SERIA II.—ANUL II, No. 92. Ediţia a, treia MARŢI, 27 EEBRUARIE 1896. NUMĂRULUI0 BANI A BOXAMEXTELE încep In 1 şi 15 alo fte-eăreî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 .» Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI A\tA'CHKI l,r. In Bucureşti şi judeţe ne primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia * > > III..2.— lei » > » » II...3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei riudul Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 8 ORE DIMINEAŢA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE NOPŢEl Budgetul datoriei publice I Guvernul s’a decis în fine să ridice vălul ce acoperea pînă acum alcătuirea sa budgetară. Budgetele s’aiî depus şi acum ne putem da seamă care a fost adevărata causă a acestei neobicinuite întîrzierl. N’a fost cauza nici îngrijirea guvernului de a presenta ţărel un budget de venituri bine alcătuit, cu cifre reale, nici dorinţa miniştrilor de a obţine mal inimi de la corpurile legiuitoare acele modificări de legi, ce nevoile budgetare le impun. Adevărul este că ceea ce a preocupat necontenit guvernul şi în special pe d. ministru de finanţe, a fost de a face din budget un act de acuzaţiune, un requi-sitoriu în contra partidului conservator, de a grupa cifrele ast-fel în cît, Î11 aparenţă cel puţin şi pentru cel neiniţiatl, să poată resulta vre o dovadă că rău şi în paguba ţărel guvernul trecut a administrat finanţele statului. Din această preocupaţiune meschină şi bolnăvicioasă a eşit între altele acea expunere de motive, ce însoţeşte budgetul datoriei publice, care poate face impresia unui articol de jurnal al unul gazetar militant, sau a unul pamflet politic, dar care de sigur nu seamănă cu lucrarea serioasă şi imparţială a unul ministru de finanţe. Şi in această privinţă, ea şi în întreaga activitate politică desfăşurată pînă acum de guvernul liberal, constatăm că aceşti oameni n’aă ştiut să se ridice la înălţimea situaţiunel politice unde aii fost aduşi de evenimente, că astă-zl la guvern ca şi erl în oposiţiune, el nu pot pune nici un frîQ pasiunilor lor politice meschine, urmînd în veci aceeaşi metodă, aceiaşi procedură de luptă : calomnii şi creare de legende falşe. Pasiunea pentru datele statistice pare că se întinde şi se generalisează în partidul liberal. După d. Sturdza, care se ştie că nu se presintă la nici o discuţie fără un teanc de lifrtil cu tabele statistice, iată că şi d. Cantacuzino s’a crezut obligat să împodobească expunerea sa de motive cu o mulţime de date statistice. N’am avea nimic de zis în contra acestui obiceiă, statistica este neaparat o ştiinţă foarte interesantă, căci dacă cifrele nu guvernează lumea, ne arată însă cîte odată cum este guvernată, cu o condiţie însă, ca cifrele să fie exacte şi deducţiunile interesante. Din nenorocire însă dalele statistice ale d-lul ministru de finanţe nu sunt nici exacte, nici interesante. Ast-fel d. ministru de finanţe îşi dă o zadarnică osteneală ca se explice că do-bînzile ce Romînia plăteşte ca anuitate pentru datoriile sale, aă o tendinţă a se iefteni din an in an. O ştim şi fără să ne-o zică d. Cantacuzino şi ne fălim de acest fenomen, ne fălim cu atlt mal mult că în mare parte acest mers înainte al ţărel este opera partidului conservator. Ştiut este în adevăr că conservatorii au pus la 1871 baza şi fundamentul or-ganisaţiunel financiare actuale a ţării şi se ştie ce luptă crîncenă am dus atun-cea pentru a putea reuşi în opera noastră. Apoi tot noî conservatorii la 1888, cînd reaua politică financiară a partidului liberal a creat agiul şi a sdrunci-nat ast-fel finanţele Statului, tot noi am restabilit valuta, am introdus etalonul de aur, am adus ordinea in finanţe şi ani putut da acel avîut prosperităţii publice care a avut de resultat, un excedent de 45 milioane, excedent care în urma deficitelor anilor din urmă încă se urcă la 25 milioane. Orl-clt ar suci şi ar defigura cifrele, d. Cantacuzino nu va putea face că dispară din istoria financiară a acestei ţări acest fapt măreţ. Cind am venit la putere la 1888 am găsit un agio de 18 la sută. Prin stăruinţa noastă şi reformele noastre fericite, acest agio a dispărut, şi lot o dată am dotat ţara cu un sis-* tem monetar care a pus Romînia la a-dăpostul unor mari primejdii. A uitat se vede d. Cantacuzino această epocă de la 1888, căci numai ast-fel se explică că a putut afirma In expunerea sa de motive că serviciul anuităţel datoriei nbstrepublice reclama penlru anul 1888-89 suma de 54 si jum. mii; dar agiul unde rămîne ? Adevărul este că anuitatea penlru acest an a cerut 66 milionane. însuşi d. Porumbarii, liberal, a admis în şedinţa Camerei de îa 24 Martie 1892 suma de 62 mii., în realitate însă s’aîi plătii 66 milioane. Cum poate atunci un ministru de finanţe, într’o lucrare oficială, se afirme un lucru neexact ? Anuitatea datoriei pentru anul 1888-89 a fost dar de 66 mii., iar anuitatea a-nulul 1889 —90, cu toate că guvernul conservator a fost silit să contracteze în luna lui Iunie, adică 2 luni după ve-virea sala putere, un împrumut de 100 mii., anuitatea zicem scade la 57 şi jum. mii. Cauza este că a dispărut agiul. Ce a silit insă pe guvernul abia venit, la putere să contracteze un împrumut atît de însemnat ? D. Cantacuzino, atlt de explicit în alte privinţl, nu pomeneşte nimic asupra a-cestul punct şi aceasta se explică. Acest împrumut de 100 mii., a servit a plăti datorii făcute de fostul guvern, dar rămase neplătite: 23 mii., bonuri de te-saur, lo mii. la banca naţională, 27 mii. material primit la ministerul de rezbel, alte 27 mii. la cele-l’alle ministere, în total 88 mii., adică întreaga sumă împrumutată. Dacă d. Cantacuzino trece în cîte-va cuvinte peste împrumutul de 100 mii., nu tot ast-fel urmează cu un alt împrumut de 10 mii., contractat în acelaşi an la Casa de depunere. Aci d. ministru se întinde, căci a găsit punctul ubde are să ne dea o lovitură tare. De ce este vorba ? Guvernul liberal contractase la Casa de depunere diferite împrumuturi cu 4 la sută şi 5 la sută, plătibile în termene scurte de 3 şi 4 ani. In anul 1889 guvernul conservator a consolidat toate aceste împrumuturi într’un singur împrumut, tot Jla casa de depunere, prelungind însă termenul pentru 10 ani, in loc de a menţine termenile scurte stipulate înainte. Mal în urmă, la 1895, cînd s’ml constatat acele excedenle la cari nu ne aşteptam la 1889, guvernul a găsit de cuviinţă a plăti prin anticipaţie restul sumei rămasă neamortizată încă, în sumă de 4 şi jum. mii. Nu ’I a plăcut d-lul Cancuzino nici una din aceste operaţii, pe cari le numeşte atite acte financiare puţin chibzuite, căci anti-financiară şi greşită este acea conversiune care prelungeşte termenul de plată a unei datorii şi încarcă ast-fel viitorul numai pentru a obţine o înlesnire budgetară de moment. Aşa este în principiu, o ştim şi noi, dar ne pare un lucru ciudat ca tocmai d. Cantacuzino să ne dea nouă o lecţiune de cea ce este o conversiune si cum trebue făcută. Cind guvernul liberal a făcut aşazIsa conversiune a datoriilor căilor ferate, nu numai că s’a prelungit cu 44 ani termenul de plată a datoriei, dar în realitate s’a băgat în suma convertită un nou împrumut cu care s’a sporit datoria primitivă. A făcut şi guvernul conservator o conversiune; conversiunea a231 mii. 6 la sută în rentă 4 la sută, dar n’a urmat exemplul dat de guvernul liberal, n’a prelungit nici anii de plată, nici suma datorită. A uşurat budgetul statului fără a adăuga nici o sarcină nouă pentru viilor. Aceasta a fost în adevăr o conversiune, dar în anul 1889—90, cînd s’a consolidat împrumutul la Casa de depuneri, nici n’avea în gind guvernul să facă o conversiune şi nici n’a afirmat’b. Aceasta operaţiune a fost inspirată cu totul de alte motive. Atunci, în anul 1889, guvernul avea două preocupaţiunl mari ; pe de o parte se preocupa de restabilirea valutei atît de sdruncinată şi de schimbarea sistemului nostru monetar, pe de altă parte trebuea să se ocupe de mijloacele cu cari să se poată acoperi nevoile tot cres-cinde ale statului. Nu se putea prevede la 1889 sporul extraordinar ce aă luat în urmă veniturile statului. Cunoşteam nevoile stalului, prevedeam că cheltue-lile vor creşte şi teama ne era că veniturile de cari dispunea statul nu mal vor fi îndestulătoare ; se vorbea de impozite noul ce vor deveni necesare şi atunci guvernul a crezut că este bine, că este în interesul general al ţărel, înainte de a avea recurs la impozite noul, de a încerca şi alte mijloace. De aceea s’a descărcat budgetul de unele sume, cari a-junsese grele pentru moment asupra budgetului şi a cărora plată nu era absolut necesară. Din acest punct de vedere se explică prima operaţiune. Cind însă mal în urmă s’afi ivit acele excedente budgetare, guvernul a crezut că este o datorie a sa de a restitui casei de depunere suma rămasă neamortisată şi aceasta şi din alt punct de vedere mal general. Ştiut este că judeţele şi comunele nu se pot împrumuta la nevoile lor de cît de la casa de depunere, cînd statul deţine însă sumele disponibile ale casei de depunere, comunele şi judeţele sunt lipsite de acest ajutor. Era prin urmare de o bună politică pentru stat de a restitui casei de depunere sumele ce datorea, ceea ce a şi făcut la 1895. Aceasta a fost causa foarte simplă a plăţel prin anticipaţie a sumei de 4 jiim.mil., plată ce nu.’