SERIA IL—ANUL II, No. 93. Ediţia, a, treia MERCUR!, 28 FEBRUARIE 1890. NUMARUL^IO bani AnO^AffiEWTF.LE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’n-unn înainte In Bucureşti 1h Casa Administraţiei Iu judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară. 80 lei; in streinâlale 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 * Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr in străinătate 30 hani MANUSCRISELE N(J SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI ASTÎMTţRÎLE In Bucureşti şi judeţe re primesc numai ia Administraţie In streinătate, direct la aclinimstrdfji şi la toate oficiile do publicitate Amnidnrl la pag. IV....0.30 b. lini;: > » » III.......2.— tei > » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei nudul ÎT n n u ni ar v o e h iu 3 0 b a n I A D.1I IK1STRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREI Budgetul datoriei publice li Sistemul financiar urmat de guvernul conservator, a fost în tot-d’a una greşit» zice d. Cantacuzino în expunerea sa de motive, dar unde a ajuns să devie o adevărată calamitate, este cind a făcut împrumutul de 32 şi jum. mii. pentru a plăti 26 mii. bilete hipotecare, depuse la Banca Naţională, conform legel din 1886, cari nu costaă Statului de cît o dobîndă de 1 la sută şi cari erau să se plătească încetul cu încetul fără nici o greutate pentru Stat. Nu ştii de ce să te miri mal mult, de ignoranţă saă de reacredinţă, cînd citeşti asemenea prostie. Apoi prima condiţiune pentru a putea restabili valuta şi a putea introduce etalonul de aur, era tocmai Înlocuirea acestor bilete hipotecare în metal aur. De aceea s’a contractat acest împrumut, care cerea neapărat o anuitate de 1 jum. mii., dar care a permis pe de altă parte Statului să facă, prin dispariţiunea agiulul, o economie enormă în plata anuităţilor în străinătate. De am socoti agiul numai 18 la sută,—agiul s’a suit şi la 20 la sulă— şi dacă luăm o mijlocie anuală de 60 mii. pentru plata anuităţilor noastre, economia ce a făcut Statul în aceşti din urmă 8 ani trece peste 80 mii., Cît îl costă pe Stat astăzi împrumutul de 32 mii ? O anuitate de 1 jum. mii. pe an, adică în 8 ani, un total de 12 mii. Cai’e a fost folosul real al stalului prin desfiinţarea agiulul ? Cel puţin 80 mii. .Socoteala este uşor de făcut. De ce nu a făcut’o d. Cantacuzino ? Dar ne aducem aminte că d. Cantacuzino a făcut sunt acum clţl-va ani, în Voinţa Naţională, apologia agiulul şi poate în fundul ini-meî sale nădăjdueşte că va putea să readucă ţara la acea epocă şi atunci toate se explică. împrumutul de 32 juni. milioane fusese contractat în ţară şi pentru prima oară cu această ocasiune ministrul de finanţe introdusese pe piaţa noastră rentă 4 la sută. Se ştie ce succes a avut acest împrumut şi atunci era natural ca guvernul să dorească a introduce această nouă rentă şi pe pieţele străine. Toate împrumuturile contractate în 1890-91 şi 1891- 92 au fost făcute în rentă 4 la sută, cu cursuri foarte favorabile. In anul 1892- 93 guvernul Romîn contractează un nod împrumut de 75 mii., astă dată insă în rentă 5 la sută. Fapt grav pentru d. Cantacuzino, atlt de grav in cît ii consacră un articol întreg în pamfletul d-sale. Această întoarcere înapoi cu patru ani, zice ministrul de finanţe, a fost o mare greşeală, căci a fost păgubitoare pentru creditul statului, şi de acolo urmează o serie de date statistice unele mal ridicule de cit altele. Negreşit că în aceleaşi condiţiunl, adică fără a suferi vre-o perdere la cursul rentei, ar fi fost mal bine de a contracta şi acest împrumut tot în rentă 4 la sută şi este lot atit de sigur că dacă d. Ministru Gliermani ar fi putut realisa împrumutul în rentă 4 la sută în condiţiunl bune, ar fi făcut’o, precum nu este îndoială că dacă ar fi găsit condiţiunl şi mal avantagioase de cît 4 la sută. le-ar fi primit bucuros; dar n’a găsit asemenea condiţiunl. Din nenorocire nu sunt capitaliştii streini la disposiţia noastră, ci noi, cari avem nevoe de bani şi avem necontenit, în fie-care an, nevoe de bani, suntem la discreţia lor. Se ştie din explicaţiunile ce s’aă dat atunci în Cameră, ca capitaliştii germani poale probabil din causă că titlurile noastre de rentă 4 la sută din emisiunile precedente nu erafi încă clasate, nu ne oferati pentru noul împrumut 4 la sută de cît un curs relativ mal scăzut de cît acel ce am putut obţine cu renta -y la sută. Chestiunea prin urmare nu este de a se şti dacă ministrul de finanţe ar fi putut să contracteze un împrumut de 75 mii. in titluri de rentă 4 la sută, căci putea s’o facă neaparat—ci dacă în împrejurările date nu era mal folositor pentru Stat de a reveni la renta 5 la sută şi fiind că ministrul conservator de atunci a pus mal sus interesele ţă-rei de cît vana glorie de a contracta un împrumut 4 la sută, el s’a ren-întors la titlul de renta 5 la sută, cu toate că ştiea deja de atunci că se expune criticilor unor adversari politici ignoranţi saă de rea credinţă. Aşi li înţeles pe d-1 Cantacuzino dacă s’ar li pus pe un alt teren, dacă s’ar fi întrebat dacă era oportun şi în interesul creditului Statului Romîn de a crea deja în anul 1889-90 titlul de rentă 4 la sută, cînd renta noastră nu ajunsese încă de cît la 89 şi 90 şi dacă n’ar fi fost poate mal bine de a aştepta încă cu crearea rentei 4 la sută pînă ce renta noastră 5 la sulă se fi ajuns la pari saă aproape de pari. Nu consistă poale idealul financiar în aceea de a emite titlurile de rentă cu un curs mult sub pari numai pentru a obţine o dobîndă în a-parenţă uşoară, dar aceasta nu a preocupat pe d-1 Cantacuzino, căci este o chestiune de principiu şi d-sa nu se găndea de cit la acusaţiuni. A mal contractat guvernul conservator şi alte împrumuturi. Ia 1893-94 un împrumut de 50 mii. tot în rentă 5 la sută şi la 1894-95 un împrumut de 120 mii, şi fiind astă dată împrejurările mal favorabile, acest împrumut s’a realisat in rentă 4 la sută, dar cursul a fost de 82, pe cind emisiunile anterioare de rentă 4 Ia sută obţinuseră cursul de 84 şi jumătate. Ce dovedeşte aceasta ? dovedeşte că plasarea rentelor noastre devine din ce în ce mal grea, pentru că se succed prea des şi dacă am trebui să tragem o învăţătură din acest fapt, este ca să ne oprim de o cam dată de a mal împrumuta. Putem s’o facem, a-colo este întrebarea? Experienţa dovedeşte că nu. D. Cantacuzino', care din redacţia «Voinţei Naţionale» a sărit la ministerul de finanţe, se va convinge acum că dacă este uşor de a face o expunere de motive cum a făcut’o, este mult mal grcTi de condus bine finanţele unei ţări. M. îîlllş CUM REmANE? Pentru cliieful d-lul Apostol Mărgărit, primul ministru Sturdza şi ministrul de interne Stolojan, au spus la Cameră că delegaţii eforiei centrale din Bitolia, dd. ChristovicI şi Apostolescu, sunt agitatori periculoşi pentru interesele Statului romîn, şi nişte şantagiştl cari aă încercat să stoarcă de la prefectura poliţiei 1000 de lei; pentru aceste cuvinte, guvernul a căutat să-I facă să plece din ţară, şi, fiind-că nu pleacă de bună voie, îl va expulza. Foarte frumos. Aă trecut însă atitea zile, şi cel doul macedoneni se găsesc tot în Bucureşti. De expulzare nu mai ie vorbă şi dinii Christovicl-Apostolescu vor pleca cînd vor voi dînşil, iar nu după pofta d-lul Apostol Sturdza. Cum se poate una ca asta ? Nişte vagabonzi, nişte escroci, nişte agitatori periculoşi pentru Statul nostru, pot sta în capitală, cu ştiinţa guvernului şi fără ca acesta să ia măsuri împotriva lor? Dar atunci guvernul nu-şl face datoria, trădează interesele Stalului şi expune pe cetăţeni la cine ştie ce pagube ; căci, mă rog, la ce nu te poţi aştepta de la nişte oameni cari aă îndrăznit să escrocheze pînă şi poliţia ? Un asemenea guvern însă ie vătămător si pentru interesele Statului şi pentru interesele particularilor, şi trebuie înlăturat. Ori poate că d-nil ChristovicI şi Apostolescu nu sunt vagabonzi, ci fruntaşi în ţara lor, nu sunt agitatori periculoşi Statului nostru, ci delegaţi al eforielor şcolare macedonene, n’aă încercat să escrocheze poliţia, ci aă venit să asigure soarta şcoalelor roinîneştl din Turcia? Dar atunci guvernul a minţit Camera şi i-a zmuls un vot de încredere printr’o neruşinată minciună. Un asemenea guvern insă ie primejdios şi trebue izgonit. Noi rugăm pe ziarele guvernamentale, cele aşa de limbute, să ne lămurească : cum rămine ? JANDARMERIA RURALĂ Jandarmii judeţeni. — Jandarmi comunali. — Solnţinnea. — Snli-pre-feeţil şi jandarmii. — Foloasele aduse de jandarmerie.— Ofiţerii. Noua lege de Înaintare.