SERIA II.—ANUL II, No. 91. ------------- Wmm Kditia a treia J -........... NUMĂRUL 10 BANI" (lii.fiKi-Ln numilr in strdnltlate 30 hani •»iGn .iioioa-jaitwjBfl aofnlnetţjBoiq MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ IiOiggjg^^j^aiiuqmia ni. oi; 3-STKADA CLEMENŢKÎ-No. .3 .l>5nwoi\nH jvwjuJy.ao ui iiilHHt'ituiQ Hw 'Wt9 O li\Jn îi\i 1 Hi'.'Tf!ii ni eniibaoab no Ism DUMINECĂ, 25 FEBRUARIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI AAliMICItlli: tn Bucuroşii şj judeţe .>;« primesc numai la Administraţie in sticintttiite, direct la administraţie şi la ţoale oficiile do publici lai o Anuuciurl la pag. IV. . . . . . 0.30 b. linia » * » UI .... 2.-— lei » > » * II.........3.— » » Inserţiile şi roclwnele 3 lei riudul II n număr vechia 30 bani UN NEBUN 0^0but JJjaiunoiiV jammm a! *i*»l Lipsa totală de pricepere ai d-lul Dini. Sturdza, de ctţe ori (Lsţ şc amestecă in resolvarea nnei exişi-tiu ui. serioase, lumea a pus’6 mult timp pe socoteala unul fanatism politic’ unei edupaţiunl cam mărginită ca om de Stat. : ^Venimentele cari se suedeză insă eu asa mare repeziciune, si atitudinea d-ltu Sturdza. în aceste împrejurări, ne dovedesc. Că ceea ce lipseşte Fresidentului Consiliului, şefului partidului liberal, nu este pur şi simplu viociunea spiritului, ştiinţa nea parată bărbatului do Stat, dar e cu deosebire seninătatea minţei, echilibrul intelectual necesar ori cărui om spre a conduce macar interesele sale proprii. In resumat, d. Sturdza nu este un fanatic, nu este o fiinţă mărginită, e un nebun în toată puterea corintului şi numai ast-fel se poate tălmăci 'şF sCu^ă ' chdi arde mereu de dorul de a-.'tranşa Gestiunile cele mal însemnate şi are în acolaş timp darul do a compromite cauzele cele mal sfinte.' hiuill ĂimTmlht Să nu iei Transilvania, să nu cucereşţi Macedonia, nu sunt în definitiv crime de les-naţionăli-tate, nici dovezi de' lipsă'de pricepere, dar cel put,in trăeşte *Ut niştit, astîmpără-te, regrctînd in fundul iniinei tale- că n'al puterea nici chemarea de a crea marele Imperiu Romîn. Dar să te aruni$ gura leului^ •^ţWuŞ^Htfeă«Wfe!e cele maf delicate, să'ţi ascuţiiisai bia parcă ai fi gata pi1 bătălie şi apoi să te batjocoreşti Răgind sabia în teacă şi îngenuehind în faţa duşmanului, asta e fapta unei minţi descchilibrătă, unui iiebun. Vedeţi procedarea, domnului/). Sturdza in Gestiunea naţională: făgădueşto Ungurilor cit cerul şi păiiiintbl, ia angajamente foriiiaie că numai el poate astîmpara as-piraţiunile Romurilor din Transilvania, aspiraţiuni pe cari tot el le-a încurajat, peste măsură. Apoi se reîntoarce la Sinaia P ■ • • • şi asistăm acolo la ridicolul spe.Q: tacol a proclaniărei d-lui Sturdza ca şef al Rominismulul do către patru cinci caraghioşi, foşti corectori pe la Romjnul, reporteri la cine ştie ce galete, corespondenţi de ziare pe un ban linia de tipar. In noii consiliu, M inistnjl-l’reşedinte dqstăinueşte secretele Statului, dă în vileag corespondenţele guvernului. Modernul Fastjuiuo, bufonul romîn, tratează pacea cu Marforio, bufonul din Transilvania! Aspiraţiunilo însă nu sunt năbuşite, făgăduelile d-lul Sturdza, date ungurilor, mi sunt ţinută, precum n an fost ţinute moinele date de d-sa TranşilVăbewîJlo-ţîe§1 din toată această'eausă mare nu răraîne de ctt un Preşedinte de Consiliu despreţuit de prieteni, de ye iuffrtiriiiiiin r> ă -ui laniisiq liintuuaf» htsfto Or» A OM a WISTBAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 duşmani, în ţară ca in străina-tfcteiîqoKi ţnoniifi7iî xrrl-Jb ns-rava ln Macedonia d. Dini. Sturdza â?ea \WxncWr x Yk ®lu- ^atiâaiî ^^^lîÂnilIhuîâi11 1 voeşte să ni-.'J____zugrăvească Tii chipul adevăratului qipsjUxlj> al Şcoalei şi bisericot; dar ministrul procedează in aşa chip 'în cît face diii’ acest bbili'o *fiii¥ţă):'6dioasă. In nninelc Im ^lâl^ăiă^.iekuăiT două bairbaţi; însemnaţi ■UHicgdp: neni, cari nau comis altă crimă de cît solicitarea - sprijinului guvernului romîn pdfttru - şcoala ro-mînă din ATafunlonia. in numele' luTVargarit tîreşte la poliţie pe ua—doctor ai facultăţii; din Paria, fără i bagajele ică-lătorilor do la otel* comiterii sfîr-sit nu şir (lc3'"jb^hîfe«1 ‘ fapte borfaş politic, cari nu pot naşte 'lc e 3y^x;nijjaiij an aă-imtirmaT de cit in minţea unui nebun. -nu o i )iij n.rrr ug 11 Şi pentru ca această fotografie a starei intelectuale a (blui Sturdza să fie perfectă, observaţi urr mătorul feiiuifteir.*”-------- Cînd vine ziua socotelei şi jus-tifiuărel faptelor sale înaintea* parlamentului, nebunul bîlbîe cîte-va cuvinte şi plinge, plinge mereii, îşi fringe mîinib' ! Ce sunt aceste lacrimi î E licărirea crcerului care plinge starea sutietulul decăzut, sau e licărirea sufletului eare exprimă starea minţei nebunului ? Intîmpinînd piedici la cari eu s’a aşteptat, ameninţat şi de di-visiunî în sinul guvernului, îns-păimîntat de curentul opiniuneî publice, d. Dim. Sturdza a renunţat la expulzarea Macedonenilor. Faţă cu aceasta capitulare, întrunirea de protestare care urma sa se ţie Duminecă 25 Februarie nu mai are raţiune de a fl, şi nu 86 mai ţine. Urni ImuuLIumioi lasioni li.”. Ne pare bine că apelul nostru a avut puterea de a împedica pe d. Sturdza să comită o nouă in- mb ion&qua ioUiilu>.n<)*> aoiov^o Iiijhdiius famie • 0 INFAMIE i *qug BO Bei9iiev ni oh—ww.uutii jignii e<| emirn nu}»;i mulhl tilcere, ziarele gnvetiiă-indrtale sbrti bolârft ui sfîrşit să vor-peaSTă şi ele de neomenia îăptnilă de (1. Sturdză iăţă cu feprezejitaiifil şcon-ţpUM-.ndiu Mucedonîa. Fireşte, neomenia aceasta se transformă intrun act corect si patriotic, atît ie de pervertit Simţul aeCsfor z'iare. Pentru a tace însă pe public să vadă şi iei prin prizină guvernamentală. Ise mcflărjţă ăci’cditţjfep dner calomnii la adresa nu numai a celor cloni efori,iiîit a tuturor Rominilor macedoneni ! Se, spune, că eforii venii! la Bucuroşii ăr fit1 ’fofet ameslei'aU in turba,ările din Macedonia cari, primăvara trecută, aii îngrijit, toată Europa. Gazelele guverna* mentale spun că d. Stard'/a ar ti dat n se. îptelege acpa,sUi. Eî bine. (I. St urdza .cpiuite p infamie care Ie inhjecppe toate. E ştiut de tontă lumea că Romuri! aii stat, cu lotul departe de acele tul burări; mal mult, Rombul macedoneni şj-pu manifestat spontanee lealitatea lor fală cu imperiul Otoman. I'inftşi macedonenii aşezai! In noi afl făcut o asemenea ma- nifestaţiune.,' Şi se găseşte un primuniuiulm romîn care să spuie contrariul, fttcîud asNlel cel mal mare rău Rominilor macedoneni? / ' Astai ifti eulmea infamiefl.i.;:, ţfnaa* < D. Dumitru Sturd/.a si-a pierdut cu desâvîrşire minţile. ItciMiniilc «I-lni NUir(lîn.-( inp sUU. ( n proces «le senzaţie.—Cojise*, .............——«‘lulele. * — NwUJilile «Pini KOifdzii Nu şi-a (lat seamă primul ministru (U.. jărJ,l romwţşil de aceia ce-a făpt uit in memorabila şaitinfi da (datiacrl <> Cameră în vesti'unea macedoneană ?Nu ş-NA 'âat seamă- (a re umiliri-şl înjosiri va cjepime stalul romîn? ■ In ppină şedinjă a Carneţel d. Dim. Sturdza a tratat drept vagabonzi pe cei mai fruntaşi romîniăin Macedonia, amîndpui oameni cu rost ,şi cu greu-tdtc,[,iinul vtichiu flrbfcsăr şH altul doctor în umiieină de la Paris: tn politie, în Qăbimtui prefectului, aceştia an, fost wpnipt fiscrocm, în limba franţuzeaseţi, fără ca prefectul poliţieisa-şldea scaină c-ă. unul dinir inşii este doctb'r de lă PăiHs- şi ffiti rirmbre’ îtitclCge perfect limba (ramată. - Şl drept încoronare, d. An. Stolojan, de pe -banca ministerială, a ‘vorbit de immulopi. ca ele jiistcşarla- tatwtyjşwMffişmJ 1“D .BiJlBjJJIu .Cine sint? Cin» suiţi aceşti do ni delegaţi ăi macedonenilor 'J Siht fruntaşii rominilor din Macc- în Bit ol in. oameni tn acere t tiare, cari tot (Dauna aveau credit deschis ta Baia ca Otomană din Bitolia şiSaloirieiAvhid dcebt credit, an fost în mal multe rîn-duri rugaţi de macedoneni a intra în Eforia ştoalclor, ca o garanţie c-ti şcoa-telc Cor progresă. Şi numai după multe sfărninfl nu consimţit la aceasta i ' Se- întîmpta adese ori că tjnvermd romîn întirzia cu trimet ere a subvenţiilor pentru Eforie şi îk consecinţă, se int-ir-ziau şi lefurile profesorilor. In asemeni cocini, (Cilii dr. ChristoiHcl şi Apos’o-lescu se înrprntnidnv pe socoteala