe-tele, n’a dat de urma hoţilor. Frumosul, în această afacere, este că curtea proprietăţel este aşeza!ă între localul sub-prefecturel, intre primărie şi Intre cazarma jandarmilor rurali! Cu aşa administraţie, nu ne am mira ca hoţii să fure intr’o zi pe zapcifl — dacă zapciul ar avea vre-o valoare de schimb. liiimiuatiil Capitalei D. Inginer mecanic B. G. Assan a scos o nouă broşură în care se ocupă de «cestiunea atît de întunecoasă a luminatului Capitalei». De astă dală d. Assan arată in mod amănunţit ce economii ar putea realiza comuna asuţra acestui capitol budgetar. Aceste econo-ro ' ar fi : s#» să cear& {prin proces) ca corn-p/.ufafctl cu tea:neze toatelâmpile acelaşi număr da ore, să adopte sistemul Auer la un număr de lămpi, să înlocuiască un număr de lămpi prin petrol. 2. Să se înlocuiască prin unele străzi becurile mari cu becuri mici 3. Să se perceapă o taxă pentru ulilisa-rea subsolului, in cazul cind compania ar întinde canalizarea dincolo de raza coace-d&tă- â Să se pună o taxă de accis pentru fi:L şi pe metrul cub de gaz introdus în oraş. 5. Amenzi pentru furnizarea gazului de calitate proastă. 6. Din dobînda depozitelor pe cari le dafl particularii ca garanţii. D. Assan susţine că pe cale de judecată se poate obţine casarea concesiune! acordate companiei şi s’ar putea cu o sumă de vr’o 10.000 lei lumina întreaga Capitală cu electricitate. Raiul Presei Comisiunea organizatoare a Balului Mascat, pe care Societatea Presei îl va da la 18 curent în sala Teatrului Naţional, s’a hotărît să Întreacă tot ce s’a făcut piuă acum în acest gen. Pentru decoraţiunea sălel s’a numit o comisiune sub preşidenţia eminentului nostru artist-arhitect Ştefan Ciocîrlan, care va lucra cu concursul d lui pictor Artacliino, ete. După cît ştim pînă acum întreaga sală va fi îmbrăcată în covoare, picturi de ocazie, măşel eseentrice, etc., iar totul va fi iluminat cu lămpi electrice multicolore. Tavanul Teatrului va fi decorat cu ghirlande de flori artificiale, iluminate cu lumini electrice, făcînd umbrelă asupra sălel. Pentru Inlîia dală va figura la Baiu Presei o circiumă artistică organizată în chip neîntrecut, de unde, pe o înaltă estradă, se vor produce tot soiul de artişti mascaţi şi in costume de ocazie. Măşcile şi toate accesoriile alt fost aduse direct de la Paris de la renumita casă Montalmon. Mal ales măşcile cari costă cîte 10 şi 14 lei bucata slut de o frumuseţe rară şi ne mal văzute In Romînia. Pe de altă parte, pe o estradă înălţată In mijlocul sălel se vor produce artiştii comici precum şi baletul Circului Sidoli. Apoi vor fi serpentinele, confetele, florile, etc. etc., alte multe distracţiunî cari vor contribui a înveseli publicul ca nici o altă petrecere. Lojile fiind luate cu asalt doritorii să se grăbească. A ne citi armarea foiţei în pagii»» IV. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei analize foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus în vinzare ’in Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hîrtie de ţigară I*AVAMA. Singura hîrlie de orez de Panama care: Nu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolt de fel aroma suavă a tutunurilor romîneştl, ca alte hirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hirtiel «Panama» : Bucureşti str. Pînzarî No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile şi eomandele din Romînia. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fino, de briliante, diamante, rubine, safire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de argint. La cerere mă voiă prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEOIV WEISSRLITTU Calea Victoriei, No 40. vis-ă-vis de Gr and Hotel Bulevard. Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit uu bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de Briliante, Rubine, Smarande, Perlo, Safire pentru «!a-dourî de Anul nou, Logodne şl N unţi. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele inal reduse. ATELIER ECSPIAL DE MODE Reparaţiunî aproape GRATIS Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiun! simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIMA FABRICA DE COROANE DU CCI AM AR A Calea Victoriei 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special pentru Coroane, Pălării şi Rochii de dolitt Strada Lipscani 10. Etag. I. Intrare strada Stavrcvoleos MAG ASINUI. Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris lliicureacl,-2, Strada Vouă, 2.—Bucure sol DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂRI ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vînzare toate eşantiioanele cu preţuri scăzute Aceste articole sunt : Jupoane de mătase şi de lînnă. Rochii şi cupoane de stofă, Matinenri de mătase, Robes de Chambre, Mănuşi de bal cm preţuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours du Nord de la 50 fr. şi altele. La 1Î5 I niiurie 1897 ne vor vinde prin licitaţie publică la Tribunalul Ilfov, Necţla de Notariat, Imobilele următoare apar-ţinîud .succesiuni V. <*. Porumbarii : 1) Imobilul din strada Icoanei No. 29, 41 m. 60 faţada şi 58 in. fundul, clădirea cu un etaj, avînd un apartament şi 6 prăvălii ; licitaţia Începe cu preţul de lei 61,580. 2) Imobilul din strada Cătun No. 25, 23 m. 20 faţada, şi 40 m. adîneime, clădire cu două etaje, avînd 15 camere, grajd, şopron, apă, gaz; licitaţia Începe cu preţul de lei 82,650. 3) Imobilul din strada Cătun No. 23. 20 m. 50 faţada 40 ra. adincimo clădire cu un etaj şi sub-sol, avind 14 camere, grajd, şopron, gaz; licitaţia Începe cu preţul de lei 70,lâ0. 4) Imobilul din strada Isvor No. 58, 17 m. 80 faţadă, şi 26 m. adîneime şi o coadă în fund, clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd, şopron; licitaţia incepe cu preţul de lei 80,440. o) Imobilul din strada Sfinţi No. 4, 18 m. faţa şi 6 m. adîneime, clădire cu două etaje solide, avînd 6 camere, pivniţă, gaz; licilaţia începe cu prejul de lei 39,590. 6) Imobilul din strada Apolon No. 5, faţada 54 m. 50 şi adîneime 40 m. clădire cu două etaje, avînd 12 camere, grajd, şopron, grădină ; licitaţia incepe cu lei 60,100. COFETĂRIA I0NESGU Medalie de aur. — Furnizorul bufetelor Teatrului Naţional Piaţa Sf. Glieorglie Această cofetărie, situată în cel mal' frumos centru al Capitalei a luat astă-zl un avîn» din cele mal mari şi d. lonescu, pentru a putea satisface pe numeroasa d-sale clientela, a înmulţit saloanele Cofetăriei cari ocupă azi şi faţada pieţei Sf. Gheorge şi strada Colţul. In aceste saloane, artistic montate, Bucu-reştenil pot vedea o adevărată exposiţie de CARTON AGII Articole franceze de artă şi iaiita- zie, drăgălaşe şi foarte elegante In vederea enormelor comande făcute de casa lonescu, aceste articole, speciale pentru cadouri, se vlnd cu un preţ foarte cftin. Salonul de consumaţie, deschis zilele acestea, este de o eleganţă uimitoare, avind faţada iu strada Colţel şi în strada Lipscani, Prin deschiderea acestui salon, special pentru consumaţie, iu comunicaţie cu expoziţia mărfurilor. Cofetăria lonescu a imitat intru tot mările cofetării din Paris. Producţiune zilnică de Kouibonărie lină Patiserii iu diferite mărimi Petit* l'oiirs sec* et glaeCs. îngheţată napolitană Fruits conţits et glac£s Ciocolată De la casele Marquis, etc. Dulceţuri, licheurl, coniacuri. CKAMPAGNE PQMMERY. ETC- Casa lonescu se obligă a furniza banchete, soarele, nunţi şi botezuri.— Servicii foarte e-legante. Preţuri foarte ettine. Acurateţa, superioritatea articolelor, «vastele şi sistematicele laboratoril» afi făcut ca astă-zi, casa lonescu să ia un aşa de mare a-vînt. Comandele se primesc la orl-ce oră, atît din Capitală cit şi din provincie şi se efectuează prompt. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea osului, nervilor şi a cărnel musculare Vinul Beef-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a 50 grame de carne prin */» pahar de vin. El pe lingă că este folositor copiilor, este iudispensabil anemicilor şi persoanelor vrîstnice. Inlrepozit : Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altin. Roşu, Thilringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sau învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat In raportul săd către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aă fost aprobaţi de către Academia de rne-dtcină şi singurii cari au primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Brus, Altin, Roşu Thilringer şi in toate farmaciile din ţară. PREŢURIMODERATE Casa de Sănătate Br. I. HXRIAO STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiulul Romîn Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sad chirurgicale in condiţii foarte avantagioase. "ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic Li EI ATi k ar ££ A o 40 DE UZINĂ 1000 kilograme l-a calitate transportaţi la domiciliu in saci. BRIQUETTE. CAltBfNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. « Oiis de topit. COH8 DE FEKAKIE. COKN MĂRUNT anume pentru sobe pa- ragine şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima caii- tate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gură a căilor ferate romine. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 ca iso Ai i-o re;.mu tic im Ocasiune I Ocasiune I Ocasiune NUMa I IN MAGASINUL «LA lOOO ARTICOLE» sub Hotel Continental, i vis-ă-vis de T6tru Naţionla Continue de astă-zl vînsarea Mănuşerile M-me Seukovicl, veniţi şi profitaţi de rara ocasiuue î MÂNUŞI 4 şi 6 bntonl extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI lină cu blană şi flanelă de fr. 1.50 în sus. Şoşonl-Galoşi verii abili cu marca triunghi din renumita fabrică din Petersburg, pentru dame......fr. 7.55 » bărbaţi...........» 8,00 10.000 Flanele lină pura NUMAI cu » 3.50 20.000 Ciorapi fild’ecosse lină barchent. Lingerie pentru dame şi Bărbaţi se vinde fabulos de eftin numai „LA lOOO ARTICOLE6*. Sub Hniel Continental, vis-a-vis de Teatru. O. & J. BUl&CrBB» MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 28, Calea Vietorieî, 28 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie tiuă, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrerie etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 Proprietatea d-lnî Rrâtiaim Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru sărbători TERENURI la BUŞTENI l)e vînzare De vinzare 90 lolurl teren de diferite mărimi pentru construit case şi vile, cu preţuri moderate, în cea mal frumoasă şi sănătoasă posiţiune Pe Valea Prahovei la Buşteni pe poalele muntelui Clăbucetul Baiului, avînd faţa la şoseaua naţională Ploeştl—Predeal, precum şi la alte şosele formate în a dins lingă gara Buşteni (fosta proprietate a d-nel Zue Brîncoveanu). Pentru lămuriri a se adresa : în Bucurescl la d. Mihalacbe Cereşeanu avocat. Strada Ştirbei-Vodă No. 70, sad în Ploeştl la d. avocat Alexandru G. Radovicl. l>e "V^îixzare Din pădurea Muntelui Clăbucetul Baiului se vinde spre exploatare, un număr de peste 100.000 Arbori seculari de fagi, cu dimensiele de la un metru în sus in circomfereuţă şi un număr aproximativ de 10.000 Arbori seculari de brad, cu dimensiele de la 1 m. 40 c. m. in sus in ..•ircouferenţă. Situaţia scoaterel şi exploatărel arborilor cea mal avantagioasă, pădurea fiind aşezată chiar pe marginea şoselei naţionale Ploeştl—Predeal şi a liniei Căilor Ferate, avind la poalele el 3 staţiuni de cale ferate, gara Buşteni, A-zuga şi Predeal. Pentru condiţiunl şi orl-ce informaţiunl, doritorii se vor adresa: in Bucureşti la proprietar : d. N, Iulian, Strada Manea Brutarii No 11 bis, sad în Ploeştl la d. avocat Alexandru G. Radovicl. hc A^iCitinAT de la 23 Aprilie 1898, Ol AîRlîlJAl moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavacioeul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 saii str. Pitar Muşii 2__ Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru bimlclc de hIoiuhc 27—Strada Doamnei | 27 Consult. 