SERIA IL—ANUL II, No. 98. Ediţia a treia LUNI, 4 MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOsrAKEJrTEIiE încep 1 Şi Lr> ale tlo-cărcllunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate i)oştate Un an In ţară 30 Iei; in streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » > 25 » l’rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI hi:i ii: In Cucereşti şi judeţe se prin.esc numai la Administraţie In streinătate, direct lu adm.nixtraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III....2.— lei » » » » II.....3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul îTn număr vecliiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 Eliminarea ministrului de resbel UN OM RĂU Cel doui delegaţi al eforiilor şcolare din Macedonia au plecat spre ţara lor. Mindria naţională, ne împiedică să cercetăm cu ce sentimente au putut pleca aceşti doui Romînl, din Romînia cea atit de ospitalieră pentru Bulgari, Greci, Albanezi, Turci, Maghiari şi atîtea alte neamuri străine. Tot ce putem face, ie să le urăm bună călătorie şi spor în munca pentru binele şi propăşirea Romînilor macedoneni, supuşi credincioşi al M. S. împăratului Turciei; şi să exprimăm speranţa că cel doui delegaţi vor şti să facă deosebire între neplăcerile ce le-au întîmpinat personal, şi dragostea cu care cauza lor a fost îmbrăţişată de întreaga opinie publică din Regatul Romînieî. S'au dus delegaţii macedoneni; să ne vedem acum de socoteli, noi cel rămaşi acasă. OrI-cit de scurtă, istoria misiunel macedonene a fost curioasă şi plină de învăţăminte. Ea a contribuit să limpezească atitudinea d-lul Dum. Sturdza în cestiunea naţională şi să dea de gol, în acelaşi timp, insuficienţa sa ca om de guvernă-TOÎut -şi nesfârşita sa răutate. Apropiată de destăinuirile pe cari le-a făcut d. Aurel C. Po-povicl în cestiunea Romînilor de peste munţi, purtarea primului ministru faţă cu delegaţii afacerilor şcolare romîneştl din Macedonia, complectează figura d-lul Sturdza din punct de vedere naţionalist. Cauza Romînismulul n'a-re să aştepte nimic do la omul acesta, pentru care cestiunea naţională n'a fost do cit un instrument spre a pune mina pe putere. O dată scopul atins, instrumentul trebuia frînt; şi nu se poate zice că d. Sturdza n'a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-1 frînge. Ya trebui vreme piuă să se vindece rănele făcute de d. Sturdza. In acelaşi timp, scurta istorie a misiunii macedonene q, mal dq-yedjt, în aştţ chip ca şi oel m^I slabi la vedere să se poată convinge, insuficienţa primului ministru ca om de guvernâmînt. Se ştie ce nemăsurată ruşine a păţit d. Sturdza. După ce a înfruntat opiniunea publică şi simţimîntul naţional, după ce a avansat piuă la a se face odios, ameninţînd pe doui romînl cn expulzarea, d. Sturdza a bătut în retragere, compromiţînd în chipul cel mal grav prestigiul guvernului romîn. Premierul nostru a dovedit ast-fel că nu ştie ce vorbeşte, chiar cind se află in faţa Parlamentului, sau că nu ştie ce face. In sfîrşit, ne-a fost dat să vedem cu prilejul acestei chestiuni cit de mare ie răutatea omului care administrează astă-zî ţara. Eforii macedoneni, cari n'au putut fi înlăturaţi pe tăcute, pe cari d. Sturdza a fost împiedicat să-’I expulzeze, aîi primit sfat de la Legaţiunea otomană să se întoarcă cît mal curînd în patrie. Şi au ascultat sfatul; s'au dus, şi bine au făcut, căci au dat dovadă că sunt supuşi fideli şi ascultători al Statului lor. Dar nu se va găsi om, orl-cît de simplu, care să nu înţeleagă rostul lucrului şi să nu simtă ce nesfîrşitâ e răutatea d-lul Sturdza. Ion Brătianu a făcut multe rele in viaţa lui, şi multe a lăsat să se făptuiască. Conştiinţa lui apăsată a răsuflat în memorabila mărturisire : ..am tolerat abuzuri, procese scandaloase, asasinate chiar"; dar Ion Brătianu n’a fost om rău la inimă. le destul să evocăm amintirea lui, pentru ca orl-cine să răspundă: — Ion Brătianu n’ar fi făcut asta. Dacă afacerea macedoneană a ridicat opiniunea publică împotriva d-luî Sturdza, sfirşitul acestei afaceri a făcut să treacă un fior prin inimile tuturora: fiorul pe care-1 provoacă atingerea cu o reptilă veninoasă. Dumitru Sturdza ie un speculant al cauzei naţionale, ie un şef de guvern cu desăvîrşire insuficient. Dar mal presus de toate, ie un om ren. MINCIUNILE UNUI RAPORTOR In şedinţa de Ia 1 Martie a Camerei deputaţilor, cu ocazia discuţiunel asupra modificărel actualei legi de organizare a ministerului de finanţe, d-nu Poenaru Bordea, raportorul proiectului de lege, a relatat oare-cari inexactităţi în privinţa şcoalel speciale de finanţe, prevăzută la art. 35 al lege! ce se modifică. Intre altele, d-sa a spus, că numărul total al elevilor cari frecventează şcoala se urcă numai la 32, şi că toţi sunt bursieri. Afirmaţiune inexactă. Sunt peste 80 elevi, cari frecventează şcoala specială de finanţe şi anume: în anul I, sunt 53 elevi, dintre cari: 11 bur-. sierl, 32 elevi regulaţi şi 10 audienţi. In anul al Il-lea sunt 23 elevi, dintre cari: 11 bursieri, IO elevi regulaţi şi 2 audienţi, in anul al IlI-lea sunt 22 e-levi, dintre cari: 16 bursieri, 4 elevi regulaţi şi 2 audienţi. Cum rămine atunci cu cele’spuse de d. raportor. Nu ştiu iarăşi dacă intenţionat sau din grabă onor d. raportor n’a voit să enumere şi materiile ce se predau in anul al 3-a.’ mărginindu-so, în ciuda adevărului, a afirma numai că sunL tot acelea cari se predau în anul t şi al 2-lea. Altă minciună, căci eată materiile ce se predau in anul al 3-lea: Economia Politică, Statistica, Geografia Economică a Romînieî, Legiuirile financiare, Dreptul internaţional, Convenţiunile cu Statele streine, şi în special cele comerciale şi comptabilitatea aplicată la diferitele servicii ale statului. Deci, în urma celor arătate spre restabilirea bietului adevăr, schilodit de d. raportor, credem că d-sa nu se va mal putea pronunţa acum cu atîta seninătate si slnge rece, că şcoala este un lux şi ca atare trebue desfiinţată, căci ori ce s’ar zice nu stă bine unul membru al parlamentului ca în loc de argumente serioase se înşire la verzi şi uscate, spre a putea decide pe colegii săi să voteze fără chibzuială proectul de lege ce nici măcar de d. raportor nu e cunoscut. ELIMINAREA MINISTRULUI DE RESBEL In coiuiNiit Itmlgetnril.- OpoMiţia «1-Inl Coslincscn.— Declaraţi» d-luî Coatlnescn.- Complicitatea guvernului In rnmisia budyetară Sub comisia budgetară a ministerului de resbel s’a întrunit a-laltă-erî pentru a cerceta budgetul d-luî general Budişteanu. In cursul discuţiuneî s’au petrecut incidente foarte însemnate, cari vor avea de urmare demisia d-luî general Budişteanu. Oponilju ti-Iul CoHline&eu D. Costinescu a combătut sistematic toate modificările introduse de actualul ministru la budgetul anului trecut. Putem chiar preciza unele din obiecţiunile raportorului general. La şcolile militare sunt mai mulţi ofiţeri instructori detaşaţi de la trupă, cari figurează însă în budget la trupele de cari atîrnă. Actualul ministru de resbel a înscris însă soldele acestor ofiţeri la şcoli şi a prevăzut solda pentru ofiţerii cari trebue să le ţie locul la trupă. D. Costinescu a combătut a-ceastă modificare şi apoi toate cele l’atte modificări ale ministrului de resbel, în cît budgetul a fost cu desăvîrşire ciopîrtit. Inveninîndu-se discuţia, s’a a-niînat sub-comisia pe a doua zi, adică pe eri. lEeclaraţia d-lul Costinescu In şedinţa de erîd. Costinescu a reînceput să tae toate creaţiunile noui ale ministrului de resbel. Atunci d. general Budişteanu a zis: — Mn pricep opoziţia sistematica pe care mi-o face tl. Costinescu. Acesta a replicat: — «Xu piatem admite propunerile d-tale, căci nu sunt bani. Yn putem echilibra budgetul si dar trebue să desfiinţăm tot ee ai introdus din nou în acest budget». Compllc ila tea y urm»ului I). general Budişteanu a răspuns eă în eeea-ee priveşte echilibrarea budgetului, budgetul s’a presiistat echilibrai şi eă «le altminteri s’a înţeles în consiliul «le miniştri eu colegii săi. Atunci «1. Costinescu a «le-elarat: — „Yă înşelaţi. Colegii d-voastră au stăruit «le mine ea să tai toate mod mituirile ce aţi introdus în budget şi chiar acum mi-a spus «1. ministru «le finanţe ea să reduc cel puţin un milion «le la budgetul «lum-ueavoastră. EEemisiu generatului MSudts-leunu faţă cu «leelaraţîa d-luî Costineseu, rap«wrtorul g«*ii«‘-ral al hudgtdiilui, <1. ministru de resbel a cerut subcomisiei bmlgetare ea să curme «tiscuţiiinea şi a ple-<*at zicîitd : — „Bacii este aşa, cestiunea im sti poate lămuri iud. pot iKlmitc acest procedeu. Eu nu ţin la portofoliul meii, pe care în asemenea comliţiuni uii-1 voi mai păstra. x. x. www.dacoromanica.ro __________CRONICA__________________ OFERTĂ REALA Cu prilejul eşireî d-salc de la Capşa şi intrărel în minister, d. Anastase Stolojan, lanul Craioveî, dar mai cu deosebire cra-ioveanul banului, a primit felicitări. Aducîndu-şî imediat aminte în ce chip a rrocedat preşedintele consiliului într’o asemenea împrejurare, Stolojan şi-a zis: am să ac şi eu ca d. Dimitrie Sturdza, am să răspund printr’o mică circulară. Sturdza evlavios, cu nasul mereu în tămîe, scrisese următoarele: \ă mulţumesc foarte mult, pentru binevoitoarea d-voastră aducere aminte. Dumnezeu a tot pvtinte să ne ajute la toţi... Stolojan, om mai practic, şi ştiind că «pînă la Dumnezeu te mănînci sfinţii» a conceput o scrisoare mai cu miez. In loc să ofere cetăţenilor platonica protecţiune a Suveranului care trăeşte sus de tot, le-a oferit pur şi simplu pe a d-sale, care trăeşte la centru. Fiinţă ocultă e Dumnezeu, tot din ocultă e şi Stolojan ! Eată în adevăr un fac simile după scrisoarea d-lul Anastase Stolojan către toţi acei cari l’au onorat cu o cartă de visită: Opriţi-vă puţin, trageţi pe nas, şi spuneţi cum vă miroase acest buchet de făgăduelî, aceste silinţe spre a corespunde aşteptărilor ţărel şi... ale d-v. în particular !■ Parcă s’a răspîndit în tot oraşul un fel de mirodica greu de definit, un parfum de naftalină, amestecat cu cine ştie ce altă. composiţiune şi combinaţiune. Ah! (piei tableau Vu d’un peu haut! Quel horizon Quelle fioraison... cum zice cîntecul francez ! Ce plin de făgăduelî delicioase, de visuri aurite este angajamentul vornicului că’şl va da toate silinţele spre a corespunde aşteptărilor ţărel şi ale celor cu carta de vizită în partitular ! Ţara ca ţara! Dacă ar fi vorba serios să conrespundă aspiraţiunilor el, d. Stolojan ar pleca îndată la Hereştil săi cu trăsură de herasca ; dar aşteptările particulare a celor cu vizita ! asta e asta! Ce pofteşti băete? Slujbă, bani în natură, concesii; hatîrud, treci pe la nenea Anastase cu serviciul prompt, care’şi va da la moment silinţele să te mulţumească. Şi apoi notaţi bine ce pişicher e moşierul, el ştie pe de rost cam ce lucru pofteşte fie care şi ca un cunoscător al fundului inimel colectiviste scrie cuvintele magice: «voi co-răspunde aşteptărilor tale în particular !» Dar din această corespondenţă scrisă şi corespondenţă cu aşteptările tale, publi-cule, cam cît crezi că trebue să iasă şi pentru aşteptările Vornicului ? căd el e om care nu prea e obicinuit să aştepte. IU ax. Marţi 5 Marile 1$90, EI'DCA va inccpc să publice in foileton admiratul» piesă AVENTURILE UNEI SOACRE comedie intr'un act de d. Diuai. Tcleor, premiată de Societatea Presei, jucată cu un succes strălucit la ultimul bal al Societăţcî. DOUA SCANDALURI UB8URESTI Budapesta, 2 Martie O vie agitaţie a produs prin toate cercurile faptul cit deputaţuHDaniel, fratele ministrului lucrărilor publice, a fost prins jucînd cu cărţi măsluite în clubul principal de aici. Opoziţia profită de a-ceasta pentru a căuta să slăbească poziţia ministrului lucrărilor publice. Un alt scandal şi mal grav: Fostul şef de divizie la ministerul a-părăril, d. Petre Kasits, a publicat în o broşură o serie de destăinuiri foarte grave asupra gheşeftarilor de la ministerul apărării. Aceste destăinuiri sunt foarte compromiţătoare, atit pentru ministrul apărării, cit si pentru secretarul de stat. UN NEDREPTĂŢIT Zilele astea ’ml-aft căzut sub ochi două volumaşe de versuri ale lui Alexandru Depărăţeanu: Doruri şi amoruri, tipărite în cunoscuta «Bibliotecă pentru toţi». Depărăţeanu! Cine l’acitit, cine’şl mal aduce aminte de acest fruntaş înainte mergător al poeziei Romîneştl ? Opera lui—scurtă, căci a murit tînâr— d’abia doar de-o mal jntîlneştl astăzi in rafturile prăfuite ate bibliotecel vre-unul biblioman, care-a uitat’o acolo cu foile netăeate. Căci, Depărăţeanu face parte din generaţia acelora peste cari am pus eticheta puţin ispititoare de «ctasicl» adică nişte oameni pe cari nu-şî mal dau osteneala să-I citească de cît autorii de antologii. Oare avem noi atîtea genii contimporane de admirat, în cit nu mal avem timp să ne-aruncăm privirea înapoi spre cel cari nu mai stnt ? Nu. Nicî-odată literatura romînească nu a fost mal săracă ’n glorii ca acum. Atunci cum se explică nepăsarea asta condamnabilă faţă de artiştii trecutului ? .... Ce lipsite de sens aă devenit faimoasele cuvinte «drep- tateaposterilăţel»! * * * Filosofia sănătoasă a lui Alexandru Depărăţeanu, îu vremurile astea de pesimism epidemic şi de jelanii afectate, e ca un fel de ventilaţie morală prin care pătrunde aerul lmputer- ______________nicitor şi dătător de viaţă al timpurilor patriarchale, aşa de simple, aşa de lipsite de rafineria bolnavă a modernilor. Visul poetului idilei Vara la ţară, e foarte modest: un cuib micuţ Intr’un sat, unde freamătul frunzelor şi concertul păsărilor să înăbuşească zgomotul babilonic al oraşelor. Moară tonţii In palate îmbrăcate In covoare d’Ispahan, El ce chiem pietrele triste Ametiste Şi părinte pe tiran! Mie daţi-ml valea verde Unde pierde Omul negrile gindirl, Unde’ţl uiţi de infamia Şi sclavia Auritelor zidiri! Caracterul predominant al poeziilor lui Depărăţeanu e, cum se vede în Vara la ţară, un cult puternic pentru Natură. Dar el nu-o iubeşte de cît vara : Căci atunci doar cerul face Cu noi pace; Numai vara ochiul med Vede ’n raze si lumine, Toate pline, De mila lui Dumnezeu Vara, peisajele superbe sub ceruri albastre, simfonia Dumnezeească a Na-turel întinerită; iată ce ciută el ! Iar noi—noi epigonii! — adorăm doar firea moartă, crivăţul ce şueră sălbatec prin crîngurile amuţite, melancolia nespusă a iernel. Ce imensă şi ce tristă pentru noi, e deosebirea-asta ! * * * In Depărăţeanu găseşti contraste uimitoare : versuri d’o curăţenie de limbă aproape modernă şi altele în cari tbelă doncelă cu ochi de gazelă» şi alte fraze păsăreşti, produc o cacofonie nespus de comică. Dar dacă unele din poeziile sale au nevoie de dicţionar ca să fie pricepute, nu trebue să-l condamnăm. Suntem datori să ţinem socoteală de împrejurările, de epoca’n care-a scris poetul. Limba Romînească pînă s’ajimgă la puritatea, la perfecţiunea el actuală, a trecut prin grele şi nenumărate încercări. Ea a trebuit să sufere o sumă de influenţe streine cari-afi lăsat urme neşterse .şi pînă astă-zl. Şi’n timpurile acelea o pleiadă de talente se trudea ca să ne transmită nouă nealterată limba strămoşească. El voiau să scoată cit mal mult în relief origina latină a limbel noastre. Natural, in tendinţa aceasta, el aO. căzut In excese, latinomania i-a Impins e • y? ~y— ' y Q 7*~ca. <5I_ . 