lor eu Mii de tel lă Banta Otomană pentru a plcjtilef urile profcsoiilor, o făceau această fiină-că Aveau asigurarea în scris a consulului Rontîuiri, că statul romîn le vă rambursa ort-Pe clieliuell. ni biJiJUL cib elnutiujiuaiOB uj Aial Cu proces «îe senzaţie De cînd se ăjlă- liberalii la putere, a-ccşlt dou-l fruntaşi s'au împrumutat cu vr o $0,(100 lei pentru .a putea achita lefurile profesorilor. In cefe din urmă, vazînd că Stalul romîn nu trimite sub-venţia, el aii venit în Bucureşti să vadă se se petrece cu şcolile din Macedonia ? Se şt'ie ce soartă li s'a rezervat! Acum ei sînţ în drept să intenteze un proces in mutra Statului ram iu. Nu vroiau să recurgă la acest Jias Ui tontră Romîniel, pe care, că buni romîni, o iubesc: (ir fi- preferit să piardă suma dş citerpa veci de mii .fie 1(1 pentru oare ŞJiif lăn^ajaţ,. iMan tiflă-cum^su^ ir ăla fi în deplin parlament de giivcr-nul lăVU, el vor pune ia oparte ori cC consideraţiune şi pentru reabilitarea lor vor. -Urî Statul romîn inlr’un proces r,u$inQ$j,v(;-j'; .... lonseeiuţele .BTeqo apiJaugm-p infDyq ,yJur)«:oiiio (Jonşeciuţde acestui proces—rgra[.ie tac-tidui şt Înîclcpciuncl fi-lu-l Dim Slurdza. —pot fi de natură faime gravă ! şd '■ pot compromite prestigiul Statului romîn, precum< şi întreaga propagandă ctUlu-nţlă rginlneasfiă în Macedonia. . 0 vwuicfi de$0, de ani g Şlgtuluîromîn în Balcani s'a jirimeJduU prin mţşeUft primului mMistrii al Romîniel ! -0*010 .SUtQ 'J'antal. \ «frlu LI! viVnVro vnv.uRr îr vvy ,eVunVuMţ vVoiţf ,să cujmaşţeţl, ce fel de iuime bat In pepturile legiuitorilor noştri de astă-zl, voiţi să ştiţi lă ce măpason se urcă patriotismul domnilor deputaţi, ce fapte artunie ’I pot încălzi, ee evenimente ’i lasă nepăsători V Citiţi darea de scamă a şedinţelor Camerei de la g| şi gg Februarie, Lăzi Februarie’ este Ţn dlseuţiufte. o cerere pentru creare de dociiri si anJ treposite la laşi. Se reclamă urgenţa şi asupra acestei cesiunii do o msouină-late.măi ipull. locală do eU de pglilieă geimrami.se face pari-tal-ş de voturi.du-vernul'înUliieşte in faţa sa 47 de adversari botăriţl să ’l silească ă îndeplini repede făgăduelile-date în timpul opo-s^ţieliv, ae aanUiawnVu'Xţ 'iVrui Acc'ft.slA paritate de voturi, aceste 47 de gJa.sm!l .inlvăin parlament zis uimuim guvernamental, pare a li o dovadă de independenţa. . www.dacoromamca.ro Liniştiţi-vă! întoarceţi foaia şi citiţi darea de seamă a şedinţei Camerei de la 22 Februarie. E în disCuţinne o ceşti un e naţională. E chemat la răspundere şi !a respectul le* gDI, uii guvern cară a făptuit acţiunea cea mai înjositoare, cea mai nepatriotică : ex-pulsârea fără forme a duoi paciuici romîni maeedonenLveniţl să ceară dreptate şiaju-toi’ipentruşcoalădeilaMinistru preşedinte al ţârei romineştt. Aici te aştept! să vezi bătlnd ini-mele de indignaţiune, revolţindu-se conştiinţele, manifestîndu-se caracterele iu-depeiulcnle. Ei, mi! inimile nu bal, conştiinţele mi se revoltă, parităţile de voturi au dispărui şi m faţa urnei de la 22 Februarie, de.muie an,eşil 47 debile in ajun pentru docurne de la Iaşi,— nu mal iniîluoşti de cît 21 de bile negre spre a veşteji purtarea unul guvern sălbatec şi anli-naţionai! Aide domnilor alegători, făliţi-vă cu mandatarii d-voastre. Cereţi-le pensiuni viagere, volări de indigenate, des-lipb’jf ele coipime, clopotniţe pentru biserica sătul ui şi .să vedeţi cu ce foc iau cîrvihliil, eu ce independenţă de caracter îşi manifestează credinţa cu ce voinicie Mplă chiar Contra guvernului. Dar in cosi umile mari, în cari enevoe de o sfinlă indignaţiune, de un ideal sacru, lasaţl conştiinţa lor să doarmă în pace, de temere să nu fie pusă iu joc blagoslovita diurnă de 25 lei pe zi ! A hc, citi tîtfm'tiua?Jî SITUAŢIA O-MULUS STURDZA ZDRUNCINATA SiSH-BOCOREŞII-BITOLIA Era cel mat aprins naţionalist ; toţr Uoinînii, ort de pe unde s’ar fi aliat, aveau în el un aiiârăţor neadormit. care le cunoştea durerile şi interesele şi era gata sil aline pe uuele şi să satisfacă, pe cele-l-alte. Şi nu-şt mai găsea omul astîmpăr: ve* dea că e momentul să se rcsOlvc chestia naţională, si oamenii cari a-veăfi atunci guvernul în Rotnîiiia eratî nişte «nemernic!». Pe; acele vremur], cari se sfirşesc în ziua de 4 Odonibre 481)5, comitetul naţional al Rominilor din Transilvania nu era dezbinat, şi adversarii Rominilor nu-şt bateau joc de aceştia. Aci în tară se făceau mani-f-eştaţiuiit grandioase. In Macedonia, şcolile roniîneştî cari lîncezis;întregul corp ofiţeresc, a făcui o mare impresie. Ofiţerii Îşi au In-cbipuit acum că Regele este favorabil acestor disposiţiuni uimitoare şi in special aceleia care ii atinge mal grav: suprimarea dreptului de înaintare la vechime. Consternarea este mare printre ofiţeri, să văd definitiv condamnaţi,— mulţi a-yeau ilusia că legea nu era să fie votata de Senat şi atribue Principelui moştenitor marea majoritate ce a întrunit acest nenorocit proiect de lege. IA cred că este peste putinţă ca senatorii şi deputaţii să pu’şl fi dat seamă de gravitatea răului ce sunt chemaţi a face, faţă de protestările unanime ale ziarelor militare şi de criticele generale ce s'au făcut de ofiţeri de toate gradele. Aci nu a fost numai vorba de atacurile presei oposiţiel, care a putut fi bănuită de parţialitate.; legea a fost discutată punct cu punct, in mod cu totul obiectiv, atît do ziarele cotidiane cît şi de revistele militare şi nu a respuns la a-ceste critici nici un ziar militar ; numai un jurnal guvernamental s’a încercat a respinge cîte-va din obiecţiuuile ce a ridicat opera ofiţerului care a păcălit atît de bine pe generalul Budişteanu, in cit l'a adus a induce in eroare pe Majes-tatea Sa Rogele şi n-l face să aprobe măsuri cu totul contrarii cu aceea ce gindeşte şi voeşle Regele. Puterea sofismului este mare şi vom dovedi, li.înd la luptă dreaptă principalul . argument din fespunşul apărut în Voinţa Naţională, cum poate cine-va să se orbească singur şi să orbească pe alţii, cu bună sau rea credinţă,—între-buhiţîiH.1 raţionamente sofistice şi tăcînd să exprime cuvintelor alt înţeles de cit îl au în reaiiialie.Kfi'.ifin-, 10U«\ Adevărul adevărat este că Majestatea Sa Regele este ut: partisan stăruitor al înaintăr el numai la vechime, ctt gr că admite înaintări la alegere, cari ar dori să fie cit de rari. Autorul proiectului de lege din contra eşţe partisan infocat al înamlărel numai la alegere. . ^ j, ţ, ,/t Părerea Regelui s’a manifestai foarte des, dar cu deosebire în mesagiul re* gal al deschideri corpurilor legiuitoare din 18D4. Ministrul de resboifi de alunei; generalul Poenaru, făgăduise de a aduce un proiect de lege asupra înaintăret in anuala. în care «înaintarea ta rîudnl vechimcl să primească o parte inul largă de cît se prevedea în legea vechie»! Nu se poale ceva mal precis şi, lucru ciudat, proiectul de lege elaborat de a-tunol, înlăturat insă de guvernul conservator şi presentat acum de generalul Rudişteanu, distruge tocmai cu totul dreptul de înaintare la vechime ! Să întreabă cine-va cum s.e poate un asemenea lucru şi cuiri această dispozi-ţiuue monstruoasă, contrarie şi voinţei Regelui, a isbutit să capete favoarea Majestăll Sale, a ministrului de resboiu, a Senatului şi de sigur în cinând şi a Camere! deputaţilor ? Să pare de necrezut: Este însă! Totul a fost dobîndit prin abilităţi de redacţie şi prin sofisme cari att înlăturat şi adevărul şi bunul sifnţ. S’a zis Regelui; «Sire, facem ce cereţi, propunem înaintarea numai la vechime şi excepţional la alegere». Dar după ce se enunţă acest principiu, vin dispoziţiile lege! menite a-1 a-plica, de răstoarnă totul şi de fapt suprimă dreptul firesc al ofiţerului de a înainta ta Vechime. Inir*.adevăr, ce semnificare avea piuă azi înaiularurt la rîndul vechime!? Ori ce ofiţer cu pinâar.e bună şi având cunoştinţa regulamentelor militare şlia că nu are nevoie do nici o presenlare pentru a înainta, cînd va ajunge rîndul Său la vechime. Nu avea nimeni a se pronunţa că are sau nu aptitudine fi.si că şi morală, nici mi-L se cerea vru-un esamen spre a fi înaintat la vechime. Ori ce aprecieri de felul acestora se puteau produce penlru acel cari să prezentau spre a fi înaintaţi la alegere. Aci treime arătat in toată goliciunea lui sofismul întrebuinţa! de nul «vrui proiectului, expujj şi iu Voinţa Naţională, cu pare a iuluu(|cul ţoale minţile. Să pretinde că şi acum şefii de corpuri de trupă şi inspectorii generali aveau drep 2 EPOCA tul a examina pe ofiţeri la inspecţii, şi ca prin urmare noul proiect nu inovează nimic în această privinţă. Dar nu vede nepriceputul sau şiretul, că după legea în vigoare aceste exa-mine sad aprecieri nu puteau înlătura pe ofiţer de la dreptul săO de înaintare la vechime, pe cintl acum ele constitue baza unei proposiţiunl de înaintare sau eliminare de la vechime ? Nu vede că aceste proposiţiunl rezemate pe părerea ce are şeful asupra calităţilor fisice şi morale ale oficerulul saft asupra ştiinţei sale se resumă într’o chestiune de a-precicre in care vechimea nu mal are nici un rol? Alt-fel vorbeşte legea actuală în privinţa vechimel, alt-fel vorbeşte legea nouă care o distruge, lăsînd'o la discreţia unei aprecieri ! După legea în vigoare numai purtarea rea, constatată prin pedepsele din memoriu, le puteai! înlătura de la înaintare la vechime. Aceasta era un ce tangibil, se putea constata de tot! şi de ofiţer înainte de toţi. Acum va ajunge ca şeful sub care te afli in momentul de a înainta, să te vază răii, pentru ca să perzl chiar in-uaintarea la vechime. Aceasta a voit’o Majestatea Sa cînd a cerut să se facă o mal largă parte înaintărilor la vechime ? Cu asemenea sofisme aţi indus in eroare pe Suveran ? Am spus mal sus că autorul proec-tulul de lege este partisan al înaintărei la alegere in mod exclusiv; dlnsul nu crede de cil în interogaţii, teze scrise şi cote, o dovedeşte cu prisosinţă în toată opera sa, care a mers pină a impune colonelilor a fi adunaţi spre a concura în scris pentru gradul de general. Nu putem însă să nu admirăm abilitatea cu care a adus «peripesone» pe parti-sanil înaintărei numai lavechime şi le-a impus o lege făcută după placul sări, de-monstrlndu-le însă prin Voinţa Naţională eă le-a urmat gustul lor! Foarte bine, am propune însă d-lul D. Sturdza, directorul Academiei şi preşedinte al consiliului, să întrebe pe colegii Domniei sale de la docta adunare să decidă ce semnificare are «înaintarea făcută prin eliminarea şi selecţiune cînd acestea pot fi pronunţate după simple aprecieri asupra aptitudine! fisice, morale şi ştiinţifice ale ofiţerului»? Dacă Academia va zice că aceasta nu este înaintarea numai la alegere, atunci vom declara şi noi că cuvintele numai aii înţeles în limba romînă şi vom căuta a învăţa alta ! Dacă însă bunul simţ şi gramatica vor triumfa, atunci nădăjduim că autorul proectulul nu va mal încerca a ne dovedi prin Voinţa Naţională că ne-a dat cozonac să mîncăm, cînd ne-a servit lipie de cea mal proastă calitate. Din administraţia telegrafelor De la venirea d-lul Cliiru In fruntea administraţiei telegrafelor, ziarele din Capitală sunt pline de reclame asupra teatro-foniilor şi altor comedii de blleiu. El bine, lu timpul cit d. Cliiru este ocupat cu a-eesle distracţii Copilăreşti şi face proiecte ridicole de a distra Romlnia şi ţările vecine cu teatrofonii, cel-ce ’1 conduc lşl fac afacerile. Ast-fel zilele trecute şeful serviciului tech-nic a comis o gravă neregulă,Sprimind str-mă, în valoare de 45 mii de lei, şi distri-buiud’o la oficii, înainte de a decide direcţia de primirea saO respingerea furni-turel. Simţîndti-se şi făclndu-se oare-care sgo-niot, directorul a numit o comisiune care să controleze verificarea. Această comisiune a fost silită a’şl face măsurile asupra cî-tor-va suluri de strmă pe cari şeful serviciului teeliic le-a adus din provincie, fără a putea şti cu siguranţă dacă această sîr-mă este de acelaş fel cu aceia de a cărei furnitură se ocupase. Cercetlndu-se au găsit că sîrma nu fusese verificată, căci nu întrunea condiţiile cerute şi au conchis la refuzarea furniturel. Acest raport a pus pe directorul general mare încurcătură şi ca să acopere pe şeful serviciului technic, a cerut comisiei să facă şi altă verificare şi să caute a se pune de acord cu dtnşii. In comisie erai! ingineri şi funcţionari pructiciani, şi aceşti din urmă opinau a se primi slrma, inginerii Insă aii refuzat şi au cerut direcţiei ca în comptul lor să so trimeaţă clte-va rulouri de slrmă la Paris şi Berlin, pentru a fi analizate in laboratoriul Statului. Din această pricină inginerii au fost mutaţi din Bucureşti: unul la Craiova, altul la Brăila şi altul la Focşani, dlnd ast-fel satisfacţie tocmai celor vinovaţi. In acelaş timp se dovedeşte că în depozitele din provincie sunt mari cantităţi de slrmă, In cît nu era nevoie de acea comandă. Ni se mal comunică de asemenea că, contrariu legii, d. Cliiru a dispus a se acorda diriguiţilor oficiilor postai şi telegrafic, din Capitală, cheltuelî de reprezentare. se înţelege dar uşor că este o clică în telegraf, un lei de ocultă micuţă, care conduce pe director, amu/.îiidu-l pe de o parte şi făcîndu-1 să acorde favoruri la unii saii să persecute po alţii. Ast-fel inginerilor nu li s’au plătit di urnii e după luna Iul Decembre şi li s’au redus aceste diurne la 4 lei pe zi. Ast-fel se petrec lucrurile. Cine eu te şeful serviciului tceliuie Dacă omul care conduce serviciul technic ar fi un specialist, s'ar explica măcar în parte, audienţa acordată de d. director; dar acest om nu este de cît un practicant cu foarte limitate cunoştinţe; incapabil chiar de a face lucrările speciale, ca verificarea materialelor. Iată de ce piuă la primirea inginerilor nimeni nu ştia cum face el măsurile ; toţi primeai! de bune relatările lui. El comanda materialul, el fixa condiţiile, el de- cidea primirea salt respingerea; nimeni nu ştia ce faee şi Dumnezeii ştie cele ce se petreceau. Inginerii chiar au fost mult timp sistematic Înlăturaţi şi cînd, In timpul din urmă, ai! cercat să privească mal de aproape cele ce se fac la primirea şi verificarea materialului, s’a născut conflictul. Acum întrebăm pe d. inginer Chiru. Socoteşte d-lul că un om cu 4 clase primare poate înţelege toate acele observaţiunl delicate, ce neecsilează verificarea materialului ? Şi ca să Iii! mal bine Înţeles, voii! adăoga : materialul telegrafelor se compune din : instrumente, aparate, material confecţionat (elemente voitaice, izolatori, sirmă galvnnizută, slrmă bronzată, ete.),| şi material brut. Se cere dar : 1). Ca acestea să fie comandate a satisface anumite condiţii, adică să aibă anumite calităţi, fie electrice, fie mecanice, etc., şi al 2-lea a fi controlate (verificate) de îndeplinesc satt nu a-ceste condiţii. Aceste verificări cer cunoştinţe de chimie, fisică şi noţiuni de mecanică, aşa Iii cit să poată aplica instrumentele şi metodele de verificare şi a face calculele cerute. D. Chiru ca inginer poate judeca singur dacă poate un om, numai cu patru clase primare, să urmeze cursurile de inginerie şi să-şl Inslişască cunoştinţele cerute de a-plicaţie. Pentru ce atunci Înlătură pe tinerii ingineri de la cele mal delicate lucrări pe cari le lasă tn sarcina unul practician incapabil şi necorecl ? Administraţia telegrafelor ar trebui să utilizeze cunoştinţele şi buna-voinţa acelor tineri specialişti la a căror instrucţie a contribuit şi în loc de a’I expune intrigilor si persecuţiunil celor interesaţi la lipsa de control, d. Chiru ar trebui să dea tot sprijinul său acestor tineri şi să pedepsească cu asprime abaterile culpabile a celor răi! nărăviţi. Dar d. Chiru nu pricepe tot aşa lucrurile. Ştiri MîifBiaate In momentul acesta cînd guvernul a papaat chestia naţională cum şi-a înmcat ţiganul biserica, Moş Teacă ţine sus drapelul Romînis-niulul şi ţintueşte la stîlpul infamiei pe trădătorii de patrie. Citiţi, prin urmare, numărul de astăzi al valorosului organ ! * * * Societatea geografică romînă sub augusta presidenţie a M. S. Regelui şi a Alteţei Sale Regale Prinţului Ferainand, conform art. 13 din statutele societăţii, In numele comitetului, subsemnaţii afl onoare a convoca pe toţi domnii secietarl a se întruni în adunare generală obligatorie la 2, 3 şi 4 Martie 1836, la ora 8 şi jumătate seara, în sala de şedinţe a Senatului. Şedinţele vor fi presidate de Majestatea Sa Regele. Programa lucrărilor, Slrnbătâ 2 Martie 1896, ora 8 şi jumătate seara : 1) Raportul anual al d-lul secretar general G. I. Lahovary; — 2) d. V. A. Areche, despre colonizările cu SirbI dintre 1808-1812 şi alte documente din aceiaşi opocâ; — 3) d. C. Cidru, despre exploatarea telefoanelor şi a Caldelor subterane şi submarine. Duminecă 3 Martie, ora 8 şi jumătate seara : 1) d. Gr. Tocilescu, raportul asupra concursurilor; — 2) d. Ionescu-Gion G., planul unei istorii a Bucureştilor; — 3) d. C. Alimânişteanu, sondagiul de la Mărcu-leştl-Bărăgan ; — 4) d. I. I. Nacian, Fer-dinand de Lesseps. Luni 4 Martie ;1896, ora 8 şi jumătate seara: 1) d. T. Burada, despre «secţiunea Valacă din expoziţiunea etnografică din Praga din anul 1895» şi despre «Romînil de peste Dnistru din Gubernia Camenitz-Podolsk şi Cberşon»; — 2) d. Constantin I. Lupu, din legendele Întemeierii cltor-va comune din judeţul Putiia; — 3) d. Elian de la Gruia, despre insulele Ioniene ; — 4) şedinţa intimă pentru chestiile administrative şi financiare ale societăţii. Vice-preşedinţI: Generalul G. Mânu, general C. Barozzi. Secretar-general: George I. Lahovary. SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) Ştiri alarmante,—Criza ministerială. Generalul itarutieri pus sub acusaţie.—Trupele italiene. Manifestaţiile Roma, 23 Februarie. Regele a primit după amiazi pe generalul Mezzacapo, apoi ped. Brioschi, senator; mai tîrziu pe ministrul Saracco şi In fine pe preşedintele Senatului. Roma. 23 Februare. După «Opinione», telegramele generalului Baldissera zic eă situaţia este gravă. El ar fi cerut o apărare mal complectă pentru As-mara. Adigrat este înconjurat de resvrătiţil şi are nutrimente pentru o lună. Generalul Baldissera telegrafiază că nu poate să facă nimic de o cam dată pentru a elibera această localitate. Ştirile cele mal contradictorii circulă asupra soliiţiunel clisei ministeriale. Regele n’a însărcinat pe nimeni pînă acuma cu formarea cabinetului. Un minister di Rudini-Rieotti este mereil probabil. După ziarele de azi era vorba de o combinaţie Saracco-Sonino. 46 de deputaţi socialişti şi radicali aQ declarat printr’o ordine de zi că nu vor susţine nici un minister care nu va aduce o schimbare desăvlrşită in linia de conduită, atlt In chestiunea Africel cit şi In modul de a guverna înăuntru. Ministerul demisionat a decis să lase să se tranşeze de noul cabinet chestiunea punerii sub acuzaţie a generalului Baratieri. Depeşile ce ziarele primesc din Massauah, anunţă că conduita trupelor a fost admirabilă. Infrlngerea, provocată mal cu deosebire de reaua repaţiţiune a forţelor şi de neputinţa de a le desfăşura, cade asupra generalului Dabormida, care a murit. Generalul Albertone, care a luptat cu Înverşunare, a căzut rănit. Nil se ştie nimic de soarta generalului Arimondi. Soldaţii cari revin nu sunt demoralisaţi. Batalionul Ameglie a eşit să siringă pe soldaţii Împrăştiaţi şi a suferit pagube mari. După Italia militară, totalul perderilor Italienilor ar fi de 4500 oameni, dintre cari 3000 al coloanei Albertone. Kanala e investit de dervişi. Viena, 23 Februarie O depeşa a ziarului Neues-Viencr Tag-blatt zice că universitatea din Roma a fost Închisă, din cauza manifeştaţiunil studenţilor. Roma, 23 Februarie Ştirea răsptnditâ Ia Paris şi la Bruxelles, şi care zice că d. Crispi ar fi fost asasinat, este falşă. I). Crispi este sănătos. O coloană de manifestanţi, eerlnd retragerea trupelor din Africa, s’a îndreptat In spre Capitoliu. Poliţia i-a Împiedicat de a Înainta. După clte-va cuvinte ale d-lor Tarovi şi Zavattari, deputaţi radicali, manifestaţia s’a disolrăt. iMFOlfMÂŢII INI i {ia de tllinlneafă a *JE-gtoeefo, — euprinzituf toate ştirile sosite pină «lupă miezul nttp{elf — se găseste «le eînzare, in t«mte zilele, ta $ orc, la toate chioşcurile. Prefectul poliţiei a dat ordin a-genţilor sal sa Iaca tot posibilul pentru a împiedica pe cetăţeni sa asiste la întrunirea de mîine convocata de presa independentă. Agenţii vor cutreera azi şi mîine prin toate mahalalele în acest scop. Situaţia d-lul Sturdza In urma ultimelor evenimente petrecute în cestiunea naţională, situaţia d-lui Dim. Sturdza e cu totul sdruncinată. In sinul partidului liberal a isbucnit o explosie de nemulţumire în contra d-lui Sturdza. D. Costinescu zicea ieri după şedinţa Camerii, că e aşa de mîhnit, în cît să gîn-deşte a demisiona din Cameră. Chiar în sinul cabinetului s’aă produs diverginţe de păreri, cari au mpedicat pînă azi pe d. Sturdza de a aduce la îndeplinire declaraţia că va expulza pe a-cei doui efori macedoneni. In urma unor piedice, la cari nu se aştepta d. Sturdza, cestiunea expulzărilor a rămas pe loc de 24 de ore şi d. Stă-tescu, văzînd întorsătura'lucrurilor, s’a declarat la ultimul moment în contra ho-tărîrei de expulzare. D. Stătescu a declarat în mai multe rîndurl că „nu se poate ca expulzarea macedonenilor să se săvîrşească“. Faţă cu nemulţumirile din partid în contra d-lui Sturdza şi faţă cu noua a-titudine luată de d. Stătescu, să agită în cercurile dirigente din partidul liberal, înlocuirea d-lui Sturdza prin d. Stătescu. D. Stăteseu însă zice—dar să crede că numai de formă — că nu vrea să ia sarcina de a forma cabinetul. Pe d’altă parte, unii susţin că d. Sturdza n’ar trebui să se retragă asupra unor cestiunî de politică exterioară, ci să se aleagă o altă cestiune asupra căreia să se facă o schimbare de cabinet. Discursul de ieri al d-lul G. D. Palladi în cestiunea modificării le-gel vînzăril bunurilor statului, a produs o penibila impresie asupra deputaţilor majorităţii. Ministrul domeniilor n’a avut nici un argument, afară de frazele sale cunoscute, pentru a-şl susţine opera. Impresia generală era dezastroasă pentru d. Palladi. D. Ionel Grădişteanu va adresa săptâmma viitoare o interpelare guvernului in cestiunea, tratărilor de tradare a cestiuneî naţionale intre d-nii Dim. Sturdza şi baronul Bdnffy. Această interpelare, care se va baza pe nişte documente foarte importante, va demasca odată pentru tot-deauna rolul ruşinos al d-lui Dim. Sturdza. Am primit la redacţie o foarte interesantă broşură întitulată : Răs• b puns la scrisoarea d-lui Apostol Mărgărit despre scoalele romîne din Macedonia. Această broşură face istoricul şcoalelor şi arată rolul pe care-1 joaca Apostol Mărgărit în Macedonia, faţă cu romînil de acolo. Vom reveni. Prin cercurile parlamentare se comentează foarte mult aprecierile d-lor Gr. Păucescu şi Take (Hani asupra condui- tei guvernului in cestiunea naţională. Atil d. Păucescu cit şi d. Giani veştejesc cu energie purtarea d-lui Sturdza, purtare pe care deocamdată o socotesc numai incorectă, pe cită vreme alţii o califică de tradare. D. G. D. Palladi a declarat eri în culoarele Camerei unul grup de deputaţi, că nu se mal învoeşte cu nici o modificare a articolutul 5 din legea pescuitului. Aceasta hotărîre a ministrului se datoreşte halului de mamelucie în care aO căzut deputaţii pretinşi independenţi în cestiunea expulzărel roniînilor macedoneni. Din Craiova ni se telegrafiază că ţăranii din comuna Poiana, instigaţi de nişte agenţi şi încurajaţi de administraţie, aft devastat averea d-luî Marincu, proprietar în localitate. S’a reclamat primului ministru şi miniştrilor de justiţie şi de interne. Ştim pozitiv că doui sergenţi deghizat! şi un agent secret, aQ fost rînduiţl să stea în permanenţă împrejurul caselor d-lul Eleva, pentru a nota pe toţi aceia cari intră în casă şi pentru a supravegliia mişcările celor doui delegaţi macedoneni, cari sunt mereu vizitaţi de un mare număr de cetăţeni. , Astăzi d. Ureche va anunţa în Senat o interpelare ministrului Poni în privinţa desfiinţărel eforiei şcoalelor din Macedonia. Ieri s’a ţinut un consilia de miniştri în care s’a discutat chestiunea expulzării d-lor ChristovicI, Apostolescu şi Aurel Popovicl. Temîndu-se de furtuna ce s’ar ridica, miniştrii n’atl luat nici o hotărî re. După consilia, d. Sturdza s’a dus la Palat. DEFERI (Serviciul Agenţiei Bouîne) Constantinopol, 23 Februarie Silinţele Ţurcilor pentru a determina pe patriarhul armean Izmirlian a-şl da demisia, continuă. Notabilul armean Awrangaşa, fost agent al Kedivulul Ismail, a propus monseniorului Izmirlian alternativa de a declara Intr'oţadresâ că Armenii sunt răspunzători de evenimentele ce s'au petrecut anul trecut In Asia Mică, sau de a-şl da demisia, Monseniorul Izmirlian a declarai că preferă să 'şl dea demisia dacă n’are altă alternativii, dar n’a dat nici o promisiune definitivă. Nissa, 23 Februarie Preşedintele RepublieeI a plecat la An-iibes. A fost viu aclamat. Marsilia, 23 Februarie. Preşedintele RepublieeI a sosit după amiazi. după ce a vizitat Dragtiignan şi la Ciolat. Atlt Preşedintole cit şi d. Bourgeois aQ fost aclamaţi pretutindeni’ cu entusiasm. Cite-va incidente sgomotoase s’aQ Intimplut la La Giolat cu ocasia sosirel d-lul Faure. New-York. 23 Februarie. Se anunţă din Princetown (New-Jersey) că azi studenţii aQ tirit pe stradă drapelul spaniol şi 1’aQ sfişiat. Paris, 23 Februarie. Comisiunea budgetului a respins cu 28 de voturi contra 5, proiectul de imposit asupra venitului şi a invitat guvernul să presinte un alt proiect repartisîud mal bine sarcinele. Ministrul de rezbel a apărat înaintea corai-siunel armatei sistemul săQ de organizare al corpului al 19-a, respins de comisiune. Preşedintele a cerut d-lut Cavaignac să facă cunoscut părerea consiliului superior de rezbel. Ministrul a refuzat, zictnd că singur este răspunzător. După plecarea d-lul Cavaignac, comisiunea a decis ca preşedintele săQ să Încerce din noQ mîine pe lingă ministrul de rezbel, in vederea de a obţie părerea consiliului superior de rezbel. New-York, 23 Februarie. După nişte telegrame din Havana, treisprezece oraşe ale districtului Vuelta Abajo aQ fost arse, printre cari Cabanas, Santa-Cruz, Pala-cios, Pasoreal şi Sandiego. Oraşole San-Juan şi San Sonis eraQ încă în flăcări dud au sosit trupele. Aceste oraşe aQ fost golite de insurgenţi, cari s’aQ retras la Matanzas. Londra, 23 Februarie. Se anunţă din San Francisco «Agenţiei Reu-ter» că după nişte depeşl din Seoul, 127 soldaţi de marină ruşi aQ debarcai acolo la 29 Ianuarie. Regele şi prinţul moştenitor slut încă la legaţiunea rusească. S’a format un noQ minister. Fostul ministru preşedinte şi 7 miniştri favorabili Japoniei aQ fost decapitaţi. Ziarele din Tokio pretind că regele rămlne la legaţiunea rusească sub influenţa ministrului Rusiei. Legaţiunea este păzită de *200 de marinari. Menton, 23 Februarie împăratul Frantz-Ioseph a primit visila prinţului de Monaco şi a fiului săQ, prinţul Roins. Întreţinerea a ţinut trei sferturi do oră. Bruxelles, 23 Februarie I.a Camera deputaţilor, d-nu Loraud desvoltă o interpelare In privinţa unei acţiuni combinate a Statului Congo, Englîterel şi Italiei In Sfidau. Ministrul afacerilor străine respinge cu energie acusările d-luî Lorand contra "guvernului belgian şi declară că e convins că guvernul Statului Congo, va şti să-şi îndeplinească datoriile internaţionale ce-I sunt impuse. Londra, 23 Februarie Se anunţă din Peking «Agenţiei Reuter», că guvernul chinez a respins oforlole sindicatului francez privitoare la împrumutul de 100,000,000 tafds. S’aQ făcut negocieri iu această privinţă cu un sindicat anglo-german. Sofia, 23 Februarie Ieri s’a dat un prînz do gală Iii onoarea a-geniului diplomatic al Serbiei, d-nu Danie. Prinţul Ferdinnnd a ridicat un loasl In sănătatea Regelui Serbiei şi pentru prosperitatea naţiunel soră, Serbia. D-nu Danie a răspuns bind In sănătatea prinţului Ferdinand şi pentru prosperitatea nnţiuuel surori, bulgare. Madrid, 23 Februarie Studenţii din Valeneia aQ l'ăcnt o manifestaţie de simpatie in faţa consulatului Franciel. ----------- — i — ----------- Ştiri diverse Asasinat.— Locuitorul Nedeiea Constantin, din cătunul Abele, comuna Tăiiganu, judeţul Vlaşca. a fost găsit asasinat in noaptea de 20 Februarie curent. Parchetul descliizlud imediat o anchetă, a isbutit să descopere pe criminal şi să’l aresteze. El a mărturisii faptul şi dă ca mobil răsbu-narea. Oinor.—Eri s’a săvlrşit un omor îngrozitor In comuna Vilomireştl, judeţul Argeş. Un ţăran, anume Glieorghe Marica a ucis cu o singură lovitură de ciomag, pe Ghiţă Popa Şerb art, din aceeaşi comună. Cercetările ai! început imediat şi autorul a fost prins şi înaintat subprefecturel. Tentativă (le sinucidere. — Eri s’a transportat la spitalul Brlucovenesc, un oarecare Teodorus Gradiehi, domiciliat strada Antim 22, care a voit să se sinucidă, bind o solii ţi tine de fosfor. Pacientul e afară de orl-ce pericol. Cauza acestui act desperat ar fi mizeria. Ceartă ţigănească.—Poliţia a arestat pe trei indivizi, anume Răducanu, Glieorghe Ion şi Stan Ion, din strada Lăutari, cari In cearta ce art avut-o cu un oare care Stan Ioniţă, îl aii tăiat urechia. Stan Ioniţă a fost trimes în Îngrijirea spitalului Brlucovenesc. Din beţie.—Aseară, pe la orele 9 şi jumătate femeea Lina Alexandrescu, din str. Rozelor No. 13, fiind beată a înjunghiat cu un cuţit In ptntece pe soţul el. Cazul fiind grav, pacientul a fost trimes In cura spitalului Colţea, iar femeea a fost arestată, DIN PRESĂ Ziarele de azi -------- Lumea Nouă constată contrazicerea dintre ministrul de interne şi ministrul preşedinte In chestiunea ro-minilor macedoneni. Cum rimează tonul grav al ministrului do externe, cu anecdota vulgară a burtă-verdelul de la interne ? Nu vedeţi comedia ridiculă şi abjectă ? O, salutaţi reînvierea coleetivităţel, cu bizantinismul, cu sălbăticia, cu întreaga el şcoală politica, socială şi morala! Adevărul, vorbind de măsura arbitrară luată în contra romlnilor macedoneni, se exprimă ast-fel : Nu admit că ministrul de interne să ii luat această arbitrară măsură fără o prealabilă Înţelegere cu primul-ministru. EQ cred că acest act inişelese a luat naştere In creerul atrofiat al lui Dim. A. Sturdza, şi că l’a impus Iul Auastase Slolojau, care s’a supus fără să murmure. Timpul, despre naţionalismul d-lul Sturdza: Elenismul n’a suferit atlt din falimentul bănesc al Greciei, cit va suferi romlnismul din neghiobia guvernului său. Vremurile aQ lucrat pentru noi şi noi ca nebunii ne risipim comorile. Scump, foarte scump plăteşte neamul ăsla ceasul jalnic in eare a luat frlnele Statului un nemernic, ca să-I spunem pe numele pe care a voit să ni-1 arunce nouă si pe care faptele sale i’l tipăresc pentru tot-d'a-una. —— Voinţa atacă in termenii următori pe d. Eleva : Astă-zl, lumea e edificată In privinţa rolului şi menire! politice a d-lul Fleva: un nesăţios şi un ambiţios, incapabil să producă, capabil numai să distrugă, să agile şi să turbure. Astă-zl, d. Fleva nu mal poate înşela pe nimeni. Ştiri din ziare Din Constituţionalul: *** Ziarele guvernamentale din capitală, Voinţa Naţională, Naţionalul, Gazeta şi Romînul, nu pomenesc nici un cuvlnd despre măsura arbitrară luată de guvern contra celor doui ronilnl macedoneni, d-nil Fi-lip Apostolescu şi dr. ChristovicI. Se vede că le e ruşine să apere meschinăria d-lul Slurdza. Din Adevărul : Primim următoarea scrisoare: Domnule Redactor, *** In urma celor publicate în ziarul A-devărul relativ la hoţiile Mitropolitului, d-nil Grigore Alexandrescu şi llie lonescu, co-mersanţl In piaţă de pielărie, puşi de Glte-nadie Mitropolitul, string din piaţă iscălituri pentru un fel de protest contra celor publicate de dv. împolrivâ-’I, pretiuzlnil că slut pure calomnii. Persoanele cari subscriiij sunt Înşelate, ast-fel că o mulţime dintre dlnsele cer a şterge iscăliturile. Din Timpul: A* O societate franceză a făcut propuneri ministrului nostru de resbel ca să fiu— niseze o mare cantitate de obuze cu preţuri reduse. In curind se vor face experienţe cu a-ceste noul obuze. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 PABI,AMEIVTUIJ SENA T 171. Urmarea ţrrfiMfi’î tio ta 22 Fe• bruarie Oratorul roagă pe guvern să facă un local pentru căutarea leproşilor. D. dr. Petrini Paul îşi desvoltă apoi a doua interpelare, cu privire la niodificnrea legel sanitare şi sporirea medicilor de plasă. D. Stolojan, ministru de interne răspunde, că recunoaşte existenţa leprei !n ţară, dar că nu are date statistice suficiente asupra el. Boala e veche şi ea va face preocuparea guvernului, după ce Insă se vor forma alte asilurl şi spitalurl mult mal indispensabile de elt cel cerut de d. Petrini Paul. in primul rtnd se impun spitale pentru tuherculoyl, pentru sifilitici, etc. Intru cît priveşte legea sanitară, d. Stolojan declară că biurocraţia Împiedică aplicarea celor mal bune măsuri sanitare. Şedinţa se suspendă. La redeschiderea şedinţei se votează un credit şi apoi şedinţa se ridică. /Şedinţa de la 24 Februarie D. Col. Obedeanit Interpelează pe ministrul justiţiei cu privire la comisiunea legislativă permanentă pentru studierea proec-telor de lege. D. Eug. Stătescu ministrul justiţiei, declară că cu consimţimlntul corpurilor legiuitoare, guvernul va presinta In sesiunea actuală safl In cea viitoare, un proiect de lege pentru aceasta şi Senatul trece la ordinea zilei. CAHERA Urmarea, şedinţei de la 22 Februarie D. I. N. Ianeovescu declară că va vota pentru lege, Insă a luat cuvlntul ca să expună o serie de consideraţiunl. In nici o ţară nu s’a făcut mal nmlt socialism de Stat ca la noi şi totuşi adevărata primejdie rezidă numai In ţărănime, care-I gata să primească toate ideile sub-versire, să se răsvrăteaseâ In potriva ordi-nel stabilite, să ameninţe veşnic proprietatea. Oratorul face elogiul marel proprieţăţl, a-rată că din stnui el an eşit toate capacităţile, toate inteligenţele superioare şi conchide că desfiinţarea el ar Însemna o nenorocire pentru ţară. Ca exemplu aduce Serbia,—o ţară compusă exclusivamente din mici proprietari, care lîncezeşte hitr’o neghiobie perpetuă. Socialiştii voesc să desfiinţeze marea proprietate? Nimic mal absurd şi mal nechibzuit. In ţara noastră—continuă d. Ianeovescu, toţi voesc să fie proprietari, toţi ar dori ca pămîntul ţărei să fie parcelat Intr’o infinitate de porţiuni. Această tendinţă este nenorocită şi s’a făcut deja o detestabilă experienţă sub Li-curg. Ţăranii noştri, comparativ cu cel din alte ţări, stau binişor. D. Ianeovescu termină declarînd că votează legea, Insă cere d-lul Paladi să facă o declaraţie că aceasta va li ultima repartizare de pămlnturl şi că pe viitor ţăranul nu va mal avea dreptul să ceară pămint de la Stat. (Aplause, Protestări şi semne de de-saprobare pe alte bănci). Principele Sturdza vorbeşte ’n acelaş sens ca d. Ianeovescu. D. Maeri apără mica proprietate. împroprietărirea ţăranilor va avea avantajul d’a face din el nişte oameni conştienţi, cari la vreme de răsboiil ’şl-ar da bucuroşi viaţa, căci ar şti că au ce să apere. Din contra, dacă ţaranil ar fi transformaţi In proletari, In vagabonzi fără căpă-tliil, lor le-ar fi absolut indiferent dacă patria lor e independentă sad vasala vreunei ţări streine. Sfirşeşte declartndu-se partizanul legel ministrului de domenii. D. Paladi, ministru de domenii, combate teoriile neintervenţioniste ale d-lul lanco-vescu şi e de părere că guvernele trebuesc să intervină în tot-d’auna ca să pună capăt mizeriei mulţimel. După aceia d. Paladi declamă pe tema «Ţăranul Romln» vre un sfert de oră şi în urmă se aşează jos ştergîndu-se de sudoare pe l'ruiite şi rugind Camera să voteze legea. Legea se ia In consideraţie. Se procede la votarea pe articole. La art. 2: D. Marin Petrescu propune un amendament în sensul ca moşiile Statului să se vlndă locuitorilor In loturi de 3 hectare nu de 5 cum prevede legea. D. I. N. Ianeovescu se declară nemulţumit cu fraseologia prin care d. Paladi a răspuns la teoriile sale şi repetă din nou clte-va argumente în sprijinul marel proprietăţi. I). Gogu Ştefănescu raportor, anunţă că comitetul delegaţilor a respins amendamentul d-lul Marin Petrescu. Camera respinge şi ea amendamentul în urma insistenţelor d-lul Paladi. La ora 6 şedinţa e ridicată. /Şedinţa de la 24 Februarie D. Poposcu Întreabă pe d. ministru de finanţe dacă are intenţia să modifice legea licenţelor. 1). G. Cancaeuzino răspunde că are de gînd să vie In sesiunea viitoare cu un proiect modificativ al legel patentelor şi licenţelor. 1). Bălănescu interpelează pe ministrul lucrărilor publice asupra sporului taxelor ce se percep pentru transportul vinurilor exportate din porturile noastre Dunărene. După aceea, se continuă votarea pe articole a legei pentru vlnzarea bunurilor Statului. Art. 6-10 se votează fără discuţie. D. N. T. Pop propune un amendament prin care se modifică ultimul aliniat al ari. 11, In sensul ca atunci clnd se înfiinţează vatră nouă de sat, să se lase clte o jumătate de hectar din fie-care lot de 5 hectare destinat pentru păşunatul vilelor. I). N. Eleva crede că ameliorarea ce D. Pop voeşte s’o aducă art. 11 este insuficientă, de aceea D-sa propune un alt amendament cu cuprinsul următor: «Ori de clte ori se Înfiinţează un sat nod, inginerul Însărcinat cu ridicarea planului Iul, va lăsa In apropierea satului un islaz pentru păşunatul vitelor, pe care comuna Îl va plăti In anuităţi perecplnd, de la locuitori, pentru fie-care vită, taxele necesare pentru acoperirea anuităţilor». I). Dobroseu-Argeş, propune alt amendament prin care cere ca Statul să cedeze comunelor noul locurile sterpe din apropierea lor spre a fi plantate şi transformate In pămlnturl roditoare. Şedinţa continuă. je c u n i Ghiaţa Oltului s’a rupt azl-noapte ; sloiurile au Început să curgă în cantităţi mari. * * * In curîml se va inaugura In Botoşani A silul Nicolae şi Ruxandra Sofian, pentru adăpostirea bătrtnilor infirmi şi scăpătaţi. * * * Ministerul cultelor a decis ca efectele retroactive ale legel clerului să nu se aplice şi seminariştilor cari afl terminat cursurile seminariale Înainte de Sep-tembre 1893. Toţi aceştia se vor putea prezintă la examenul de bacalaureat conform articolului 4 si 5 din legea clerului din 1888. * * * Ministerul de interne a respins demi-siunea d-lul deputat Daniel Zorila din membru al consiliului comunal din Galaţi. *** Comitetul ziarului Luptătorul din Brăila aduce la cunoştinţa publicului şi In special la aceia a cititorilor lui, că a decis Întreruperea apariţiunel. Foaia însă ce se vede apărută în oraş, purtind titlul Luptătorul, nu este tipărită cu autorisaţiunea membrilor comitetului nostru, ci este pur şi simplu a d-lul advocat al primăriei, Grigore T. Petrescu, pe care personal ’l priveşte conţinutul sus menţionatei fol. Iu curînd însă, Comitetul va dispune apariţiunea gazetei Luptătorului care, în timpul oposiţiunel, a avut atlta succes. ULTIME INFORMAM Administraţiunea acostai ziar face cunoscut că cererile de abonament neînso-ţi.te de cost, 3 luni 8 lei, 6 luni 15 lei, 1 an 30 lei, nu se vor lua în consideraţie. Un consiliu de miniştri se va ţine zilele acestea pentru fixarea reşedinţelor plâşilor nouilor circomsorip-ţiunl, în comformitate cu legea votata de Cameră. Guvernul capitulînd în chestiunea celor doui ofori macedoneni, întrunirea de protestare, organizator de ziarele din Capitală, nu va mai avea loc. Ministerul de interne a dat ordine circulare tuturor prefecţilor din ţară, cu privire la aplicarea strictă a legel din 1881 asupra străinilor în Romînia. In acelaş timp ministerul de interne a trimes, prin inspectoratul jandarmeriei rurale, cîte un exemplar din legea din 1881 tuturor secţiunilor de jandarmi din ţară. In curînd vom da alte amănunte în aceasta privinţă. ErI s'au făcut alegeri judeţene la BacăO. Lista administraţiei, în cap cu d. Eaton Leca, a eşit în contra cîtor-va candidaţi independenţi. Azi se fac la Slatina alegeri pentru eol. II judeţean. Prefectul anunţă pe ministrul de interne ca succesul listei liberale e asigurat. D. V. A. Urechia şi-a retras interpelarea în cestiunea expulzării macedonenilor. D-sa î.şl transformă interpelarea «asupra şcoalelor romîne din Macedonia. > îndată după deschiderea navigaţiei pe Dunăre, direcţiunea C. F. R. va inagura două linii noul pe Dunăre, pentru serviciul romîn de navigaţie. Aceste două linii vor li Calafat-Vidin şi Zinmieea-Şiştov-Rus-ciuc-Giurgiu. 