— Noua organizare a jandarmilor Guvernul conservator, cînd a înfiinţat jandarmeria rurală, a avut de scop să garanteze siguranţa întregcl poporaţiuni rurale din ţară. Jandarmii rurali au fost împărţiţi în două: jandarmii judeţeni şi jandarmii comunali. Jandarmii judeţeni După actuala lege, jandarmii judeţeni sunt divizaţi în trei plutoane de fie-care judeţ, comandate fie-care de cîte un ser-gent-major, care are îndatorirea de a inspecta, cel puţin o-dată pe lună, secţiile de jandarmi coprinsc în plutonul său. La fie-care suhprcfectură se află cîte o secţie de jandarmi, comandată de către un sergent şi cari aă obligaţiunea de a inspecta cel puţin o-dată pe săptâmînă toate comunele din coprinsul plăşel lor, precum şi pe toţi jandarmii comunali. Jandarmii eoni un aii Jandarmii comunali sunt distribuiţi cîte 3-4 sau mal mulţi de fie-care comună ; el sunt comandaţi de un caporal şi serviciul lor constă în a face patrula zilnic între comune, neavînd ast-fel de străbătut de cît o medie de 10-12 kilomerl pe zi, rămînînd ca jandarmii judeţeni, în patrulările lor săptămînale, să controleze pe cei comunali. Această organizare a jandarmeriei se impunea pentru a se stabili o supraveghere neîntreruptă şi zilnică a tuturor comunelor şi drumurilor din ţară. La înfiinţarea jandarmeriei s’au admis la început numai jandarmii judeţeni, rămînînd ca mal tîrziiî, cind aceştia se vor fi deprins în serviciul lor, să se înfiinţeze şi jandarmii comunali. In adevăr, în Iulie, d. Lascar Catargi dă ordin să se înceapă angajarea jandarmilor comunali. Recrutarea se face, dar ea nu dă rcsultaie bune, din cauză că re-tribuţiunea de 30 lei lunar părea tuturor foarte mică. Atunci s’a căutat un alt mijloc care să poată înlocui necesitatea jandarmilor comunali, al căror număr trebuia să se ridice la 10,000 de oameni. Soîuţiunea Am spus, încă de la început, că la reşedinţa fie-cărel subprefecturi se afla o secţie de 4 jandarmi. Cum însă în termen mijlociu fie care sub prefect ură are 10 comune, se hotărî ca subprefecturile să fie împărţite în cîte 2 saă 3 secţii de jandarmi şi la fie care reşedinţă de secţie să se instaleze 4 jandarmi. Cu chipul acesta se putea avea 12-16 jandarmi judeţeni de fie-care plasă, cari ar fi avut de patrulat vre-o 30-35 kilometri pe zi călări, cu destulă facilitate. Ast-fel s’a putut găsi solu-ţiunea de a se patrula fie-care comună din ţară de 4-5 ori pe săptâmînă. Actualele pl&işi avînd o întindere mică, jandarmii plecau zilnic de la subprefedurâ, se duceau pînă la capătul plăşel şi scara se întorceau înapoi; pentru patrulările de noapte jandarmii plecau seara de la reşedinţă şi se înapoiau a doua zi. SuDprefecţii şi jandarmii Sub guvernul conservator sub prefecţii priveau foarte bine pe jandarmi, serviciile ce aceştia aduceau adm inistraţiei erau recunoscute şi vădite. Nu tot ast-fel se petreceau lucrurile cu primarii, ei căutau să discrediteze pe jandarmi, împiedietnd chiar pe unii oameni de a se angaja în acest corp. Această pornire a primarilor contra jandarmilor se explica foarte bine Jandarmii, prin dreptul ce-l au de a dresa procese verbale de contravenţie negustorilor, indispuneau pe primari, protectorii acestor negustori şi afacerea venea înaintea subprefectului, care intervenea pentru revocarea sau suspendarea primarului. Jandarmul, nefiind din localitate, era firesc să fie imparţial, pe cînd primarul avea interes să apere pe cutare sau cutare negustor. De unde dar, pînă aci, subprefecţil exercitau, prin ajutorul jandarmilor rurali, un control asupra primarilor, de o dată cu venirea liberalilor la putere, ei, îndemnaţi de prefecţi, cer prin rapoarte ministrului de interne desfiinţarea jandarmeriei caftind contrarie vechiului obicciă strămoşesc (absolut autentic). Obiceiul strămoşesc al sfănţuelil de către primar place mult administraţiei actuale şi de aceia ea desfiinţează un corp de control şi de protecţiune a averel, pentru o tradiţie nenorocită. Cine vrea să se convingă de adevăr n’are de cît să ceară In ministerul de interne rapoartele în contra jandarmeriei rurale. Foloasele aduse de jandarmerie E firesc că\cu micul număr de jandarmi, 4 de plasă, nu se puteau obţine resultate prea mari si cu deosebire în primii ani ai aplicărel legel. Cu toate acestea însă, din rapoartele adresate de comandanţii de companie ministerului de interne, se poate constata că fic-care companie de jandarmi a întinipinahcel nuţjn 3—400 •cazuri pe www.dacoromamca.ro lună de arestări de asasini, evadaţi din ocne, desertorl, vagabonzi, borfaşi, etc. etc. Toate aceste servicii le-au adus jandarmii rurali, palrulînd o dată pe săptâmînă: ele ar fi fost si mai mari dacă numărul jandarmilor ar fi fost sporit. Oliţcrlî. Noua lege de Înaintare N’are cine-va de cît să deschidă anuarul militar şi să vadă numele ofiţerilor de jandarmi. Imediatdupă înfiinţarea jandarmeriei, numărul ofiţerilor nefiind complectat s'iou văzut cereri de admitere în corp din partea unul mare număr de ofiţeri de elită, din cari unii au obţinut chiar înaintarea lor în armată la alegere. Noua lege a poziţiei ofiţerilor stabileşte că ofiţerii din activitate, cari sunt în serviciul jandarmeriei, şi cari sunt propuşi la înaintare, vor fi trecuţi prealabil în rezervă saă, cu alte cuvinte, legea sileşte pe ofiţerii din jandarmerie să se reîntoarcă la corpul lor. Ce va mai rămine atunci în jandarmerie, dacă ofiţerii cel buni sunt siliţi să o părăsească? Jandarmeria nu va mal avea de cît foarte puţini ofiţeri de rezervă şi restul numai din aceia cari, în activitate, nu pot concura la înaintare, a-, clică pensionarii Statului. Frumos corp de ofiţeri va avea jandarmeria rurală! Noua organizare a jandarmilor Noua organizare a jandarmeriei nu este de cît dezorganizarea acestui corp. Legea nouă desfiinţează jandarmii comunali şi nu-î întocmeşte cu nimic. Actuala organizaţie, după cum am spus, cuprinde 3 serjenţl majori inspectori ele judeţe şi cit« 3 jandarmi şi un sergent de plasă. Noua lege institue 4 jandarmi, un briqadir şi un sergent de fie-care plasă mărită. Sergenţii majori sunt sujjrimaţi. Ce vor putea face 6 oameni într’o plasă de două ori ca cele de pînă acum? Pînă a-cum aveam .9 oameni în plasaşi ele acum înainte numai şase într’o plasă îndoit de mare. Putea-vor aceştia să străbată 100—150 de klm. în patrule? Noi credem că nu, şi serviciile ce se pretind ele la jandarmerie vor fi iluzorii. Numărul ofiţerilor, care era de doul de fie-care judeţ, se reduce la unul singur. Cine va conduce compania în caz de boală sau de concediu ? Cine va primi soldele oamenilor? Cine va face administraţia companiei? Cine va dirige serviciul? Nimeni, căci nu este admisibil ca un singur sergent de plasă să poată îndeplini şi funcţiunea comandantului de companie. 0 altă modifica re în lege, modificare care atinge cuhnea, este ridicarea dreptului jandarmilor de a fi auxiliari al parchetului, lăsîndu-se această calitate numai sergenţilor şi ofiţerilor. Jandarmul, fără calitatea de auxiliar al parchetului, va sta cu braţele încrucişate înaintea unul delict sau a unei crime, sau va fi nevoit să trimită la o depărtare ele 50—60 klm. după sergent ca să vină să dreseze actele, căci de intervenţia primarului nu ponte fi vorba, de oare-ce acesta e contra jandarmului. Jandarmeria fără jandarmi suficienţi şi fără jandarmi cu calitate- de auxiliari al parchet ului, fă ră ofiţeri buni şi clin activitate, echivalează cu-un corp dezorganizat. Ea nu poate aduce nici un serviciu ţârei şi nu mal atinge scopul înfiinţărel el. De cît. o ast-fel de organizare, mal bine o desfiinţare. W. CAMERĂ Ultimele împrejurări la cari a dat loc Gestiunea expulzârel eforilor macedoneni înfăţişează votul Camerei subt un noă aspect. Prin 98 de voturi contra 21, Camera a ap.obat expulzările. Noi ne am spus deja părerea şi nu mal revenim. Votul acosta însă se prezintă cu fotul ,‘dt-fel, după ce d. Sturdza a fost împiedicat a-1 aduce la îndeplinire. Inlervenţiunile superioare, diviziunile din cabinet şi curentul opiuiunel publice aă zădărnicit acţiunea preşedintelui consiliului. Singură Camet'a s'a învoit la să-virşirea acestui act antinaţional şi valoarea morală a acestui vot se poal e preţui prin inutilitatea lui pentru guvern. Consecinţele votului însă merg mal departe. Prin votul de la 22 Februarie, Camera s'a făcut solidară cu d. .Sturdza şi nu se mal poate despărţi de dînsul. Prin slugărnicia iei, ea s’a dezonorat în faţa ţărel. Ţara ştie că dacă d. Slurza va propune miine cedarea Munteniei către A-ustro-Ungaria şi Moldova Rusiei, salariaţii Băncel naţionale şi al Creditelor, cari alcătuiesc actualul Parlament, vor espriina in unanimitate încrederea lor in guvern. Din fericire, votul Camerei care nici de guvernul actual nu se mal ezeculă, ar avea lot aţîta valoare ca şi cînd Camera de comerţ ar vota cedarea unei provincii. KA&PUTtrft LA SCRISOAREA C-LUI APOSTOL «SĂRIT DESPRE „Şcoalele Romîne din Macedonia" (Urmare) Acest lucru pare a fi nepriceput de Mărgărit, care în insolenţa şi impertinenţa Iul obicinuită, declară de antinaţionali pe toţi aceia, cari nu’l pol suferi, şi aceştia sunt numeroşi, şi de antinaţionale toate ziarele, cari dau la lumină isprăvile sale revoltătoare şi a căror număr asemenea e destul de respectabil. Aşa putem cita pe cele mal principale: Tribuna din Sibiu, Telegraful dispărut al d-lul Bibicescu, Romînid, care a dispărut, Naţionalul, Timpul, Adevărul, Universul, revista Macedonia, Peninsula Balcanică şi altele. Să ne spună la rindul său Mărgărit cari sunt ziarele cari ’l-au luat apărarea ? Că s’a adresat la. multe o ştim şi im mal puţin că a fost refusal. A văzut Mărgărit Că consiliul instrucţiunel din localitate nu recunoaşte nici o- numire sau permutare de profesori*şi prin urmare a putut să cunoască că nu poate numi sati permuta de cît Eforia centrală. In acelaşi timp, ceea ce este mal important, este că: ţoale comunele romlne.