2 EPOCA la caraghioslâcuri ca ăsta: «Eşti belă seraţită belissimă între zee»; însă, la urma urmei aii triumfat, au isbutit să răsădească'n suflete dragostea pentru limba romînă. Autorul frumoaselor Doruri şi Amoruri face parte din falanga acelora cari s’afl strădănuit să ne lase preţioasa moştenire, care-a permis lui Eminescu să făurească neperiloarele sale capo-d’o-pere. Şi aceasta, chiar de ar li singurul merit al lui Depărăţeanu, e de ajuns ca să’l scape de uitarea generaţiilor cari vin. Să nu fim ingraţi! Xctiy ECOURI Vineri a fost şedinţă publică la Academia Romînă. D. Ioan Kalenderu a felicitat în numele colegilor săi, în termeni foarte călduroşl, pe d. Nicolae Kreţulescu, preşedintele Academiei, care a împlinit 84 de ani. D. Kreţulescu foarte mişcat, a mulţumit d-lul Kalenderu, zicînd că e fericit că i-a fost dat să trăiască pentru a vedea ţara romînească transformată aşa de mult în bine. * * * D. Căpitan Pietrarii, din marele Stat-major, numit ataşat militar pe lingă legaţiile noastre din Paris şi Bruxelles, va pleca peste 4—5 zile la Paris, ca să ia în posesie postul săă. * * * D. B. P. Hăjdeu a donat Academiei o sumă de 50,000 lei. Acest fond va purta numele Iiilieî Hajdeu. Pe cît timp d. şi d-na llajdeă vor trăi, el vor primi întreg venitul acestui capital. »** Monitorul publică demisiunea d-lul Barbu Păltineanu din postul de şef al serviciului contencios de la direcţiunea C. F. R. ; în locul d-sale a fost numit d. N. Brezeanu. * * * Un bătrîn cioban romîn din munţii Transilvaniei, a sosit la Roma, unde a mers pe jos şi s’a presintat Ia primăria oraşului, spune Romînul, cu pîine şi sare «adusă din Rominia, la sora sa cea mare». Dînsul a făcut această călătorie pe jos, spre a vedea «coloana marelui Tra-ian», după cum a explicat italienilor. Seara a voit să se culce la picioarele coloanei. Acest cioban a făcut deja o călătorie pe jos la Viena, ca să se plîngă împăratului de grandomanii unguri, şi astă toamnă a venit în Bucureşti, unde a fost găsit dormind în dosul statuel lui MihaiO. Un servitor al ligel l’a găzduit atunci la el, până ce a plecat în Italia. *** D. Dimitrie A. Gorgos ne roagă să a-nunţăm că d-sa n’a făcut parte din redacţia ziarului Oalajii, de cît de la 10 Ianuarie pînă la 12 Februarie 1896. SITUAŢIA IN ITALIA (Pnn fir telegrafic) Scrisoarea Negmiilitî. — C'oiidiţiiinlle păcei. — Situaţia trapelor. — Decretul de amnistie.—Liberare condiţională a condamnaţilor Paris, 2 Martie. Agenţia Havas afiă din Cair, că ştirile sosite din Massaunh In acest oraş anunţă că Italienii au golit Asmara, aducînd Înapoi trupele lor la Massauah. Roma, 2 Martie. Fanfulla zice că însuşi Negusul ar fi FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 43 ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORTE! PAIITKA A DOUA UN SUVENIR DE FAMILIE Era In perioada lntăia, şi (după părerea tuturor) II şedea foarte bine domnişoarei tn eleganta el casă din strada Chaillot. Acolo conducem pe cititor pe la amiazl. Servitorii stăteau de vorbă, aşteptîud să se scoale cucoana, clnd de-odată se opri o birjă în faţa casei. Persoana care se scoborl din trăsură era de sigur o prietenă a casei, căci servitorii, după ce se grăbiră să-l desahidă uşa, o lăsară să umble singură în apartamente. După ce străvătu vestibulul, urcă scara, trecînd prin salonul de aşteptare, prin bu-duoar, ttnăra doamnă intră în odaea de culcare. Era iutunecime complectă, perdelele ferestrelor eraţi ermetic Închise, acelea ale patului de asemenea. Noua venită străbătu odaea, deschise o uşă ascunsă şi intră într’un prea frumos cabinet de toaletă. In fund, o servitoare parfuma apa dintr’o bae de marmură. — Te căutăm, Iulio, zise acea doamnă adresîndu-se servitoarei. cerut să înceapă negociările în vederea semnărel păcei. După Tribuna, Negusul a adresat o scrisoare autografă regelui Humbert, cerînd deşertarea imediată a lui Adigrad ; retragerea trupelor italiene la interiorul vechilor graniţe fixate prin tratatul de la Uccbalh), o-prirea de a ridica vr’un fort nod în colonie, angajamentul de a respinge orl-ce propunere de alianţă; constituirea unul stat tampon pe confinele italiene, sub dependenţa unul ras care să aibă Încrederea Ne-gusulul; în fine angajamentul din partea Negusulul de a combate pe dervişi. Roma, 2 Martie. «Agenţia Ştefani» află din Asmara că tru- ele corpurilor de operaţiuni au sosit şi slnt line de încredere. Odihna şi aprovisionarea regulată le-a făcut mult bine. Generalul Baldisera a telegrafiat la Roma că probabil va avea trebuinţă mal tlrzift de cele 3 batalioane şi cele trei baterii cari erafi pe punct de plecare. Roma, 2 Martie. Agenţia Ştefani anunţă că decretul de amnistie s’a semnat azi dimineaţă de Rege. Condiţiunile slnt identice cu acelea publicate ieri. S’aii dat ordine pentru punerea în libertate imediată a amnistiaţilor. Roma, 2 Martie. Ministrul de interne a ordonat liberarea condiţională a unul oare-care număr de condamnaţi la domiciliu silit şi cari n’aă fost loviţi mal nainte de alte condamnări. Afară de asta ministrul a însărcinat o co-misiune să examineze ce favoruri s’ar putea acorda celor l’alţl condamnaţi la domiciliu forţat. lOTORMAţn Ediţia de dimineaţă a «JE« pocel», — euprinzînd toate ştirile sosite pînă după miezul nopţei, — se găseste de vinzare, in toate zilele, la S ore, la toate chioşcurile. Comisiunea budgetară s’a întrunit din nou erl şi a discutat budgetul ministerului de interne. Se crede câ discuţia va fi terminata pîna Miercuri şi că Joi se va putea depune raportul general. D. dr. Buicliu, membru în consiliul sanitar superior, a demisionat, în urma unei neînţelegeri ce a avu-t’o cu d. dr. Felix. Mişcare judecătorească D. Dini. O. Şuţu, judecător de instrucţie la trib. Ilfov, a fost numit judecător sindic la acelaşi tribunal. D. Aristide Alexandrescu, actual procuror la Ilfov, a fost numit judecător de instrucţie în locul d-luî Şuţu. D. Gr. I. Călinescu, judecător la Vîl-cea, trece în aceiaşi calitate la Argeş. D. 7. C. Anghelescu se numeşte judecător la Vîlcea. D. Em. M. Stroici, actual judecător sindic la Bacăă, trece judecător de instrucţie la Fălciu, în locul d-lul I. Pavli, care trece în locul d-lul Stroici. D. Lazăr Bâdescu, supleant la Muscel, e numit judecător sindic la acelaş tribunal. D. Corneliu S. Axente e numit supleant la Muscel. D. P. M. Petrescu e numit substitut la Suceava, în locul d-lul Savinescu revocat. D. Th. A. Stefănescu e numit judecător de pace la Tîrgu-Ocna. D. 7. C. Oteteleşicinu, judecător sindic la Dolj, e permutat la RomanaţI. D. N. Strelicescu, judecător la RomanaţI, e permutat judecător sindic la Dolj. D. 7. Hagiescu-Mireşte, procuror la — N’am auzit clnd a venit doamna. — Vino de dă puţină lumină în odaea de culcare. — Dar, doamna a recomandat s’o deşteptăm tîrziu. — Dar cîte ceasuri crezi că sunt? — Abia două-spre-zece, doamnă. El bine! nu-I destul? — Din moment ce doamna-mi porunceşte, am să ascult; dar mă va scuza pe lingă cuconiţa noastră. — Deschide, voi deştepta-o eîl. A venit ieri a casa la aceiaşi oră ca şi mine? Pe la patru ore, doamnă. — El bine ! s’a odihnit destul. Servitoarea intră în odaea de culcare, deschise perdelele şi jaluselele. Visitatoarea ridică perdelele de la paţ şi după ce privi cît-va timp frumosul cap al Lisei, rezemat pe braţul el alb, inundat de părul el bogat şi cufundat tn valuri de dantelă, zise tare: — Lisico, scoală, leneşo, e tîrziu! Frumoşii ochi al D-şoarel Lisei se deschiseră, ea privi în jurul el şi văzînd pe prietena el, zise posomorită: — Tu eşti, Niseto... deja! Cîte ceasuri sunt? — Dar, draga mea, sunt trecute două-spre-zece. — O! recomandasem atîta să mă lase se dorm ceva mal tîrziu! — Nu cum-va voeai se dormi 12 ceasuri. Dşoara Iulia, voind să scape dc orl-ce răspundere, zise Îndată : — Spusesem d-nel Levasseur şi doamna a pretins să fiţi deşteptată. — Dar ce-avem de făcut astă-zl aşa de urgent? întrebă D-şoara Lisa freclndu-se la ochi. — Nu-ţl aduci aminte că avem o lntll- nire? — Unde? lomanaţl, e numit judecător sindic la acelaş tribunal. D. Th. Stoenescu, substitut la RomanaţI, e înaintat procuror la acelaş tri-junal. D. G. Gr. Cantacuzino a fost primit ieri după amiazl, la orele 2, în audienţa de M. S. Regele. Aseara s’a ţinut în sala Senatu-ul, întlia şedinţa a societaţei Geografice. A prezidat M. S. Regele, asistai de d. General G. Mânu, vice-preşe-dinte al societăţi. A asistat şi A. S. R. Principele Ferdinand. Lume multa şi aleasa. Pîna în momentul cînd scrim aceste rîndurl, chestiunea întrunirii publice anunţată de Macedoneni, pentru azi Duminica, la orele 2 p. m., în sala Ahteneulul, nu e încă lămurită. întrunirea nu se va putea ţine, de oare-ce la aceasta ora se va da în sala Atheneulul concertul simfonic al d-lul Wachmann. Cînd se va presinta publicul la intrarea Ateneului, îl se va cere bilet de concert, şi lumea va fi nevoita sa se retragă, de oare-ce d. Wachmann n’a voit sâ renunţe la concertul săQ simfonic. Belgrad, 2 Martie. Regele însoţit de muma sa, va pleca poimiine la Nisch, unde va sta vr’o cincî-spre-zeee zile. Conslantinopol, 2 Martie. In urma consimţimîntulul sindicadulul Austro-Ungar, care a cerut în mod anterior regularea chestiunel losurilor turceşti, s’a semnat o con-▼enţiune de împrumut între ministrul de finanţe şi Banca otomană, care a avansat îndată 160,000 de lire. Plata lefurilor va începe mîine, ziua serbării Bairamului. Ier) a fost o conferinţă a ambasadorilor în privinţa chestiunel taxelor do Cheingiu. Se aşteaptă pe azi răspunsul Porţii la nota ambasadorilor. Sosirea Prinţului Ferdinand al Bulgariei s’a fixat pentru 14 corent. Va rămîno aci opt zile. Petersburg, 2 Martie Un ukas imperial ordonă aplicarea regulamentului privitor la vinzarea alcoolului de către stat. Această vînzare va începe la 1 Iulie 1896, pentru ţinuturile Basarabia, Wolhynie, Ieka-terinoslav, Kiew, Podolia, Pultava.Taurida, Kher-eon şi Cernigow; cu începere de la 1 Iulie 1897 pentru ţinuturile VVilna, Witebsk, Grodno, Minsk, Mohilewjşi Smolensk; şi cu începere de la 1 Ianuarie 1898 pentru ţinuturile Petersburg, Now-gorod, Pskow, Olonetz şi Şarkow. Gran, 2 Martie Apele Dunării cresc repede. Berlin, 2 Martie Reichstagul a continuat discuţia budgetului coloniilor, d. Kayser, directorul secţiunel coloniale, declară că ancheta în contra d-lul Petters s’a reluat din ordinul cancelarului imperiului. In urma reclaraaţiunilor ce s’au produs în şedinţa de erl, d. Arnim dă citire unei scrisori a d-lul Peters declartnd afirmaţiuuile d-lul Be-bel neîntemeiate şi exagerate. I). Kayser dă citire unul proces-verbal după care d. Peters avea relaţiunl intime cu o neagră pe care a condamnat-o la moarte pentru spionagiu. D. Kayser adăogă că după martori, ‘sentinţa iu contra zisei negre era aspră dar nici de cum arbitrară. D. Lieber zice că e nedemn de numele german de a fi făcut să se execute o biată neagră a-cusată de spionugiă. 'Viaţă lungă.— La 14 Februarie a. c., a încetat din viaţă locuitorul Dumitru Doica», din comuna Bătrîni, plasa Teleajen, judeţul Prahova, în etate de 102 ani. In tot timpul vieţel sale a fost pe deplin sănătos şi muncea pentru existenţa familiei sale. Soţia sa Anghelina se află în viaţă şi este tn etate de 92 ani. * * * r. înecat.— Tn ziua de 19 Februarie a. c., pe la orele 5 p. m., un copil anume David în etat IO ani, fiul locuitorului Ion Stan Teodor, din comuna Gemenea, judeţul Dîmboviţa, pe clnd trecea puntea de la iazul morel cu sarcina de lemne în spinare, a-luneclnd, a căzut în apă cu faţa în jos, şi pînă să sară în ajutor mama lui care’l însoţea, nenorocitul copil a Încetat din viaţă. Caşul a fost comunicat parchetului, care a utorisat lnmormîntarea cadavrului. DIN PRESA DEPESI (Servieinl Agenţiei Romîne) Viena, 2 Marte. Contele Goluehowsky a sosit azi. Atena, 2 Marte. Doi creştini aii fost omoriţl la Selino, în insula Creta. Arestarea ucigaşilor este cu neputinţă, de oare-ce jandarmii refuză serviciul, din causa neplăţii soldei lor. Funcţionarii civili ameninţă asemenea de a se pune în grevă pentru acelaş motiv. Sofia, 2 Martie Azi la amiazl, şeful misiunel turceşti Zilmi-paşa, Înconjurat de cel-l’alţl membri al misiunel şi de personalul comisariatului turcesc, a remis prinţului Ferdinand, în unul din saloanele palatului, in presenţa tululor miniştrilor, a funcţionarilor civili şi militari al Curţel, a ofiţerilor de Stat Major şi a şefilor de divizii, a înalţilor funcţionari al Statului, cele două firmane ale Sultanului, dintre cari unul eonfirmtndu-1 ca prinţ al Bulgariei pe basa tratatelor internaţionale existente şi tel-l’alt încredinţîndu-I guver-nămîntul Rumeliei Orientale. Prinţul Ferdinand a răspuns mulţumind Sultanului pentru marea încredere ce a dovedit poporului bulgar şi declarînd că va avea în tot-d’a-una în vedere prosperitatea Bulgariei, pe care Sultanul a favorizat-o în tot-d’a-una cu înalta sa bunâ-voiuţă. La intrarea misiunel in salon, musica a cîutat imnul turcesc. Londra, 2 Martie Se confirmă Înaintarea trupelor egiptene la Dongola. — Un batalion al unul regiment englez a primit ordinul de a merge la (juadihalfa. — Curînd după asta va placa un batalion de negri. Paris, 2 Martie. La consiliul de miniştri ce s’a ţinut la EliseQ, D. Felix Faure a semnat un decret care zice că importatorii de animale de speţă bovină, vor trebui să supuie la încercarea tuberculinel a-nimalele care nu vor fi trimise îndată la aba-toriă. Paris, 2 Martie. Ministrul lucrărilor publice va inaugura Luni congresul internaţional al drumurilor de fer. Toate puterile semnatare ale convenţiunel din Berna vor fi representate la acest congres. Verdun sur Doubs, 2 Martie. In urma debordâril rîulul Doubs zăgazul care reţine apele acestui rîfl este ameninţat de o ruptura. E temere de o catastrofă ca acea de la Bouzey. Prefectul şi inginerii sunt la faţa locului. Mişcarea de slăbire a zăgazului pare că s’a oprit. Ştiri diverse Un accident.— Zilele trecute s’a Intim-plat în canalul de la Porţile de fer următorul accident, care putea să aibă nişte urmări din cele mal nenorocite. După terminarea lucrărilor canalului, o colosală coloană dintre Orşova şi Greben de pe malul teritoriului slrbesc, s’a surpat prălnişindu-se in canal. 40.000 de metri cubl de piatră din coloana de munte aQ umplut canalul! Accidentul s’a întîmplat abia două ore după ce lucrătorii părăsiseră lucrul Se crede că surparea coloanei se dato-reşte faptului că muntele a fost slăbit din cauza exploziilor cu dinamită prin ajutorul căror s’a tăiat o parte din munte şi aceste exploziunl au slăbit partea de pe malul teritoriului sîrbese. S’a început lucrările de curăţirea canalului. * * * Călcat de tren.—In dimineaţa zilei de 23 Februarie a. c„ pe linia căel ferate Tecucifl-Nărăşeşcl, jud. Tecuci», intre cantonul No. 214 şi 215, s’a găsit cadavrul unul om, care se presupune că era soldat desertor din regimentul 3 roşiori, care, plecând pe linie spre Mărăşeşcl a fost ajuns din urmă şi călcat de tren. Parchetul fiind sezisat, D. procuror a de-cins In localitate pentru constatare; iar cadavrul s’a ridicat şi dus în spitalul din oraşul Tecuci 0. *** Spînzurat.— In ziua de 23 Februarie a. c., pe la orele 1 şi jumătate p. m. s’a găsit spînzurat cu o frîngliie, în strada Elenă judeţul Constanţa, Nicolae Raftopol, în etate de 62 ani, numitul suferea de malmuittimp de boala numită «Karkinâ», din care causă ’şl a curmat firul vieţel. * * * Omorît de tren.