SERIA IL—ANUL II, No. 95. NUMĂRUL 10 BANI A I50\ A MFATELE Incpp In 1 şi 15 ale fie-căretlunJ şi se plătesc tnt-d’a-uiia înainte In Bucureşti ia Casa Administraţiei In judele şi streină late prin mandate poştale Un an în ţarii HO lei; în sl ruinai ale 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » * » 13 » Un număr in străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 YINERÎ, 1 MARTIE 1890. NUMĂRUL 10 BĂNI ASPSCIITKO.K In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In .«treiniltule. direct ta udtHtnisiraţi& şi la leale oficiile de publicitate Anunciutl la pag. IV ..... 0.30 b. linia > » » III......i.— lei » * » > II.......3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul IT n număr v e c li i u 30 bani AÎ&WÎNIHTHAT2.V No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 ■EsrassaRHBiiKstamsmKHa Budgetul datoriei publice Iii In articolele precedente am fheut o comparaliune între conversiunea făcută de guvernul conservator la 1891 —1892, şi conversiunea făcută de guvernul liberal la 1880, cînd restul obligaţiunilor rurale in sumă de 25 mii., plătite chiar in anul 1880, au fost convertit e într’o noă datorie in obligaţiuni 0 la sută Iu suma de 31 şi juni. mii., cu prelungirea termenului de plată in 44 ani. Dintr’o eroare de condei am întrebuinţat cuvîntul de datoriile căilor ferate in Ioc de obligaţiunile rurale. Profit de opusiune pentru a rectifica această eroare şi fiind că vorbim de modul cum liberalii înţelegeau conversiunile, nu este poate de prisos a reaminti şi o altă conversiune făcută în aceleaşi condiţiuul: Conversiunea din 1881 cînd suma de 5% mii. rămasă neplătită din imprumutul domeniul de 77 mii. s’a convertii. într’un alt împrumut a căruia termen de plată a fost prelungit de ia 1891, cînd era să expire împrumutul domeniul, plnă la 1931. Vin acum la un alt fapt care în seria de acusaţiuni conţinută în expunerea de motive a d-lul Ministru de finanţe în contra politicei financiare a partidului conservator, joacă un rol însemnat. Guvernul conservator înfiinţase la 1892 o casă de amortisment chemată a concentra sub o administraţie specială toate acele sume ce proveneau din vinzare de bunuri, cari prin urmare nu puteai! ii privite ca intrînd între veniturile normale anuale ale Statului, ci constitueafi un capital înlocuind bunurile viudute şi erau destinate a li transformate în rentă spre a deveni productive. Se stabilise ast-fel o amortisare regulată a datoriei publice, mergind crescind cu cit creştea masa bunurilor vindute. Nu aprobă d. Cantacuzino înfiinţarea acestei case de amortisment, (ie fel de politică financiară este aceia, zice d. Ministru de finanţe, care împrumută renta 5 la sulă cu curs de 93,50, ear pe de altă parte rescumpâră rentă de 4 la sulă cu curs de 84.50. Am putea răspunde d-lul Cantacuzino că efectele amortismentului sunt în toate ţările a-celeaşi, că este în natura lucrurilor ce a-mortisarea datoriei publice să profite creditorilor Statului, căci altminterea el n’ar primi o asemenea combinaţiune. Pornind din acest punct de vedere şi obiceiul adoptat de Statul Romîn de a împrumuta în rentă amortisabilă, cu o-bligaţiune pentru Stat de a amortisa la epoce fixe, oiT care ar fi situaţiunea financiară a ţărel, poate fi condamnat, căci acum în adevăr împrumutăm cu cursul de 84.50 şi chiar cu cursuri inferioare si plătim renta la cursul de 100. Dacă d. Cantacuzino ar fi vroit să fie logic, ar trebui să respingă acest sistem de rentă amortisabilă şi să ceară înlocuirea prin rentă perpetuă. Dar este de prisos să mă întind mal mult asupra principiului amortismentului, nu interesează chestiunea ce ne preocupă, căci casa de amortisment înfiinţată la anul 1892 se găseşte cu totul in alte condiţiuul. Care a fost scopul cînd s’a înfiinţat casa de amortisment ? Statul Romîn, pentru unele motive economice şi de ordine morală, s’a decis a vinde moşiile sale în loturi mici la ţărani, înstrăinează prin urmare un capital naţional care represirită o valoare de sule de milioane. Era lucru firesc ca Statul să se gîndească a înlocui acest capital înstrăinat printr’un alt capital de aceaşl valoare, căci alminterî ar fi micşorat în proporţiunl colosale averea naţională. Nu este scris in nici o carte financiară, nu a trecut prin mintea nimănui că o geueraţiune are dreptul de a înstrăina o parte a avere! publice pentru a întrebuinţa aceste sume în cheltuell curente anuale şi să lase ast-fel genera-ţiunilor viitoare toate sareinele, fără a le lăsa insă si un capital naţional corespunzător acelui ce a existat Înainte. O ştie d-nul ministru Cantacuzino a-ceasta lot atit de bine ca şi noi, căci deja in anul 1881, în timpul guvernului liberal, se făcuse o lege care dispunea ca ţoale suinele provenite din vinzare de bunuri mari sad mici să lie depuse a cassa de depunere pentru a fi între- buinţate la răscumpărarea datoriei noastre publice. In aceiaşi ordine de idei şi guvernul conservator prin legea de la 1891, cînd s’a pus in aplicaţie legea vîn-zăreî moşiilor Statului în loturi mici, a dispus asemenea că partea cuvenită amortizărel să lie depusă în acelaşi scop la cassa de depunere, iar partea care constitue venitul anual al bunurilor vândute să fie jnşerisă ca venit în budgetul anual. Ce se întîmplă însă. nici guvernul liberal piuă la 1888, nici guvernul conservator în primii doul ani, nu s’ai! conformat acestei legi. Din cauza dificultăţilor budgetare, cu aulorizaţiunea Camerei, att înscris sumele depuse la cassa de depunere între veniturile publice a-nuale. S’a desaprobat atunci această procedare şi de liberali şi de conservatori şi tocmai pentru aceasta d-nu ministru Cîherniani, îngrijit de aceste porniri şi spre a pune un capăt pentru viitor cel puţin, acestor tendinţe antifinanciare, a înfiinţat la anul 1892 o casă specială, chemată a aduna toate aceste sume şi a cumpăra rente în sume egale cu sumele primite de la ministerial de finanţe. Experienţa a dovedit că bine a făcut ministrul de atunci, căci de la 1892 încoace nici o sumă din vinzare de bunuri n’a mal figurat în budgetul Statului. Eală rolul casei de amortisment înfiinţată la 1892. Cînd prin urmare d. ministru de finanţe pretinde că ne împrumutăm cu rentă cu un curs şi res-cumpărăm renta cu un alt curs mal defavorabil şi că prin urmare se păgubeşte statul, confundă nişte lucruri cari n’afi nici o legătură între ele. Cassa de amortisment nu face de cît se lnlocu-ească printr’o valoare mobiliară egală acel capital imobiliar ce statul s’a hotărît să tnstreineze tjin averea naţională, şi ast-fel se amortizează cu atit. datoria noastră publică cu cît descreşte domeniul imobiliar al statului. A trebuit să vie Ia ministerul de finanţe d. Cantacuzino pentru a pretinde că principiul este greşit şi păgubitor intereselor statului. Dar nici d. Cantacuzino n’o crede şi în realitate toate aceste critice n’afl alt scop de cît de a găsi o explicaţiuiie şi nn pretext pentru modul straniu cum guvernul actual a alcătuit budgetul său pentru anul 1896-97. D. Cantacuzino a revenit la greşelile din trecut şi pentru a echilibra budgetul a înscris între veniturile ordinare ale statului şi toate sumele destinata casei de amortisment. Ast-fel a trecut în budget suma de 2 mii. anuitatea bunurilor ce se vor vinde în cursul anului 1896-97 ; a mers chiar mal departe, a înscris intre veniturile budgetare şi o sumă de 3,600,000, banii adunaţi la casa de amortisment şi cari nu fusese însă încă întrebuinţat! pentru cumpărare de rentă. A mal trecut in budget suma de 300,000 lei, valoarea cupoanelor rentei ce se găseşte în casă şi este un noroc că renta deja cumpărată de casa de amortisment este toată anulată, căci de sigur că d. ministru era să vîndă şi renta toată ce o găsea în casă pentru a o înscrie între veniturile budgetare. Cînd un ministru de finanţe să pre-sintă cu un asemenea budget, trebue să aibe şi curagiu! să ia respunderea faptelor sale. Aşi fi înţeles pe d-1 ministru dacă ne ar fi zis că, neputind echilibra budgetul alminterea, propune să se suspende pentru un an operaţiunile casei de amortisment, dar aceasta nu pentru că principiul în virtutea cărui a fost înfiinţată este rău, ci pentru că nevoile, Statului o cer. O asemenea declaraţie ar fi fost demnă şi leală şi n’ar fi creat nici un precedent pentru viitor. A urmat însă o altă cale d-1 ministru de finanţe: aceea a acusaţjunilor şi a insinuărilor răutăcioase in contra adversarilor politici. Aceasta ne dovedeşte incă odată că d-1 Cantacuzino, cu toate că a ajuns ministru de finanţe, tot a rămas vechiul redactor al Voinţei Naţionale. M. Kalţ Marţi 5 Martie 1S1M», EPOCA va îucejM! să iHiblicr fu foileton aii-mii’uDilu ]*it‘să AVENTURILE UNEI SOACRE oometlie tutr'un act deci. lDini. Tcleor, premială de SocÂetalea Presei, jucată cu un SUCCes strălucit la ultimul bal al Societăţcl. DESTĂINUIREA INTRIGILOR IN CHESTIUNEA NAŢIONALĂ «Sindicatul» Hrote.— Consultaţia de la Academic. — Discursul de la Iaşî.—Organizaţie eu jurâmint de oarbă «sen II a re dar Iară scop mărturisit. După întemniţarea colegilor noştri din comitetul naţional, împrejurările noastre de-acaşă au făcut, ca noi exilaţii sau refugiaţii de aici, în înţelegere cu o seamă de bărbaţi capabili şi liberi din Transilvania şi Ungaria, să determinăm cîie-va acţiuni politice în lupta naţională de a-1 casă, cum era d. p. adunarea naţională din [ Sibiu, din Noembrie 1894, congresul naţionalităţilor din astă vară la Budapesta, etc. In sfîrşit astă toamnă colegii noştri aii fost amnistiaţi de restul osîndei printr'un act de graţie împărătească. Tovarăşii noştri graţiaţi odată, se întrunesc la Budapesta. Dl. Dionisie Pdzmdndi, deputat Kossu-thist şi şovinist de cea mai extremă nuanţă, se ţinea mereu de soci ei (dea amicilor noştri. în curînd aflăm că amicii noştri aii trimis o deputaţiune din sinul lor la guvernul unguresc. Depntaţiimea se prezentase într'adevăr la membrii guvernului, d-nii Baron Bdnffy şi Erdfly. Dată fiind temperatura ridicată a patimilor naţionale şi aici şi peste munţi, a-cest demers treimea să facă o rea impresie şi aici şi dincolo. Intre noi exilaţii impresia luase proporţii de indignare, dar mai ales de îngrijire. Ne temeam, că energia luptei naţionale ar putea slăbi în urma acestui demers, pe care noi . il apreciam nu numai ca un pas politicos ci mai ales ca pas politic. Urma a dovedit,, că era politic. Dar se va vedea mai lirziu, din desfăşurarea situaţiilor, că în ce sens era şi în ce sens nu era păgubitor acest demers politic,pentru interesele noastre naţionale. „Sindicatul" iîrote Intr’una din zilele lui Septembrie, d-nii Brote şi fraţii Septimiu şi Liviu Albim vin la mine şi d-nu, Brote ’mî spune, că el va , institui un sindicat asupra institutului tipografic (Tribuna şi Foaia Poporului) din Sibiu. Eu n’aveam să mă pronunţ pentru că evident, nu puteam să mă pronunţ, de oarece n umai cel ce are un drept poate institui un sindicat asupra unei averi. D. Brote susţinea, că ar fi avînd acest drept ca ex-proprictar al institutului, pentru că din preţul de vinzare de 12,000 fiorini d. Raţiu nu i-ar fi plătit de cît 2500 fiorini, etc., tot lucruri asupra cărora nu mă puteam pronunţa, mai ales în lipsă totală de acte, registre, etc. D. Brote îmi venise cu această împărtăşire la cîte-va zile după demersul amicilor noştri amnistiaţi, la guvernul d-lui Bdnfy. «Consultaţia» de la Academic A donaşi după această împărtăşire primesc un bilet de la d. Brote în care'mî spune, că are însărcinarea «să mă roage să iau parte la o consultaţie» «la Academie» în afacerea discutată eri, şi speră că nu-l voi refuza, cu atit mai mult «fiind că o să fie vorba şi despre o orientare asupra situaţiei actuale (după demersul la Bdnfy > etc.) AUam dus şi eu. De faţă erau fraţii Albi ni,. Brote şi vro 7-8 membri marcanţi din partidul liberal de aici. Pe atunci însă partidul liberal era în opoziţie. Spre surprinderea mea, «afacerea discutată eri», sindicatul, nici n’a fost pomeţ uită, cm un singur cuvîht măcar. Discuţia era pe tema: oare martiriij frînţl fiziceşte şi moraliceşte de reclusilinca de 14 luni şi «Influenţaţi de guvernul conservator» nu vor fi oare pe punctul de a depune armele ? Alai ales că fuseseră la Bdnfy şi Erddy şi aceasta în societatea unui Păzmănchj, duşman implacabil al Romînilor. Eu, ştiu că aveam această temere în dup sincer. Am fost însă surprins, cînd am văzut şi pe alţii, liberali marcanţi, că parcă-mi fac mie concurenţă pe tema intransigenţii. «Consultaţia», după obiceiul nostru al tuturora, s a terminat fără nici o hută-rîre. Eu însă prinsesem în cursul discuţiei o frază : noi (liberalii) nu putem fi desintere-saţi, din contră trebue să ştim tot ce se jjetrece acolo, mai mult . noi trebue să conducem lucrurile. Ne-am despărţit şi pînă în ziua de azi, eu cu liberalul, care întmn moment de lipsă de «precauţiune diplomatică», scăpase fraza, mani mai avut ocasie să discut. Discursul de la Iaşi La vre’o 2 săptămâni cade guvernul conservator, vin liberalii şi în curînd and de discursul de la Iaşi. Oamenii devotaţi ai d-lui Sturdza îmi spuneau, că discursul e grozav, splendid, că s ar fi telegrafiat «500 de cuvinte» din el în străinătate. II citesc şi eu. D-l Brote mă întrebă, ce impresie m i-a făcut discursul, pe care, dumnealui îmi spunea atunci că-l cit ise înainte de a fi. rostit şi despre care el, d-l Brote, părea a fi foarte mulţumit; «la ori-ce cas nu e o retractare» îmi zicea amicul meu politic pînă alallă-eri. Eu îi spuneam, că nu atribusse o deosebită importanţă politică, decît frazei «Monarhia austro-nngară, ast-l'el cum e constituită, este o necesitate pentru România», etc. Mi se părea lămurit-, că numai aşa, ca o amplificaţic, nu putea fi introdusă acea frază, caracteristică într’un discurs-pro-gram. Acea frază, mă gîndeam eu] nu putea fi introdusă decît de cine-va care are un puternic interes, ca Statul, ai cari supuşi romîni luptă pentru autonomie (programul naţional de la Sibiiu deci pentru o schimbare a constituţiei)—să rămînă.cum e constituit. Se’nţelege, că aslă-zl bănuiala mea de la început e confirmată şi e transformată în o profundă şi dureroasă convicţiune ! Mi-aduc perfect de bine aminte, cum căuta d-l Brote să mă convingă, că citise discursul de mai multe ort şi cu foarte mare atenţiune, dar, că lut i «se pare,» că fraza cu pricina sună alt-fel şî anume : «astfel cum sunt constituite popoarele ! !... De aci încolo lucrurile se încurcă la Sibiiu pe tema proprietăţii institutului tipografic. Sindicatul a remas o idee a d-lui Brote. La Sibiiu însă «omul de încredere» al d-lui Brote: d-l Liviu Albini «face treburile acestuia, a naţionalistului intransigent» faţă de «trădătorul Raţia», despre ; care d-l Brote îmi citia fel de fel de cores- { pondenţe, care de care mai «compromiţătoare,» dar cari astă-zi, au să apară, cred, i curate calomnii. Intre aceea confusia creşte. Organizaţie eu jurămînţ de oarbă ascultare dar fără scop mărturisit. Intr’o si vine d. S.e.ptimiţi Albini la mine şi ’mi comunică, că Brote convocare,. poate ’ţi-o ti spus şi ţie(!), «o conferinţă a amicilor noştri la Braşov». D. Albini avea două hârtii în mina. îli trimisese d. Brote cu ele la mine să le citesc şi să le iscălesc, căci d. Brote, cel cu: fraza stereotipă «legăturile mele» erijase, cu. de la marele patriot liberal putere, un noii] principiu de tactică politică : se ferea de. mine ca de foc, îi era groasă de întrebări şi dediscuţiuni, aşa că făcea lucrurile singur,f la inspiraţie mai înaltă. Albini, săracul, le copia f rumuşel şi rni le aducea şi mie iscălite gata, ca «să-’midau părerea» !.:. Una era o scrisoare de bineventare publicată deja. Am. iscălit'o. Alai era însă o hîrtie cu nişte, paragraft misterioşi şi cu o formulă de\ jurămînţ, era : tui plan de «organisaţiune nouă», mai «sistematică» ! In virtutea acestui plan întreg poporul romînesc de a-casă este împărţit în 12 judeţe, în fie-care un şef; poporul e legat printr’un jurămînţ de oarbă ascultare către şefii nevăzuţi ai cauzei naţionale, dar-în afară de ascultare oarbă încolo nimic, nici o vorbă despre scop. D. Albini spunea, rîzînd, că se miră şi el, că «Brote umblă cu conspiraţii» pentru că e antirevoluţionar cunoscut. Se ţine conferinţa la Braşov-, la 11 Decembrie plecăm la Sinaia, ca să ne consultăm cu amicii intransigenţi ai cauzei naţionale în contra «trădătorilor Raţiu, Coroiatul», etc. Aci sosiră vr’o 7—8 amici, nu s’a discutat nimic serios, poveşti, grozăvenii despre «trădătorii din comitet», şi «impresiuni despre situaţia de a casă». De o dată văd, că d. Brote deschise o uşă de la o cameră de alături şi întors spre noi chiamă: «Rog Maliţii Apuseni să poftească in lăuntru» ! Erau doi preoţi şi nn tîner! Intr'un tirziu Munţii Apuseni sunt di* mişi şi d. Brote strigă «Hunedoara»; erau doi amici, intră şi ei ud confessionem fidei! Pînă în ziua de azi d. Brote n’a crezut de cuviinţă să-mi spunu. ee rost avea acea caraghioasă «convorbire tainică» dar am aflat-ode la alţii. Despre acţiuni politice: nimic, absolut nimic. Eu căutam să conving pe cîţî-va amici de trebuinţa absolută de manifestaţii an târna ghiare în faţa Alilleniului, de o manifestaţie elementară a poporului romînesc în contra Ungurilor, în mijlocul Vienei (o vouă deputăţie monstruoasă), etc. Discursul de la Iaşi, stăruinţa d-lui Brote, cel cu «legăturile sale», de a pune mâna pe situaţia naţională din Transilvania, Mtttemul d-lui Slavici, conspiraţia asta în gol, cu jurămînţ de oarbă ascultare dar fără scop mărturisit, erau indicii destul de concludente pentru mine, dar d. Hrote nu avusese încă «autorizaţia» de a se pronunţa, coutinua a face; pe intransigentul faţa de «trădătorii de la Sibiu». Aurel ('. Popovld Simpaticul şi eminentul conferenţiar D. Disescu, a vorbit de curînd la Ateneu lu aplausele unui auditor ales, despre fobii, şi a arătat admirabil, cu numeroase exemple ştiinţifice constatate, cum acele idei fixe, acele obsesiunl şi •temeri fără sens pot să transforme pe oamenii cei mai normali în maniaci nenorociţi pentru Întreaga lor viaţă, căci anevoie se găseşte leacul unor boli cari ţin mai mult de domeniul moral de cit medica]. Singurul remediu care ar avea oare-care sorţi de isbindă, ar fi doarsugestiunea care s'ar face pacientului atins de o iobie. în adevăr, un om are de pildă o frică copilărească ort de cile ori trece prin curtea unei biserici in timpul nopţel, Dacă medicul ar căuta zi cu zi să-i sugereze ideia că faptul de a (rece pe din naintea unei biserici nu prezintă absolut nici o primejdie, poate că ar isbui să-l debaraseze de fobia asta care-i torturează mintea. Ceea ce:’! mal grav, e că fobiile sunt molipsitoare, diipâ ppiniunea unui medic Însemnat din Franţa, care publică în revista La Semaine mtdicuVc un studii! foarte documentat asupra fobiilor privite din acest nou şi interesant punct de vedere. Credem că facem un servicii! cititorilor povestindu le pe scurt ctt,e-va din caşurile curioase de phobies ă denx observate în principalele spitale din Paris şi expuse In articolul din La semaine medicale. Aceste phobies ă denx sunt de două feluri : simultane şi comunicate. In prima categorie intră fobiile de cari ’s cuprinse In acelaşi timp şi esact sul) aceiaşi formă, două persoane, cari nici nu s’ati InUlnit vre-o dată macaf; din categoria a doua fac parte fobiile cari se transmit prin ereditate de la ascendenţi la urmaşii lor, sau prin contagiune între indivizi cari sunt în raporturi continue. Aceste din urmă ni se par mal importante de aceia vom da cile-va exemple, spre a clarifica chestiunea pe deplin. * * * Un profesor de la un licefl din Franţa suferea de ceea ce’n termeni medicali se numeşte hentaiophobie. adică nu putea, să suporte vederea singelul, nici să as -uite liniştit povestiri de războaie, de revoluţii, asasinate, etc. Fobia asta era aşa de 'acută' In cît într’o zi pe cînd traducea elevilor din latineşte istorisirea morţel lui Seneca, a căzut leşinat de pe catedră tocmai in momentul cînd ajunsese la pasajul în care filozoful Roman îşi tae vinele ’n bae şi pliveşte cum picătură cu picătură se scurge din trupu-l convulsionat sîngcle, viaţa. El bine, majoritatea şcolarilor acestui hc-matofob contractaseră aceiaşi frică ciudată ca şi dascălul lor. Alte cazuri: Toţi membrii unei familii destul de numeroasă, ori In ce ocazie se’nlîlneau, fie veselă, lie tristă, începeau să se pună pe plîn-sele cari nu aveai! nici un motiv serios. Afară de asta, La ISe-maine Mddicale vorbeşte de frica bizară, de care sufereau unele persoane de a nu roşi cînd se plimbau pe stradă safi se afină intr’un local în mijlocul unul public numeros. Idea aeeasia fixă era aşa de înrădăcinată în spiritul lor, în cît erytrofobii aceştia evitau în tol-d'a-uiia să treacă pe uliţile mal populate, pe cari eraă siguri că vor deveni roşii ca para focului. Doctorii cari âft lngry.it pe erytrofobi, pretind că mal îu tot-d’a-una afl descoperit caşuri analoage la părinţii lor. Dar fobiile nu se transmit numai do la om la om, ci şi la animale. Ast-fel, La Semaine Medicale povesteşte că o cucoană era atinsă de agoraphobie, sau mai pe rominesle pacientă se ferea ca dracii'de*făniie să meargă-prin mijlocul stradelor.—Ei bine, un cline care-o’nsoţea adesea s’a molipsit şi el de la slăpînă sa şi chiar cînd eră lasat singur nu putea să meargă decît tiptil pe lîngă zidurile caselor. O speţă curioasă de fobii comunicative sunt acelea «ari afectează pielea holnavu-1 ui: dermatofobiile. De pildă : un bărbat, care sta foarte bine sub raportul curăţeniei şi al bigienel, i-a intrat odată ’n cap, lam-nisam, că are rte. Chinuit de ideea asta, a început să sescar-pine ’nlr’una pe corp, piuă cînd, fireşle, au apărut nişle mici băşicuţe, a căror vedere a agravai şi mat mult fobia lui. Medicul la care s’a adresat riiosul imaginar, a constatat cu mirare că şi nevasta şi copii conta-giascră aceiaşi nevroză cutanată. * * * La Semaine medicale crede că.un studii! serios asupra acestor phobies ă denx, ar fi d’o imensă utilitate pentru ştiinţă. Cine ştie, adaogă citata revistă, poate s’ar vedea că exista fobii de sililis, de tuberculosă, de tifos şi-ntunci vindecarea acestor maladii ar îi posibilă numai prin sugestiuue, Mal ştii minune! Lexicon. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) Noile credite.— Voluntari pentru A-frica.— Ntiri «le pe dmpul de luptă.—Italia şi tripla a-llHnţă Roma, 28 Februarie. Opinione anunţă că In proiectul ce guvernul va presenta Camerilor la 17 Martie, se va indica cifra noilor credite şi mijloacele de a le acoperi fără a spori imposi-tele. lntr’o scrisoare adresată ziarului lanfulla, fostul colonel Garibaldi Fazzari anunţă, în privinţa proiectului de a forma o legiune de voluntari pentru Africa, că s’ar putea Înrola 60,000 de oameni tntr’o lună. Noile Întăriri care ai! plecat In Africa aă fost aclamate de populaţie. Roma, 28 Februarie. Ducele Sermonetta a adresat representan-ţilor puterilor la Roma o circulară expri-mînd Încrederea sa In cooperarea lor amicală şi resoluUunea sa de a menţine şi de a desvolta raporturile de amiciţie dintre Italia şi ţările ce el represintă. Massauah, 28 Februarie. Armata Negusulul, care înaintează încet, se altă Încă la Eusticio. Maiorul Salsa, care a fost primit de trei şefi al Iul Makonnen, a plecat, In dimineaţa zilei de 26 Februare In lagărul Negusulul. Comunicaţiunile cu Rassala nu sunt Întrerupte. întoarcerea oamenilor In viaţă Încă după bătălia de la Adua continuă. Berlin, 28 Februarie. «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» vorbind de noul cabinet italian, exprimă speranţa că politica străină a Italiei nu va suferi nici o schimbare. Acest ziar reaminteşte că In 1891 d-nu di Rudini a relnoit tripla alianţă şi a Întreţinut In tot-d’auna cu Germania relaţiunl amicale. Noul cabinet poate compta pe sprijinul Germaniei, cu atlt mal mult cu cit Germania este sigură că guvernul italian va urmări o politică de pace In afară. Ştiri Marmite Pentru întreţinerea pompierilor cari pe viitor vor forma un corp separat, comuna Bucureşti va trebui să con-tribue anual cu suma de 186,000 lei. Inspectorii generali al armatei vor începe la 15 Martie inspecţiunile în corpurile respective. * * * Marţi seara s’a jucat la Teatrul Naţional Ertarea piesă în 3 acte de Jules Lemaitre, pe care tînărul artist Liciu şi-a ales-o pentru debutul săă. Debutantul s’a relevat ca un talent puternic şi original. Jocul săă admirabil de natural, e lipsit de stîngăcia şi tidimitatea acelora cari pun pentru In-tîia oară piciorul pe scîndurile scenei. Suntem siguri că nu vom rămîne prooroci mincinoşi, prezicînd că d. Liciu va face o frumoasă carieră. * * ic Al. XIII congres didactic se va întruni în oraşul Focşani în zilele de 28, 29 si 30 Martie 1896. Cestiunile de discutat, fixate de Congresul din Brăila, sunt: 1) Dacă cursul inferior trebue să fie comun pentru şcoalele clasice, reale, comerciale, aşa în cît să dea un tot complet de cunoştinţe. 2) Programa clasei I secundare. Ultimul termen pentru trimiterea «memoriilor», este la 18 Martie a. c. Manuscrisele vor fi adresate d-lul V. D. Păun, directorul liceului Lazăr, pre-sidentul sub-comisiunil însărcinate de comitet cu coordinarea memoriilor. * * * D. Alexandru Vlabută va începe publicarea unei biblioteci populare sub titlul «Literatura aleasă», prin care va pune la dispoziţiunea publicului romln cele mal bune scrieri naţionale şi traduceri din operile marilor literaţi al străinătăţii. Volumul de peste o sută de pagini nu va costa de cît 25 de bani. In această întreprindere d. Al. Vla-huţă îşi va asocia pe cel mal distinşi scriitori şi traducători. INFORMAŢII Din Bucureşti se telegrafiază ziarelor din Budapesta, că e vorba de o acţiune politică paralelă ce s’ar inaugura în Balcani între Bo-mînia şi Grecia. E vorba de restabilirea relaţiu-nilor diplomatice dintre Romînia şi Grecia şi-apoî de o alianţă ce s’ar încheia între aceste două state. înregistrăm pur şi simplu ştirea. D. Al. Lahovari se va întoarce în Capitală la finele acestei săptămînl. Prinţul Dimitrie Chica critică foarte aspru situaţia politică pe care a creat’o guvernul şi mal ales d. Dini. Sturdza. D. Chica a declarat următoarele la Joekey-Club: — N’am luat euvîntul şi nici n’am asistat la vr’o întrunire intima a guvernului şi a fruntaşilor partidului, de oare-ce situaţia e atît de desperată, în cît nu se mal poate îndrepta nimic ! D. Dim. Athanasescu, delegatul macedonenilor la Constantinopol pentru a cere înfiinţarea unul episcopat romîn în Bitolia, a sosit ieri în Capitală. S’a comentat foarte mult ieri prin culoarele Camerei, că d. Eugen Stătescu în mijlocul şedinţei a părăsit banca ministeriala şi împreună cu d-nil G. A. Scorţeşcu, C. T. Grigorescu, Iarca, G. C. Do-brescu, Al. Scorţeanu şi N. T. Popp toţi amici al d-lul N. Fleva, s’a retras în salonul preşedintelui Camerei. Ministrul justiţiei a stat în conferinţă aproape două ore. In timpul acestei consfătuiri, d. Sturdza de şi chemat de urgenţă la Palat, n’a părăsit de loc banca ministeriala. Scopul acestei consfătuiri a fost o Încercare a guvernului de a izola pe d. Fleva de amicii săi. încercarea n’a reuşit. Curtea de Casaţie va judeca la 5 Martie recursul d-lul deputat G. A. Scorţeşcu în contra sentinţei Curţii cu juraţi din Iaşi, care-1 condamnase pentru calomnie. UN BUDGET DE SCAMATOR Budgetul d-lul Gogii Cantacuzino. — Jaf lu caisa de amortizare.—Cum funcţiona casa de amortizare. Augajamciitelc Mini istm Iul de finanţe Budgetul d-lul Gogii Cantacuzino Nu mimai că d. Gogu Cantacuzino a pre-zintat un budget contrariu tuturor regu- lilor financiare, nu numai că s'a făcut de rîs Ministrul de finanţe cu teoriile sale copilăreşti din celebra sa expunere de motive a budgetului datoriei publice, dar d. Cantacuzino a presentat budgetul şi în con-diţiuni necinstite. Vom arăta aci cîte-va din expedientele cari se ascund în opera financiară a a-cestui bărbat politic care ca gazetar n’a scris un articol, care ca orator nu s’a semnalat prin vr'un disenrs, şi care ca financiar a prezentat ridiculul budget pe anul 1896-1)7 şi care pe baza acestor titluri are legit ima pretenţiune de a deveui şeful partidului liberal Jaf Iu casa de amortizare Guvernul conservator întocmise o casă de amortizare în care trebuiau să se verse toate veniturile din vînzarea moşiilor Stalului, de oare-ce acestea proveneau din o alienaţiune de capital, şi guvernul conservator voia să-şl lege mîinele ast-fel în cît chiar dacă ar fi vrut, să nu fi putut să întrebuinţeze aceste resurse extraordinare pentru echilibrarea budgetului. Acesle piedici însă n'au oprit pe ci. Can-lacuzino. El face o expunere de motive a budgetului datoriei publice, prin care critică casa de amortizare, îşi aşterne teoriile sale cle-alungul a trei coloane de ziar, dar nu consacră nici două rînduri pentru a expune —ceea ce era mal interesant — vederile sale asupra întrebuinţării acelor resurse extraordinare. La prima vedere credeai că d, Cantacuzino expune în mod platonic nişte teorii inofensive de dorul de a arăta că a citit un tratat elementar de finanţe. Concluzia practică însă se găseşte în expunerea de motive a budgetului 'general, unde fără a mai aminti teroriile sale şi fără vr’o altă explicaţie, furişează la venituri următoarele cifre: 2.000.000 din anuitatea bunurilor vîndute conform legilor din 1881, 1889 şi 1896. Acesta este venitul probabil din vînzarea moşiilor Statului pe anul 1896-97, venit extraordinar, care nu se putea întrebuinţa ca resursă ordinară la echilibrarea budgetului. Dar nu e numai atît. El mai găseşte în casa de amortizare 3.600.000 lei capital adunat din anii precedenţi şi cu care nu se rescumpărase încă rentă. Şi această resursă de două ori extraordinară, o varsă ministrul de finanţe în budget. Şi, în fine, mai înscrie la venituri 300.000 lei, de la cupoanele obligaţiunilor deja răscumpărate. Pentru a’şi da seamă cititorii de imensitatea acestui procedeu, vom arăta pe scurt cum funcţiona casa de amortizare. Cum funcţiona caisa de amortizare Casa de amortizare se alimenta, mai tntîi, din venitul vînzăriî moşiilor Statului. Cu aceşti bani se rescumpăra rentă şi nouile obligaţiuni cumpărate erau perforate, pentru ca nu cum-va să-i treacă prin minte unui Gogu Cantacuzino oarecare, ca vr’o dată să mai pue în circulaţie aceste obligaţiuni. Cupoanele însă ale acestor obligaţiuni produceau dobîndă casei de amortizare, ast-fet în cît cu venitul lor se rescumpăraii alte obligaţiuni şi prin dobîndă compusă se stingea datoria publică. D-nu Cantacuzino a luat pentru echilibrarea bugetului şi venitul din vînzarea moşiilor Statului pe anul viilor şi un capital de 3.600.000 franci, care încă nu se convertise în obligaţiuni, şi cupoanele obligaţiunilor. Dacă nu s’ar fi perforat obligaţiunile cele vechi rescumpărate, de sigur că le-ar fi pus şi pe acelea în circulaţie. Se poate însă ca el să pue să se tipărească din noii acele obligaţiuni, pentru a le utiliza la echilibrarea bugetului, precum putem să ne aşteptăm că după ce a făcut din venitul vînzăriî domeniilor un venit bugetar, să nu se mărginească la aceste domenii şi să scoată în vînzare pădurile Statutul şi edificiile publice, şi din vînzarea palatului regal sau al Curţii de Argeş să-şi echilibreze bugetul. Angajamentele ministrului de finanţe Se ştie că guvernul actual luase angajamentul ca să desfiinţeze impozitul căilor de comunicaţie. Iată ce zice la Iaşi d-nu Sturdza înainte de alegeri: «Un punct principal al programului nostru este desfiinţarea cu desăvlrşire a impozitului personal numit al căilor de co- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 40 ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORTEÎ PARTEA A DOUA UN SUVENIR DE FAMILIE — Nil, domnule, nu se lucrează seara la noi, dar nu ştifl dacă D-şoara lăsa stă seara la lucru. — Ce vrei să spui cil asta ? — D-şoara Lisa nu mal este aici de o lună. — Cum ! Lisa nu mal este aici, zise Panafieu neliniştit, dar unde lucrează ? *— D-şoarele din atelier ziceai! că nu mat lucrează ... că ... a găsit un domn bogat. Panafieu simţi un fior treclndu-1 prin vine şi o sudoare rece care-i curgea pe frunte ; i se muiaţi picioarele,—se apucă de rampa scărel ca să nu cadă. — A ! zise nenorocitul, c&utlnd să ascundă durerea cure’l cuprindea. Ucenica ’l Întrebă : — Dar nu ştieal aceasta, domuule Paule i1 — Hui! zise el, lndreptlndu*se, cu un fulger In privire, crezlnd că mizerabila spusese tovarăşelor sale de atelier că el accepta purtarea el destrăbălată ; a zis că şcieam ? — Nu ! a zis că nu mal eraţi Împreună de o lună şi că credea că şciţl că a găsit pe cineva. — Da, da, este adevărat! bolborosi nenorocitul, nu mal suntem împreună de o lună ; dar nu şcieam că nu mal lucrează aici, şi voeam să-I vorbesc . . . Mulţumesc, Rosalio... — La revedere, domnule Paule. Şi copila se întoarse în atelier zicînd: — E cu putinţă să părăseşti un aşa bun şi drăguţ băiat ? Panafieu se scobora pe scară ca un om beat, ţinlndu-se de rampă ca să nu cadă, scuturlnd din cap ca să alunge gîndurile rele ce-1 întunecat! pînă şi vederea. Această Iovitură-1 dobora, nu putea să creadă ; Lisa, singura şi adevărata lui a-fecţiune, aceea pe care o luase curată şi săracă, Îl înşela; tovarăşa lui de bucurie şi de meserie, Lisa lui, venea la el, în fiecare seară, ieşind din braţele altul, şi buzele el ştergeaţi Intr’o sărutare urma umedă a sărutatulul celui l’alt, a «tlnărulul bogat», cum spusese Rosalia. îndată ce fu în stradă, începu să alerge; tot restul zilei, alergă pe strade, pe cîm-pil, fără să ştie unde mergea. Spunlnd la vlnt cuvinte incoherente, străbătu Parisul, niergînd, mergînd mereu, urmărit de amintirile sale... Pe seară, se aşeză pe banca unul bulevard şi Începu să pJlngă cu hohot. Se îngrămădeau oamenii în jurul lui, văzu acesta, se stăpîni şi, sculîndu-se, şterglndu-şl o-chil, se Îndrepta către mahalaua în care locuia. Nenorocitul ajunse acasă, furios, cu o-chil uscaţi. Se întinse pe pat, zicînd : — Clnd se va întoarce în astă seară, el voi vorbi... avind aerul liniştit. Nu ştiu nimic... o! nedemna... Luă o carte şi desclu'zînd-o la întimplare citi: «Se cunoşti viaţa şi să te feloseştf de ea; nu, nimic nu mă va face să îndur mal puţin suferinţele cari sunt partea omenirei. «Sunt prea bătrîn pentru a mă deda plăcerilor şi prea tînăr încă pentru a nu le dori; ce-mi mal rămîne să cer lumei? Lipsă, neputinţă, nesuferit refren care revine fără încetare la urechile mele, şi pe care omul insuşi îl repetă cu o voce slăbită la toate ecourile. «In fie-care dimineaţă înlîmpin cu spaimă sosirea unei zile noui, şi plîng amar gîn-dindu-mă că ea nu va îndeplini nici una din dorinţele mele. Zi nefastă care veste-zeşte cu stăruinţă speranţa chiar a mulţă-mirei, îmi aduci desgustul unei zadarnice şi importune experienţă printre creaţiunile iz-vorlte din o imaginaţiune excesivă. «Apoi vine noaptea, cred să ating momentul clnd voi putea să redau odihna membrilor mele zdrobite, şi repausul fuge iarăşi de mine, visuri stranii mă inspăi-înlntă. Acest Dumnezeii care-mi agită inima, care mişcă udînc toată fiinţa mea, nu poate nimic în afară de mine, asupra unei nature nemişcată, şi rănita duhorit sub povara existenţei... «Doresc moartea... urăsc viaţa». Mal tntliu Panafieu voise să se ocupe un moment, să’şl alunge gîndurele, luînd o carte ; după ce citi cele de IntliO rînduri, atenţia i se încorda, părea că-şî citeşte gin-direa tipărită, vie... Ameţit, se uită să vadă cine era autorul acestui strigăt de durere, ul acestui adio. Era Goetlie. De o-dată auzi bătînd la uşă, se sculă îndată, zicînd : — Eată-o. Se duse repede să deschidă. www.dacoromanica.ro municaţie. Desfiinţarea acestui impozit este cu atît mai imperios necesară, cu cît el a-pasă mai cu seamă asupra celui sărac. ...«Desfiinţarea acestei dări, conform programului nostru, o vom propune în Came-rile viitoare şi să sperăm că, cu Începere de la 1 Aprilie 1896, această dare nedreaptă nu va mal exista. (Aplause)*. Ministrul de finanţe nu numai că înscrie în bugetul lui căile de comunicaţie, dar în loc de 4.600.000 lei, înscrie 5,600.000 lei. Şi domnul Cantacuzino nici nu are cuviinţa să se explice pentru ce înscrie a-ceastă resursă. D-sa care-i atît de vorbăreţ cînd caută să vtdgariseze tractatele lui Garnier şi ale lui Leroy-Beaulieu, nu crede de cuviinţă să spne o vorbă despre acestea, crezînd în simplicitatea lui că poate nu vom descoperi expedientele sale financiare. Pentru azi ne mărginim a semnala a-ceste două singure expediente. Vom expune şi altele într’un număr viitor. Ni se triinete din Ploieşti urmiitoarea denunţare, pe care o publicăm fără a ne pronunţa asupra el: Măcelarii din piaţă (mai loţi cu influenţă la clubul liberal) au luat la licitaţie abatorul comunal cu toate gheretele de tăietoare. Inţre dînşil s’a Întocmit un fel de tovărăşie spre a ţine ftx preţul cârnei şi spre a împiedica pe măcelarii de prin mahalale de a tăia vite ce-rindu-le o laxă de tăiere de 8—10 lei. La mahalale măcelarii nici nu mai lucrează şi locuitorii mărginaşi sunt siliţi să meargă tocmai în piaţă şi să plătească carnea cu 60 de bani kilo. Măcelării din mahalale au reclamat primăriei în contra acestei stări de lucruri şi au cerut să li se permită a construi lingă abatoriu o gheretă unde să poată şi dînşil tăia, plătind bine înţeles comunei o taxă, cum se făcea şi înainte. Ajutorul de primar Steriade, in lipsa primarului, le-a răspuns că nu le poate face nimic. Vom vedea urmările. Ieri după amiazl un cunoscut bătăuş, anume Dumitru Grecu, cîrciumar în strada Polizu, fost puşcăriaş, a intrat în cofetăria Fialcowsky cu un iatagan şi cu un revolver, căutînd pe d. Creţu, pe care, striga el,— vroia sâ-1 omoare. Din fericire d. Creţu nu iera în cofetărie. Dumitru Grecu a fost condus la secţia 6. DEPESI (Servieinl Agenţiei Roinîne) Berlin, 28 Februarie. împăratul Wilhelm a conferit contelui Golucowsky decoraţiunea Vulturului roşiii de clasa I. Berlin, 28 Februarie. Ieri, după prtnzul de la ambasada Austro-Un-gară, împăratul s’a retras singur cu contele Go-luehowsky, şi a avut o Întreţinere de un ceas cu dinsul. Berlin, 28 Februarie Un dejun s’a dat azi la castel în onoarea contelui Goluchowsky. Ati asistai la acest dejun şi prinţul de Hohenlohe, baronul Marscall, demnitarii înalţi al Curţii şi al Statului, precum şi ambasadorul Austro-Ungariel. Berlin, 28 Februarie. După un prînz ce se va da la prinţul Lich-nowsky. contele Goluchowsky va asista azi la o serală la ducele Ernest Guentker. Contele Goluchowsky va pleca probabil Vineri. Berlin, 28 Februarie. Miine, cu ocasia aniversăreî prinţului regent al Ba variei, se va da un dejun mare la castel. Constantinopol, 28 Februarie. Dragomanul ambasadei ruseşti, d. Maximow, a primit marele cordon al Medjidiel, Generalul Şakir-paşa, şef al cabinetului militar, a fost numit mareşal. Corpul al III a primit ordinul de a licenţia pe toţi redifilsăi.Rămîne corpului al 4-a cîte-va companii mobilisate, şi corpului al 5-a două batalioane. Berlin, 28 Februarie Reichstagul a adoptat proiectul de lege asupra industriei. Miine va discuta desfiinţarea vac-cinel obligatorie, apoi desfiinţarea legel asupra presei In Alsacia Lorena. Paris, 28 Februarie In afacerea de şantagiu Lebaudy s’a abordat caşul Rosenthal zis Saint CI-re. Acesta afirmă că n’a cerut nici o dală bani de la Max Le-baudv. Era noul portar eare-I dădu o scrisoare zicînd: — O scrisoare pentru d-voastră, foarte urgentă. — Mulţumesc, zise el. După ce închise uşa, rămas singur, se apropiă de luminare şi tresări recunoscînd scriitura. Era o scrisoare de la Lisa... Lisa lui. Panafieu rupse repede plicul, li tremura mina; era opresat şi simţea că-I veneau lacrimile la ochi. Se stăpîni si citi: Dragă Paule, «Această scrisoare te va face foarte nenorocit, o ştifl, dar sunt posiţinnl cari poruncesc. «Ştia că faci tot ce poţi pentru ca să-’inl iii plăcut, dar numai prin muncă multă şi prin privaţiuni poţi abia să faci lucrurile pe jumătate. «Ştii că te iubesc mult, dar amorul nu ajunge, nu te face să trăeştl; şi atunci cînd al puţină judecată, trebue să te gîndeştl la viitor. «Nu al o posiţiune, al trebuinţă să-’ţl faci una şi ed te jenez pentru aceasta. «Nu Iii supărat pe mine câ-’ţl spun adio; trebue şi e în interesul tâd, aceasta m’a mlhnit foarte mult, dar trebuia... Sunt cea mal tare, mă sacrific. «Te vel necăji poate primind această scrisoare ; dar, clnd vel ti liniştit, vel înţelege că aveam dreptate. «Iţi jur, scumpul med iubit, că eşti tot acel pe care ’l iubesc şi-’l voia iubi, nu eşti ile cit tu pe lume pe care să-’l pot iubi În chipul cum te iubesc... dar nu vezi, bietul med iubit, că In starea la care suntem reduşi, credinţa ar fi o virtute prostească ? ECOURI Vineri 1 Martie ora 1 p. ni. Academia Romină va ţine şedinţă publică, In care d. V. A. Urechia va face următoarea comunicare: Din literatura anilor 1806—1814. * * * Al XlII-lea congres didactic se va întruni Ia Focşani în zilele de 28, 29 şi 30 Martie. *** O comisie specială de pe lîngă ministerul de răsboiu se ocupă actualmente cu alcătuirea tabloului pentru avansările cari se vor face pe ziua de 8 Aprilie curent. * ♦ ♦ Secţiunea I a Curţii de Casaţie se va pronunţa miine asupra recursului in procesul dintre principesa Gorciacolf şi prinţul Gr. Sturdza, ♦ ♦ * Majoritatea brutarilor din Capitală a revenit asupra grevei şi a Început a fabrica pline punînd’o in consumaţiune cu preţul de mal nainte. Se speră că în curînd toţi brutarii vor ceda. * 4c 4i Operaţiunile consiliului de revizie pentru clasa anului 1897 din Capitală şi judeţul Ilfov se prelungesc pînă la 30 Martie curent. Consiliul permanent al ministerului de culte, nu a rezolvat nici piuă acum cererea d-lul senator Mîrzescu de a fi transferat de la catedra de drept civil din Iaşi la acea din Bucureşti. * 4: ic D. dr. Abaza, medicul primar al oraşului Bîrlad. va fi dat In judecată co-recţională pentru neregularităţl comise cu ocazia inspecţiunel măcelarilor şi brutarilor din acel oraş. Ştiri diverse Mort din bătae.—Locuitorul Ilie Voinea’ din comuna Letea-Veche, judeţul Vlaşca, a încetat din viaţă erl, lu urma uuel crunte bătăi suferite în ziua de 1 Februarie c. de la Petre Christea şi Tanasă Radu. Parchetul a fost sezisat. * * * Furt prin spurgere.—Azi noapte s’a furat priu spargere dintr’o ladă de fer din cafeneaua Mazur din Tulcea, 15 şi juni. lire sterline, 7 lire otomane, 8 napoleoni, şi 490 lei argint. Cercetările făcute ad dat rezultate favorabile ; doul din autorii furtului afl fost a-restaţl. El se uuinesc Pândele Caraiani şi Hagi Oaşul', la cari s’au găsit 182 lei. DIN PRESA Ziarele «le azi ------ Adevărul face cîte-va constatări dureroase pentru partidul liberal: Vedeţi d-voastră minune. La 14 Octombre 1895 partidul liberal-naţional avea toate reformele bine chibzuite, bine cumpănite de mal înainte, printre cari şi legile descentralizătoare, iar după trecere de patru luni, la 16 Februare 1896, aceste legi nu mal puleaiî fi luate nici măcar în discuţiune, fiind că, pentru îujghebarea lor trebuiesc, de aci înainte, studii, muncă şi timp. Acest partid, dacă de la venirea-1 la putere şi pînă astăzi n'a făcut nici un bine, cauza este, precum o afirmă «Voinţa Naţională» cu multă naivitate ; 1-a lipsit timpul şi ii lipsesc studiile. In patru luni, partidul n’a putut face nici o ispravă, dar tot în patru luni a avut vreme să facă toate prostiile. Pentru prostii, nu le lipsesc liberalilor nici timpul, nici studiile. — Ziua constată că liberalii sunt în imposibilitate morală de a sta la guvern : Ce vor liberalii V Nimeni nu ştie, nici el însuşi ; mal cu seamă el insuşi. «Crezi tu că poţi fi prea drăgălaş cînd duci lipsă de toate ; mizeria m’ar duce la vre-o greşeală fatală; îmi voii! da într’o zi ultima suflare, crezînd că scot un suspin de dragoste. «Te ador, fii încredinţat; dar lasă-mă cît-va timp să fac stare, «Nenorocit acel care va cădea în gliiarele mele, lucrez pentru a putea să te iubesc mult pe urmă. «Vei primi în curînd noutăţi de la mine prin o prietenă care ’ţl va spune cît am plîns de nevoea de a te părăsi. «Nu căuta să mă vezi, nu mal sunt în Paris. «Tot te iubesc, Paule al meu, şi tesărut din toată inima. «A ta «Lisa» După ce Panafieu isprăvi scrisoarea, rămase ca tîmpit; mai Iutii simţea că nu Lisa scrisese sau cel puţin compusese această scrisoare; apoi i se părea că citise deja toată partea a doua a scrisorel. — Nu, zise el de o dată, n’a scris Lisa aceasta, partea intlia a scrisorel nu e de ea. Lisa are sentimente, şi aceste cuvinte nu conţin de loc. Stîrşitul e într’un stil pe care nici ea nici sfetnicii săi nu ar putea să-l aibă. Aşa dar, eată la cesfirşit au isbulit toate sbuciumările, toate grijele, toate chinurile mele. O! femeile... miserubila... Citi din nou scrisoarea, rîzînd cu un rîs sardonic, observă că se trăsese cu condeiul peste mai multe cuvinte... se şterşese : (Vu urma) EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Ton»ml Nailonul. —Vineri 1 Martie Voevodul Ţiganilor. , Palatul Atenenlnî.—Jo? 29 Februarie, al 2-lea si ultimul concert Van Zundt, Shnbătă 2 Martie, l-iul concert Alfred Reisenauer. Circul Mi«l«»li.—Reprezentaţie High-life. Sala Hiigo.— Nalt» Krngniliru. - Concert de orclies-tril. Kala linilor Eforiei.— Mala Uncia.—Bal Mascat. Cafeneaua Naţionali».—Concert Ru-binstein. Sala Alea/,ar.—Varietăţi. I.a dînşil lipseşte o voinţa fermă, luminata şi un scop în serviciul căruia să se pună voinţa. Dacă întrebi pe un liberul ce are de gînd să facă iniine partidul, poate să lie în stare să’ţl spună. Îndată ce îl întrebi ce va face peste o lună, l'al pus în imposibilitate de a răspunde. Marele lor păcat este că nici unul nu ştie ce voeşls şi unde merge, este că fie-care gîudeşte pentru dlnsul şi nu este nimenea să impună tuturor voinţa safi gindirea lui superioară. -------- Timpul spune următoarele, subtitlul «Liberalii şi romîriizarea Dobro- gel» : Am arătat cum d. Sturdza a liotârît să suprime şcoala normală din Conştiinţa, destinată să ne dea dascăli cu cunoştinţa de limba turcă si bulgară, singurii cari pol învăţa romîneşte pe copiii dobrogeni de limbi străine. Am arătat cum d. Sturdza priutr'această măsură împiedică opera rominizărel Dobrogel. D. Sturdza cînd face aceasta este consecuent cu el însuşi. Intr’adevăr, la 1885 d. Sturdza, cum a venit la minister, a desfiinţat gimnaziul romînese şi şcoala profesională de fete romînească din Tulcea. Să se noteze că în Tulcea erau la 1885 şi sunt şi azi şi gimnaziu şi şcoală secundară bulgărească de fete. A trebuit să vină conservatorii la putere ca să se restabilească gimnaziul romînese din Tulcea. Şi s’uu per du t prin nemernicia d-JuI SLur-dza 4 ani de cultură rominească în metropola bulgarismulul de la gurcle Dunărei şi s'a distrus ceva mul preţios : prestigiul cullurel ro-mîneştl. Tot aşa şi acum cu desfiinţarea şcoalel normale din Constanţa. O vom reînfiinţa-o noi peste un an safi doul. Dar prestigiul culturel romineştl pesle Dunăre va rămîne ătins. Şi acest om se cliiamă naţionalist ! Ştiri «lin ziare Din Gazeta: *% Ni se comunică că In trecerea sa spre Petersburg, prinţul Ferdinand al Bulgariei se va opri şi lu Bucureşti spre a face o vizită Regelui nostru. Din Gazeta: *** Iată amănuntele ce aflăm asupra răscoalei^ sătenilor de la comuna Poiana jud. Dolj. Vineri, proprietarul moşiei din această comună, d. Ioniţă Marincu a telegrafiat ministerului de Interne că peste 400 de săteni au eşit la cimp făctnd gropi şi şanţuri pentru colibe, ocupînd pămîntnrile sale, că nu vor să se retragă din aceste locuri. Imediat ministerul de interne a dat ordin ca parchetul să fie sesizat. Subprefectul plăşei Cîmpu, transportîu du-se la faţa locului, ţăranii i-au declarat că nu au pâmtnt pentru locuinţele lor şi din această cauză au ocupat locurile proprietarului. Primul procuror al tribunalului din Cra-iova, în urma ordinelor primite de la procurorul general al Cnrţil de apel, s’a dus la Poiana. Din raportul său, iată cum stau lucrurile: Ţăranii au eşit la o distanţă de 4 k. de comună Poianu şi an ocupat cuplugurile peste zecepogoanedepămînt.Locurile pe’cari sunt clădite casele lor fii ud nisipoase, există un vechia litigiu între ei şi proprietarii pentru cedarea unui alt loc. Plugurile cu cari au ocupat păinîntul sunt înjugate. Sătenii au peste 70 de boi şi cai Ia aceste pluguri. Din cercetările cari s’ail făcut de primul procuror, rezultă că primarul comunei împreună cu preotul, sunt din instigatorii principal) al acestei răscoale. El însă nu art fost arestaţi pînă acum, pentru că sunt necesari pentru instrucţia afacerii, şi pentru a nu se agrava răscoala. Pentru menţinerea or dinei, s’a adus din Calafat un detaşament de infanterie. De asemenea, trupele din Calafat aii fost întărite. Pe lingă batalionul permanent de infanterie s’au concentrat geandarmil ru tall. Pentru moment ţăranii adunaţi în afară de eoni. Poiana sunt peste 00, cari rămln meretl acolo. Peste zi numărul lor se măreşte. Primul procuror urmează cu ancheta şi cu luarea măsurilor pentru menţinerea or, dinei. PAHI^IENTUI^ <’ A M E R A l'rwiiHW şedinţei de ia 28 Pc-hr aurie D. Anastasescu propune la art. 71 un amendament prin care se micşorează puterea judecătorilor de ocol de a pedepsi unele delicte, precum: furtul de pasări şi animale, etc. I). Al. Djuvara. raportor, e de părere că cererea d-lul Anastasescu se poate satisface suprimîndu-se de la aliniatul al 3-a al articolului cuvintele «cu întrebuinţarea mijloacelor agravante prevăzute de art. 310 din codul penal». D. Eugeniil Stătescu cere ca articolul acesta să lie lăsat pînă la Unitul deslmte-rilor. Camera admite. Se votează neinodificale toate cele l'alte articole pînă la sflrşit După o scurtă deliberare, comitetul delegaţilor primeşte şi modificarea art. 71 In sensul proptin'erW mal sus menţionată a d-nulul Anastasescu. Legea în total este votată cu 09 voturi pentru ; contra 4. După aceea se votează fără discuţiune un proiect de lege prin care lefurile supleanţilor şi substituţilor de tribunale se reduc la 350 lei lunar. Se citeşte uu proiect de lege prin care se acordă Ministerului de justiţie un credit extra-ordinar de 2000 lei pentru cheltuelile de cancelarie ale judecătorilor sindici. D. G. Dobrescu întreabă cu această o-cazie pe d. ministru de justiţie dacă are de gînd să desfiinţeze judecătorii sindici. I). I. Stavri-Brătianii spune că d. Eugen Stătescu a şi însărcinat deja o comi-siune care să se ocupe cu ceşti unea a-ceasta. D. Eug. Stătescu confirmă spusele d-lul Brfttianu, retnoind promisiunea că va modifica în sesiunea viitoare legea falimentelor, pentru că d-sa e de părere că numita lege presintă clte-va incoveniente. Creditul de 2000 lei se votează. La ora 4 şi un sfert, deputaţii trec în secţiuni pentru ca să se ocupe cu studiarea diferitelor proiecte financiare cari Ueliu-iesc terminate spre a se putea începe dis-cuţiunea budgetului. Şedinţa se ridică. Şedinţa tic ia 211 Februarie I) . Argliir propune să se trimeată parlamentului Italian o moţiune prin care să se exprime regretele noastre pentru înfrln-gerile suferite de Italia în Abisinia. J) . Jorgu Radu e de părere că faptul că două regimente şi doui generali art fost bătuţi nu însemnează că Italia e învinsă. Or, în aşa împrejurări condoleanţele noastre ar constitui o ofensă pentru brava naţiune I-taliană. E mal bine să se aştepte evenimentele şi apoi să se ia o decizie. D. Plierekiily crede că Camera trebue să ’şî manifeste imediat prin aclamaţiunl sentimentele sale de părere de rărt pentru eşecurile îndurate de armata italiană. Propunerea d-lul Pherikidi este primită. D. Plierikidy e de părere că deputaţii ar putea seara să se întrunească cîte-va momente într’unul din biurourile Monitorului Oficial ca să-’şl corecteze discursurile, pentru ca publicarea lor să nu fie întîrziată. D. Ghermani cere ca să se amine pe mîi-ne discuţiunea în secţii a proiectului prin care se modifică unele articole din legea de organizare a serviciului interior de la ministerul de finanţe. D. Cantacuzino se referă la apreciarea Camerei. Camera primeşte «minarea. Şedinţa se suspendă pînă la ora 3 ; deputaţii trec în secţiuni. s i: ar a t ij l Set!inia ele lei 2» Februarie D. Fulger cere iertare I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei pentru cuvintele ce ’l-a adresat ieri In cursul discuţiei asupra unei pensiuni. D. Gradiştoanu cere de asemenea iertare principelui Chica. La ordinea zilei, indigenate şi recunoaşteri. D. Stoieescu depune un proiect de lege pentru deschiderea unul credit de 8.500.000 lei necesari consolidare podurilor metalice. Se vrttea/.ă două indigenate şi apoi Senatul aprobă budgetul sărt pentru anul 1896J 1897. Senatul trece apoi în secţii. Şedinţa se ridică la ora 3 p. m. --------———«ro-ap-agiM ——-------- ULTIME 1HFQRMATIUNI Ha zice «*ă un mstrc scaii-«lai va însoţi iiat«*r|U‘larea pe care o va desvoita mîine <î. Fle\ a asupra cestiiineî maceiionene. D. Eugen Stătescu a numit o co-misiune care să studieze instituţia sindicilor şi a cerul tot de o dată ca preşedinţii de tribunal şi judecătorii sindici să-’şl consemneze în rapoarte observaţiunile lor în privinţa funcţionării sindicilor. D. Stătescu va depune un proiect modificator al instituţiei sindicilor, in sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare. Săptămîna viitoare se va redeschide navigaţia pe întreaga Dunăre. Comisinnea blid (jet ară a Camerei, ca toată opoziţia d-lul Dini. Sturdza, a reînfiinţat consulatul romîn din Bitolia, care urma să fie desfiinţat pe cale budgetarâ cu începere de la 1 Aprile viitor. Aslă noapte la ora 1 juni. s’a simţit un cutremur destul de puternic, care după cîte-va secunde s’a repetat. Consiliul profesoral al facultăţii de drept din Iaşi, a recomandat pe d. deputat Iorgu ltadu ca profesor suplinitor la catedra de economie politica, în locul d-lul Basilescu transferat la universitatea din capitala. Ni se afirmă că guvernul va stabili în mod oficial mal multe tipuri de grîne, pe cari le va depune la burse. Cu acest sistem cumpărătorii vor cunoaşte după tipuri calitatea grî-nelor şi vor putea trata direct cu producătorii, fără intermediul samsarilor. D. Aurelian a comunicat azi la Cameră d-lor C. T. Gregorescu şi N. T. Popp, că guvernul renun-ţind la desfiinţarea consulatului romîn din Bitolia, va urma să controleze pas cu pas administraţia şcolilor romîne, fără insă a recunoaşte eforiile ca singure autorizate a administra şcolile. Deci Apostol Mărgărit va fi o-mul de încredere al guvernului, controlat însă de consulatul romîn. ErI dimineaţa d. dr. Toma lo-neseu, distinsul nostru chirurg a făcut asupra d-lul C. Itessu, la Galaţi, operaţiunea cesariană, în pre-senţa d-lor doctor Giuvaru din Bucureşti, Serfioti Caravia, colonel St. Georgeşcu, Nicolini şi Piaseski, din Galaţi, Operaţiunea a durat 22 minute. Medicii garantează reuşita ope-raţiunei. Podul de pe Şiret, din cătunul Holtu judeţul Bacău, s’a rupt din causa apelor mari. Consfătuirea secretă «le la Cameră La ediţia de dimineaţă am anunţat că o consfătuire secretă s’a ţinut cri la Cameră între d. Eugen Stătescu şi şapte deputaţi amici al d-lul N. Eleva. Complectăm, prin următoarele informaţia noastră. * * * D-nil C. T. Oregorescu, N. T. Popp, G. A. Scorţescu, C. G. Vernescu, V. C. A. Eosetti, Al. Delimarcu şi Argliir, toţi amici al d-nulul N. Fleva, au solicitat ca delegaţie parlamentară erl la Cameră o întrevedere nu numai cu (l-nu Eugen Stătescu, ci şi cu d. P. S. Aurelian. Consfătuirea s’a ţinut în cabinetul preşedintelui Camerei şi a durat aproape două ore. * * * Delegaţiunea, după ce a expus situaţia guvernului şi în special a d-lul D. Sturdza în cestiunea macedoneană, ară-tînd starea reală a lucrurilor cu şcolile macedonene, a sfîrşit prin a face apel la d-nil Stătescu şi Aurelian să se pronunţe dacă împărtăşesc acţiunea, procedarea şi modul de a vedea al d-lul Sturdza în această cestiune. * * * D-nil Stătescu şi Aurelian, surprinşi un moment de acest demers al delega-ţiunel, au răspuns că cestiunea fiind de o natură foarte delicată, nu se vor pronunţa asupra el de cît după o cugetare matură. Delegaţiunea s’a retras apoi cu im-presiunea, că d-nil Stătescu şi Aurelian nu împărtăşesc de loc procedarea d-lul Sturdza în cestiunea macedoneană. D-nil Stătescu şi Aurelian se vor pronunţa azi asupra cestiunel pusă de delegaţia parlamentară. Astă-zl s’au întrunit arbitrii cari trebue să se pronunţe în procesul dintre stat şi fabrica Letea. S’au ascultat părţile şi s’a liotă-rît că concluziunile scrise si rezultatul definitiv să se dea tocmai la 8 Martie. I). deputat Tu. Stei ian ne trimite din Iaşi următoarea scrisoare : Stimate d-le Redactor, Intr’o informaţie din stimatul Dv. ziar, numărul de azi, se zice că aş fi revenit asupra de-misiunel mele de la catedra de drept comercial de la facultatea de aici. Informaţia este cu desăvîrşire greşită. Nu numai că n’am revenit asupra de-jnisiuneî, dar am încunoştiinţât pe d. ministru, că suplinitorul meu va înceta cursul la 1 Martie, de oare-ce eQ mă consider irevocabil demisionat. Vă rog să faceţi cuvenita rectificare şi să primiţi asigurarea, etc. T. St elinii Doamna Maria Kapri de Meretzei, d-na baron a losefina Kapri de Meretzei, d-na Melania Glierghel, d. Dexnetru Glierghel, familiile baron Kapri Meretzei, d-na barona Elena Simonovicl cu fiii, d-na Ecaterina MicolaevicI cu fiii, d-na Maria Ilaricly, familia C. Mureş, familia Ştefan Ciocîrlan, familia maior C. Coslescu, art profunda durere a anunţa încetarea din viaţă în ziua de 28 Februarie, a mult regretatului lor soţ, fiu, frate, cumnat, nepot şi văr, Baron Ladisiav Kapri de IVIeretzei în etate de 42 ani şi roagă pe prieteni şi cunoscuţi să asiste la serviciul funebru ce va avea loc la 1 Martie, ora 2 p. m. în strada Italiană No. 5, de unde cortegiul va porni la cimitirul Belii. Prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi a primi aceasta ca invitaţie. HMMjlMini i'tMŞ A apărut in editura lihrâriel Haimana : Fără iubire, poemă de Badu D. Bosetti, cu ilus-traţiunl de Verniont. De vluzare la principalele librării, Preţul unul exemplar 50 bani. A mal apărut în «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» No. 40.— Carmen Sylva, (M. S. Regina Ronilniel), De prin veacuri, (voi. ii şi ultim). Cu volumul acesta se complecteîză frumoasa opera a ilustrului scriitor, operă culeasă ţoală din istoria noastră rominească sau a marilor noştri străbuni: Romanii, şi scrisă cu marele talent pe care cititorii l'au apreciat încă de la voi. I (No. 7 din «Bibliotecă»), care a avut cel mal mare succes. No. 41.— Huxley, Colo d’întiî olomente ale ştiinţelor, carte pentru vulgarizarea ştiinţei, care nu ar trebui să lipsească de pe masa niimfrul, fiind foarte bună şi foarte uşoară de înţeles. Această carte a fost tradusă în mal toate lim-bele europeane. No. 42 şi 45.— A. Deparăţeanu. Doruri şi amoruri, poeziile complecte ale marelui poet romîn, autor al celebrei poezii. Vara Ia {ară. E de prisos a se mal face reclamă acestei o-pere. care ajunsese alît de rară in cît se plătea volumul pînă la 100 lei. No. 43 şi 44.— Gk. Adamescu. Elocusnţa ro-mînă, carte destinată tuturor cari voiesc să găsească o lectură plăcută şi instructivă, tululor Romînilor a căror inimă va palpita citind cîte-va adevărate monumente de elocuonţă, mal ales discursurile politice oglinditoare n unor minute de căpetenie ale trecutului nostru. A-ceastă carte se adresează şi şcolarilor ca un auxiliar important pentru studiul retoricei. Sub presă: Duşmanii noştri de Dr. A. Ureckiă. * * * D-ra Tereza Stralilescu, cunoscuta autoare a mal multor 'Scrisori din Anglia» ăpîlrute în revista «Convorbiri literare», a dat publicităţel o interesantă lucrare intitulată «Studii asupra educaţiunei în Britania Marc. Partea l-ia Anglia şi Walcs». Partea a 2-a (Scoţia şi Irlanda) va apărea în curind. Sinuciderea (le la Iaşi. — In privinţa si-nuciderel sergentului G. Popoviel, despre care am vorbit erl, găsim In Evenimentul următoarele amănunte:____________ Ocs&sliflue rara! Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu do Ja Golu-Diincea din anul reuumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de viu 1 litru. . —.80 La comanda de cinei litruri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. I'RIEiHiK H PILDVER Calea DudeştI, 128—130. 12 30-05 l>e ai*e udat I)e la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Biide.şll-Cioplea, cu trupurile Birzeşti-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Tli. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 * «5-10 OE ÎNCHIRIAT 1896 una prăvălie in Calea Victoriei No. 68 sul) hotel Continental la stingă intrărel actualmente ocupată de Domnii Georges Becker. Doritorii se vor adresa la Casa do Banca a D-lor Eraţi A. îl. Elin*. Bucureşti, Stradă Lipscani No. 80. 28 10-4 B© vîs&zare Cu preţuri reduse, Ia IVSosIa Ouccstî (lingă Giurgiu) PIVtJCtUIJI «le IHH A I5RA83SE, maşini de secerat şi legat, maşini de treerat diferite sisteme şi mărimi; vite, cai, trăsuri şi diferite alte obieete necesare agrienllii-reî ; toate iu perfectă funcţionare. A se adresa la comptuarul d-lul ISAIJÎ I. I-iEVY din Bucureşti, strada Lipscani No. 17, sau chiar la Moşia Onceştt. A T X S întreprinderea Barometrieă NIŞTEII PEKEECŢIMAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul basna-lelor de la Latrine si Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem do vase mici pneumatice, caro se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor; cil preţul de Lei 2 Vasul. (Să se obsferve biue adresa noastră) DIRECŢIUNEA 87 20 3 Fi, B, OCHEŞEAttU I»A MOiI «XHiONE Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat, în articole de coloniale, delţca-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşdni. 26 25-5 Strada Acadeiniei No. 3 (sub liotei Bristol) VIZITAŢI MESAGERIA Ş! S8UZEUL ISTORIC ŞI ANATOMIC A LUI INFAMI* I81UI V PE BULEVARD, lingă Imprimeria Statului Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, dună familii de lei frumoşi, leal „Su]tana şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz“, o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul safi cîinele sbnrător, etc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului iu toate zilele Ja orele 4, 6 şi 8 după amiază de către <■«'! nsnî renumit dresor uniunile din Europa, Slommtl «IIIA 1(1,EN SCOT’M. Mercureu şi Joia de la 4 la 6 după amiază Representaţie Jfigli-licfe HRĂNiREA ŞERPILOR CU PASĂRI VII 38 20-4 MM rjlPFU pt. l*ăîlagel«‘ vinete marinată il la «ire«nie in unt-de-lenm de Nisa. In.ştar «I«( masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu mustuleţ. fructe asortate ă la C!liaml»e vlnxarc la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regala, 11 bis.—DElJOUL GENERAL.—Strada Regală, 11 bis www.dacoromanica.ro 4- EPOCA 1 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 28 Februarie, 1896 MAX LICHTENDORF «LA PAJ ERA AMERICANA» Cordial Regenerator COMPOZIŢIE ^'est .vin se, p,>£® VltreJ’uint‘ \ pentru: Aneinio. Flisic, Con1 0¥T¥Hf ¥IVĂ cente (mal ales la femei in vren ^ tică a vieţel), Slăbiciune» muş COCA ij lari» safi nervoasa pricinuita ( soli, de vegheri, de muncă intele KOLA I epuizarea prematurii; hjm tarea: boalele mădiivel Spin CACAO | lliabeta : afecţiunile stoiuii şi a intestinelor, precum şi li Fosfat «le calciu pricinuite de viţiaroa slugoiul c.s ftasra. Reumatismul, Diac Soluţie Iodo-Tonică mul, Accidentele nerofuloai r- . . . , , .. Gustul e plăcut ca al unul lic Excipient special Dâsiles masă. Preţul flaconului : 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS, Se găseşte la toate farmaciile bune. PPj4 [,7sŞ BUCHI» ESC! «'el mal tiiNeimiaf mu găsi n «le ff Mare asortiment de arme de vlnătoare A | )M d° tot felul, de la 60 jrină la 1000 Ici bu- cata, celor mal renumite fabrici, Engleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vinat cu o ţeava pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio" cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme I«l«‘nl Patent Ilaitimcrles fără cocoţ, sistemul cel nial perfect pentru vinat, Puşti «le salon ile la ÎS pină la 100 lei bucata. Pistoale metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoare la animale mart Pusei «le salon de Ia 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «le preeinie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimelo şi de toate felurile de la 8 lei la 200 Iei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artiflţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9. 12. Obiecte «le Berlină: săbii, florete, masei, etc. h Atelier «ie reparaţii 70-6 Strada Isvor, No. llî> Bucui'esci efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — MBre(nrî Moderate — si a mai multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost încercat in arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera. a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preţuri corente şi ceriificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit generat (100—61) I. I» I M O V I i‘ obişnuite, prin aceia că produce sau diii o singură^ dată gradul cerut sad prin rectilicai^^^a A se adresa d-lul GEORftF.S A. CAR.lNFIIi, Galaţi, safi la agenţii săi acreditaţi din diferite * ţări şi localităţi. 190—19 v Lumină incandescenta pentru e Gaz aerian I S Aparate «le gaz Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că plnă acum un număr de 40 maşini din fabricaţi unea noastră funcţionează în diferite Tipogrefil din oraşele Romtniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general in Rominia, 28 JOSEF SCHWAKZ «fc Cg (Bucureşti), pgr Deposit de tot felul de cernele Lito-Tipografice -m CLOSETE DE TOATE SISTEMELE velowim: Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. 20-26 FII. FA¥, parfumor Paris. — 1), Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export şl mobilat din nott, issiffisatâeasasB 8 minute dep&rtaro de noal Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de bofi digerată şi fâc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stoinach, digestiunile grele sau ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum fi pentru toţi acel cari n’afi poftă de mîncare safi nu pot suferi mincările. 25-21 Puritatea Pepsinei lui Fhapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacii» «Viul», 1, rue Iiour«laloue, Paris. Bar Se găseşte de vtuzare la ţoale farmaciile bune -vot O palat de Justiţie şi de Cameră. ^ TINCT URA INSTANTANEE IV I J_Z 1T fi IV JL. Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 Oelîe Freres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găstşte devinzare la toate farmaciile principiile;______________________20-2-1 * OMNIBUS LA GARĂ 50 bani cursa până la Hotel cq Birt, cafend, grădină, grajd, carte spaţioasă. CAFE In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-lul Rubinstein, iîere ISrnga«Iiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. Tamar indian Curii Ion Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel 2 Ir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. I8~ La Administraţia ziarului EPOCA se află do vînzare liîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. FONDATA IN ANUL 1895 FONDATA ÎN ANUL 1895 Tipografi» EIMfrCA Tigsogrsali» EPOCA de si va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă on-câror exigenţe. deviza nouei tipografii. [v.MlJWaJ Cump. Viud 4°/o Rentă Amortisabilă. . . 86 % “ 87T—— 50/0 » Amortisabilă. . . 99 ’/« 100 */« 6 °/o Gbligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V» 102 50/0 » Municipale din 1883 96 ■/« 97 v« 50/0 » » > 1890 97 V. 97 */« 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 ■/« 92 Vi 6% « « Urbane . 100 7» 101 5o/o » » Urbane . 88 V. 88 V* 5°/o » » » Iaşi. 80 7. 81 V« Acţiuni Banca Naţională. 1580 1590 » » Agricola . 195 — 200 — » Dacia Rominia asig. 410 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 425 — 430 — S-lalea de ConstrucţiunI . 210 — 216 — Floriul valoare Austriacă. 2 IO 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble btrtie . . 2 68 2 72 Bucurescl. - Tipo