ştî, toţi Romînit în genere, cari simt romîneşte, aii îmbrăţişat cu căldură această instituţie, care garantează progresul naţiune! noastre. Mal toate comunele s’au grăbit ca să înfiinţeze eforii locale, (1) subordonate celei centrale. Importanţa şi necesitatea cepresintă Eforia centrală, se poale recunoaşte din numeroasele rapoarte şi petiţii de tot felul, pe cari aceasta le-a primit din toate colţurile ţărel. Copii de pe aceste petiţii şi rapoarte s’aă înaintat la locurile competinte. Foloasele ce presintă instituţii) nea Eforiilor sunt următoarele: 1. Chiar Romînit, cari pînă erl eraţi consideraţi ca grecomanl, sunt pentru Eforii, şi îmbrăţişează din inimă ideea romlnească şi dacă piuă acum, s’ati arătat indiferenţi faţă de chestiunea romîneăscă şi chiar aii persecutat’o, causa a fost Mărgărit, şeful şcoalelor roinîneştl şi ajiingîrrd urît şi detestat de dînşil atit prin intrigile sale, cît şi prin politica sa catolicească. 2) Plin Eforii întregul popor are prilej ca să muncească şi să contrihue la prosperată neamului după propriile puteri. Bine înţeles, că de aci se va naşte o emulaţie bine-facâtoare, care în-scurt timp va face ca să înregistrăm acte patriotice de tot felul.. De sigur, prin această instiluţiune, fă-cîndu-se ca poporul să ajungă uşor şi în linişte Ia conştiinţa naţională, el are să dispună de veniturile sale comunale şi bisericeşti, de donaţiuni însemnate, ceea ce îl va pune într’o zi Iu posibilitate de n-’şl întreţine focarele sale culturale. 3) . Înainte de a ajunge aci, folosul imediat este că: prin Eforie se presintă o administraţie mult mal severă, mai corectă a bugetului şi în acelaşi timp o organizaţie njal solidă a învăţămlntului. Dacă am căula să cunoaştem, care este rezultatul şcoalelor Înfiinţate de acum treî-zeci de ani, atunci am putea să constatăm că este infim faţă. de sacrificiile cari s’au făcut, faţă de activitatea desfăşurata de utiţea profesori a-postoli, faţă de calităţile eminente de cari naţia noastră este înzestrată din partea naiurei. Strălucita probă a acestui infim rezultat e că: chiar azi nimic nu se aude In lume de chestiunea maeedo-romînă, că macedo-romînil chiar pînă astăzi nu sunt scoşi din cartea morţilor. E regretabil şi detestabil, dar aşa este. Efectele sunt determinate de ca lise şi aşa cum a lucrat Mărgărit causa principală în conducerea şcoalelor şi destinelor naţiei noastre, nu puteam să mergem mdl departe de unde suntem. Cînd se ştie că d. Mărgărit este un om incult, fără educaţie, capriţios, libidinos, care împinge nepotismul la extrem, .care n’a putut suferi pe profesorii de merit, care iii fine este In neputinţă de a avea şi de a hrăni un ideal măreţ In capul săii. se înţelege că n’a, putut fi înconjurat de cît de nişte trîutori şi tlWtorl şi că prin necontestabila lui facultate de a minţi nu putea să aducă de cit pagubă şi ruină, iar nu folos. Dacă s’a produs ceva iu Macedonia, a-ceasta nu e munca şi meritul ÎMI Mărgărit, ci u unor huni cetăţeni şi în primul rlnd a unor buni şi devotaţi profesori. Din aceştia, cel mal mulţi aii părăsit Macedonia fiind destituiţi, iar restul, iiindu-lc în imposibilitate de a trăi sub tirania Iul Mărgărit au fost siliţi să’sl părăsească opera lor la voia întîmplărel şi trebuind natural1 ca în majoritatea caşurilor să fie cu lotul distrusă. Indignarea ce domneşte nici faţă de caracterul şi de purtarea Iul Mărgărit este ceva de. nedescris. E detestat şi urii ca Cain, ca un Iuda iscariotul, ca un Cali-linn. Singura speranţă de a apropia pe Ro-mtnl de şcoalele romîneşti şi de a da un nou puternic impuls Curentului naţional este de a pune instituţia eforiei la basa edificiului naţional. In Rilolia Rotnlnil ’şî-ail manifestai chiar pe la 188(1 dorinţa de a înfiinţa o eforie, prin ajutorul căreea, el gînde&u ca să a- (1) VozI «Mesagerul Naţional» No. 9. 2 EPOCA jungă de a se constitui mal tlrziu In comunitate romtnească, recunoscută de Stat. Insă această Eforie, a cărei pecete există şi astă-zl, s’a desmembrat curlnd din causa lui Mărgărit, care a spus că: «nu este pentru Eforie, pentru că nu este contra Statului», parcă Eforia] romtnească era să urmărească vre-un scop vătămător Statului. A fost un pretext ca să se scape prin intimidare de aceşti oameni, cari mal Urzii! erafl să’l Impedice de a pescui In apă turbure. «De ce are frică omul nu poate sa-asca-pă» zice Romtnul macedonian, şi tot astfel Mărgărit nu s’a pututjscăpa de Eforii. Această nestrămutată dorinţă a Macedonenilor, instituirea Eforiilor, este realisală. Ce e mal mult, chiar de la început s’au pus In capul lor bărbaţi cari posed încrederea poporului, atlt prin conduită ctt şi prin po-siţia lor materială. Ast-fel membrii Eforiei centrale din Bi-tolia sunt: I. Preşedinte Dr. Hristovici, care a studiat medicina In Franţa; este dintr’o însemnată familie din Bitolia, dispune de mal multe proprietăţi, In special de stima concetăţenilor săi. Iar ca membri sunt: II. Filip Apostolescu, vecbiu profesor ro-mtn şi cu bună stare materială. III. C. Nărte şi IV. Gr. Chiristigiu, amîndoul mari comercianţi şi proprietari, şi cu un trecut nepătat. Ce ridicul e darMa rgarit ctnd In scrisoarea lui afirmă că membrii sus menţionatei Eforii sunt d-nil Vlădica şi Maza !! Mărgărit ese cu totul din balamale, din ţtţtne, în periodul ce urmează: «Ştii, cred, că Eforia cu care a asurzit lumea aici d. consul romtn din Bitolia, tip al uşurinţei şi al nepriceperei proverbiale, cu cîţl-va pro-alsoraşl, cari şi-au făcut educaţia lor so-lealâ şi politică tn cafenele-cîrciume din ciucureştl şi pe la chioşcuri pe unde se Blnd jurnale, n’a existat, nici că există de vtt în imaginaţiunea lor şi în coresponden-cele publicate în unele ziare de aici, se poate şi raporturile oficiale ale consulatului ro-mln din Bitolia». Ce însemnează aceste epitete, asvîrlite cu atîta graţiositate la adresa consulului şi a profesorilor licenţiaţi, de cit amara durere ce o resimte de rana ce aceştia i-au cau-sat-o, prin desvelirea isprăvilor sale antinaţionale şi neumanitare? Insă toate i-au fost de prisos, căci d. consul, prin neobositul său interes, a putut afla care este adevărata stare a şcoalelor, precum şi spiritul ce domneşte în popor. De şi cam tlrziu a putut să afle cum stau lucrurile, totuşi însă adusese mare folos, pentru-că d-lul, ducîndu-se în vacanţa din 1S94 la Bucureşti, a dat un raport amănunţit şi exact şi clte-va din cererile sale au fost aprobate, precum: netrimeterea banilor prin Mărgărit şi înfiinţarea Eforiilor. Bine înţeles că d. consul nu a cerut ceva din capul său şi pentru dînsul, ci a servit pur şi simplu ca un interpret fidel al dorinţelor şi aspiraţiunilor poporului nostru. Deci aceia insultă de tip al uşurinţei şi al nepriceperei proverbiale, cade la adresa Macedo-romînilor, cari de mult te-au priceput şi te-au înţeles, o faimoase inspectore, însă au fost indolenţi de te-au suportat pînă acum, şi de acest lucru nu mal pot fi acu-saţl. Astâ-zl vedem că indolenţa Aromlnilor e pe sfirşite, ceia ce e semn bun şi îmbucurător. Dar de ce oare Mărgărit nu ’şl ia mica sarcină de a ne arăta, cari sunt şi acel profesoraşi, a căror educaţie socială şi politică a schiţat-o în clte-va cuvinte batjocoritoare, dar nu şi educaţia lor morală şi intelectuală ? Că nu i-a convenit, o ştim bine, dar noi nu putem s’o trecem cu vederea. Aceşti profesoraşi de cari vorbeşte Mărgărit, dacă profesoraşi se pot considera, sunt: I. Cristu Otto, licenţiat în ştiinţele fisiee-chimice de la universitatea din Bucureşti. II. C. I. Cosmescu, licenţiat al facultăţel de Litere din Bucureşti. III. Mihail Dimoanie, licenţiat al facultăţel de ştiinţele naturale din Bucureşti. IV. Mihail Stătu, licenţiat al facultăţel de Litere din Bucureşti. V. I. Arginteanu, absolvent al facultăţel de Litere din Bucureşti. Să ne spună d-nu Mărgărit dacă pe lîngă aceşti profesori licenţiaţi, mal sunt şi alţii în Macedonia, afară ae d-nu Ilie Ghicu, licenţiat al facultăţel de ştiinţele naturale din Bucureşti şi acum profesor la gimnaziul ro-mîn din lanina. De sigur şi acesta e un profesoraş pentru Mărgărit, căci reciproca-mente nu se suferă. Tinerii sus numiţi ati fericirea de a fi cel d’intîii! absolvenţi al Liceului Romtn din Bitolia, şi ca atari cel d’intliu cari au trecut prin Universitatea din Bucureşti, cel d’întliil macedoneni, cari ati fost educaţi şi crescuţi în şcoala normală superioară. Setoşl de instrucţiune şi doritori de a se reîntoarce cit de curlnd in mijlocul Arumî-nilor, s’afl silit ca să-şi capete licenţa In intervalul cel mal scurt de 3—4 ani. Treime ştiut că Mărgărit a presimţit nenorocirea ce era să’l vie din partea acestor tineri culţi, cari nu pot suferi infamiile şi mizeriile. De aceea în două rlndurl, la 1890 şi 1891, sub d-uil miniştri Th. Roselti şi Ti tu Maiorescu, a cerut îndepărtarea de la Universitate şi expediarea lor In Macedonia, sub ridicolul pretext că era lipsă de profesori, pe cînd el destituise pe unii din-tr’lnşil Înainte de a pleca spre Romînia. Toţi oamenii buni s'au indignat şi în special Colonia Macedo-romlnă dm Bucureşti, care a protestat energic contra acestei nelegiuiri prin memorabilul apel publicat In «Lupta» şi a întreţinut vre-o două luni pe studenţii, cari aîi fost lipsiţi de burse în acest interval de timp. La urma-urmel, d-nil miniştri ai! refusat nedreapta şi scandaloasă cerere a lui Mărgărit, care a declarat că de nu i se satisface cererea ’şl presintă demisia, cea mult dorită din purica Macedo-romînilor, dar n’a presintat’o nici piuă astăzi. Cu un cuvînt, Bucureştii afl fost pentru tinerii Macedoneni, ceea-ce a fost apusul aţă de t ineril caii aă luptat pentru uni- rea, libertatea şi Înaintarea Ţărilor Dunărene. Tinerii Macedoneni, reîntorcîndu-se în Patrie şi avînd pururea în memoria lor ilustrele figuri şi frumoasele învăţăminte ale profesorilor universitari şi ale altor mari Romlnl, caută să lucreze din răsputeri pentru Îndeplinirea sacrei datorii. (Va urma) „EPOCA” LA IAŞI (Corespondenfă specială) Iaşi, 26 Februar©. Sinuciderea jandarmului Popovici.