SERIA II.—ANUL II, No. 90. NUMĂRUL 10 BANI încep la 1 şi 15 ale Ue-căreîlunî şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administratei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a treia sâmbăta, 24 februarie 18or>. CA NUMĂRUL 10 BANI IMIIIIIIKIU! In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate. direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI Ia pag. IV..<1.30 b. linia » » » 1TI.....2.— lei » » » » II .... 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr v « c li i ă 30 b n n I ADMINISTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Destăinuiri despre Apostol Mărgărit REGIM POLIŢIENESC In ultimele două-zecl şi patru de ceasuri, guvernul a palat ţara cu o faptă din cele mal ruşinoase şi mal neexplicabile. Se cunoaşte istoria celor doul efori romînl din Macedonia cari au venit la Buci veşti să se lămurească asupra soar tel şcoalcor romîneşll de acolo. La întrebările şi solicitările lor res-pec .mase, primul ministru Sturdza a răspuns printr’un ordin de expulzare nelegală, pe furiş, boţeşte. Prefectul poliţiei, din ordinul primului ministru, u încercat să îndepărteze pe cel doul Romînl. Si dacă u’a reuşit pir? acum, vina nu e a lui nici a d-lul Sturdza. După abia 5 luni de guvernare, marele naţionalist Dumitru Sturdza, care cuprindea cu inima lui largă pe toţi ro-mînil din toate unghiurile şi care de dorul Iluminismului pretindea guvernului conservator să pue in J primejdie vaza ori ezistenţa Statului, a ajuns să izgonească din Romînia pe nişte romînl i-nofensivî, cari au venit aci făţiş, pentru îngrijirea unor interese romîneştT din cele mal legitime. Cel doul efori sunt reprezentanţii u-nel instituţiunl recunoscute de guvernul otoman: el nu puteau, prin demersul lor, să jignească nici o susceptibilitate şi prin urmare nu puteau provoca greutăţi guvernului rominesc, el nu urmăreaţi altă ceva de cit salvarea unul mare interes naţional: asigurarea şcoalelor ro-mîneşll din Macedonia. Dar tocmai pentru aceasta marele ro-mîn de ieri Dumitru Sturdza îl alungă, şi încă în chip mişelesc, fără respectarea macar a formelor legale. După legea de expulzare din 1881, guvernul are dreptul să îndepărteze din ţară pe orl-cine, fără să fie silit a arata motivele pentru cari ia o asemenea măsură. Guvernul ie deci la largul lui. Cu toate astea, voind să izgonească pe cel doul efori, d. Dumitru Sturdza nu dă macar un ordin formal de expulzare, ci caută să facă lucrul pe subt mină. Atîta însă n’a fost destul. Ieri, la Cameră, cîţl-va deputaţi aii cerut guvernului explicaţiunl asupra mişeleşte! Iul încercări. Ce-a răspuns guvernul? Mal întîifl, d. Sturdza a mărturisit încercarea de a înlătura pe furiş pe rombul macedoneni şi a ameninţat că, la urma urmelor, îl va expulza făţiş. Apoi, a avut cutezanţa să avanseze cele mal neruşinate . minciuni pentru a justifica această măsură. Aşa, a afirmat că cel doul efori au venit aci pentru a face agitaţie în chestia şcoalelor macedonene, pe cînd se poate dovedi in chipul cel mal neîndoelnic că iei n’au făcut şi nu puteau face vre-o agitaţiune. Ori se poate numi agitaţiune faptul de a avea două audienţe la ministrul instrucţiunii şi a cere una mi-nistrulul-preşedinte! La membrii guvernului se adresează agitatorii cari vor să primejduiască interesele unei ţări? Şi cum ar putea să înceapă agitaţii nişte oameni cari au nevoie de sprijinul guvernului pentru a ieşi dintr’o gravă încurcătură în care au fost băgaţi fără vina lor? Fapt neîndoelnic ieste sa publicul cel mare nu s’a ocupat de cel doul macedoneni şi n’a ştiu! macar de aflarea lor în Capitală, piuă în momentul cînd guvernul a încercat să-I înlăture în chip atît de mişelesc. De atunci, da, ieste agitaţie, şi foarte mare, dar agitaţia aceasta n’aă făcut’o inofensivii efori, ci guvernul d-lul Sturdza, care face de ruşine ţara şi dă cea mal brutală lovitură simţimintulul naţional. Primul ministru a spus încă, fără nici o consideraţiune pentru Cameră, că nici nu există eforii şcolare in Macedonia şi că guvernul turcesc nu le-a recunoscut nici odată. Sfruntatul neadevăr spus de d. Sturdza se poate însă dovedi cu documente oficiale. Mal departe guvernul, prin glasul ministrului de interne, a avut neruşinarea să spue că cel doul Romînl macedoneni afl reclamat o sumă oare-care pentru plecarea lor. E de neînchipuit ticăloşia de care a dat dovadă guvernul fâcîiid această afirmaţie neruşinată : cel doul efori afi cerut de la guvern bani pentru şcolile romîneştl din Macedonia, nu pentru dinţii personal. In slîrşit, prin glasul aceluiaşi ministru, guvernul a spus că e silit să supravegheze pe foii Ro mînil macedoneni din fără. Adevărat regim de poliţie, adică in cel mal deplin înţeles al cuvintulul. Şi pentru ce această supraveghere ? Cu vernul n’a spus’o, pentru că n’are nici un cuvînt, nici o justificare, pentru că nevoia de care zice că ie constrîns ie o minciună îndrăzneaţă spre a scapa din încurcătură. Va organiza însă un regim poliţie nesc, l’a organizat deja, precum singur mărturiseşte, pentru ca să paraliseze orl-ce mişcare naţională, pentru ca să sugrume orl-ce manifestare a simţimîn-tulul naţional. Iată unde am ajuns subt guvernul a-prigulul naţionalist Dumitru Sturdza. Şi guvernul a debitat Camerei minciuni, a aruncat ameninţări de regim poliţienesc, fără ca Adunarea Deputaţilor să se indigneze şi să pecetluiască cum se cuvine pe marele şarlatan Sturdza. S’afî găsit în partidul liberal cîţl-va deputaţi cari să protesteze. Clasul lor a fost insă înăbuşit de zgomotul mameiucilor şi la indignarea lor s’a răspuns cu cel mal revoltător cinism Regimul se înfundă în mocirla cea mal infectă. Majoritatea de lefegii aî Bănceî Naţionale şi aî Creditelor, avînd să aleagă între lefurile lor şi sentimentele lor roniîneştî, au votat cu mare majoritate o moţiune prin care se aprobă expulzările romî-nilor. Pentru expulzări au fost 98 voturi. Contra expulzărilor 21 voturi. ÎNTRUNIRE DE PROTESTARE O emoţiune adîncă domneşte în Capitală. Procedarea ilegală a guvernului cu cei douî efori ai şcoalelor din Macedonia, răspunsul scandalos pe care l’a dat ieri la Cameră, constatarea legăturei între intrigile ţesute în Transilvania şi cele ce acum ies la iveală în Macedonia, intrigi al căror fir e în mina guvernului şi cari ţintesc de-a-drep-tul la doborirea mişcării naţionale toate astea au îngrijit şi scîrbit pe toată, lumea, fără deosebire de culoare politică. Aseară, representanţii ziarelor mai jos iscălite, din toate taberele politice, aii ţinut o întrunire pentru a vedea ce e de făcut faţă cu p i vria rea. g t1 ve rnt ilui. S'a hotărît o întrunire publică de protestare şi s’a lansat următorul apel către cetăţenii Capi- Fală cu măsuriJc arbitrare taate in potrira Ham i n ii or m ace don eni dr. Chrisioriei si profesorul Filip Aposloles€'u9 Subsemnatele Aia re india pe cetăţenii Va pilulei să ia parte la o ÎNTRUNIRE DE PROT JEST ARE ce se ea ţine Duminică, î?»î Februarie, ora 2 p. m. in Suia Băilor Eforiei. Dreptatea Adevărul L’Indăpeudauce Roii mai no Timpul Constituţionalul Epoca Lumea Nouă şi Ziua. DESTĂINUIRI APOSTOL MĂRGĂRIT t ine e Apostol mărgării ?— lin act «le tradare.