— In ziua de 26 Februarie a. c., pe la orele G a. in. pescarul Minas Agop, însoţit de Socrate Nicolae venind de la malul Mărel în sus, pe cînd traversau linia ferată, în dreptul prăvăliei Corbuzi, primul a fost tăiat de locomotiva No. 44, condusă de maşinistul Petcu Ştefan, iar secundul a fost aruncat pe mal de taniponul aceleaşi locomotive, fără însă a i se fi cau-sat veri o lesiune. Ziarele ra cabinetului săfl de toaletă, zise prie-enel sale: www.dacoromanica.ro — Nu-I aşa că e frumos la mine? — Cît eşti de copilă, zise Niseta, lmbra-că-te repede. Lisa se ridică în picioare în bae. îndată Iulia o şterse cu cearşafuri calde şi parfumate, apoi o acoperi cu o rochie lungă, dintr’o bucată, de mătasă albastră, garnisită cu satin alb; se aşeză pe canapea şi întinse picioruşele el albe; servitoarea II puse ciorapi de mătasă roz printre cari trecea puful pielei sale; după ce-I puse pantofii, tuba ’i şterse lungul şi frumosul el păr care-I cădea pe umeri In valuri strălucitoare. După aceea se sculă şi, aşezlndu-se pe fotoliul care era în faţa toaletei, descheie partea de sus a rochiei, descoperind luxuriantul el piept şi, lăsîndu-se a lene pe spate, zise servitoarei: — Iulio, repede, fă-ml faţa. Servitoarea nu fu puţin surprinsă de a- ceastă frasă; ea veni la toaletă şi aprinse o lampă mică, încălzi fiere de-asupra şi începu sulemeneala cucoanei. — Cum, zise Niseta, te sulemeneşti, ştii că asta nu-I place; ce curioasă eşti să te sulemeneşti la vîrsta ta, te asigur că nu-ţl şade bine, te îmbătrtneşte. — Toate cele l’alte o fac. Cu toate observaţiile Nisetel, Lisa puse de-i făcu faţa; voease fie cacele-l’alte, ca ve-cinieele creature pe cari le inttlueşti peste tot locul, proastele cari-şi strică frumuseţa prin unsorile perfide necesare toaletei ridicule a femeilor noastre de modă. Trebuea un ceas intreg ca se termini toaleta damei cu viorele. Niseta se Impacienta: — E ridicul, avem să-I facem se aştepte.. Asta, puţiu îmi pasă, zise Lisa... — A! ş’apoi nu e numai asta, e că-mi e grozav de foame. — Iute, Iulio, pune-mi rochia.. că alt-fel are să plîngă. Bătu cine-va uşor la uşa cabinetului de toaletă... Iulia se duse să deschidă. — E Justin, doamnă. — Se intre, zise cu cea mal mare linişte ex—judica mică lucrătoare. Justin era vizitiul şi servitorul de iucre-dere, intră. — Ce e? — O scrisoare şi un pacheţel. — Dă ’ncoace. — Lisa luă scrisoarea, rupse plicul şi citi. «Frumoasa mea, «Sur’ ilit se stau a-casă; în momentul de a pk sosesc neamuri, cu neputinţă de a-i da afară... pentru ca să mă ierţi, îţi trimet un mic suvenir; de-seară-ţi voi trî-inete un bilet de lojă şi voi merge să te găsesc la teatru. «Acel care te iubeşte, sRaul» — Biata mea Nisetâ, a slmrat dejunul. — Cum asta? — Dă pachetul încoace, .Iustine. Justin II dădu pacheţelul; ea-1 desfăcu zicînd: — Citeşte scrisoarea, dacă vrei, dragă Niseto, Râul îmi spune că nu poate veni astă-zi, o visită neprevăzută-1 obligă sc ră* iulie a-casâ... şi suntem libere pînă deseară. Desfăcuse pachetul şi deschidea cutia ce conţinea: — 0! dragă, exclamă ea; o! ce briliant frumos... priveşte! (Va urina) EPOCA 3 tma Acest esamen se va trece In aceleaşi condiţii ca şi esamenul maiorilor In activitate cu diferenţa că programul este mult mal redus. Din Dreptatea : Guvernul a aintnat pe după Paşti, ori pe la toamnă—adică de fapt putem zice că a retras, atlt legea pentru Înaintările In armată, cit şi legea Invăţămlntulul primar şi cea asupra pescuitului. Din Timpul: #** Prim efor al spitalelor civile, In locul d-lul G. Gr. Cantacuziuo, demisionat, suntem pozitiv informaţi că va fi numit d. Dimitrie Gliica, preşedintele Senatului. Din Voinţa: Primăria a recomandat din parte-’I ca delegat în comitetul teatrului pe d. I. Malla avocat, In locul d-lul Velescu, al cărui mandat a expirat. *** Afacerea Olga Boldur Lăţescu-Şa-bechi se va judeca de Curtea cu juraţi de Ilfov In ziua de 16 Martie. *** Credem a şti că legea judecătoriilor de pace va fi promulgată prin luna lui Maiil. Se ştie că această lege va intra In vigoare cu o lună după promulgarea el. Din Timpul *% Foaia guvernamentală Kolozsvâr din Cluj, primeşte din Bucureşti cu data de 13 Martie o telegramă, In care se spune cădi-recţia căilor ferate romtne intenţionează să pună In circulaţie cu ocaziunea serbărilor mileniului unguresc , malmultetrenuri separate plnă la Budapesta. ţine cu cîţl-va membri, a plecat de la Ateneu râmîind ca să se convoace o altă adunare. Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte cu oare-care insistenţă, că urmaşul d-lul general Budiş-teanu la ministerul de războiu va fi d. general G. Anghelescu, actual senator şi fost comandant al corpului I de armată. D. Trandafir Djuvara, care era sigur că va fi numit ministru plenipotenţiar la Gonstantinopol, acum este ameninţat cu o mare tragere pe sfoară. Se dă ca sigură numirea "M-luI C. Exarcu în acest post, iar d-lul Tr. Djuvara, drept consolaţie, i s’a oferit prefectura de Brăila. Primăria capitalei a recomandat d-lul ministru al instrucţiei pe d. deputat I. Malla ca delegat al comunei în comitetul Teatrului National. Tîrgul de rîmătorl din T.-Severin a fost redeschis, după ce timp de şease luni a fost închis din cauză de infecţie. precisă, faptele D-voastre de armă, campaniile, etc. 4) TiUul scrierilor D-voastre tipărite, .şi ori cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate tntr’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desâ-vlrşire or-c.e critică, or-ce apreciere fie In bine fie In rău, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinlnd seamă de dificultăţile ce lnttmpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să’tnl Înlesniţi munca, trimiţtndu-ml prin poştă, amănuntele ce vă cer.» Reinoiesc aici interveiiliunea mea către public şi rog atît pe acel cari au primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar li primit, să bi-ne-voaiască a’ml trimite de urgentă a-ceste notiţe biografice. D. It. Kosetli Bucuresd, Strada Brezoiumi, 34 1PARLAMENTUL CAMERA Vrtunrca şci/itipl de ta 2 Martie D. Daniel Zorilă Îşi desvoltă interpelarea sa asupra termiuărel liniei ferate Blrlad— Galaţi. D. Popescu se asociază la interpelarea d-lul Zorilă şi crede că toţi deputaţii din Moldova de sus vor face ca d-sa. D. G. Scorţescu idem. D. C. Stoicescu, ministru de lucrări publice, asigură pe interpelator că lucrările pentru terminarea liniei Blrlad-Galaţl nu slnt abandonate şi că ele se vor continua In limita resurselor budgetare ale ministerului de lucrări publice. Mal mult, ministrul promite că Joia viitoare va citi In Cameră Mesajul M. S. Regelui prin care se acordă un credit de 15.600.000 lei pentru sfîrşirea liniei ferate de care slut preocupaţi deputaţii Moldoveni. D. Daniel Zorilă e satisfăcut cu răspunsul ministrului. După aceasta Camera se ocupă cu votarea cîtor-va indigenate. La ora 3 şi jumătate şedinţa e ridicată N E > A T îl I. Urmarea netliutei de fa 2 Martie i * Legea pentru clădirile şcolare D. Mirzescu zice că a fost tot-dea-una pentru principiul că nu treime să fie insti-tuţiune In Romlnia care să se sustragă de la controlul Statului. Acest proect de lege nu violează nici un principiu fundamental al dreptului public şi prin urmare trebue votat. D. Petre Grădişteanu crede că nu e bine să se lase, sub pretext de control, In întinde miniştrilor, o armă puternică. D. Sturdzn: Contra administratorilor răi. D. Grădişteanu. Am văzut miniştri răi năpustindu-se contra administratorilor buni. D-sa se pronunţă In contra reservef unul control nedefinit, control care poate fi Împins prea