— Protestul institutorilor.—l>e toate Sinuciderea Jandarmului Popovici După cum v’am telegrafiat, astă noapte intre orele 11 şi jum. şi 12, sergentul de jandarmi rurali, Gheorghe Popvioci, s’a sinucis la domiciliul părinţilor săi, din strada S-tulul Andreii!, No. 9, trăgln-du-şl un foc de carabină în gură. Moartea a fost instantanee. Aspectul cadavrului este oribil. Lovitura a fost alît de puternică, în cit osul frontal a fost despicat în două, crăpătura începind de la rădăcina nasului in sus. Ţeasta craniului a fost sfărlmată de glonte, iar creeril respîndiţi pe pereţi şi pe patul pe care s’a sinucis. Gura 11 este diformată şi şiroaile de sînge închegat de pe faţă dau cadravulul un aspect înfiorător. Pricina acestei sinucideri este tot dragostea. Asupra sinucisului s’aO găsit două scrisori: una adresată părinţilor, prin care îl înştiinţa de pasul ce liotă-rîse şi alta adresată iubitei sale, o domnişoară B., din strada Toma Cozma, cu care urma să se căsătorească, dacă părinţii i-ar fi dat autorizaţia. Carabina cu care s’a sinucis poartă numărul 94. Ambele cifre adunate, după cum a observat azi dimineaţă un fatalist, dau totalul 13—număr sinistru. O împrejurare curioasă este şi faptul că tot cu această carabină s’au sinucis încă doul jandarmi rurali: sergentul major Pavlov şi sergentul Doicea, ambii ataşaţi la comandamentul jandarmilor din Iaşi. Gheorghe Popovici, angajat sergent în locul acestui din urmă, căruia i s’a dat în armament această carabină, s’a sinucis, după cum vedem, tot cu a-ceastă armă şi aproape în acelaşi mod. O carabină fatală, — dacă se poate spune! Protestul institutorilor Se ştie că institutorii din Iaşi aii adresat şi el un memoriu corpurilor legiuitoare, în contra proiectului de lege al d-lul P. Poni. Memoriul a fost depus pe biuroul Camerei de d. Gh. Scorţescu, deputat. Se pare însă că împrejurarea aceasta a indispus pe unii institutori, cari nu se aşteptai! ca tocmai d. Scorţescu să fie ales pentru depunerea memoriului. In afară de aceasta, mulţi institutori mal afirmă că memoriul ar fi o copie a memoriului corpului didactic din Piteşti trimisă în Iaşi şi supusă la iscălire prin surprindere, de cel cari aii primit’o. Faptele acestea afl dat prilejul unei întruniri de protestare, convocată din iniţiativa d-lul I. Tâzlâuanu, director al unei scoale de băieţi din Păcurari. Voi comunica la timp hotărîrile luate. De toate — Printre aspiranţii la suplinirea catedrei de economia politică de la facultatea juridică din Iaşi, este şi d. Gh. A. DrăghicI, judecător de instrucţie. Consiliul facultăţel, căruia ’l-au fost trimise de minister cererile, atit a d-lul Drăghici, cit şi ale d-lor V. Antonescu şi lorgu Radu, cel l’alţl doi aspiranţi, îşi va da în curlnd avizul. — Asupra balului Solidarităţel, se mal afirmă că generalul Vlădescu, mareşalul palatului, cu ocazia înapoirel celor 400 bilete, trimise Reginei, ar fi cerut înscris prefectului de judeţ, ca pe viitor studenţii să nu mal trimită bilete de bal la palat. — Sîmbătă, 2 Martie, în saloanele clubului conservator, are loc balul patronat de d-na Maria A. Catargiu. — Miercuri, 28 Fevruarie, are loc în teatrul Sidoli, reprezentaţia dată în beneficiul d-nel Vasilescu şi a d-nulul S. Dragomir. Se joacă piesele: Strigoii de Ibsen şi Steaua de Richepin. D-na Aristiţa Manolescu va da concursul săi!. — Duminecă, 3 Martie, în teatrul Sidoli, In lanţ (Les Tenailles de Paul Her-vieu) traducere de d-nu A. Steuerman, talentatul poet, în beneficiul d-lor P. S. Alexandrescu şi C. Ionescu. Printre consilierii comunali se a-gită ideia unul vot de blam la adresa colegului lor A. Velciu, care şi-a permis să maltrateze pe un fanaragiu. Se atribue d-nulul Velciu şi vorbele *du-te fi spune primarului», cu cari a Însoţit palmele date nenorocitului subaltern al căpitanului Ionescu. Mal combaţi de altă dată cu palme, coane Alecule ? Ispas. ECOUltl D. Longhinescu a fost numit provizoriu profesor de drept roman la facultatea de drept din Iaşi. D. Cantacuzino va depune la finele săptămînel proectul de lege pentru Înfiinţarea de guarzi necesari pazei fruntariilor. * * D-nil A. Davidescu şi Ştefan Geor-gescu, consilieri comunali al R.-Sărat, şi-au dat demisiunile. * * * Săptămlna trecută a Încetat din viaţă d-na Nathalia Penozzi. Decedata a lăsat o avere de 150,000 lei pentru clădirea unei scoale pentru instrucţia şi educaţia copilelor romîne. * ♦ * «Societatea corpului didactic din Romînia» şi-a reluat şedinţele Încă din luna Ianuarie, ocupîndu-se de reorganizarea societăţel prin introducerea In statute a unor modificări proprii a interesa un număr mal mare de membri la lucrările el. Intr’una din ultimele şedinţe, s’a ales următorul comitet pe anii 1896 -1898 : President: Grigore Ştefănescu, decanul facultăţii de ştiinţe. Vice-presidenţI: N. Grătunescu, profesor la facultaţea de drept, C. Gogu, profesor la facultatea de ştiinţe, V. D. Păun, directorul liceului «Lazăr». Casier: Ştefan Stoicescu, profesor la liceul «Lazăr». Secretari: Gheorghe Adamescu, profesor la gimnaziul «Şincai», D. Cecropid, directorul şcoa-lel primare 28, I. Teodoru, institutor la şcoala primară 12, V. Stoicănescu, institutor la şcoala primară 2. Secretar • comptabil: I. Cioclrlte, institutor la şcoala primară 5. Bibliotecar: I. N. Ciocan, institutor la şcoala primară 16. Membrii; N. Quintescu, profesor la facultatea de litere, Dr. A. Vitzu, profesor la facultatea de ştiinţe. St. Sihleanu. profesor 1» facultatea de medicină, 31. Popescu, profesor la seminar, I. Suchianu, profesor la liceul «Sfîntu Sara», N. Mihăilescu, profesor la liceul «Mateiu Basa-rab», T. P. Mateiu, profesor la liceul «Maleiu Basarab», D. Mir eseu, profesor la liceul Lazăr. G. Popa, profesor la liceul «Lazăr», I. Otescu, directorul liceului «Mihaiu-Viteazul», G. O. Gîrbea profesor la gimnaziul «Cantemir», St. N. Bruili-ţeanu, profesor la gimnaziul «Cantemir». FI. Crasan, profesor la şcoala Comercială, N. Co-săcescu, profesor la şcoala normală de institutori, A. Lupu Antonescu, inspector al Învăţă-mintulul primar, P. Gîrboviceanu, profesor la Seminarul central, E. Vachman, directorul Conservatorului, Şt. Velescu, profesor la Conservator, Pr. I. Ar (Ar ea nu, directorul şcoalel primare No. 11, D. Constantinescu, directorul şcoalel primare No. 2, G. Ioaniţescu, institutor pensionar, Al. Grăpeanu, institutor şcoala primară No. 23, D. Pomponiu, institutor la şcoala primară No. 1, P. Ghenea directorul şcoalel primare No. 6. G. Chnpineanu, directoru şcoalel primare No. 5, 31. C. Părosianu, institutor la şcoala primară No. 12, T. Săbăreanu învăţător jud. Ilfov. *** Navigaţia pe Dunăre a început. Vaporul «Orient» a intrat în portul Galaţi. ♦ * * Se anunţă din Vaslui încetarea din viaţă a colonelului Ionescu, comandantul regimentului 7 Rahova. Direcţiunea generală a C. F. R. a luat dispoziţia ca pe viitor să nu mal primească în servicid nici un străin. * * * In şedinţa de Joi a Camerei, d. deputat Buzdugan îşi va dezvolta interpelarea adresată d-lul ministru al instrucţiei cu privire la neregularităţile de la Asilul Elena Doamna. * * * Pentru catedra de economie politică de la facultatea juridică din Iaşi, rămasă vacantă prin transferarea d-lul Basilescu la Bucureşti, s’au prezintat pînă acum trei candidaţi, anume d-nil lorgu Radu, V. Antonescu şi Gh. A. Drăghici. * * * D. V. Constantinescu din TecuciO ne telegrafiează, că aseară pe la orele 6 a fost atacat de un bătăuş poliţienesc, care ajutat şi de doul sergenţi, 1’aD bătut într’un mod revoltător. Viaţa d-lul Constantinescu e In pericol. * * * Afacerea Olga Lăţescu-Şabeclii va veni înaintea Curţii cu juraţi la 16 Martie. * ♦ * Membrii societăţii Progresul Silvic slnt convocaţi în adunare generală pe zilele de 28, 29 şi 30 Martie, In localul administraţiei Domeniului Coroanei. Ministerul domeniilor a acordat un concediu de clte cinci zile tutulor silvicultorilor statului, pentru a putea veni la această adunare. SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) fionlren răniţilor.--Doliu public.