SERIA II.—ANUL II, No. 88. Ediţia a treia JOUJ, 22 FEBRUARIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI AISONTAM K.\TELE încep la l şi 15 alo fle-carellimî şi se plătesc tot-d'n-muv înainte In Mucnreifli la Casa Administraţiei Iu judeţe şi xtreinălate prin mandate poştale Un an în ţar# 30 lei; în streiufttute 50 lei Stse luni ... 15 » » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinălale 30 bani MANUSCRISELE N(J SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI A>r.\(nun,F. In Bucureşti şi judeţe se {trimese numai la Administraţie Iu slreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Auunciurl la pag. IV..0.30 b. linia » » » III........2.— lei * » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul ITn număr veehifi 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ Ca şef al opozitului! liberale, d. Dumitru Slurdza a exploatat cauza Romî-nilor din Transilvania şi Ungaria, um-plind ţara cu ţipetele sale desperate. Chestiunea fraţilor noştri iera atunci de primul ordin, primind pe toate cele-1-alte. Programul naţional romîn de la 18S1 trebuia realizat numai de cit, căci alt-fel nu numai Romînil de subt coroana S-tulul Ştefan ieraft in primejdie de desfiinţare, ci şi Regatul Romîniel şi întregul neam rominesc. Guvernul conservator trebuia subt pedeapsa de trădare naţională, să ceară guvernului unguresc satisfacerea tuturor punctelor din programul naţional, căci aşa «o cereau interesele vitale ale Romîniel». Cînd guvernul conservator a răspuns d-IuT Sturdza că nu poate încerca sam-sarlicul cerut de d-sa, căci s’ar espune la Un răspuns după care Statului romîn nu i-ar rămînea altceva de cit să tragă sabia şi aceasta n’o putea face, atunci şeful partidului liberal a strigat miniştrilor conservatori că sunt nişte nemernici. Cînd unul din miniştrii guvernului trecut a spus, în cursul discuţi unii provocate de d. Sturdza la Senat, că printre cererile rominilor din Transilvania şi Ungaria ar putea fi şi unele nelegitime, d. Sturdza a strigat că guvernul conservator trădează interesele romînis-mulul şi că trebuie alungat. Astăzi nu mal sunt conservatorii la putere. Astăzi, d. Dimitrie Sturdza are tot ce-I trebuie pentru a face ceea ce «trădătorii» şi «nemernicii» conservatori n’au făcut: să intervie adică la Pesta şi să silească pe guvernul unguresc a satisface cererile Rominilor din programul de Ia 1881, fără de cari Romîuismul întreg e în primejdie de pieire. Ce se întîmplă însă? Se întîmplă că aprigul şi intransigentul naţionalist de altă dată intervine •Hi adevărat în chestiunea Rominilor de dincolo, dar nu în interesul acestora, ci în al maghiarilor—face adică tocmai contrariu de ceea ce, în numele Romî-nismulul, cerea de la guvernul conservator. Cititorii găsesc mal la vale o rela-ţiune mal amănunţită a acţiune! începute de D. Sturdza şi instrumentele sale. Relevăm aci că toate punctele programului naţional surd jertfite, cu o simplă făgăduială foarte vagă că, (lupă ce vor renunţa Romînil la program şi vor intra fără condiţii în parlament, se vor introduce in legea electorală oare-cari modificări, cerute de alt-fel de toate partidele din Ungaria. Toate ccle-Valte cereri ale Rominilor din Transilvania şi Ungaria sunt nelegitime, deci, după d. Sturdza, de vreme ce d-sa vrea să-’i facă pe Romtni a renunţa le ele. Jertfirea tutulor cererilor romîneşti nu mai înseamnă aslă-sl, prin urmare, pieirea neamului romîn. întrebăm acum: Dacă era vorba să se ajungă aci, a-tuncl pentru ce s’a făcut atîta agitaţie, pentru ce s’a ameţit ţara, pentru ce a fost insultat guvernul trecut, pentru ce s’au deşteptat speranţe înşelătoare in inima Rominilor de dincolo? De sigur că, în istoria noastră contimporană, nu se poale găsi un alt exemplu de atîta şarlatanie politică şi de atîta nemernicie. N’a fost încă om politic care să facă atîta răă cit a făcut şi face d. Dumitru Sturdza. Pe Romînil de dincolo i-a zăpăcit, i-a dezbinat. Pe Romînil din ţară i’a dezgustat şi i-a amărît. Duşmanilor noştri le-a dat prilejul să rîdă de noi şi să ne desconsidere. Iată isprăvile acestui ordinar vînător de putere, care pentru a-şl legitima po-ziţiunea de şef al unul partid politic, nu s’a sfiit să să joace în chipul cel mal mizerabil cu cele mal Înalte inte- rese a milioane de Romîul şi cu grelele jertfe făcute de dinşil. Neapărat, Dumitru Sturdza e aslă-zl mort moralmente, nu mal poate fi un singur Romîn care să mal aibă cea mal mică consideraţiune pentru acest şarlatan de cea mal periculoasă speţă. Dar atît n’ajunge. Ţara şi Romînismul nu cîştigă nimic din ruşinarea acestui om, căci, cită vreme va fi prim-mi nistru, ruşinea lui se răsfrînge şi asupra lor. Dumitru Sturdza trebue să se dea la o parte. înlăturarea lui e o datorie naţională, Nu cerem ca partidul liberal să părăsească puterea, de si e întru cît-va vinovat că n’a pus la vreme frîft nemernicului săti şef. Dar Sturdza nu mal poate fi prim-ministru şi ministru de externe. lae eîrma orl-care din liberalii necoin-promişl, cari n’atl tripotat în chestia naţională. Vie Stătescu, ori altul, nouă ne ie indiferent, dar Dumitru Sturdza să se dea îu lături, dacă partidul liberal nu ţine cu orl-ce preţ să compromită iremediabil vaza ţării şi interesele Romî-nismulul. Şi înlăturarea să se facă imediat. Revendicările legitime ale Ro-mînilor după d. Dum. Sturdza Acum cînd d. Dumitru Sturdza negociază la l’esta pentru împăcarea Rominilor pe baza linei singure concesiuni, reforma legel electorale, credem interesant a pune subt o-chil publicului următorul pasaj din discursul rostit de acelaşi d. Sturdza în şedinţa Senatului de la 27 No-embre 1898, în care d-sa arată ca legitime următoarele revendicări ale Rominilor de peste munţi. Se va vedea ce enormă deosebire e între atunci şi astăzi. D. Sturdza spunea la 1898: Care e esenţa, care e sucul tutulor cerinţelor Rominilor din Ungaria ? Cerinţele lor să concentrează în puţinele şi simplele cuvinte : aplicarea sinceră şi leală a unei legi existente fundamentale a regatului Ungariei, a lege! naţionalităţilor, astă-zî silnic calcată în picioare în privinţa Rominilor. Respectarea legel naţionalităţilor trage după sine egala îndreptăţire a Romîni-lor cu concetăţenii lor maghiari. De aceia e drept şi echitabil că Ro-mînii din Ungaria cer încetarea tutulor legilor excepţionale. In Ungaria există o lege electorală în Transilvania altă lege electorală. In Ungaria există e lege de presă, in Transilvania alta. Aceasta este o absurditate, o nedreptate. Romînil din Ungaria mal zic : dacă maghiarii vor să facă grădini de copil, în cari copii de 3 şi 4 ani ai maghiarilor să înveţe să vorbească bine limba maghiară, să le facă; dar să nu să răpească părinţilor romtni copii de 3 şi 4 ani, ca să-î silească să uite limba lor maternă şi să adopteze limba maghiară. Aceasta e o barbarie asiatică, nedemnă de un popor european. E drept ca să înceteze. Oare, mai departe, romînil din Ungaria nu sunt în drept să ceară ca persecuţiile să înceteze în contra Romî-nilor ? Vine în fine cererea: respectul individualităţii bisericii şi a şcoalol romîne... Eu cred că dacă maghiarii s'ar decide a respecta cu sinceritate legea naţionalităţilor, a desfiinţa legile excepţionale din timpul absolutismului, a să respecta pe sine-şt respectînd pe altul, a-tunel Romînil s’ar mulţumi... Nemernicia d-lul Dim. Sturdza (kmspiritţiilc «l-luî I>. .StnnDii.