SERIA II.—ANUL II, No. 97. lUclîtia a ti*eia DUMINECĂ, 3 MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOXAMKXTEf,*: Inooji la 1 şi 15 ale fln-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti lu Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > > » 25 » 1’rel luni . . . 8 » » * 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KKDAUŢIA 3—STRADA CLEMENŢEÎ-No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AAlAtlUMLi: In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Iu streinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate AuunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » IEI.......2.— lei » * » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul ÎJn număr vechiu 30 bani A DnipSTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Destăinuirile d-m MARELE FINANCIAR Un mare financiar s’a ivit în Europa, si o mare onoare ne vine în special nouă Rornîuilor, in mijlocul cărora noul luceafăr străluceşte. 13. Gogu Cantacuzino s’a revelat de odată, fără nici o preparare sati transiţie, dp financiarul cel mal profund al ţârei. In expunerea de motive asupra budgetului datoriei publice, ministrul actual de finanţe a dovedit că manualurile elementare ale noţiunilor de finanţe nu mal au a-proape nici un secret pentru domnia sa. Aţi citit acea expunere de motive ? Nu. Păcat, căci în acest caz veţi fi nevoiţi să citiţi, pentru a-1 controla, compendiul ştiinţei financiare pentru începători. I). Cantacuzino, acest vultur colectivist fără aripi, combâtînd operaţiile financiare ale guvernului conservator, face investigări extraordinare pe târîmul bătut şi prea bătut al acestei ştiinţe. Resultatul la care ajunge este surprinzător, adevărurile pe cari le găseşte te lovesc ca o proiecţie de lumină electrică în ochi. Pînă acum iată descoperirile la cari a ajuns compatriotul nostru: le formulez în graba, pînă ce statul îşi va lua sarcina ca să le graveze in bronz. Intîia descoperire: Cu cît un împrumut e contractat pe mal mulţi ani, cu atît debitorul plăteşte mal lung timp dobîndă—şi din contra. A doua descoperire : E bine cînd cine-va nu are datorii, sau dacă are să le plătească la termen, alt-mintrelea prelungind termenul, e nevoit să continue a plăti dobînda. A treia descoperire : Dobînda de 4 la sută e mal mică de cît cea de 5 la sută. A patra descoperire : A amortiza o datorie înseamnă a plăti anual o sumă care reprezintă o parte din capital şi dobînda. Ne oprim Ia aceste puncte fundamentale, cari de sigur vor scorni o mare discuţie în lumea specialistă. Un lucru e pozitiv. Este că colectiviştii sunt entuziasmaţi de cunoştinţele pe cari benjaminul lor le-a dovedit cu această ocazie. «De unde ştie atîtea lucruri» întrebă Chiriţopol pe Ghelmegeânu. «De unde să ştie? răspunde d. «Ghelmegeânu—de unde ştia atîtea «şi atîtea Russet şi Iancu Brătianu?» Partidul liberal întreg este in admiraţie. Afi găsit liberalii în fine omul care să personifice cu demnitate ştiinţa şi cultura răspîndită în întregul partid. In timpul acesta d. Cantacuzino îşi ia aere de falşă modestie şi de nepăsare de geniu, care crează ju-cîndu-se. — La cel cari îl întreabă cum ’l-au venit în minte criticele adîncl formulate în contra regimului financiar conservator, el răspunde: că i-a venit aşa, de odată, ca o simplă inspiraţie. Şi lucrul e explicabil la oamenii de geniu.—Newton nu a descoperit legile gravitaţiei, apropos de un măr pe care îl observă căzînd din arbore ? In realitate însă d. Cantacuzino, ca toţi oamenii mari de alminterea, ascunde cu îngrijire împrejurările cărora se datoresce capo d’opera în chestie. Este boala, este influenţa care l’a ţinut trei săptămînl în casă. lată geneza expunerel de motive a-supra datoriei noastre publice. In trei săptămînl, cu puterea de muncă care-’l caracterizează, ministrul de finanţe a reuşit a devora 24 de pagine din tratatul de finanţe al lui Garnier, ediţie redusă pentru usul şcoalelor comerciale de gradul al R-Iea. Atunci numai d. Cantacuzino ’şi-a putut explica pentru ce ti avut tot-d’auna o înclinare în spre chestiile financiare. Era de mult hotărît în datinele partidului că va citi la timpul oportun acele 24 de pagine. Iată cum se leagă lucrurile în... partidul liberal. Odată ce a devenit stăpîn pe chestiile financiare, actualul ministru a înţeles... inutilitatea unei şcoli de finanţe. De aceea a propus desfiinţarea şcoalel înfiinţată de d. Ghermani — şi bine face. — La colectivişti cine-va să naşte nu devine, un colectivist se naşte de toate afară de poet, şi devine poet, afară de toate. Reţeta perfectului financiar este : să fii numit ministru, să suferi de influenţă trei săptămînl şi să citeşti cîte-va pagini din Garnier. Ca să fii competent în lucrările publice, reţeta este: Sa nu fii inginer, să dai baluri albe şi dineuri diplomatice. Pentru toate acestea şi altele să cere însă o condiţie prealabilă ca teren de producere a specialiştilor colectivişti: să faci parte dintr’un partid incult şi ignorant în aşa grad, în cît să creadă că Carada este un om învăţat, ear d. Dim. Sturdza inteligent. MINIŞTRI SCANDALOS! Am vorbit la vreme de soarta ce d. Cantacuzino, ministrul finanţelor, pregătea şcoalel de finanţe. Pepiniera aceasta de buni funcţionari pentru administraţiunea finanţelor şi alte administraţiiml publice, avea să fie desfiinţată pentru motive de economie; în realitate pentru că a fost înfiinţată de guvernul conservator. In şedinţa de eri a Camerei, mulţumită energicei intervenţiunl a d-lul M. Ghermani, D. Cantacuzino a renunţat la suprimarea şcoalel de finanţe. Lucrul trebue să ne bucure, şi ne bucură, cu atît mal mult că ministrul care a cedat e cel mai veninos şi mal încăpăţînat dintre miniştrii actuali. Ar trebui dar să însemnăm o notă bună d-lui Cantacuzino; dar n’o putem face. In adevăr, ministrul finanţelor a fost scandalos şi de astă dată. Ştiţi pentru ce zice d. Cantacuzino că voia să desfiinţeze şcoala de finanţe ? — Pentru că nu e bine organizată! Să fie d. Cantacuzino aşa de slab la minte, în cit să nu priceapă că o insti-tuţiune trebuitoare, chiar cind ar fi răfl organizată, nu se desfiinţează, ci se reorganizează ? Asta nu se poate admite şi nici nu e. Motivul adevărat pentru care colectivistul Cantacuzino a voit să desfiinţeze şcoala e că aceasta a fost înfiinţată de conservatori. Apucat de scurt, el n’a ştiut cum să iasă din încurcătură şi de aceea a pus înainte stupidul argument cu reaua organizare a şcoalel. Parcă ar fi o adevărată concurenţă între actualii miniştri în a se face unul mal de ris de cit altul. DESVĂLUIREA INTRIGILOR I>. Biniiii iiiKliliic didacluru d-Iuî Br«t«. — «Ziar, da,—dar să mă mai gândesc» I — «Direcţfu-nea nonă» tn •siluaţiu-nea soli im bală» Stăruinţa d-lui Brote de a discredita pe colegii noştri graţiaţi şi primiţi apoi de Bdnfy şi Erdclij; stăruinţa d-lui Brote de a pune, — pe tema, că «Raţiu şi soţi sunt vînduţi Ungurilor » — el însuşi mina pe situaţia naţională de-a-casă ; discursul de la Iaşi; Milleniul d-lui Slavici; organizaţia poporului romînesc de peste munţi pe jurămînt de ascultare : iată tot atîtea indicii, cari erau aproape să mă determine a mă desface de d. Brote. Dar d. Brote Însuşi nu să pronunţase încă; vorbea