— Noul minister Roma, 26 Februarie. Agenţia Ştefani află din Asmara că împrăştiaţii şi răniţii continuă să sosească. Se confirmă mereă mal mult strălucita purtare a coloanelor Dabormida şi Alber-toni, în timpul bătăliei de la Adua. Informatorii spun că perderile şoanilor sunt considerabile. Generalul Arimondi se află rănit la Adua. Sănătatea trupelor este bună ; serviciul aprovisionărilor se face în mod regulat. Roma, 26 Februarie. Italia fiind în doliu în urma perderil fiilor săi căzuţi In Africa, Regele a ordonat să nu se dea nici o serbare, la 14 Martie, cu ocasia aniversării naşterel sale. Roma, 26 Februarie. Ziarele publică lista ministerială urină- www.dacoromanica.ro toare : d-nil di Rudini, preşidenţia consiliului şi interne; Ricotti, rezbelul; Brin, afacerile străine; Racchia sad Corsi, marina ; Perazzi, tesaurul; Colombo sad Branca, sad prin interim Perazzi, finanţele. OFORMAŢH JEtitţta de dimineaţă a < f’-pocei», — cuprinxind ţoale ştirile sosite pînă dnpă tnie-xut nopţei, — se găseste de vînxare, in toate zilele, la 8 ore, la toate chioşcurile. Prin cercurile guvernamentale se a-gită excluderea d-lul N. Fleva din clubul liberal. In adevăr, clubul este convocat in a-dunare generală extraordinară pe Mer curl seara. La această adunare se va propune excluderea d-lul Fteva din club. Cum însă d. N. Fleva se bucură de mare popularitate printre membrii clu butul, în mare parte mahalagii fruntaşi, iniţiatorii acestei excluderi aii pus deja în mişcare pe agenţii clubului ca să facă propagandă prin mahalale în contra d-lul N. Fleva. Deseară chiar vor fi cîte-va întruniri secrete pe culori, la cari se va pipăi pulsul unor membri al clubului. Ziarele din Budapesta publică o telegramă datată din Bucureşti, prin care se anunţă că Liga Culturală va înceta de a funcţiona, de oarece nu mal este ajutată materialiceşte nici de guvern nici de primăria Capitalei. D. deputat Toma Stelian, care îşi dăduse demisia dela catedra de drept comercial de la facultatea de drept din Iaşi, a revenit asupra demisiu-nel sale. Şedinţa Senatului de ieri s’a term inat printr’o escamotare de vot. In urma interpelăreî d-lul Ureche în chestiunea macedoneană şi a răspunsului d-lui Dim. Sturdza, s’a depus la biurou o moţiune de încredere. D. Petre Grădişteanu, care pre-sida, pune la vot, moţiunea prin ridicare de mîinl şi de şi nu votează pentru de cit v>re-o 30 senatori, totuşi preşedintele escamotează votul şi declară tare că Senatul a adoptat moţiunea cu aproape unanimitate !! Se atribue guvernului intenţia ca să desfiinţeze şcoala normală de învăţători din Constanta. * » A apărut memoriul comisiunel însărcinată de congresul corpului didactic ţinut la Brăila în anul 1895. Memoriul are trei părţi: asigurarea stabilităţii învăţătorilor şi institutorilor, îmbunătăţirea po-ziţiunil materiale şi mijloace atractive relativ la obligativitatea învăţămîntulul. D-niT Stătescu şi Al. Djuvara Se ştie că d. Al. Djuvara a refuzat să vorbească şi să muncească pentru guver-md actual pînă cînd nu i-se dă un portofoliu. Cu toate acestea, fratele d-lul Trandafir Djuvara a consimţit să fie raportor al le-gel judecătoriilor de ocoale, de oarece are făgăduell de la d. Eugen Stătescu că i se va da un portofoliu. De oarece însă d. Djuvara are obiceiul de a face treburile politice numai comp-tant, şi văzînd că nici o făgăduialâ mi se ţine şi nici numirea d-lul Irandafir Djuvara nu este încă un fapt îndeplinit, a început să creeze dificultăţi d-lul Stătescu. Ministrul justiţiei neputînd să asiste la toate desbaterile comitetului delegaţilor, rugase pe d. Djuvara să-i raporteze toate o-biecţiunile ce se vor face în comitet. D. Djuvara însă, s’a apucat să ridice el dificultăţi, să lungească discuţiunea şi să pună la cale pe cei-lalţl membri ca să critice legea; apoi s’a dus la d. Stătescu cu un morman de amendamente şi i-a declarat că foarte greu va trece legea prin Ca meră. Ministrul justiţiei simţind dificultăţile pe cari le întîmpină de la raportorul său, a spus Vineri d-lul Djuvara ca să-l slăbească cu toate mofturile acestea, să facă bine să-şl depună raportul şi să nu se preocupe de lege. pe care o va apăra el. Situaţia d-luT Sturdza Aseară între orele 5—7 s’a ţinut un consiliu de miniştri foarte important la d. Eugen Stătescu. Prin cercurile liberale în poziţie de a fi bine informate, se afirmase încă în cursul consiliului, că d. Sturdza a adus în discuţie situaţia generală a guvernului şi în special greutăţile pe cari le întîmpină d-sa din partea chiar a unor colegi al săi în conducerea guvernului şi a partidului. D. Sturdza a ţinut chiar să-şl lămurească situaţia sa personală, plîugîndu-se în contra d-lul Eugen Stătescu, care în cestiunoa expulzării macedonenilor l’a făcut de rîs, prin faptul că l-a împedicat să-şl îndeplinească cuvîntul dat, ba ce e mai mult: s’a lăudat chiar că expulzarea nu se va putea face, din causa unor piedici mal înalte. Ast-fel, situaţia sa devenind aproape insuportabilă, d. Sturdza părea hotârît a ruga pe d. Stătescu să ia răspunderea întregel situaţii a guvernului. Pînă noaptea tirziă n’a transpirat încă nimic despre cele hotărîte în consiliul de miniştri. FALŞUL MITROPOLITULUI PRIMAT ' Copie de pe telegrama No. 728, adresaţii Sfintulul Sinod in anul 1874, lima Decembrie, cu răspuns plătit ')• Sfintulul Sinod Bucureşti In puterea sfintelor canoane bisericei ortodoxe protestez alegerea Arhimandritului Ohenaăie pentru Arhiereu, decla-rîndu’l nevrednic. Causa voi denunţa în Sf. Sinod la ziua chemării. (s) Protosinghel Bariton COPIE de pe protestarea Protosinglioliijul Ilarifon a-dresată Sfintulul Sinod, tn acelaşi chestie. PROTESTARE Prin telegrama cu No. 728 din 4(16) a lunel Decembrie, anul mînţuirel una-mie-opt-sute şapte-zecl şi patru, trimisă din oraşul Focşani, am protestat alegerea ce s’a făcut de Arhiereu în persoa-nap ărietelul Arhimandrit Ghenadie Ecli-siarchul Sfintei Mitropolii din Bucureşti, declarîndu’l de „nevrednic" a trece la această înaltă treaptă a ierarhie! Bisericei, şi prin acea telegramă n’am a-rătat anume causa de „nevrednicie", fiind prin firul electric, ci am luat an-ganjamentul a denunţa aceasta în Sfînl tul Sinod, aşteptînd a fi chemat şi a se lua în cercetare de Sfintul Siriod cuvîn-tul declarat de mine „nevrednic" după cum glăsueşte Canonul 59 din Cartagena, adică : «Cînd se va ivi vre-o prihănire noului ales, trebue mal întit a se cerceta părţile, şi numai după ce se va desvinovâţi cel ales, atunci să-l hirotonisească». Nu cred că Sfintul Sinod al Bisericei noastre să nu ţie seamă de asemenea declaraţie Canonică şi să nu fi proprit această hirotonie, interesîndu-se a afla causa prin declaraţia de „nevrednic", mal ales că prin Canonul 74 al Sfinţilor Apostoli hotăreşte că, chiar Episcopii de s’ar prihăni de oameni, trebue a se chema amîndouă părţile spre a se cerceta şi asculta. Asemenea zice şi Canonul 6 al Sfintulul Sinod al 11-lea. In puterea dar a Sfintelor Canoane declar din noi! de „nevrednic" pe alesul Arhimandrit Ghenadie, ca unul ce a în-drăsnit a face „plastografie64 falşi-ficind adresa formală din Cancelaria Sfintei Mitropolii, şi iscălind (plastografie) pe Chiriarchul Eparchiel, pentru suma de două-sute lire. Aşa dar, după cum vedeţi, acest fapt este pedepsit şi de cele politiceştl ; în timpii trecuţi i se tăia mîinele pentru asemenea fapte, şi astăzi i se ridică toate drepturile, degradîndu’l şi chiar de orl-ce drept cetăţenesc ; şi cum Sfintul Sinod ar suferi ca să dea darurile Sfintulul Ducii a se împărţi prin acele mîinl cari ai! făcut plastografie luînd bani, şi a face nenorocit pe un confrate al săfl? Ca martori cari cunosc această plastografie săvîrşită de alesul pentru Arhiereu, se dat) pe înalţ Prea Sfinţia Sa Părintele Mitropolit şi Primat al Romîniel (e vorba de Mitropolitul de atunci Nifon. N. R.) care a suferit a-ceastă plastografie şi pe Prea Sfinţia lor părinţii Arhierei Calist Stratoni-chias şi Teodorii Sinadon, cari au descoperit plastografia, şi dacă se va mal cere ’I voi da înaintea Sfintulul Sinod. Aceasta este declaraţia, şi protestez a se popri această Cbirotonie şi mal pe larg voi spune in detaliu Sfintulul Sinod cum s’a urmat, Sunt cel mal umilit şi mal supus fiii al Bisericei (ss.) Protosinghelul Hariton Mateescu. DEFERI (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 26 Februare Preţedintelo Hepulilicei a sosit.— Nu s’a tn-Umplut nici un incident. D-nul Felix Faure a semnat numirea prinţului Henric d’Orldans ca cavaler al legiune! de onoare, peulru explornţiunile sale iu Junnan şi iu Birmania. Berlin, 26 Februare Contete Goluchowsky a sosit In timpul sorii. A fost primii la gară de membrii ambasadei şi do colonia Austro-Uugarft.