1). B. P. Hajdeu a dat colectivităţii un nod nume de botez. Eri, după ce d. Dr. Patrini Paul şi-a desvoltat în Senat interpelarea asupra legel, d. Hajdeu zicea în-tr’un cerc destul de mare, în bufetul Senatului: — Am avut pînă acuşi un gu- vern compus de roşi, care devine guvern de leproşi. Aflăm că cele ce ni s’a comunicat In cestiunea concursurilor de farmacie, comunicaţie pe care la rîndul nostru am pus-o In vedere celor in drept, să in-tinjplă întocmai. Aşa consiliile de higiena din localităţile ce urmau după lege să fie puse la concurs, au răspuns negativ, însă In unele localităţi ca Roman, Neamţu, etc. de şi consiliile de higiena au răspuns negativ, totuşi prefecţii, văzând că populaţia sufere, au cerut prin rapoarte adresate ministerului crearea de noi farmacii. Dar farmaciştii locali s’au pus în mişcare şi stăruie pentru ştergerea acelor locuri. Nu crede oare d. director general al serviciului sanitar că nu ar trebui să mal tolereze asemenea lucruri ? Prea e de tot această protejare dată străinilor din acele localităţi, dintre pare unii posedă cîte 2 farmacii şi 2 filiale, în detrimentul tinerilor ro-miiil. Cerem d-lul ministru de interne să pună capăt acestei stări de lucruri, asupra căreia vom reveni mai pe larg în curînd. Din Ploieşti ni se comunică, prin-tr’o telegrama, că preşedinte al clubului conservator de acolo s’a ales d. Ion Philiu. Azi noapte un tren de marfă a deraliat in Halta Negri. Trenul de BurdujenI, care trebuia să sosească azi dimineaţă la 7 ore în gara de Nord, a avut o întîrziere de 3 ore. A'onflirtiil ilinlre «l-nli .Sfiirdza şi • Stătescu In legătură cu informaţiile noastre înregistrate In ediţia I, despre situaţia zdruncinată a d-lul Dini. Sturdza, sîn-tem în posiţie a da cititorilor noştri clte-va amănunte interesante şi absolut autentice in ce priveşte conflictul ce a isbucnit între primul ministru şi d. Eugen Stătescu. * * * D. Eugen Stătescu fusese primit Joul după amiasî în audienţă la Palat. M. S. Regele ii aminteşte cestiunea expul-zărei macedonenilor, precum şi interpelarea ce se anunţase la Cameră. Ministrul justiţiei nu ştiuse încă nimic de toate acestea şi părea a fi foarte surprins. După audienţă d. Stătescu se duce la minister şi apoi spre scară căută a avea o explicaţie cu primul ministru. * * * D. Stătescu observă primului ministru următoarele : — înţeleg că primut ministru şi mi* nistrul de interne să dea ordine fratelui meii, prefectului de poliţie ; dar nu înţeleg ca să dea nişte ordine atît de grave fără ştirea consiliului de 'miniştri. D. Sturdza căuta să se scuze, — ca de obiceiu,—spuincl: — Eu nu sunt om de legi şi credeam că primul ministru era în drept a lua asemenea măsuri, fără avisul consiliului de miniştri. — Dacă nu eşti om de legi, de ce nu întrebi pe colegii din minister, cari a-proape toţi sunt advocaţi. Aceasta a fost toată explicaţia, clupă care apoi d. Stătescu a plecat. --------»TB ■ im ---------------------- Dicţionarul Contimporanilor, urmind să apară în curînd, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare : «Domnule, «Sub-semnatul, ocupîndu-mă cu întocmirea unei lucrări biografice a Romtnilor cari au jucat un rol de frunte fn secolul nostru, în politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţi a’ml da întru cit vă priveşte pe D-voastrit, următoarele notiţe : 1) Numele, pronumele, locul şi data naştere!. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile D-voastre. 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele D-voastre de armă, campaniile, etc. 4) Titlul scrierilor D-voastre tipărite, şi ori cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate lutr’o lucrare biografică. Mă simt dator să precise/, că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desă-vlrşire or-ce critică, or-ce apreciere fie în bine fie în răii, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjducsc că ţi uliul seamă de dificultăţile ce inlîmpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să’ml înlesniţi munca, trimiţîndu-ml prin poştă, amănuntele ce vă cer.» Reinoiesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atît pe acel cari au primit asemenea scrisori, cil şi pe acel cari din eroare nu ar li primit, să bi-ne-voaiască a’ml trimite de urgenţă a-ceste notiţe biografice. J). It. Rosei ii Buouresof, Strada Breaoliinu, 43 SPECTACOLE, BALURI, PETRECERI Teatrul Naţional.—Marţi, 27 Februarie 1806, beneficiul d-lul Ioan Petrescu, debutul d-lul P. Liciţi. Se vor represeuta piosele : Erlarea, pentru prima oară ; Judecată şi Osîndă, şi Frica de bucurie. Începutul lu oreîe 8 seara precis. www.dacoromanica.ro Epitropia Aşezămintelor Brăncoveneştî «lin RnenroMiă (Spitalul Brăncovenesc şi Bisericii Domnita Bălaşa) Epitropia aşezămintelor Jli IncnWneseî publică spre cunoştinţa tuturor că tu ziua (9) Martie 1996, ora 11 a. m., va ţine li-cilaţiune in cancelaria sa din curtea liise-rfcel Domniţa Balaşa pentru furnisarea e-fectelor de pansamente necesarii Spitalului Biîneovenesc pe timp de un an! Doritorii de a lua această furnitură vor trebui a depune la cancelaria Epitrnpiel cel puţin cu 10 zile înainte de ţinerea iici-taţiunel modul după fie-care articol iar la ziua licitaţiei concurenţilvor fi însoţiţi de o cauţiune de 1000 lei iu efecte publice. No. 167 1806 Februarie 21. 40 (.3-1) Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist in boule venerice şi ale căilor urinare. Slrinln Ebiiiccî Naţionale eolţ cu strada CnragorghelievicI de asupra teatrului Ilugo. ConsuUaţiunt dela 4ljs pînă la 7, p. in.: pentru 1 dame de la 3—4. 100-50 Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) 4'iicial ilîiiiitoviţel (Casa Cănuţă) Fnflejtfi mire ele firoeeflurri, cercetare şi studiare de dosare pentru i mp ritmaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estracte de orl-ce acte. Mettiaelare fie t>eliţirini, ftp-oruri, eon!rade, sornaţiiml. comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de orî-ce afle fie notarial. UoitMtilfaţlttai. /Sif uţinere fie ori-ce ţ/roeene. MiiuSejiliitîre fie forase li S ăl * pentru mprumuturl la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. CondiţiunI favorabile. 9 36—29 1 > e are i & <1 a t Do la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeşlî-Citzol, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avnntagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu di Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 ’ 46-17 Plus de Cheveux Blancs Plus de Barbes Grises Le NIGER 5..50 donne mitantanimont lei nuances BLOND, CHATAIN, BHUN ou NOIR Un# appIicAtiou tona Ies 15 joura sufilt. N» tachc pat la peau st secha da suite. CHEZ LES CQIFFEURS ET PARFUMEURS 1 CROS et DiTAIL potir la ROUMANIE : CISC CD Colireur-Parf a BUCAREST, ■ cibLit 70, Calea Victoriei En desaous den Magntdua do Confectlons de Mme Paul. 31 25-2 „PoEfclisiicia «• JStrae&a .SwîieîimscK 2fi ConsultaţiunI gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pole şi venerice. » » IO1/»—Îl1/* boale de copil. » » 1V* — 2 lţî chirurgie şi bule de femei. j> » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore ConsultaţiunI a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 1G Februarie. Oasa da Să.nă.tate Institut din nou roorganisat BUCUREŞTI 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi i-iuiebi. Operaţiuni;—Tratamentul boalelor ginecologice; camere cu intrare separată peni ni faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Disereţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsultaţiunI iu fie-care zi, pentru boalele interne şi syphililiee de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100-13 de la Sf. Gbeorghe Iaţi^Jlî!ii2 1896 una prăvălie in Calea Victoriei No. 68 sub botei Continental la stingă intrare! actualmente ocupată de Domnii Georges Becker. Doritorii se vor adresa la Casa do Banca a D-lor Fraţi A. II. Fiias, Bucureşti, Strada Lipscani No. KO. 10-4 ISSMB OHA.ND8 MAOASINS DU Printemps NOUVEAUTfeS A apărut catalogul ilustrat pentru sesonul de vară şi se trimite gratis şi franco ori cui ’l va cere r JULES JALUZOT & G° în PARIS Casă de reexpediţie în Bucureşti, Calea Victoriei, No. 60. BOALELE SIFILITICE IVrpuiiiiţa barbă tcască Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi impedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist in boale lumeşti 1> r. TIlfiB Strada Emigratu No. 1. intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Conmltuţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—7) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. N. R. OCHEŞEANU L I DOUICOCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevilza şi albe de Drăgăşani. 26 ’ 25-4 Strada Academiei No. 3 (sub liotei Bristol) 1 M. OB.ÎOOB.SS01T ÎS, Calea Victoriei, 43 vis-ă-tis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aducela cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul mefi se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Coman-dele se efectuează prompt; se şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru conservarea Incălţămintelor recomand veritabila Crcnui-meltoniană neagră si culori din fabrica imONVN Şi SON» din Londra: 37 Feriţi-vă de contrafaceri. 35-4 TUGASIVIL DE Bijuterie Horoiogerie şi Orfevrerie J§TicoIau 30, Calea Victorie, 30. (vls-a-vis do Prefect ara Poliţiei Capitalei) arc onoare a anunţa pe onor. sa clientelă că a sosit de l-iu Martie piuite şi şi frumoase noutăţi de t*x X 'jk rr i îs « i.ms ■s & cu diferite surprise, lucrate in aur şi pietre fine, argint cu email, etc. Ujr- i»i* c I h r î Mts o ti e rute "Wt 39_______*__________________|S—2) l>r. ri\ Keviei Vindecă prinlr’im proredeti special, maladiile de femei precum şi cele sifilice îutr'un timp foarte scurt. Bleunoragia (Sculainenlul) vindecă radical în 8—9 zile. ConsultaţiunI de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Sîrada Şelari No. 17 (Coltul). 4 — PENTRU SĂRACI GRATlS — 73-g Mihail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT 36 AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida CONSTANTIN SIMiONESCU Student în Medicina avenue d. Orleans 12 Paris ConsultaţiunI cu eeJebrităţilc Medicale şi cu specialişti dc la Facultatea de Medicină din Paris. ConsultaţiunI şi prin corespondenţe 4 E # OCA ^ (GgSA DE SCHIMB DESKlA S SiMIiEL MAX LICHTENDORF «LA ILUEH XflKHrCANA» BUCli KESCI No. 5 Striuln Lipscani No. f> Cumpără şi vinde efecte publice şi face schimb <)e mimezi. larie. 1f Cursul pe ziua de 22 Fehn: Cordial Regenerator C’OiirPOîETTljE Acest vin se poate intrebninţ °w pentru î Amuulc, Flinte, Con’ OTTTIWIN'A cente (mul ales la femei In vreii 1 licit avietel). NIAItieliuic» nmş CO CIA Iară sad nervoasa pricinuita < se 11, de vegheri, do munca intelu UT Dacia linminia aslg. » S-toa Naţionala nsig. S-lalea de Uoiistmcl.ituiT . Florini valoare Austriaca. Mitrei ( reriuune ’ . . . Racuofe Franceze . . * ~ Italiene. . . . ruble litrtie A i pentru ubee cu cocoaşe şi far ii cocoaşe. • MÎiirnrţ-Jvc Imn rV luliillt! niuîriO I io iPllBiâldeiVinat cu orţeavă pentru alice,şi alta])enlru glonţ. Ariue ,.Trio,k cu trei eve (doull pentru alice şi urla pentru gionţj. inJnoq ,Iţ Arme Idenl l*i»teist Rummerleft nrîr<î cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vi-> nat, Posti «Ie shIon de la ÎS pinii la 100 lei bucata. .Piutoale «lie tir si «Inel. Carabine do apărare şi de i'ijial cu repetiţie, lVliichcstcr, foit, şi Uarlin, cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere englezi» şi belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiuuea de mcercnre. Avem în mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley> şi «««•' triace «Scllier dt Bellot*). Mare asortiment de obiecte «Ie vlnatoare şi neeesorii de arme. . q •jolăilliă Iu «ItmridiA lî «it *>w Avem in atelierul nostru de amnirerie şi mecanica, un armurier special carş transformă şi repară orî-ec fel ile arme, cu garanţie. “fiL — VÎXZARE .?/ ÎN RATE — (50 -16) (50 42) Imprimarea ni moşit iele dublu-ciUndrice, din ‘ \bert r-i («uruiturilor de treerat din fabrica W. TASKEIS dfr SONS fabrica pe care o represint eu .şi caţe a. iulroilus, pentru iimşiiicle ,dui anii} eoţenl nuineroase şi atil.de importante îmbunătăţiri in fit cutez a zice cu cea mal deplină convingere ţiu lîc-care agricultor experimentat va găsi garnitura de treerat Tnsker superioară ori-curei uite garnituri de treerat adusă piuă acum în ţară. ['‘ymă'asţeatin diiriiul primele duna garnituri aci .şi'mi voiii pertiiRfe;,a; invită pe Domnii agricultori atil priu a-eest ziar cit şî cple-l’aite ziare să vie să ipşpecteze aces.le garnituri. Asemenea 'ml permit a atrage în nuid special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor riilOriSI «lini fabrica (>L(jiILLKKI medaliate la- toncufbul 'din 189G ‘"‘-u cu medalia de argint precum şi asupra tuturor muşincloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. rai -o 1 8 .iaoa ab ol;) I Cu distinsă stimă, Ls JMMfBO.V VMJLMMCWJ- BUCUREŞTI 1).—Strada I3er-zei.—f> Bogat asortiment de arme «Ie vinătoare de 4 Cr. I .. .1 ~ I„ mr te ■ ■ .. f «wtik \ •___j.. B. D. Ziiiman Calea Victoriei A o. 4^u\lVl H tFCnujEŞTI , w . lingă farmacia Brus Cel d’întîiu şi pel mai însemna magazin din ţară de ALtME INSTALAŢI UNI TELEGRAF, GAZ APA aiice, alta glonţ: putiNticu trei ţevî „Trio“ douft de alice alta de glonţ,— Exprcs-Rille fin lucrate carabine de precise. „Rubiui“ garan-tînd tirul exact piuă la 1000 metrii. Arme en 2 perechi de ţevi. Carsibiae cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, ete., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la auîmale mari. I’hhcî «!<» huIuii de ia 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «le precis ie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mfirimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 Ier bucala. — Bogată colecţiune do obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti isp«*j*-«ia, Gastrilelc 1'îrsta critici». Upiiisarc nervoasă, Slăbieinne resultind din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cnvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea pollel de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VlAJb, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE ZAMFlKESt l , şi la tofi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-12 Birt, cafenii, grădină, grajd, prospecte a se adresa Ia Direcţi ime şi la agenţiile din ţară 13^8 Vin de Peptond a lui Chapeauteaut Conţine carne de bofl digerată- şi ttfe tft solubilă prin Pepsină. Este reqonuiiulat in boalele de stomach., digeştiunile gi-eld'săft'nd-suficiento. E o hrană admirai il.ă pentru Anemid.' Citibaleseătitfj FtiţicX- Şi‘ liăttrîM, precum s i pentru toţi acel cari n’nO pollă do mîncare sau nu pot'suferi mbiotrile. --/ 35-21 4 Mj I T M Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinarâ şi 'j__rn serveşte pentru (ţlstila rea vinul uT, nţustulul demere.de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina! drojdieie de vin saîi orl-ce soiţi, precum ' -yfflB* ăorile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poale fabrica' cea' mal bună ţuică, shloviţă si orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazjinelor şi 4 Alaiubicnrilor obişnuite, prin aceia că produce sau din o singură dată gra'dul cerul sau prin rectificare după i voinţă, un spirt rectificat de o ca- -iri1 f ,’Ltili aiiff *; lilat.c ma bună. cu o economie mul XW mare de timp, de apă şi de con- ţ||. A ,U.\'se adresa d-lul CI OBLES Galaţi, sau la agenţii săi acreditaţi din diferite ^ WsHŞ/ D. M. BRAGADIRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICĂ DE BERE ŞI GfflAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru Comande de Sj»Irt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Here: Calea Rahovel, 153. (72 Adresa telegrafică: BUAOADIKIJ, Itiicureşli. SE323SESEKJSZ ni irfamai1 iiadiam Crrlllon ■ «• ^ 1L11I IL !, <7 irti I 'biînnn ă-iplo-îb aa rogqvooiMU M .1 .0 Frii-ct laxativ răcoritor, admirabil in contra coastipaliol. 2 IV. 50 « uliii -29 Paris, 2S rne Grammonl şi în ţoale farmaciile. 18-13 A. CARANFIIi ţări şi localităţi. EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se aQă în stradn Clemenţei No. 3. FONDATA IN ANUL 1895 FONDATA ÎN ANUL 1895 Tipografia EPOCA de §i va oferi clienţilor săi literă nouă si foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preturile Tipografia EPOCA {1, in orb ce format 'a Posedă litera cea mal elegantă dm cele mal vizită, registre, re- \ bune turnătorii din Germania, puţind aştri, bilete de nunţi, j fd executa lucrările cu cea n , etc. jj acurateţa. , 0. . . V/lvffuntă, acurateţa, promptitunine, eplina late, I : ' • "(} J‘.}:»•».-; r 1 Ii 17 fb. Jii'jiJ / cele mai modercite. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun in măsnră de a face faţă ori-căror exigenţe, j » . .. . * • I ,(J *)•» r/rii/mil'-iiir. l: > 911919 0701 1 . aceasta va fi deviza nouel tipografii. Bucuresel.- Tipografia «Epoca».—Stiada Clemenţei,1 J^ol 3 ■MW www.dacoromanica.ro