şl poate explica d. ministru actual de finanţe. O regretăm, dar mărturisim că în asemenea împrejurări o discuţiune devine foarte dificilă. M. Ilulş. SAMSARLÎCUL D LUI STURDZA Trasările cu Hftuiry .-Scrisoarea d-lul Maugra.— Tactica colectiviştii. Tratările cu llăufly. D. Dim. Sturdza urinează înainte samsarîcul său cu baronul Bdnffy, •primul ministru al Ungariei, nu se ştie prin cine, dar se ştie că se fac tratăeî direct între cei doui primi miniştri, în afară de personalul diplomatic oficial fie alAustro-Ungariel fie al României, ci prin un personagiu până acum necunoscut. Scrisoarea d-luî Maugra. De cînd s’au dat pe fală aceste tratări, de cînd d. Aurel C. Popomcl a întrerupt relaţiunile sale cu camarila d-lul Sturdza, — se pregăteşte o evoluţiune în ces-tiunea naţională. Agenţii principali din Transilvania ai liberalilor s'au speriat de consecinţele pe cari le pocite avea samsarlîcul cinstit al d-lul Sturdza şi caută, acum să se lepede de acesta. Atît de penibilă e impresia pe care a produs’o în Transilvania samsarlîcul d-lul Sturdza, în cît pînă şi cel mal devotat al seu, d. Vasile Mangra din Arad, protestează azi cu energie în potriva tratativelor de împăcare cu Ungurii numai pe baza unei reforme neînsemnate a legel electorale. In scrisoarea pe care a adresat’o ţinui amic al seu din Bucureşti, d. V. Mangra declară că s’a expus în luptă în potriva d-lul Ioan Raţiu nu pentru a trada programul naţional din Sibiu, ci penlru a continua lupta cu puteri noul şi pe o platformă nouă. Acum însă vizând că d. Sturdza voia să înjghebeze împreună cu baronul Bânffy un fel de dualism ungaro-romîn, nu-î remîne de cât să protesteze împotriva acestei încercări, căutînd a o zădărnici cu ori-ce. preţ. Situaţia d-lui Sturdza devine din zi în zi mal grea, căci Romînil din Transilvania îl desavuează, iar Ungurii sînt supăraţi fiind-că d. Sturdza a luat angajamente în numele unor oameni cari nu ascultă de el şi a destăinuit tratările unor persoane fără greutate, cari au dat lucrurile în vileag. Tactica sturdzistă Părăsit pînă şi de aceia pe cari îl credea devotaţi fără condiţii, ameninţat de a nu-şi putea îndeplini angajamentele luate faţă de baronul Bdnffy, d. Sturdza recurge acum la o nouă tactică : Profîlînd de oare-cari situaţii dificile ale Tribunei şi a comitetului naţional din Sibiu, cl-sa vrea să determine pe d. dr. Ioan Raţiu la o atitudine mai condescentă. In acest scop a fost trimes d. Perieţeanu-Buzău la Braşov, unde s’a tntîlnit cu preşedintele comitetului naţional. Dar socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg: d. dr. Ioan Raţiu nu părăseşte cu nici un preţ tere-nul pe care s’a pus. Aici stau de o cam dată lucrurile ! i a ii tai CALOMNIATORUL R9MLQR Una din cele mal mar! greutăţi eu care Romînil şi cel din Regat şi cel de afară, aă avut să lupte în tot-d’auna, a fost calomnia. Ori de cîte ori aă voit să se mişte, calomnia li s’a pus în cale şi le-a tăiat avîutul; şi mult amar au adunat Romînil în sufletul lor, mult aii ostenit şi vor mal osteni în lupta contra calomniei, cea mal ticăloasă şi mal istovitoare luptă. Din lupta aceasta isvoreşte neîncrederea ce lesne se schimbă în ură, faţă cu străinii. Pînă acum însă, cel puţin o mîngîere aveau Romînil de pretutindeni: calomniile plecaţi de Ia străini, numai de la străini. De azi înainte, le va lipsi şi mîngîerea asta. S’a găsit un romîn care să nu’şl dea seamă de crima ce făptueşte, calomniind pe Romînl, Calomniatorul e primul-ministru Dumitru Sturdza ; calomniaţii sunt Romînil macedoneni. In ciuda tuturor intrigilor şi ispitelor greceşti, bulgăreşti şi altele, Romînil macedoneni aă fost, sunt şi vor fi cel mal leali supuşi al M. S. Sultanului. Tocmai din pricina acestei lealităţi Insă, Rom inii macedoneni aă fost tot d’auna ponegriţi la Poartă; toţi ace! cari n’aă putut tîrl pe Romîn! în tenebroasele lor eombinaţiunl, şi-aă răsbu-nat calonmiîndu’l. Sublima Poartă s’a încredinţat piuă în sfirsit de credinţa Romînilor şi de ticăloşia calomniatorilor şi astăzi la ll_s£sţie cine sunt leali şi mbfbmMcâlo Şi vine acum d. Sturdza, prim-minis-,ru romîn, să sdruncine această situaţie greă cîştigată, făelndu-se calomniatorul tomînilor macedoneni. Aceasta e cea mal mare ruşine. 0 S9LUTIUNE SE IMPUNE O nouă învinuire este adusă I. P. Sfinţi tulul Mitropolit Primat, de către Ziua. Astfel confratele nostru anunţă că «o escrocherie s’a săvîrşit de sînţia sa mal înainte de a fi arherefi... escrocherie comisă de părintele Ghenadie prin mijlocul unul falş.» «In adevăr, zice Ziua, părintele Ghenadie pe când era la Mitropolie In serviciul Mitropolitului Nifon, a falşificat iscălitura Mitropolitului Nifon tnlr’o adresă oficială către stări ţul M-rel CăldăruşanI, estoreînd de la a-cesta 200 lire»... Ce aşteaptă guvernul pentru a pune capăt unei stări de lucruri atât de păgubitoare pentru prestigiul I. P. S. Mitropolit Primat. De atîta vreme se aduc Învinuiri de o gravitate fără seamăn, în contra capului Bise-ricel şi nici macar un comunicat în Monitor nu vine să liniştească publicul arăttnd că acuzaţiunile sunt neîntemeiate, şi nici o măsură de rigoare nu se ia in contra Mitropolitului, In cas cînd aceste acuzaţiunl se preţuese ca fiind veridice. O soluţiune grabnică se impune. SITUAŢIA FIUAHCIARA Nechibzumţa guvernului de ci a-nunţa, dintr’un interes pur electoral, reduceri de impozite, a zdruncinat cu totul sitnaţiunea financiară Opt zile după ce aii venit la putere şi în absolută necunoştinţă a situaţiei financiare, D-nu Sturza a declarat la Iaşi că guvernul va desfiinţa taxa clerului şi căile de comunicaţie şi că nu se pune nici un impozit nou. După aceasta, preşedintele Consiliului s’a apucat să cerceteze cum va aduce la îndeplinire făgă-duelile sale, în loc ca ma i întîi să fi examinat situaţia financiară şi în urmă să facă făgădueli! După cinci luni de studii, guvernul şi-a recunoscut nesocotinţa şi, cu toate făgăduelile sale, a menţinut în buget pentru anul 1896-97 impozitul căilor de comunicaţie. Cu toate acestea, şi cu toate că în noul buget se distrug într’un scop de economie toate garanţiile de justiţie şi de siguranţă ce le avea populaţia rurală, prin reducerea judecătoriilor de ocol, a sub-prefecţilor şi a jandarmeriei rurale, guvernul încă nu reuşeşte să ’şî echilibreze bugetul, şi înscrie la venituri produsul dinvînzarea moşiilor stalului. Instreinarea domeniilor statului, al cărei venit nu poate fi privit ca o resursă ordinară, căci constitue o alienaţiune de capital, alimenta, pînă azi casa de amortizare, prin care se reducea datoria publică. Ministrul de finanţe de azi se foloseşte de alienaţi unea domeniilor statului pentru a-şi echilibra bugetul. Nu ştim penlru ce d. Gogu Cantacuzino nu ’şi echilibrează bugetul şi cu emisiuni de rentă. Situaţia financiară pe care ne-o dezveleşte proedul de buget pe 1896-97 este îngrijitoare. Nici macar bugetul acesta nu este admisibil, în condiţiunile în cari a fost echilibrat. Cât pentru anul viitor, nu vedem absolut de loc cu ce noul expediente îşi va întocmi guvernul bugetul. Cu ce resurse se va acoperi lipsa provenind din desfiinţarea căilor de comunicaţie? Cu ce venituri se vor acoperi nevoile crescînde ale statului, chiar câ nd guvernul n’ar face nici o reformă care atrage după dînsa noui cheltueli ? Cu ce se va plăti anuitatea noului împrumut, care s’a înscris numai în parte în bugetul anului 1896-97? Faţă cu gravitatea situaţiuniî financiare, Epoca va întreprinde o discuţiune pe larg a bugetului anului 1896-97. K1SFUNS LA SCRISOAREA U-LUI APOSTOL MĂRGĂRIT DESPRE „Şcoalele Romîne din Macedonia" D. Apostol Mărgărit a publicat tntr’o broşură sub titlul: «Şcoalele Rouiîne din Macedonia» o scrisoare din 27 Maiil 1895, adresată către fiul său Taki, prin care ’l informează că duşmanii săi, prin corespondenţele lor din ziare, «denaturează faptele şi falşifică adevărul cu intenţie de a induce In eroare publicul în detrimentul prestigiului şi al interesului bine înţeles al şcoalelor şi al causel romîne» şi de aceea d-sa, «în interesul a-devărulul şi pentru respectul datorit publicului restabileşte In adevărata lor natură şi formă faptele denaturate prin asemenea corespondenţe». De şi nu merită a se răspunde acestui faimos apostol, căci toţi aceia cari citesc ziare aă putut să facă cunoştinţă cu d-lui, însă pentru clţl-va tot e de folos ca să punem în relief minciunile debitate in această scrisoare cu attta lndrăsneală, şi aceasta o face In interesul şcoalelor şi al causel, iar nu pentru a se apăra de acusările poude-roase şi numeroase, ce i se aduc! ? Prin această scrisoare, tipărită In 50 broşuri şi