2—4 Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Fpiridon Directorul Băilor B&lţăţeştî Stabilindu-se iu Capitală dă consullaţinui la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. Patine! Patine! de prima qualitnte şi de toate sistemele se găsesc de vinzare la B. J>. Magasin de «rine şi veloelpede — 41, CALEA VICTORIEI, liUCUKESTI - Cereţi prospectul ilustrat de PATINE ce so trimite imediat gratis şi franco www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI Piui la 10 publicaţii SC bani linia pentru flo-cire daţi, yl da la 10 in sus 20 bau! linia. Spectacole Tmutrul JYuţtonalJ— Duminica, 12 IaLuarle 1897, se va reprcsenta: DINUL MĂRĂCINE, Legendă naţională in 12 Tub ouri, de d nul V A. Urecblă Danţurl Naţionale, compuse ţi executate de d. Ghcorghe MOCEANU cu elevii sul. GjP«>*« Vineri 10 Ianuarie 1807, a doua repre- «-•r.taţle extraordinară dată ou concursul d*nel Adu A4fuy. Se va npresenra TKAVIATA, operă in 4 acte de Frauccsco Mari a Piav®; Muhîcu de Giusepe Verdl Ţentrut Liric. ţircut Regal Romin Ceetar SidoU* 5ala KforirX In tot timpul carnavalului de 5 or! pe săptămînă «Bal Mascat». HragtulSru» In fie-cure seară ooncert de oruhes* *tră sub conducerea d*lul Petert* Vinerea concert Hi#h Life c i\ti? tonala» Orchestra Bubinytein ţl-a început concertele. Închirieri şi arendări închiriere, în SOteaua Jiauu. clănlrile I Apolodor, potrivite pentru blrjerir, ldptărle, tram-car, grădină de petreceri Trauwaiui Ooiţea se va prelungi aci (dosul bufetului da la şo^ea) Grajduri de ald peni ni DO vJtf şi 10 camere eu săli, puţ ia curte. A se adresa Calea Dudcţtl 4. De dat în exploatare pădurea Goleasoa din Jud. Muscel, situată la 8 Klm. d« gara 8 Oii tu Golesc!, pădure bătrînă, fie 100 ani (stejar şi fag). Pentru lămuriri a se adresa la d. O. C. Nunu—proprietar Cîmpulong. De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaeloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîd arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adrosa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. D© arendat cu înoepere chior de aoum moşia «lunca» din judeţul Brăila, In întindere de zece mii po ,ane toate arabile, avînd două ml! pogoaue grîd arate cu simlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Ilachtlvai. avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti. D Vînzftri şi cumpărări e vlnznre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 45. D© * Intrare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenuî, după calitate, 55 şl 60 franci. A adresa : Str. Datiştel 15 Camere mobilate Hotelul Pielei Bibemvu• Vodăt lingă Cameră şi Tribunale Cereri şi oferte do servici Un agricultor care u absolvat Aoadamia de agrioultu * roaxîn, 32 ani şl a stat ca econom 3 ani şl jumătate la bi . rourile conteiul Kstterbuzy, specia.ist în creşterea şi dresarea cailor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte Ie rog aub Agricultor AUrcla lăsy (Strada Heulescu 5). Informaţiunl utile Eftptitria Arenda lingă grădina Hcrăstrăd, I.apt© «lo vaca specialitate pentru copil şi cură cu lapte, 50 bani litrul. Lapte «1© bivoliţa 5o bani litrul. lTut mii por fiu 5 lei kilo. Crea ia o jumătate litru 1 leu. Lapte bătut 80 bani litrul. Transportul la domioiliil e coprins în aceste preţuri. A se adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Arcada, în BucurescI, DionUie 40. Un ptantnt. routinat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. S. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 00. Unt proaspăt (De prima calitate) ®e găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Muuteanu şi Dr. E. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la d omlcllia. Ort-oe cerere se va faoe prin cartă poştală la aria I. Muntoana calea Victoriei No. 78. Frar.caise diplomde deşire leţons partlculiâros. Ad. bu-reau du Journal. Firme recomandabil© Adrese Advocaţi Mlhatl A. Ettchllviuru Advocat 23 Strada Frumoasă* D. A» G, Eloremeu, avocat, s’a mutat în Golea Dorobanţilor No. 202. Bibliografii Leuro Majemteu le lloi Charlen l ei la Urine Elfmaueth, obromolithographies parBonssod, Valadonet Ole (Anoivnue Maison Goupil et Cie). D’apres Ies dernlers portraits excoutes par le peintre blen connu M-r. Jean Lccomte du Nouy. Prix 8 fr. 00 d'un portrait. A apărut în editura institutului de arte grafice Carol Gdbl, Calendarul Apărătorului Sănătătel pe a-nul i*»7. Această lucrare conţine 38 figuri. Scopul calendarului este de a înlesni publicului cunoştinţa boalolor contagioase de oare putem suferi, mâsurllo ce suut de apărare ce sc pot lua contra lor şl ajutorul ce trebue dat bolnavilor. Sumarul No. 11 din «Povestea Vorbei» : «O blană rară» do Curaglale, «Atît rStnîne» (posede) Sta-vrl, «In strada Progresului» (nuvelă) Evan. «O taină» (poezie) Râul Stavrl, «Cartea inimel» (scrisori de femei) Milly «La Mahala» (poezie) M. Rîmnic, «Necuial Mooănaşu» nuvelă) Ioan A dam, «Cînfcece din Oltenia» (poezii) T. Dr* gu. Ilustraţie» Bob. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 8 Ianuarie, 1897 1 | Cump. Vlnd 4»/o Renta Amortisabilă. . . 86 87 •■>•;« » Amortisabilă. . . 96 */, 97 — 6 »/c 5 •/» ObiigaL de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 95 */. 3/. 102 96 V* ’/« 6«/u > » * 1890 96 97 5o/. Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 7. 5' » » Urbane . 8» *» 89 8. 6»/o » » » las!. *4 - “4 V» Acţiuni Banca Naţională. 1890 1910 > > Agricolă . 228 231 — * Dacia Romînia aaig. 455 458 — » S-tea Naţionala asig. 493 496 S-latoa de Construcţiunl . 207 210 Floriul valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 *:< 1 25 Bacnote Francezo . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 93 » ruble hîrtie . . 2 65 î 70 (mprttxarm cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica libert & C!®., Prankenthal şt cm earno-tere din fouderim dă litere Jfliascb din Frank-furt A. M. '^-jr'jsammaaaammmamaaasa FOIŢA ZIARULUI tEPOCA» 155) L0UI8 JACC0LLI0T SATQRIi J>J2S FOC Oliviei- părăsise Australia cu glodul de a nu se mal Întoarce şi Canadianul nu voise să’l părăsească îu sitnaţiunea gravă în care se găsea, de oare-ce lupta sa cu Invizibilii ajunsese la maximul intensitâţel; dar pleclud după coastele Melbournulul, bâtrînul Canadian jurase să se întoarcă pe pămînturile Australiei, pe cari le- iubea el atît de mult. Revenit din rîsurile sale nebune şi din ambiţiunea lui teribilă, căpitanul Roşu care îşi pierduse «Remamberul» şi cel doi sateliţi al săi lu ultimele lui atacuri din Australia, se devotase cu trupul şi sufletul la cauza contelui d’Entraygues ; dar după cum Canadianul care devenise amicul sâă încercat, uu aspira de cît la întoarcerea sa pe ţărmul lacului Eyreo, departe de agitaţiunile şi răutăţile ţărilor civilizate, va găsi lu sfirşit acolo liniştea de care avea alîta nevoe. Această mică trupă, ale căror Inllmplărl le am urmat pe pămînturile Australiei, se găsea deci transportată aproape în întregime la Paris, unde îşi făceail pregătirile pentru a merge în inima Rusiei, pentru a desfăşura lupta supremă Invizibililor, în sezisabilil lor inamici. Vechia clădire Tremouille, vecină cu castelul Lauraguais, fusese închiriat de tină-rul conte pentru a instala pe amicii săi, de oare ce marea clădire a bătrinulul marchiz nu ar fi putut îndestula pe loţl fără ca să jignească pe proprietar la gusturile şi o-bieeiurile lui. Schimbîiiduşî scena, lupta începea să-şl schimbe şi caracterul el eroic din tufişuri. Căpitanul Roşu adoptase un proiect de o extraordinară îndrăzneală, dar care trebuia să sfirşască dintr’o singură dată întreaga campanie în avantagiul contelui d’Entraygues ; era vorba să pună mina nu numai pe întregul consiliu suprem,dar chiar şi pe marele şef al Invizibililor şi să le dicteze el eoridiţiunile de pace. In fie care an se întruneau pe un punct necunoscut din Rusia, delegaţii Invizibililor din lumea întreagă. Aceşti delegaţi primeaţi în plic sigilat indicaţiunea locului unde trebuiai! să se adune, Varoşvia, Smo-lensk, Novogorod, Tiflis, etc., şi acolo numai li se făcea cunoscut locul reuniunel definitive. De obicei acest loc era într’un punct retras din Caucas, în stepele Donului satt ale Uralului sau pe vr’un ţărm necunoscut al Caspicel, al arabilul sad al Balticei. In acea seară chiar, la orele 1 din noapte se ţinea la contele d’Entraygues o şedinţă foarte importantă la care lua parte şi Luce poliţistul, de astă dată cu totul devotat causel lui Olivier, şi care putea aduce servicii însemnate acestei cauze cu atlt mal vîrtos cu cît el era încă membru afiliat al Invizibililor şi însărcinat