în mai multe sensuri. Să mă desfac de el pe simple bănueli ? Mi-am zis: Nu ! Trebue să se sfîrşască o-dată cu această păcătoasă şcoală de a lua o atitudine adversă faţă de cine-va fără ca să ai a sa proprie mărturisire, fără ca să ai elemente serioase de judecată pentru ca să-ţi poţi forma o convingere fermă, că acel cine-va face sau se pretează a face o politică contrară principiilor noastre fundamentale, Aveam însă şi o altă consideraţie. Toată lumea romînească de-a-casă şi de aici ştia de căderea conservatorilor şi de venirea d-lui Dim. Sturdza în fruntea guvernului în Romînia; toată lumea vedea apropierea Bulgariei de sfera politicei ruseşti ; mai ştiea şi de «conflictul» în reînnoirea compromisului Austro-Ungar, etc. Dacă mă desfăceam de d. Brote fără a fi aflat într’un mod positiv scopul, pe care el, avea să-l ducă ta îndeplinire, s’ar fi mai găsit, poate, o seamă de oameni, cari cînd aud cuvinte misterioase ca d’al-de « împăratul » «Sturdza -,Goluchorvscky, » «Brote corespondează cu Bismark»,«Prinţul Boris» şi alte asemenea «mari misterii» de diplomaţie, ar fi stat la îndoială şi ar fi urmat pe vechii Tribunişti pe drumul care duce de a dreptul la politica de odinioară a d-lui I. Gali. Iată de ce trebuea să stau să văz: Ce e aici ? Ce se intenţionează P Ce are să iasă din această politică «făcută» de foarte discretul Domn Brote ? D. Bianu instituie dictatura d-luî Brote La Sibiu certurile de proprietate se încurcă. Ziarele publică un protest al majorităţii unei conferinţe de comitet, în contra d-lui Raţiu, care «a abuzat într’un mod incalificabil de puterea sa presidenţială enun-ţînd o propunere ca fiind primită, deşi nu întrunise, de cît minoritatea voturilor celor presenţi.» Indignare generală. Vechii tribun işti ştiu că d. Raţiu «fiind vîndut ungurilor şi conservatorilor din Romînia» vrea să pună prin violenţă mina pe foile naţionale, etc. Se redactează un protest. Suntem la d. Brote. Protestul se iscăleşte. Mă ridic eu însă şi zic: toate ca toate, protestul o să întrunească (şi a şi întrunit) majoritatea iscăliturilor, dar eu un lucru nu ştiu nici astăzi: D. Brote «intransigentul» ajungînd odată a fi iarăşi el stăpîn al Tribunei, partidul ce va face ? loţi tac. — (Erau de faţă Brote, Albim, Slavici, Bianu, Comşa de la Sibiu şi eu). Atunci le zic eu : liberalii, cari ne-aiî arătat multe simpatii cînd erau în opoziţie, sunt azi la putere. Dv. ce credeţi: ce fel de ajutor ar putea cere Romînil de acasă de la el. Toţi tac.— Atunci făcind un mic exposeu al situaţiei, le înşir o serie de acţiuni, cari ar trebui făcute, ca chestiunea naţională să fie ridicată de nou, mai puternic ca ori şi cînd. Aş! Toţi tac.—D. Brote vorbeşte pe tema «să avem răbdare», căci «acum nu putem discuta asemenea lucruri»; «să se limpezească situaţia», etc. Atunci se ridică d. Bianu şi adresîndu-se d-lui Comşa, care se amestecase şi el în discuţie, —îi ţine următorul discurs: «N’a-veţl să Întrebaţi şi să discutaţi nimic, un lucru să-l ştiţi şi D-ta să-l spui ori unde te-oi duce, că : Iu toată Transilvania există un singur şef, unul singur, dar absolut, absolut, m’ai înţeles? ab-so-lut; tot ce zice el o bine zis, tot ee face el e bine făcut: e Eugen Brote. Ear aici în întreagă Ţară Romînească aveţi un singur ambasador dar absolut, absolut, e Eugen Brote, atît să ştiţi şi nimic mal mult». Instituirea asta de dictatură, din partea cui? a d-lui Bianu !—mi s’ar fi părut caraghioasă, dacă nu ştiam de «orgamiza-(.iunea nouă în Transilvania», cu jură-mînt de oarbă ascultare şi dacă nu ştiam pe vrednicul dictator: o unealtă 1 „Ziar, du, dar să mă mai gfndeue“! Protestul In contra d-lui Raţiu întruneşte în Transilvania majoritatea iscăliturilor membrilor din comitet. La citc-va zile lot majoritatea votează pentru propunerea d-lui lîaţiu. Atunci d. Brote îmi spune, că are să scoată un nou ziar, că d. Slavici ’i-a gă- www.dacoromamca.ro sil deja titlul «Tribuna noastră», dar c& el, d. Brote ’i-ar zice «Tribuna Veche» (a-dică să ne înţelegem : «Tribuna Veche» vra să zică: a vechilor Tribunişti, cea de la 1884, care nu era organ al partidului naţional). Eu, care cu cîte-va luni înainte, după sechestru, eram însumi de părere, că ar trebui un ziar de luptă în contra celor ce umblă după împăcare pe vremea asta, ’i-am spus d-lui Brote, că acum nu văd eu necesitatea înfiinţărei unui nou ziar. Intre aceea apare «Manifestul» celor 7 membri din comitet. «Manifestul», face, nu-’î vorbă, o evidentă reverenţă politică spre Budapesta; aşteaptă, ca guvernul unguresc să înţeleagă intenţiunea împăratului, dar declară categoric: «Stăm neclintiţi pe baza programului naţional de la 1881». Presa guvernului unguresc atacă pe semnatari cu nespusă vehemenţă pentru că cutează a vorbi de «programul naţional de la 1881» şi le pune de nou în perspectivă : puşcăriile de stat. Soseşte d. Liviu Albini aici, cerînd şi el, în numele amicilor de a-casă, înfiinţarea unui noă ziar. D. Brote spune : sunt perfect de aceiaşi părere: da, ziar nou trebue, dar să mă mal glndesc, căci «situaţiunea e schimbată»// Vro trei săp-tâmîni d. Brote o ţine una: trebue să facem ziar, dar să mă mal glndesc. In acest timp îi cade din cînd în cînd vorba de «direcţiune nouă» în «situaţiunea schimbată». După atîta amar de gîndire mă pomenesc că d. S. Albini mă invită la o «conferinţă» pe Duminică 1123 Februarie, «după concertul lui Wachmann» / «Direcţiunea nouă» in «situaţiunea schimbată». D. Brote ne citeşte un «Memoriu». In timpul ledurei vine un personagiu politic de azi. 1). P. stă niţel de vorbă, lucruri indiferente, şi pleacă. In curte mai stă de vorbă cu d. Brote. D. Brote sfîrşeşte lectura. Memoriul e incolor, dar cuprinde o frază suspectă : situaţiunea se caracterizează prin o apropiată soluţiune a chestiune! naţionale. Se începe discuţia şi «intransigentul» de eri alaltâ-eri naţionalist Brote devine încet, încetişor tot mai explicit şi ne spune că trebue să ne punem pe o bază, pe care ungurii pot sta de vorbă cu noi, deci nu mal putem sta pe baza programului naţional, ci ziarul trebue să fio organ de împăcare, trebue să fie semnalul grupării în partid ministerial, guvernamental, «regiermijsfdhig,» deci nu mal putem striga, ea ăia din manifest, baza noastră e programul naţional, ci trebue să ne moderăm şi atunci ungurii «după informaţiile d-lui Brote» vor reforma legea electorală II însuşi d. Albini articoleasă pe un glas îngrozit: «Da thue ich nicht iriit» (atunci eu nu mă angajez) ! Eu cnut să-l conving pe Brote despre absurditatea şi inconsequenţa a-cestei «direcţiuni noui», dar d-l Brote continuă a vroi să ne convertească. Atunci d-l Albini îi zicetot îngrozit: «d-Ie Brote, să nu te auză popa Mangra, că imediat îţi zice Maghiaro», sau popa Roşa, că fuge de d-ta de nu-1 mai vezi». D-l Brote face atunci o mărturisire, care-l caracteriza: «Acest 1 program nu-1 va şti nimeni afară de noi 4, iar Liviu nu-i ertat să-l comunice în Transilvania, de cit cel mult lut Bechnitz şi fratelui meu (Aurel Brote,) iar celor-lalţi, le vom spune lucrul alt-fel, căci multe lucruri să pot spune, dar vorba e, cum le spui...» Marţi aceiaşi discuţie cu acelaşi refren: «Nu putem sta pe baza programului naţional, căci atunci ungurii n 'aii să facă nimic». «El dacă nu, să nu ne mal gîndim la amnistie!» Personagiul politic dl. P. venise Duminecă cu misiunea, precum se vede, de a afla dacă dl. Brote a izbutit să ne convertească ? Venise însă prea de vreme; acum d-nu Brote încercă presiunea morală asupra noastră, punîndu-ne în vedere că n’avem să mat vedem colţişorul de ţară unde ne-ăm născut şi pentru ale cărei drepturi luptăm cu atîtea sacrificii. Se ’nţelege, că după ce în două con feren-ţe am aflat acest scop final în această autentică formă, din gura d-lui Brote, am rupt relaţiile cu el şi am căutat să daii cea mai întinsă publicitate acestor plănuiri nevrednice. Aurel C. Popovicf. Marţi 5 Martie 1806, EPOCA va începe să publice fu foileton admirabila piesă AVENTURILE UNEI SOACRE^ comedie î u Ir'un act de d. Ibtiii, Tclcor, premială de Societatea Presei, jucată eu un succes strălucit Ia ultimul bal al Societăţei. „EP0GA“ LA TULCEA Iridcnţa bulgară.—Botensnl prinţului Boris.— Ce zice guvernul ? Iridcnţa bulgară Că bulgarii ni-au fost ostili cînd am reincorporat provincia lui Mircea cel mare o ştim; că la Tulcea erau decişi să ne primească cu gloanţe, o ştim; că considerau ca o insultă ca soldatul romîn să se prindă în horă cu fetele lor, o ştim, şi că pe strada Mahmudie din Tulcea au vrut să se măsoare cu soldăţimea noastră, iarăşi o ştim. Mai ştim insă că romînil sunt autoch-toni în Dobrogea; că un Ovidiu a existat şi este la Constanţa, pe cînd nicâiri în partea locului nu aflăm urma vre unul asiatic care să fi avut un aşezâ-mînt stabil aci. Ca supuşi romîni, bulgarii se bucură de drepturile politice ale rominilor, ba printr’o imperfecţiune a legel de or-ganisare a Dobrogel, ne majoriseasă în instituţiunile comunale şi districtuale, şi cu toate acestea consideră pe români ca cuceritori, instituţiunile noastre de cari se folosesc ca să ’şl adune averi, le critică la ori-ce ocasiune, sunt vecinie nemulţumiţi şi nu ’şl fac nici un scrupul de a ’şl manifesta în public veleităţile lor. Ast-fel, la epoci memorabile pentru principatul Bulgar, ca ocuparea Rume-lieî, alegerea Prinţului de Coburg, ori alte asemenea acte cari cu drept cuvînt pot provoca cel mai cald entusiasm în p o-porul bulgar supus statului bulgar, cetăţenii romîni din Tulcea de origină bulgară, au adresat prinţului şi guvernului bulgar telegrame de felicitare, ex-primînd devotamentul lor întocmai ca nişte buni şi credincioşi supuşi şi, lucru curios, In fruntea semnatarilor găsim persoane cari ocupă posiţiunl de intîetate In consiliul comunei de reşedinţă şi în consiliul general al districtului Tulcea. Botezul prinţului Boris Văzind că trec toate aceste manifes-taţiunl ostile la adresa romînilor, vă-zîndu-se stăpînî pe judeţul Tulcea, concetăţenii noştri bulgari au început să creadă că în adevăr Tulcea este oraş principal din Bulgaria, cum stă scris în geografiile ce se predau în şcoalele bulgare de aci, şi cu ultimul eveniment din Bulgaria au serbătorit şi el în mod o-ficial uacţiunea Prinţului Boris, spunîn-du-ne cu această ocaziune prin viu grai, scopurile ce urmăresc. Ast-fel în dimineaţa zilei de 2 Februarie, comitetul bulgar de aci a făcut să se oficieze un Te-deum la biserica bulgară, în asistenţa populaţiqnel bulgară şi la care — lucru nostim — au invitat şi clerul romîn de la catedrală. După terminarea serviciului religios toată asistenţa a mers în procesiune la stabilimentul d-l ui Dimu C. Covanof, fost adjutor de Primar în oraşul nostru, unde era pregătit un banchet şi unde aceşti supuşi romîni au băut în sănătatea Prinţului Boris, a Bulgariei şi a guvernului bulgar. Atunci unul din preoţii romîni, scandalizat de perversitatea Ia care asista, luind cuvîntul, a încercat să protesteze, dar numai de cît unul din profesorii de la gimnaziul bulgăresc s’a ridicat şi im-punînd tăcere preotului romîn, a declarat cu voce tare şi lămurit, în aplausele frenetice ale unor asistenţi printre cari se observaţi cea mal mare parte a consilierilor judeţeni şi comunali, că bulgarii ne păstrează cele mal bune sentimente şi că aşteaptă impacienţi ca ro-mînii să revindice Ardealul, ca ast-fel să sune ora de a revindica şi ei Dobrogea. Ce zice guvernul ? Rezervîndu-mi discuţiunea asupra a-cestel declaraţiunl, adresez d-lul Dim. A. Sturdza o umilită Întrebare: socoteşte d-sa că romînil ardeleni pe cari i-au expulzat, cînd ca şi astă-zl era ministru de externe în precedenta eră colectivistă, comisese un act mal grav de cît al profesorului bulgar care provoacă la iredentism pe bulgarii supuşi rominilor, în propria noastră ţară? Oare socoteşte d-sa, că sub denumirea de profesori trebue să primim pe fie care an eîte un contigent proaspăt de agitatori fanatici pentru iridenţa bulgară de la noi şi aceşti descreeraţi merită să se resfeţe insultîndu-ne, pe cînd romînil ardeleni au trebuit să iea drumul exilului pentru un cas cu totul în alte condiţiuni şi de o insignifiantă gravitate ? Dar pot afirma cu siguranţă că nu se va lua nici o măsură şi nici măcar se va provoca o anchetă; — lucrul se va considera şi de guvern ca fără nici o importanţă cum a fost considerat şi aci de un agent al său, căruia cînd i s'a vorbit asupra cestiunei a făcut haz, spu-nind că asemenea fleacuri nu’l preocupă. Diez LOCALURILE ŞCOLARE DIN IAŞI Şcoala primară Principele Fer-dina uri" « Obligativitatea în văţăm în tulul prim ar este o erezie, fără localuri de şcoală primară* —spunea un om menit să devie celebru. Nu ştiu dacă dînsul a trecut la posteritate; vorba sa Insă a rămas un clişeti, un adevăr recunoscut de toată lumea, cu deosebire în ţara romlnească. Reputaţia laşului de oraş intelectual, de focar de cultură, face chestiunea locurilor de şcoală primară şi mal palpitantă. E bine ca lumea să-şi dea seamă de ce va să zică un local de şcoală primară In Iaşi şi întru cit obligativitatea lnvăţămlntulul poate da rezultate reale cu actualele localuri. Un studio asupra lor va fi interesant din acest punct de vedere. Publicul şi specialiştii vor şti să tragă concluziile ce se impun din examinarea amănunţită a cîtor-va din ele. încep cu cel mal strălucit model, şcoala Principele Ferdinand. * * * Casa cu No. 20 din strada Sflntul Lazăr, proprietate a d-Iul Goldhamer, căruia comuna II plăteşte 2400 lei chirie anuală. Localul deserveşte străzile şi mahalalele următoare: Socola, partea de răsărit; Broscăria din dreapta Bahluiulul; Adunaţii, Fre-cău, Malu piuă la Salhana, Valea Bucşă-nesculul, Sărata, etc. Cartierul acesta este pur romînesc. E linul din puţinele cari nu au fost încă invadate de elementul evreu, atît de 'numeros în cele l’alte părţi ale oraşului. Şcoala este populată de 171 elevi Înscrişi,—151 frecuen-tind în mod regulat. Localul este situat în fundul curţel, partea de la stradă fiind ocupată de proprietar, într’o casă aşezată deasupra unei luube nesănătoasă. Clădire veche cu stîlpl şi cerdac. Cancelaria se compune dintr’o jumătate de antreu, despărţit în două printr’un paravan de seîndurl. Adevărată celulă această cancelarie! Dacă n’aşl fi întîlnit îutr’lnsa pe profesori, aşi fi crezut că mă aflu într’o cămară de lemne, atît e de îngustă şi întunecoasă. Mi s’a spus că în zilele de iarnă, fără soare, se simte necesitatea de a se a-prinde lampa, pentru ca profesorii să se poată cunoaşte între dinşil. Clasele sunt tot aşa de întunecoase, cu pereţii pe jumătate umezi. Cea mal mare cameră are o lungime de 4 in., lăţime de îl m. 50, iar înălţime de 2 in. 80, ceea ce nu dă ca volum de aer nici 2 m. de elev. Ca vecinătate şcoala are o situaţie splendidă. Judecaţi: La miază-zi, chiarla capătul ogrăzel, în care elevii se joacă în timpul recreaţiei, o băltoagă miazmatică, din care se exalează în timpul căldurilor mirosuri pestilenţiale. Pentru secarea acestei bălţi, mahalagiii depun toate gunoaele şi necurăţeniile de prin ogrăzile lor, ceea ce contri-bue şi mal mult la stricarea aerului. La apus are feredeul Sărata, al căruia canal de scurgere trece pe dedesuptul localului, iar rezervoriul acestui canal se află chiar în ograda şcoalel. Toate scursorile şi necurăţeniile feredeulul se adună în acest havuz,—descoperit pe lîngă toate păcatele. Sus sunt situate clasele I. III şi IV, iar clasa II e instalată într’o fostă bucătărie a d-lul Goldhamer, la jumătate metru de latrine. Cînd vara e cald şi ferestrile sunt deschise pentru aerarea camerei, profesorul şi elevii trebue să stea cu batistele, dacă a ti, la nas. Cînd am zis latrină, am întrebuinţat un cuvînt impropriu, pentru a desemna reduitul de seîndurl infect, în care de abia te poţi învîrti, expus la toate vîn-turile şi punînd în pericol viaţa elevilor. Aceasta pretinsă şcoală, pe lîngă care grajdiul proprietarului, situat într’aceiaşl curte, pare un palat, poartă titlul pompos de şcoala «principelui Ferdinand». Inchipuiţl-vă acum că moştenitorul tronului, venind în Iaşi, manifestă intenţia de a vizita şcoala care poartă numele săti. Ce va face primarul care are să conducă pe prinţ, cînd va fi nevoit să-l vîre într’această baracă, gloduroasă şi infectă, întunecoasă şi umedă ? Are să-I dogorească obrazul de ruşine primarului, iar prinţul are să crează a fost o bătae de joc pentru dînsul, cînd s'a dat numele săti acestui grajd mizerabil. , * * * Chestia clădirii unul local pentru această şcoală s’a discutat în actualul consilia. D. colonel Botez, în şedinţa de la 22 Ianuarie trecut, a arătat că e o imperioasă necesitate construirea unul local pentru şcoala «principele Ferdinand». Nu ştiti ce s’a făcut de atunci. Cred însă că, pentru onoarea laşului, chestia nu va fi lăsată baltă, pentru motive de ordine privată. Construirea unul local de şcoală în strada S-tul Lazăr lnsamnă salvarea atîtor generaţii de copil de rachitism, anemie şi alte atltea boli. E o chestie de umanitate care nu trebue să lase indiferenţi pe părinţii Comunei. Dau. SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) Amnistie pentru condamnaţi. — Prizonierii italieni.—Negocierile pentru pace Roma, 1 Martie Se asigură că consiliul de miniştri va vota mline, o amnistie în favoarea condamnaţilor de către tribunalele militare, în urma turburărilor din Sicilia. — Condamnaţii pentru omicid nu vor beneficia de amnistie, care coprinde 120 de persoane, printre cari de Felice, Barbato şi Bosco, etc. Consiliul de miniştri va fixa Luni cifra creditului de cerut parlamentului pentru cheltuelile din Africa. Roma, 1 Martie Aganţia Ştefani află din Massauah că maiorul Salsa a făcut cunoscut că generalul Albertone, colonelul Mava şi comandantul Gaumera sunt prisonieril Iul Menelik.— Şease căpitani şi 16 locotenenţi împărtăşesc aceaşl soartă.—Maiorul Salsa adaogă că mal sunt şi alţi ofiţeri prisonierl, dar că n’a putut să afle numele lor. Nousprezece ofiţeri, cari ati participat la bătălia de la Adua s’ati întors la Asmara. Roma, 1 Martie Se anunţă din Massauah Agenţiei Ştefani că negociările cu Menelik pentru lncheerea păcii s’ati început. Aceaşl agenţie află din Neapole că plecarea trupelor care trebuiai! să se imbar-eheze azi pentru Africa s’a amînat. Massauah, 1 Martie Situaţia este tot aceaşl. — Sănătatea trupelor este satisfăcătoare.—Serviciile se fac In mod regulat. IMFOBMATn Ediţia de dimineaţă a«J?-pocel», — cuprinzind toate ştirile sosite pină după miezul nopleU — se păşeşte de vinzare9 in toate zilele, la & ore, la toate chioşcurile. Prin cercurile guvernamentale se afirmă, că d. Eugen Stătescu insistă în consiliul de miniştri ca guvernul să recunoască eforiile şcolare din Macedonia, lâsînd în a-celaşî timp pe Apostol Mărgărit să fie inspector al şcolilor (un fel de revizor), fără ci-i-se încredinţa administraţia fondurilor şcolare. Multă lume se aştepta ieri la Cameră ca d. N. Fleva sa-şl desvolte interpelarea pe care a anunţat’o în cestiunea şcolilor din Macedonia. Interpelarea nu s’a desvoltat, de oare ce d. N. Fleva n’a depus’o în scris pe biuroul Camerei, neavînd la îndemînă documentele absolut necesare privitoare la administraţia lut Apostol Mărgărit. In urma demisiunet d-lul G. Gr. Cantacuzino, prim Efor al Spitalelor Civile, ni se asigura că vor demisiona şi d-nil efori Al. Se. Ghica şi doctor Şuţu, precum şi directorul Eforiei, d. inginer Rîmniceanu. Aflam ca guvernul şi în deosebi d. Dim. Sturdza, caută cu ort-ce preţ să împiedice întrunirea publică pe care romînil macedoneni din Bucureşti au anunţat’o pentru Duminică la AteneO, în chestiunea şcoalelor romîne din Macedonia. D. dr. Abaza, medicul primar al oraşului Bîrlad, a fost depus alal-ta-erl de judecătorul de instrucţie, pentru mal multe neregularităţl descoperite în sarcina sa. Ministerul lucrărilor publice ar avea intenţiunea să cumpere încă 2—3 vapoare carî sa facă cursa între Constanţa şi Constantinopol. Se zice că d. Stoicescu va cere Camerilor, pe la sfîrşitul sesiunel, un credit de zece milioane în acest scop. Ieri s’a deschis prima sesiune a Curţel cu juraţi de Ilfov. Ea este presidata de d. Al. Costescu, consilier al Curţel de apel din Bucureşti. Azi se începe judecarea proceselor, aproape toate sunt de calomnie prin presă. Ştiri Mănmte Astăzi s’a început la Tribunalul de Ilfov judecarea apelurilor electorale. * *** Lucrările pentru construirea gârel de la Obor, pentru care încă subt guvernul conservator s’ati votat creditele necesare, s’ati amînat pentru anul viitor. ♦ ic ic D. Uhrinovski, şeful seeţiunel vînzăril bunurilor de la ministerul domeniilor, si-a dat demisiunea. * * * Societatea Crucea Roşie a luat hotă-rirea să trimită o ambulanţă în Abisinia. S’ati înscris pină acum trei medici ca să însoţească această ambulanţă. * * * Alaltă-ierl s’afi terminat In toată ţara operaţiunile consiliilor de revizie. Zilele acestea se vor face constatările tinerilor recrutaţi în lipsă. DEPESI (Servioinl Agonţieî Romîne) Salonic, 1 Martie Ştirile sosite din Creta anunţă că neliniştea creşte mereti. Din toate părţile se semnalează adunări, mal cu deosebire la Sphakia şi la Rhetymno. Turkhan-paşa, noul valiu, a plecat deja la postul săti, şi va găsi situaţiunea dificilă. Constantinopol, 1 Martie Ştirile consulilor vilayetulul Adana anunţă că securitatea scade. Londra, 1 Martie Camera comunelor a adoptat creditele suplimentare pentru armată şi marină. 120.000 lire sunt destinate expediţiunil in contra Ashanţilor. Petersburg, 1 Martie Ambasadorul Chinei Hsîl-Chiug-Cheng, declară că Li-Hung-Tschang nu vine la Moscova in misiune diplomatică, ci numai pentru a re-presenta China în timpul serbărilor încoronării Ţarului. Berlin, 1 Martie Contele Goluohowsky a plecat după-amiazl. Ambasadorii Iialiel şi Marel-Britanie eraii la gară. Paris, 1 Martie Ambasadorul Austro-Ungariel a remis după-a-miazl, marele cordon al Sflntulul Ştefan preşedintelui Repuhlicel. Remiţind aceste insigne, ambasadorul s’a felicitat că este interpretul Majestăţilor Lor aus triace, oferind primului magistrat al Repuhlicel care presidează cu atita distincţiune destinele Franciel expresiunea viei lor gratitudini pentru primirea ce li s’a făcut la Cap Martin.—Ambasadorul a terminat exprimînd urările Majeslă-lor Lor pentru prosperitatea Franciel şi fericirea personală a preşedintelui. D-nul Felix Faure a mulţumit ambasadorului pentru dislincţiunea ce îl s’a conferit ri pentru sentimentele ce i-a exprimat.—TerminSnd, preşedintele l’a rugat să transmită Majestăţilor Lor urările ce face pentru persoanele lor, familia lor şi pentru monarchia austro-nngară. Viena, 1 Martie. După «Fremdenblatt», nu se ştie nimic în privinţa turburărilor ce ziarele germane şi engleze zic că ar fi isbucnit în Albania. — Camera deputaţilor a început discuţia budgetului ministerului de comerţ. Ministrul, d-nu Glanz, a declarat că avantagiul principal al tratatelor de comerţ consistă in imposibilitatea umil schimb de sistem în timpul duratei lor. Cu Bulgaria sunt negocieri pendinte. De mal mult timp este in studio un tratat nofi cu Turcia. Guvernul se va sili să păziască cit mal mult în acesta interesele Austriei. Ministrul a cerut colegilor săi şi tuturor acelora pe cari poate să-I intereseze această chestiune, părerea lor asupra participării la expoziţia universală din Paris, în 1000, pentru ca lucrările preliminare să aducă o participare complectă şi demnă a Austriei. Berlin, 1 Martie. «Xatzional Zeitung» zice că nu se ştie nimic în cercurile competiute în privinţa ştirilor după cari contele Goluchowsky şi şefii politici germani s’ar fi întreţinut de eventualitatea unei înţelegeri Austro-Englese care se rapoartă mal cu deosebire la afacerile din Orient. Menton, 1 Marte. Majestăţile Lor austriace s’ati dus la Nissa, unde ati dejunat la amiazl. împăratul şi împărăteasa s'au dus în trăsură la Regina Victoria şi ’l-ati făcut o visită de 20 de minute. Majestăţile Lor s’au intors la Cap Martin la 5 ore. împăratul va pleca Duminică cu tren special la Viena. Londra, 1 Marte. Secretarii lordului Salisbury confirmă ştirea dată de «Times» in privinţa mersului trupelor egiptene către Dongola. Paris, 1 Martie. Camera discută proiectul de exposiţie pentru 1900. D. Chapuis combate proiectul guvernului ; d. Lavertujon, Cochin şi Berrv îl apără Discuţia va continua mâine. Constantinopol, 1 Martie. O ciocnire s'a produs Intre staţionarul engles Dryad şi corabia negustorească «Walter Ra-leigh». «Dryad» a staţionat şi a închis pereţii astupătorl. Nu e nici o primejdie de a se ini-sipa. Bruxelles, 1 Martie. «Camera deputaţilor». D. Delorchegrave des-voltă interpelarea sa asupra bimetalismulul şi întreabă care sînt inlenţiunile guvernului. Preşedintele consiliului declară că guvernul recunoaşte însemnătatea chestiune! şi că va aproba orl-ce convenţiune internaţională care va face stabil raportul dintre valoarea aurului şi argintului. Christiania, 1 Martie. Odelsthiug-ul a adoptat, contra dorinţei rni-nistrnlul-preşedinte, cu 4-4 voturi contra 40, proiectul de lege privitor la recunoaşterea unul pavilion pur norvegian. Sofia, 1 Martie. Misiunea extra-ordinară a sosit erl la amiazl şi a fost primită de prinţ în mod solemn. Zihni-paşa a remis prinţului Ferdinand marele cordon al ordinului Osmaniel cu briliante şi pentru principesa marele cordon al Chefa-tulul. Prinţul Boris a primit marele co: don al Medjidiel cu briliante. Seara a fost prinz la palat în onoarea misiunel. Firmanele se vor remite prinţului Ferdinand mline. ---------------------------------------------- CRIMA DIN FILESTl Denunţarea.—Cercetările.—Cmu M'a Nnvfrşil crima. Denunţarea Alaltă-seară o crimă îngrozitoare sa să-vlrşit la Rîpa-cea-mare-din-sus, pe malul Brateşulul, pe moşia satului Cosii, comuna Fileştl, judeţul Covurlul. Crima a fost denunţată autorităţilor de un bulgar; acesta declarase poliţaiului oraşului că unul din tovarăşii săi a murit înjunghiat, iar cel-l’alt e rănit grav. Imediat d. procuror Stamate, d. judecător de instrucţie Bîrsescu şi poliţaiul Ignat s’ati transportat la locul crimei, însoţiţi de trei jandarmi rurali. In acelaş limp se luară toate măsurile ca ucigaşul să nu plece cu trenul şi poliţia gă-rel fu înştiinţată. Cercetările Membrii parchetului ajunşi la teatrul crimei, care se află la o depărtare de 5 klm. de Galaţi, el intrară în vie, unde doul jandarmi păzeau vr’o 12 bulgari macedoneni, pe mort şi pe rănit. Chiu s’a ssivlr.şit criuia ? Proprietarul casei şi viei, un anume Do-bre Tănasă, ţinea In gazdă pe macedoneni, lucrători la linia Bîrlad-GalaţI. Joi seara, pe la 6 si jum., ceauşul se luă la ceartă cu alţi doul bulgări, aflaţi Intr’o rină; ceauşul furios, scoase cuţitul şi lovi cu dînsul pe unul din bulgari d’asupra piciorului sting. Cuţitul străbătu piciorul şi eşi pe partea cea l’allă. Un alt bulgar sări Ia ceauş; acesta 11 Im-plîntă cuţitul In inimă. După săvlrşireă crimei, ceauşul a eşit afară între Macedoneni, şterse cuţitul pe pantaloni şi apoi plecă. Nici unul din Macedoneni nu-1 ziseră o singură vorbă. Cadavrul bulgarului fu transportat în căruţă la spital; răuitul fu de asemenea dus la spital, unde îl s’ati dat toate ajutoarele. Rana acestuia nu prezintă nici o gravitate. S’au luat toate măsurile pentru prinderea criminalului; se crede că el se află ascuns printre rîpele Brateşulul. Jandarmii rurali ati fost trimeşl In căutarea ceauşului. ECOURI primăria Capitalei a hotărît restaurarea bisericel sf. Gheorghe-Nou. Spre acest scop s’a cerut prin un raport special adresat ministrului cultelor un ajutor de 120,000 lei din partea statului. *** Guvernul teritorial din Bucovina a oprit importul în ţară şi transitul prin Bucovina al rimătorilor şi oilor de provenienţă din judeţele Botoşani şi Vaslui. * * * Se aduce la cunoştinţa onor. membri ai Societăţii pentru învăţătura poporului romîn, că în ziua de 17 Martie a. c. ora 1 şi jumătate p, m. se va ţine adunarea generală ordinară a acestei societăţi. Cestiunile la ordinea zilei vor fi: 1) Budgetul anului financiar 1896—97 2) Cestiunea localului şcoalelor. ♦ * * Alaltă-ierl a trecut prin Galaţi cel mal mare vapor care a intrat vr’o dată pe Dunăre; vaporul se numeşte Teleniac şi e cumpărat de armatorul Teofilatos din Brăila cu 14,000 de lire. Vaporul are o capacitate de 5400 tone, adică 540 vagoane de cereale. * * * Alaltăerl s’a deschis navigaţia pe Dunăre intre Galaţi şi Tuleea. Cursa a fost deschisă de vaporul Tre-deric reinoit şi montat cu multă eleganţă. La Tuleea vaporul a fost aşteptat de o lume imensă şi primit cu entusiasm. ♦ * * Majestatea Sa Regele, după propunerea d-lul ministru al cultelor şi instruc- ——————————— FOITA ZIARULUI «EPOCA» > ___________________ 42 ALEXIS BOUVIEB CREDITORII MORTE! PARTEA A DOUA UN SUVENIR DE FAMILIE — Cele mai de multe ori îl înttluim prin mahalale şi la ore cînd nu e nimeni pe stradă... Dăcă vrei, eată ce facem: îl rog foarte politicos să ne urmeze... Dacă| n’as-cnltă, Sttncă, care e la spatele lui, îl ia de umere, pe cînd, ca să-i ţie cald, îl leagă o batistă peste gură... După aceia, il legăm, ca să uu-1 obosim il aruncăm într’o trăsură şi a doua zi dimineaţă, pe vremea asta, la dejun, ţi-1 servim cald. Panafieu se gtndi cit-va timp, apoi zise: — Dar puteţi să vă Înşelaţi... Acest om poate să nu fie acel pe eare-1 caut şi a-tuncl... — D’apol, zise Calicescu umpllndu’şl paharul, dacă e un om cum se cade 11 spunem că e o glumă şi-I dăm drumul; precum nu-I vom da nici adresele nici numele noastre şi că vom avea grija să ne deghizăm, va li foate meşter dacă ne va priemui neajunsuri. Dacă din contra e un domn care nu vrea să înţeleagă de glumă şi care ar fi văzut prea mult, a doua zi citeşti In gazetă că un domn a căzut lovit de dambla In cutare stradă şi că s’a găsit corpul dimineaţa. Această frază fu spusă cu o linişte care făcu să treacă un fior de moarte prin vinele lui Panafieu. Nici o dată nu se gîndise că viaţa unui om poate să fie atît de puţin lucru pentru oare-cari indivizi. — Vom mai vorbi, zise el. Şi precum Stîncă se întorcea cu merinde, ailaose: — Aide, repede la masă, vom vorbi mln-clnd. Dama eu viorele Vom lăsa pe Calicescu să istorisească lui Panafieu noile informaţiunl ce căpătase; îl vom lăsa să discute Intre ei planul cel nou după care trebueau să pună în curlnd mina pe misteriosul abate, şi voin conduce pe cititor la o Parisiană elegantă, a cărui nume i-1 pusese lumea îu relief. Toţi reporterii de buduare ai ziarelor erau în campanie. Această frumuseţă (superbă, cu trecutul misterios, preocupa pe toată lumea. Ziariştii începeau prin a-i atribui cuvinte de spirit... ceia-ce arăta ca era în neputinţă de a le compune. Un ziar nu pregetase, într’o foiţa, de a-i consacra trei coloane. Este adevărat că nu vorbea de ea, dar e mijlocul întrebuinţat mal adesea. Se indica numai numele el. Acest gen fiind o parte tipică a epocel noastre, vom cere voe cititorului să-I arătăm clte-va Iile. Foiţa aceasta purta titlul: Dama cu viorele : «De trei zile primăvara îşi arată vlrful nasului săti roz printre perii albi al barbel ernel. «De aceea, minţind repulaţiunel lor de modestie, pe strade, pe pieţele publice şi bulevarde, viorelele se plimbă acum în trăsură deschisă, nici mal mult nici mal puţin de cît cameliile. «Risipitoarele, ele lasă în aer un parfum uşor care prevesteşte anotimpul razelor dulci ale soarelui şi al florilor gingaşe. «Viorica e floare bună, ea creşte peste tot locul, prin munţi, prin văl, In grădini şi in păduri, la umbră şi la soare. «Ea creşte în Alpi, în Pirenel şi în toate ţările muntoase ale Europei, chiar şi pe cal-darîmul Parisului, pe calea Chaillot. «Livezile Pensilvaniel, ale Carolinel, munţii Aleganieul, Siberia, le văd Înflorind. «In insulele Arhipelagului indian, la capul de Bună Speranţă, In Brasilia şi pină pe creasta Andelor, creşte viorica parfumată. «Este viorica, dar nu viorica de care vro-esc să vorbesc. «E viola carmina care nu exală nici lin parfum, sati viola tricolor, vulgar numită «pansea». «Vă glndiţl fără voe la bucheţelul de viorele de un ban. Buchetul de viorele este cel d’tntliu dar, acel care nu se poate refusa; nu doblndeşte valoare de cit prin mina acelui care-1 oferă, micul buchet de viorele. «Nu lipsea viorelei de cît de a călca cu modestie pe urmele cameliei. «Dunias fiul a scris Dama cu camelii. «Paul de Kockar fi trebuit să scrie Dama cu viorele. «Paul de Kock te face să te glndeşti la mica grisetă veselă, In rochie de lină iarna şi de stambă vara, cu bonetă de plnză, cu bridele desfăcute, care merge Duminica la ţară aplecată pe braţul umantulul el, pur-tînd un buchet de viorele la cingătoare; i-e Elină gura de cîntece şi mica ei inimă de unătate. «E fată din popor, da, ştie să citească, www.dacoromanica.ro abia se scrie. Cînd îşi înşiră pe liîrtie sgî-rieturile sale de pisică pune mal multă inimă de cît ortografie, aceasta-i explicaţia greşelilor sale. «Ei bine, se pare că a fost aşa Dama cu viorele; dar acum eată ce e, frumoasa, superba... etc, etc.» Vom face noi înşişi portretul, conductnil pe cititor în frumoasa casă de la No. 83 din strada Chaillot, unde locuea de o lună, se zicea, Dama cu viorele. De mal bine de o lună, la fie-care ^alergare, la fie-care serbare în o oare-care parte a societăţei, se vedea apărlnd o femee tîuără în loaletă bătătoare la ochi, care a-vea tot-d’a-una In mină un buchet enorm de viorele; la primele represeutaţil ocupa tot-d’a-una avanscena îutiia. Această femee era necunoscută tuturor şi tuturora, era în tot-d’a-una însoţită de o femee puţin mal în vlrstă ca ea şi mal puţin elegant imbră-cată. Cîte-odată, în fundul avanscenei, stătea un bărbat pierdut în umbră, nevăzut pentru toată lumea; îl ghiceai prin mişcarea îndărăt pe care o făcea tînăra femee pentru a-i vorbi. Căutînd în zadar s’o recunoască, nepu-tlndu-I alia numele, tinerii eleganţi o poreclise Dama cu viorele. Cititorii noştri vor fi mal curlnd informaţi: misterioasa femee Ia modă, frumoasa către care se’ndreptati toate privirile eleganţilor noştri, Dama cu viorele, In fine, nu era alta de cît mica noastră prietenă Lisa... Lisa! Această frumoasă copilă care purta cu atîta eleganţă şi distincţiune toaletele cele mal bogate, care ştiea să se întindă a lene pe perinele unei caleşce, care punea mănuşi de ducesă, care purta, fără să fie ridieulă, pălăriile cele mal excentrice ale modistelor cu renume, era Lisa. E unul din lucrurile cele mal curioase, uşurinţa cu care se transformă o grizetă ; sunt unele naturi pentru cari se pare că a fost inventată matasa, corpul lor are trebuinţă de slofe fine. Plecată dintr’o mansardă sati dintr’un bor-deiti, pină la zece ani, se culca pe zdrenţe sati pe rogojină, părăseşte casa pentru a merge la atelier, s’a obişnuit să se scoale In zori de ziuă, să lucreze toată ziua, s& se culce Urziţi, fără oboseală, măntncă de un ban pline şi o bucată de pastramă, nu bea vin de cil în zilele de sărbătoare, în zilele în cari se îmbată... De odată un elegant, care a văzul licărind în ochii e( flacăra viciului, iea sărmana fată din afelier, şi o săptămînă după aceea, al crede că n’a călcat toată viaţa el i*. T. X ieyici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sililiee într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiunl de la ora 2 pină la ora 5 No. SI. Strada Carol, No. 31 Inlrurea prin Strada Şelari No. 17 (Coltul). 4 - PENTRU SĂRACI GRATIS — 72-50 Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Jusfiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă) M tttle/tliitire de /troeednrti, cercetare şi studiaro de dosare pentru impricinuţil din capitula, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orî-ce acte. Hednelnre de /fetiţi ti ni, /trocuri, contrarie, soiAaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de orî-ce nete de notarial. Coteau lin fi uni. Susţinere tle ttri-ce [trttee^e. Mnde/tUnire de formalităţi pentru inprumuturl la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. (^ondiliuiUjavoraJnle^^^^^Jj^^^^^SlU^W QTPinTI sosesc zilnic cu2 frune! duzina, (Transpoclaie iii domiciliu) la M. Delpech, 3, Bieerica Eni. Bucala de Terre Neuvc, proaspete în lot timpul postului. 10—2 Din minunele ştiinţei O reţetă cclchrS a doctorului Paul Constantin, un savant cu o reputaţiune universală, profesor Ia facultatea de medicină din Paris şi celebra inventator al cerebrinel, Cu această reţetă, e cărei original il posedăm se vindecă neurastenia. Neurastenia este o slăbiciune de nervi Ia bărbaţi dar mal ales la femei. Ea se manifestă prin faptul că cel veseli devin posomoriţi, nu’şl aduc aminte cu in lesnire de cele întâmplate cu arii înainte, nu mănlnră cu pofta obişnuită, munca devine o povară şi toate acestea fără să determine vre-o alteraţiune vădită in organele destinate a împlini aceste funcţiuni. Neurastenia este boala timpurilor moderna şi puţini scapă de ea. Traiul neregulat, excesele de muncă şi abusurile de plăcerile lumeşti, provoacă zisa boală. A-ceastă reţetă vindecă pe cel sleiţi de forţe, pe anemici, impotenţi pe cel cari suferă de consecinţele onaniei (malachiel) etc. etc. Toţi clţl nu’sl pot da seamă de starea lor de slăbiciune bărbaţi şi femei, să ceară această reţeta şi să fie siguri că vor li folosiţi. Praf vaginalophil este suveran contra poalei albe recenta sad veche pe care o vindecă radical in 2 saii 3 zile. Acest praf experimental In spitalele speciale de femei di 1 Franţa este infailibil în vindecarea acestei boal x Impotenţa. Efect imediat, îulr'o oră, pri.i pilu\ele herculiane garantate inofensive. Creion de dinţi magie. In rile-va minute acest creion face albi, frumoşi şi transparenţi dinţi cel mal uriţl fără a aduce vre-o v.'.-tămare smalţului. Succes garantat, 1,000,000 de reţete şi proeedeurî pentru industriaşi şi comercianţi. înfiinţări de ori ce industrii şi des-voltare de comerciu. Diferite euriosiţăţî. Pentru informaţii a se adresa: Administraţiei ziarului ..Iniţiatorul^ Str. Regală No. 25, Brăila. Ziarul se trimete gratis şi franeo sub Lan lă. Pentru u’l primi în plic închis, se va trimite 30 bani în timbre poştale. 18 4-4 I>e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştl-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Citzel. din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presiută cele mal bune avantagiî de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. n «5-20 B0ALELE SIFILITICE STeputinţn bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 anT. Specialist în boale lumeşti m r. thOr Slrada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). Consultaţiunî de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—9) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. VIZITAŢI ’XMI MENAGERIA Şl MUZEUL ISTORIC ŞI ANATOMIC A LUI EDIJAltB BKAUÎf PE BULEVARD, lingă Imprimeria Statului Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de lei frumoşi, leul „Sultan* şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Frintz*, o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul safl cîinele sburător, etc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului în toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către ;cel mal renumit dresor de animale diu Europa. Domuul CHARLES SCOTTI. Curăţenia absolută ce se păstrează în mena-gerie, face să nu se simţă |cel mal mic miros neplăcut. 38 20—5 DE VINZARE pentru eşire din indivisiune, casele cu locul îor diu calea Victoriei 89, tn faţa bisericel Albe; locul curţel foarte larg, merge pînă în dosul caselor Enciulescu, avînd grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separate. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se Rol adresaM-lulD. Olă-nescu, str. Popa-Tatu 8, sau d-lul C. Hiotu, avocat, Str. Corabia 10. 45 12—2 QRA.NDS MAaA.8IN8 DU Printemps NOUVEAUTfiS EXPOSIŢIE GRANDIOASĂ de Coleurl, pelerine, Juponne de mu-liisă moar şi alpaga, Cnpoate, maţi-neurî. Umbreluţe, rulării, mânuşi, parfitmerii etc. se altă în Biuroul de reexpediţie iu liiieureşll, Calea Victoriei No. «O 44 (15—3) Mikail A. Rachtivanu FOST MAGISTRAT 3(5 AVOCAT www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB) HE8KIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. _____Cursul pe ziua de 1 Martie. 1896 Cump. Vind «0/6 Rentă Ainortisabilă. . . 861V* 87 — 50/0 » Amortisabilă. . . 99 •1* 100 ‘/< 60/0 Obligat, de Stal (Cov. R.) . lot V, 102 50/0 » Municipale din 1883 96 s/< 97 'li 50/0 » » > 1890 97 */* 97 ‘li 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 •/* 92 ‘/2 0% « » Urbane . 100 Va lot 5o/o » » Urbane . 88 l/« 88 V» 5o/o » > » Iaşi . 80 8/< 81 'li Acţiuni Bauea Naţională. 1580 1590 » » Agricolă . 195 — 200 7 » Dacia Romiuia asig. 410 — 415 î » S-tea Naţionala asig. 425 — 430 — S-tateade ConstrucţiunI . 210 — 216 1 Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C'A, Frankentkal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. e Cordial Regenerator COMPOZIŢI K (im^oîĂ COCA KOL A CACA O Fosfat «le «*al«*iu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Desiles Acest vin se poate Întrebuinţa deci pentru: Anemie. Flisle. Convalescenţe (mal ales ja femei in vremea critică a vietel). Slăbiciunea llllişcliili-la ră safi nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură: sperma-tarea: hoalele niâdiiveî Spinare!: Diubela : afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea stngelui ca : l’o-dtigra, Keiiniatismul, Kachitis-mul, Accidentele scroluloasc, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Preţul nn.convi.ltii : 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. (10-19 Bogat asortiment de arme de vinătoare de tot felii do la 75 lei la lOOO lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşeă-carabijiă o ţeava alice, alta glonţ: puusticu trei ţevi „Trio“ două de alice alia de glonţ,— JExpres-lîifle fin lucrate carabine de precise, „lliibini“ garan-tînd tirul exactpiuă la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoare la animale mari. Pusei de salon de la 20 lei la tăO lei bucata, pistoale de preelsie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producând arîiflţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsci, etc. a Atelier «le repartiţii 70_i5 85» Hfrs 3Kfsma.ai Calea Victoriei No. 44 BUCU K EŞTI lingă farmacia Brus Col (l’intiiu şi cel mal însemnat magazin din ţară do ARME MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 7 Volume FORMAT MARE în I. LIBERATE IN DATA BKOţjAT 050 LEI franco M*tjĂ TEHIEj Io IjIJM Pi: BjWJJXA LEGAT 750 EEl franco BmBjATUBMMj 90 AA'lPK/ifA.i O.', i i Revne Eneyclopf-diciuc, annes 1891, 92, 93, 94 et 95, 5 volumes gd. in 4°, ilustrds, relies, frs 150 pa-yable 10 frs. par mois. I/univers inerveilleux. Journal des voyages et des aventures de terre et de mer, 37 volumes gd. In 4» ilustres de 6.000 gravures, frs. 147, payable 8 frs. par mois. De Varigny. Noiivelle OAograpiiie moderne des eînq parties du monde. lluslree des cartes plâns, vues, types, et. 5 volumes gd. 8*, frs 100 payable 8 frs par mois. La Science ilustrV-e. Journal hebdomadaire. Public sous la direction de M. Louis Figuier, 18 volumes gd. 8°, ilustrâs, frs. 108, payable 8 frs. par mois. Subscrisul se angajează a procura cu preţurile Editorilor şi Librarilor din Paris pl&tibile în rate lunare principalele uvragil publieaLe în Francia şi anume : Principalele uvragil şi ColecţiunI de Drept şi Jurisprudenţă. Economie politică, etc. etc. Biblioteca Conductorului de I.uerărî publice. Publicate sub auspiciile Ministerului de Lucrări Publice din Francia şi sub patronagiul unul Comitet compus din Ingineri de Poduri şi Şosele, de mine, de profesori al şcoalelor speciale, etc. Architectură. Deeoraţiunl. Bele-Arte. Arclieologie. Uvragil teehnice pentru Construcţii!ni şi Lucrări Publice. Poduri şi Viaducturl. Căi ferate, Tuneluri şi Drumuri. Hidraulică. Navigaţiune, Porturi do mare. Exploataţiune de mine, Metalurgie, Geologie şi Mineralogie. MiehinI, Mecanică aplicată. Electricitate, Telegrafie, Chimie şi Industrii chimice. im ilOLL : Slr. Biserica Eueî, H BUCURESCI BASMMjE XBCOBjescu Librar-Comisionar (8-1) a5îei Mărit ----------------- şi mobilat din noft, r A?________________, , , 3 minute depărtare de noul , palat de Justiţie şi de Cameră, * OMNIBUS LA GARĂ T «3 ^ 50 bani cursa până la Hotel Birt, cafend. grădină, grajd, _ curte spaţioasă. 1)1^ ^ 12—11 ESSZBSSIt 23HESSE7S2E5E2ir Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. w-î» CU. FAY, parfum or Paris. — 9, Rue de Ia Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. ess: BEK25BZG39 TIN CTUIIA J N STANTANEE NIG 111 T I NA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 Orile Freres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale. 20-94 PfiIRON VELESOU Bucureşti, data acestui aiar Maşini Agricole BU CUREŞTI 35, Strada Smîrdan, 35 Uniunilor Agricultori, ’Ml permit a atrage bine-voitoarea D-voastră atenţiune la vederea viitorului seson de treeriş asupra (văruiturilor de treerat din fal»rira W. TASItEB * âîOVM fabrica pe care o represint eft şi care a introdus pentru maşincle din anul corent numeroase şi atlt de importante îmbunătăţiri In cit cutez a zice cu cea mal depliuă convingere că fie-care agricultor experimentat va găsi garnitura de treerat Tasker superioară ori cărei alte garnituri (le treerat adusă plnă acum tn ţară. Voiţi avea în curtnd primele două garnituri aci şi’ml voiă permite a invita pe Domnii agricultori atlt prin a-cest ziar cil şi cele-l’alte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea 'ml permit a atrage In mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PLUGURI din fabrica GEGIELSKI medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşineloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. 50—8 Cu distinsă stimă, îs nbbbiox rEEiMsscr Vin de Peptonă a Iul Chapeauteaut Conţine carne de boli digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele suă ne-suficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum i ’ pentru toţi acel cari n’uQ poftă de mtncare safl nu pot suferi mîucările. 25-21 Puritatea PepMÎuel lui Fhapeauteaut a făcut ca ea să lie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Boiirdaloue, Paria. &UF- Se găseşte de vinzare la toate farmaciile bune -m BiTUSl SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patent CONGREAVE SKUĂUKIBIl, Şl NESPAHOlBll, ţ* «awaawg liSlB N 8 S ■irwmm r^v şi a mal multor autorităţi «li 11 ţară Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preturi corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—62) I. DIMOVICI «V C-le Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COXSTMJCTBIJXB1 Bl*] //Bit — I. HAUG v-.-;*.' .V J 'V PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI IB F € H A R I> 18 R A M D T INC KCATE I»E: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « « de Gielt, Miinich (f) « « Reclam; Lipsea (f) « « de Nusbaum Miinich (f) * « Hertz Amsterdam « « de Korczynski, Craiova < « Brandt, Klaiisenburg « « Frericks, Berlin (f) * « de Scauzoni, Wiirzburg « < C. Witt, Copenhaga « « Zdeknuer St. Petersburg « « Soederstădl, Kasan « Lambl, Varşovia « Forster, Birmingam, întrebuinţate de jiesle 15 ani de Profesori, medie! practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDIUAMENT DE CAsX La derangearea organelor Abdominale La maladh ale O mitul 11!, lioemorlioiz! (triiijn, constipatie, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea saă dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), coiistricţiuiii de piept, lipsă de poftă de miiicare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Riehard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţi uni şi cereţi la toate farmaciile numai a-«levăratele I’llA l.i: ELVKŢ’iSLNK ale fariuaclstuluî Ul«'lIAKi> Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu (Irncea albă, pe fund roşiii şi numele Eticii. Itraudt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul tu eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Riehard Brandt. F1IKŢI I. CUTIEI Vel I..KI Depoul general pentru toata Rumiuia I.a farmacia Victor Ttiringer Bucureşti calea Victorie! Se găseste asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zllmer, A. Czeides, E. f. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, ele., şi la drogueriile: F. Bniss, Economu & Co. Tb. M. Stoenescu, Uie Zainfirescu.—Botoşani la: Iluynal, V. D. Vusiliu.— Brăila’ la: Filloti, G. Kauffmesc, A.Drumer.—Buzău, la: Schuler. Weber.—Craiova, la farmaciile: Moss. Polii. Oswald.—Focşani, la: Remer, Slennei. — Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la: Binder, Fabini.—laşi, la: 1. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Scnlrkănyer.— Ploeşti, la: Schfllller Ziegler.—Ttrgovişte, la: E. Seymaun,—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. 8 ______________________________ (18-15) V in de ¥ ini T «> N I C AJfALEPTIC! Reconstituant Tonitul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrîni, femei şi orl-ce persoane delicate. €U «tUINTA Suc «Ic Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formare! şi desvollărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos — Strada Îs vor. No. 111» Bncuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — PiTftiri JfBoili'rnte — (100-3) 1 >«rigB^ag3gKmEBESEaagEma^^ m EiiiWIsfiis! srt * lili Mal miaIt dr '|a dr secol succes proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, iritatiiinr! prptului, iulluruţa, durrr! rruniatiMinalr, srrfutituri, răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile. 21 I- :t La Administraţia ziarului EPOCA se află, de vinzare hîrtie maculatură, cu cliilogramul Preţ moderat. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se ailă în strada Clemenţei No. 3. A I > DE "V T ^4. este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, CToroza, Ftixin, Dispcp-sia, ««astritrlr Vtrsta rrltiră, Epukare nervoasă, Slăbieiune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mlncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VlAIi, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. IlIE ZAMFIREHCU, şi la toţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-13 0. TEIRICH â C BUCUREŞTI ^ S).—Strada Berzei.—9. I ___ '* INSTALAŢI CKI DE TELEGRAMJAZ v APĂ! Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate «le gaz! CLOSETE DE TOATE SISTEMELE 1 SALON DE EXP0SIŢIE (100-59)| Proecte. — Binrou de Construcţie. — Export Bucuresel. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro