SERIA II.—ANUL II, No. 8(5. Ediţia a treia MARŢI, 20 FEBRUARIE 1896. NUMĂRULUI0 BANI AROWAnElVTELE încep la 1 şi 15 ale flc-căret luni şi so plătesc tot-(l’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; în streinatate 30 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » . » 13 » Un număr in streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI AXCNCHRILE Iu BurureşU şi judeţe se primesc uiimul la Adminisl raţie Iu streinătale, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.....2.— lei * » » » 11.......3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei riudul Un număr ve e h i fi 30 buni ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI INCULTA IAR NU OCULTA Observam o tendinţă de a face din oculta colectivistă o putere misterioasa şi insezisabilă care loveşte pe cine-va tocmai cînd se aşteaptă mal puţin, un fel de comitet executiv care dă impulsiunea, iar restul partidului, înfricoşat de acea putere tainică, se supune. Mal ales d. Fleva a contribuit la acreditarea a-cestel idei, căutînd să dea eşiril sale din minister, caracterile unor maşinaţii tenebroase şi mal presus de puterile, omului. Ce este în realitate Oculta ? Oculta este pur şi simplu o camarilă ordinara, compusă din cîţl-va intriganţi şi oameni lipsiţi de orice scrupul, preocupaţi de interesele cele mal meschine personale, pe cari le urmăresc sub aparenţele de interes al partidului. Ca în toate camarilele, nu vel găsi nici în cea colectivistă oameni de mîna întîia, căci asemenea oameni avînd prestigiu, talent, autoritate, nu se pot deprinde cu rolul de şobolani politici lucrînd la întuneric sub firma altuia. Pentru rolul de camariliştl să cere inteligenţa mediocră, natură făţarnică, intriganţi şi neruşinaţi de prima ordine şi linguşitori emeriţi faţă cu acel ia umbra puterel cărora îşi exercită puţin lăudabila lor meserie. Atîta nu e de ajuns. Nil se poate concepe o camarilă fără un om în jurul căruia să se grupeze şi pe care, sub aparenţele celui mal mare servilism, să’l influenţeze şi chiar să’l domineze. Prin urmare ca condiţie a existenţei unei oculte-camarilă, este ne-voe de un om care să fie public. De altă parte se mal cere ca acel om să fie o mediocritate sau o nulitate patenta, ajunsă în o situaţie mare nemeritata. Căci de esenţa camarilelor este ca omul aparent, omul cu nume, să nu fie o personalitate capabilă, cu voinţă şi cu energie, căci atunci camarila nu se poate nici forma, nici avea vre un rol. De aceea a priori putem spune că Intr’un partid unde există o coterie, fatal treime să găsim un şef de pae, un om mediocru, incapabil de a avea o idee şi mal cu seamă o voinţă. Acum, după ce am făcut teoria generală a camarilei-oculte, nu simţim nici o dificultate de a face a-plicaţia la partidul colectivist. In acest partid găsim un şef mal puţin de cît mediocru, lipsit de orice concepţiune de guvernămînt şi neposedînd nici o voinţa satî energie. D. D. Sturdza este şef în felul faimosului şef de partid care, fugind în urma soldaţilor săi, pentru a justifica posiţia lui ridiculă zicea : «je suis leur chef, il faut bien Ies >suivre». Actualul prim-ministru nefiind capabil de a guverna, e natural ca alţii să facă aceasta pentru dînsul. Şi fiind-că în genere câpiteniile mediocre se defiază de influenţa oamenilor capabili, în puterea instinctului de conservaţie, de aceea ele se lasă a fi influenţate de alte mediocrităţi, însă persoane intrigante, insinuante, linguşitoare şi fără scrupul. Şi, fiind dat că în partidul în care d. Sturdza este şef incapabil se găseşte o pletoră de mediocrităţi şi intriganţi, camarila s’a format în mod spontanei"! şi natural, toate condiţiile fiind cu prisosinţă existente. Iată în ce constă faimoasa Ocultă! Fii este o camarilă ordinară în jurul unul şef mal mult de cît mediocru. Asemenea camarile le gă- seşti în toate rangurile şi erarhiile, le găseşti în armată în jurul generalilor şi colonelilor, în administraţie în jurul şefilor de servicii, le găseşti şi în jurul tronurilor cînd şefii de stat aQ slăbiciunea de a se lăsa influenţaţi. D. D. Sturdza are o circumstanţă atenuanta: este ca camarila nu s'a format cu venirea sa la