ca agent general pentru Franţa. De prisos să mal spunem că Luce nu corespundea în mod direct de cît cu contele şi deghizat aîît de bine în cît era ori cui imposibil de a-1 recunoaşte. ‘De dimineaţă, un negru lntîmpină pe Olivier pe bulevarde pentru a-I anunţa că Luce va fi în acea seară la locul de iniîl-nire şi dispăru salutînd cu respoct pe Olivier ; ori, el singur se travestise ast-fel. Cînd se întoarse din Australia, el făcu cunoscut marelui consilier purtarea mal mult de cit generoasă a contelui, faţă cu dîusul, deelarînd că ar preferi să-şl dea de-misiunea, de cît să fie din noi! întrebuinţat în contra omului căruia îl datora viaţa ; nobleţea acestor sentimente îl mări în faţa şefilor societăţel stima şi consideraţiunea de cari se bucura şi în trecut şi drept răspuns fu încredinţat că pe viitor va fi cu totul descărcat de această afacere. Cu toate acestea, mal tîrziîl, cînd se lăsase să fie înduplecat prin oferta unul milion pentru a servi interesele contelui d’Entraygues, înţelese marea «greşală poliţienească» ce făcuse dezinteresîndu-se cu totul de «afacerea «d’Esitraygues»; căci, scrupuloşl în executarea promisiune! lor, şefii invizibili nu-1 mal făceau nici o cotnunicaţiune în această afacere, şi în noua faşă pe care o lua e-venimen'ele, el nu ştia dacă marele consilii! are cunoştinţă de întoarcerea lui Olivier şi a tovarăşilor săî la Paris şi ce măsuri noul s’ah decretat In contră-le. Singurul lucru pe care contele nu a putut obţine de la noul săi! aliat, era di-vulgaţiunea adevăratei calităţi a omului mascat. — Vă voi apăra în contra Ini răspunse el; dacă voi putea vă voi pune îu relaţie cu singurul om în faţa căruia s’a demas- cat el în Australia, servitorul negru al luptătorului Tom Powell, de a cărui urmă nu se mal ştie nimic de Ia furtul celor două sute cinci zeci de mii de lei săvîrşit în dauna stăplnulul săi!, dar nu îmi cereţi să vă destăinuesc un lucru pentru al câru) secret am jurat. — Dar ce interes are acest om ca să nu-1 cunosc eu ; este oare atlt de laş pentru a se teme de represaliile mele ? Mal întîifl pentru aceasta... apoi, fiindu-vă rival şi ştiind că dacă vă va ucide, prinţesa Feodorowna nu va consimţi nici o dată să se unească cu ucigaşul d-voastră, voeşte ca nimeni să nu poată să-l cunoască pentru a depune în contra-i. Contele na mal insistă. Curios amestec de mărire şi de josnicie în apucăturile Iul Luce: pe de o parte sclav al unul cuvînt de onoare dat unul mizerabil, iar pe de alta nu esita un moment ea să trădeze o societate din care făcea parte. In orî-ce caz era un element puternic pe care îl dobîndise contele şi care făcea cu prisosinţă milionul pe care i’l făgăduise. După cît se vede mintea contelui era destul de ocupată pe tot drumul ce el avea să facă dela clubul din piaţa Vendbme pînâ în strada Saint-Domiuique. Ajuns în dreptul pieţei Concordia, el se îndreptă spre pod, care era cu totul deşert la această oră: cel doi oameni cari îl urmăreau mărise păsurile şi se găseau acum la o distanţă de zece metri la spatele lui. (Va urma) „EP0CA“ ziar cotidian CUPON O Ianuarie 1897 Orl-rln» v« iftia nipon rftrli!e nrftlnie mal Jon, are UNE «lâti listei® respectiv©. Cuponul ucottta e valabil pink l« 12 Ianuarie ora 7 seara. Cititorii «liu provincie pot trimite con-tul Ir mitrei poştale adaoglml porto. Premiile „EPGCEP* La Librăria CAROL OI LLKK Oalea Victoriei No. 53. Holinde* Răduleoeu Amintiri asupra Istoriei regenerârel Hornîne, sad Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 300 pagini Rtchter Eugen, Uncie dace soci alizmfli. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. O Stardza ou o prefaţă de N Filipescu. - Eltipeueu iV., Albii şl Roşii -ISieynlencu Petru, Polemice -— Psicliologia stilului Vlahulă Aleac., Uu au de luptă — Iu oii birt* .poesil — Din go. ua vleţel (ediţia Graeve) Zamflreacu tfiuilln Lume Neuăşl Lume Vechiă ------- Hăjdău B. P., Ioan Vodă cel cumplit, ▼olum ilustrat introdus in şcoli. Copee Prazifoiet Poveste tristă, roman tradus de D. Btănoesou -Michăite*eu &(• C•, încercări critice asu- pra înv&ţftmmtulul nostru primar,ed.II Lierncu !» toan, Digeri! lu! Rafael fante- zie originală în versuri îu 3 acte Lohmeyer Jil., Un noii mijloc pentru a preda copiilor limba genuAiiâ Roman l. /V.f Poezii (ediţie populară) -Radu D. Roaetti, Epigrame . lîrevn Ml,, Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maioresou -M, Btrayomirvucu, Critica ştiinţifică şl Emlnesou Ut ut eu (meu Marin• RelJgie şi ştiinţă -Bachelin 4* Juleu Rrun, Supt Contes roumains IVlculeucu «/ lierneig noştri * Depntnţii (Calea Vlotoiitî 85) Th. Speranţă Homer întinerit ~ Anecdote*Populare (voi. I) Traian De metr ea cu Privelişti din viaţă — Subita .... - lianţii ru Teleor Realiste i'irgiliu jY. (VşMiîin Din anii tineri -Soft a ie-"-%re la rînJul săil - Dumitru Stănceacu Glume şi Povesti 'Zamfir f. Jrfture In Exil - - Mihttil .Y, Retador Istoria teatrului rom în ....... LouIh Kuhne Noua ştiinţă de vindecare Ia* Iiibr&rla €. SPETEA (St. Ghcorghe) Vatra, amil I ----- - — anul II - ................ Caragiale, Note şi Schiţe- ... Theodorenvu G. Hem,, Cronica din Nurnberg - Fia mar ion % Urania............... Augier, Aventuriera................ In Ioc* de Nume) i i 8.- 0.50 i 6 0.50 0.10 0.60 0.16 1.60 0.70 2.00 1.00 2.50 1.60 8.00 l 80 8.50 1.60 8.00 1.00 8.00 1.60 1.50 1.10 200 1.20 2.00 1.00 2.00 1.00 1.00 0.75 2.00 1.00 1.00 0.50 1.50 1.00 0.75 0.5 4.00 1.50 a. 1JB0 JA ALBA» 2 00 1.00 4.00 2.10 Itaiixu şi OVA 2 50 1.50 2.00 1 25 1.50 0 95 1.60 0.95 2.00 1.76 200 1 25 2 50 1.50 1.60 0.95 5.00 8.00 :ea 24.00 12 00 20.00 JO.OO 2.00 1.00 1.50 0.76 1.00 0.60 2.00 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Kpoeeî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate «llreet librăriilor »-rătate în josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. 1 Tinanc Dmniny Sillery Suporter Carte Blaucbe Carte I, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a lui Hausen se găsesce la ma-gasinul de coloniale 6J. Rietz Strada Carol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-câresel. Societatea Pensionarilor Civili §i Militari No, 118 1896 Decembrie 7 La 31 ale curentei, urmînd ca Comisi-uuea de Control se Încheie compturile anuale ale societăţii spre a le supune Adunării generale care se va iutruni iu a doua Duminică a luuel Ianuarie viitor. Consiliul roagă prin aceasta pe toţi d-nil so-ceitarl şi societare a ’şl achita cotisaţiile lunare pînă la 1 Ianuarie spre a putea înlesni, atlt incheerea compturiior, cit şi a face faţă tululor cheîtuelelor ordinare anuale budgetare. Consiliul de Administraţie La Typografta EPOCA se afli! de vin-zure hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr-, în pachetedc eîte 10 ki lograme. ffees mai hunii calitate eocistenUi de »"€©€S DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată wr £121 4L 5 Dacă vă adresaţi priutr’o carte poştală saQ personal casei a; ck>u>ştexn O, Strada Decebai, 9. Bucureşti, Telefon No. 63. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helics, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ee staţiune a căilor ferate. Litografia Grassiany s’a reinstalat IbicureNc! 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul do musică Gsbauer) Execută orî-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. : .*> Ci> ‘vi liZIHA DE OAZ FILARET € # K TURNATORIA DE FIER FABRICA S΀OMBTULss ABOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Do minei No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe Mei dl înger, parigine, Sobe «Cornetul» | (interiorul zidit, spacial pentru lemne), ftobe Tuleau | (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine «ie bucate, Mobile «le fier, încălziri centrale de orî-ce sis» I tem: aer cald, apă caldă şi de abur. î-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45lEl Transportaft la domiciliu în SACI con-tinînd fie-cam 40 KILOBRAiE Sacii sunt PECE-TL UIŢI cu plum-burl. COMI»ANIA DE OAZ MTCUKESCI Eâfifc.. Depozite in provincie: Iaşi. la d, Jacqucs Daviâovid, strada Lă-puşnoauu 37 ; Craiova, Ia d. Petrache Andreesm, & Fii str. Lipscani. HsawauH „PATRIA” Societate romînă de asigurare §i de reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucuresci, str. Sraîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul for Dentistul M. BACHER Prin excelenta lor ventilaţiune ai! devenit sistemul cel mal higienic, recomandate j prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-lum, etc. Ai! fost premiate la toate expoziţiunile I Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale in arta dentistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şi Lyou ele. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Consultatului 9 12 a. m si 2—5 p. m. internaţionale, precum şi Ia cea din Au Bdaii vers şi Chicago cu medalie de aur. Consuniînd puţin material aă un foc ne-1 contenii, care produce căldura cea mal plă-j cută şi neschimbătoare. Vinzarea sobelor se face cu coudiţiunej ca in cazul cind nu vor funcţiona bine să | se primească inapol. Singurul depozit pontru Romînia al oasoî De-qnenne & Comp. din Bruxelles şi Paris Marcus Littmann S-sor I Wappner Agenţa de comisionari de stradă şi de vînzătorî de ziare Strada Caragheorghenici No. 5 Hl, (UL1A VICTORIEI, «1. (VlN-ă-v!» de ( Episcopie) La vechiul magazin de Lămpi se află : Nasiue tiv luirftliirlc, BAI, ('l«se(e, I (sistem tout â l’dgout) ui Tipografia EPOCA execută tot felul de artă, cu cea mai mare acurateţă şi lucrări atingătoară de aceast cu preţuri foarte moderate. Cea mal superioară calitate de moarte şi de viaţă, asigurări mixte. asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor In cas de moaiie a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii. Branfa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (îndemnisara zilnică), de asemenea primeşte : Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintută prin agenţi in localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiuuen Staţî, Opriţi şi Citiţî KOKS Agenţia de Comisionari de stradă uni-formuţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de sol-vabilitule, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani piuă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie do vînzătorî de ziare, prin ajutorul vlnzătoriior ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurl, Avize, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se inlesneşto în modul cel mul avantagi-os anunciurl sau reclame in ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi diu ziare. Primul Atelier de Pictură Calea Victoriei 136 Profitaţi de Ocasiune PENTRU ÎNCĂLZIT se vinde numai cu Constantin Simionescu Cine voieşte să aibă după orice Fotografie un Portret in olel mărime Naturală bine lucrat ca să rămiie ca cel mal frumos suvenir saft cad oi! neuitabil, rugăm a se adresa numai la Atelierul de Pictură di? Calea Victoriei No. 136, preţurile sunt cît se poate de reduse, Iu comparaţiune cu lucru, garantăm o asemănare perfectă, avem la dispoziţiune Pictori cel mal speciali din Miin-cben, Paris, Ih esda şi Berlin. LEI TONI I>K lOOO Kgr. franco in saci la «Ioniiclliu. \ MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRAF KOKS de fonderie, KOKS de ferărie, I I KOKS pentru sobe Paragine, Cărbuni j Cardif, Antracit, Briqnete, etc. Expediţiune de vago >ne complecte I I cu Koks şi cărbuni din porturile ro-[mine la orî-ce staţiune de căi feratei [din ţară. Comandele se primesc prin poşlă, [telegraf saă personal la XH’OI.AK 4 «Ml'.MT Doctorand în Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind in relaţiî cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti asemenea se poate face consultaţiune ş ide; prin corospoiidenţă. De vinzare Acociaţiunea de Photominiatură 148. Calea Griviţeî, 148 vls-â-vls d« Gara de Nord. Teleion No. 5. Bucureşti. fipogi’5¥3i^^(^^^j^®^SWft^yLfl Nn. 3. —Bucureşti. Spre tăere, chiar de la 1 Ianuarie 1897 viitor, pădurile de pe moşiile Meteleu Lipăneştl şi SudiţI, ambele in apropiere de Buzaă. Pentru infonnaţiunl şi condi- * ţiunl de vinzare, a se adresa in Braşov la Comitetul parohial al Bisericel Sfiutu Nicolae şi in Bucureşti, strada Popa Tatu No. 33.—Ofertele se primesc nmnal pînă la 31 Decembrie a. c.