departe de unele guverne. D. 1’oui, ministrul cultelor, constată că proectul casei şcoalelor nu a Inttmpinat nici o obiecţiune. Intru cit priveşte dreptul de control al Statului, el nu poate fi tăgăduit; Statul trebue să vegheze ca averile lăsate de fondatorii instituţiunilor să nu fie distrase de la scopul prevăzut prin testament. Ministrul intră apoi în amănuntele admi-nistraţiunel averel defunctului Mitropolit Ni-fon şi spuue că pînă azi, nu s’a dat seama de Întrebuinţarea veniturilor. Ministrul conchide cerlnd luarea In considerare a proee-tulul de lege. Discuţia se Închide şi proectul de lege e luat In considerare. Şedinţa se ridică la 5 şi 30. Delegaţii macedoneni, d-nil dr. ChristovicI şi Apostolescu, au plecat cu acceleratul de aseară prin Verciorova în Macedonia, urmaţi de un agent secret. La gara de Nord s’a adunat lume multă pentru a ura drum bun delegaţilor. Am observat între alţii pe d-nii senatori V. A. Urechia şiBra-beţeanu, pe d-nil deputaţi N. Eleva, C. T. Grigorescu, N. T. Popp, Pi-tiştianu, D. Apostol, Scorţescu, Ceaur Aslan, G. C. Dobrescu, Arghir, Go-gu Ştefănescu, V. G. Morţun, A. Arion, Scorţeanu, etc. Până la plecarea trenului toţi s’au întreţinut în modul cel mal călduros cu d-nii Ghristovici şi Apostolescu, exprimându-şl convingerea, că soarta poporului macedonean se va îndrepta mal curînd din toate punctele de vedere. —Aveţi curaj şi încredere, le a zis d. Ceaur Aslan, cauza macedoneană e pe mlinî bune. ULTIME INFORMATIUNI Brutarii din capitală au început să dea declaraţiunl scrise la primărie, că nu vor mal urca preţul pîinel. El cer ca în schimb comuna să se oblige a nu mal scoate pîine la manutanţă. Alaltă-Ierl s’a întocmit la ministerul de răsboiu comisiunea compusă din d-nil generali Arion, Ar-gintoianu, Murgescu, colonel HîrjăQ şi alţi ofiţeri superiori, spre a alege jmnctele pentru aşezarea bateriilor pe frontiera din spre Basarabia. Azi dimineaţă la orele 0 urma să se ţină adunarea generală extraordinară a societăţii Macedo-Ro-mine. Mare parte a membrilor societăţii, terorizaţi de poliţie, nu s’au prezintat la adunare, aşa ca d. V A. Ureche, preşedintele societăţii, văzînd că adunarea nu se poate VIZITAŢI MENAGERIA Ş! MUZEUL ISTORIC ŞI ANATOMIC A LUI CSH i Btl» IÎIUITN PE BULEVARD, lingă Imprimeria Statului Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de lei frumoşi, leul „Sultan" şi looaica „Cora", sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz", o Panteră neagră, o Hienă, Lupt, Vampirul saQ cîinole sburător, otc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului în toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către .cel niaS renumit «Iresor «le animale «tiu Europa, Donmnl CIIAKI.ES SC'OTTl. Curăţenia absolută ce se păstrează iu mena-gerie, face să nu se simţâ cel mal mic miros neplăcut. 38 _________20-5 DE VIH2ARE pentru eşire din indivisiune, casele cu locul lor din calea Victoriei 89, in faţa bisericel Albe; locul eurţel foarte larg, merge pînă In dosul caselor Eneiuleseu, avlnd grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separate. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se pot adresa'd-lnlD. Olă-nescu, str. Popa-Tatu 8, sati d-lul C. ITiolu, avocat, Str. Corabia 10. _45______________________12—2 BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbăteasca Vindecă după cele maî noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist iu boale lumeşti 1» r. TM Olt Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). ConsuUaţiunt de la 10—I dini. şi de la 6—8 seara. 23 (30—9) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. O telegramă din Sofia ne anunţă că M. Sa Sultanul a confirmat pe prinţul Ferdinand de Coburg ca domnitor al Bulgariei şi guvernator al Rumeliel orientale. Rezultatul demersului făcut de cel / deputaţi pe lingă d. Stătescu, în privinţa cestiunei şcolior din Macedonia, a fost negativ. D. Stătescu—spune «Dreptatea»—a comunicat d-lui N. Pop, unul din cei 7 deputaţi, că colegii săi văd lucrul altfel, şi că au o încredere deplină în d. Apostol Mărgărit, inspectorul şcolar din Macedonia. Monitorul publică lista deputaţilor cari aă lipsit de la şedinţele Camerei. Relevăm din această listă, că d-nil deputaţi State Anghelescu, M. N. Cişman, I. Dobrovitz, Vladimir Ghi-ţescu, M. Maldărescu, N. P. Roma-nescu, M. Marescu şi G. Vernescu au lipsit de la toate şedinţele. Ziarul liberal Galaţii publică despre starea sănătăţel d-lul COîist. Ressu următoarea informaţi tine : Avem plăcerea a da cea mal formală desminţire ştirel publicate de mal mulţi confraţi din Capitală cum că d. C. Ressu, ar fi Încetat din vieaţă in urma operaţiune! ce i s’a făcut. Confraţii noştri din Capitală an fost mistificaţi într’un mod regretabil, de oare-ce d. Ressu merge mal bine şi astăzi d-sa a luat pentru Sntîia oară, după o abstinenţă de 10 zile, puţine alimente. Dicţionarul Contimporanilor, urmind să apară în curînd, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare : « Domnule, «Sub-seinnatul, ocuplndu-mă cu întocmi rea unei lucrări biografice a Romînilor cari aii jucat un rol de frunte Iii secolul nostru, in politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţl a*ml da întru cît vă priveşte pe D-voastră, următoarele notiţe : 1) Numele, pronumele, locul şi data naş-terel. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile D-voastre. 3) Funcţiunile ce aţî ocupat, cu data lor 36 Mihail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT UN CUPEU SîJTÎfe nAUUUMI i. Bijuterie Horologerie şi Orfevrerie C. Micolan 30, Calea Victorie, 30. (vls-a-Yie de Prefectura Poliţiei Capitalei) are onoare a anunţa pe onor. sa clientelă că a sosit de 1-iă Martie multe şi si frumoase noutăţi de 3IAH rr I .Ş < >A H E cu diferite surprise, lucrate în aur şi pietre fine, argint cu email, etc. SS" 3B r el urî mi o el c r a t «■ "«S 39 (8-8) QHA.NDS MA.aA.8IN8 DtT Printemps NOUVEAUTfcS EXPOSIţlE GRANDIOASĂ de Colcuri, pelerine, JTnpoane de mă* tasă moar şi alpaga, Ca poate, mati-nenrl. Umbreluţe, rulării,. mănuşi, pariumcrii etc. se află în Biuroul de re expediţie în Bucureşti, Calea Victoriei No. 60 44 (15—3) Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Căauţft) îndeplinire de procedura, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce ade. MSedaetare de petiţiuni, procuri, contracte, somuţiunl, comunicări, cesiun), ipoteci, testamente, şi in genere de orî-ce acte de notaria't. (ionnultaţiuni. Susţinere de ori-ce procese, îndeplinire de formalităţi pentru mprumuturl Ia Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. CondiţiunI favorabile. 9 36—33 CASA FONDATA ÎN 1880 2 Medalii Succes de 16 ani A V I W întreprinderea Barometrică HISTEII PE KFECŢ IOVA T Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul basmalelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 87 ' 20- « CrnT)TT-kT| sosesc zilnic cu 2 franci duzina. ►JAaVII/IA (Transportate la domiciliu) la M. Delpech, 3, Bieorica Eni. Ilocatu de Torre Xeuve, proaspete iu lot timpul postului. 10—3 AU BON JARDINIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Fnragore AUGUSTE GLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucuresd Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lueernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere 29 * 24-c Clasa d© Sănâtat© Institut din nofi reorganisat BUCUREŞTI 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă eu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. v Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic sa fi specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea irimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100-17 Ba vînzare Cu preţuri reduse, la Moşia Onccsti (lingă Giurgiu)Yi,Vii\;iil «le DOI V 25KASDE, maşini de secerat şi legat, maşini de treeral diferite sisteme şi mărimi, vite, cai, trăsuri şi «lilerile alte obiecte necesare agrietillu-rcl; toate in perfectă funcţionare. Ase adresa la comptuarul d-lul 81A IM 8. LFA I din Bucureşti, strada Lipscani No. 17, sau chiar la Moşia Onceştî. 