—A supat iu familia ambasadorului SzOegyenyi. Împăratul a avut o lungă conferinţă cu prinţul de Ilobenlolie. Berlin, 20 Februare Un consiliu de miniştri s’a ţinut după ainia-zi, sub preşidenţia prinţului do ilohonlohe. Berliu, 26 Februare Coinisiunea Reichstagului a adoptat In prima citire proiectul do lege asupru depăşitelor de bursă. Londra, 20 Februarie. La Camera comunelor d-nu Cliamberlaiu declară că n’aro cunoştinţă de ştirea după rare 6 corăbii engleze de rozbel vor sosi in curlnd la Curaţao. ’). Această telegramă şi protest aCi fost adresate Sf. Sinod pe cînd se făcea alegerea de ar-chiereQ a actualului Mitropolit Ghonudie, In a-nul 1874. EPOCA 3 Havana, 26 Februarie. Colonelul Virraa a bătut banda Maccoo. Insurgenţii aa avut 72 morţi şi spaniolii 22 de răniţi. Budapesta, 26 Februarie. Ministrul preşedinte, d. Banffy, va pleca Vineri la Viena spre a continua negocierile In privinţa compromisului cu Austria. Se semnalează inundaţiunl în cîte-va părţi ale Germaniei şi tn toată Elveţia. In mal multe locuri comunicaţiile cu drumul de fer sunt întrerupte. Friburg tn Brisgau, 26 Februarie. Un pod s'a dărlmat in urma creşterii mari a Dreisainulul. Comisarul ţării şi directorul oraşului. cari se aflafi pe pod, lipsesc. Marele duce moştenitor a fost de asemenea în primejdie. Madrid, 26 Februarie. Ieri, s’afi făcut manifestaţiunl mari In contra Statelor-Unile la Bilbao şi la Barcelona; ad fost mal mulţi răniţi. S’aO făcut arestări. Paris, 26 Februarie. Procesul afacerii Lebaudy a Început. Afluenţa mare. Leipzig, 26 Februarie. Tribunalul a condamnat pe Schoren la 7 ani de muncă silnică, pe Pfeiffer la 2 ani şi pe Ringlmuer la un au Închisoare, pentru divulgare de secrete militare. Petersburg, 26 Februarie Un ukas imperial anunţă baterea unei medalie comemorative a lui Alexandru al IlI-lea destinată tutulor membrilor clerului, funcţionarilor civili şi militari cari afi servit sub a-cest suveran. Osborne, 26 Februarie. Regina Victoria, Însoţită de principesele Elena şi Victoria de Schleswig-Holstein, a plecat la Portsmuth, unde se va imbarca pentru Nissa pe Lordul Yachtulul Alberla. Ştiri diverse Incendiu. — ErI un incendiu a redus tn cenuşe biserica parohială din comuna Căciuleşti, judejul Argeş. Focul a luat din neglijenţă. Cadavru găsit. — Autorităţile aft descoperit un cadavru intr’un puţ din cătunul BasangeştI comuna HinteştI. Indentitatea cadavrului s’a stabilit, el este al unul soldat din regim. 9 de artilerie. Spînzurat. — Astă-noapte pe la ora 4 şi jum., individul Hainer Siternbac, In etate ca de 26 ani, de religie israelită, din strada Senatului No. 4, s’a găsit spînzurat cu o sfoară de ţlţlna uşei, In casa sa, iar la ora 10 şi jum., cadavrul, din ordinul parchetului, s’a transportat la morga oraşului. 101 ani. — In ziua de 11 Februare a. c., In comuna Ciobanu, din plasa Hlrşova, judeţul Constanţa, a încetat din viaţă văduva Ioana Peiv în etate de 101 ani. Crimă misterioasă. — Erl dimineaţă s’a găsit mort tn pădurea d-lul Trifu, proprietarul moşiei Clijani, din Vlaşca, pădurarul Gheorghe Petre. Cadavrul purta urma unul glonte de armă şi mal multe împunsături de cuţit în ochi. Parchetul a fost sesizat şi a început imediat o anchetă, pentru descoperirea autorului. DIN PRESA Ziarele «le azi -------Timpul se ocupă cu desfiinţarea de către guvern a şcoalel normale din Constanţa. Gestiunea fiind de mare importanţă reproducem aci următoarele pasaje din articotul «Timpului» : Nu numai că este lucru odios să suprimi o şcoală care funcţionează de 3 ani şi funcţionează bine, nu numai că este stupid să desfiinţezi o şcoală normală de învăţători cînd ne» voilo învăţăiuintulul primar sunt ast-fel in cit ar trebui să înfiinţezi încă 3—4 ceia-ce-face insă guvernul este un tentat tot aşa de păcătos în contra intereselor Romînismulul cu şi suprimarea consulatului din Bitolia. lntr'adevăr, în Dobrogea avem încă populaţii întregi care nu vorbesc romîneşte şi care ,nu se pot asimila de cit prin şcoala romineaseă. Trel-zecI şi cinci de mii de Bulgari, aproape 20.001 de Ruşi, vre-o 20—30 de inii de Turci şi Tătari sunt o populaţie întreagă pe care dascălul nu are numai s’o Înveţe carte, dar trebue s’o înveţe şi limba romineaseă Cine ’şl închipueşte care este starea i.nel şcoale rurale din Dobrogea înlr'un sat tătăresc satt bulgăresc, în care copiii vin la şcoală fără să ştie o boabă romineaseă şi dascălul nu ştie pic de bulgăreşte saîî de turceşte, va pricepe fără multă vorbă că într’o ast-fel de stare de lucruri şcoala nu e şcoală şi nici un progres nu se poate face. Era dar un alt interes naţional ca să avem pentru Dobrogea dascăli cari să ştie limba turcească şi limba bulgărească, atît cit le trebue ca să iniţieze pe copil în studiul limbel Statului şi de aceea legea de la 1893 a înfiinţat în Dobrogea o şeoulă normală speciala in care, pe lingă studiile din cele-l’alte scoale normale, să se înveţe şi limbile turcă şi bulgară. însufleţit de aceste înalte preocupări, legiuitorul de la 1893 a hotărît Înfiinţarea unei şcoale normale de învăţători şi institutori in Dobrogea. Azi funcţionează în Constanţa o şcoală normală admirabil întreţinută, cu o populaţie de e-levl în care Romînil formează marea majoritate, dar in care nu lipsesc nici Bulgari, nici Ruşi, nici Nemţi, nici Greci, nici Tătari, nici Turci, o şcoală in care se învaţă limbele Dobrogel, o şcoală a căreia ţinută marţială şi buna invăţă-tură a exerciţiilor militare a atras deosebita a probare a Capului Statului. Trecuta administraţie după ce a înfiinţat şcoala, proiectase clădirea unul vast local pe malul măreî, la capătul valului lui Traian, un local care ar fi slujit 10 luni pe un pentru şcoala normală, iar Iu lunile de vacanţă drept sanatoriu maritim pentru bursierii Statului din loutâ ţara, cărora ciocoii vreai! să le dea aer şi băl de mare ca şi la copiii bogaţilor. Toate acestea trebue să piară, fiind-că cinstea de a le fi conceput şi executai nu este a vr’u-nul panglicar colectivist, ei a unul ministru conservator. Ştim do sigur că domnia acestor oameni va fi foarte scurtă, ştim că In curlnd vom restabili şcoala normală din Constanţa cum vom restabili şi consulatul din Ritolia, ştim că vom şterge toate urmele vizibile ale trecerii pe la putere a unor vandali, al căror ideal se Întrupează intr'un morman de ruine. Este un lucru tuşă [io cure Bjtt-1 vom putea şterge, şi acela ne inîhncşte. Nu vom putea şterge ruina pe care aceşti oameni o vor fi adu-s’o în suflete, nu vom putea împiedeca nici des-acurgiarea oamenilor de biue, nici desnădăjdui-eia celor cari îşi Închipuiai! că ţara noastră a intrat deja Intr'un period de viaţă civilizată. Iar populaţiilor din Dobrogea, nimic nu va putea să le redea increderea în trăinicia operelor romîneşti pe rare vandnlismurile pătimaşe ale liberalilor o zdruncină din temelii. Ştiri «lin ziare Din Gazeta: *% M. S. Regina, care a suferit eîte-va zile de influenţă, se găseşte acum pe deplin restabilită. Din Adevărul : **, Marele stat-major al armatei, care a obţinut facerea planului Bucureştilor, va începe lucrările sale la 1 Martie, dacă timpul va fi favorabil. Lucrarea se va împărţi în şease scetoare-avînd fic-care în capul sftd cîte un locot.-co, Ionel care să controleze zilnic planşetele fiecărui ofiţer. D. general Barotzi, va cere primăriei Capitalei a întruni consiliul comunal pentru a decide asupra alinierilor şi lărgire! stradelei-, pentru viitor, spre a se însemna pe plan. Din Dreptatea : D. deputat I. Grădişteanu a fost primit erl în audienţă de M. S. Regele, — în chestiunea celor doul Romînl Macedoneni. Audienţa a durat o oră şi trei sferturi. *** D-nil di-. Christoviel şi F. Apostolesc.u afi rugat pe un amic să depună următoarea petiţiune d-lul prefect al poliţiei Capitalei: Domnule Prefect, După ce onor. poliţie ne-a remis cheia locuinţei noastre de la otel, am voit să plătim o-dată cu ridicarea bagajelor, socoteala şederel noastre In otel; otelierul Insă a refuzat a primi plata sub cuvlnt că a fost a-ehitat de onor. prefectură a poliţiei. După toate insistenţele noastre de mal multe ori, văzlnd că el ne declară categoric că nu poate primi plata, fiind că are ordin de la onor. poliţie, subsemnaţii nevoind a sta de cît în socoteala noastră, ne vedem nevoiţi a depune suma de 65'lei în mîinile d-voastră. Primiţi, etc. I>r. P. Cristovicî. Filip Aposlolescn. Bucureşti, 26 Februarie 1896. PARLAMETVTUI, CAMERA l'rmarea şeăinfei «le la 20 Februarie In sfîrşit comitetul delegaţilor eomplec-tîndu-se, se pronunţă şi asupra art. 18. Atît amendamentul d-lul Skileru, cît şi al d-lul Iarca, sunt respinse. Legea In total este primită cu 74 voturi pentru şi 3 contra. D. Dan Brătianu dă citire proiectului de lege prin care se deschide ministerului de lucrări publice un credit extra-ordinar de 8,000,000 lei, pentru consolidarea şi reconstruirea podurilor metalice. Camera ’l votează fără discuţie. D. Djuvara dă citire raportului comitetului delegaţilor asupra legel de organizare a judecătoriilor de pace. D. II. Epurescu roagă Camera să amine pe mîine discuţiunea generală, de-oare-ce nimeni nu se aştepta ea legea să vină azi Înaintea Camerei. D. N. Dimancea cere din contra ca legea să se ia tn considerare şi să se discute, iar discuţiunea pe articole să se amine. D. Eugen Stătescu consimte la amînare. La ora 4 deputaţii trec In secţiuni. JŞetlittţa tte la 27 Februarie D. N. Fleva comunică că ministrul preşedinte a refuzat să-I pună la dispoziţie dosarele şcoalelor din Macedonia. Oratorul protestează In potriva acestei a-tingerl a uneia din cele mal însemnate prerogative ale reprezentanţilor ţărel, d’a cere actele şi documentele privitoare la ori-ce ramură administrativă. Această flagrantă călcare a art. 75 din regulament, este un act ne mal pomenit În