putere, ci ea exista mal de înainte. Ba exista de mal departe de cît ne închipuim. Fiind-că vorbim de Ocultă, trebue să spunem totul — vom zice deci că Camarila din jurul d-lul Sturdza nu este a sa proprie, ci i’a fost transmisă de 1. Brătianu, în jurul căruia ea s’a format pentru prima oară. Nu e un mister pentru nimenea că şi I. Brătianu, cu toate că a fost mult superior d-lul D. Sturdza, totuşi a avut o coterie de care a fost influenţat adesea ori şi cîte o data dominat, coterie compusă din aceleaşi elemente ca cele actuale, mal puţin Radu Mihal, generalul Maican, etc. Fără dreptate se plînge domnii Fleva de Oculta, avînd aerul de a spune ca scoaterea sa din minister este cel întîl act de mare perfidie comis de camarilă. D. Fleva să-şi aducă bine aminte că camarila din jurul lui I. Brăti-anu a reuşit de a rupt raporturile între acesta cu fratele său D. Brătianu. Camarila a desfăcut pe 1. Brătianu de tovarăşul lui de 80 ani de luptă, de- C. As Rosetti. Ba camarila a căutat şi a reuşit să facă să creadă pe I. Brătianu că fratele săfl, propriul săiî frate mai mare, a urzit un complot în contra vieţel lui. Ni se pare că aceste isprăvi sunt mult mal monstruoase de cît acele ce pînâ acum a comis camarila sub d. D. Sturdza. In tot cazul d. Fleva nu are de ce să se plîngă, fiindcă cum vede bine, este în cea mai ilustra companie. Iată la ce specie de coterie ordinară se dă numele pitoresc de ocultă. Protestăm în contra acestei denumiri. Societatea anonimă în chestie nu merita a i se face această onoare. Cuvântul de ocultă este prea onorabil pentru dînsa. Dacă voiţi să o numim inculta, primim, căci este adevărat. Dar oculta, nu. Situaţia generalului Budişteanu Cn/.iil Kencriiliiliiî AnglielCBcn. — O intrigii.—Supararea d-Iiiî Ci. Cant acuzi no.—General Itn-dişteanu in minoritate Situaţia generalului Budişteanu în minister e foarte dificilă, orî-ce ar zice organele oficioase. In afară de nemulţumirea cauzată prin cercurile ofiţerilor superiori cu legea de înaintare şi aceea asupra pozi-ţiunei ofiţerilor, mai sunt şi alte cauze cari fac ca, într’un viitor foarte apropiat, generalul Budişteanu să fie silit să părăsească ministerul de război. Cazul generalului Anghelescu Se ştie că una din dorinţele guvernului liberal e şi aceea de a reabilita pe generalul Anghelescu. Ministrul de război, care părea dispus la un moment să satisfacă aceasta, a început să dea înapoi şi a deferit cazul unei comisiunî speciale, pentru a cîştiga timp. Comisiunea aceasta ’şî-a depus raportul, el e favorabil generalului G. Anghelescu, dar ministrul de război, supărat pe generalul Anghelescu că în raportul său asupra legei de înaintare a făcut reflexiuni defavorabile legei, a întors cojocul şi face pe dificilul în chestiunea reabilitărei fostului comandant al corpului I de armată. Acest refuz nemulţumeşte foarte mult pe guvern şi se caută acum o soluţiune chestiuneî. O intrigă Pe lingă supararea d-nuluî Sturdza, mal avem de înregistrat şi pe aceea a d-nilor Palladi şi Stoicescu. D. Palladi a refuzat societăţei «pentru îmbunătăţirea rasei cailor» subvenţiuma ce se dădea de ministerul domeniilor pentru un premiu la cursele de toamnă D. Stoicescu a culcat pe aceiaşi urmă şi a declarat comitetului curselor că nu poate prevede în budget o alocaţiune pentru premiul «căilor ferate». Generalul Budişteanu însă apucase să promită unui membru din comitetul curselor, că va prevede în budget 8000 de lei pentru alergările militare, şi s’a ţinut de cuvînt. Imediat ce d-nil Palladi şi Stoicescu au auzit aceasta, aii început să facă intrigi în contra d-lul general Budişteanu, căruia îi aduc tot felul de învinuiri. Suparnrea d-luî G. G'niiiaenzino In sfîrşit, un al patrulea membru din guvern se declară nemulţumit contra generalului Budişteanu; acesta este d. G. Cantacuzino, care sileşte pe ministrul de război să reducă cei 8000 lei din budget, pentru motive de economii. «Am avut destule dificultăţi, a zis d. Cantacuzino, să echilibrez budgetul cu sporul pe care Va prevăzut generalul Budişteanu prin legea soldelor, acum vrea să ’mi bat capul şi cu fanfaronadele sale şi ’mi impune alocaţiuni pentru îmbunătăţirea rasei cailor.