-Coii* f»;rîiipi ile Ia Kinnia. — BanciietiiI lui Lucaciiî. — Itiipluru de Ia Sibiu. — Ultimul plan. — Intriga plesneşte.—Cornii-ţinnile iutpăeiuireî. ’ Declaraţia «ie ruptură a «l-luî Aurei l’opovicî. Acest titla îl împrumutăm din-tr’un discurs cd d-lul Dim. Sturza. Actualul preşedinte al consiliului a tratat acum doui ani pe conservatori de nemernici. Ţara va judeca în ce parte e nemernicia. (JoiiNţiiratiile «l-luî Dim. Nturdza Pe lingă acţiunea făţişă ce exercita d. Dim. Sturdza pe cînd era în opoziţie pe tema ceşti unii naţionale, şeful partidului liberal mai avea şi o acţiune ocultă. Angajamentele cele mai formale să luaseră de către şeful partidului liberal faţă cu cei trei exilaţi ce să aflau în Bucureşti şi pe baza unei convenţiuî formale toţi lucrau la un loc în contra Ungurilor, iar d. Sturdza să folosea de această acţiune pentru a o îndrepta in contra guvernului conservator. Să ţineau conciliabule secrete între conspiratori, cari erau : Dini. Sturdza, Gogu Gantacuzmo, Eugen Brote, G. Balade, Delavran-cea, Aurel Popovici şi Bianu. In aceste consfătuiri să punea la cale toată agitaţiunea în ces-tiunea naţională. Sturdza făgăduia că nu va veni la putere fără a îndeplini toate punctele din programul naţional. El cerea în schimb ca agitaţiunea să fie cit maî violentă şi să fie îndreptată în contra conservatorilor, pe cari îi trata de trădători. El ţinea în mină toate fixele agitaţiunilor din Ungaria şi supra-veghia de aproape pe toţi f runtaşii romîni, cari nu aveau dreptul să aibă cel. maî mic contact cu vre-un membru din partidul conservator. Fiind-că o dată părintele Lu-caci stătuse la masă la d. C. A-rion, d. Sturdza s’a exprimat astfel pe socoteala lui, în comitetul secret: „Popa acesta e un mişel". Toată campania de comploturi şi de agitaţiuni a fost condusă ast-fel de D. Sturdza şi ded. Brote, care stetea în casă la D. Sturdza unde îşi lua dejunurile şi primurile, pînă la venirea liberalilor la putere. Conferinţa «le la Sinaia După ce au venit liberalii la putere, Romînii transilvăneni cari făceau parte din comitetul secret au aşteptat împlinirea făgăduiele-lor date de şeful partidului liberal. Se hotărî dar a se ţine un fel de conferinţă la- Sinaia, conferinţă la care trebuiau să participe delegaţi din Transilvania şi în care d. Brote să facă declaraţiuni în numele d-luî D. Sturdza. Conferinţa, avu loc. Alai mulţi romîni,—în genere de puţină însemnătate—sosiră pe la începutul ternei la Sinaia. D. Brote rosti un discurs care produse o profundă descurajare între Romîni. In loc d'a aduce cea maî mică făgăduială, d. Brote zise în substanţă: «/olt Brătianu a fost, fără in-«doială, cel mai mare patriot al “ţârei. Ion Brătianu ne mai fiind, «cel mai marc patriot nu poate fi *de cit urmaşul lui, d. Dim. Stur- «pul romîniznmlm şi lui să-i în «credinţaţî soarta cestiunei naţio-«nale, de care se va ocupa prin «mine, care sunt reprezentantul lui». Apoi d. Brote se retrase într’o cameră vecină, unde primi rînd pe rînd pe delegaţii din toate judeţele din Ardeal. Aşa se strigau : Munţii Apuseni! şi doui preoţi intrau şi aci să declara de d. Brote delegaţilor că doctorul Batiu trebuie isgonit din comitetul naţional. Danciictul lui Liicaciu Romîniî se despărţiră. Cei de dincolo se întoarseră la eî şi dd. Brote, Popovici şi Albim veniră în Bucureşti. Afară de d. Brote, toţi erau des iluzionaţi. Totuşi ei aşteptau cu resemnare să vadă de va face d. Sturdza macar o mică parte din cile făgăduise. Diferite simptome începură să se producă, cari convingeau din ce în ce mai mult pe Romîni că d. Sturdza ’şi va calea toate angajamentele. Să cităm un incident între multe alte. Părintele Lucacî sosind în Bucureşti, contele Thurn, secretarul legaţi unei Austro-Ungare, care era însărcinat de afaceri în lipsa contelui Velsersheimb, ceru d-lul D. Sturda ca să facă, dacă poate, ca părintele Lucaciu să rostească la banchet un discurs mal puţin violent. D. Sturdza însă oferi să facă mai mult. Voi împedica ca să se ţie chiar banchetul şi să se rostească orî-ce fel de discurs. Ruptura «le îa Sibiu Părintele Lucaciu, care se învoise deja a nu mal ţine banchetul, plecă la Sibiii cu însărcinarea de a zădărnici acţiunea doctorului Raţiu, avînd făgăduială că d. Sturdza va face el mai mult de cît orî-cine pentru cestîunea naţională. Se ştie şi nu mai revenim dar asupra acestor incidente—cele în-tîmplate la, «Tribuna* precum şi lupta şi ruptura cari s’au produs în comitetul naţional. D. Sturdza credea că va avea majoritatea în comitetul de la Sibiu şi că ast-fel va face ca Romîniî să se supue hotărîreî sale, şi d’a ’năduşi mişcarea naţională. Ultimul plan Ne reuşind să aibă majoritatea, d. Sturdza se hotărî a distruge comitetul naţional, a crea o mişcare în Transilvania în contra doctorului Raţiu, a împiedica orice ajutor bănesc din partea Ligeî şi de a crea un ziar în Braşov care să atace «Tribuna». El intră în negocieri cu baronul Banffg pentru ca el să zdrobească mişcarea comitetului naţional. Am spus că preşedintele consiliului de miniştri din Ungaria a declarat unor Romîni, „că dacă nu se vor supune, vor 11 nimiciţi de d. Sturdza". Pentru această nouă acţiune, trebuia însă ca d. Sturdza să aibă ajutorul cîtor-va romîni şi nici chiar exilaţii şi cei ce urmaseră pe d. Sturdza în lupta în contra doctorului Raţiu, nu vroiau să mai facă nimic, dacă nu li se spunea verde care e ţinta acestei noul mişcări. Atunci d. Sturdza îşi dete planurile pe faţă. Intriga plesneşte D. Brote comunică intenţiunile d-luî Sturdza unor Romîni din Transilvania, iar exilaţilor el le făcu comunicarea, Duminică 11 Februarie. D. Brote ceru exilaţilor să întemeieze un ziar oportunist în Transilvania, care nu va maî susţine programul partidului naţional, ci va fi un ziar guvernamental unguresc. «Să îndulcim tonul, să încetăm lupta, zicea d. Brote, şi atunci vom culege fructele negocierilor ce să urmează între d. Sturdza şi baronul Banffg». ('unditimiile împăciuirii Iată condiţiunile de împăciuire ale Ungurilor ce vrea d. Sturdza să impue Rominilor: Romîniî vor renunţa la programul naţional şi vor participa fără conaiţiuni la mileniul ce se va celebra astă-vară la Pesta. Romîniî vor renunţa la pasivitate şi vor intra, la alegerile viitoare, în parlament, ca partid guvernamental. După