răspîndită numai pe la cîţl-va cunoscuţi de al săi şi ne iniţiaţi In chestie, pentru ca să scape de polemică, el nu caută ca să expună învinovăţirile ce i se aduc, să argumenteze, să justifice modul săă de lucrare ca inspector, să arate de ce se bu-curăde atiţia calomniatori şi cari sunt dlnşil, ci caută să convingă opiniunea publică (sic) In favorul săă numai prin cuvinte umflate şi insultătoare şi prin minciuni năsdrăvane, ceia-ce este în caracterul unul om miuciu-nos şi răă crescut. Ne vom sili ca să răspundem cit se poate de concis. Causa, care l’a făcut pe Mărgărit ca să tipărească această scrisoare este următoarea : In luna Februarie 1895, mal toţi bunii profesori al Liceului romîn din Bitolia, aii părăsit acest Liceil împreună cu majoritatea elevilor, de oare-ce Mărgărit, ştiind că nu e suferit de dlnşil, a căutat să’l depărteze din posturile lor, ptlnlnd pe clţl-va elevi, rudele sale, ca să’I insulte şi chiar să’I a-meninţe cu bătae. Cetăţenii romînl din Bitolia, în urma a-cestel întlmplărl scandaloase şi poate unică în analele şcoalelor, aii cerut de la Consiliul Administrativ şi de la cel al Instruc-ţiunel Publice, permutarea localului liceului din casele catolicilor şi aprobarea unei Eforii romîneştl, ceea ce s’a acordat cu plăcere şi s’a ordonat ca să se lnchiză aşa numitul liceu al lui Mărgărit. D. consul romîn din Bitolia, conscient de misiunea sa, a comunicat în locurile com-petinte purtarea scandaloasă a inspectorului şi mişcarea poporului în sens naţional. Aşa dar a trebuit să le comunice că Macedo* Romtnil nu sunt duşmanii şcoalelor romîneştl, dar ceea ce ’l-a făcut pînă acum ca să le urască şi să le persecute, a fost că el le-aii considerat ca şcoale apanagil ale lui Mărgărit, persoană urltă şi detestată de dlnşil. Se înţelege că cel din Bucureşti afl trebuit să ţie cont de această relatare, şi prin urmare, că posiţiunea lui Mărgărit a fost ameninţată. Atunci Mărgărit a fost silit să-şi părăsească haremul (1) din Constantinopol şi să meargă la Bucureşti, unde împreună cu vărul săă Carajani, profesor de limba şi literatura greacă la Universitatea clin Iaşi, s’a silit să fie menţinut In postul săă prin minciuni, prin tărlre şi yăitare, prin ospeţe şi bacşişuri. (2) Dar de oare-ce, cea mal mare parte din persoanele pe cari le abordase, nu-şl vind consciinţa, ci din contră continuă cu deplină convincţie ca să crează ceea ce s’a scris contra Iul cu probe evidente, atunci a fost nevoii ca să tipărească această panflet-scri-soare, după cum el singur mărturiseşte In pagina 8. Această scrisoare, compusă din 21 pagine, e adresată, după cum am spus, fiului săă Taki, care se dă la Constantinopol de apărătorul drepturilor poporului Macedo-Romin pe lingă Sublima Poartă. Cine ’l-a Învestit cu atare putere şi cum se bucură de această calitate? Poporul Ma-cedo-Romin, care urăşte de o potrivă pe tată şi pe fiă, nu o poate ştie. Se ştie numai că d. Taki nu absolvise liceul romîn din Bitolia 3) şi că prin contrabandă a fost înscris la facultatea de drept din Bucureşti. Se ştie asemenea că nu este advocat pentru ca să poată apăra drepturile Macedonenilor ; o leafa grasă însă totuşi primeşte din fondul Macedouian pentru ca să petreacă la Constantinopol, ţinlud de urlt tatălui săă. Dar de ce această scrisoare, făcută cu intenţie ca să se apere în faţa publicului, nu o adresează d-lul Ambasador din Con-stantinopol, Mitilineă, pe care se sileşte a-’l convinge de neesactitatea recunoaşterel eforiei din Bitolia, precum şi de absoluta necesitate a Inilepărtărel d-lul consul din 1 2 3 1) Delegaţii macedo-roinînl din Constantinopol pol sil dea lămuriri in această privinţa. 2) Se pot aduce probe, uumiudu-se şi persoane In cas de necesitate. 3) Absolutoriii claselor licealo este falş, In-naiului de profesorii respectivi, fiind ameninţaţi tu destituirea. 2 EPOCA Bitolia, S. Constantinescu, considerat ca i-namicul săâ, ci din contra, o adresează fiului săil, care-’l cunoaşte In de-ajuns pe tatăl săfl şi de o potrivă cele ce se petrec In Macedonia ? Poate că are de gtnd Mărgărit să arate lumel că nu e numai d-lul care munceşte pentru redeşteptarea Maeedo-Romtnilor, ci şi fiul săfl, care e In contact direct cu Ministerul Otoman, şi prin urmare, să fie liniştit! Romtnil, că după moartea sa are cine să-’l urineze. Trăiască dinastia! Mărgărit ’şl-a manifestat clnd-va dorinţa la Bucureşti, că după dlnsnl să-’l urmeze Taki, carele ca şi dtnsul, are o trecere fără seamăn pe llugă M. S. Sultanul şi pe lingă înaltul Său Guvern. Sus-numitul Carajani, profesor universitar şi membru al Academiei Romlne, a mers filnă acolo în zelul săft de apărare faţă de )ine-fâcătorul săfl văr Mărgărit, In dt a putut să declare savantului profesor Toci-lescu că: Mărgărit are mal mare trecere pe lingă Sultanul de cit însuşi Vizirul. Se înţelege că este mal uşor ca să spună atarl nerozii, de cit a scrie «Istoria Macedo-Romînilor», istorie de mult promisă şi de mult aşteptată. Guvernul nostru imperial nu poate să respecte de cit pe aceia, cari lucrează în avantagiul şi In favoarea noastră. Şi ca probă eclatantă, este că el a satisfăcut toate cererile Romtnilor, de sigur contrarii dorinţei lui Mărgărit, care, cu toate intrigile şi mizeriile sale, a trebuit să sufere aici o ruşinoasă Infringere. Pentru noi de aici, este bine cunoscut că Mărgărit este oropsit de poporul nostru, răii văzut din partea onor. guvern Imperial şi in acelaşi timp că toţi bunii patrioţi din Romînia recunosc acelaşi lucru şi că mal râmîne Încă «cine-va» pentru a se convinge de incapabilitatea sa, de moravurile şi de excrocheriile sale. Cu drept, mulţi se pot întreba : Cum de acest «Cine-va» piuă acum n’a putut să se convingă de culpabilitatea Iul Mărgărit, precum s’a convins toată lumea ? Cum n’a ordonat piuă acum ca să fie depărtat din postul săfl şi pedepsit după cum merită, ceea-ce In adevărpare o enigmă neexplicată ? Aceasta nu se poate trata In caşul de faţă, nevoind a lua asupră-ne responsabilitatea părerilor străine şi svonurilor cari sosesc din Romînia '). Ne mărginim de o-cam dată, ca să răspundem chestiunilor mal principale din broşura de fată, insisttnd asupra lorim după portanta ce presintă şi studiindu-le In ordinea succesiunel paginilor. Scrisoarea începe de la pag. 6. D. Consul Constantinescu neplătind subvenţia pe Septembre-Decembre 1894 unor profesoraşi, clienţi margaritiştl, inspectorul spune că a Însoţit jalba acestora către minister de un raport, prin care arată culpabilitatea susnumitulul Consul, care culpabilitate constă In deturnarea banilor publici de la destinaţia lor. Gravă acusare ! Chestiunea stă aşa: Piuă la Septembre 1894 subvenţia profesorilor venea prin Mărgărit, Insă In urma mal multor abusurl ce a comis, ciupind ine-refl din modestele salarii ale învăţătorilor. D. Take Ionescu a hotărlt ca pentru viitor salariile profesorilor să fie repartizate prin d. Consul, iar salariile preoţilor şi ale cîn-tăreţilor prin Mărgărit, pentru ca personalitatea lui să nu fie froasată. Ori cum, acest lucru ’l-a pişcat rătt pe d. Mărgărit şi de aceea a căutat prin toate mijloacele, ca să pue din nofl mina pe de bătae de care s’a servit, pentru ca banii să nu mal fie distribuiţi de d-1 Consul, este că acest domn n’a voit să dea bani romînesd unor oameni, cari au revoltat opinia publică prin purtarea lor scandaloasă şi antinaţională. Aceşti oameni sunt profesorii mercenari, uneltele oarbe ale lui Mărgărit, căci numai din causa joasni-eelor servicii, iar nu din causa meritelor, afl ajuns să fie profesori liceali. Pentru a pune mal mult în evidenţă cele zise despre dînşil, e necesar ca sâ-1 enumerăm şi să arătăm cine sunt: 2) 1. Mihail Pineta, ginerile inspectorului, fost paciagiu la Grebena. 2. Gr. Diamandi, fost băcan la Grebena. 3. Ghiuşu Sarmacheş (Constantinescu) absolvent al liceului romln, bulgar de origină, care nu se ruşinează de a declara Iu public că el face pe romlnul pentru parale. 4. Nicolachi Papa-IIagi, nepotul lui Mărgărit, fost logofăt In ţara rominească. 5. Ghian Papa Hagi, nepotul lui Mărgărit, e unul care a trecut cu cuţitul In mină cinci clase gimnasiale. Ştiind bine indivizii aceştia, că dacă s’ar efectua o nouă stare de lucruri, au să fie Kla locul ce li se cuvine, au denunţat atorităţile imperiale pe d. consul şi pe profesorii licenţiaţi ai facultăţilor din Bucureşti, ca pe nişte oameni periculoşi pentru stat, trimişi aici ca să facă revoluţie, că şcoalele sunt ale lui Mărgărit, că ele sunt AromăneştI, iar nu Romlneştl, şi spre culmea obrăsniciel lor au insultat Consulatul şi Consulul romln. Oare se mal putea înainta subvenţia acestor specimene, pentru ca să fie tncura-giaţl In conduita lor?! 1). Mărgărit, după ce crede că d. Consul este compromis prin acest act de nelnain-tarea banilor' la destinaţie, continuă de a spune fiului său, că acum le mal rămlne alt-ceva «autorilor morali de aici şi materiali de jos ai miseriilor făcute jos» de cit «a se agăţa de reuşita prelinsei eforii centrale» «pe care ziarele contrarii causel o trim-biţează ca o isblndă mare». E de observat ca pe lingă exprimarea incorecta, care provine din neposedarea lim-bel romlneştl, mal e şi exprimarea obscură, care provine din nefraneheţă, din laşitaţe, ctnd e vorba să sfrunteze pe cei sus puşi. Ast-fel, era necesar să lămurească cari sunt autorii morali de acolo şi cei materiali de nici. 1 2 1) . D. CiuvneUi, diplomat al şroalel de «poduri şi şosele» din Bucureşti, a dat Următoarea informaţie, ca sigură unor prieteni al săi, că Mărgărit rămlne neclintit din postul săfl, fiind protegiatul Papei de Ia Roma şi mouarchulul Frânt Iosef, prin urinare, ţinem cont de dinsa 2) D-nul D-r Zissi din Grebena poate sS dea nformaţil mal detaliate asupra acestor persoane. buget. Galul Pentru cei cari sunt iniţiaţi In această chestiune le vine a crede că: autorii morali din Bucureşti sunt chiar miniştrii conservatori, mal ales d. A. Lahovari; iar autorii materiali de aici nu poate fi de cit d. consul care după Mărgărit execută ordinile ministrului său. Amar greşeşte Insă Mărgărit, clnd vrea să atace pe d-nil conservatori, dlnd a Înţelege că aceştia ’l persecută pentru ridicolul motiv că este liberal. Amar ar greşi şi onor cabinet liberal, dacă ar credo acest motiv invocat de şiretul Mărgărit pentru apărarea sa şi prin urinare, rău ar face dacă l-ar sprijini, pentru că autorii morali şi materiali nu sunt alţii de cit singuri Macedonenii aceia cari, dohlndind conştiinţa naţională şi recunos-clnd pericolul ce ameninţă naţiunea lor, nu pregetă şi nu se dau Îndărăt de la ori şi ce pentru a o scoate din umilinţa In care se găseşte şi ca să-i asigureze bunul mers prin depărtarea pedicilor şi prin stabilirea unei organisaţil sănătoase. (Va urma) „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială) Iaşi, !5 Februare. Seciihu Ionii In consiliu. — Şeful fn-nnragiilor şi d-1 A. Velciu.—Regina şi studenţii. Mobilierul băilor de In Slăuic Unul dintre distinşii oratori al liberalilor In consiliul comunal este şi d-1 N. Ioan. — Cer cuvtntul, spune cu glas tare onor. consilier, în mijlocul discursului unul preopinent. — II veţi avea In curînd, II spune primarul. După cit-va timp, d-I Ioan cere din nou cuvtntul, ca şi cînd ar avea de spus cine ştie ce lucruri importante. — Mal e înscris înaintea d-v, d-1 X, II răspunde primarul. In vremea aceasta d-1 N. Ioan dă dovezi de impacienţă şi face semne de desaprobare pentru oratorul care vorbeşte. Se apleacă la urechia vecinului, murmură vorbe neînţelese şi în cele din urmă cere iarăşi cuvtntul. — II aveţi, ii spune în sfirşit primarul. Te aştepţi la un discurs teribil care să sdrobească pe preopinent. — D-lor, începe d-l N. Ioan, eu nu dau nimic, pentru că... pentru că... nu dau nimic. Am zis — şi se aşează cu multă demnitate, obosit pe scaun. Mulţi răutăcioşi pretind că d-1 N. Ioan era mult mal elocuent, în vremea pe cînd era conservator. Şeful i'anaragiilor şi d. Al. Velciu Istoria e nostimă. D. A. Velciu, consilier comunal, In-torcîndu-se intr’o seară acasă, găseşte felinarul de la poartă stins. Imediat trimite pe sergent să’I caute pe fanaragiul din punct. Clnd acesta fu adus, drept pedeapsă pentru negligenţă, d. Velciu îl aplică,—se pretinde, cîte-va palme. A doua zi fanaragiul seplînge şefului săfl, d. căpitan Ionescu, care face un raport fulgerător primarului contra d-lul Velciu, cerînd darea lui în judecată, pe motivul că şi In armată cînd un superior combate cu palme pe un inferior e dat în judecată. Primarul plnă acuma n’a luat nici o hotărîre, chestia însă ameninţă să ia proporţii mari. Şeful partidului, d. Mitiţă, va fi consultat spre a se şti dacă d-1 Velciu trebue saă nu să fie dat In judecată, pentru combaterea inferiorului, cum spune căpitanul Ionescu. Kegina şi studenţii Se ştie că balul societăţel studenţilor «Solidaritatea» a fost patronat de Regină. Cum Majestatea Sa le făgăduise tot concursul, comitetul balului a găsit cu cale să-I trimită 400 bilete,... spre desfacere. Regina nu le-a spus nimic pentru a-ceastă inconvenienţă. Le-a înapoiat însă biletele prin prefectura de judeţ, reţinînd două, pentru cari Ie-a trimes 1000 de lei. Se asigură că d. Gheorghian restituind biletele delegatului comitetului balului, ’i-a pus In vedere această lipsă de delicateţa faţă cu Suverana. Mobilierul băilor de la Nlănlc La 10 Februarie a avut loc licitaţia pentru darea în antreprisă a mobilierului necesar otelului Cehun Racoviţă şi casinulul regal din Slănic, ambele construcţii ale epitropiel s-tulul Spiridon. S’ati presentat trei concurenţi şi a-nume : d. Pfaf din Berlin representat prin d. Wolf din Bucureşti, cari a o-i'ertat 7°/0 sub deviz; d.OstapOvid asociat cu d. H. Finke, cari au oferit numai 2°/0 sub devis, şi firma Olautzstein şi Finkelstein, comercianţi de mobile din Iaşi, cu I00/o sub devis, numai pentru otel. Epitropif afl dat înapoi garanţia d-lor Ostapoviel şi Finke, rămlntnd să delibereze asupra ofertei d-lor Pfaf şi Glau-testein et Finkelstein. Lucrarea incă nu a fost adjudecată, contraria afirmaţiunilor ziarului «Evenimentul» C'orbea. SITUAŢIA IN ITALIA (Pnn fir telegrafic) Roma, 85 Februarie. Regele a conferit d-lul Ricotti mandatul de a constitui cabinetul. D. Ricotti va procede in înţelegere cu d. di Rudini, căruia va conceda preşidenţia consiliului. Se crede că cabinetul se va constitui mîine. D. Brin va intra In combinaţie. Nu se confirmă că Kassala este investit safl că se află în condiţiunl rele. Pentru a face faţă orî-căror eventualităţi, generalul Baldisseraa fost autorizat să retragă garnisoana din Kassala. dacă situaţia ar fi într’adevâr primejdioasă. Agenţia Ştefani publică o a doua listă coprinzînd numele a dol-spre-zece ofiţeri cari supravieţuesc bătăliei de la 1 Martie. Massauak, 25 Februarie. Maiorul Prestinari, comandantul fortului Adigrat, telegrafiază că are nutrimente şi muniţiunl în abundenţă, şi că va apăra fortul pînă la ultima extremitate. Ştiri diverse O sinucidere.—Ni se telegrafiază din Iaşi că sergentul G. Popovici, din jandarmeria rurală, s’a sinucis la Iaşi, azi noapte, la domiciliul părinţilor săi, trăglndu-şl un foc de carabină în gură. Cauza acestei sinucideri este dragostea. Gheorghe Popescu e al treilea sinucis din corpul jandarmilor din Iaşi. Accident mortal. — Azi dimineaţă, la 6 ore, trenul din Constanţa, pe cînd manevra prin oraş, a tâiat|1n două pe un nefericit pescar, care a Încetat imediat din viaţă. rSTFOÎIMAflI JEVSfiita tle dimineaţă a*E-Stoeebf — (‘tiprlnzind toate .ştirilesoHilepină după miezul nopţelf — se f/ăseste de vinzare9 in toate zilele, la 8 ore9 la toate chioşcurile. Toate ziarele de peste munţi se ocupa cu afacerea celor doul macedoneni, pe cari d. Sturdza vroia să-I expulzeze, veştejind purtarea guvernului romîn. Dreptatea din Temişoara, relevând toate fazele acestei afaeerl, observa următoarele; «Sîntem îngrijiţi de soarta compatrioţilor noştri, cari se află în Romînia, căci— sîntem siguri, — tot astfel de viitor li se va croi din partea guvernului liberal, ca numiţilor domni macedonenii. D. G. Pop de BaseştI, vice-preşe-dinte al comitetului naţional, a fost condamnat, pentru semnarea Manifestului publicat în «Tribuna», la 15 zile închisoare şi una sută Horim amenda. D. Colonel Roznovanu a primit sa mearga la Moscova pentru a fi faţa la încoronarea Ţarului. D. Colonel Roznovanu va însoţi pe A. S. R. Principele Moştenitor. Prmim din Constantinopol ştirile cele mal triste despre starea sănătăţii d-nei G. Creţeanu, născută Ştirbey, soţia primului nostru secretar pe lingă Poartă. Familiajdoamnel Creţeanu, care se află de cîte-va zile la Constantinopol, nu mal păstrează, după o depeşă sosită erl în Bucureşti, nici o speranţă de scapare. Ziarele guvernamentale confirmă ştirea că d. Gr. Grămăticescu, inspector administrativ, va fi numit prim-preşe-dinte al Curţel de apel din Craiova. Lucrul este posibil, dar legea de organizare judecătorească va suferi o a doua Infringere după cea cu d. II. Catargi. In adevăr, art. 62 din lege prevede că «preşedinţii de secţii şi procurorii generali se numesc dintre consilieri şi procurorii de curte cari afl doul ani de grad...», ceea ce însemnează că legiuitorul pentru a stimula pe magistraţii in activitate, a închis reintrarea celor cari pentru un motiv safl altul afl părăsit magistratura. Această intenţiune a legiuitorului se confirmă şi mal mult de aliniatul al IlI-lea care prevede aceleaşi condiţiunl pentru numirea primilor preşedinţi de curţi, <însă cu preferenţă dintre preşedinţi de secţiune şi procurori generali». D. Grămăticescu ne mal figurîud as-ţă-zl printre preşedinţii de curte, numirea d-sale ca prim preşedinte ar fi o nouă călcare a legel. AtREL C. POPOVICI Tribuna din Sibiu anunţă în următorul mod destăinuirile d-lul Aurel C. Popovici în cestiunea naţională: D. Aurel C. Popovici, cinstitul şi de-8lntei'esatul luptător în chestia naţională, desgustat şi mîhnit pînă în adîncul sufletului de miseriile şi infamiile pe cari clica Brote-SlavicI le-a pus la cale în chestia naţională, a rupt orl-ce relaţii cu această clică, convingîndu-se de scopurile meschine şi de tradarea urîcioasă ce clica plănuia în chestia naţională. Cită vreme d. Aurel C. Popovici a crezut am intita clică de bună-credinţă; cită vreme d-sa şi-a închipuit, că Brote-SlavicI urmăresc scopuri oneste şi preconi-sează o direcţie politică deosebită de a comitetului naţional, dar conformă cu interesele noastre naţionale, aşa cum el le înţeleg, a stat în raporturi cu aceşti domni, urmărindu-le de aproape toate mişcările şi apucăturile. Au se putea însă ca un tînăr cinstit în gîndirile şi sentimentele sale, cum e d. Aurel C. Popovici, să continue a rămînea în o asemenea tovărăşie, după ce s’a încredinţat de aproape de scopurile şi de tendinţele elicei amintite, care a crezut că pină şi chestia naţională e marfă de vinzare. Şi d. Popovici s’a convins de toate tendinţele brotiste şi s’a retras, desgustat, amărtt şi revoltat contra acestor oameni mici de suflet şi fără nici un scrupul de conştiinţă. Mal mult, d. Popovici e hotărît să dec de gol toate intrigile, urzite şi toate infamiile plănuite de clica amintită. Noi felicităm din inimă pe d. Aurel C. Popovici de atitudinea sa demnă şi rominească şi-l mulţumim de serviciul ce aduce chestiei noastre naţionale, sco-ţînd la lumină tot ce şobolanii au plănuit şi combinat la întunerec contra intereselor şi năzuinţetor celor mal sacre ale neamului romînesc. In revista de mîine vom da lămuriri mal ample, venite din loc competent a-supra *acestei chestiuni, ca publicul să vadă şi să judece mal bine cită micime de suflet ascundea toată campania şi toate intrigile josnice urzite de cîtă-va vreme încoace în numele chestiol naţionale, în numele intereselor celor sfinte ale poporului nostru! Galaţii anunţă cu părere de rătî, că d. C. Ressu se află foarte greu bolnav. S’a ţinut un consult medical la patul bolnavului şi d-nil doctori Ser-fiotti şi Caravia daQ puţină speranţă de scăpare. Situaţiunea d-luî Palladi se poate considera deja ca definitiv compromisă. Cabala ce se montează de atîta vreme în contra ministrului domeniilor, va izbucni peste cîte-va zile înghiţind pe voluminosul d. Palladi. CE FAC MACEDONENII ? Cit vor sta In Bucureşti.— Pentru cc aii l'ost ameninţaţi?— Interven-ţiunea lui Carajani.— Maeedo-ncnil spionaţi.— Spion nepregătit Cit vor sta în Bucureşti D-nil Filip Apostolescu şi dr. Christo-vicl se află tot in Capitală; el sunt încă oaspeţii d-lul Fleva şi aşteaptă să vadă ce va hotărî guvernul în chestiunea şcoaleior Eforiei romîne din Macedonia, iar în urmă vor pleca, de bună voie, la Bitolia, pentru a comunica re-sultatul demersurilor făcute pe lingă guvernul romîn. Pentru ce au fost ameninţaţi? Eforii Macedoneni sunt in Bucureşti de trei săptămînl. îndată ce Apostol Mărgărit a fost înştiinţat de plecarea lor, el a voit să-I împiedice de a’l demasca în presa romînă şi a scris imediat unei rude din Romînia să intervină pe lingă d. Dim. Sturdza ca să’I facă să plece din Bucureşti, fără sgomot şi fără a Ii se lăsa timpul material necesar de a întreprinde o campanie in contra sa. Intcrvenţinnca iul Carajani Persoana căreia s’a adresat Apostol Mărgărit locueşte în Iaşi. Ea se numeşte Carajani şi este profesor de limba şi literatura greacă la Universitatea din laşi. Carajani mal este în acelaş timp şi vărul Tul Apostol Mărgărit, imediat ce el a primit scrisoarea acestuia, a intervenit pe lingă d. Sturdza în sensul dorit de Apostol Mărgărit. D. Sturdza, tot-d’a-una gata a servi mal mult pe duşmanii neamului romînesc de cil pe luptătorii lui, a săvirşit actul arbitrar ln)contra căruia, a ridicat presa la vreme. Macedonenii spionaţi Azi, Macedonenii, dacă au scăpat de urgia d-lul Sturdza, nu afl scăpat însă de spionarea poliţiei. D. Paul Stătescu le-a ataşat pe lingă persoana lor un agent secret, care a fost văzut de mal multe ori la poarta otelului Central, de unul din redactorii noştri care a vizitat de vre-o cîte-va ori pe d-nil Apostolescu şi dr. Christovicl. Acest agent secret e de talie mică, poartă pălărie moale, palton cu guler de astrahan, e brun şi are numai mustăţi ;— în curînd ÎI vom da şi numele, ca să rămînă posterităţel. L>e cînd d-nil Apostolescu şi dr. Christovicl locuesc la d. Fleva, agentul se- cret şi-a strămutat, locuinţa,— nestabilă,— pe squarul din faţa ministerului de externe, de unde poate (observa pe orl-cine intră la d. Fleva safl ese de la D-sa. Spion nepregătit Erl dimineaţă, pe Ia orele 10, spionul d-lul Paul Stătescu a fast surprins nepregătit. El nu ştia că Macedonenii trebuiai! să iasă din casă. De o dată el zăreşte o trăsură e.şind din curtea d-lul Fleva; într’însa se aflafl d-nil Aposto-lescu, dr. Christovicl şi un alt macedonean, un profesor romîn destituit de Apostol Mărgărit. Agentul, devenit a-cum foarte puţin secret, se ia după dînşil, dar neîntălriindjnicl o birjă goală, a trebuit să urmeze pe jos birja în care se aflafl Macedonenii cit 11 ţineai! picioarele. Mal multe persoane cari se aflau erl pe la orele 10, pe strada Clemenţei, ai! putut vedea pe agentul siguranţei fugind in goana mare după trăsura Macedonenilor, pe care o urmărea. Ce folos că d.-Paul Stătescu le-a dat bagajele si nu Ie dă... pace. w. Administraţiunea acestui ziar face cunoscut că cererile de abonament neînsoţite de cost, 3 luni 8 lei, 6 luni 15 lei, 1 an 30 lei, nu se vor lua în consideraţie. ECOURI Comisiunea de indigenate din Cameră a admis recunoaşterea calităţel de cetăţeni, următorilor domni: Nicolae Ni-coiaescu Furnică din corn. BălenI, jud. Dîmboviţa, Nicolae Senius din Ploeşll, Petre Suciu, inginer din Austro-Ungaria, Moise Boeru, berar din Bucureşti, George Şerbănescu din Ploeştî, Axent’e Pandrea din corn. Brăila, jud. Brăila, Iosef Ţe-peniag din Bucureşti, Ştefan Bodiu, prof. la gimnaziul real din Turnu-Severin, Ioan Ovessa, Ioan Albuleţ din corn. Sinaia, jud. Prahova, Alexandru G. Păureănu, Dumitru Zanlea din corn. Călimăne.ştI jud- Vîlcea, Zaharia Furnică şi Dan Pom-piliu din Bucureşti şi Nicolae Meşederu din Iaşi. * * * D. Stoianovicl, directorul general al poştelor şi telegrafelor din Bulgaria, va sosi mîine în Capitală. * * * Un accident nenorocit s’a întimplat erl la Teatrul Naţional. Pe cînd se făcea repetiţiunea comediei Otel Central, artistul Catopol a călcat pe o trapă care nu era bine Închisă şi a căzut sub scenă rupindu-şl două coaste. Imediat a fost chemat d. dr. Drugescu care a dat bune îngrijiri rănitului. Acest accident se datoreşte neglijenţei maşinistului, care n’a închis trapa definitivă şi a pus una provisorie. * * * Meteor a sosit în Constanţa azl-noapte la 11 ore, expediţia pentru occident a plecat fără întîrziere. !> E 1» E $ I (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 24 Februarie. «Figaro» anunţă că nişte manifestaţiunl socialiste turburătoare s’ao produs in contra Senatului la La Ciotat in timpul visitel Preşedintelui Republicel. Londra, 24 Februarie Times află din Cair că după ultimele ştiri, o armată mare de dervişi ameninţă Kassala. Acelaş ziar află din Constantinopol că domnu Karaleodori a fost autorisat să meargă în acest oraş pentru a consulta un doctor.—Demisiunea sa nu s’a primit incă. Sofia, 24 Februarie. Ziarele anunţă că Sultanul a semnat deja firmanul pentru Jrecunoaşterea prinţului Fer-dinand. New-York, 24 Februarie. Ministrul reşedinţe al Spaniei a adresat o telegramă lui Nerv- York World, zicînd că n'a primit nici o comunicaţie oficială de ceea ce s’a petrecut la Congresul Statelor-Unite şi că n'a făcut nici un demers pe lângă vr’o putere oarecare. Intru ce priveşte vr'un sprijin eventual, nu poate să explice până la ce punct ar fi eu putinţă Spaniei să penniţă amestecul vr’unel puteri străine. După recunoaşterea Cubanilor ca beligeranţi, este cu neputinţă Spaniei de a primi oficiile amicale ale d-lul Clevelami pentru vr’o mijlocire. Constantinopol, 24 Februarie. Turkhan-paşa a fost numit guvernator al Cretei. Petersbourg, 24 Februarie Comandantul Krieger al Vaporului Hurik, a fost numit comandant al escadrei Medileranel, In locul amiralului Colagoras.—Escadra va merge iu oceanul Pacific. Barcelona, 24 Februarie. O manifestaţie însemnată s’a produs aseară la teatrul Granvia, In mijlocul strigătelor de: Jos Statele Unite! Manifestanţii afl străbătut apoi străzile. Poliţia şi gendarmeria afl restabilit ordinea. Cadix, 24 Februarie. Studenţii afl făcut o manifestaţie Sn contra Statelor-Uuite. S’afl produs cito-va desordine şi poliţia a trebuit să iiitervie. Afl fost mal mulţi răniţi. Berlin, 24 Februario. Impflralul a făcut o visită de o oră, după amiazl, d-lul de SzOgyenyi, ambasadorul Austriei. Contele Goluchowsky, va sosi luni şi va asista marţi la un prinz la d-nul de SzOgyeny. Majeslăţile Lor vor asista de asemenea la acest banchet. MereurI vn fi serbare la Curte. Joi, cancelarul de Hohenlohe va da un mare prinz Iu onoureu contelui Goluchowsky. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Paris, 25 Februarie. Preşedintele Republicel inergind la Paris, a părăsit Marsilia la 7 oro jum. dimineaţa. A fost foarte aclamat. S'u oprit ia Aix, la Arles, la Tarrascon şi la Valeucia. In cursul recepţiunel ce s'a făcut la Aix, ar-chiepiscopul a atirinat d-lul Faure devotamentul clerului către patrie şi a exprimat dorinţa ca Preşedintele sa Impedice orl-ce rău posibil, fa-cind tot binele de care este capabil. A terminal zicînd ca misiunea aceluia care este primul francez, este do a fi servitorul lutulor francezilor. Madrid, 25 Februarie. Manifeslaţiunile patriotice continuă in toată Spania. S’a deschis o subscripţie In provinciile basce pentru a oferi o corabie de rezbel stalului. Episcopii participă la mişcare. Liniştea este desăvîrşită la Madrid de la închiderea universităţii. Valencia, 25 Februarie. S’a încercat o nouă mauifestaţie. Mal multe persoane aiî fost rănite. In curind se va proclama starea de asedifi. Londra, 25 Februarie. Baronul Quarles, secretar al d-lul Leyds, a afirmat unul corespondent al «Agenţiei Reuter» ca călătoria în Europa a d-lul Leyds, secretar de Stat al Transvraalulul, n’are nici un caracter politic. Raporturile dintre Germania şi republica Sud-Afrieană sunt aeeleaşl ca şi mal înainte şi nu s’a încheiat nici o Învoială nouă îuLre republică si cele-l’alte guverne. Constantinopol. 25 Februarie. Marele ecuyer Izzet-paşa a fost graţiat şi numit comandant al diviziei de cavalerie din Alep. Consilierul de Stat laneo Effendi, un grec, a fost numit consilier al Valiulul din Creta. Prinţul Ferdinand este aşteptat pentru 13 Martie; totuşi se poate ca firmanele privitoare la recunoaşterea sa să i se trimită mul curind. Afară de Zia-paşa şi Karatheodory-effendi, vor mal face parte din misiunea însărcinata să a-siste la Încoronarea de la Moscova şi personar giilo următoare: generalul de divizie Schakir-Paşu, şambelanul Faik-bey, un secretar şi un a-gniotant. Modana, 25 Februarie. Un tren de mărfuri şi de vile a deraliat la eşirea tunelului Mont-Cenis. Tot trenul, afară de ultimele 3 vagoane şi maşina, a fost sfărî-mat. Mecanicul şi fochistul ati fost omorlţt. Londra, 25 Februarie Rouă vagoane ale unul tren de mare vitesă au deraiat Ungă Petersborugh şi s’au prcipitat de la o înălţime destul de mare. Doi călători au fost omorîţl şi mai mulţi răniţi. Petersburg, 25 Februarie Un ukas imperial 'cu data de 23 Februarie st. v. anunţă că 75,000,000 în aur servind să acopere rublele de credit emise, au fost cumpărate de banca de stat şi afectate fondului poliţelor, care se urcă la 500,000,000 ruble aur sau 750,000,000 milioane ruble credit. împrumutul contractat cu ocasia emisiunel biletelor de credit represintă acum o a treia parte a sumei totale a biletelor in circulaţie. De şi este de dorit amortisarea acestei datorii, aceasta scade însă ast-fel în cît s’ar putea începe re* guiarisarea monetară desăvîrşită, satisfăcând în acelaş timp toate cele Tal te cerinţe ale Rusiei. Generalul Suranzew a fost numit guvernator al Livoniel. «Nowoye Wremjn» a deschis o subscripţie pentru trimiterea unei coloane a Crucel-Roşie în Abisinia, pe lingă Menelik. PARLA31EN TUL CAMERA Urmarea scdiafeî rfc la 34 I'r-braarir I). Cozodini e de părere că cererea ţăranilor d’a se lăsa vitele să păşuneze în păşuneze Statului e absurdă, de oare-ce asta ar însemna distrugerea, stricare acom’ plectă a pădurilor noastre. Deputaţii col. ]]I-a susţin asemene deziderate, numai pentru a-şl face reclamă electorală. In loc de islaze, cari nu există în nici o ţară din streinătate, deputaţii Colegiului IlI-a ar i'aee un real serviciu ţăranilor de i-ar sfătui să întrebuinţeze furajul artificiu lpentru hrana vitelor lor. Conchide, cerind să nu se aprobe amendamentele. D. G. Palladi combate clte trele amendamentele propuse pe motiv că nu se pot introduce pe cale de amendamente, nişte reforme care neeesitează studii şi pregătiri Îndelungate. Se cere ’nqhiderea discuţiei. Discuţiunea se’nchide. Amendamentul d-lui Dobrescu e respins fiind-că nu’s 5 deputaţi ca să’l susţină. Se suspendă şedinţa dte-va minute pentru ca comitelui delegaţilor să se pronunţe asupra amendamentelor. După redeschidere, D. Gogii Ştefunescu, raportor, comunică că comitetul delegaţilor a respins amendamentele d-lor Pop şi Fleva. Amendamentul d-lul Fleva, pus la vot cu bile, Întruneşte: bile albe pentru, 35 » negre contra 76 Amendamentul e respins. II. N. T. Pop, renunţă la partea finală a amendamentului său, dar roagă Camera să voteze primele 2 părţi, prin cari cere ca din cele 5 hectare să se lase jumătate hectar pentru păşunat. Amendamentul e pus la vot cu bile. (D. Paladi, foarte abătut din cauza voturilor Întrunite de d. Fleva cu amendamentul săîi, se plimbă agitat prin incintă şi aşteaptă cu o nelinişte vădită rezultatul votului). Dezullatul e următorul: Votanţi: 102 Bile albe pentru : 47 » negre contra : 55 Amendamentul d-nulul Pop este respins. (D. Paladi respiră). Ari. 11 In total, pus la vot, este Jprimit. La art. 13, d. Marin Petrescu propune un amendament care, In urma cltor-va explicaţii date de d. Palladije respins. La art. 18, d. Dincă Skileru propune un amendament prin cure cere să se dea de preferinţă cele 5 hectare depâmlnt acelora cari atl luat parte la războiul de la 1877. 1). Iarca depune un alt amendament In sensul ca pămtnturile Statului să se vlndă lu loturi: 1) acelora cari n’uil de loc pă-mlut şi al 2-lea) acelora cari ar avea mai puţin de 2 hectare. D. Gr. Sturzii combate amendamentul d-lul Skileru, pe cuvtnl că soldaţii erail da- tori să lupte In războiu de la 1877, nu luptau pentru recompense ulterioare. D. Paladi cere respingerea ambelor a-mendamente. Şedinţa este ridicată la ora 5 fără 2(1 m., de oare-ce comitetul delegaţiler, ca să salveze pe d. Paladi, a găsit cu cale să dispară. Şrfliitţa dc la 30 fV-firiinc/c I). Yitzu citeşte o petiţie a locuitorilor din Piatra-N. cari cer Înfiinţarea unul lieeil real. 1). Delimnrcu depune o petiţiune a studenţilor de la şcoala de finanţe, prin caro cer să nu se suprime prin noul budget subvenţia acordată numitei şcoale. I). Malla cere ministrului de instrucţie să i se pună la dispoziţie dosarul relativ la reparaţiunile făcute la Teatrul Naţional. D. I. Stavri 15 raţiunii adresează o interpelare ministrului de interne asupra faptului că d. G. Gr. Cantacuzino,de şi este prim efor al Eforiei spitalelor civile, totuşi are un proces cu acest aşezămtnt. D. P. S. Aurelia», preşedinte|?aniinţă că se suspendă votarea art. 18 din legea pentru vînzarea bunurilor statului a d-lui Paladi de oare-ce lipsesc cîţl-va membrii din comitetul delegaţilor cari trebuia să se pronunţe asupra amendamentelor propuse la acest articol. Se continuă votarea legel fără vre-o discuţie mal Însemnată. SECATUL Urmarea şedinţei tle ta 34 Februarie Senatul mal votează apoi un proiect de lege prin care reţinerea de 10 la sută din totalul veniturilor brute ale căilor ferate, pentru formarea fondului de reservă, se suprimă penlru exerciţiul 90. Nefiinţa fie ta 30 Februarie La ordinea zilei interpelarea d-lul Urechiă asupra expulxăril macedonenilor. 1). Urechiă spune că de vreme ce macedonenii n’atl fost expulzaţi, interpelarea sa nu mal are obiect. Adresează Insă o altă interpelare, asupra mersului şcoalelor din Macedonia. D. D. Sturdza spune că ie gata să răspundă. D. Urechiă începe dezvoltarea interpelării, făclnd istoricul şcoalelor romlne din Macedonia. Şedinţa continuă. ULTIME iNFOREWATIUNI Chestia Macedoneană la laşî (Corespondenţă specială) Macedonenii şi opinia publică. — Ce crede prefectul V. Grlieorghiaii.— Părerea d-lui Theodor Bura-da. — Mişcarea opo/.iţioî.— Persecuţia Mucedoue-‘nilor Macedonenii şi opinia publica tu Iaşi Purtarea nedemnă a primului ministru Sturdza, în chestia Macedonenilor, a indignat pe toată lumea care simte romîneşte in Iaşi. Toate straturile sociale slut revoltate de atîta cinism. Tineri liberali, cu cari am avut oco-zia să vorbesc, nu se sfiesc de a califica de mizerabilă purtarea lui Mitiţă Scuza. — Acesta e Sturdza cu care am lucrat noi, în opoziţie ’? Acesta e omul care ne îndemna să mergem să luăm Transilvania din mina Ungurilor ? se întreabă dinşil cu drept cuvint. Dacă bă-nueam în el pe reacţionarul pe care ’1 descoperim, cu ruşine, astăzi, în primul ministru al ţării romîneştl, Vani fi relegat între mumiile partidului, l’am fi pus la muzeO, ca să’l acopere colbul şi mucegaiul ! Aceiaşi indignare domneşte chiar între cel bătrinl. Toţi se întreabă cu surprindere, ce înseamnă acest noă act de slugărnicie al d-lul D. Sturdza. C’e crede prefectul Glieorgliian Prefectul de judeţ, d-nu Vasile Glieor-gliian, Întrebat azi de unul din amicii noştri asupra expulxărel d-lor Filip A-postolescu şi dr. CliristovicI, a declarat categoric că nu înţelege utilitatea acestei măsuri. — Nu mă aşteptam la o asemenea măsură şi nici nu o cred justificată, a spus d. Gheorghian. Părere» d-luî Teodor Btiradu D-nu Teodor Burada, cunoscutul călător, care a publicat acum de curind, O călătorie la Romînii din Irtria, a declarat că, -faţă cu purtarea guvernului şi în special a d-lul Sturdza, regretă toată activitatea şi agitaţiile d-salr printre rombul din afară de regat. — Asemenea fapte te desgustă de la lucru. Nu rn’am aşteptat nicl-odată ca un prim-ministru romîn să comită a-semenea acte, faţă cu douî oameni cinstiţi şi buni Romtni, cum sunt d-niî Ckristovicl şi Apostolescu, pe cari ’i cunosc. Mişcarea opoziţiei In faţa acestor nedemnităţî, opoziţia din Iaşi a hotărît convocarea unei mari întruniri a cetăţenilor ieşeni, pentru a protesta în contra expulzărei celor doi Macedoneni. Nu mă îndoiesc de succesul întrunirel. Virilitatea laşului, care s’a afirmat în atitea rînduri, nu se va dezminţi nici de astă dată. Persecuţia Macedonenilor In urma declaraliunilor d-lui D. Sturdza In Cameră, politia din laşi aluat măsuri pentru supravegiiiarea Macedonenilor din Iaşi, spre a-I împiedica de a face agitaţia. La locuinţele d-lor C. Marcopol Fleaşcă. Papana şi Vitros, tus-trel pitari macedoneni, afl fost postaţi agenţi de poliţie. Se pretinde chiar că nici d. Eduanl Ghica, ajutor de primar, nu a scăpat de măsura aceasta. Origina d-sale albanezo-niacedoneană dă de gindit administraţiei şi în teama de agitaţii, un agent al poliţiei comunale, anume C. Botez, a fost postat la poarta caselor sale din strada Banu. Zia rele din Vie na şi Bu dapesta publică ştirea, că Jouî seara o sumă imensă de manifestanţi, vă-zînd că ferestrele legaţiunei ro-mîne din Belgrad nu sînt iluminate, cu ocazia aniversării proclamării regatului sirb, au Început a huidui şi apoi au spart cu pietre geamurile legaţiunei. înregistrăm această ştire gravă, In speranţă că guvernul se va grăbi a ne lămuri întru cît este ea adevărată. Mitropolitul Grigore al Bulgariei a plecat cu trenul de azi după ainiazl la Giurgiu şi de acolo la Rusciuc. ErI s’aă făcut la Slatina alegerile colegiului al IlI-a judeţean. Din 900 alegători înscrişi, au luat parte la vot numai 301, adică abia a treia parte; restul alegătorilor s’au abţinut. E inutil să spunem că lista administraţiei a fost aleasă şi că opoziţia n’a presintat candidaţi. Iată o informaţie, pe care am căpătat’o din isvor absolut autorizat şi care aruncă o lumină nouă asupra cestiuneî expulzării celor douî Efori macedoneni. In urma unei întrevederi cu M. S. Regele, d. Stătescu, eşind de la Palat, a declarat că nu să poate ca ceî douî macedoneni să fie expulsaţî. O telegramă sosită aseară din Constantinopol anunţa încetarea din viaţă în acel oraş a d-nel Cre-ţeanu, născuta Ştirbeiu, soţia primului secretar al legaţiunei ro-mîne. D-na Creţeanu moare în floarea vîrstel, lăsînd în doliu întreaga societate bucureşteană. Prin unele cercuri politice se observă foarte mult, că zilnic la Cameră un mare număr de deputaţi pur guvernamentali depun petiţii de ale învăţătorilor şi institutorilor în contra proiectului şcolar al d-lui Poni. Această împrejurare e interpretală ca semnalul unei opoziţii violente a multor guvernamentali în contra proiectului d-lui Poni. Bietul prefect de Mehedinţi, d. Ghehnegeanu, a dat ordin tutulor primarilor să se îmbrace la fel : pantaloni strimţi, cisme, ceasornic şi cravata. Primarul din Baia, la o inspecţie, neavînd cravată, prefectul l’a pălmuit în localul primăriei. Primarul a dat în judecată pe ticnitul săli prefect. O mitocănie a d-nulul primar C. F. Robescu : Vineri seara, s’a dat în sala Teatrului Naţional, balul anual de bine-facere al societăţel «Funcţionarilor publicl«. Scopul acestei serbări fiind cu desă-vîrşire filantropic, membrii comitetului societăţel funcţionarilor aă crezut că pot—aşa cum aii urmat de altminterea în toţi anii—să pue în vînzare şi loja pe care o are gratis d. primar, de oarece primăria mal are încă o lojă tot gratis in etagiul I-ifl. Şi-aft găsit oamenii beleaua cu mitocanul. D. C. F. Robescu a trimis direc-ţiunel Teatrelor o adresă fulgerătoare din partea primăriei prin care spune că dacă se va mal întîmpla pe viitor un asemenea fapt, «va lua măsuri spre a reduce din subvenţiunea comunei suma de 25 lei, valoarea lojel pe o seară» !!! Ni se afirmă că proiectul din i-niţiativă parlamentară pentru acordarea de bilete de liber parcurs pe căile ferate gazetelor zilnice, nu a trecut de cît în două secţiuni ale Camerei. Opoziţia ce întîmpina acest proiect e o mică răzbunare a guvernului în contra atitudinel pe care a avut’o presa independenta in ces-tiunea macedoneană. O mare parte a moşiilor Statului cari urmează să fie rearendate In anul acesta, sunt ameninţate să rămtnă în părăginire de oare-ce ve- chil^arendaşl cer să li se scadă preţul arendel cu 33 la sută. Ministerul domeniilor va fi nevoit sa exploateze deci în regie moşiile pe cari nu le poate rea-renda. Director al şcoalel normale Vasile Lupa din Iaşi a fost numit d-1 Ioan Mitru, profesor de istorie la aceeaşi şcoală. Scrisoarea d-luî Aurel Popoviel Prin Tribuna de azi d. Aurel C. Popo-vici adresează o scrisoare deschisă de mare importanţă d-lul Eugen Brote. Această scrisoare confirmă toate desvăluirile noastre In cestiunea naţională. Iată partea principală a acestei scrisori : Cel mai apropiaţi dintre prietenii noştri politici au cerut cu insistenţă ca fără aminare să fondăm un nou ziar naţional în Transilvania, pentru că d. Dr. Ra-ţiu şi cei-l’alţî martiri au luat înţelegere cu Ungurii, nu mai vor să ştie de luptă şi sunt gata să încheie pace în detrimentul programului naţional de la 1881, cu maghiarii»—precum suna stereotipiceşte argumentul cel mare, ce ne venea şi de aici şi de la Sibiu în deosebite variante şi pentru a cărui acreditare unele simptome politice păreau înt/r’adevăr caracteristice. D-la timp îndelungat susţineai, că nu putem scoate ziarul pînă ce nu ne vom fi înţeles noi, exilaţii şi prietenii noştri politici din Sibiu, asupra direcţiuneî în care ar avea noul ziar să apără şi se lucreze. Deşi eram deja de mai mult timp foarte nedumerit asupra acestei direcţiuni pre-conisate de d-ta, dar de oare-ce d-ta tot nu găsiseşi încă momentul potrivit (!) a ne expune, care ar fi să fie această ces-titine,—am aşteptat. Acum, în sfîrşit, sosind un om de încredere al amicilor noştri din Transilvania, d-ta in conferinţele noastre, a celor patru, in 23 şi 25 Februarie st. »., ne-ai declarat scopul, pentru care am avea să înfiinţăm ziarul, anume: ca să constituim în Transilvania un partid guvernamental, în vederea reformei lege! electorale din Transilvania. Am fost şi sunt în contra acestei idei sub orl-ce formă mi s’ar presenta. Văzînd însă persistenţa d-tale în această tendinţă de a se da cestiuneî naţionale de aci înainte o direcţiune moderată-oportu-nistă şi fără a mal accentua programul naţional, direcţie despre a cărei utilitate d-ta declari a fi pe deplin convins; ţinînd seamă de declaraţia d-tale categorică şi repeţită. că alt-fel d-ta nu poţi şi nu vel sprijini înfiinţarea noului ziar; pe de altă parte, avînd eu convingerea nestrămutată, că direcţiunea pe care d-ta doreşti s’o i-naugurăm nu mal corespunde întru nimic vederilor mele politice, de cari această direcţiune se deosebeşte diametral şi absolut,—şi nu mal poate corespunde, după a mea părere, nici simţimîntulul general al Romînilor, nici permanentelor noastre interese naţionale, — pentru toate aceste motive mă văd nevoit, domnule Brote, a-ţl împărtăşi că eu la această direcţiune politică nu mă pot angaja, deci nici la lucrările pregătitoare pentru înfiinţarea noului ziar eii nu voiţi lua parte şi ast-fel, te rog, să consideri relaţiunile politice între noi doi sfîrşite. Primeşte, te rog, ele. Aurel C. Popovicî. ir^r vizitaţi -sşasg MENAGERIA Şl MUZEUL ISTORIC ŞI ANATOMIC A LUI ei>uari» niiA:rz$ PE BULEVARD, lingă Imprimeria Stalului Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de lei frumoşi, leul „Sultan" şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „I’rintz", o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul sau clinele sburător, etc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului in toate zilele la orele 4. 6 şi 8 după amiază de către cel mai renumit dresor de animale din Europa, Domnul CHARLES SC’OTTl. Curăţenia absolută ce se păstrează in meua-gerie, face să nu se simţă cel mal mic miros neplăcut. 88 39—a CASĂ FONDATA IN 1880 2 Medalii Succes de 16 ani Ocasiime rară! Desfacere de vinuri vecii» şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alt) de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Viu alt) de Drăgâşanl dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profil- din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin ^ 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litrnri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. 1KIEUIUCH PILDNER Calea DudeştI, 128—130. 