50 10-2 C4 SH fie FJER EiVGIjEZE ar C H U B B ^5 Furnisor al M. S. Reginei si al Bănceî Angliei 16 20—18 C0NST. ST. B0RANESCU 34 ADVOCAT _____Bucureşti, Str. Zboru No. 13._ ALEXANDRU G. FLORESGU A 1» V O C A T 33 Calea Dorobanţilor, 11 bl». Biiiroiiî fabrice! «le spirt fabricel de borhot uscat de la Herestrefi şi morel automatice de abur de ia Obor alo D-luî ANDREI A. P0P0 VICI S’a mutat din strada Smirdan în 35 Ntraila Lipscani No. 86 faţă cu biserica Sfîntu Gheorghe Noii N, R< OCHEŞEANU LA DOUI «'«COŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-6 Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) GE ÎNCHIRIAT de la Sf. Gheorghe 1896 una prăvălie iu Calea Victoriei No. 68 sub liotei Continental ia stingă intrărel actualmente ocupată de Domnii Georgos Becker. Doritorii se vor adresa la Casa de Banca a D-lor Fraţi A. II. Elias, Bucureşti, Strada Lipscani No. 80. 28 10-1» Ocasiunc rară! Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « 20,— Viu alb de Drăgăşani dela 1887 1 litru. . 1.S0 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci istriu i se trimete a* casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FIIIEDKIOXI PILUXER Cafea DudeştI, 128-130. 12 30-05 în foarte Jmnă stare, se află de vi uzare in conditiunl avantagioase. Calea Victoriei, 89. 48___________■ Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Ntruda Itanceî Naţionale colţ cu strada CaragorghehevicI do asupra teatrului Hugo. Consultaţiunî dela P/> pînă la 7, p. m.: pentru 1___________dame de la 3—4.______100-59 IIM CTIinnyT il facultâţel de ştiinţe, Uit O I UUuli I caută a da nieditaţiuul pentru partea ştiinţifică. InfortnaţiunI la administraţiunea acestui ziar. «o W. •Sît, Falca Viclttricî, -Ui vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul meu se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Coman-dele se efectuează prompt; se găsesc şi Încălţăminte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-nieltoniană neagră şi culori din fabrica «BROM X şi HON» din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. 27_______________ 25-5 PETRE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No, 23. BfCEREŞTI IJrog’ueria la „CÎNETjH: ÎNKQI^TJ ” IO A M ŢETZlT , || IQji,, Ducui'eştl.—1, Str. Lipscani, 1.—Bucureşti. Aranfînd din nou DROGUERIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţă onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clieuteţe şi onor. public că sînt asortat complect cu tot felul de articole precum: Diferite Drogue, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene .şi streine. Parfumerio şi alte articole de toiletă, Pansamente, Dcsinfeetanto, Insecticide ele, şi în general cu tot felul de articole ce se ţin de această branşă, eu preţuri moderate. Contantlete **e efectuează in toata Romtniti contra rambur*. (89 — 30 MAX LICHTEND0RF «LA PAJERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard BUCURKSOI Cel inul însemnat magasin «te urme «lia ţara Mare asortiment do arme de vipătoare j de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bu- \ cala, celor mal renumite fabrici, Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţoye ; pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe, j Pusei de vSnat cu o ţeavâ pentru alico şi î alta pentru glonţ. Arme „Trio4* cu Irer eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme I«l«‘ul Patent Ilauimerles fără cocoş, sistemul cel inal perfe«t pentru vt» nat. Puşti «Se salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale «le t ir si «inel. Carabine de apărare şi do vinat cu repetiţie, Wiuehesler, ('olt şi .Vlitrliu. cu 8, 12 şi 16 focuri. Itevolvere englexe şi belgiene de toate felurile mărimile. Orî-ce arme şi revolvere vindem cu garaiiţio şi coudiţiunea de încercare. Avem în mare cantitate tot folul de cartuşe fraucease, engU'/.e (*Eley» şi austriaca *Sellier dt BelloU). Mare asortiment de obiecte «le vtnatoure şi accesorii de aruie. Avem in atelierul nostru de armurqrie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orî-ce fel «le arnie, cu garanţie. 9 ------VlNZARE ŞI ÎN RATE (50-45) www.dacoromatiica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMBI HESK3A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2 Marlie. 1806 1 f f.ump. Vînd 4o/„ Rentă Amortisabilă. . . 861 l/j 87 — 6»/o » Amortisabilă. . . 99»/, 100 ■/« 6»/o Obligat, de Stat (Cov. R.) . 101 ’/» 102 5^/0 » Municipale din 1883 96 s/» 97 »/. 5°/o > > > 1K90 97 V» 97 s/. Scrisuri Funciar Rurale . 92 v. 92 l/« ;ev. « » Urbane . too “'a 101 5<>/o » » Urbane . 88 % 88 5°/o » » » Iaşi . 80 »/, 81 V* Acţiuni Banca Naţională. 1680 1590 — » » Agricolă . 195 — 200 — » Dacia Rominia asig. 410 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 425 — 400 — S-tatea de ConstructiunI . 210 — 216 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 12 1 Mărci Germane .... 1 23 1 25 I Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — 1 > Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*«, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. H± Vin Desiles Cordial Regenerator COMPOZIŢIE QriNOA COCA K O Ij A CACAO Fosl'ut de calciu Soluţie Iodo-Tonică Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftiaie. Convalescenţe (mal ales la femei în vremea critică a vieţeî), Slăbiciunea ninseliln-lară satl nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură: sper mutarea ; boalele uiădnveî Spinărei: IMabeta; afeeţinnile Ktomaeiilui şi a intestinelor, precum şi la bnale pricinuite de vitiarea slngelni ca : I*o-ilugra. Reuniatisinnl, Itaeliitis-mul. Accidentele seroOiloase, ele. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Excipient special Dâsiles Preţul flaconului: fî lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS găseşte la toate farmaciile bune. Se (40 — 19 Bogat asortiment de arme de vlmitoare de lot felu de ia 75 lei la IOOO lei bucata. Arme eu două tevî pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—ptişcă-caruhiiiă o ţeava alice, alta glonţ: piiustleii trei ţevi .,Trio“ două de alice alta de glonţ,— Kxpres-Itiîle fin lucrate carabine de precise, „Itubini“ garfrn-tînd tirul exactpînă la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc„ cu 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare si vi-nătoare la animale muri. Pusei de salon de Iu 20 lei la ir*0 lei bucata, pistoale de preeisie, do duel, etc. — Mure asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune do obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artificii pentru puşti aal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiect© de scrimă: săbii, florete, măsci, etc. i* Atelier de reparaţii 70_16 iS. 1>. %iM3tlSUl Calea Victoriei No. 44 BUCUREŞTI lingă farmacia Brus Cel d'ihtiiu .şi cel inal însemnat magazin din ţară de ARME MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 7 Volume FORMAT MARE în 4. LIBERATE IN DATA BROŞAT 050 1.1,9 franco fMjĂtibiIj ir» eem pe wxjnĂ LEGAT 750 I.F.I franco PEĂTMBME 30 EEIPE EWJXĂ Itevue Eucj clopCdlque, annes 1891, 92, 93, 94 et 95, 5 volumes gd. în 4», ilustrds, relies, frs 150 pa-yable 10 frs. par mois. I/univers merveillenx. Journal des voyages et des aventures de terre et de mer, 37 volumes gd. In 4° ilustres de 6.000 gravures, frs. 147, payahle 8 frs. par mois. De Varigny. Xouvcllc OCograpiiie moderne des cînq parties du monde. Ilustră© des cartes plâns, vues, types, et. 5 volumes gd. 8*, frs 100 payable 8 frs par mois. La Science ilustrCe. Journal hebdomadaire. Public sous la direction de M. Louis Figuier, 18 volumes gd. 8°, ilustres, frs. 108, payable 8 frs. par mois. Subscrisul se angajeaz.