alegeri guvernul maghiar va introduce oare-cari modificări în legea electorală. Declaraţia «le ruptură a «l-luî Aurel Popovici Faţă de aceste declaraţiuni, maî mulţi dintre fruntaşii Romîni cari au urmat pînă aci pe d. Sturdza vor rupe cu politica d-sale. Deja d. Aurel Popovici, unul din cei trei exilaţi, a rupt’o prin o scrisoare ce a adresat d-lui Eugen Brote, prin care declară acestui că încetează d’aci înainte orî-ce relaţiunî cu dînsul. D. Aurel Popovici, care a fost în curentul tutulor acţiunilor d-lui Sturdza, va face revelaţi uni senzaţionale cu privire la cele petrecute de doui ani încoace, cu privire la cestiunea naţională. ARTA NATURALISTA Un confrate susţinea mal deunăzi în Dreptatea că operile Iul Emile Zola sunt un fel de Iliadă şi Odissee ale societăţel moderne. Cu alte cuvinte, in Istoria unei familii sub al doilea imperiu, găsim o oglindă fidelă a moravurilor contimporane. Părerea aceasta mi se pare greşită. După modesta mea opiniune Zola nu a studiat de ctt partea putredă, bolnavă, a societăţel noastre, prin urmare viguroasele sale romane nu prezintă pentru istoric alt interes de cît acela pe care l-ar avea paginele u-nor tratate de Patologie. in adevăr, ce sunt Les Rougon-Mac-quarts alt-ceva, de cît nişte detracaţi, oameni cu sistemul nervos anormal, cari transmit progeniturel lor maniile şi beteşugurile de cari erail atinşi ? Oare Nana, curtizana desfrlnală, ori nenorociţii eroi din La Terre, pot fi luaţi ca punct de reper pentru a judeca societatea noastră? Fireşte că nu. * * * Intr’un volum apărut de curîud: Les Pa■ radoxes psichologiques, Max Nordau merge şi mal departe. El nu condamnă arta naturalistă, ci pur şi simplu pretinde că nici nu există. Pentru ca o operă să oglindească în a-devăr societatea îu mijlocul căreia se produce, ar treimi—susţine Nordau—ca autorul el să cunoască cu de-amănuntnl viaţa noastră de toate zilele, să pătrundă In cutele el cele mal intime, cele mal profunde. In realitate, însă, ce se întîmplă ? Romancierul în majoritatea cazurilor tră-eşte la oraş, într’un cerc foarte restrîns, sad izolat cu desăvîrşire de semenii săi. El nu cunoaşte viaţa socială prin sine însuşi, ci numai din auzite, ori din citit şi se ştie cum se falşifică evenimentele trecînd prin priznie pe cari interesul, ura sati alte patimi le deformează! Afară de asta, romancierii de talent sunt recrutaţi din pătura acelora a căror închipuire ia o desvoltare maladivă şi covîrşeşte toate cele-l'nlle facultăţi intelectuale. E firesc deci ca el să nu producă de cit literatură de imaginaţie, scene şi tipuri cari n’afi avut nici o dată o existenţă reală. *** Pretinsele «documente umane» ale lui Zola, după Max Nordau, sunt ,o colosală 2 EPOCA farsă, e etichctA care nu se potriveşte de loc cu felul mărfel pe care este lipită. In sprijinul acestei teorii, autorul Degenerescentei povesteşte o anecdotă care are o ciudată asemănare cu o Intlmplare de la noi foarte recentă şi de care aii vorbit toate ziarele. Sper că cititorii nu se vor plictisi de voi reproduce-o Întocmai cum o povesteşte Nordaii: «Nâdăjduesd că nimeni nu 'ml va obiecta «naturalismul», pe care ciţl-va literaţi de «astăzi 11 daţi ca o descoperire a lor cu «totul nouă. Ştiă bine că unii pretind că «nu descria de cit viaţa adevărată şi că «lucrează după* «documente umane», adică «după fapte observate. Astă-I o şarlatanie «grosolană, o curată Înşelăciune. Scriitorii «cari speculează naturalismul fac aidoma «ca un fotograf ordinar pe care Pam văzut «odată într’un orăşel. Acesta poseda o vastă «colecţie de fotografii vechi pe cari le cum-«parase cu preţuri eftine de la o licitaţie «din Francfort. Ori de clte-orl o persona-«litate oare-eare, era Împinsă de tmpreju-«rărl In primul plan al interesului zilei, el «căuta In imensul săfi deposit un cap co-«respunzlnd la ideea pe care el ’şl-o făcea «asupra nouel celebrităţi la modă şi o punea «în vlnzare ca portretul celebrităţel cu pricina. «Astfel el vlndu In 1878 un Disraeli cu nasul «nl formă de castravete alcoolic, şi peste pa-«tru ani un Gambetta cu o venerabilă barbă «de profet şi cu capul vîrlt într’un fel de «şapcă. El nu renunţă la meseria asta, de-«clt după ce a expus, sub numele lui Gar-«field, fotografia unul om care-’l era necu-«noscut, dar în care toţi contribuabilii oră-«şelttlul recunoscură pe răposatul lor per-«ceptor!» * * * După clte aţi văzut, arta naturalistă e maltratată urtt de tot. Are ori nu dreptate deplină Nordaă ? Vom răspunde la chestiunea asta, după ce vom examina mal în LII toate teoriile lui relative la arta pseudo-realistă şi «literatura de ficţiune». JfcWj. ------ —mlin TLliwi -------------------- „EPOCA" LA IAŞI (Corespondentă specială) Iaşi, 20 Februare. I llinin lucrare a inginerului Seuiiră După cum cititorii Epoccl ştiu |deja, ultima lucrare a inginerului Negură, de cu-rlnd reintegrat In postul săii la circumscripţia Iaşi, este o foaie volantă imprimată, adresată ministrului de instrucţie, ca felicitare pentru proiectul său de lege. 1). Poni este Îndemnat să persiste pe calea pe care a apucat, să nu se teamă de jidani, de *rasa aceasta care stoarce naţiunea romînă mai răii de cum oceanul sfîşie pămţntul!! şi ţipă mai rău de cit o-ceanul, pe care el exploatează jidanul rătăcitor şi pe cari îl înspăimîntă cu ţipetele sale prefăcute, pipete care nu iese din inima lor, — căci nu o au, — dar din sîn-gele naţiunilor ce curge de sub a sale ghiare şi plics otrăvitor» !! D. Poni trebue să meargă pe valul gloriei, ca Astarte din mare născut, şi să fie cu a sale mini puternice, ce sunt mânele naţiunei romînei, torfa luminci. La picioarele calului ministrului, un alt Sf. Gheorghe, se vor svlrcoli liftele cu a lor presă şi Întruniri, cele trei rase sau partide cozmo-poliţe născute din miasmele pestilenţiale jidoveşti a laşului, adică: junimiştii, radicalii şi socialiştii, cari alături cu jidanii distrug naţiunea romînă. Probabil că această ultimă compoziţie a determinat pe ministrul lucrărilor publice să numească pe marele patriot Ion bancherul, în postul de iugiuer la circumscripţia Iaşi. Pentru ca să felicităm pe d. C. Stoicescu, aşteptăm ca să numească Într’un post identic şi pe celebrul Moralescu-Alexescu, predecesorul inginerului Negură în antisemitism şi aberaţiunl patogene. Ar fi singurul cu care noul inginer s’ar putea înţelege, In biuroul din strada Buzdugan. Judiciare Mline 21 Februarie, se Începe la curtea de apel, procesul epitropiel s-tulul Spiridon, cu d-nil Ilolban şi Maximescu. Se ştie că ambii aă fost condamnaţi la Închisoare de tribunal. împricinaţii se pre-sintă In apel şi se speră că procesul, care se judecă din 1893, va obţinea de astă dată un rcsultnt definitiv. D. Holbau este asistat de d. avocat Bădăran. Diverse — Fraţii Şaraga, cunoscuţii librari din localitate, aă fost proclamaţi membri ordinari al