—t'oiiNiiIalnl m! Eforia «le Iii Stilolin. t'inc e Apostol .Hărgăril ? Pentru a'şl scuza prostia nepatriotică exputsînd pe Macedoneni, d. Dim. Sturdza a spus iert în Cameră că cei douî Efori de la Bitolia fac agitaţiuni în contra Iul Apostol Mărgărit, c-arc e un sfînt şi un patriot cum n’a mal fost. E bine dar să se ştie că Apostol Mărgărit e un om şi necredincios nouă şi venal şi imoral. El a fost. întrebuinţat în tot-d'auna ca instrument şi nu tăgăduim că, ca citare, poate aduce oare-cari servicii. I). Sturdza însă în tot-d'auna pătimaş şi extrem, nu numai a vrut să-l facă pe Apostol Mărgărit a tot-puternic în Macedonia, dar a aruncat calomnia pe cinstiţii Efori de la Bitolia, i-a tratat ca vagabonzi cari trebue alungaţi peste graniţă şi a făcut să se deschidă în contra tul Mărgărit o campanie care numai folositoare nu-l poate fi. Un net «Ie trmlare Vom destăinui azi un act al Iul A-postol Mărgărit., pe care desfidem pe guvern să-l desminţă. Apostol Mărgărit, bunul patriot, omul plătit de guvernul romîn, a adresat lui Derviş-Paşa un lung memoriă pe care l’a făcut în contra d-lul Spiru Constantinescu, consulul nostru la Bitolia. Să îndrăsnească guvernul să desminţă acest fapt, care constituie o adevaratâ tradare! Consulatul şi Eforia de lu Bitolia Este ştiut că după ce timp de zece ani aproape, Mihail Kogălniceanu a luptat, dar fără a putea ubuti, pentru a obţine de la guvernul Otoman crearea unul consulat la Bitolia, guvernul conservator a avut meritul să dobîndească acest succes diplomatic. Apostol Mărgărit. însă a fost nemulţumit de această isbîndă, căci nu-l mal era cu putinţă ca să cheltuiască pentru haremul său banii guvernului romîn şi să fie stăpîn în Macedonia şi fără nici un control posibil. D’aceia Mărgărit a cerut cu insistenţă guvernului Otoman suprimarea consulatului romîn de la Bitolia. Acum Apostol Mărgărit a reuşit şi, spre vecinica ruşinea guvernului liberal, s’a hotărît desfiinţarea consulatului nostru din Macedonia. Asemenea Mărgărit nu vedea cu o-chi buni şcolile eforiilor, pentru că el voia ca totul să fie concentrat în mîi-nile sale. Mărgărit a obţinut dar ca 62 învăţători romînl din Macedonia să fie asvîr-liţi pe drumuri, după ce de 4 luni de cînd au venit liberalii la putere nu au mai fost plătiţi de guvern. Trebue să adăogăm că eforii pe cari d. Sturdza ’l-a acuzat în mod atît de mîrşav, au întreţinut în timpul acesta, cu bani din pungile lor, şcolile romîne din Macedonia. In line putem adăoga că dacă pînâ azi nu am reuşit să obţinem un episcop romîn în Macedonia, aceasta se datoreşte împotrivire!, pe faţă, a lui Apostol Mărgărit. Iatărl demascat patriotul d-lul Sturdza, în contra căruia totuşi n’am fi zis nimic dacă nu eram. siliţi la aceasta fără voia noastră, de Dim. Sturdza, omul care compromite toate cestiunile pe cari pretinde că le îmbrăţişează. TEORIILE DOMNULUI STOLOJAN In şedinţa Camerei de erl s’au luat la întrecere ministrul preşedinte şi cu ministrul de interne, spre a’ş! da, cil mal Ară de ruşine poalele peste cap şi a vorbi in cestiunea şcoalelor din Macedonia ca nişte oameni fără inimă, fără sentimente naţionale. Cu deosebire d. Stolojan, acest burtos cave trăeşte numai pentru parale şi din iacale, care crede că în faţa unul pumn cu bani ori ce cap trebue să se plece, ori ■e conştiinţă să se vindă, a avut inper-inenţa să ia peste picior cestiunea ex-mlsărilor celor duoi macedoneni, nădăjduind că prin cîteva minciuni,căci a minţit d-nul Stoiojan — prin eile-va vorbe caraghioase, va salva pe ministrul prese- vVWw:dacbromamca.ro *3* / PAi tc*. V?,4 __ ’ ww 9,z ; hAlttc » ... u * s tind vezi pe d. Stolojan făcind pe finul, pe oratorul subţire, ţi se pare că ai în laţa ta un elefant care încearcă un corset, atît îl sunt de mitocăneşti cuvintele şi de nesărate glumele. Intre altele, d-sa a explicat teoria se-questrărel bagajelor celor duoi macedoneni de către Prefectul Popiţiel, in următorul mod: „Pentru-că d-îor au dispărut de la otel, Prefectul Poliţiei a închis camera unde locuiau şi a luat cheia ca să nu li se fure bagajele11. Sublim prefect de politie, demn de a deveni portar la otelul Continental, el care cutreeră acum noaptea hanurile oraşului şi ia în a sa păstrare cheile odăilor pasagerilor cari nu s’au întors noaptea acasă, de teamă să nu li se fure bagajele ! Sublimă majoritate, care alunei cînd ministrul de Interne rosteşte asemenea cuvinte, aplaudă şi rîde, ‘in loc să ’J expulzeze pe dinsul din parlament. CRONICA COMBINAţIE P0UTIC0-SPITEREASCA Era un fel de concurs deschis între administraţiile ziarelor din toate ţările, spre a se constata cine va dibui mijlocul cel mal practic spre a înmulţi numărul abonaţilor. Sub titlul de primă, unele ziare ofereau cititorilor cu anul un ceasornic de argint garantat pe doui ani, altele un flacon de opopanax, Misterele Bucureşciulul safi chiar o duzină de stridii, pe preţ redus. La acest concurs, Voinţa Naţională a isbutit, şi printr’o fericită combinaţie a a-juns să’şî atragă cel mal mare număr de a-Donaţi, recurgînd la axioma latinească a răposatului Horaţiu: utile dulci, cu toate că ceea ce oferă dînsa publicului nu este tot d’a-una dulce la gust. S’a gîndit ce s’a gîndit administratorul ziarului în cestiune, cum să mulţumească el tot poporul romînesc, ţinînd seamă de sex, vîrstă, profesiuni şi ife toate mizeriile omenirei. înştiinţarea doctorului Erdreich de la băile din strada Vestei, cum că oferă cîte un abonament de tranmways perspanc-or cari bine-vocsc a lua 30 de duşe în stabilimentul d-sale idroterapic, a fost pentru ziarul Voinţa Naţională de o importanţă capitală pentru a descoperi şi dînsa o primă cea mal prima necesară onor P. T. Imediat gazeta colectivistă s’a pus în re-aţiuni cu spiţerii din toată Romînia (vedeţi Epoca de la 23 Februare 1896 cu cîrcu-ara Voinţei) şi a făgăduit concursul ci pe ingă guvern, tutulor discipolilor lui «Clis-terium donare ensuita purgare» în schiului unul abonament la Voinţa Naţională. Din această primă asociaţiune dintre o gazetă şi un furnisor de medicamente, cari solicită şi ele nevoia întrebuinţăreî peste-rioară a unei Voinţe Naţionale, s’a născut combinaţia întreagă a primelor oferite lubliculuî abonat pe un an, prime fumisate de protegiaţil organului colectivist. Primele sunt împărţite pe sex, vîrstă, profesiuni şi ţin seamă de nevoele tuturor cititorilor. Pentru d-nii senatori: Abonaţii primesc, în contra unul abonament pe Un an la Voinţa, cinci sticle elixir Broivn Sequard sau vin Mariani şi alte preparaţiunî afrodiziace, cu un scăzămînt de 50 la sută. Pentru d-nil deputaţi: Abonaţii, după placul şi preferenţa lor, pot alege între produsele farmaceutice ale iluştrilor Brou, Thorn şi alte celebrităţi distinse în arta combinaţi-unel copahuvulul, cu un scăzămînt colosal de 80 la sută. Şi aşa mai nainte, Voinţa Naţională găseşte mijlocul să se îngrijească de abonatul care sufere de reumatisme sau bătături, de acel care nu doarnpe bine noaptea, sau de acel care posedă un stomac recalcitrant. Iar celor cari din contra n’au să se flîngă de cit de prea marea activitate a acestui organ, le oferă un abonament pe ■>reţ redus la micul edificiu fur herren şi fiir damen din piaţa teatrului, plus un abonament la Voinţa Naţională, care precum se ştie este imprimată pe hîrtie igienică de ’ja Letea. Cererile pentru această din urmă primă sunt colosale. Mă abonez şi eu 1 Spllaer 0 AUTOBIOGRAFIE Almanachul Lumea Ilustrată pe anul 1A%, publică fotografia d-lul C. Stoicescu, mini8ti‘ul lucrărilor publice, şi o biografie a aceslul pomăduit 0111 de Stat. Printr’o fericită întîmplare, am putut să dobîndim manuscrisul acestei biografii, datorit chiar penel d-lul Sloicescu, după cum se poate constata din textul în fac-simile ce reproducem în capul acestui articol. Prosa din această biografie, prin care d. Sloicescu îşi laudă singur cu aşa mare gencrositate de calificative tot trecutul, dovedeşte cu prisos pînă unde merge ciocoismul acestui om. De altminterea cititorii noştri îşi aduc poate aminte că d-sa a compus şi un imn care se cîntft în şcoala de la proprietatea d-sale Băneasa, imn prin care se slăvesc meritele Stoiceşlilor şi nobilei sale familii. L’am publicat în Epoca de la 1887 avem să’l mal retipărim in curînd. De o cam dată dăm cuvîntul d-lul Stoicescu. Iată cum îşi scrie singur biografia : Născut ln Ploeştl, in 1852, D-sa ’şl-a început studiile secundare la liceul Matei Ba-sarab din Capitală. Ca elev Încă s’a afirmat cu o putere uimitoare, ca cel Intll în liceă, căci prin toate clasele a fost înttl premiant, obţinînd merefi media zece, ceea ce este o raritate în analele liceelor noastre din ţară. Iar bacalaureatul l’a trecut într’un mod atît de hrilant, obţinînd media generală 9.381 La un concurs general între premianţii ] al liceelor din ţară, a fost. premiat cu o medalie de argint făcută anume pentru D-să. După izlitnzile