-» nit nesuferit tocmai din această pricină. A-vea o mină grozav de grea răposatul şi fiind-că cu drept cuvînt obosea tot plim-bîndu-şl mîna pe spatele a mii de cetăţeni, dădea, din cînd în cînd, această nobilă sarcină lui Toboc, Ulmeanu sau altul membru activ al partidului, cari ’ţî plimbau mîna pe spate cu sşa mare blîndeţă în cît îţi lăsau suvenirl vinete. Dacă nu mă crede pe mine d. Gîrlcşteanu, să ceară ceva amănunte de la Baronul Purcea, ministrul domeniilor. Dar să las impresiile mele personale şi să mă întorc la d. Dimitrie Sturdza, nu cu spatele, să nu vă fie frică ! Poveţele deputatului Craioveî au produs o vie impresiune asupra ministrului preşedinte, care a convocat imediat acasă la d-sa pe d-niî C. Ecsarco-Ateneu şi Picleanu-Buzău, spre a le cere părerea d-lor asupra artei de a guverna popoarele plimbîndu-ţî mîna cu blîndeţă pe spinarea cetăţenilor. — Domnilor, a zis preşedintele Consiliului, nu mal merge, disidenţa creşte mereu, Ce aţi zice d-voastre despre un nou sistem de guvernare pe care mi l’a destăinuit şi povăţuit d-nu Gîrleşteanu, deputatul Craioveî: arta de a guverna punînd mîna cu blîndeţă pe spatele disidentului. — Minunat! a răspuns d. Pîcleanu foarte emoţionat. începe cu mine, domnule ministru. — Ba cu mine, a strigat d. Ecsarco-Athcneu! Pînă în momentul de faţă nu se ştie încă dacă a început şi cu cine a început d. Ministru preşedinte. Bfax. PROVIZORATELE Din urîcioasa ceartă iscată intre ziarele colectiviste şi organul d-lul Fleva iesă şi cite ceva bun. D. Fleva apucase de scurt guvernul pentru ce a amina! reforma administrativă şi respinsese scuza invocată de pri-mul-ministru că va fi nevoe de studii pentru săvirşirea el. De trel-zeci de ani umblăm după descentralizare, zicea d. Fleva; In opoziţie, partidul liberei a fă-gâduit-o; şi acum se spunem că n’ain studiat încă reforma? Să se facămacar o reformă provizorie. La acest atac al d-lul Fleva, Gazeta tinerilor liberali răspunde: dacă e «aşa, atunci de ce d. Fleva n’a depus numai de cit proiectele de reformă şi a instituit mal întîl o comisiune care să studieze chestia? De ce n’a propus fostul ministru de interne macar o reformă provizorie ? Răspunsul ie uşor de dat, zice Gazeta. Iatâ-1: Provizoratele sau reformele provizorii pot fi momeală In undiţe pentru prins naivii în politică; dar oamenii de guvern nici nu le propun, nici nu le fac, dacă sunt serioşi. Cu provizoratele, fără îndoială, uşor se poate reforma toată organizaţia unei ţări; dar cit plăteşte asemenea reformă?... Nici douî bani calpi. Ş’apol ie un păcat şi mal mare: Nimic nu durează mal mult de cit provizoratele; iar provizoratele, prin chiar firea lor, nefiind serios studiate, sunt mal adesea ori... proaste. Cînd s’aiî redus jumătate din sub-pre-fectui'I şi când unii deputaţi aii observat guvernului că aceasta nu vra să zică reformă administrativă, primul ministru Dumitru Sturdza a răspuns că reducerea sub-prefecturilor ie o reformă provizorie. Când s’aii suprimat biurourile de servitori din câte-va oraşe şi cînd s’aă găsit deputaţi cari să strige că aceasta nu vra să zică a modifica legea servitorilor, criticată cu atâtă rîvnă în opoziţiune, acelaşi prim-ministru,interimar la interne, a răspuns că suprimarea cîtor-va biu-rourl de servitori ie un provizorat. Cind ministrul de finanţe a venit cu proiectul pentru desfiinţarea taxei clerului şi cind s’a spus că aceasta nu înseamnă reforma legii clerului, declarată altă-dată de neconstituţională, guvernul a răspuns că suprimarea tacsel ie o reformă provizorie. Toate acestea dovedesc cu prisos, după sentinţa rostită de Gazeta, că d-nu Dumitru Sturdza şi cel-l’alţl miniştri nu surd oameni de guvern serioşi şi că umblă cu momeli pentru prins naivii în politică. După acelaşi organ al partidului liberal, activitatea de pînă acum a guvernului nu plăteşte nici doui bani calpi. Iar Intru cit priveşte viitorul, lot Gazeta ne spune că n’avem să ne aşteptăm la nimic de la actualul guvern. Căci deşi «provizoratele sunt mal adesea-orl.... proaste, tlefiind, prin chiar firea lor, serios studiate», totuşi «nimic nu durează mal mult de cît ele^. Noi le ştiam toate astea; dar