socielăţel numismatice din Viena, In şedinţa din 20 Noembrie anul trecut. — La 28 Febrarie va avea loc represen-taţia teatrală dată In beneficiul simpaticului şi talentatului artist St. Dragomir şi a d-nel Sofia Vasilescu. D-na Aristiţa Romanescu, societară a Teatrului Naţional din Bucureşti, va da concursul săii. Se vor juca piesele Steaua, traducere In versuri după Richepin şi Gill de Radu 1). Rosetti şi Strigoii, dramă de Hcnric Ibsen, tradusă de beneficiant. Biletele se află de vlnzare la librăria T. Maximoviel. — Astăzi parchetul a dat rechizitoriul In afacerea d-nel R. Ghibănescu. D-sa a fost trimisă Înaintea tribunalului corecţ.ional pentru loviri simple. — La deschiderea noului teatru, Primăria va Înfiinţa un post de director al teatrului naţional. Se crede că titular al noului post va fi numit d. Gabrielescu, profesor la conservator. — A apărut volumul I din Istoria Roml-nilor de A, D. Xenopol In ediţia Şaraga a 1 lefi volumul. Acest volum coprinde istoria Daciei plnă la anul 270 după Christos. — Agenţia teatrală din Iaşi a anunţaţ apropiata sosire a d-rel Van Zandt, celebra cântăreaţă parisiană. dapricio ECOURI Societatea Studenţilor Universitari «Solidaritatea» din Iaşi, a hotărît a da un bal în seara de 24 Februarie a, c. In saloanele caselor Neuschotz, sub înaltul patronaj al Majestăţel Sale Regina. * * * Mal multe persoane din înalta societate bucuresceană fiind împedicate 'de a asista la primul concert al celebrei cîntăreţe Van Zandt, din cauza balului ce se dă la D-nu Senator Petre Gră-dişteanu la 24 Februarie, aă rugat să se amine concertul pentru altă zi. Din această cauză primul Concert s’a ami-nat pe Luni 26 Februarie. Persoanele ce aă reţinut locuri sunt rugate a retrage biletele plnă Vineri 23 curent căci după această dată se va dispune de toate lucrurile. SITUAŢIA IN TURCIA (Prin fir telegrafic) Londra, 20 Februarie Camera Comunelor. D. Samuel Smith propune o resoluţiuue, exprimlnd părerile de rău şi durerea ce se simte In faţa situaţi-unel populaţiunel creştine a Turciei asiatice şi speră că se vor face demensurl pentru a îmbunătăţi soarta sa. Oratorul este partisan al unei couvenţiunl cu Rusia şi Francia pentru împărţirea Turciei în Europa şi Asia. Sir Grey declară că Concertul european n’a putut să aibă resultat, din momentul ce n’a voit să Întrebuinţeze forţa. O procedare isolată a Engliterel este cu neputinţă dar trebue dat Porţii să Înţeleagă în mod clar că Englitera nu va sprijini nici o dată un sistem de guvernămlnt sub care slut cu putinţă asemenea cruzimi. D. Curzon declară că guvernul e gata să primească resoluţiunea d-lul Smith in forma sa moderată, dar că nu trebue să se pre-supue că sub numele de demersuri pentru a îmbunătăţi soarta Armenilor, o să fie vorbă de vr’o iutervenţiune a forţei armate. Guvernul va face tot ce-i va fi cu putinţă pentru a îmbunătăţi soarta armenilor, după cum a făcut-o şi plnă acum. OFOIIMATfn Hf/iţta tle dimineaţă a*JE-pocet», — cnprtnxind toate ştirile sosite pină după miezul nopţeif — se ffăseste de vinzare, in toate zilele, la 8 oref la toate chioşcurile. Pe cină guvernul francez a depus in Cameră proiectul de budget pe anul 1897-98, guvernul nostru încă n’a depus budgetul pe a-nul 1896-97. Mat dovadă de dispreţ—de altminteri meritată—pentru parlament, nici că se poate. D. Luca .lonescu, inspector administrativ, a fost numit prefect la Constanta, în locul vacant. Desorganisarea serviciilor. Budgetul ministerului cultelor şi instrucţiune! publice n’a putut fi e-chilibrat de marii financiari *de cît desfiinţîndu-se doua posturi de şefi de biuroO şi patru de sub-şefl din diviziunea cultelor. Proiectul de budget al Statului pe anul 1896-97 a fost întocmit. El va fi supus azi, MercurI, dis-cuţiunel consiliului de miniştri care se va ţine la 11 ore la Palat, sub preşidenţia M. S, Regelui. ErI s’a judecat de consiliul de revizie al corpului 2 de armată administratorul cl. II G. lonescu, din reg. 20 Teleorman, acuzat de furt de efecte militare. El a fost condamnat la 5 ani închisoare şi degradarea militară. Consiliul a osîndit de asemenea pe Iacob Westfried, care a cumpărat efectele de la administratorul Io-nescu, la 2 ani închisoare. Caporalul Fischer, sergentul Stafie şi un soldat, acuzaţi că ati înlesnit flirtul, att fost achitaţi. D. Sturdza demascat în chestia naţională *Ziua> publică următoarele subt titlul de mal sus : Tot ce s’a scris plnă acum despre intenţiile d-lui Sturdza în chestia naţională putea fi privit cu mai multă sau mai putină probabilitate, ca bănuială. Dar azi bănuielile se prefac în date pozitive, căci e vorba, că d. Aurel C. Popovicî a rupt relaţiile sale politice cu d. Brote, pe motivul că acesta, după multă diplomaţie, a fost silit în sfirşit, în ziua de 10 Februarie, ct-şî da arama pe fată. Atunci d. Brote a mărturisit ce plă-nueşte, anume o colosală infamie : o tragere pe sfoară a întregel generaţiunl mal tinere din Transilvania, câutînd, ca în ultimul moment şi prin surprindere s’o determine a abandona programul naţional, a scoate un ziar archi-oportunist, mai jos de cît «Viitorul» lui Gall-Miron şi Încă mal jos de cit ideile lui Mo-ciony. Şi toate acestea pentru ce ? In speranţa, că armele depuse odată, ungurii indulciţl, au să dea, după intervenţiile (!!) d-lui Sturdza o reformă a legel electorale din Transilvania!! Care va să zică se face lumină, şi o să vedem în curlnd patriotismul d-lui Sturdza pus în raza adevărului. Precum suntem informaţi, d, Aurel C. Popovicî are de gind să publice tot ce s’a petrecut de astă toamnă in coace în chestiunea naţională. Culisele, culisele să le vedem ! Trebue să se facă lumină deplină, intr’o chestie vitală pentru neamul ro-mînesc, şi care, graţie unor meschinării puse la cale de clica Brote-Ilarici şi Sturdza-Bianu e pe punctul a se tnă-moli ireparabil. Comisiunea însărcinată cu modificarea legel geandarmeriel rurale, s’a întrunit la ministerul de interne două zile consecutive, pentru a se ocupa de Această chestiune. D. A. Stolojan, ministru de interne şi d. general Budişteanu, ministru de război, att luat parte la lucrările comisiunel şi an căzut de acord asupra următoarelor modificări de introdus în legea actuală: 1) . Geandarmil comunali vor fi desfiinţaţi pentru motive de economii budgetare. 2) . Geandarmil de plăşl se vor spori proporţional cu circumscripţiile cele noul, Întocmite conform mpdificăre)l plăşilor. 3) . S’a ridicat geandarmilor dreptul de a dresa procese-verbale, lă-sîndu-se calitatea de auxiliari al parchetului numai ofiţerilor şi subofiţerilor de geandarml. 4) . Numărul ofiţerilor comandanţi de companie s’a fixas la cîte unul de fip-care judeţ. 5) . Postul de inspector general al geandarmeriel a fost suprimat. 6) . S’a menţinut dispoziţia din legea în vigoare după care geandar-rail să fie călări. Aceste modificări reduc budgetul geandarmeriel la jumătate. ITALIENII IN AFRICA (Prin fir telegrafic) JJlirî rele din Africa.—General rănit. Atacul generalului Daratieri. Părerea ziarelor Roma, 20 Fobruarie. Ziarele cred că generalul Baratierri a voit să Încerce norocul Înainte de a ceda comanda generalului Baldissera. Se crede că generalul Baratierri e rănit. Roma, 20 Februare. Regele a sosit şi a fost aclamat de mulţime, a conferit cu d. Crispi şi cu preşedintele Senatului. Ştirile din Africa aii produs o impresiune dureroasă, dar spiritul public nu este des-nădăjduit. Consiliul de miniştri a deliberat asupra situaţiunel şi va lua mline hotărîrî definitive. Clte-va manifestaţiunl neînsemnate s’aft produs aci şi în cîte-va oraşe din provincie. După ziare Regele a declarat d-lul Crispi că trebue să se presinte înaintea Camerei şi să ceară un vot care să poată conduce coroana în decisiunile sale ulterioare. Întrunire a deputaţilor marcanţi al opo-siţiel, sub preşidenţia d-lul di Rudini, ar fi decis să protesteze printr’o adresă către Rege în caşul clini nu s’ar convoca parlamentul sad dacă cabinetul şi-ar da demisia. «Riforma» declară neîntemeiată ştirea care anunţă că se va amina redeschiderea parlamentului. Generalul Denna este uşor rănit. Nu se ştie nimic de soarta generalilor Dabormida, Arimondi şi Blertone. Se zice eă generalul Baratieri a voit să surprinză pe inamic, fiind Jinformat eă şefii ŞoanI, cu o parte a trupelor lor, asistad la Încoronarea Negusulul la Axum. Roma, 20 ^Februarie Opinione desminte In mod categoric ştirea eă Abisinienil aii luat In stăpînire A- digrad, totuşi ziarul credo că această poziţie va trebui să fie deşertată. Asmara este In stare să opue o resis-tentă formidabilă. In urma ştirilor primite din Africa, Papa a amlnat Te-Deum-ul ce trebuia să se celebreze azi cu ocasia aniversării Încoronării sale. Tribuna, Fanfula şi Eeercito, declară că atacul generalului Baratieri In contra Şoa-nilor este inexplicabil. Fanfulla zice că cea mal mare parte a artileriei trebue să fi fost nelntrebuinţată safi aruncată In răpe înainte de a fi fost părăsită. Inamicul n’a urmărit frupclo italiene. Generalul Baldissera va sosi mline Ia Massauah. După Fanfulla şi Esercito, clasa din 1872, va fi chemată sub drapele. Crima din strada Carol-Davila Strada Carol-Davila a fost er! teatrul unei drame. Doui indivizi, Alecn Angelescu, măcelar şi Alecu Petre grădinar, beau Împreună în circiuma lui Ştefan Ţoni. Cheful se schimbă in ceartă, prietenia deveni vrăşmăşie şi grădinarul, mal furios, aplică măcelarului o puternică lovitură de ciomag peste cap. Alecu Angelescu scoase un cuţit de la brîu şi-l Implîntă în pîntecele Iul Petre. Clrciumarul şi cei l’alţi muştiril săriră repede să despartă pe sălbateci. Alecu Petre fu transportat imediat la spitalul Filantropia Măcelarul a fost de asemenea arestat el are o rană la cap care nu prezintă nici o gravitate. Ştiri diverse Furt. -Ieri s’a săvîrşit un furt de 8000 lei şi bijuterii In prejudiciul d-lul senator Morţun, stabilit Ia capitală. Bănuielile căzlud asupra servitoarei, ea a fost arestată imediat. Cercetările urmează. Foc.—Aseară pe la orele 11, s’aiî aprins la Buftea două şire de pae de ovăz ale locuitorului Mihalache Alecu. Incendiu.—Alaltă-seară s’a aprins tavanul localului regimentului 23 de infanterie din Călăraşi. Focul abia a putut fi stins la 3 ore dimineaţa. Au ars 75 m. p. de tavan. Pagubele sunt mici. DEP ESI (Serviciul Agenţiei Romîne) I'riiiini IIoriH Sofia, 20 Februarie. Prinţul Ferdinaml a numit pe archimandritul eparhiei Rusciuc, Monseniorul Wassily, confesor al prinţului Boris, pentru a-1 Învăţa dog-mele şi principiile bisericel ortodoxe naţionale. Cannes, 20 Februarie. Preşedintele Republicel a sosit In timpul di-mineţel şi a fost primit cu cea mal mare cordialitate. Marii duci Michail şi do Meckleuburg-Scbwe-rin şi d. Gladstone, cari luaseră loc intr’o tribună specială, atl salutat pe preşedinte la trecerea sa. S’afi făcut diferite manifestaţiunl pe tot parcursul cortegiului; mulţimea striga : Trăiască Fellx Faure ! trăiască Burgeois ! trăiască Senatul ! Preşedintele a primit pe d. Gladstone la Primărie şi s’a Întreţinut In mod cordial cu din-sul timp de vr’o două-zecl de minute. D. Felix Faure s’a îmbarcat după amiazl pentru Villefranche. Madrid, 20 Februarie. Marchisul Compillas a oferit guvernului toate steamerele şi toate deposilele de cărbuni ale companiei transatlantice. Ministrul marinei a primit Consiliul de cabinet de mline va trala această afacere. Opt steamere vor fi Înarmate Îndată şi puse sub comanda unor ofiţeri de marină. Generalul Weyler a refuzat cel 25,000 de oamonl de Întărire ce i-a oferit guvernul. Viena, 20 Februare Camera deputaţilor. In cursul discuţiunel bugetului ministerului de finanţe, d-nul Bihnsky Fără iubire i In fundul unei ocne, plecat p’un bloc de sare, Am stat un ceas de vorbă, odată, c’un ocnaş, Care ’mî spunea, săracul, în plînsete amare, Cum foamea nemiloasă ’l-a fost adus în stare, Din om cinstit şi harnic, să ’l facă ucigaş. Mi-a dat fiori de spaimă povestea asta tristă, Pe care mi-o spusese sărmanul condamnat, Şi, îngrozit de cîte pe lume mai există, Privindu-1 cu durere, sfios l’am întrebat: — Dar riai avut în lume pe nimeni să te-ajute, Nu te-ai gîndit la pata ce va ’negri pe-ai tăi? — Ba am cerut... Bogaţii au inimele mute, Ei m’au privit cu scîrbă şi rni-au strigat: Hai, du-te... Ca să ’ţî cîştigî o pîine sînt mii şi mii de căi. Ai mei? Eu n’am pe nimeni. Pe cît mî-aduc aminte, Am fost svîrlit pe stradă, căci m’am născut bastard, Nu ’mî-a surîs drept ţintă nimica înainte, Şi mama mea azi poate că face jurăminte D'un ceas,... cînd ese seara, rîzînd, pe bulevard. II. Un an apoi... Spre ziuă, căzut de oboseală, Mînjindu-mî tinereţea, dormeam într’un hotel, Alături c’o fiinţă de-o formă ideală, Ce ’şî vinde corpul tînăr şi fraged pe tocmeală, Adusă cine ştie din ce infam bordel. T-am dat bani mulţi, şi’n urmă, cînd s’a sculat sa plece, Am întrebat-o dulce de ce şi-a fost ales O meserie ’n care silită-î să’şi înece Onoarea şi vieaţa şi tot... pe interes. — Da ştiu, îmi zise dînsa, zîmbind în ironie, Vrei să mă’ntrebi anume de ce să nu trăesc Cinstită, lîngă unul cinstit, care să’mi fie Şi-amant şi soţ şi tată, şi cărui pe vecie Să’î fiu soţie bună, pe care să’l iubesc. O, am iubit odată şi ett... eram copilă, De dorul lui nebună, fugii de la părinţi, Dar m’a ’nşelat în urmă cu alta, fără milă, Şi celui care astă-zi, setos de vre-o idilă, ’Mi-ar spune că m’adora, îi spun in faţă: Minţi! www.dacoromanica.ro m Pe urmă... Intr’o morgă... înţepenit pe-o masă Zăcea un tînăr palid, cu trupu ’nvineţit, Căzuse beat grămadă, şi d’un beţiv cc-i pasă Flămîndului ce seara grăbit se duce-acasă, Acasă, unde-i bine, şi’î cald, şi’i mulţumit. Spre ziuă, cînd gardistul veni să vadă ce e Grămada negricioasă trîntită într’un şanţ, Zări lîng’un cadavru o poză de femee, Care’l privea din cadră frumoasă ca o fee...