regimul parlamentar. D. Fleva spune că tot va face interpelare, chiar fără actele cerute. (Aplause). D. Epurescu spune că şi d-sa a cerut acele dosare, Insă fiind că a fost înţelept şi patriot a renunţat la o hotărîre care periclita... situaţia cabinetului. D-le Fleva, Dv. vreţi să răsturnaţi guvernul, noi voim să-l menţinem! (Aplause) D. N. Fleva zeflemiseşte curioasa teorie a preopinentului săâ, după care adversarii guvernului, minoritatea, nu aO dreptul să ceară comunicarea unor acte publice. D. I). Sturdza. Cel mal bun răspuns l’a dat d. Epurescu! (primul ministru, după ce grăeşte aceste ctte-va cuvinte, se reaşează pe bancă părînd foarte surprins că nu-’l aplaudă nimeni, nici chiar deputatul de Vlaşca). Se trece la ordinea zilei: proectul de lege al judecătoriilor de pace. Discuţiunea generală este deschisă. D. Nicolaeseu declară că nu va face critica proiectului, pentru că după d-sa face un progres imens faţă cu actuala lege. O-ratorul va face tuşă mici observaţiunl generale şi anume : 1) Nu Înţelege de ce s’a mal restrlns competenţa judecătoriilor de paee. 2) Ar voi ca corpurile portăreilor să fie desfiinţate de pe lingă tribunale şi să se înlocuiască cu alt-ceva. D. Nicolaeseu mal propune apoi ca să se modifice programul facultăţel juridice în sensul ca să se înfiinţeze nişte cursuri practice. Studenţii vor putea ast-fel să devină nişte buni magistraţi,! fără ea să aibă nevoe să ’şl facă mai Înainte noviciatul In avocatură. Oratorul ar fi dorit ca să se prevadă In proect ca preoţii şi învăţătorii să fi făcut parte (le drept din comisiunea juraţilor comunali. La ora 2 şi jumătate şedinţa continuă. SENATUL Urmarea tşetlinţei tle la 20 Februarie D. Ureehiă, după ce arată rolul jucat de Apostol Mărgărit In Macedonia, termină spunlnd că dacă Senatul ar consimţi să se adune In şedinţă secretă, i-ar putea desvă-lui fapte în sarcina acestui pretins apostol al romînismulul. D. Dini. Sturdza declară că n’a primit pe macedoneni pentru că el au ameninţat pe ministrul cultelor. Intru cit priveşte e-foria şcoalelor, el declară că ea nu e recunoscută de M. S. Sultanul, D. Sturdza sflrşeşte ziclnd că macedonenii In general n’at! nimic de clştigat dacă această cestiune este adusă la tribuna Senatului. Nu trebue să ne jucăm cu focul. D. Ureche replică deelarlnd că a fost de hună credinţă In această chestiune şi că n’are interes să facă jocul nimenui. I). Diin. Sturdza crede că d. Ureche ar fi făcut mal bine dacă n’ar fi desvollat interpelarea sa de şi este president al ligei. d-sa spune că Macedoneni făceau agitaţie aci, iar nu tn Macedonia ; persoana lor a devenit un obiect de agitaţie. Ei nu sunt recunoscuţi ca efori nici de guverunl oto* inan nici de cel român. Nu mal am nimic de adăugat. Se cere Închiderea discuţiei. D. Gostescu-Comăneanu depune o moţiune de încredere. D. N. Ioneseu spune că nu poate fi vorba de un vot de încredere, de-oare-ce d. Sturdza ca ministru de externe a fost prudent in declaraţiile sale. Oratorul propune ordinea zilei pur şi simplu. D. P. Grădişte an u, care presidează, pune la vot moţiunea d-lul Costescu-Gomăneanu şi de şi nu se ridică de cît vre-o 30 de mîinl, totuşi declară că ea s’a primit cu aproape unanimitate. Şedinţa se ridică la 5 şi 20. Şetlinţa «le la 27 Februarie La ordinea zilei proiectul de lege asupra soldelor ofiţerilor. D. Gen. Anghelescu, raportor, dă citire raportului şi proiectului de lege. ULTIME INFORMAM In consiliul de miniştri de a-seară, după desbaterî lungi şi pasionate, criza latentă în care se zvîrcolea de cîte-va zile guvernul s'a rezolvat sau cel puţin s’a a-mînat. Guvernul va merge înainte sub actnala-î formaţiune, luîndu-se în acelaşi timp liotărîrea ca Corpurile legiuitoare să fie convocate în sesiune extra-ordinară după Paşti. D-nil doctori Tlioma Ioneseu şi Giuvaru, vor face Joul o operaţie d-lul C. Ressu la Galaţi. Starea sănătăţii d-lul Ressu este staţionara. Prin cercurile guvernamentale se afirmă, că d. G. D. Palladi te-mîndu-se de o cădere ruşinoasă, e hotărît a-şt retrage proiectul delege asupra pescuitului. Proiectul îl va sustineîn sesiunea viitoare, cînd speră să situaţia guvernului va fi mai sigură. Săteanul Nae George din Plrlita-Săruleştl (Ilfov) luase cu arendă pămlntul unei femei ; contractul de arendare fuseso legalizat de primarul comunei la 1895 sub No. 756 şi hanii arendel fusese plătiţi. In seara de 16 Februarie curent, Nae George se pomeneşte cu primarul care intră în casă şi-I cere contractul, fiind că ar fi ceva greşit în iei. Nae George II spune că i-1 va da a doua zi. In acest moment intră nişte vecini, primarul profita de ocazie, ridica capacul unei lăzi, scoate contractul şi-l rupe bucăţele. Nae George roind să-l oprească, primarul îl loveşte cu un ciomag şi-l răneşte la mîinl. Săteanul a reclamat a doua zi sub-pre-fectulul de Mostiştea, alâturtnd la petiţie şi cîte-va din bucăţile contractului rupt. Subprefectul n’a luat însă nici o măsură. Nae George a reclamat prefectului de Ilfov In contra primarului Dumitru Mirea. D-nil dr. Christoviel şi Aposto-lescu, delegaţii Eforiei şcoalelor ro-mîne din Macedonia, nu vor părăsi Capitala pînă nu vor obţine vr’un rezultat în privinţa şcolilor macedonene. Aceşti doul delegaţi au înaintat un memoriu M. S. Regelui asupra şcolilor romîne din Macedonia. D. Aurel Popovicî ne trimite un important articol intitulat : „Tradarea cauzei naţionale". Mîine vom publica acest articol. Erl s’afl făcut la Bacău alegerile colegiului III judeţean. Din 1078 alegători înscrişi, aă luat parte la vot numai 512, adică abia jumătate. Oposiţia n’a presintat candidaţi. EgyeUrtes din Budapesta publică cu o deosebită satisfacţiune ştirea, că marele ziar german, Koelnische Zeitung, şi-a schimbat tactica în cestiunea romînilor din Transilvania. De unde pînă ieri acest ziar sus- ţinea pe romînl, acum dă dreptate maghiarilor. De remarcat e, că Koelnische Zeitung îşi primeşte inspiraţiile în cestiunea naţională de la d. Dim. Sturdza. Un caze ciudate... IJ. T. Marinescu, e-pitrop la biserica Adormirea Maicel Domnului din Giurgiu, este in acelaşi timp şi ajutor de primar. Ca epitrop e pus sub controlul lui T. Marinescu, ajutorul de primar, conform art. 12 din legea comunală ; ca ajutor de primar controlează pe epitropul T. Marinescu! Neputînd să abroge sad să modifice legea pentru construire de căi ferate particulare, d. Dim. Sturdza a dat ordin d-lul C. Stoicescu ca să nu aplice legea, adică să respingă toate cererile ce s’ar putea face pentru construire de căi ferate particulare. Ast-fel ministerul lucrărilor publice refuză să acorde companiei englezeşti pentru exploatarea antracitului din Gorj, concesiunea de a construi o linie ferată particulară de la T. Jiu la Schelea. Vom desvălui în curind cauzele adevărate ale acestui refuz. Administraţiunea acestui ziar face cunoscut că cererile de abonament neînsoţite de cost, 3 luni 8 lei, 6 luni 15 lei, 1 an 30 lei, nu se vor lua în consideraţie. M1GMOUL DE Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cămiţă) tniteptinire e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştx-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lîngă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua in-formaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi Ia d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. 17 46-18 PRIMA FABRICI de CONSERVE şi MUŞTARURÎ 14. STAICOVICÎ Pe lingă calităţile speciale, extra-lîne şi fine a conservelor sale cunoscute deja onor. public al iutregel ţări, recomandă ea noi produse următoarele: Ciuperci fripte în sosul lor. Ar«leî gras copt. Pătlăgele vinete marinată ă la Grcque în unt-de-lemn de Nisa. dliiveclu gre«*cse preparat in unt-de-lenm de Nisa. Muştar «le masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu mustuleţ. Fructe asortate ă Ia ChambCry in muştar cu mustuleţ. (42—36) 2 De vânzare la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regala, 11 bis—DEPOUL GENERAL.—Strada Regala, 11 bis MAX LICHTEND0RF «LA PAJEIIA AMERICANA» Grand hotel Bulevard! ieţJBS BUCUKII8CI ssrg&i Cel mai Însemnat majţasiu «le arme «lin ţara Mare asortiment de arme de vinătoare de tot felul, do la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vinat cu o ţeavă pentru alice şi I alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme I«leal Patent llammerle.s fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vinat, Puşti «le salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale «le tir si «Inel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, Winchester, Colt şi Marltn. eu 8, 12 şi 16 focurî. Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercate. Avem în mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Rley* şi aus-triace *Sellier <& BeUoU). Mare asortiment de obiecte «le vinătoare şi accesorii «le arme. Avem in atelierul nostru de arruurerio şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orl-cc fel «le arme, cu garanţie. 14 —— VÎNZARE ŞI lN RATE (15) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HEŞKIA & SAMUEL BUCUR ESCI No. 5 Strada Lipsi-,aiul No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de gr» Februarie, 1896 [ Curap. Vind 40/0 Rentă Amorlisabiiă. . . 86 l/» 87 ' 50!., » Amorlisabiiă. . . 99 8. 101) ‘ii fio/» Obligat, de Stal (Cov. B.) . 101 */‘i 102 50/0 » Municipale din 1883 96 3/« 97 'li 5°/o » » » 1890 96 97 6°/o Scrisuri Funciar Rurale . 97 '/« 92 'L 6% « » Urbane . 100 '/j 104 5«/» » > Urbane . 88 */« as 5/» 5»/u » » » Iaşi . 80 •;'4 81 'li Acţiuni Banca Naţională. 1585 1590 » » Agricolă . 195 — 205 — » Dacia Romînia asig. 408 — 412 — » S-tea Naţionala asig. 422 — 427 — S-tatea de ConstrucţiunI . 214 — 218 —- Floriul valoare Austriacă. 2 iu 2 12 Mărci Germane . .' . . 1 23 1 25 Bucnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 97 » ruble hlrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea ct< maşinele dublu-cilindrice, clin fabrica Albort & C*l, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AlM. 1 î ii Pesifes Cordial Regenerator (OMPOZIŢIE qiIIÎÎIKi COCA K OCA CACAO Fosfat, de calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Dâsiles Acest vin se poate Întrebuinţa deci pentru: Anemie, FI laie, Convalescenţe (mal ales la femei in vremea critică a vieţel), SlfiMeiunen miişi-hiii-lnrii sau nervoasu pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură; Nperma-tarea; boalelo măduvel Spinitrci; Diabeta ; afecţiunile stomacului şi a iuleHtinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea sin gelul ca : I*o-ilngra. Reumatismul, Buchii is-mul, Accidentele scrofuloase, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. I^ret-ixl flaconului : 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. (40-19 Bogat asortiment de arme de vtnăloare de tot felu de la 7H lei la ÎOOO Iei Exţcata. Arme cu două levl pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-earabina o ţeava alice, alta glonţ: piiuştlcu trei ţevi „Trio" două de alice alta de glonţ,— Expres-Uilie fin lucrate carabine do precise, „Buhiiri" garan-tînd ti ml exactptnă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc... cu 9, 12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vt-nătoare la animale mari. Pusei de salon do la 20 lei 1* 150 lei bucata, pistoale de precisie, de duel, etc. — Mare asortiment de KEVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată eolecţiune de obiecte do vînătoare şi accesorii de anne.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriace.— Cartuşe producînd artificii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măscî, etc. 1$. IK Kisimm Calea Victoriei No. 44 BUCUREŞTI Ungă farmacia Brus Col d’întiiă şi cel mal însemnat magazin din ţara de AR.YIK Atelier «te reparaţii 70-6 60-49 PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI Ei F Cil AUD IE Ii A A D T INC KCATE OK: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « « de Gielt, Miinich (f) « « Reclam; Lipsea (f) « « de Nusbaum Miinich (f) « « Hertz Amsterdam « « de Korezynski, Craiova « « Brandt, KlaUsenburg « « FrerickS, Berlin (f) « « de Scauzoni, Wiirzburg « « C. Witt, Copenhaga * « Zdekauer St. Petersburg « « Soederstttdt. Kasan * Lambl. Varşovia « Forster, Birmingam, Intrebjiinţate de jiesle 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătăniător MEDICAMENT I»E CASĂ La derangearea organelorJVbdominale^ La maladii ale (leatului, Iiocmorlioi/.i (trînjl), constipatie, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea săQ dificila, palpitaţie (bătaie de inimă), coiistricţiuiiî de piept, lipsă de poftă, de mlneare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului ICicliard Brandt, din eausa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăralele PILULE ELTETIENE ale farmacistului ItlfMARU Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea aibă, pe fund roşiii şi numele ltich. Rraiult. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. l-RKI'l l, CUT1KI I.el 1.00 Depoul general pentru toata Rominla I.a farmacia Victor Ttkriuger Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Ztlrner, A. Czeides. E. 1. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Ecouomu ifc Go. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamfirescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasitiu. — Brăila* la: Filloti, G. Kauffmese, A. Druiner.—Buzău, la: Schttler, Weber.—Craiova, la farmaciile: Moss. Polii. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la: Binder, Fatiini.—laşi, Ia: I. Engel, Hosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Scliirkauyer.— Ploeşti, la: ScbUller Ziegler,—Tirgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. « _________________________________________________________________(16 — 16) GAFE „NAŢIONALA* Iu fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luI Rubinstein, llere Brngadlru eu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. Hemorofde Hemoroitlele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An-dre dela Paris: 4, str. de l’Echqiiier, 4. Patru-zecî de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco în schimbul imul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit în Romînia, la toate farmaciile şi droglinriile principale. 20 12—8 a/N şi mobilat din noii, ^ ' t'________________-______* X9 3 minute dcp&rtaro de nonl . O palat de Justiţie şi de Cameră. ^ ________________________________ * OMNIBUS LA GARÂ * 50 bani cursa p&nă la Hotel cq Birt, cafend, grădină, grajd, carte spaţioasă. ^ 12—9 99 FA. TUIA” SOCIETATE ROMÎNĂ I)E ASIGURARE Şl DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT I.EÎ I .\ MII.IOX Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smi’rdan No, 15 Societatea • Patria • se recomandă pentru MIOITBĂBi ÂŞTTFUA VIETEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantai, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi Ia agenţiile din ţară 15 R EDACŢ1A ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se aflu în strada Clemenţei No. 3. ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE şi pentru — € WXSTSS l’f 'TI l WJE SBE FIM1H — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — i°re{uri Jlotlerate 82 doc-r Tamai* âsidîsui €*râItosi Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra eonstipaliel. 2 fr. 50 ou I ia 29 Paris, 28 rue Grammont si in toate farmaciile. 18-18 ALAMBICURILE BEROY-CARfiUFiL B» A Ei B& - « A Fj A TI 4» Acest aparat oslo de o simplicitate extra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului do mere, de pere. de prune şi de ort-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina.* drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce j spirlurl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alsunbieui'ilor obişnuite, prin aceia că produce sau din o singură dală gradul cerut saă prin recii licăre după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul <» 120 RG ES A. CARANFIIi, Galaţi, saiT la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. 100—18 Primul Institut de Plasare pentru toată Romînia autorisat de la 1882, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedînd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loc cu preţuri moderate. 17 Adclhalile Kanilau 12—11 Str. Cîmpineann, 43.— Aleea Carmen-Sylva T1NCTKRA INSTANTANEE NIGliIT INA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 «elle Fr^res Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găsiş'e de vînzare la toate farmaciile principale. 20-24 La Administraţia ziarului EPOCA se află de vînzare Lîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. MIRON VELESGU Maşini Agricole ÎSUCljltEŞTI 35, Strada Smîrdan, 35 BacnreştT, data acestui ziar ESononsiar .IffWcifWocI, ’Ml permit a atrage bine-voitoarea D-voasliă atenţiune In vederea viitorului seson de treeriş asupra Ciur salturi lor «le treerat «lits fabrîea W. TASK Eli A WOVN fabrica pe care o reprezint efl şi care a introdus pentru maşincle din anul corent numeroase şi aiît de importante îmbunătăţiri tu cit cutez a zice cu cea mal deplină convingere că fie-care agricultor experimentat v;i găsi garnitura de treerat Taskcr superioară ori-eărel alte garnituri de treerat adusă plnă acum tu ţară. Voii! avea în curînd primele două garnituri aci şi’ml voitt permite a invita pe Domnii agricultori attt prin a-cest ziar cît şi cele-l’alte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea ’ml permit a atrage în mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor EM.1G1KI din fabrica «ECIIEI&KI medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşineloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. 50—7 Cu distinsă stimă. îs yiasmx rjEJjFJSBJii T 1 LJ FONDATA IN ANUL 1895 TipograHa EPOCA e in mcisură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. V' ^ ^ 5? BUCURKŞTX STRADA CLEMENŢEI. ---->oc=3§e=>©<- ril|&ogT*s&fiâ& EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţa. Sf FONDATA ÎN ANUL 1895 f Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsnră de a face faţă ori-căror exigenţe. Ele/janld, neurale Ui, promplUunlne, efllndlule, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. m BucurescI TIjl. Dzievanosky Operator tle bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tindura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pîţiă la 7 seară. no. 3.