e mal bine să le recunoască înseşi gazetele partidului de la putere, cari nu pot li bănuite că vorbesc din patimă contra guvernului. Mărginirea Bucureştilor Consiliul comunal al Capitalei a luat în discuţiune propunerea d’a se cere desfiinţarea legii pentru mărginirea Bucureştilor. Dacă ar fi vorba a se cere o altă lege care prin alte căi ar urmări aceiaşi ţintă ca legea votată acum un an, nu aşi avea nimic de zis. Dacă se plănueşte insă, precum rezultă din propunerea primarului, desfiinţarea pur şi simplu a disposiţiunilor legii din 18115, atunci viitorul capitalei este grav ameninţat prin această nouă întreprindere de destrucţiune a actualei admi-nistraţiunl comunale. Ţin dar să arăt răspunderea ce-şl iau asupră-le consiliul comunal, ministrul şi camerile cari ar consimţi la această nouă propunere, isvorîtă numai din gîn-dul distrugerii a tot ce s’a făcut pînă azi la Comună. Problema care s’a înfăţişat acelora cari au întocmit proiectul de lege pentru mărginirea Bucureştilor era aceasta. Bucureştii au o întindere prea mare în raport cu populaţia şi deci nu dispun de resurse suficiente pentru a întreţine o suprafaţă de strade atît de mare. Se impune dar imperios a nu laşa să se întindă mal departe oraşul pe cită vreme în raionul lui actual sunt cîmpil întinse încă ne-clădite. Care e cauza acestei stări de lucruri care pare atît de anormală ? Cum se face că de unde în alte ţări oraşele suferă în genere de o prea mare densitate a populaţiunel, la noi, din potrivă, suferim de răul contrariu a unei întinderi prea mare în raport cu o populaţie atît de puţin deasă? Este necesar a se lămuri acest lucru, căci cunoscîndu-se cauza răului se va putea preţui şi leacul propus. încă din vechime, Bucureştii erafl supuşi la un sistem de reglemente destul de aspre. Dincolo însă de bariere înceta orî-ce fel de reglementare. îndată ce treceai de pe teritorul administraţiunel bucureştene pe domeniul administraţiu-nilor primăriilor rurale învecinate, nu mal erai supus la nici un fel de reglemen-taţiune. Din cauza aceasta, mulţi s’aă stabilit pe periferia oraşului, unde’ găseau îndoitul folos de a fi de fapt în Bucureşti şi de a nu fi supuşi îndatoririlor buciireş-tenilor. OrI-cine se stabilea aci era scutit de drepturi de axiz, de prescripţiunile reglementare bucureştene, orl-cine putea să clădiască case ne-igienice, orl-cine putea să deschidă strade fără autoriza ţie, proprietarii moşiilor vecine transformau terenurile de cultură în locuri parcelate şi puneau in spinarea capitalei suburbii infecte, deschise în contra tuturor dispoziţiunilor reglementare ale Bucureştilor, deşi de fapt erau în Bucureşti. Ast-fel s’a întins necontenit oraşul şi s’a înconjurat cu un brîă de suburbii infecte cari ameninţă sănătatea publică a Capitalei Regatului. Proiectul de lege votat acum un an de corpurile legiuitoare cuprinde, în raionul oraşului, acele cîte-va cătune lipite de Bucureşti şi cari de fapt consti-tuesc aceiaşi aglomeraţie urbană, şi întinde limita legală a Bucureştilor asupra unei zone rurale înconjurătoare, pen-t”u a putea prin puterea reglementelor să împedice ca oraşul să se mal întindă şi mal departe, prin mijlocul ce l’am a-râtat mal sus. Făcînd aceasta, am avut în vedere o nevoe reală a oraşului, pe cînd primarul actual aprezintat această lege ca isvorîtă dintr’o simplă fantazie şi din dorul de a copia ceea ce s’a făcut în alte oraşe din străinătate. Cum că nevoia era reală, cum că răul e pipăit, aceasta o dovedeşte faptul că încă de un secol toţi administratorii Bucureştilor s’aiî plîns de prea marea întindere a Capitalei. In 1798, Vodă Hangeri dă pitoc autorităţilor ca «să întocmească garduri în jurul Bucureştilor şi să oprească zidirea de case peste hotarul oraşului». In acelaş an domnitorul dă autoriza-ţiunea ca să se revizuiască hotarele Bucureştilor şi «să nu să mal poată întinde oraşul». Regulamentul organic constatind că «întinderea oraşului Bucureşti fiind mult mal mare de cit numărul populaţiunel» hotăreşte că «de acum înainte va fi poprii fie-căruia de a face orî-ce zidire sad clădire afară din cuprinsul cel de acum al oraşului». Dacă aceste prescripţiunl salutare