— In buzunaru-i putred nu se găsi un sfanţ.— De sigur că i-o dase vre-o fostă-a lui iubită, Căci îi scrisese Uită cu tocul tremurat; — Necunoscută scumpă, trăeşte fericită, De astă-zi înainte dorinţa ţi-e’mplinită, Uitarc-ai vrut, şi dînsul ţi-a dat-o: te-a uitat. EPOCA 3 a declarat, tn mijlocul aplniiselor adunării, rit tn chestiunea compromisului cu Ungaria, toatil lumea trebue să fie condusă numai de conside-raţiunile unităţii politice şi economico ale mo-norchiel.—Gtivernul nu ae glndeşte docil să Împace interesele Austriei şi ale Ungariei. Termintnd, ministrul a făcut apel, la încrederea tn guvern care va apăra cu energie interesele Austriei şi se va sili să isbuliască la un compromis drept. Constantinopol, 20 Februarie. Se desminte In mod formal In cercurile corn-petinte ştirea privitoare la o posiţiune specială pentru representanţil bondholderilor străini In administraţia datoriei publice otomane. Misiunea care va asista la încoronarea de la Moscova, se va compune din fostul ambasador la Paris Zia-Paşa şi din cinci demnitari. Sultanul a conferit ministrului afacerilor străine, Tewfik-paşa, marele cordon al Osmaniel cu briliante. Convenţiuuea consulară sirbo-turcească s'a ratificat. Roma, JtO Februarie. Cu ocasia aniversărel Incoronărel sale, Papa a asistat, In capela sixlină, la o loturghie solemnă celebrată de cardinalul Vanutelli. l’apn a fost vitt aclamat do mulţime, atlt la sosire cit şi Ia plecare. Sănătatea sa este minunată. Rerlin, 20 Februarie. Comisiunea budgetului Reichstagului a adoptai mal multe capitole ale budgetului marinei. I). llolinanu a declarat că suposiţiunile cari se raponrtă la conferinţele publice ale d-lor I’etors şi Hugenherg, asupra proiectului privi-lor la marină şi asupra disolvăril Reichstagului, sunt lipsite de orl-ce femeia. Aceşti domni nu erau autorisaţl de oratorul să vorbeassă ast-fel. Proiectul privitor la marină esle Încă în elaborare şi negociările sunt conduse cu concursul cancelarului. Nissa, 20 Februarie. D. Faure a sosit erl după nmiazl. A trecut in revista trupele şi a visitat spitalele. Peste tot a fost via aclamat. Doi tineri cari an fluerat, a8 fost arestaţi In mijlocul aplauselor mulţime!. IN PENSĂ Ziarele «le azi ------ Ziua, vorbind de nemulţumirea unor liberali că guvernul se mărgineşte a propune modilicărl şi foarte puţine suprimări, constată că liberalii sunt pentru abrogări şi că aceasta se poate constata în toată activitatea politică a a-cestul partid. .Ştiri din ziare Din Timpul: *»* Proiectul de lege pentru înfiinţarea serviciului de telefonie prin comunele rurale e ostndit să zacă Încă In cartoanele ministerului de interne. D. Stolojau găseşte inutil acest servicii! pe cită vreme avem deja o poştă rurală. Din Gazeta: *** Serviciul teclmic al ministerului de interne, după intervenirea direcţiei generale a penitenciarelor, lucrează la un proiect pentru transformarea penitenciarului de la Ocnele Mari, tn penitenciar cu sistem celular. S'a constatat în adevăr că mari sunt inconvenientele ce decurg din împreuna-vie-ţuire a arestaţilor tntr’un penitenciar şi a-ceste inconveniente caută să le înlăture sistemul celular. *** D. C. Chiru a depus in diseuiuţnea coinisiunil consultative a poştelor şi telegrafelor, proiectul săi! de lege, asupra reducerii taxei timbrelor ziarelor, a reducerii supra taxei scrisorilor ce se primesc ne-lrancate de soldaţii aflaţi sub arme, precum şi modificarea unor articole din legea organică menite a veni în ajutorul soarlel personalului telegrafo-poştal. PARI .AIVmiVT UI, CAHEKA Urinarea şeăinţel tle ta 20 februarie D. Rărim Delavraucea dă clte-va expli-caţiunl d-lul Dobrescu, insistă asupra incorectitudine! din viaţa sa privată şi tl acuză între altele, că d-sa pe de o parte iscălea darea ’n judecată a lui I. Brătianu, iar pe de altă parte venea să ’1 roage să publice In Voinţa o desminţire categorică. In urmă d. Barbu Delavraucea declară că n’n făcut nici o dată parte din alt partid afară de cel liberal şi dacă a fost clnd-va socialist şi alt clnd-va conservator, o regretă din suflet acum ca pe un act de rătăcire. I). Politimos îşi desvoltă interpelarea sa adresată d-lul ministru de lucrări publice relativă la cei 450 de funcţionari streini din direcţia căilor ferate. Interpelatorul termină cerfnd ca slujbaşii streini să fie imediat Înlocuiţi, şi pe viitor să nu se mal numească de cit Homlnl. Dacă ministrul nu-i va da satisfacţie,d. Politimos propune o anchetă parlamentară. 1). C. Stoic,eseu, ministru de lucrări publice, răspunde că şi d-sa e convins că lîo-mînil din firea lor sunt destul de inteligenţi şi capabili, tuşă sunt specialităţi In eon Ro-mlni! nu s’aă distins şi atunci treime să recurgem la colaboraţiunea onestă a străinilor competenţi. Aceşti străini funcţionează de zeci de ani tn administraţia C. F. R., aă adus reale servicii ţârei, ar fi prin urmare o nedreptate să-I aruncăm pe drumuri. D. Politimos observă că d. Stoicescu a înlăturat In răspunsul săi! cu totul, partea constituţională a chestiunel. D. C. Stoicescu replică cîte-va cuvinte, apoi discuţiunea se închide. Şedinţa se ridică la ora 4 şi jurn. Şedinţa de la 21 februarie D. Gogu Cantaeuzino, ministru de finanţe, depune proiectul de budget pe exerciţiul 1896-97. D. Ciocazan depune o petiţiune a 52 de locuitori cari ui! luat parte la războit! şi cari cer pămînturl. I). Georgo Scorţescu dă citire unul proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru înfiinţarea de docurl şi antrepozite In comuna laşi. Oratorul cere urgenţa care punîndu-se la vot cu bile, este respinsă cu 47 voturi contra şi 47 pentru. Şedinţa continuă. SESATFL Şedinţa de fa 21 februarie La ordinea zilei proiectul de lege pentru desfiinţarea taxei clerului. Senatul se ocupă apoi de indigenate şi petiţiunl. ULTIME IMATIUN! Situaţia d-lui Sturdza a devenit tot aşa de grea faţă de ro-inîniî din Transilvania cari îl a-cnză de trădare; ca şi faţă de guvernul de la Pesta, care-1 acuză de incapacitate, de oare-ce s’a angajat să facă lucruri ce n’a fost în stare sa facă şi s’a făcut forte să dispne de romînii din Ardeal, cari au dovedit că nu ascultă de el. Preşedintele consiliului să află intri o încurcătură ne mai pomenită, neştiind cum să iasă din boclu-cul în care s’a vîrît. Aseară a fost o consfătuire intimă la d. Fleva. Comisia de un-spre-zece, însărcinată cu elaborarea cîtorva proiecte de legi, a discutat cestiunea reformei comunale. Primul procuror şi’a dat rechisi-toriul definitiv în afacerea de contrabanda Axente-Semo. Au fost daţi în judecată d-nil : Popovici, A. Exarchu, Stanică Io-nescu, Semo-Axente. In sflrşit, după atita trăgăneală şi boală, Ministrul de Finanţe a depus as-tă-zl pe biuroul