strălucite repurtate prin toate clasele liceului, D. Constantin Stoi-cescu ’şT-u urmat studiile superioare la facultatea de drept din Paris. Şi, contrar deprinderilor triste ale unei părţi a tineri inel noastre, cari neglijează studiile, D-sa s’a dedat cu aceiaşi rîvnă la studiile juridice, iluslrîndu-se, mereu primus inter pares. Şi numai prin stăruinţa de fer a isbutit ca la examenul de doctorat, preşedintele juriului examinator d. Charles Girând, inspector al universităţilor, să-I aducă elogii mari, mîn-drindu-se cu un student atît de distins. A-ceasta a fost în 1876, cînd tlnărul doctor în drept era abia în al 24-lea an al etăţii sale. ... Şi sîrguinţa şi rîvna sa au produs Iu curînd roade strălucite, căci, abia întors în ţară, iu August 1876, a fost numit judecător la tribunalul Ilfov; iar după cîte-va luni, în Februarie 1877, adică în etate de i25 ani, a fost înaintat preşedinte al aceluiaşi tribunal, afirniîndu-se ca un jurist excelent şi ca un judecător imparţial şi desbrăcat de ori-cse prejudiţil. Izbucnind răsboiul independenţei, s’a simţit mare nevoe de un personal diplomatic distins, care să apere interesele ţării pe la marile puteri europene cu succes. Marele patriot Ion C. Brătianu, cunoscînd şi apreciind calităţile eminente ale d-lul Stoicescu, l’a numit in toamna anului 1877 prim secretar la legaţiunea din Paris. Rar, foarte iar se tntîmplă ca un tînăr de 25 ani să fie numit într’un post atît de important pe lingă guvernul unei puteri mari ca Franţa. Şi după doul ani, în 1879, achitîndu-şe cu demnitate de misiunea-I delicată, s’a întors in ţară, fiind numit procuror la Curtea de apel din Capitală, de unde a dimisionat în Septembrie 1881, inscriindu-se Î11 baroul Capitalei. (ia advocat e una din podoabele baroului Bucureşteau: in toate procesele mari şi complicate d. C. Stoicescu este cel mal gustai (nu mirosit ? N. B.) Mal mult s’a distins însă în procesul senzaţional al fostei d-ne Alexiauu-Nieulescu, ca apărător al familiei nenorocitei victime Niculescu-Doro-bauţu. In politică ia o parte activă de la 1882, cînd a fost ales deputat al colegiului 1 de Prahova. De atunci şi piuă azi, cu o întrerupere de 2 ani (1889-1890) a reprezentat şi reprezintă şi azi acelnş colegiu in Cameră. E unul din oratorii de frunte, înzestrat cu prisosinţă eu darul de a vorbi; temperament politic foarte rezistent, e In stare a vorbi 4 ore întregi fără să obosească. Păcat, că advocatura îl răpeşte prea mult timp, căci all-l'el azi ar putea să fie cel în-tliil parlamentar, precum este unul din cel mal remarcabili polemişti. Ast-fel e unul din factorii principali al partidului liberal şi unul din viitorii miniştri ui guvernului liberal. 2 epoca „EPOCA" LA IAŞI (Corespondentă specială) laţi, 22 Februare. I). V. Glieorgliiau iţi clubul Linişte, — linişte profundă. E attt de mare liniştea ce s’u Întins asupra laşului, tn cit d. Vasile Gheorghian, prefectul de judeţ, poate să’şl .bea singur şi neturburat de nimeni halbele de bere, la bala de bere,— de nimeni, nici chiar de prefectul de politie, d. C. Penescu, attt de ocupat cu operaţiile de recrutare. Un om curios d. Vasile Gheorghian. S’ar părea că fuge de lume, că privirile mulţime! II turbură pacea şi beatitudinea sufletească, de cari are nevoie pentru resolvi-rea marilor chestiuni sociale cari ’l preocupă şi pentru golirea sistematică şi piuă In fund a paharelor, nu de minerii, ci de bere. Şi vorba aceasta nu o spun eu. Judecata aceasta s’a formulat asupra d-lul Gheorghian la clubul liberal, de care ispravnicul fuge — cu multă stăruinţă. Aşa se spune: — Nu ştiu ce are Gheorghian cu noi. II iubim, curii se poate iubi un şef şi căutăm să Înţelege, a fi cit mal aproape de el. Ziua nu ’l putem vedea, fiind la prefectură, ocupat cu administraţia. Seara iarăşi nu'l putem vedea, pentru că nu putem da peste dlnsul. Intro vreme, aflasem că se ducea la Unirea şi ne-am dus şi noi. Din momentul acesta Insă, şeful a deşertat acest stabiliment. L’am descoperit la Zimbru, In fundul Păcurarilor. Aceiaşi deserţiune s’a manifestat la venirea noastră. La club la otel Traian, vine, de clte-ori nu venim noi şi nu rine, clnd venim. Acum se duce la hala de bere, unde preferă să stea singur şi de unde ar fugi de sigur, dacă am cerca să ne apropiem de el. Faptul e netăgăduit: prefectul ne evită sistematic şi nu cunoaştem motivele ee’I fac să se poarte ast-fel cu noi. Nu suntem oare dintr’acelaşl partid cu dlnsul ? N’am luptat alăturea cu el în opoziţie, n’am băut oare Împreună halba amară a opoziţiei ? Atunci pentru ce ne ocoleşte astăzi, pentru ce preferă adesea chiar societatea infamilor de reacţionari, fie radicali, fie conservatori, In locul admiraţiunel noastre sincere? Şi aşa mal departe. Acestea sunt incriminările ce se formulează In contra prefectului Gheorghian, In şoapte discrete de unii, In giira mare de alţii,—de acei care’şl pot permite luxul de a critica stăpinirea, cu glas tare. In urma mal multor consfătuiri ce afl avut loc, s’a hotărlt trimiterea unei delegaţiunl care să arate d-lul Gheorghian supărarea partidului şi să’l roage a desemna un local public, In care să se poată Intllni cu membrii clubului. — Ducă-se frate şi In TătăraşI, dacă are poftă, numai să ştim şi noi, spun partizanii. De acord, coane Vasilică ! Din lume — D-na Valeria N. Nanu a plecat la Viena, unde va sta mal mult timp. • Slmbălă 24 Februarie, are loc In saloanele clubului conservator, casele Neu-schotz, balul societăţel studenţilor Solidaritatea. Balul este patronal de M. S. Regina. Contrariu afirmaţiunilor «Evenimentului», prinţul Ferdinand şi principesa Maria, nu vor asista la acest bal. — Slmbătă 2 Martie, tn aceleaşi saloane,, va avea loc balul de bine-f'acere patronat de d-na Maria Catargiu. Duisy ECOURI Liberafîl continuă cu desfiinţarea a tot ce nu este făcut de ei. Aşa, In Sulina, exista o şcoală de musică Carmen Sylva, ai cărei elevi interni aveau burse de la Ministerul in-strucţiunei publice, şi care şcoală producea buni elevi. D-l Paul Stătescu, venind în fruntea judeţului Tulcea, a desfiinţat acea şcoală lâsînd elevii pe drumuri. Au trebuit ajutoare particulare pentru ca elevii, cari nu aveaţi familie în Sulina, se poată fi trimeşl pe la casele lor. Nici cel puţin la atîta lucru nu se glndise adminislraţiunea care desfiinţa o instituţiune bine-făcătoare. ♦ * * D. N. Albu, prefectul judeţului Neamţu, care acum cîte-va zile a fost victima u-nul accident de trăsură, a sosit în Bucureşti, avînd braţul drept rupt şi se află In cura d-lor doctori Toma Ionescu şi Leonte. * ♦ * jf D. general Budlşteanu a prevăzut în viitorpl budget al ministerului de resbel sumele necesare pentru înfiinţarea a 4 baterii de artilerie cari vor complecta regimentele noastre de artilerie de asediu. ♦ * * Alallă-seară la orele 7 un tren de marfă care plecase de la Galaţi, ajun-gînd iu gara Adjud mal de vreme cu cîte-va minute, a dat peste un alt tren, care manevra. Ciocnirea fiind puternică, 17 vagoane s’aă şfărîmat. * * * Autorităţile din Galaţi iăclnd o per-chiziţie la cîrciumarul Niţă Dumitrescu pentru a găsi tutun de contrabandă, aU găsit în casă şease tipare de monede falşe, patru a clte cinci lei şi două a cite doul lei. ■' '! * * * D. P. Săvescu a fost numit membru în ţonsiliul de administraţie al regiei monopolurilor Statului. * * * Societatea Unirea a, studenţilor universitari, se întruneşte deseară în şedinţă ordinară. La ordinea zilei două conferinţe şi cîteva comunicări şi propuneri. * * * Concentrarea trupelor cu schimbul pentru instrucţia de primă-vară se va face la 1 Aprile. Concentrarea va dura ca de obiceiă 00 de zile. * * * Azi noapte gheţurile au pornit în cantităţi dealungul Dunărei; la 3 ore dimineaţa sloil de ghiaţă din faţa Brăilei s’afl rupt producînd un sgomot a-surzitor. *% A apărut «CONSTANTZA» VaLs de A. Livescu. Acest vals a fost cin lat de orchestra Sălii Hugo, la mal multe baluri, obţinînd un mare succes. SITUAŢIA IN ITALIA (Pnn fir telegrafic) DeniiHiunea cabinetului.— SlHiiifestu-ţiuni pe Ktradc.—Generalul Ila-ratleri In disponibilitate. — Credinţele presei Roma, 22 Februare Camera deputaţilor. — Sala şi tribunele sunt pline. D-nul Crispi anunţă că cabinetul şi-a dat demisia şi că Regele a primit-o (Aplause prelungite pe mal multe bănci şi strigăte de: Trăiască Regele ! Foarte mare sgomot la extrema stingă). Preşedintele roagă Camera să se amine plnă ce Coroana va lua o decisiune (Sgomot prelungit la extrema stingă). Şedinţa se ridică In mijlocul unor conver-saţiunl animate. Roma, 22 Februare D-nul Crispi a făcut la Senat aceeaşi declaraţie ca şi la Cameră. Nu s’a Inltmplat nici uu incident. După propunerea preşedintelui, Senatul s’a amtnat. Roma. 22 Februare După şedinţa Camerei mulţimea a continuat să staţioneze pe piaţa Monteciterio şi pe străzile Învecinate.—Forţa publică a fă-; cut să se golească aceste străzi. Roma, 22 Februare Regele a primit ieri pe preşedinţii Camerei şi Senatului.—După ainiazl a primit pe generalul Ricotti şi d-nil Biancberi, Visconti Venosta şi di Rudini. Roma, 22 Februare Regele a primit pe d-nul Briu şi pe d-nul Perzi, senator. Un decret cu data de ieri pune pe generalul Baratieri Iu disponibilitate. Roma, 22 Februare Opinione zice că trei nume sunt In faţă pentru formarea noului cabinet; acestea sunt acelea ale d-lor di Rudini, Saracco şi Ricotti. Acest ziar crede că Regele va Însărcina pe d-nul di Rudini ca să formeze noul minister. Roma, 22 Februare Papa a primit ieri mal mulţi funcţionari. —Sănătatea Pontifului este excelentă. CALATORIA PREŞEDINTELUI REPUBLICEI FRANCEZE (Prin fir telegrafic) Visita Tziireviciuliil. — Călătorişi la Menton. — Visita împăratului Austriei. — Manifesta-ţiunile. Nissa, 22 Februarie. Preşedintele Republicel a Înapoiat ieri după amiazl, la la Turbie, visita sa Tare-viciulul, care l’a primit înconjurat fiind de marele duce Petru, de ducele de Leucli-tenberg şi de prinţul d’Oldenbtirg. întrevederea a ţinut 18 minute. In tot timpul eon-versaţiunel nu s’a atins de loc politica. Menton, 22 Februarie. D. Felix Faure a sosit de dimineaţă pentru a presida la inaugurarea monumentului comemorativ al unirel Mentonei cu Frauda ; a fost foarte aclamat. Preşedintele a primit pe ofiţeri şi autorităţile. Răspunzlnd generalului Gebhart, d. Faure ’i-a zis că comandă o trupă de avant-gardă pe care Frauda se poate baza. Împăratul Austriei a sosit la primărie la ora 1 şi 20 m. A fost primit la intrarea saloanelor de Preşedintele Republicel. După un schimb de saluturi, împăratul a intrat in cabinetul primarului, unde d. Faure ’i-a presentat pe miniştri. Aceştia s’aU re-trus apoi lăsînd pe preşedintele singur cu împăratul. întreţinerea lor a ţinut 20 de minute. Prescntarea suitei împăratului s’a făcut după întreţinere, apoi d. Felix Faure a re-condus pe Împărat piuă la scară. O mulţime mare a aclamat pe împărat la intrarea şi la eşirea sa de la primărie. S’afl auzit numeroase strigăte de : Trăiască pacea ! Uuirasieril şi viuătoril Alpini afl făcut o-norurile militare. împăratul a felicitat pe generalul Gebhart pentru ţinuta trupelor. La două ore şi un sfert după amiazl, Fireşedintele republicel a Înapoiat visita sa mpăratulul Frautz losepli, ia cap Martin. Întrevederea s’a făcut In salonul Împăratului şi a ţinut 18 minute; Împăratul, împărăteasa şi preşedintele singuri erafl Iu salon. împăratul a însoţit pe d. Faure plnă la eşirea sa din otel şi ’i-a mulţumit pentru visita sa. IYFOH.MAŢII Ediţia de dimineaţă a <£-pocei*f — cuprlnzind toate ştirile sosite pină după mie-zul nopţei, — se găseste de vinzare, in toate zilele, la H oref ia toate chioşcurile. Toată lumea se miră de conduita inexplicabilă a Ligel Culturale in a-ceste momente de mare gravitate pentru cestiunea naţională. In realitate Liga nu există ; ea este desfiinţată de fapt de d. Dini. Sturdza, care a lăsat d-lul V. A. Ureehia numai mîngîerea de a se înfrupta din fondurile acestei instituţii în schimbul unei tăceri binevoitoare. Miniştrii s’au întrunit aseară, după şedinţa Camerei, la d. Eu-geniu Stătescu şi au semnat jurnalul pentru expulzarea d-lor A-postolescu şi Dr. Christovicî. Imbecilul primar al Capitalei susţine că nu a scăzut producţiunea alcoolului anul acesta, lucru pe care II l’am putea dovedi cu cifre de la ministerul de finanţe pentru toată producţiunea alcoolului din ţară. El zice că n’a scăzut producţiunea alcoolului din causa bunel recolte a vinului, căci a scăzut spirtul înainte de culesul viilor. Inteligentul C. F. R. nu pricepe că comercianţii îşi pot tace socotelile pentru aprovisionare înainte ca viile să fie culese. Parchetul a fost sezisat de o denunţare care privesce mai multe a-buzurl săvîrşite în magaziile de consumaţie ale gărel de Nord. D. Dini. Sturdza a avut ieri după amiazl, înainte de deschiderea Camerei, o lungă întrevedere cu Mitropolitul primat. Prin cercurile parlamentare se vorbea eă rezultatul acestei întrevederi va fi apropiata retragere în călugărie a mitropolitului. D. Aurel C. Popovicl a făcut a-seară o somaţiune d-lul Septimiu Albini, ca în timp de 24 ore să se pronunţe, dacă aprobă baza pe care se face «samsarlîcul cinstit» între d-uil Dini. Sturdza şi baronul Bânfîy. FISIONOMI CAMEREI Expulzarea macedonenilor., — Interpelările.—CiuiNuuiI d-lul Sturdza. En răspuns peuiliil.—Execuţia preşedintelui consiliului. Expulzările uiacedouenilor Chestiunea expuh.ărel d-lor Aposto-lescu şi Dr. Christovicî e în incinta Camerei. Deputaţii toţi o discută şi numărul acelora cari nu-şf explică măsura arbitrară luată pe caie piezişă in contra aeastor doul macedoneni, e destul de mare. Deputaţii discută in grupuri şi nu se aşteaptă de cît sosirea preşedintelui consiliului. In sfirşit soseşte d. Dim. Sturdza şi d. G. Scorţescu aduce chestiunea în discuţie, sub forma unei întrebări pe care o adresează ministrului de interne asupra ilegalei expulzări. D. Sturza, foarte iritat, întrerupe pe d. Scorţescu zicîaduT : «Voi răspunde eă, nu d. ministru de interne». Această întrerupere a fost socotită ca «prefaţa chestiunel» şi toţi vedeafl deja în răspunsul presidentuluî consiliului ocolirea adevărului, denaturarea faptului şi înlăturarea chestiune! ilegaLităţel pe motive de ordine politică. Interpelările Interpelarea d-lul Scorţescu ciştigă teren; d-nil N. Ceaur-Aslan, N. Fleva, G. IJobrescu şi Ionel Grădişteanu se asociază la dîusa şi cer cuvînlul. Ministrul preşedinte cere ca întrebarea să fie transformată;în interpelare, alt-fel nu răspunde. Dorinţa aceasta — ultima a osînditului,—se împlineşte şi d. Fleva, cu verva’! cunoscută, arată cum dd. Apostolescu şi Dr. Christovicî, veniţi în Bucureşti pentru o cauză naţională, au fost siliţi de poliţie, fără ordin formal de expulzaje, să părăsească ţara In 24 ore; cum d-sa i-a luat acasă şi nu-i va da de cît aceluia care va pre-sinta jurnalul conciliului de miniştri pentru expulzarea lor. Un profesor şi un doctor în medicină nu se duc la graniţă cuin se duc cel din urmă vagabonzi, exclamă d. Fleva în aplauzele Camerei. Cinismul <1-1 ui Nturd/.a D. Sturdza, de la care şe aştepta răspunsul, declară, în termeni foarte scurţi, că dd. Apostolescu şi Dr. Christovicî âfl www.dacoromanica.ro jucat un rol de agitatori In chestiunea şcoalelor din Macedonia şi, prin urmare, presenţa lor aci a fost socotită ca primejdioasă şi guvernul le-a pus in vedere să plece. Dacă va fi nevoie de un ordin de expulzare formal, el va fi dat. Declaraţia aceasta de un cinism ne mal pomenit, produce o rea impresiune ; nici un semn de aprobare pe băncile inajorităţeT, nici un aplaus, iar prezidentul, ca să mascheze impresiunea, a-cordă imediat cuvîntul d-luf Ionel Grădişteanu. Eu răspuns penibil Gestiunea şcoalelor din Macedonia, pusă pe adevăratul el teren de tînărul deputat naţionalist, satisface Camera, eare-1 aplaudă şi dă cestiunel deja o primă sa-tisfacţiune. După d. Grădişteanu, dd. N. Ceaur-Aslan şi G. C. Dobrescu esecută pe preşedintele consiliului. D. Sturdza, drept orl-ce răspuns, ridică în slavă pe Apostol Mărgărit, şi pune cestiunea de încredere declarînd că aşa a crezut guvernul că e bine să facă şi aşa a făcut. D. Delavrancea e obosit de atîta ro-mînism şi cere cu un glas, nu tocmai duios, închiderea discuţiei, dar prezidentul acordă cuvîntul d-lul Stolojan, care trece cu multă uşurinţă de la calomnie la ridicul, afirmînd că Macedonenii aii cerut bani ca să plece din capitală şi că li s’a seefestrat bagajul ca să nu fie ridicat de persoane necunoscute. Ironia Camerei răspundea la explicaţiile ministrului de interne, demne de un copist al biurourilor de servitori. Eşecul la preşedintelui consiliului Vine, in sfirşit. în scenă esecuţia. D. Fleva, cu multă greutate, obţine cuvîntul şi răfuieşte pe d. Dim. Sturdza, care a declarat că nu greşeşte nicl-odată. Rînd pe rînd, citaţiuni din scrieri prăfuite, fac simile din ziare, pasagit din broşuri intră în scenă şi iad la goană infailibilitatea prezidentului consiliului. Nimic, nici întreruperile dese ale lui Delavrancea, nici nervositatea d-nulul Sturdza, nu pun piedică verve! d-nulul Fleva şi esecuţia e penibilă şi capitală. Răspunsul preşedintelui consiliului nu schimbă intru nimic impresia generală. M. D E P E S I (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 22 Februarie. După «Nouă Presa Liberă», împărăteasa Germaniei, însoţită de copil săi, va sosi la Abazzia in cursul tunel Martie. împăratul Wilhehn va merge să o întilnească acolo mal tîrziil. Madrid. 22 Februarie. Consiliul de miniştri a decis să închidă universităţile pe un timp nedeterminat. New-York, 22 Februarie. «New-York-Herald» anunţă că d-nil Cleve'and se va opune rezoluţi»nel Cernerilor in privinţa Cubil. Paris, 22 Februarie. Camera a adoptat proiectul de lege asupra falşificărilor untului şi întrebuinţării margarinei. Paris, 22 Februare. La consiliu de cabinet, d. Berlhelot a anunţai că cartea galbenă asupra Madagascarului conţi-nînd textul noului tratat deja cunoscut se va distribui parlamentului după amiazl. Viena, 22 Februarie. «Corespondenţa Politică» anunţă că contele Goluchowskyfflva’ pleca Luni la Berlin, unde va sta cîte-va zile. Va asista la prinzul ce D. de SzOgyny va oferi Majestăţilor Lor imperiale. La alegerile comunale ale colegiului întîitl s’au ales: 28 liberali şi 18 auti-semiţl. Aceşti din urmă cîştigă 4 locuri. Resultatui total al alegerilor generale dă 9(5 anti-semiţl şi 42 liberali. Washington, 22 Februarie. Comisiunile întrunite a Senatului şi a Camerei afl adoptat resoluţiunea Camerei In privinţa Cubei. In loc de acea a Senatului. Madrid, 22 Februare. Mal mulţi armatori afl oferit concursul lor Spaniei, In eas de resbel eu Statele-Unite. Paris, 22 Februarie «Temps» află din Madrid că consiliul de miniştri a autorisat pe minislrul marinei să cumpere pentru şase milioaue, două înerucişătoare deja construite. A acordat un credit considerabil pentru cumpărarea de arme in Germania. Petersburg, 22 Februarie Răposatul general Cerevin nu va fi înlocuit In postul săil de comandant al diviziei a 9-a de cavalerie. Generalul Nowilzky a fost numit comandant al corpului al Xil-a de armată. Berlin, 22 Februarie Ştirea după care Majeslâţile Lor ar avea de glnd să meargă la Abazzia, este falşă. Berlin, 22 Februarie Reichstagul a trimes din noii Coiuisiunel proiectul do lege asupra zachârurilor. Comisiunea bugetului a votat mal multe credite pentru sporirea marinei. Berlin, 22 Februarie D-nu Bhul, fost viee-preşedinte al Reichstagului, a murit. Londra, 22 Februarie «Agenţia Reuter» află din Peking că guvernul francez protegează un grup de bancheri francezi cari solicită întreprinderea unul Împrumut chinez de 100.000 000 tufiş. DIN PRESA Ziarele de uzi ~~~ Adevărul, vorbind de ignobila purtare a d-lul Dini. Sturdza în chestiunea naţională, termină ast-fel : In alte ţări un asemenea om ar fi primit pretutindeni cu ouă clocite, cu toate zarzavaturile sezonului şi ar fi scuipat de primul trecător. Ca Bazaiue, trădătorul Franciel, ar fi trebuit să se exileze In alte ţări depărtate şi tot ce ar putea să ceară, ar fi ca uitarea sâ-’I acopere infamia. Chestiunea naţională -------- Dreptatea dă următoarele amănunte cu privire la şcoalele romîne din Macedonia : Destăinuirile (Acute de d-nil CristovicI şi A-postolescu sunt foarte grave şi interesante. Din ele reese că eforiile şcolare constituite in regula, cu cunoştinţa consulului rorain din Bito-lia şi aprobarea autorităţilor otomane, sunt nesocotite ; banii cheltuiţi de Eforii nu li să plătesc, profesorii puşi de dlnsele sunt neplatiţl pe ti luni şi aruncaţi fără motiv pe drumuri şi că şcolile sunt ameninţate a fi închise. Toată acţiunea este dată pe mina unei singure persoane, iar consulul rorain şade de 4 luni in capitală şi consulatul înfiinţat la Bitotia se va desfiinţa prin budgetul viitor. -------- Imnea Nouă califică ast-fel măsura luată in contra macedonenilor : Primul ministru, acest nedemn slugarnic, a chemat pe prefect şi l'a trămis ca să invite pe efori cu a doua zi imediat să plece. Ştiri din ziare Din Adevărul : Toate cercurile din Capitală sunt In fierbere din cauza măsurilor arbitrare şi anti-romlneştl ale guvernului. Este foarte probabil că o mare Întrunire de protestare se va ţine Iii Bucureşti. l»ARX^AMENTUL CAME K A l’rnmrea nefiinţei fie la 22 Februarie D. N. Fleva povesteşte In urmă cum ex-pulsaţil macedoneni s’au prezintat ert la redacţia ziarului Dreptatea, plînglndu-se că nu au putut căpăta o audienţă de la ministrul de externe, căruia ’l făcuse două cereri foarte respectuoase. La a treia ei primesc ordine de la poliţie să părăsească imediat Capitala. Alunei d-nil CristovicI şi Apostolescu l’au consultat pe d. Fleva dacă trebue să plece sau nu. D. Fleva le a spus că pot să ră-mtnâ, fiind-eă nu există nici un decret de exputsare. Poliţia le-a oprit după aceia bagajul la hotel, iar bieţii oameni au venit să solicite găzduirea d-lul Fleva. Clnd au trimes să ’şl tea bagajele de la hotel Central, Ii s’a spus că poliţia le-a seefestrat. D-lor miniştri, slîrşeşte oratorul, opriţi-vă pe această cale, căci toate unanimităţile nu vă vor putea scăpa, clnd ţara va începe să protesteze. (Aplause). D. G. Scorţescu interpelează pe Ministrul de interne ce măsuri a luat In contra ilegalităţilor comise de prefectul de poliţie tu contra celor 2 roiului Macedoneni. D. Dumitru Sturdza declară că faptele sunt adevărate. Am rugat pe cel 2 macedoneni să plece din ţară ; dacă el au refuzat, voi face oex-pulzaţiune In regulă! (Sgomol) D. I. Grădişteanu începe prin a se ridica cu energie în contra actului anti-na-ţional şi anti-liberal săvlrşit de guvern. Oratorul arată apoi cum după retragerea conservatorilor guvernul nostru a tăiat subvenţiile eforiilor şcolare din Macedonia. Era firesc deci ca d-nil Christovicî şi Apostolescu să vie In Bucureşti să cerceteze cauzele acestei inexplicabile suspendări. El nu veneafl să facă aici agitaţii cum zicea d. Sturdza adineaori. D. Grădişteanu face din nofl istoricul celor lnttmplate macedonenilor expulsaţl în mod aşa de arbitrar de Ministrul de Rx-terne. Faptele fiind cunoscute,—zice oratorul— întreb : legalitatea nu e călcată 1) prin faptul că prefectul de poliţie a făcut 2 vizite acelor 2 romtnl şi 2) prin faptul că bagajele lor sunt seefestrate. Suntem deci In faţa unei duble sechestrări : sechestrare de persoane şi de a-vere. Punindu-ne acum din punctul de vedere moral—spune oratorul—legea de expulzare nu se poate aplica decit numai streinilor a căror prezenţă’» liomînia periclitează siguranţa Statului. Dar, chiar dacă şi romînil necetăţenl ar putea fi expulzaţi, bine-ar fi ca să făptuiţi asemenea sălbătăeil care indignează pe toţi romînil ? Rog lnc’odată pe d. prim ministru să nu dea curs Înainte acestei furii oarbe in contra acelora cari nu Împărtăşesc opiniile sale In cestia macedoneană. D. ( eaur-Aslan ţine să declare că d-sa ca şi preopinenţii săi nu are intenţia să facă încurcături guvernului, ci va examina lucrurile cu răceală. Chestiunea stă ast-fel d-le prim ministrul aveţi dv. safl nu dreptul fără decret să ordonaţi unui romln să părăsească teritoru-romln; aveţi dreptul să’l sechestraţi bunii: rile în contra legel ? (Aplause). Cuin? Nu-I pentru noi o datorie să vă deşteptăm, să vă oprim clnd d-v. voiţi să vă creaţi o autoritate exorbitantă alături cu legea? (Aplause). Oratorul sfirşeşte după aceasta ast-fel: d-lor deputaţi, slut sigur că nu veţi consacra prin aprobarea d-voastră o măsură administrativă extraordinară care pătează guvernul nostru 1 (Aplause). D. G. Dobreseu citeşte legea expulzărilor şi constituţia şi dovedeşte că ele nu se pot aplica romînilor din Macedonia sau de peste munţi. (I). Mărgăriteseu întrerupe). D. Dobreseu. Dacă-I vorba pe expulzări, vă rog expulzaţi şi pe d. Mărgăriteseu, care mi’ml dă pace! D. Mărgăriteseu. Ar trebui expulzaţi toţi geanabeţil t D. Dobreseu. Nu găsesc demn să răspund la asemenea cuvinte. Oratorul aduce aminte că romînil carl-ufl prezintat memoriul Împăratului Austriac nu afl fost de loc expulzaţi. El bine, guvernul liberul se poarlă mal răfl şi mal nedemn ca poliţia ungurească, faţă de fraţii din Macedonia. (Aplause). D. Sturilza susţine, în contra afinnaţiunel d-lul Scorţescu, că programul partidului este EPOCA 3 respectat; Insă de o cam dată lucrurile e-xagerate din el nu se pot aplica. (Mal la fie-care banalitate şi frază alandala a primului ministru un grup de deputaţi, compus din d-nil Filipescu-Drăgăşanl, Mărgă-ritescu, Dincă Skileru şi cel-l’alţl pretinşi ţărani, cred de cuviinţă să bată din palme şi să bălăbănească din cap pe desperate ; restul Camerei ascultă cu indiferenţă şi resemnare răspunsurile În doi perl ale d-lul Sturdza). Primul ministru apoi, după preambuluri chilometrice, după ce pomeneşte pe I. Bră-tianu, vine la chestie şi afirmă că aci e vorba de nişte romlnl macedoneni cari pri-mejduesc existenţa statului. D. Sturdza relatează situaţia macedonenilor In modul următor : Acolo există un om superior, Apostol Mărgărit, care ’şl-a devotat Întreaga sa viaţă chestiune! Romlnismulul. In contra lui s’afl urzit intrigi In cari s’a amestecat şi agentul guvernului nostru. Am fost nevoit să-'I rechem. Intrigile erafl duse de nişte agitatori In contra imperiului Otoman şi cel 2 oameni veniţi erl aici serveau interesele lor. Noi nu putem să ne facem complici cu el! D. Sturdza pretinde apoi că nu există nici o eforie Macedoneană recunoscută de guvernul Otoman, eforiile acestea nu există de cit în imaginaţia celor cari se servesc de ele ca de un piedestal. ( licstla do încredere Pune din nott Întrebarea de mal nainte: aveţi safi nu Încredere In mine că’s capabil să conduc frînele ţărel; ori veţi aproba conduita acelora cari vor să zădărnicească activitatea şi puterea noastră ? Dv. veţi decide dacă trebue să mal stăm pe această bancă după actele de sălbăticie pe cari le-am comis! (Oare-cari aplause). Toci: Închiderea discuţiei! I). Anastase Stolojan, spune că ministrul de interne, din consideraţii pe cari nu le poate destăinui, e dator să supravegheze pe toţi Macedonenii cari vin ln ţară. In consecinţă am ru-rugat pe cel 2 Macedoneni să plece, el au primit Insă cu condiţie să le dăm 1000 de lei! (ilaritate) Prefectul de poliţie le-a spus că bani nu le dă, dar le oferă bilete de drum şi le plăteşte otelu. El s’afi Învoit, însă azi dimineaţă nu aii plecat, ne-au tras pe sfoară. Prefectul atunci a dat ordin otelierulul ca să le Închidă bagajele pentru ca să nu le fure cineva (Rlsete). Ast-fel stafl lucrurile. Toci : închiderea discuţiei! (Se produce un mic tumult, care durează cîle-va minute). I). Fleva. D-lor, mi s’a sfeterisit cuvtnlul! I). Delavrancea. Vorba asta de sfeteri-sealâ e ca la uşa cortului! 1). Fleva protestează ln potriva d-lul ministru de interne care a mărturisit că ttr-gueşte cu bani conştiinţele! Modul cum a pus d. ministru de interne cestiunea nu este demn de parlament. (Aplause sgo-inotoase). D. Prim-ministru însă merită discuţia, căci a avansat cîte-va afirmaţii foarte grave, Intre cari şi aceia că eforiile nu există. Eli, d-lor, posed notiţe ale guvernului cari atestă constituirea acelor eforii. D. Sturdza. Eroare complectă! I). N. Fleva repetă regretele sale că ministrul de interne nu ia lucrurile în serios şi a inventat basmul acela de adineaori. D. Fleva sfătueşte apoi pe primul ministru să nu mal evoace marea umbră a lui Brătianu clnd săvlrşeşte ilegalităţi! D. Sakelarie. D-la al răsturnat pe acea umbră! I). G. Ilobrescu. Şi d. Sturdza a atacat pe I. Brătianu ! (I). Sakelarie s’agită mereu, dă din mlinl şi ţipă). I). Fleva citeşte ln urmă nişte pasaje din nişte scrisori ale d-lul Sturdza publicate ln fac sitnile în «Epoca» de acum clţl-va ani, prin cari I. Brătianu era făcut nebun, Bral-lvan, etc. 1 (Aplause). Acum cred că s’a sflrşit cu evosaţia umbrelor! D. Sturdza nu lucrează de cit cu morţii, noi d-lor voim să lucrăm cu cel vil! I). Pherikidy constată că d. Fleva pune stăvili încontinuu guvernului nu atlt In interesul partidului, cit al d-sale personal. Laudă pe d. Sturdza şi exprimă o Încredere nemărginită ln guvern, cerlnd Camerei să consfinţească încrederea aceasta printr’un vot. (Aplause). Voci.—închiderea discuţiei! I). Iarca rosteşte cîte-va cuvinte arătînd că guvernul liberal a făcut tabula rasa de toate promisiiie făcute în opoziţie. Moţiunea eu scandal Preşedintele dă citire moţiunel de Încredere propusă de d. Pherekidi. Ocultiştii cer votul cu apel nominal, pe clnd grupul Flevist strigă din toate puterile : «cu bile.»—In Cameră domneşte un sgoniot şi o agitaţie extraordinară. D. Au-Jg lian sună furios clopoţelul fără a putea restabili ordinea. Scandalul e nemal pomenit. In sflrşit fierberea se potoleşte; se decide votarea cu bile şi chemarea la urnă după apelul nominal. I). Delavrancea se postează lingă urnă şi caută să vadă cum votează deputaţii. Rezultatul este următorul: Votanţi: 110 Pentru: 98 Contra : 21 Camera a primit moţiunea de încredere ln guvern. Se trece la ordinea zilei. D. George Seorţeseu adresează o interpelare ministrului de lucrări publice asupra refuzului guvernului d’a construi dockurl şi antrepozite la Iaşi şi de a strămuta alelie-rile căilor ferate de la Păşeau! la Iaşi. In timpul pe clnd oratorul desvoltă interpelarea sa, deputaţii din majoritate părăsesc unul clte unul Camera, nu mai râiutn pe bănci de cit vre-o 10 inşi. Interpelatorul termină exprimtndu-şl speranţa că Ministerul de lucrări publice va infiinţa (locurile şi antrepozitele jpentru-cari s’a depus In şedinţa de erl un nroect de lege din iniţiativa parlamentară. Cit despre transferarea atelierelor, ea se impune, căci liberalii şi-au luat In opoziţie un angajament In acest sens faţă de Ieşeni. D. C. Stoicescu răspunde că nu Înţelege de loc partea interpelărel relativă la dockurl. Nu există nici o lege care să’l oblige să le construiască, dovadă că Însuşi interpelatorul a depus erl un proiect de lege pentru Înfiinţarea lor. In piivinţa atelierilor, Ministrul nu crede că e oportun ca să concentreze la Iaşi tot materialul rulant al C. F. R. Totuşi o parte din ateliere vor fi transferate. Şedinţa se ridică la ora 6 fără un sfert. Şrtliufa de Im 23 februarie După furtuna de erl, Camera a reintrat ln calmul el obişnuit şi soporific. I). V. G, gălniceaiiu depune clte-va pe-tiţiuni, şi meinori, Intre cari şi unul pentru desfinţarea taxelor şcolare asupra streinilor. D. Dincă Skileru Întreabă pe ministrul de Domenii de ce nu se aplică art. 15 din legea rurală relativ la islazuri şi păşunat ln moşiile Statului. D. C. Palmii răspunde că se va pune ln aplicare, Insă aceasta necesitează oare-care timp. D. Gogu Ştefănescu, raportor, dă citire legel votată de Senat, prin care se modifică mal multe articole din legea pentru Înstrăinarea bunurilor Statului şi răscumpărarea euibatieurilor de la 7 Aprilie 1889. D. Dobrescu-Argeş face o scurtă analiză a legel, criticlnd unele articole şi felicitlnd pe d. Paladi pentru altele. Şedinţa continuă. N E N A T F I, Şedinţa de la 23 februarie D. dr. Petrini Paul Îşi desvoltă interpelarea cu privire la propagarea leprei. D-sa declară că nu face»interpelare din-tr’un scop de ostilitate faţă cu guvernul, ci din acela al pericolului ce presintă pentru ţară. Această boală a apărut la noi la 1878 şi ln 1891. S’ail tralat numai ln spitalul Brln-covenesc 35 de cazuri noul. Ştiri diverse Moarte subită.— Ttnărul 1. Dumilrescu, din Valea Lungă, judeţul Prahova, se întorcea eri de la recrutare, pe drum el se aşează pe zăpadă ca să se odinească. Alţi flăcăi din satul lui ll ajung pe drum şi-l găsesc într’o stare de oboseală de ne^ descris, el e ridicat de dlnşil ln căruţă şi condus a casă, unde Într’o oră, şi-a dat sflr-şitul. Părinţii Iul însă bănuind că moartea nu e naturală, au vestit parchetul, şi procurorul de Prahova a şi deschis o anchetă. Strivit do mal.—Lucrătorul Iaşca Mihale, din Tulcea, scobortndu-se la 65 metri adln-citne într’un puţ de la biserica Maica Domnului, a fost strivit de malul care s’a surpat. Rămăşiţele pămînteştl ale nefericitului lucrător abia au putut fi scoase de săteni. Un cadavru.—In marginea pădurel Haimanalele, judeţul Prahova, s’a găsit cadavrul unui om. Parchetul avizat imediat a Început invesligaţiunile pentru stabilirea identităţel. ULTIME INFORMAM Administraţiunea acestui ziar face cunoscut că cererile de abonament neînso-ţite de cost, 3 luni 8 lei, 6 luni 15 lei, 1 an 30 lei, nu se vor lua în consideraţie. D. deputat Ionel C. Grădişteanu a cerut azi M. Sale Regelui o audienţii, pentru a expune modul cum guvernul vrea sa sugrume cestiunea naţională. Ziarul «Romînul», organul d-lul Vintilă C. A. Rosetti, preşedintele secţiei Bucureşti a Ligel, n’a aflat nici pînă azi de încercarea guvernului d’a expulsa pe cel doul efori al şcoalelor din Macedonia, nici de situaţiunea desperata în care se găsesc acele şcoale. Invitat de cele-l-alte ziare la consfătuire, a refuzat d’a veni. Ar putea d. Vintilă C. A. Rosetti, preşedintele secţiunii Bucureşti a Ligel pentru unitatea culturala a tuturor Romînilor, să explice publicului aceasta curioasă atitudine a «Romînulub? Se afirmă că cu toată declaraţia d-lul Dim. Sturdza făcută ieri la Cameră, că va expulsa pe cei doul macedoneni, consiliul de miniştri,— in faţa indignaţiel opiniei publice, în faţa protestării energice a presei, precum şi de frica unor mari manifestaţii,— se teme a recurge la expulzare. De alt-fel piuă in momentul de faţă macedonenii nici n’au fost avizaţi în mod oficial că vor fi expulsaţi. La tribunalul din Alba-Iulia s’atî Început alaltă-ierl desbaterile unui proces politic intentat în contra a 40 de ţărani romînl pentru motivul că aii luat parte la o manifestaţie organizata In onoarea d-lul Rubin Patiţia, cînd acesta s’a întors din închisoarea de la Vaţ. Ni se telegrafiază din Olteniţa că azi noapte, la orele 11, s’a aprins gardul digului din spre ^Dunăre, arzînd ca vre-o 70 metri lungime. Se crede că focul a provenit din ţigara unul trecător, aruncată în nişte băligar de pe lingă gard. Parchetul a fost avizat. D. Aurel Popovicî va începe, săptâm ina viitoare, o serie de re-velaţium asupra situaţiunil. In urma răspunsurilor date erl, in Cameră, de d-nil Sturdza şi Stolojan, în chestiunea expulsări Macedonenilor, dd. F. Apostolescu şi D. ChristovicI, au adresat Dreptăţel următoarea scrisoare: Domnule Director. Sub-semnaţii rominî macedoneni şi membri ai Eforiei şcoalelor romîne din Bitolia, am aflat cu tnîhnire că d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, ne-a prezintat înaintea Camerei, ca pe nişte agitatori în contra intereselor romineştl din Macedonia, iar d. ministru de interne ne-a tratat de vagabonzi sau şarlatani,™ afirmînd că noi am fi convenit cu poliţia ca să plecăm din ţară, dacă ni se va da suma de 2000 lei. Protestăm în faţa opiniei publice contra acestor aserţiuni neadevărate. Noi am venit cu mijloacele noastre în Ro-minia pentru a arăta guvernului situaţia critică a şcoalelor romîne de la noi şi a cere plata profesorilor şi rambursarea cheltuelilor făcute de Eforie cu întreţinerea şcoalelor pînă astă-zl şi cu plata chiriilor localurilor de şcoală. D. ministru de culte, căruia am expus situaţia, s’a putut convinge că noi n’am venit a face vr’o agitaţie şi nu ne-a făcut măcar cea mai mică observaţie de acest fel. E trist pentru noi, cari ne-am sacrificat pentru interesele compatrioţilor noştri, să ne vedem ast-fel acuzaţi în public de guvernul romîn. Şi pentru demnitatea noastră, a compatrioţilor şi colegilor noştri, ne credem datori a face această protestare. Primiţi, etc Dr. P. Christovici Filip Apostoleseu BIDGETUL Echilibrul budgetar. — Chelluelile.— Undget de dezorganizare.—Veniturile, Echilibrul budgetar Eri s’a împărţit deputaţilor budgetul general al statului pe anul 1896-97. Budgetul se echilibrează cu 209,677,000 lei la venituri şi tot atit la clieUueli. El e dar redus cu 123,000 lei faţă de budgetul anului trecut. Cbeltuelile Se prevăd sporuri la trei budgete şi anume la datoria publică 2,501,874 lei, la Ministerul de rezbel 1,997,422 şi la Ministerul cultelor 314,634 lei. Reducerea cea mai însemnată s’a făcut la Ministerul de interne şi anume s’au scăzut 3,033,312. La Ministerul de finanţe economia e de 1,166,140, la lucrările publice de 726,730. Hudgct de dezorganizare Echilibrarea budgetului nu s’a putut face de cit desorganizindu-se unele servicii. Populaţia rurală se vede lipsită de ori-Ce autoritate şi de ori-ce pază. Sub-prefecţii s’au redus aşa că au circumscripţii imposibile de străbătut, vagabonzii şi tilharii se vor bucura de desfiinţarea jandarmeriei. In fine reducerea judecătoriilor de ocoale lipseşte populaţia rurală de o justiţie grabnică şi apropiată de justiţiabili. Dar reducerile au mers pînă la meschinării. Să desfiinţează pentru economii consulatul romîn de la Bitolia; să desfiinţează serviciul general al statisticei, să suprimă şcoala de finanţe, etc. Veniturile Graţie angajamentelor de reduceri de imposite luate de liberali, ei nu pot echilibra un budget chiar ciuntii, cum este acela al cheltuelilor, de cît cu tot soiul de expediere. Mai întîiu trebue să spunem că deşi liberalii au făgăduit desfiinţarea dării chemată căi de comunicaţie, totuşi el menţin acest imposit în budgetul anului 1896 — 97. El e trecut cu suma de 5.600.000 lei, adică cu un spor de 200.000 lei peste prevederile anului trecut. Dar iată şi expedientele la cari a recurs guvernul pentru a echilibra budgetul. Numerariul disponibil al casei de amortisare care să alimentează din venitul vînzării moşiilor statului, este trecut ca venit în budgetul ordinar cu suma de 3.600.000 lei. Asemenea expediente se află în mare număr în acest budget, care în asemenea condiţiunl numai echilibrat nu este. Acest budget este o mostră de nepre-vedere şi de incapacitate şi )ie reservăm să revenim pe larg asupra Iul. PETRE TH.SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23. nUCUBEŞTi www.dacoromanica.ro CUTIA CU SCRISORI Domnule Emil Casimir, Lt.-Colonal demlslonar Mul mulţi prieteni mi-aă comunicat că In zilele trecute, D-ta al inventat şi colportat prin Camera Deputaţilor diferite insi-nuaţiunl calomnioase la adresa mea. Nu voift să le relevez, căci zise de D-ta, a căruia condiţiuue morală şi materială lasă mult de dorit; aceste insinuaţiunl dovedesc scopul Îndoielnic care ll ţinteşti, mal cu seamă fiind din nefericire rudă din partea familie! soţiei mele, m’ar constrln-ge a-ţ! spune nişte adevăruri cari ar crea numeiul Casimir o reputaţie echivocă, Insă, numai din causu d-tale. Pentru astă-zl nu’ml rămlne de cit a’ţl comunica dictonul italian care zice : Fachiri desideri, Fachiri sarai. Dacă Iţi rămlne puţină demnitate şi că nu mal eşti poltron, după cum lumea a putut constata că al fost cu ocazia rezbelului de la 1877, atunci vel şti ce lţl rămlne a face pentru a te reabilita. Adresa mea o cunoşti. 31. II. Vcronn Ilerţa, Februarie 1896 Epitropia Aşezămintelor Brăncoveneştî din Itiicurcijtî (Spitalul Brăncovenesc şi Biserica. Domniţa Bălaşa) Face cunoscut că. ln ziua de 14 Martie a. c. la ora 11 dimineaţa va ţine licitaţie publică orală In cancelaria administraţiei din Calea Rahovel No. 3, pentru arendarea moşiei Cervenia din judeţul Teleorman, plasa Marginea, comuna Cervenia, pe un period de şase ani Incepînd de la 23 A-prilie 1897, pînă la 23 Aprilie 1903. Condiţiile' şi ori-ce informaţii se pot lua de la Cancelarie ln toate zilele de lucru de Ia ora 9—12 dim. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie provisorie de iei 57.000 (două-zecl si şapte de mii) ln numerar sau efecte publice. No. 94. Bucureşti, 1896, Iaarinue 29. I>r. T. Ifcevici Vindecă printr’un procedeti special, maladiile de femei precum şi cele sifilice Intr'un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculainentul) vindecă radical in 8—9 zile. ConsultaţiunI' ile la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Caro!, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). 4 — PENTRU SĂRACI GRATIS — 73-10 Casa de Sănătate Institut din noă reorganisat BUCUREŞTI 51,— Strada Teilor— 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tululor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşîe in institut. Dişcreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ee medic saă specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiuul în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice do la 10—Î2 p. m. Direcţiuuea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. A T I S întreprindere Barometrică sistem perfecţionat. Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Ţram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru eurăţiul hasna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 87 * 20-1 VIZITAŢI MENAGERIA Şl MUZEUL ISTORIC ŞI ANATOMIC K LUI EDITĂRI» KRA1IÎT PE BULEVARD, lingă Imprimeria Statului Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigrn regal, două familii de lei frumoşi, leul „Sultan* şi leoaica _Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz*, o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul saă clinele sburător, etc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului in toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către cel mai roii urnit «lrosor de animale din Europa. Domnul CHAULES SCOTTI. Curăţenia absolută ce se păstrează in mena-gerie, face să nu se simtă cel mal mic miros neplăcut. 88 39-1 DE Bijuterie Horologerie şi Orfevrerie Cir. €. iicwhiu 30, Calea Victorie. 30. (vis-a-vi» de Prefectura Poliţiei Capitalei) are onoare a anunţa pe onor. sa clientelă că a sosit de l-iu Martie multe şi şi frumoase noutăţi de mXrţişoaiie cu diferite surprise, lucrate ln aur şi pietre fine, BW f*r e furi pietre fine, argint cu email, etc. ■I mi o *1 v r a t e CASĂ FONDATĂ IN 1880 2 Medalii ________Succes de 16 ani AU BON JARD1NIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagore AUGUSTE CLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, BucurescI Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere CONSTANTIN SIMIONESCU Student în Medicină avenue d. Orleans 12 Paris ConsultaţiunI cu celebrităţile Medicale şi cu specialişti de la Facultatea de Medicină din Paris. ConsultaţiunI şi prin corespondenţe M I Sg IMS IgJ £ * * 1S1 Ies Vi * CASE ile EEBl EXGEEXE sr C H U B B Furnisor al M. S. Reginei şi al BăneeI Angliei 10________________________20—14 Mihail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT 36 AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida BIUROU rr ECHIVIC — pentru constriicţiuiu de ori-ce stabilimente industriale — JUIilUS LOEFFliER Inginer mecanic şi Constructor do mori Reprezentant general al lubricelor: Ganz A Comp., Budapesta, îl. WolfT, Magdeburg, Waltber & Comp., Kolonia, A. Knoeveuagel, Hanovera, 3&rompach-Ilernad, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî de mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-clianice, instalaţimiî de lumină electrică, motoaro etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase etc. 21 78-7 MAX LICHTEND0RF «LA PAJ EltA AMERICANA» Grand hotel Bulevard BVCURKNCI Cei mai însemnat magazin de arme din ţara Mare asortiment de arme de vinătoare de tot felul, de la 60 pînă la 1000 Iei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vînat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent Ilammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vi* nat, PiinII de salon de la ÎS pînă la 100 lei bucata. Pistoale de tir si duel. Carabine de apărare şi de vîuat cu repetiţie, Winchester, C’olt şi .Marii 11. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem iu inare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley> şi austriaca «Sellier palat de Justiţie şi de Cameră. ^ OMNIBUS LA GARA * —---------s 50 bani cursa până la Hotel cq ^ Birt, cafend, grădină, grajd, carte spaţioasă. $5îmn 12—7 Hemoroide Hemoroidele se vindecă cu pilulele .şi cu poinada (alifia) doctorului Lebel An-dre dela Paris: 4, str. de l’Echquier. 4. Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco în schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit în Romînia, la toate farmaciile si droghnriile principale. ’ 20 12—7 TINCTURA INSTANTANEE ]>r i g 111 rr 1 jsjl Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 Grile Freres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 0. — Paris. Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale. " 20-24 OŢEL M A TIJE II SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE CAUT compus patent CONGREAVE m:«:A 1 Kinii. şi mkniAkgtbii, 6* __________Jf şi a mai multor autorităţi din ţară Acest oţet a fosl Încercat în arsenalul flolilel din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Engbteră, a căror cerlificale le posedăm. Detalinri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—59) I. 1> I M O V I C I A C-ie Bucureşti, slr. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 I MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI I) IC MAŞINI TIP0-LIT0GRAFICE ALBERT & CP FRANKENTHAL m&siMSSm Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este (lestul a spune că pînă acum un număr de 46 maşini din fabricaţiuriea noastră funcţionează în diferite Tipogrefil din oraşele liomîniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru ort-ce comande şi de anlte materiale grafice a se adresa la reprezentantul nostru general în Romînia, 28 JONEF M IUVAHZ «V C™ (Bucureşti), pr Deposit de tot felul de cernele l,ito-Tjpografice -m ! Vi 11 De§ile§ Cordial Regenerator COMPOZIŢIE HlîIAIXA COCA K O L A CACAO Fosfat de calciu Soluţie Iodo-Tonieă Excipient special D6siles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftisle, Convules-eenţe (mal ales la femei în vremea critică a vieţel), Slăbiciunea inuscliiu-laica sad nmoasii pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematură: sperma-tarea; boalele mărimcî Spinare!: Uiabefa : afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum si la boale pricinuite de viţiarea singellii ca : I*o-«iagra. Iteuinatisniul. ltaeliitis-11111I. Aeeblentele serolîiloase, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Preful flaconului : 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. 24 (40-19 SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL.-Bucuresci Calea Moşilor 59, vis-a-vis do Hotel Londra „LA TREI BRAZI” primeşte ort-ce T’jre IJINJ >< Î>B* I Ifi atîl de Mă rfu ri I Comerciale de la GARĂ Ja domiciliu şi vice-versa, cît şi Obiect e d e g r e u t s» i e precum: Cazane, Maşini, ele. prin camioane po arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SERVICIUL PROMPT. (25-3) i Tipografia EPOCA e în măsură să execute ori-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în ari-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmof'mîntare, etc., etc. Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţa. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsnră de a face faţă ori-căror exigenţe. Eiefjunţă, acurateţa, promptituntne, eftinâtale, — aceasta va fi deviza nouei tipografii. Bucurescl.- Tipografia «Epoca».—Stsada Clementei, No. 3. www.dacoromamca.ro