s’ar fi urinat şi n’ar li fost oare-şl cum o EFECTUL IGNORANŢEI Voinţa Naţională se ţine scai de fosta administraţiune comunală a Capitalei. Iu numărul de Duminecă s’a apucat să facă socoteala sumelor încasate din axizul alcoolului în cel trei ani din urmă. Constatind că această sumă a fost de 478.000 în 93—94 şi de 581.000 în 94—95, iar în 95—90 nu va ajunge probabil de cit la vr’o 347.000 de lei, Voinţa se întreabă cum se explică scăderea acestui venit. Şi răspunde cu ifos : — Efectul contrabandelor, efectul hoţiilor comise la axizele capitalei sub fosta administraţiune comunală ! Organul colectivităţii s’a pripit. Toată lumea ştie că recolta vinului a fost slabă în 93 şi proastă de tot în 94, fapt care a sporit mult consumaţiunea alcoolului în anii 93—94 şi 94—95. .Se ştie asemenea de toată lumea că în 95 recolta vinului a fost una din cele mal frumoase, din punctul de vedere al cantităţii cît şi al cantităţii; şi ie cunoscut că atunci cind ie berechet de vinuri, consumaţiunea spirtului scade. Dacă Voinţa Naţională ar fi ceva mal serioasă şi s’ar interesa sincer de afacerile capitalei, iar nu numai pentru a înjura pe adversari, atunci ea ar fi cercetat la Primărie cu cât a produs axi-zul vinului mal mult in 95—96 de cât. în cel doi ani precedenţi —şi ar ii văzut că, dacă scăderea venitului din alcool nu poate fi efectul contrabandelor, de sigur răspunsul pe care şi-l a dat singură la întrebarea ce şi-a pus ie efectul ignoranţei. Generalul Itmlişteanu tu minoritate După cum se vede dar, generalul Budişteanu are în contra sa pe domnii Sturdza, Palladi, Stoicescu şi G. Cantacuzino; cet-l’alţt miniştri fiind indiferenţi faţă de d-sa, nu mai poate fi departe momentul cînd d. general Budişteanu va fi silit să părăsească banca ministerială. IV. CRONICA PE SPATE! Ziarele cari vorbesc despre ultimul ceaiu parlamentar de la d. Stolojan, ne povestesc o mică convorbire dintre d. Gîrleşteanu, deputatul Craioveî, şi d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, din care reese că alesul Craioveî a luat sarcina să înveţe pe d. Dim. Sturdza arta de a guverna. Eată resumatul primei lecţiunî: «Pentru ce nu faci şi d-ta ceea ce făcea Ioan Brătianu,— a zis dascălul Gîrleşteanu elevului său.— El vorbea cu noi, ne spunea vorbe bune; cînd nu putea să facă ceea ce'i ceream, ne punea mîna pe spate cn blîndeţă. D-ta nu fad aşa şi de aceea fug cînd te văd. AscuUă-mă, să faci şi d-ta ca Brătianu, fiind că tot vorbeşti mereu de el /» Ce ciudată este omenirea noastră 1 Curat proverbul romînesc: Unuia’i place popa, altuia preoteasa şi altuia fota popeî! Aşa şi cu d. Gîrleşteanu ; singura amintire plăcută care ’î-a rămas de la Ion Brătianu este obiceiul acestui fost om de Stat, de a’l pune mîna pe spate cu blîndeţă! www.dacoromanica.ro I EPOCA tradiţiune la noi ca o administraţie să distrugă lot ce a făcut administraţia anterioară, cum din nenorocire să urmează şi azi, am avea acum o capitală care nici nu s'ar asemăna cu Bucureştii actuali. Dar să urmez istoricul. La 183G, un inginer neamţ în serviciul Oraşului, adresează un raport sfatului orăşenesc prin care supune un proiect menit a «popri cu totul nefolo-sitoarea întindere a oraşului, spre a se putea îmbunătăţi şi înfrumuseţa mal lesne centrul oraşului şi a să regularisi după un plan sistematic». Nu se ia insă nici o mă ură pînă în 1887, cînd regretatul Cîmpineanu, inspi-rîndu-se de aceleaşi nevoi, propune proiectul de şanţ înconjurător. Prin şanţ se stabilea o barieră materială, dar această barieră nu împiedica casă să facă clădiri dincolo de această limită şi şanţul nefiind destul de larg nu isola Bucureştii de nouile cătune înconjurătoare cari in realitate tot Bucureştii trebuiau să fie. D’aceia Cîmpineanu a propus o zonă de izolare, care rezulta din servituţile militare ce s’ar fi aplicat şanţului, în cit pe o Întindere oarecare nu se puteau face construcţii. Obiecţiunile mele în contra proectulul de şanţ înconjurător le-am arătat într’un raport tipărit adresat consiliului comunal şi pe care edilii noştri îl pot consulta. Cu toate însă că nu sunt parlisan al proiectului de şanţ înconjurător, totuşi recunosc că acel proiect era o solu-ţiune. Dacă şi în asemenea materii trebue să ne împărţim în liberali şi conservatori, şi dacă administraţia actuală nu vrea să aplice o lege votată sub conservatori, ea n’are de cît să revie la proectul lui Cîmpineanu. Ceia ce însă nu e admisibil, e ca să se abroge pur şi simplu legea din 1895, fără a aduce vre-o altă soluţiune in loc. In numărul viitor voi arăta economia proiectului meu şi voi dovedi neajunsurile şi răspunderea ce ar isvorî pentru cei ce ar abroga legea mărginirel Bucureştilor, fără a se înlocui prin alte so-luţiunl disposiţiunile salutare din acea lege. If. Filipescu Ştiri Mărunte Principele Dimitrie Gr. Gliica, preşedinte de onoare al societăţel «Funcţionarilor publici», pentru tombola balului ce se dă în sala Teatrului Naţional, Sîm-bătă 24 Februarie 1896, a cumpărat o-biecte de toată frumuseţa în valoare de geste 1500 lei. Asemenea d-nu şi d-na N. Crisoveloni, membri de onoare, au subscris pentru tombola balului 1000 lei ca in toţi anii, Banca Naţională a subscris 600 lei, Banca Romîniel 500 lei, Cassa de Bancă Marmorosch-Blank et C-nie a subscris 500 lei, precum şi d-nu Ieschek et C-nie 500 lei. Balul şi tombola vor fi splendide. MM. LL. Regele şi Regina, precum şi AA. LL.'Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, vor onora balul cu prezenţa Lor. Aproape toate lojile sunt plasate, precum şi bilelele de intrare. * * * Exportul pieilor brute din portul Galaţi va fi foarte însemnat anul acesta, zice un ziar local. Numeroase piei brute bovine au sosit deja in port, pentru a fi încărcate la deschiderea navigaţiunel pe primele vapoare ce se vor porni. Debujeul principal al acestor piei, este Italia şi transporturile sosite sunt destinate pentru Genova. * * * De cîte-vazile influenţa bîntue cu mare furie în Galaţi. SITUAŢIA IN SPANIA (Pnn fir telegrafic) Madrid, 18 Februarie Manifestaţi uni mari organisate de studenţi şi de populaţie, s’au făcut pentru a protesta In contra votului de erl al senatului american. La Valenţa, studenţii universităţii s’au adunat în faţa consulatului Statelor-Unite şi au strigat: Moarte unchiuluiSam!trăiască Spania ! trăiască armata ! Agenţia Fabra anunţă că aproape toţi oamenii politici ai diferitelor nuanţe sunt decişi să sprijinească guvernul In chestiunea americană. Miniştrii au decis să lucreze cu mare prudenţă dar şi cu mare tărie ; el se prepară pentru orl-ce eventualitate. D. Canovas, intenvievat, a declarat că nu este nevoie să se trimeată ajutoare noi la Cuba. Astâ-noapte, în mal multe cafenele, publicul a cerut arii naţionale şi a strigat: jos Statele-Unite. Guvernul va Împiedica orl-ce manifestaţie pe stradă. Ziarele cer In unanimitate ca ministrul Spaniei la Washington să adreseze o reda-maţiune guvernului american. Barcelona, 18 Februarie. Manifestaţia organisată de principalii şefi republicani pentru a protesta în contra votului senatului american, a întrunit 15,000 persoane pe piaţa Catalonia. Manifestanţii s’ail dus în faţa consulatului american strigînd : trăiască Spania, jos Antilele. S’a aruncat cu pietre şi s’afl spart eî-le-va geamuri la consulat. Poliţia a dat în-napol atunci pe manifestanţi, diutre cari doi afl fost răniţi şi cîţl-va contusionaţl. S’afl făcut demonstraţi uni entusiaste în faţa prefecturel, redacţiilor ziarelor şi cercului militar. Madrid, 18 Februarie. Ministrul marinei a dat ordin escadrei de instrucţiune de a se ţine gata de plecare. Va merge probabil în marea Antilelor. Toate cele-l’ate corăbii vor fi armate îndată. 50 de pacheboturi ale marinei negustoreşti vor fi armate de resbel. U expediţie nouă compusă din 20,000 oameni de infanterie şi 5000 de cavalerie, va fi gata de plecare la primul avis. Ambasada americană la Madrid este o-biectul supraveghiăril poliţiei. Pînă acuma nici un incident. D-nu Canovas a declarat într’un inter-view că pînă acum d. Cleveland a lucrat în mod corect. D-nu Sagasta a declarat că Spania trebue să lucreze eu mare energie şi prudenţă.— Ii e teamă de exemplul răfl dat de Statele-Unite. In privinţa chestiune! dreptului de beligeranţi, d-nu Moret crede că se află în faţa celei mal mari calamităţi ce a existat vr’o dată. D-nu Castelar zice că împrejurările sunt grave şi că trebuie făcut totul pentru ca să nu se complice. D-nu Pidal reclamă sînge-rece în situaţie şi zice eă Statele-Unite nu au nici macar un pretext pentru a recunoaşte dreptul de beligeranţi unor adevăraţi tllharl anar-chiştl. --------------------------------------- Magistraţii Regimului Suntem rugaţi să publicăm următoarele : In anul 1882 am intrat în magistratură ca supleant pe lingă tribunalul jud. Roman, de atunci şi pînă acuma am în’aintat în diferite funcţiuni, pînă am ajuns a fi judecător de instrucţie. Am fost însă Înlocuit chiar în ajunul alegerilor generale. Pentru că fratele inefl Ioan Buicli, acum defunct, ’şl pusese candidatura în opoziţie, am căutat a nu merge la vot, spre a nu mi se găsi vre un nod în papură ; ast-fel am stat acasă. Cînd de o-dată se aude că onor. d. Th. Mîndru, procuror general recent numit, are să facă un turneu de inspecţiune. Vine d-sa la Roman, şi inspectează cabinetul me0; nu găseşte nici o observaţie de făcut, ba din contra ’ml exprimă mulţumiri. Nu a trecut însă mult după aceasta, şi la 18 Ianuarie trecut, preşedintele tribunalului de Roman primesce telegramă de la d. Ministru de justiţie că atlt procurorii, cît şi judecătorele de instrucţie sunt înlocuiţi. Veste neaşteptată a umplut de mirare pe toată lumea, fie care comenta faptul, fără însă să poată găsi cauza. Am început şi efl la rlndu’ml a mă informa de la unii şi alţii, pînă cînd am aflat că aceste schimbări aii a-vut loc în urma unul raport scris şi susţinut şi oral de d. Mîndru. In raport mi s’a spus că ereafl trecute generalităţi, fără să fie cltuşl de puţin vre un fapt determinat contra mea, care ar fi atras bine Înţeles această aspră măsură. D. Mîndru, care pînă mal erl făcea parte din baroul de Iaşi, unde juca un rol cu totul şters, trăind ca val de el, din cîte-va procese de pe la judecătoriile pe pace, de o-dată ajuns la demnitatea de la care căzuse o-dată in urma unul raport desastros contra sea, şi care ’l recomand cu tot din adinsul' d. Ministru de justiţie, a căutat şi el la rîndus săfl, să atribue altora fel de fel de calomnii, în urma cărora să ceară înlocuirea. Dacă acel raport ar fi cltuşl de puţin a-devărat, nu aş avea nimic de zis, dar el nu este rezultatul de cît a unei răsbunărl joasnice. Iată şi cauza acestei răzbuni: In anul 1888 o crimă se săvîrşeste de către un primar şi ajutorul săfl la comuna Şarul-Dornel din jud. Suceava; aă urinat o serie de cercetări, pînă cînd să se descopere această crimă, şi fiind că erai! mal multe in-sistărl de achitare pe lingă juraţii de Suceava, apoi d. procuror general DonicI a cerut strămutarea acelui proces de către înalta Curte de Casaţie, prin raportul motivat No. 1846[90. In urma acestora,{înalta Curte de Casaţie decide strămutarea procesului la Roman, şi fie că întîmplarea a făcut, fie că d-nu lMîn-dru a insistat pe lingă colegii săi, (d-sa era pe atunci ca consilier de Curte), vine de preşidează Curtea cu Juri. Este de nolat că d-1 Mândru era însurat, şi soţia sa, d-na Stamati, era din Fălticeni, prin urmare acolo avea şi rude, prietini, şi cunoscuţi. In desbaterile procesului, la Roman, a fost de o parţialitate revoltătoare, a căutat prin toate mijloacele a tm-pedica pe procurorul DonicI a pune chestiuni martorilor şi vroia cu orl-ce preţ a se scoate la iveală dacă nu inocenţa, cel puţin o îndoială.—După o strălucită acuzare plină de dovezi a d-lul DonicI, şi după ce apărarea, şi termină pledoariile sale, co-misiunea juraţilor, ce era compusă din elita societăţii jud. Roman, dă un verdict de condamnare.—Atunci d-1 Mîndru s’a îngălbenit ca ceara, a început a tremura de necaz, şi mi’a spus mie ce luasem parte ca membru de şedinţe, şid-lulEm. Neagu, pe atunci supleante, ca să ne retragem în camera de consiliu, şi a Început a insista pe lingă noi din resputeri, se spunem că juraţii s’aU înşelat asupra verdictului. Ei! ri’am voit cu nici un chip să mă pretez aceslul scandal judecătoresc; a reuşit însă a face majoritate cu supleantul, .