12___________________|______an-1'.l AVIS Sub-seinnatul, am onoare a aduce la cu-noscinţa publică si in special clientelei mele, că nu fac parte din cartelul ce att format o seamă de vtnzătorî de var etc. cu producătorii de var alb de’mprejurul Cîmpulungului şi Rueărulul, ei, că voii! urma ca piuă acum a furnisa atit var alb^gras product bun al fabricai mele sistematice cu focuri continue, cît şi Ipsos de calitate superioară, cu preţuri moderate pe lîngă efectuare promptă şi servicii! onest în strictă conformitate ou devisa mea. Pentru că Încă nu ’mi am instalat în Bucureşti depozit de var şi ipsos, de unde să ’şl poată procura doritorii şi cităţiml mal mici, am luat dispoziţiunl prin părintele meu d-nu I. V. Socec, că în librăria d-sale Socec & C-nie, calea Victoriei 21, pe de o parte să se dea orl-cul orl-ce informaţiuhl cu privire la fabricatele mele, pe de alta să primească comande, fie de Var alb gras fie de Ipsos, pe preţurile se se vor conveni acolo, Insă nu mal puţin de cît un vagon din fie-care, sad cel puţin un vagon din ambele. Vioior Socec ii. 30 3—3 Cimpulung. M\«ASI3ri!]L DE Bijuterie Horologerie şi Orfevrerie €*• C. Micolau 30. Calea Victorie, 30. (vls-a-vis de Prefectura Politiei Capitalei) are onoare a anunţa pe onor. sa clientelă că a sosit de l-iu Martie multe şi şi frumoase noutăţi de ai A iî rr i > av iî e cu diferite surprise, lucrate în aur şi pietre fine, argint cu email, etc. iSP Fre litri tu o ti e r a t e 39 (8-3) - V > I întreprindere Barometrică sistem perfecţionat. Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul basna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Va.su pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 8T«'i -7- ■ i •< j - a______________30-M OHAKDS MA.aA.SINB DXT Printemps NOUVEAUTfcS A apărut catalogul ilustrat pentru sesonul de vară şi se trimite gratis şi franco ori cui T va cere D1" JULES JALUZOT & C1 fin PARIS Casă de reexpediţie în Bucureşti, Calea Victoriei, No. 60. 44 (15—2) AU BON JARDIMIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagare AUGUSTE CLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucuresci Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere 3»______________________________24-8 CASE tle ¥<'%<:$5 1E1VGL KT C II U II H Furnisor al M. S. Reginei şi al Băncel 10 JJiogueria la „CINELE NEGKR-U” lOAJtf ŢEf SU Bucureştii.—1, Str. Lipscani, 1.—lîncure^ti. Anmjînd din noă DROGUEHIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţă onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clientele şi onor. public că sînt asortat complect cu tot felul de articole precum: Diferite Brogue, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene şi streine. Parfuinerie şi alte articole de toiletă, Pansamente, Desinfeetante, Insecticide etc, şi in general cu tot felul de articole ce se ţin de această branşă, cu preţuri moderate. CoMUHtlcle ne efectuează in toată Hommia contra t ambur*. (80- www.dacoromanica.ro 4 EPOCA _______________________^wNv:y\N\v^Ş\^:v<:^ teii6fi!eiKi.«i!^itffiiRie'ieţs;g!fcî5!:Mi)iiA'r''/i'//»fi«!»!aisig!ie!^îi*7!e:jjr;.«.7.c!tfijpi».e'H i b |^i.S8f| f t,N'l ffVASdUu* mm I>eposit geucrel la fhrmaeia ©CMIIJL tUl DUHIEZEt ia /<5-f, Calea Victoriei, IS-t. Hticureşll. 25-so Fabrica de maşini E. Kiessiing & C ie IiIEP25IG-PLAGWITZ CONSTEUESC CA UNICA SPECIALITATE MAŞINE PENTRU LUCRAT LEMNUL PRECUM SI PENTRU FABRICAREA BUTtiELOR pe care le construeşte gata în întregul lor CATALOAGE se trimit gratis după cerere CELE MAI BUNE REFERENŢE TIPOGR FONDATA IN ANUL 1895 3. — BUCUREŞTI STRADA CLEMENTEI. FONDATĂ ÎN ANUL 1895 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Curapiră şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. ____Cursul pe ziua de 24 Februarie, 1896 L | Cump Vind 4°/o Keuta Amortisabilă. . . 86 V7 87 — 5 «/o » Amortisabilă. . . 99 7< 100 74 6o,„ Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 7* 102 5°/o » Municipale din 18S3 96 7 4 97 7« 5«/o > » > 1890 96 7» 97 •/« 5° /. Scrisuri Funciar Rurale . 97 ll* 92 7 4 6°/„ « » Urbane . 100 V* 101 5o/o » » Urbane . 88 7» 88 7 8 6°/o » » » Iaşi. 80 3 4 81 74 Acţiuni Banca Naţională. 1585 1590 » » Agricolă . 195 — 205 — » Dacia Rominia asig. 408 — 412 — » S-tea Naţionala asig. 422 — 427 — S-tatea de ConstrucţiunI . 214 — 218 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 97 » ruble hîrlie . . 2 65 2 75 __________msmtmmmBmmaammmm Imprimarea cit marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert k C!?., Fratikenthal fi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clementei No. 8. D. M. BRAGADIRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICI DE BERE ŞI GlIIAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru comande do Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bere: Calea Rahovel, 153. (72-70) Adresa telegrafică: BEIAG Aî>IKU, Buciimjti. BucurescL- iipogralia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro Tipografia KPOCA e în măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orî-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. TIpOgTâtifâft lEiPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mai bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acuratetă. Tigioţgraisa. EPOCA de şi va oferi clienţilor săî literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCĂ, o pun în măsnrâ de a face faţa orl-câror exigenţe. Eleganţă-, acurateţa, promptîtunine, eftinulate, — aceasta va fi deviza noueî tipografii. M A T M JE 11 SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patent CONGREAVE HEdllIRIIllI. Şl KESFARGIBIL cq *2. «i a mal multor autorităţi din ţară Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm.’ Detaliurl, presuri corente fi certificate se trimit după cereri gratis fi franco. 2 Reprezentant! si depozit general (100—60) I. DIMOtiOI A C-Ie Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 ■HraS^SSEESSESaSSSSHBaKiS^^ TINCTURA INSTANTANEE IV I <5 111. T I NA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 firile Erfcres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vinzure la toate farmaciile principale. 30—24 ■MPBMaBM—H—H—MMS— Tigaia ai’ fBsdian teîllsm Fruct Iaxaliv răcoritor, admirabil în contra conştipaţiel. 2 fi*. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile 18-18 SANITAS Societate pe acţiuni pentru instalaţiunl de fabrici de apă gazoasă î ii 11 udapesta Strada Gizella, 1. Cea mal importanta fabrică din Austro-Ungaria pentru această fabricaţiune. Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gazoasă de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici. Aparate patentate pentru storilisare şi filtrare. Syfoane garunfate prin lege. Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul CAROL HÎRSCIfflORN în Iaşi prin d-nul RERX HARD SCIOTECMER 25-18 POSESORI a mal multor modalii do Stat şi diplome de onoare (22-2 SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL.-BucurescT Calea Moşilor 50, vis-a-vis de Hotel Londra „Ii A TREI BR AZI44 primeşte orl-ce rJL"l*‘St SRJN»f >€ atît de Mărfuri Comerciale de la GARĂ la domiciliu şi vice-versa, cit şi Obiecte «le greutate precum : Cazane, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări SERVICIUL PROMPT. (25—5) MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI DT£ MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE ALBERT & C“ FRANKENTHAL i s* » «p? _ Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mat reaminti; este destul a spune că piuă acum un număr de 4(5 maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează în diferite Tipogrefii din oraşele Romtniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul iiosti-u general in Romlnia, 28 JOKEF SCITWĂlSZ A C*g (Bucureşti). S3W Deposit de tot felul de cornele Lito-Tipografiee -®a VIii de ¥IIII T ONIC ANA1EFTIC Reconsfcituant Tenisul rel mal e-uergic pentru convalescenţi, hatrlnl, femei şi orl-ce per-soane delicate. CF ({HAI Sur de Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos V X IV X> E V X JL X. este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia. SHspeju-sia. Gnstn'jeli* lîrsta critică, EpuEsarc nervoasă, Kiăltlciunc resultiud din bătrineţe,lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia ,J. VI AI,, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. II. MF KAJIFIKESCIJ, şi la toţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-12 Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de bou digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomacli, digestinnile grele saQ ue-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Pătrîni, precum ; 5 pentru toţi acel cari n’aă poftă de mîncare sail na pot suferi mlncările. ’ 25-21 Puritate» Pepsineî lui Chapeauteaut a făcut «a ca să fio admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1, rue Bonrdnloue, Paris. Essr Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -tss| Primul Institutele Plasare pentru toată Itomînia autorisat de la 1882, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedlnd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loc cu preţuri moderate. 17 Adelliatdc Bandau 12—11 Str. Cîmpineann, 43.— Aleea Carmen-Sylva 1—grasa Cordial Regenerator COMPOZIŢIE