ă a procura cu preţurile Editorilor şi Librarilor diu Paris plătibile în rate lunare principalele uvragil publicate în Francia şi anume : Principalele uvragil şi ColecţiunI de Drept şi Jurisprudenţă. Economie politică, etc. etc. liibliotccn Conductorului de Lucrări publice. Publicate sub auspiciile Ministerului de Lucrări Publice din Francia şi sub patronagiul unul Comitet compus din Ingineri de Poduri şi Şosele, de mine, de profesori al şcoalelor speciale, etc. Architectură. DecoraţiunI. Bele-Arte. Archeologie. Uvragil lechnice pentru ConstrucţiunI şi Lucrări Publice. Poduri şi Viaducturl. Căi ferate, Tuneluri şi Drumuri. Hidraulică. Navigaţiune, Porturi de mare. Exploataţiune de mine, Metalurgie, Geologie si Mineralogie. MichinI, Mecanică aplicată. Electricitate, Telegrafie, Chimie şi Industrii chimice. BIUROUU : Str. Biserica Eneî, 8 BUCURESCI BASIWjE 1YMCOEESCU Librar-Comisionar (8-1) > Mărit______ şi mobilat din noă, 3 minute depărtare dr nool_ O palat de Justiţie şi de Cameră. ţ—} ------------------------------7 ţF"c * OMNIBUS LA GARĂ a s------------------------------ ^ 50 bani cursa până la Hotel cq ^ Birt, cafenl, grădină, grajd. eurlr «pRţioasă. Nv> ■ *17N l)V$ ^ & 12-11 VELOIJTOE Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposi^ia U-niversală din 1889. 90-96 €H. FA¥, parfum or Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. TINCTURA INSTANTANEE NIGKITINA Pentru a da pănxlul culoarea neagră, castanie, brună. 25 Crelle Freres Paris. — 6, Avenue de l'Opere, 6. — Paris. Se găsi şte de vînzare la toate farmaciile principale. 90-94 mm velescu Maşini Agricole Bucureşti, data acestui aiar BUCUREŞTI 35, Strada Smîrdan, 35 ttomnifor ifffirulhni, ’Ml permit a atrage bine-voitoarea D-voastră atenţiune In vederea viitorului seson de treeriş asupra Garniturilor de treernt din fabrica W. TASKEK A SONS fabrica pe care o represint ort şi care a introdus pentru niaşincle din anul coreut numeroase şi atît de importante îmbunătăţiri In cit cutez a zice cu cea mal deplina convingere că fie-care agricultor experimentat va găsi garnitura (te treernt Tasker superioară orl-cărel alte garnituri do ţrecrat adusă pînă acum în ţară, Voiţi avea îu cuirlnd primele două garnituri aci şi’ml vobl permite a invita pe Domnit agricultori atlt prin a-cest ziar cit şi celeTalte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea ’ml permit a atrage In mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PLUGURI diu fabrica GEGIELSKI medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşineloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. 50—8 Cu distinsă stimă, 18 .71E BOX XEEESCU Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine cai'ne de baă digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomaudat in boalele de gţomach, digestiunile grele sadnp-suficiente. E o hrană admira ilă penlru Anemici. Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum .«> penlru toţi acel cari n'au poftă de mincare’saă nu pot suferi miucările. 95-91 Puritatea Pepsînei lut Oiapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEI R. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdalonc, I»aris. ar $e găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -Tist M Â T 1 E M SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CAUT compus patent CONGREAVE 8 NEoAumniL şi xenpIruibil ^sSEIp .'ii s E InSi | şi a mai multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost încercat in arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preţuri carenţe şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi si depozit general (100—62) I. I) I M O V I (1 I A Oi© Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, caleă Regală, 61 ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — consmucTBimE oe emeii — I. HAVU — Strada Isvor, No. Ill> Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — i*rcţttvi Motlerate — (100-8) i PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RiCIIARD RRANDT INC ROATE DE: Prof. dr. R. Virchow, Berlin * de Gielt, Munich (f) « Reclam; Lipsea (f) « de Nusbaum Munich (f) * Hertz Amsterdam » de Korczynski, Craiova c Brandt, Klaiisenburg t Frericks, Berlin (f) * de Scauzoni, Wiirzburg « C. Witt, Copenhaga « Zdekauer St. Petersburg « Soederslădt, Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmingam, întrebuinţate de jieste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămatul- JILIHCAMFAT DE C ASA La derangearea organelor Abdominale La maladii ale ficatului, liocmorboi/.i (trînjl), coustipuiie, durere de cap, auicteulu, respiraţie greu sad dificila, palpitaţie (bătaie de inimă), eoustricţiuiil dc piept, lipsă, de poftă de mîncnre, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Rleliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca: săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăratcle PII.FLF. ELVEŢIENE ale farmacistului KK1IAR11 Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiii şi numele Iticli. Itraudt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. PKKfll, CUTIEI I,ei 1,50 Depoul general pentru toata Bomlnla I.a farmacia Victor Tiiriugcr Bucureşti calea Victoriei I Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zttrner, A. Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frunk, I. A. Ciura, etc., şi la drogheriile: F. Bruss, Economii & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamlirescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila’ la: Filloti, G. Kauffmesc, A. Drumer.—Buzău, hi: Schuler, Weber.— Craiova, la farmaciile: Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la: Binder, Fabinii—laşi, la: I. Engel, Busenlhal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Sehirkanyer.— Ploeşti, la: Scbtiller Ziegler.—Tirgooişte. Ia: E. Seyuiann.—T-Măgurele, la: A. Hebherling. (10-1B)__ Mai mult de *|a de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iritaţiuuci peptului, inilueuţa, dureri reuuiatisuiale, scrintiluri, răul, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa atlă în toate farmaciile. 21 12—3 mmmmaammu La Administraţia ziarului EPOCA se află, de vînzare hîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află îu strada Clemenţei No. 3. r V i ia «Ie ¥ i ii. I TONI V ANAUEPTIU Reconstituant Ţoni*ul cel mal e. nergic pentru convalescenţi, bâlrînl, femei şi orl-ce persoane delicate. CU «H SNA 8uc dc Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvo rarel muşchilor şi : iste-mulul nervos şi osos VIN 1> E V I A E este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Aucuiia, Cloroza, Uiiy.ia, I>ispcp-sia. Gastriiclc Yirsta critică, Epulsare nervoasă, Măbiciiinc resullînd din bălrîneţe, lungile convalescenţe, tnt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de balneare a forţelor. Lion, Farmacia J. VTAU, rue de Bourbon, 14. 1 In Bucureşti, la d. ILIE 5KAMITBK8CU, şi la toţi I 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 62-13 TEIRICH & C°; BUCUREŞTI 2 O.—Strada lîerzel.—f>. INSTALAŢI UNI DE TEL£GHâF,GAZ şîflPfll Lumină incandescenta pentru Gaz aerian ţ Aparate «1<> ga/. CLOSETE DE TOATE SISTEMELE Proecte. SALON DE EXP0SIŢIE Biurou de Construcţie. (100-59)] Export Bucurescl. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro