SSi IA II.—ANUL II, No. 90. Ediţia de dimineaţa SÂMBĂTĂ, 2 MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI A ISOX A« EXTEEE încep la 1 ţi 15 ala Ilo-ciirol luni şi so plătesc tot-d'a-una înainte In Hucurcş/l la Casa Administraţiei In jutleţo şi streiwUate prin mandate poştale lin an ta ţarii 30 lei; in streiniltate 50 lei Sase luni ... 15 > > > 25 > Trei luni . . . 8 » » » 13 * Un număr in slreinălale 30 bani MANUSCfUSELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STltADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AXIJKC'IH1UI.K In Bucuroşii şi judeţe ne primesc numai la Administraţie lu streinii late, direct la administraţie şi la luate oficiile du publicitate Anunciur! la pag. IV.....0.30 b. linia » » *111...........2.— lei ► * » » II...........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vecliiă 3 0 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Uneltirile unui agent străin m BILANŢ SUG6ESTIV Cinci luni de guvern colectivist! Pentru oamenii imparţiali aceste cinci luni fac cit cinci ani, într’atît incapacitatea şi răutatea colectiviştilor s’afl manifestat cu prisosinţă. Să le facem un scurt bilanţ. Mal iutii începem prin a pune un mare zero la activul lor, dindu-ne toată osteneala ca să întocmim pasivul, care este foarte încurcat. Se ştie cum au venit la putere colectiviştii, poporul pe Linierile căruia ziceau că aii să fie purtaţi la guvern, a fost cel din urmă care a aflat această veste. Aii venit unde sunt prin voinţa M. S. Regelui. Prin urmare originele paterei colectiviste în loc să se peardă in noaptea timpurilor, le poate orl-cine găsi pe treptele Palatului Regal. însărcinat de a compune cabinetul, I). Sturdza s’a prez/ntat cu d-nil Fleva, Pal-lade şi Stoicescu, crezînd că pe cel iutii îl va subjuga cu un portofoliu, de cel al doilea avînd ideea că este o capacitate, iar pe cel al treilea hiîndu'l din greşală de inginer. Cu tustrele aceste alegeri s’a înşelat. Pe d. Fleva nu l’a cunoscut, ceea ce iiu-i este permis unul om inteligent, a-supra d-lul Pallade s’a înşelat aşa de grosolan in cit tot partidul ride ca de un personagiu grotesc şi ce priveşte pe d. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, lucrul e mal curios": in urma nutniref, toată lumea a aflat că noul ministru este avocat.; singur d. Stoicescu pretinde că bine l’a luat d. D. Sturdza drept inginer. S’a procedat imediat la acea manifestaţie de carnaval numită alegeri libere, in care partidul a dovedit în or-ganisaţie o singură lipsă: lipsa complectă de ori-ce ruşine şi de scrupul. Resullatul alegerilor a fost că pe lingă cifra respectabilă de politiciani colectivişti cunoscuţi, a mal eşit la suprafaţă o nouă emisiune de tipuri şi de nulităţi, emisiune care constituie astăzi în parlament «elementul nou şi ti-năr». Odată cu constituirea parlamentului atî început cele mal neruşinate intrigi şi certe. Locul de president de Cameră a fost discutat cu injuria în gură; banca ministerială a devenit objectul celor mal îndrăzneţe atentate din partea unul mare număr de pretenţioşi ridiculi la ea. Eşirea d-lul Fleva din Minister s’a crezut un moment că va potoli animo-sităţile ; — din contra apetiturile ’şi-aft dat curs mal violent — în special cîţl-va din principalii colectivişti şi-au pus candidaturile la portofoliul vacant, cu pumnul ridicat, gata de bătae cu oricine li s’ar im potrivi. D. Stolojan, dacă a isbutit să pună mina pe locul vacant, este că el a zbierat şi a ameninţat mal serios de cit rivalii lui. Dar abia s’a isprăvit cu locul de la interne, şi imediat s’a Început campania pentru evacuarea fotoliului de la domenii. Şi cînd acest fotoliu va înceta de a suporta greutatea ministerială a d-lul palladi, atunci goana contra miniştrilor îşi va schimba numai obiec-tivul, dar nu va înceta un moment. Re citul colectiviştii dafl acest înjositor spectacol In acţiunea lor politică, în acelaşi timp el se ilustrează pe terenul legislativ prin cele mal stupide legi şi prin cele mal veninoase şi proaste modificări. Ca lucrare originală eşită din creerul colectivist, avem de semnalat numai instituirea esamenulul pentru gradul de colonel şi general. , Inchipui-ţi-vă că Italia ar supune as- tă-zi pe generalii săi Ia un concurs pentru ca să vadă care merită a fi trimis în Africa să comande trupele contra lui Menelik !! Afară de această lucrare originală, încolo guvern, parlament, primării, ete., s’afl asvirlit ca adevăraţii vandali în contra legilor in vigoare, căutînd a le distruge satt cel puţin a le mutila. Dacă o invazie ar fi pus stăpînire pe ţară, nu să făceaţi atî tea modificări de legi şi suprimări. Aceşti oameni afl instinctul destruc-ţiel. Dacă conservatorii ar fi construit un teatru, safl ar fi instalat, cîte-va grupuri de statui pe pieţele publice, colectiviştii s’ar fi aruncat de sigur să le dea la pămînt, întocmai cum afl făcut comunarzii la Paris cu coloana Vendome. Spiritul de destrucţie nu se mărgineşte numai la legile in vigoare, el se întinde la bulevardele proiectate, la diferite consulate, cum e acel din Bitolia, etc. El refuză de a aplica deosebite legi numai pe motiv că sunt votate de conservatori. Exemplu : legea pentru drumurile de fier de interes local. Este un fapt constant cum că mal multe propuneri ale diferiţilor concesionari afl fost respinse pe motiv că guvernul liberal nu aplică nici o dată o lege conservatoare. Iată un scurt bilanţ. Cu această purtare a lor, colectiviştii au isbutit să se facă ridiculi în curs de cinci luni. Deja este acreditată părerea că asemenea guvern grotesc nu poate dura. Acum în urmă guvernul colectivist a unit grotescul cu odiosul, descoperin-du-se turpitudinile şefului cabinetului în chestia Romînilor de peste munţi şi în cea macedoneană. Pentru această infamie guvernul a căpătat o bună săpuneală In Cameră. Iar ca să se poată menţinea pe calea abuzurilor şi a violenţei nu’I răminc de cit. a uza zilnic de legea expulzărilor. Adevăratul program al colectivitâţel consistă in aplicarea largă şi necondiţionată a legei expulzărilor. Emile de Girardm avea o idee pe zi, colectiviştii afl o expulzare pe si. Ridiculi oameni ! STUDENTH §1^ POLITICA Ziarele guvernamentale an spus silele astea că d-nil Tacite Ionescu, Nicolae Filipescu si Virrjil Avion ar fi îndemnat pe studenţii universitari la agitaţiuni in contra guvernului. Afirmăreî acesteia îl dăm cea mal categorică dezminţire. Nici d-nil sus numiţi, nici nimeni din partidul conservator, n’a făcut .şi nu va face un asemenea lucru. Partidul liberal, în oposiţiune, s’a servit şi de acest mijloc; el a tirît studenţimea în luptele de partid şi a întrebuinţat-o în potriva noastră. Noi credem că amestecarea ti-nerimel universitare în luptele de partid ie o mare greşeală, şi nici o-dată nu vom săvirşl greşala a-ceasta. Declaraţiunea pe care o facem aci—şi pe care am mal făcut-o— ar fi de ajuns pentru a curma calomnia ziarelor guvernamentale. Vom comunica totuşi un fapt a-supra căruia liberalii nu vor face rău să mediteze. Nu noi ne-am dus la studenţi, ci doul studenţi au venit să ne propuie pornirea unei agitaţiuni in potriva, guvernului. El bine, noi n'am primit propunerea. «DESTOINICIA D-Ltll STURDZA Interpelarea «leazi. Mărgărit agitator liiiigar.— Vrăjmaşul Epitico-patului.—t'onsulatul roiuisi do Ia Ilifolia. V Hotărîtor, d. Sturdza e un om fatal, care compromite loak Gestiunile pe cari vrea să le seroeafcă. Prin procedeul său violent în afacer ei şcolilor din Macedonia, el a izbutit fă împartă pe Romînî în două tabere vrijmaşe, Tăind subvenţia şcoalelor Eforiilor, el a provocat o subscripţie publici, ale căreia efecte vor fi. următoarele : Cu un ajutor de 5000 lei, pe lingă sacrificiile ce fa< ei, Eforii se declară în stare ele a ţin. şcolile deschise pînă la sfîrşitul anuhl şcolar. Ast-fel vom vedea într’o part; pe Mărgărit subvenţionat de guvern, şi şcolile Eforiilor subvenţionate de opoziţia de la noi, si ;s-inîu(!ooiă direcţiunile «lueîiul o luptă de exterminare una contra alteia. Nu numai atît I). Sturdza a isbutit să compromită pi Apostol Mărgării, pe care vrea să-l staţie. Acest om are a-tîtea păcate în cil ar fi fost înţelept de a nu se face găUgie in jurul numelui său,—mal ales d‘ cei cari. cu toede defectele lui, vor să utilizeze pentru cauza naţională energia şi îndrăzneala acestui om. Politica violentă a d-lul Sturdza, încercarea de expulzare a celor doul E-fori, a deslănţuit o luptă nebună în contra lui Mărgări, care s’ar fi putut utiliza poate ca in-irurnent, dar care a devenit cit desăvîrşiie odios şi în contra căruia se vor prodiee cele mal grave destăinuiri. Interpelam de azi Astăzi e ziua holărM. pentru a se des-'volta interpelarea d-lot Fleva şi Oră-dişteanu asupra chestimel şcoalelor macedonene. Cu această ocazie se vor face grave destăinuiri cu privire la Apostol Mărgărit. Dacă d. Sturdza nu împingea lucrurile aşa de departe, nu erau să se dea pe faţă faptele cari astăzi se vor desvăli şi în privinţa cărora nu mat credem dar că este nevoe a păstra tăcerea. Mărgărit agitator Imlpir Cu ocazia interpelării se tor arăta scrisori de ale Iul Mărgărit adresate d-lui Tufecciev, şeful agUaţiinel bulgare în Macedonia. I). Tufecdev a fost implicat şi în asasinarea lu Stambu-loff. Din această cauză s'aii Făcvd per-chiziţiiml la dînsul, şi, de tencrea acestor percluziţiuni, el încredinţase toate hârtiile sale unui Romîn, are a descoperit printre acele hărţii seniori de ale lui Mărgărit, earc-şK oferă iervieiile pentru a ajuta eauza ixilgară. Precum se vede, departe ca Eforii şcoalelor să fie agenţi de agitaţiuni în Macedonia, cum a pretins c. Sturdza, acum reese că adevăratul agitator este Mărgărit. Vrăjmaşul Episcopatului Se va dovedi că Mărgări a combătut pe lingă Poartă, nu numai Eforia şcoalelor, dar şi Episcopalul, pentru a cărui înfiinţare s’a lucrat cu dăruinţă de mal mulţi ani, fie de Macedoneni, fie de guvermd nostru. Dacă pînă azi n’am nuşit a avea Episcopalul, pricina c iarişl Mărgărit. Acum vr’o şapte ani s’au desemnat de Macedoneni cinci delegaţi pentru a lucra în favoarea înfiinţăm ei Episcopatului. Aceşti cinci delegaţi sunt împuterniciţi prin o adresă iscălită, de peste 7000 de Romînî Macedoneni. Şi pe a-ceşti adevăraţi reprezentanţi al poporului romîn, Mărgărit vrea să-I distrugă. Faţă cu evenimentele recmte, unul din ei, d. Athanasescu, a sosit în Bucureşti. EI aduce probe cum că pretinsul patriot Mărgărit a adresat un memoriu autorităţilor turceşti din Constau! inopol. prin care înfăţişează pe delegaţii Macedoneni pentru Episcopat ea nişte agitatori periculoşi pentru existenţa imperiului otoman. Di urma acestora, s’aii făcut la d. Atanasescu perrhiziţiunî cari atî dovedii că spusele lui Mărgărit erau curate calomnii. Consulului rom tu de la Ilitolia D. Mărgărit a împins lucrurile pînă acolo în cit ti adresat lui Derviş-Paşa o notă în contra' consulului nostru de la ISiiolia. Toate aceste piese, cari dovedesc că www.dacoromamca.ro Mărgărit frada într’adevăr interesele ţărei, se vor da pe faţă in fotografii. Iată omul pentru care d. Sturdza sacrifică consulatul şi şcolile romîneşti din Macedonia. GUVERN ANARHIC Dezgustul ce-a apucat pe public lu faţa nesecatei şarlatanii a d-lul Sturdza in chestiunea naţională, face să treacă aproape neobservate o suină de păcătoşii pe cari regimul le săvirşeşte fără cea mal mică jenă. Se ştie ce-aîi răspuns ziarele autorizate ale guvernului liberal cînd afl fost apucate de scurt tu privinţa legii minelor : «nu ie nici un zor să abrogăm legea minelor, pentru că guvernul nostru nu o aplică». Acum a venit rindul unei alte legi să nu fie aplicată : legea pentru construire de căi ferate" de interes particular. Cererile de autorizare ce se fac ministerului, sînt pur şi simplu puse la dosar. Ce vra să zică asta ? Asta Înseamnă că avem un guvern anarhic, care dă cel mal primejdios ezemplu, a-cela al nesupunerii către legi. Tlmpiţil colectivişti nu-şl dafl seamă că desconsideră guvernul ţării, parlamentul şi chiar pe Suveranul care a sancţionat acele legi; nii-şl dau seamă că încurajează pe cetăţeni să nu se supuie legilor; nu-şl dafl seamă că compromit Romtnia în ochii Europei, de vreme ce fac dintr’tnsa o ţară In care însuşi guvernul nu respectă legile. Iu programul de la laşi şi In toate declaraţiile făcute In opoziţiune, partidul libe-/ral a vorbit de «domnia legilor». Făgă-duială superfluă din partea unul partid de guvernămint ; dar partidul liberal a făcut-o. El bine, ce fel de domnie a legilor ie a-ceasta ? Un guvern serios abrogă legile ce lui nu i se par bune ; numai un guvern anarhic Insă nu le aplică. Vom reveni. Marţi 5 Martir I.HiMi, EEOt'A va începe să publice iu foileton admirabila piesă AVENTURILE UNEI SOACRE comedie într’uu act de d. E>uin. Teleor, premiată de Societatea Presei, jucată eu un succes strălucit la ultimul bal al .Societăţeî. „FOCUL'1 D-LUI STURDZA Citul era vorba să acapareze chestiunea naţională, pentru a trece drept «cuiul triplei alianţe», domnu Dumitru Sturdza se juca cu focul. Striga pe toate cărările, cerea în Senat guvernului romîn să intervie în favoarea Romînilor de dincolo, nu-I păsa de nimeni. Dacă-I spunea cine-va că nu putem trage sabla contra marel împărăţii vecine, se oţerea şi striga din toată puterea plănuiţilor : — Nemernici ! Acum s’a schimbat boierul. Ie vorba de şcolile romineştl din Macedonia, pe cari guvernul imperiului o-toman le priveşte cu ochi buni şi are tot interesul să le privească ast-fel. Şcolile acelea sunt in primejdie din pricina unul om care s’a învăţat să trăiască ca un paşă din banii contribuabililor romînî. Se ridică chestia în Senat şi d. Urechiă Întreabă ce are de ghid să facă guvernul. D. Sturdza se scoală şi răspunde oţerit: Să nu ne jucăm cu focul ! A dracului comedie ca asta. Nu ne jucăm cu focul dacă ne amestecăm in trebile interne politice ale imperiului austro-uugar vecin cit noi; şi ne jucăm cu focul cînd e o chestie culturală din împărăţia turcească de care ne despart ţări şi mări, o chestie iu care e vorba de banii noştri pe cari nu vrem sa-I măninee în chiolhanuri toţi stricaţii din lume. Trebuie să se li fript grozav domnu -Sturdza cu ciorba ungurească, de suflă cu atita energie piuă şi In iaurtul turcesc, PUBLICAţlUNI RECENTE Morala Concurenţii In veacul nostru de slmeium sufletesc, de scepticism şi de blazare, se aude rostindu-se mai mult de cit ori cînd, de pretutindeni, o întrebare imperioasă, pusă de oamenii t ur-buraţl şi zăpăciţi de atita neorlnduiala morală: «Unde să găseşti un rezort moral?» In loc să credem că se poate făuri re-zortul moral cu vorbe goale, plăzmuiri subiective, susţin că boldul concurenţei a luat foc In eivilisaţia modernă, aproape de un veac şi jumătate... el are tot ceia-ce lip-şeşle tutulor rezorturilor metafizice şi religioase, o sancţiune implacabilă şi imediată care loveşte pe toţi clţt ar vrea să i se sustragă, zice ilustrul scriitor şi fost ministru francez Yves Gnyot, Intr’o broşură purtînd acelaş titlu ca şi articolul nostru care o rezumă. Ceia ce îşi propune a dovedi d.Ives Gu-yot, este următorul lucru: «Se află, In civilizaţiile noastre actuale, o majoritate de oameni a căror profesie consistă In a face bine altuia, cari ’şl augajază toată activitatea, viaţa, puterea, inteligenţa lor pentru altruism, pentru cari acest altruism este obligator, căci e îndoit cu o sancţiune eficace. Dacă fac această demonstraţie, voiu avea dreptul să zic: Iată rezortul moral al civilizaţiilor noastre morderne». Şi Yves Guyot află că acest resort se află In concurenţa care este atît de stăptnitoare vremii noastre. Factorii acestei concurenţe sunt pentru domnia sa nişte factori inspiratori de altruism. Majoritatea indivizilor, In statele cele mal Înaintate In evoluţie, este Întrebuinţată la funcţiuni de producţie. Aceştia sînt: agricultorii, industriaşii, bancherii, negustorii; asemenea şi doctorii, «cari produc sănătate», advocaţii, cari produc siguranţa lu execu-ţiunea contractelor. Pe aceştia, interesul 11 face altruişti. Trebuind să producă nu pentru el, ci pentru cel din prejurul lor, dorinţa cea mal mare a lor este ca să satisfacă pe ale celor l'alţl! Ast-fel, el sînt altruişti, fără să mal aibă nevoe să repete vr’un imperativ categoric safl alt-ceva de acest sol. Sentimentul acestui producător nu se mărj gineşte la concetăţenii lui, doar, ci se întinde la întreaga omenire. Pretutindeni el caută clienţi, şi pretutindeni interesul Iul fiind legat de interesul acelora, singura Iul ţintă este îndestularea celor l'alţl. «Pe lingă industrial, altruist din necesitate, se află un alt altruist care lucrează numai pentru alţii, acesta e comerciantul*. In toate colţurile lumii aleargă bietul negustor căutînd să îndestuleze toate nevoile, toate dorinţele la cari poate să răspundă el> Asemenea e şi marinarul, care răzbate prin vijelii şi prin vremuri rele, despicind talazurile mării nu din propriul săfl gust, ci spre trebuinţa altora. Aşa e şi cu capitalistul. «Toate persoanele astea, slut In căutarea lucrului care ar putea să convic mal bine oamenilor pentru cari ele lucrează şi economisesc. «Transportatorul marin se căzneşte zilnic să asigure pasagerilor săi mal multă siguranţă şi mal mbltă mulţâmirc, capitalistul cauiă în toate zilele mijloacele de a permite oamenilor cari afl nevoe de capitaluri, să le dobludească în modul cel mal avantagios Negustorul caută prin ce combinaţiunl ar putea să afle noi clienţi, adică să facă ser-vecifl la cit mal multe persoane.» Ce fac toate persoanele astea? Fac altruism, şi altruismul lor este obligator. E condiţia vieţii lor; neglijarea pentru o clipă, le aduce o grabnică şi uelnlăturată sancţiune. Cu cit sunt mal mulţi concurenţi, cu atît. altruismul lor va fi mal larg. Deosebiţ i producători căutînd să-şi atragă, fie-care, dt mal mulţi clienţi, se nevoesc prin to soiul de îmbunătăţiri, de ademeniri, de a vantagi). Din această războire de altruism Intre concurenţi, cel cari clştigă sunt cli enţil. Marea preoeupnţiune a industrialului est să aibă debuşeuri cit mal mari spre a-şi plăti lucrătorii, angajamentele, interesele comanditarilor săi. Lucrătorii profită din această veşnica luptă, aşa cum profită şi cosumatorit. «Acest industrial care ni se Înfăţişează ca pe o fiară, acest burghez, care ne este înfăţişat ca egoist, concentra toate preocu-paţiunile sale, face să conveargă toate coni-bimiţiunile sale, pe de o parte, spre a face să trăiască lucrătorii, pe de alta, spre a-’şl păstra şi Înmulţi clienţii. In oare care momelile, jertfeşte resultatul sforţărilor lui anterioare spre mal marea lor mulţumire. Une ori merge ptnă la ruină, şi, la apusul vieţel sale, se găseşte că ’şl-a cheltuit toată energia, inteligenţa, aptitudinile sale profesionale inutil, şi că c mal sărac de cum era la început». Există o solidaritate de interese Intre producător şi clientela sa. Cum ar puica să dorească el sărăcia celor diuprejurul Iul ? El, spre a-şl satisface dorinţele şi trebuinţele lui, doreşte ca şi clientela lui să fie cit mal bogată. Producătorul vrea bogăţia lnlregei omeniri, dacă toţi sărmanii ar fi bogaţi, dorinţele li s’ar Înmulţi, vor 2 EPOCA căuta s:l le satisfacă. «Ceea ce lipseşte o-mulul nu este nict odată dorinţa de a consuma ci puterea de a consuma» Spre stingerea setei Iul de a consuma, aleargă la producător, şi acesta să nevoeşte din to.ite puterile ca să ’i-o potolească. «J’rin urmare, interesul tululor producătorilor este de a vedea pe fie-care Imbo-gâţindu-se; cu cit mediul asupra căruia vor putea să lucreze va fi mal bogat, cu atit vor putea să tragă şi el mal mult cîştig». Progresul industrial al tutulor ţârilor trebue privit ca o bine-facere. Pro-tecţionismul numai răii ne poate face, Im-piediclnd schimbul dintre noi ţi alte naţiuni, atit de larg, cit ar trebui să fie. Consumatorii şi producătorii pierd la o laltft. Ceia ce am văzut că se petrece, vorbind de schimb, aceiaşi e şi cu lucrul. Patronul nu face de cit ltinele lucrătorului, dar cău-ttnd să ’l mulţumească şi cruţe spre a ’l ţine. Interesul săil comandă patronului de a fi altruist. Clte-odată altruismul lor merge aşa de departe în cit lor Îşi fac râd. Grevele sunt pricinuite numai dintr’o prea mare filantropie. De şi marii industriali ad fost de multe ori prea încercaţi în rele, din pricina acestei abundenţe de altruism, totuşi nu s’afi astîmpărat. «El ar vroi să vază împrejurul lor pe toată lumea prosperlnd». «Datoria lucrătorului e de acord cu interesul său.» OrI-ce lucrător simte că valoarea lor atlrnă de respect pentru morala profesională. Nimeni nu va tăgădui eficacitatea acestei morale, zice tot Guyot, din punct de vedere al individualismului «care consistă pentru fie-care Iu a da însuşirilor sale native cea mal mare desvollare». Prolecţionizmul şi socialismul, sunt nişte factori cari stingheresc pe clienţi ca şi pe producători, cari stăvilesc desvoltarea individuală, nimicind-o, distrug altruismul, «sfâ-rîmă rezortul moral.» Fără comentarii. lAlian. SITUAŢIA IN ITALIA (Prin (ir telegrafie) Noile erodilc.— Voluntari pentru A-frica.— ştiri de pe clmpiil de luptă. —Italia şi tripla a-lianiă Roma, 28 Februarie. Opinione anunţă că In proiectul ce guvernul va presenta Camerilor la 17 Martie, se va indica cifra noilor credite şi mijloacele de a le acoperi fără a spori imposi-tele. Intr’o scrisoare adresată ziarului lanfulla, fostul colonel Garibaldi Fazzari anunţă, în privinţa proiectului de a forma o legiune de voluntari pentru Africa, că s’ar putea înrola 60,000 de oameni într’o lună. Noile întăriri care au plecat în Africa aiî fost aclamate de populaţie. Roma, 28 Februarie. Ducele Sermouetta a adresat representan-ţilor puterilor la Roma o circulară expri-mlnd încrederea sa In cooperarea lor amicală şi resoluţiunea sa de a menţine şi de a desvolta raporturile de amiciţie dintre Italia şi ţările ce el represintă. Massauah, 28 Februarie. Armata Negusulul, care Înaintează încet, se află încă la Eusticio. Maiorul Salsa, care a fost primit de trei şefi al lui Makonnen, a plecat, în dimineaţa zilei de 26 Februare în lagărul Negusulul. Comunieaţiunile cu Rassala nu sunt întrerupte. întoarcerea oamenilor In viaţă încă după bătălia de la Adua continuă. Berlin, 28 Februarie. «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» vorbind de noul cabinet italian, exprimă speranţa că politica străină a Italiei nu va suferi nici o schimbare. Acest ziar reaminteşte că în 1891 d-nu di Rudini a relnoit tripla alianţă şi a Întreţinut In tot-d’auna cu Germania relaţiunl amicale. Noul cabinet poate compta pe sprijinul Germaniei, cu atît mal mult cu cit Germania este sigură că guvernul italian va ur-mări o politică de pace în afară. (Ştiri Mărunte Vineri 1 Martie ora 1 p. ni. Academia Roinînft va ţine şedinţă publică, In care d. V. A. Urechia* va face următoarea comunicare: Din literatura anilor 1806—1814. * * * Al XlII-lea congres didactic se va Întruni la Focşani în zilele de 28, 29 şi 30 Martie. *** O comisie specială de pe lingă ministerul de răsboiu se ocupă actualmente cu alcătuirea tabloului pentru avansările cari se vor face pe ziua de 8 Aprilie curent. * ♦ * Secţiunea I a Curţii de Casaţie se pronunţa astăzi asupra recursului In pro cesul dintre principesa GorciacolT prinţul Gr. Sturdza, va şi Majoritatea brutarilor din Capitală a revenit asupra grevei şi a început a fa brica pline punînd’o in consumaţiune cu preţul de mal nainte. Se speră că în curînd toţi brutarii vor ceda. * * * Operaţiunile consiliului de revizie pentru clasa anului 1897 din Capitală şi judeţul Ilfov se prelungesc piuă la 30 Martie curent. * * * Consiliul permanent al ministerului de culte, nu a rezolvat nici plnă acum cererea d-lul senator Mirzescu de a fi transferat de la catedra de drept civil din Iaşi la acea din Bucureşti. * * * D. dr. Abaza, medicul primar al oraşului Bîrlad. va fi dat in judecată co-recţională pentru neregularităţl comise cu ocazia inspecţiunel măcelarilor şi brutarilor din acel oraş. I^FOMMAŢH Mltii!ia tic dimineaţă a «JB-poee1>9 — euprtnzină toate ştirile sosite piuă după miezul u opt ei, — se yaseste de vinzare, in toate zilele, ta H oref la toate chioşcurile. D. Eugen Stătescu a numit o co-misiune care să studieze instituţia sindicilor şi a cerut tot de o dată ca preşedinţii de tribunal şi judecătorii sindici să-’şl consemneze în rapoarte observaţiunile lor în privinţa funcţionării sindicilor. D. Stătescu va depune un proiect modificator al instituţiei sindicilor, în sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare. Săptămîna viitoare se va redeschide navigaţia pe întreaga Dunăre. Comisiimea budgetară a Camerei, cu toată opoziţia d-liii Dim. Sturdza, a reînfiinţat consulatul romîn din Bitolia, care urma să fie desfiinţat pe cale budgetară cu începere de la 1 Aprile viitor. Ieri noapte la ora 1 juni. s’a simţit un cutremur destul de puternic, care după cîte-va secunde s’a repetat. Consiliul profesoral al facultăţii de drept din Iaşi, a recomandat pe d. deputat Iorgu fttdu ai profesor suplinitor la catedia de economie politică, în locul d-lul Basilescu transferat la universitatea din capitala. Ni se afirma că guvernul va stabili în mod oficial nul multe tipuri de grîne, pe cari le 'a depune la burse. Cu acest sistem cunpărătoril vor cunoaşte după tipuri calitatea grî-nelor şi vor putea tata direct cu producătorii, fără intermediul samsarilor. D. Aurelia n a caii unicat ert la Cameră d-lor C. T. Gregorescu §i N. T. Popp, că gwernul renun-ţînd ladesfiinţarea consulatului romîn din Bitolia, va urma să controleze pas cu pas administraţia şcolilor romine, fără însă a recunoaşte eforiile ca singure autorizate a administra şcolile. Deci Apostol Mărgărit va fi o-mul de încredere ai guvernului, controlat însă de consulatul romîn. MercurI dimineaţi d. dr. Tonta Io-neseu, distinsul nostru chirurg a făcut asupra d-lul C Ressu, la Galaţi, operaţiunea eesmană, în pre-senţa d-lor doctor (iuvaru din Bucureşti, Serfioti Carivia, colonel St. Georgescu, Nicolini şi Piaseski, din Galaţi, Operaţiunea a dirat 22 minute. Medicii garantează reuşita ope-raţiunei. Podul de pe Şiret, an cătunul Holtu judeţul Bacău, s’a rup din causa apelor mari. Consfătuirea secretă «Ic la Cameră La ediţia de erl, Jiul, am anunţat că o consfătuire secret! s’a ţinut la Cameră între d. Eugen Stătescu şi şapte deputaţi amici al d-ltl N. Eleva. Complectăm prin următoarele informaţia noastră. * * i D-nil C. T. Gregoescu, N. T. Popp, O. A. Scorţescu, C. G. Vernescu, V. C. A. Rosetti, Al. Delinarcu şi Arghir, toţi amici al d-nulul 1. Eleva, aii solicitat ca delegaţie pcirlanentară erl la Cameră o întrevedere nu numai cu d-nu Eugen Stătescu, ci şi cu d. P. S. Aurelian. Consfătuirea sa ţinut în cabinetul preşedintelui Canerel şi a durat aproape două ore. * * * Deleg alunea, după ce a expus situaţia guvernului şi în special a d-lul D. Sturdza ît cestiunea macedoneană, ară-tînd starei reală a lucrurilor cu şcolile macedonene, a sfîrşit prin a face apel la d-nil Sătescu şi Aurelian să se pronunţe daci împărtăşesc acţiunea, procedarea şi modul de a vedea al d-lul Sturdza ît această cestiune. * * * D-nil Stitescu şi Aurelian, surprinşi un momem de acest demers al delega-ţiunel, au răspuns că cestiunea fiind de o natură parte delicată, nu se vor pronunţa asupra el de cit după o cugetare matură. Delegaţimea s’a retras apoi cu im-presiunea, (â d-nil Stătescu şi Aurelian nu împărtăşesc de loc procedarea d-lul Sturdza în sestiunea macedoneană. D-nil Stătescu şi Aurelian se vor pro- nunţa azi asupra cestiunel pusă de delegaţia parlamentară. Ieri s’au întrunit arbitrii cari trebue să se pronunţe în procesul dintre stat şi fabrica Letea. S’an ascultat părţile şi s’a hota-rît că concluziunile scrise şi rezultatul definitiv să se dea tocmai la 8 Martie. D. deputat Th. Stelian ne trimite din Iaşi următoarea scrisoare: Stimate d-Ie Redactor, Intr’o informaţie din stimatul Dv. ziar, numărul de azi, se zice că aş li revenit asupra de-misiunel mele de la catedra de drept comercial de la facultatea de aici. Informaţia este cu desăvîrşire greşită. Nu numai că n’am revenit asupra de-misiuneî, dar am tncunoştiinţat pe d. ministru, că suplinitorul med va înceta cursul la 1 Martie, de oare-ce eu mă consider irevocabil demisionat. Vă rog să faceţi cuvenita rectificare şi să primiţi asigurarea, etc. T. Stcliaii Proiectul pentru acordarea biletelor de liber parcurs gazetelor zilnice a trecut şi în secţia Vil-a a Camerei, cu toată crîncena opoziţie făcuta de d-nil Mărgăritescu, Papa-dopol, Kiriţescu şi noul impămfn-tenit I. Branu. Proiectul a trecut pln’acuin în 4 secţii. D E P ESI (Serviciul Agenţiei Romîne) Rerlin, 28 Februarie. Ieri, după prînzul de Ia ambasada Austro-Un-gară, împăratul s’a retras singur cu contele Go-luchowsky, şi a avut o întreţinere de un ceas cu dinsul. Rerlin, 28 Februarie Un dejun s’a dat azi la castel in onoarea contelui Goluchowsky. Afl asistat ta acest dejun şi prinţul de Hohenlohe, baronul Marscall, demnitarii înalţi al Curţii şi al Statului, precum şi ambasadorul Austro-Ungariel. Berlin, 28 Februarie. După un prinz ce se va da la prinţul I.ich-nowsky. contele Goluchowsky va asista azi la o serată la ducele Ernest Guenlher. Contele Goluchowsky va pleca probabil Vineri. Berlin, 28 Februarie. Mii ne, cu ocasia aniversarei prinţului regent al Bavariel, se va da un dejun mare la castel. Constantinopol, 28 Februarie. Dragomanul ambasadei ruseşti, d. Maximow, a primit marele cordon al Medjidiel, Generalul Şakir-paşa, şef al cabinetului mi-itar, a fost numit mareşal. Corpul al III a primit ordinul de a licenţia pe toţi redifil săi. Răinlne corpului al 4-a cite-va companii mobilis:.te, şi corpului al 5-a două batalioane. Berlin, 28 Februarie Reichstagul a adoptat proiectul de lege asupra industriei. Mline va discuta desfiinţarea vac-cinel obligatorie, apoi desfiinţarea legel asupra presei In Alsacia Lorena. Paris, 28 Februarie In afacerea de şantagiu Lebaudy s’a abordat caşul Rosenthal zis Saint Căre. Acesta afirmă că n’a cerut nici o dată bani de la Max Lebaudy. Washington, 29 Februarie. Senatul a ainlnat, sine die, discuţia a-supra resoluţiuncl votate de comisiunea mixtă, In privinţa afacerilor din Cuba. Atena, 29 Februarie. Patru deputaţi al opoziţiei aii depus o interpelare In privinţa nunlirel lui Turkan-Paşa, ca guvernator al Cretei. D. Skuzes a răspuns că numirea este o-ficială. Presa protestează cu energie în contra acestei numiri. Sofia, 29 Februarie Zia-paşa va sosi mline, aducînd firmanul de învestitură pentru prinţul Ferdt-nand. ECOURI Alaltă-erl s’a dat rezultatul concursului înscris pentru catedrele de matematici, cursul superior de la liceul din Galaţi şi de la gimnaziile clasice din Tîrgovişte, Caracal şi Tulcea. Din 20 de concurenţi, aă fost admişi numai d-nil G. Titeica, Pompiliu Pe-trescu, N. Coculescu şi St. Ionciovicl. * * * Jubileul „Komtnici June” Toţi foştii membri al societăţel academice din Viena «Roniinia Jună» aşezaţi în Roniinia -afară de cel din Moldova, unde există un comitet, —sunt rugaţi a lua parte la şedinţa comitetului din Bucureşti, care se va ţine Simbăta viitoare, 2 Martie, Ia orele 9 seara, in localul berăriei Kosman de pe Bulevardul Academiei (etagiul I). * * * Deseară d. G. D. Palladi va da un prinz politic, la care sini invitaţi toţi miniştrii, precum şi mal mulţi deputaţi şi senatori. * * * D. G. Dianu, director general al penitenciarelor, se află in Iaşi in inspecţia Închisorii centrale. * * * Din causă ca sala Atheneulul era dală pentru concertul d-şoarei Van Zandt, conferinţa d-lul Sc. C. Arion, despre situaţia economică. a ţăranului romîn, care trebuea să-o ţină la 29 Februare, s’a aminat pentru Joi 7 Marte curent, la orele 8 şi juni. seara. * * * D. dr. Gavrilescu, inspector sanitar, a cerul regularea drepturilor sale la pensie pe ziua de i Aprilie. * * * Academia Romină a decis a accepta legatul defunctului Ion AgaricI, care i-a lăsat o moşie lingă Vaslui, cu un venit anual de 48.000 lei, pentru a înfiinţa a-colo o şcoală de fete şi de băeţl cu internat. * * * Ministerul de finanţe a ridicat conii-sionarilor-expeditorl dreptul de a avea, cu Începere de la 1 Aprilie, procuratori străini. De asemenea a interzis acestora de a mal îndeplini formalităţile de vămuire prin intermediatorl, ci numai lu persoană. Ştiri diverse Mort din bătae.—Locuitorul Ilie Voinca, din comuna Letea-Veche, judeţul Vlaşca, a încetat din viaţă MercurI, in urma unei crunte bătăi suferite In ziua de 1 Februarie a. c. de la Petre Christea şi Tanasâ Radu. Parchetul a fost sezisat. * ♦ * Furt prin spargere.—Erl noapte s’a furat prin spargere dintr’o ladă de fer din cafeneaua Mazur din Tulcea, 15 şi jum. lire sterline, 7 lire otomane, 8 napoleoni, şi 490 lei argint. Cercetările făcute afi dat rezultate favorabile ; doul din autorii furtului au fost a-Vestaţl. El se numesc Pândele Caraiani şi Ilagi Onsuf, la cari s’aă găsit 182 lei. Litere-Arte-Ştiinţe D-ra Tereza Strătulescu, licenţiată in istorie şi filosofie de la Universitatea din Iaşi, profesoară de istorie la externatul Secundar de fete şi cunoscută irin mal multe «Scrieri din Anglia» pe cari le-a publicat in revista «Convorbiri Literare,» a dat publicităţel o interesantă ucrare intitulată «Studii asupra educa-.iunel In Britania Mere. Partea I-a, Anglia şi Wales». In curînd va apare şi partea a Il-a, Scoţia şi Irlanda. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 41 AJjEXIS bouvier CREDITORII MORţEÎ PARTEA A BOI A UN SUVENIR DE FAMILIE «Clnd n’al ce mtnca, foamea mi-ar pricinui, etc» pentru a se pune In loc: «clnd duci lipsă de toate, miseria m’ar... etc.» Se ştersese de asemenea: * «Lasă-mă pentru clt-va timp să ne pregătesc averea» pentru a înlocui prin: «La-să-mă clt-va timp să fac stare». Se stersese încă această frasă pe care o citi prin cerneală şi eare-1 făcu să roşească: «Lucrez pentru a te face bogat şi fericit». Şi se citea de-desubt: «Lucrez pentru a putea să te iubesc mult pe urmă». Ocliil-l erau uscaţi, fierbinţeala făcea să-I svlcneascâ tîmplelc, 11 crlşneail dinţii de durere, de necaz şi de ruşine. — Cine ar fi crezut, zise el dlnd din cap cu amărăciune; apoi scultndu-se de odată, se duse repede la un dulap In care erail cîte-Va cărţi vechi cari-I compuneaă biblioteca, luă un volum din Manon Lescaut, Îl răsfoi şi găsind ceea ce căuta, exclamă: Asta e, scrisoarea lui Manon către Desgrieux; a! a! mi se pare că recunosc mina, partea întlia e de Niseta, a doua co- pie după Manon. Este cartea fovorită a Ni-setel. A ! foarte bine! înţeleg acum. — O! Niseto! Niseto! am sâ-ţl-o plătesc!., am să-ţi... Panafieu se opri, un fulger II străbătu privirea, exclamă: — O! dar e cu neputinţă... Niseta este capabilă de ori-ce. O! dac’a făcut aceasta, îmi voi răsbuna pe amlndoui de-odată. Şi furios, nebun, Paziafieu ieşi şi sesco-bort repede pe scară. Ajuns In stradă, alergă la staţia de birji şi sări lutr’o trăsură, zictnd vizitiului : — Strada Laval, 47, repede ! Mal puţin de jumâlatede oră după aceea, trăsura se oprea In faţa casei cu No. 47 din strada Laval. Panafieu intră şi întrebă pe portăreasă: — Doamna Levasseur, mă rog. — Aici, domnule, la catul al treilea, dar nu este a-casă. — Nu ştii clnd se’ntoarce? — Nu, domnule. Ş’apol, doamna nu e nici odată acasă pe vremea aceasta, şi nu cred să vie înainte de două-spre-zece, unu... Doamna a eşit cu prietena dumnea-el. — Prietena el ! zise Panafieu. — Să-şi lase domnul carta, i-o voi da. — Nu e nevoe. Voiam să cer oare-cari iuformaţiunl asupra... — V’am dat, domnule, toate informaţiile cc pot să vă dail, zise portăreasa cu un ton rece. Panafieu Înţelese, el ţinea uşa întredeschisă şi nu intrase In odae; intră Îndată, Închise uşa după el, scoase din buzunar o piesă de zece lei şi o dădu portăresei zi-clndu-’I : — Informaţiunile ce vreai! să vă cer sunt de puţină importanţă. — Vorbiţi, domnule, zise feineea cu glasul el cel mal dulce. — Ştii nunele acelei care zici că e prietena doamnei Levasseur ? — Zăil, donnule, nu-’ml aduc aminte. E o doamnă tlnlră de vre-o 18-20 de ani, foarte frumoasă; e blondă, ochii negri, o gură mică şi dnţl superbi... foarte frumoasă In fine, distinsă şi foarte bine Îmbrăcată, are aerul cum se cade. A ! aşteaptă, da, ’mi-aduc amine numele el... Doamna ’i-a zis pe nume ie-l pleclnd... Este Lisa. — Lisa! exclamă Panafieu. A! ştiam bine. Zictnd acestei, dădu tare cu pumnul In masă şi scullndu-se, eşi Îndată. — Ce-i asta î zise portăreasa. E un nebun... sau un gelos. Vâztnd pe tînir reapărlnd. se dete Îndărăt speriată, dai acesta, stâplnindu-se, II zise cu un aer li aparenţă liniştit. — Voesc să-ţi fac o recomandaţie... cele ce am aliat mi-au făcut mult rău, nu pot să spun pentru te. Te rog Insă să nu spui nici un cuvlut d’spre visita meaa domnei Levasseur. Ziclnd acestea, Panafieu puse In mina portăresei o altă piesă, iar femeia se grăbi să-i răspundă: — O! domnule, poţi să fit sigură de mine. Slavă domnului, suntem discrete, ne place să vorbim, este adevarat, dar ştim să tăcem clnd trebue. Poţi să vil să iei infor-maţiunl fără grijă. Sunt cu totul la dispo-siţiunea d-tale. Panafieu eşi, grăbit de a ascunde starea nervoasă lu care ’l adusese încredinţarea ce i dăduse portăreasa. Se urcă lu trăsură şi se aşeză în colţ. Acolo, fără voia lui, începu să pltngă. Birjarul fu silit să-l întrebe de trei ori: — Unde mergem, domnule? Panafieu se uită la el zăpăcit, nu înţelegea ce spunea. Liniştindu-se In sfîrşit, după ce se ghidi' cîte-va momente, zise: — Strada Paitou. Se Întorcea a casă, acolo, cel puţin, putea să dea curs liber durerei sale. Avea trebuinţă să se liniştească, să se odihnească, pentru a hotărî ce trebuea să facă. Ghemuit In colţul trăsurel, pltngtnd şi ruplndu-şl batista cn dinţii, suferind In ace-laş timp de gelozie, de necaz, şi de ruşine se glndea. — Ticăloasa mă părăseşce şi crede că-I de ajuns se mă încredinţeze de un rest de iubire pentru a mă mlnglia; crede se vede că voi fi destul de ticălos pentru a mal primi acest amor care se va fi mlnjit. Dar ce miserabil crede ea că sunt! Ce banalitate pentru femei acest cuvlnt de iubire. Vreau s’o mal văd odată, o singură dată, pentru ca s'o zdrobesc cu dispreţul meii, cu ura mea. Căci n’o mal iubesc acum; ce iubire ar putea resista acestei lipsă de recu-noşcinţă şi acestei ruşinl ? Apoi necazul triumfa şi exclama: — O, dar Niseta mi-o va plăti scump..., O simt aci. Este planul ei pe care credeam că-1 dejucasem, pe care-1 a reînceput... Proxeneta, ea s’a dus s’o dea acelui abate, sunt sigur, şi mă voi răsbuna băgtudu-i pe toţi In puşcărie. Da, o sunt aci... Lisa este a acelui om. Mama fiului ineQ este acum amanta ucigaşului mamei mele. Nenorocitul băiat ajunse acasă In prada frigurilor celor mal violente. Se culcă. Avu delir. A doua-zl dimineaţă clnd sc deşteptă, văzu cu mirare pe Calicescu şi pe Petre Stîrică la masa din mijlocul odăel, juclnd liniştit pichetul şi aşteptlnd să se scoale. Panafieu, după ce află că oamenii săl-1 văzuse bolnav şi-l veghiase, se dete repede jos din pat şi spuse lui Stlncă să meargă să cumpere ce trebue pentru dejun. — Pentru dejun, zise Calicescu; ne pofteşti la dejun. A! domnule Penafieu, eşti cel puţin un bolnav recunoscător. — Du-te repede, Petre, ml-e foame şi a-vem mult de lucru. — Numai de cit, zise colosul, care plecă Îndată. Panafieu adreslndu-se lui Calicescu Îl Întrebă: — Ml-amintesc acum, veniseşl ieri pentru o afacere urgentă ? — Da, domnule, tocmai ; dar nu treime să ne mal gîndim la ea. l)e-seară, Irclme să Începem din nou, ieri pusesem din noii mina pe omul nostru, şi ştiam nude era, Intr’o casă de joc de-aproape de Operă ; a-eolo puteam să-l prindem. — Acum, zise Panafieu, aveţi să schimbaţi tactica, nu vă veţi mal ocupa de cit de un singur lucru, de a-1 urmări plnă la locuinţa Iul. Panafieu se glndi clt-va timp, apoi zise: — Dar puteţi să vă înşelaţi... Acest om poate să nu fie acel pe care-1 caut şi a-tuncl... — D’apol, zise Calicescu umpllndu’şl paharul, dacă e un om cum se cade II spu- » nem că e o glumă şi-I dăm drumul; precum nu-I vom da nici adresele nici numele noastre şi că vom avea grija să ne deghizăm, va fi foaie meşter dacă ne va pricinui neajunsuri. (Va urina) www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Teatrul Naţional. -Fiueri 1 Martie Voevodul Ţiganilor. Pulului Ateneului. Sîmbălă 2 Martie, l-iul concert Alfred Reisenauer. ('Jreul Sldoli.—Representaţie High-life. Sala linge.— Sala Bragadlrn.—Concert de orchestră. Sala Ităilor Eforiei.— Sala Dacia.—Bal Mascat. Cafeneaua Naţională.—Concert llu-binstein. Sala Alea/.ar.—Varietăţi. PARI jAM E.M UI. CAMERA .Setlfnfft fir In 2& t-'rltrunrlr I). Arghir propune să se trimeută parlamentului Italian o moţiune prin care să se exprime regretele noastre pentru Infrln-gorile suferite de Italia în Abisinia. I). Jorgu Radu e de părere că faptul că două regimente şi doui generali aii fost bătuţi nu Înseninează că Italia e Învinsă. Or, lu aşa Împrejurări condoleanţele noastre ar constitui o ofensă pentru brava naţiune 1-taliană. E mul bine să se aştepte evenimentele şi apoi să se ia o decizie. I). Pherekidy crede că Camera treime să ’şl manifeste imediat prin aclamaţiunl sentimentele sale de părere de rău pentru eşecurile Indurate de armata italiană. Propunerea d-lul Pherikidi este primită. D. Phcrikiily e de părere că deputaţii ar putea seara să se Întrunească cîte-va momente lntr'unul din biurourile Monitorului Oficial ca să-’şt corecteze discursurile, pentru ca publicarea lor să nu fie întîrziată. D. Ghermani cere ca să se amine pe rutine discuţiunea lu secţii a proiectului prin care se modifică unele articole din legea de organizare a serviciului interior de la ministerul de finanţe. D. Cantaeuzino se referă la apreciarea Camerei. Camera primeşte amlnarea. Deputaţii trec In secţiuni. Şedinţa se redeschide la ora 4 fără 10 minute. D. G. Dem. Teodoreseu intră în desvol-larea interpelărel sale acuzi ud Eforia dc oare-care iregularităţi comise 'la concursurile de medici primari şi secundari printr’o greşită interpelare a regulamentului. 1). Anastase Stolojan, ministru de interne, răspunde că dosarele s’afl închis, nu mal poate deci reveni asupra concursurilor. Şedinţa se ridică la ora 4 şi jumătate. SESATEL Şedinţa tir In Î9 M'cbntario D. Fulger cerc iertare I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei pentru cuvintele ce ’l-a adresat ieri lu cursul discuţiei asupra unei pensiuni. D. Grădişteanu cere dc asemenea iertare principelui Chica. La ordinea zilei, indigenate şi recunoaşteri. D. Stoicescu depune un proiect de lege pentru deschiderea unul credit de 8.500.000 lei necesari consolidare podurilor metalice. Se votează două indigenate şi apoi Senatul aprobă budgetul său pentru anul 189(iJ 1897. Senatul trece apoi lu secţii. Şedinţa se ridică la ora 3 p. in. DIN PRESĂ Ziarele 0 de membri, In urma discuţiunilor urmate spune Ziua, clubul in unanimitate a dat de pline puteri d-lul Panu, şeful partidului, pentru ca sa stabilească cu partidul conservator (conservatorii şi junimiştii) o înţelegere în scopul unei acţiuni comune şi conlucrări durabilă. Destăinuiri ungureşti în cestiu-nea naţională Burta peşti Hirlap publică o corespondenţă din Braşov din care extragem următoarele : In ziua de 4 Februarie d. Raţiu a sosit în Braşov funde îl aştepta d. Pe-rieţeanu-Buzău, casierul Ligel Culturale. A doua zi, la 5 Februarie, d-nil Raţiu şi Perieţeanu-Buzău aii avut o consfătuire tn prezenţa mal multor corifei al partidului naţional romln. Pot să anunţ cu siguranţă, că Perie-ţeanu a făcut următoarea propunere tul Raţiu : —Liga este dispusă a da tot concursul săii atit Tribunei cit şi comitetului naţional, dacă d. Raţiu va da garanţii că fracţiunea partidului naţional de sub şefia sa va adopta modul de a vedea al d-lul Brote şi dacă va observa o atitudine mal împăciuitoare faţă de guvernul unguresc, cel puţin în timpul Mileniului. Dacă Raţiu se învoeşte şi partidul naţional va renunţa la poli-tica-l negativă, Dimitrie Sturdza va obţine de la guvernul unguresc modificarea legel electorale cu o mal dreaptă împărţire a cercurilor electorale, aplicarea legel asupra naţionalităţilor şi alte concesiuni de mare importanţă. Dar Raţiu a respins condiţiile Iul Pe-rieţeanu-Buzău fiind-că pe de o parte ele îl păreau neîndestulătoare, iar pe de altă parte nu i-s’au dat garanţii din partea lut Sturdza că ele vor fi îndepli-dite. Astfel s'a terminat această faimoasă consfătuire din Braşov. * * * F mal interesantă însă atitudinea părintelui Lucciciu. Credinţa generală e că, în fondul conştiinţei sale, Lucacl e cu Raţiu, dar ele oare ce e prea obligat materialiceşte faţă de liberalii din Romînia, nu îndrăzneşte să întrerupă relaţiile cu dinşil. Deci, de ocamdată, populând agitator e osîndit a juca rolul înlănţuitului Pro-metheu. Cred însă că peste puţină vreme va da şi el semne de viaţă, căci în definitiv liniştea pentru el echivalează cu moartea. Doamna Maria Kapri de Meretzei, d-na barona Iosefina Kapri de Meretzei, d-na Metania Gherghel, d. Demetru Gherghel, familiile baron Kapri Meretzei, d-na barona Elena SimonovicI cu fiii, d-na Ecaterina MicolaevicI cu fiii, d-na Maria Haricly, familia C. Mareş, familia Ştefan Cioclrlan, familia maior C. Costescu, au profunda durere a anunţa încetarea din viaţă In ziua de 28 Februarie, a mult regretatului lor soţ, fiu, frate, cumnat, nepot şi văr, Baron Ladislav Kapri de Meretzei in etate de 42 ani şi roagă pe prieteni şi cunoscuţi să asiste la serviciul funebru ce va avea loc la 1 Martie, ora 2 p. m. In strada Italiană No. 5, de unde cortegiul va porni la cimitirul Belu. Prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi a primi aceasta ca Invitaţie. IBIBEiIOGf Bl A FIE A apărut in editura librăriei Haimana : Fără iubire, poemă de li adu D. Itosetti, cu ilus-traţiunl de Vermont. De vlnzare la principalele librării, Preţul unul exemplar 50 bani. * * * A mal apărut In «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» No. 40.— Carmen Sylvd, (M. S. Regina Romîniel), De prin veacuri, (voi. II şi ultim). Cu volumul acesta se complectează frumoasa operă a ilustrului scriitor, operă culeasă toată din istoria noastră rominească saii a marilor noştri străbuni: Romanii, şi scrisă cu marele talent pe care cititorii 1’aii apreciat încă de ki voi. I fNo. 7 din «Bibliotecă»), care a avut cel mal mare succes. No. 41.— Iluxley, Cele d’întîî elemente ale ştiinţelor, carte pentru vulgarizarea ştiinţei, care nu ar trebui să lipsească de pe masa nimulul, fiind foarte bună şi foarte uşoară de înţeles. Această carie n fost tradusă in mal toate liin-bele europeane. No. 42 şi 45.— A. Deparăţeanu, Doruri şi amoruri, poeziile complecte ale marelui poet romîn, autor al celebrei poezii, Vara la ţară. E de prisos a se mal face reclamă acestei o-pere. care ajunsese atit dc rară in cit se plătea volumul plnă la 100 lei. No. 43 şi 44.— Gh. Adantescu, Elocuenţa ro-mînă, carte destinată tuturor cari voiesc să găsească o lectură plăcută şi instructivă, tululor Romînilor a căror inimă va palpita citind cîte-va adevărate monumente de elocueuţă, mal ales discursurile politice oglinditoare a unor minute de căpetenie ale trecutului nostru. A-ceasta carte se adresează şi şcolarilor ca un auxiliar important pentru studiul retoricei, Sub presă: Duşmanii noştri de Dr. A. Ureckiă. B0ALELE SIFILITICE A«“g>ufiisţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi tmpedicare, după o experienţă de 23 uni. Specialist in boale lumeşti M r. Strada Emigrnlu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Consultaţiunl de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—9) Loc separat de aşteptare pentru fic-care. www.dacoromanica.ro Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. .Strada II An cei Naţionale colţ cu strada Carugorghehevicl de asupra teatrului Qugo. Consultaţiunl dela 4'» pînă la 7, p. tn.: pentru 1 dame de la 3—4. 100-09 ca&jb «in feii » O H TT 11 H Furnisor al M. S. Reginei şi al BăucoT Angliei 16 20-17 Ofosa d© Să»aiatate Institut din noii reorganisat BUCUREŞTI 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynocologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisuluî şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic safi specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl In fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100—10 SUBLIMIOR de harris PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 appIlcatlons.Couleur de Jeunesse depui* blond juaqu’au piua beau noir seche vite, talii pat, poiste pas. Arrfite la chute des Cheveax et Peliicules. Gr- Flacon .4*; Doublb : 7*. Ch$z Ies CoifTeurs et Parfumeurs. GROS et DETAIL pour Ia ROUMANIE : DrrnOoiffour-Parf a bucaresT' DtClf 70. caloa Victoriei «oui loa Mogailm de Mm* Paul. 31 25-6 C0N8T. ST. B0RANESCU 34 ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. ALEXANDRU 6. FL0RE8CU A D V O € A T 33 Calea Dorobanţilor, 11 bis. Bînroiil fabrice! «le spirt fabricel de borhot uscat de la Iterestreu şi morel automatice de abur de la Obor ale D-lul ANDREI A. POPOVICI S’a imitat din strada Smîrdan în 35 Strada Lipscani No. 86 faţă cu biserica Sfintu Gbeorgbe Notă MAf^ASIiWL DE Bijuterie Horologerie şi Orfevrerie <*-. C. liricolau 30, Calea Victorie, 30. (vis-a-vis do Prefectura Poliţiei Capitalei) are onoare a anunţa pe onor. sa clientelă că a âosit de l-iii Martie multe şi si frumoase noutăţi de B .A. R rV J N « >AL R E * 4» cu diferite surprise, lucrate in aur şi pietre line, argint cu email, etc. SW Ba s' v C u »• » ut o «î c‘ »' a I <* ■’S® (8-7) 39 UN PUPPil de ocazie, tn foarte bună Ull DUrLU stare, se află de vlnzare In couditiunl avantagioase. Calea Victoriei, 89. 48 ‘________________________________ IIN QTIinCMT il iacultăţel de ştiinţe, UlM O I UL/uil I caută a da meditaţiunl pentru partea ştiinţifică. Informaţiunl Ia administraţiuuea acestui ziar. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în Medicină avenue d. Orleans 12 Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţiune cu toate celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor care vin să se consulte cu d-torl specialişti din Paris. Asemenea să poate face consultaţiunl şi prin corespondenţe. 12 0«!SBsisăBie i*u ră! Desfacere de vinuri vceltî şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 t litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de Drăgăşanî dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţel numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litruri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FKIFDKIFII l’ILDNEIt Calea Dudeştl, 128—130. 12 30 -05 l>e arendat I)e la Sf. Gbeorgbe 1897 Moşia DudeştT-Cioplea, cu trupurile IBrzoştî*Cltzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th, Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu <& Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 48-1» De vînssare Cu preţuri reduse, Ia Moşia «>n<;eştî (lingă Giurgiu)PEUtSEKI U TECHNIC — pentru eosisiruetiuni «ie orî-ce stabilimente industriale — JITEIUS EOE FFLER Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: Ganz eSc Comp., Budapesta, lî. Wollf, Magdeburg, Walther A Comp., Ivolonia, A. Iknoevenagel, Ilanovera, Itrompach-Hernad, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî de mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae mc-chanice, instalaţiunî de lumină electrică, motoare etc. Depozit do articole technice, pietre, mătase eto. 21 75-8 Bogat asortiment de arme «le vtităbiare de tot. felu de la 75 Iei la lOOO lei bucata. Arme eu două «ev» pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşeă-earaDiuă o ţeavă alice, alta glonţ: piindicu Irel ţevi „Trio** două de alice alta de glonţ,— Expres-îtille lin lucrate carabine de precise, „Hubini** garun-tlnd tirul exact pînă la lOOO metrii. Arme cu 2 perechi do ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-năloare la animale mari. Pusei de nkIou (ie la 20 Jel la 150 lei bucata, pistoale «te precislc, de duel, etc. — Maro asortiment de REVOL VELE de toate măriinele şi do toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colocţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de anne.—Se găsesc: lot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe pt-oducînd arti/iţil pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiect» «le «crimă: săbii, florete, măscl, etc. IK Calea Victoriei No. 44 ii vc un ieşiri lîngă farmacia Brus C«1 d’întîiu şi cel mal înseninat magazin din ţară do ARME Atelier «le reparaţii 70-16 60 50 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB IIESKIA & SAMCJEL B u t: U R E S CI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecto publice şi face orl-ce schimb de monezi. 1 Cnmp. Vtnd 4°/o Bontă Aiuortisabiiu. . . stil 871- 5> » Amortisabilă. . . 99 */« 100 '/« ti»/o Obligat, de Stat (Cov. R.) . tot V, 102 5#/o » Municipale din 1883 9(5 »/. 97 V4 6"/« » . » t890 97 'U 97 •/« 5‘Vo Scrisuri Funciar Rurale . 92 ‘/I 92 V» 0% « » Urbane . 1011 '/•I 101 5»/» » » Urbane . 88 ‘/k 8S ■/. 5»/» » » » laşi. 80 3 /< 81 '/« Acţiuni Ranca Naţională. 1580 1590 — » » Agricolă . 195 — 200 » Dacia R otninta asig. fio — 115 » S-teu Naţionala asig. 125 130 — S-lalea de Constructiiml . 210 — 210 — Florini valoare Auslriacă . 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C!ş., Frankenthal şt ctt caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-fnrt AIM. „^rmilTAP’7 Socldnle pe iic^iiini pentru instalaţiunl de fabrici de apă gazoasă î ii l î 11 <1 si pest îi Strada Gizella, 1. Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria penlrn această fabricaţiune. Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile dm lume. Recomandă «parale patentate pentru apă gazoasă de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici. Aparate patentate pentru storilisare şi filtrare. Wjfoaiit* garantate prii» lege. Represcnlată: in Bucureşti şi Galaţi prin d-mil CA It O E 221 M»€HIKOBK i M In Iaşi prin d-nul RERAIf A RU SCHAECH ER 36-20 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA darului EPOCA se află în strada (’loinoiiţol No. 3. MAX LICHTENDORF «LA PAJEttA AMERICANA» Grand hotel Bulevard; B U C U B K H «: I Cel mal însemnat înniiaxiu si au.i-triace *Sellier ct BelloU). Mare asortiment de'«*l>leote «le vinătoare fiHCCCIorii «le arme. Avem in atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transforma şi repară orî-ce fel «Ie arme, cu garanţie. 9 ------ VÎNZARE ŞI ÎN RATE (60—45) ci»»* Ml ff JSEM 4' KJUL BEESTOIf WOLVERHAMPTON -COVEATRY- Cele mai renumite fabrici de ’Veloelpetîe din lume (Iară concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Rormnie XS. I. EEiSSL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-ce Yelocipode cu garanţie, fie Yeloeipedo de ori unde cumpărate Ilf/Vteci'en ghitMoanelor fasonate f/njnr o fi-re rfcsciiin. (25-1) VELOUTIWM Pudră de orez, preparată cu Bismuth iligienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. 20-2« t’H. FA Y, pari1*umor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte in toate parfumeriile. T1NCTURA INSTANTANEE rv I G 1Ă1TI NA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 Gel le Freres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale._ ____ 20—24 rT'li. Dzieyanosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa piuă Ia 7 seară. SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL.-BucurescI Calea Moşilor 59, vis-a-vis de Hotel Londra „EA TREI BRAZ1“ primeşte orl-ce r I Yanspor li i ri atît de Mărfuri Comerciale de Ia GARĂ la domicilia şi vice-versa, cit şi Obiecte «le greutate precum : Cazane, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SERVICIUL PROMPT. (sr»-7) 99 PATRIA 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE Şl DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, ludemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 iiwii—a La Administraţia ziarului EPOCA se află 3 de yînzare hîrtie maculatură cu chilogramul Preţ moderat. Prima Seminţeria Română Bucureşti, Str. Carol No. 23, Bucureşti Recomandă : Seminţele noii venite, aduse de la grlnarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut în 26 ani. Recomand: Lucerna qualitate superioară, cu certificate. «■azon qualitatea cea mal grea de 28 libre, etc. etc. DKVritc Hcnle pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor clientelă a mă onora şi anul acesta ca In anii trecuţi. Cu ţoală stima; Frie«lrlcli Plldncr, Succesor: Eugen Amiuann. S< (10-2) Taniar indian Crrifilon Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel. 2 fr. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18-18 .., y ap$ .t, • 'V.Hl Wa 99 99 — 3. FONDATA ÎN ANUL 1895 -»0C=3§C=3O Tipografia EPOCA e în măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-cefminat, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărl, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. Tipogiuilia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă dm cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţa. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foart e variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă orl-căror exigenţe. Eiefjanţă, acurateţa, promptituntne, ef'tinalate, — aceasta va fi deviza nouei tipografii. Bucuresel. No. 3.