Camerei proectul de budget al statului pe exerciţiul 1896-97. Vom vedea deci în curind rezultatul faimoaselor şi meschinelor economii făcute de miniştrii colectivişti piuă şi la lefurile copişlilor! Suntem pozitiv informaţi că cu ocaziunea discuţiunel budgetului, D. N. Fleva pregăteşte primului ministru o straşnică răfuială. D-sa va evoca d-lul Sturdza amintiri nu tocmai plăcute, din vremurile cînd nu prea avea pentru Ion Brătianu aceiaşi slăbiciune pe care-o ciută astăzi pe toate tonurile. Expulzarea Macedonenilor De clte-va zile se află În Capitală doul efori al şcoalelor romlneştl din Macedonia, veniţi să stăruiască pe lingă d-nil Sturdza şi Foni ca să nu desfiinţeze eforia şcolară din Bitolia, înfiinţată subt auspiciile guvernului conservator şi recunoscută de Sublima Poartă ca singura autoritate competentă. Precum se ştie, d. Sturdza vrea să desfiinţeze eforiile şi să dea şcoalele iarăşi pe mina lui Mărgărit. Cel doul efori, d-nil Filip Apostolescu şi dr. ChristovicI, ad avut o audienţă la d. Poni, dar rezultatul a fost nul. Ieri, eforii ad cerut d-lul Sturdza prin-tr’o epistolă foarte reverenţioasă, să le acorde o audienţă. D. Sturdza insă, nu numai că nu le-a acordat-o, dar a dat ordin prefectului de poliţie să cheme pe cel doul efori şi să-I someze a părăsi ţara in 24 de ore, subt ameninţarea de a fi alt-fel espul-zaţl miine. D. prefect al poliţiei a trimes ieri după prînz la otelul nude ad descins eforii pe d. căpitan Brezoianu, comandantul sergenţilor de oraş, care i-a invitat pe azi la orele 10 la poliţie. D. Stătescu le-a comunicat astăzi ordinul d-lul Sturdza. CONSPIRAŢIA D-LUI STURDZA Conferinţa «le la Minata. — IMi-plieltate.—Agentul lui ISanfty Conferinţa «le Ia Minata In articolul ele pe pagina I vorbim de o conferinţă la Sina ia, ţinută din iniţiativa d-nului Eugen Brote, conferinţă la care au asistat maî mulţi Rotninî de dincolo, chemaţi anume pentru a servi de instrumente ale politicei Sturdza-Brote. Iată numele persoanelor cari aă luat parte la această conferinţă: E. Brote, Aurel Popovici, Sep-timiu Albim, Aurelian Danciu, director de mine (din Bucium lingă Abrud), preotul A. Danciu, tot de acolo, preotul Iosifescu, R. Birsan, G. Bogdan-Duicâ, Popovicî-Bar-cian şi Silviu Moldovan. duplicitate Asupra conferinţei de la 11 Februarie, ţinută la d. Brote şi în care acesta a fost silit să dea pe faţă fondul politicei d-lui Sturdza, putem da următorul amănunt caracteristic : La observaţiunea făcută de d. Aurel Popovici, că şi cei mai înfocaţi partizani ai d-lui Brote, ca arhimandritul Vasile Mangra din Arad şi preotul Grigore Sima a lui Ion din Munţii Apuseni vor fi coprinşî de scirbă cînd vor auzi condiţiile Unpăcăciuneî cu maghiarii pe cari d. Sturdza vrea să le impue Romvnilor, d. Brote a răspuns : — Dar noi nu vom spune lucrurile pe faţă. Condiţiunile nu le vor afla dincolo de cit doul oameni, Bechniţ. şi Aurel Brote ; poporului însă îi vom vorbi altfel. Trebuie să se ştie că d. Ton Bechniţ e cel mai intim prieten al d-lui Eugen Brote; iar d. Aurel Brote, directorul bârnei «Transilvania» din Sibii, e fratele d-lui Eugen Brote. Agentul Iul Kaiiffy Pe vremea cînd d. D. Comşa din Sibii se afla la- Bucureşti, a sosit în Capitala- noastră un agent al d-lui baron Banffy, primul ministru al Ungariei. Agentul acesta se numeşte August Muntean şi e avocat în Dej. De mult cunoscut cu Banffy şi din acelaşi comitat cu dinsul, August Muntean e omul de afaceri al baronului şi a scris în vremuri o broşură care, în ochii Ronvini-lor de dincolo, îl pune ceva maî jos de cit Moldovan Gergely de la Cluj. August Muntean căuta la Bucureşti pe d. Ion Slavici. POŞTA REDACŢIEI Siebel.— Trâs reconnaissant. Impatient atten-danl promesse. Dicţionarul Contimporanilor, urmi nil să apară in curind, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare : < Domnule, «Sub-semnatul, ocupindu-mă cu Întocmirea unei lucrări biografice a Romînilor cari ad jucat un rol de frunte in secolul nostru, în politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţ.l a’ml da Intru cît vă priveşte pe D-voastră, următoarele notiţa : 1) Numele, pronumele, locul şi data naş-terel. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile D-voastre. 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele D-voastre de armă, campaniile, etc. 4) Titlul scrierilor D-voastre tipărite, şi ori cari alte amănunte cari merită să fie Înregistrate tntr’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desă-vîrşire or-ce critică, or-ce apreciere fie tn bine fie In răi!, asupra persoanelor şi faptelor. Nădâjduesc că ţinlnd seamă de dificultăţile ce Intim pin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să’ml înlesniţi munca, trimiţîndu-ml prin poştă, amănuntele ce vă cer.» Reinoiesc aici intervenţiunea mea către public şi rog alît pe acel cari ad primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bi-ne-voaiască a’ml trimite de urgenţă a-ceste notiţe biografice. D. II. Roscfit Bucuresol, Strada Brezoianu, 43 B f ii /, IO 41SS ă JFIJE A apărut: Lăsaţi-mă să ciut in pace, romanţă pentru voce şi piano, cuvintele de d-na Ma-tilda Cugler-Poni, muzica de d. Grigore Scorpan, Editura ‘Librăriei Nouă» P. Iliescu & D. Grossu. Iaşi. ♦ ♦ * Primim la redacţie un important studiă asu- pra staţiunilor balneare alo Stalului de d. G. Conslantiniu, fost inspector domeniul. Făgăduim să revenim in curind. AVIS Sub-semnatul, am onoare a aduce la eu-noscinţa publică şi în special clientelei mele, că nu fac parte din cartelul ce aă format o seamă de vtnzătorl de var etc. cu producătorii de var alb de’mprejurul Ctmpulungului şi Rucărulul, ci, că voia urma ca piuă acum a furnisa atît var alb gras product bun al fabricci melc sistematice cu focuri continue, cît şi Ipsos de calitate superioară,, cu preţuri moderate pe lingă efectuare promptă şi serviciu onest In strictă conformitate cu devisa mea. Pentru că Încă nu ’mi-am instalat în Bucureşti depozit de var şi ipsos, de unde să ’şl poată procura doritorii şi cătăţiinl mal mici, am luat dispoziţiunl prin părintele mei! d-nu I. V. Socec, că în librăria d-sale Socec <& C-nie, calea Victoriei 21, pe de o parte să se dea orl-cul orl-ce informaţiunl cu privire la fabricatele mele, pe de alta să primească comande, fie de Var alb gras fie de Ipsos, pe preţurile se se vor conveni acolo, Insă nu mal puţin de cît un vagon din fie-eare, şart cel puţin un vagon din ambele. Victor Socecu. 30 3—1 Clmpulung. SUBLIMIORDE harr,s PLUS 0E CHEVEUX GRIS en « Applications,Couleur de Jeunesse dopul* blond jutqu'&u piua beau ooir seehe vite, sailt pas, poiste pat. Arrftte laeliute desCheveuxetPellicules. Ou. Flacon . 4r: Douiu.b : 7'-Chez Ies Coiffears et Pxrfumeurs. GROS el DKTAiL pour ia KOUMANIK : DPU&Co ITew-PârC .1 BUC AREST1 K&Crt 70 calea Victoriei , ^ auue Ies Mtigaslna de Mm# Paul. 31 25-1 l>e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 .Moşia Dudcştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Citzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eitimiu. Această proprietate fiind lîngă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eflimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodâ No. 5, în Bucureşti. 17 «5-16 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Uitucei Naţionale colţ cu strada CaragorghehevicI de asupra teatrului Hugo. Consuttaţiunl (lela 4'l% pină la 7, p. m. •’ pentru 1 dame de la 3—4. îoo—b« Biuroul Avocaţilor asociaţi (Iu Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţâ) i Intteytinire tfe giroeetlură, cercetare şi studiare de dosare pentru impriciuaţil din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce acte. Kettaetare tle tiefifinnl, girocuri, contraele, somăţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de orl-ce aefe tle notariat. (’oimuftaţi uni. Susţinere tle orl-ce gtroce*c. Mntlejtfinire tfe formalităţi pentru mprumuturl la Creditele: Urbane. Rurale şi Agricole. Condiţiunl favorabile. 9 30—27 iisiune rară! Desfacere do vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 * . . 20,— Vin alb de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinei litruri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FRIEDRK H PILDNER Calea DudeştI, 128—130. 12 80-18 IV Puţin după aceea, într’un amurg de vară, Pierdut printr’o alee de tei, la cimitir, Mâ’nduioşai de milă şi ochii’mî lăcrămară, întrezărind o groapă deschisă şi murdară, Menită să mai scape un Paria de bir. De s’o’ntîmpla pe-acolo şi pasul tău s’apuce, Să ştii că e mormîntul acelor cari mor Neregretaţi de nimeni... Mormîntul n’are cruce, Căci cine este oare nebunul ce se duce S’arunce de pomană un ban pe groapa lor ? Acolo dorm în pace femeile pierdute, Ocnaşii şi poeţii şi alţi desmoşteniţi, Sărmani a căror zile se stinseră tăcute, Pe cari totuşi moartea putea să’i ia maî iute, Nesupărînd pe nimeni, căci nu au fost iubiţi. V Şi eri, cînd isprăvii de scris aceste versuri desperate, Citindu-le într’o serată pe care-o dasc-un literat, Un moş frumos cu faţa roză şi cu şuviţele-argintate, Apropiindu-se de mine, cu ochii plini de bunătate, Bătîndu-mă uşor pe umăr, la rîndul lui m’a întrebat : Dar bine, n’ai găsit pe lume nimic maî mîndru şi mai mare Să facă să vibreze coarda simţireî tale de artist, De stai să-’mi cînţi aşa de jalnic ocnaşiî’ncătuşaţî în fiare, Beţivii morţi şi duşi la morgă, femeile din lupanare, Şi tot ce poate fi maî negru, mai mîrşav, mai murdar şi trist? Priveşte, cerul e albastru, spuzit cu pulbere de stele, In hora lor se 'nalţă luna, ascunsă într’un puf de nori, Un vînt de primăvară dulce adie lin de prin vâlcele, Îneacă aerul cu miros îmbălsămat de viorele, Iţi dă avînturi generoase şi uiţi că trebue să mori. Iar mîinc-o să răsune crîngul în cîntec de privighetoare, Natura va renaşte mîndră, căci primăvara a sosit, La Orizont or să se-arate iar cîrdurile dc cocoare, Sătcnii’şi vor re’ncepe munca sub raza caldă de la soare, Şi seva verde din natură va da fioruri de iubit. www.dacoromanica.ro Iubirea şi natura, iată ce trebue cîntat, poete, Slăveşte’n versuri cristaline comoara lor de bunătăţi, Asculta’ndemnul tinereţe! şi-alegeţi una dintre fete, Iubeşte-o’n mijlocul naturei,punîndu-î flori de cîmp în plete, Făceţî vieaţa o poemă şi sboară la eternităţi! Bătrîne, zorile s’anunţă prin triluri de privighetoare. Şi noaptea’şi lasă vălul negru în ţipete de cucuvăi, Iar lebăda odată cîntă : în ceasul trist în care moare ; Sînt cîntece de Aleluia şi cîntcce dc sărbătoare, — Sînt cîntcce de oameni veseli şi cîntece de oameni rai. Eu sînt un rău ce se cunoaşte şi ştie c’a fost dus la rele De-aceeaşî lipsă de iubire a bieţilor nenorociţi Pe-a căror soartă plîng de milă în toate versurile mele, In ceasuri triste de durere cînd nu mai pot privi spre stele, Orbit de ce’mî văzură ochii că’ndura cei desmoşteniţi. Natura şi iubirea, luna şi stelele strălucitoare, Şi tot ce e frumos şi vesel, îşi au pe rînd poeţii lor; Ei sînt iubiţi şi fac din versuri un cîntec de privighetoare, Noi oropsiţi, ne sună lira a cînt de lebădă ce moare, Căci fericire este’n lume, dar nu e partea tutulor. lta«lu D. Rom«‘1I1. 4 EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUH ESCI No. 5 Strudii Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face oj schimb de monezi. Cursul pe ziua de 17 Februarie, 1806 MAX LICHTENDORF «LA PAJ ERA AMERICANA» Bogat asortiment de arme «Io vfiiătoare de tot felu de la 75 leî la ÎOOO lei bucata. Arme cu două tcvl pentru alice, cu co- couşo şi fără cocoaşe,—puşcă-carabină o ţeava alice, alta glonţ: piiuslieii (rei ţevi „Trio‘‘ două de alice alta do glonţ,— lOxprcs-ItiQe lin lucrate carabine de precise, „RiibinP- garau-tînd tirul exactpînă la 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabliie cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, ete., cu 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. 1’uhcI «le salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «le preelsle, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE! de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de vtnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaca.— Cartuşe producîud artificii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecle «Ie scrimă: săbii, fiorete, măsci, etc. 3 Atelier «le reparaţii 70-a 13. M. Calea Victoriei No. 44 BIICIHKHTI lingă farmacia Brus Cel (l’intîiu şi cel inul însemnat magazin (lin ţară de ARME pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vinat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Aruie ,,Trlo“ cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme I«!e:»l Pateul Ilammerles fără cocoş, sistemul cel mal perie»! pentru vinat, Punt! «le salon (le la 18 piuă la 100 lei bucata. Pistoale «Ie tir «I «Inel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, Win cheu Cer, Colt şi .11 ar Ii n. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de toate folurile mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de Încercare. Avem in mare cantitate tot felul de «‘ariiişe franceze, engleze ( Rentă Amortisnmlă. . . 86 T/> 87 — 5»/. » Amorlisabilă. . . 99 */« 100 '1* 6»/o Obligat, de .Stat (Cov. B.) . 101 V» 102 5«/o » Municipale din 1883 96 96 7» 5«/o » » » 1890 96 7. 97 ,— 5"/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 7. 0% « o Urbane . 100 7» 101 6°/o » » Urbane . 88 */» 88 7 8 5"/o » » » las!. 80 81 7* Acţiuni Banca Naţională. 1580 1590 » » Agricolă . 197 -— 205 — » Dacia Romlnia asig. 405 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 420 — 430 — S-lalea de ConstrucţiunI . 210 — 220 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 95 — » ruble hlrUe . . 2 65 2 70 Bucurescî n<>. a.