şi atunci se pronunţa deciziunea No. 21 apliclndu-se art. 375 p. p. Eă am remas în opmie separată şi’ml am motivat-o. Acest scandal judecătoresc a ajuns la auzul d-lul ministru de justiţie de atunci, şi nu mult după aceea d-1 Mîndru a fost înlocuit, şi d’atuncl îşi rodea coatele cu procese de coutravenţiunl pe la judecătoriile de Pace din Iaşi.—Iată dar în mina căii om d-1 ministru de justiţie afl dat soarta magistraţilor. Este o ruşine pentru magistratura ţârei romîneştl ca acel domn se mal fie în capul parchetului general. Este o ruşine pentru magistratură ca recomandabile să fie făcute de acest om fără caracter, şi dacă d-1 ministru al justiţiei va pune adesea bază pe recomandaţiile sale, nu ştiu unde va ajunge magistratura. Mal bine ar face d-1 ministru se citească întreg dosarul afacerei Parei Morariu, şi Petre Ţarcă, spre a vedea In cine’şi pune încrederea, în un om care este tipul ignoranţei a incapacităţii şi a relei credinţi. Rrigore Chr. Butcii Avocat Roman, 16 (28) Februare 1896 imoBiAţ a IJtlifia tiv dimineaţă a *JK-pocet», — caprinzind toate ştirile sosite piuă după miezul nopffei, — se păşeşte tic vinzare, in toate zilele, la S ove, ta toate chioşcurile. D. Eug. Statescu, ministrul justiţiei, a avut o lunga întrevedere cu d. Al. Djuvara, raportorul comitetului delegaţilor pentru legea judecătoriilor de ocoale. Comitetul delegaţilor Camerei restrângând competinţa judecătoriilor de ocoale, ministrul justiţiei vede în aceasta modificare o atingere a însăşi principiului legel şi, înainte de depunerea raportului, a ţinut să comunice d-lul Djuvara că nu admite modificarea făcută de comitetul delegaţilor. D. Djuvara a eşit de la ministrul justiţiei foarte încurcat. Aveam dreptate cînd esprimam temerea că guvernul nu va şti să reziste deputaţilor cari caută să-şi facă, prin legile ţărel, interesele lor electorale. Se ştie că o parte din depuţil col III se adună şi discută modificarea proiectului d-lul Poni în sen-zul pretenţiunilor învăţătorilor. In loc ca guvernul să taie scurt aceste matrapazlîcurl, începe să se plece. D. Poni a promis să asiste la întrunirea pe care deputaţii re- clamiştl o vor tine Marti. • » » Mergem bine. Relaţiunile dintre dd. Sturdza şi Stătescu, fără a li incordate, sunt foarte răcite. O persoană destul de însemnată în partid cerînd d-lul Stătescu să intervie pe lângă d. Sturdza pentru o afacere, ministrul justiţiei îl-a declarat «că e în aşa relaţiunl cu d. Sturdza în cât nu-I cere nimic.» La întrunirea de Vineri seara de la d. Stolojan, d. Sturdza a cerut deputaţilor să voteze legea pescuitului zicând că cere aceasta ca o favoare pentru o lege pe care o priveşte ca «legea lui personală.» D. Sturdza a declarat că dacă îl să vor mal face neajunsuri sa va retrage căci «e mal fericit în cabinetul lui de lucru de cit în cabinetul ministerial.» Aflăm că numirea d-lul Dimitriu ca prefect la jud. Teleorman a dat naştere la numeroase nemulţumiri. D. Sturdza neputind satisface, din cauza stăruinţei Teleormănenilor, dorinţa lui Kiritzopol de a-1 numi prefect în localitate, a cerut d-lul Dimitriu să ţină seamă tot-d’a-una şi de experienţa lui Kiritzopol în administraţiunea judeţului şi în direcţiunea politică de dat. Aceasta înrîurire a Ocultei asupra noului prefect a indispus pe liberalii locali, cari văd în d. Dimitriu un om de pae şi un instrument al d-lul Kiritzopol. O delegaţiune de Teleormăneni va veni zilele acestea în Bucureşti pentru a expune situaţia d-lul Stolojan şi a cere intervenţiunea ministrului de interne în favoarea linei administraţiunl lipsita cu totul de influenţa lui Kiritzopol. Pare-se că chestiunea căpâtuirel foştilor colaboratori ald-lulEm. Cu-loglu la prefectura poliţiei capitalei e definitiv tranşata. Aşa, se vorbeşte cu stăruinţă de numirea d-lul căpitan Popovicl ca prefect la Constanţa şi a d-lul Aurel Nâcescu în aceeaşi calitate la Vlaşca. SITUAŢIA IN TURCIA (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 17 Februarie. După nişte ştiri din sorginte sigură primite de cercurile diplomatice, autoritatea guvernamentală pare sdruncinată în cîte-va districte. Desarmarea trupelor va fi grea, de-oare-ce geandarineria nu ’şl-a primit leafa de 15 luni. In general se crede că situaţia în Creta s’ar putea Îmbunătăţi dacă Poarta ar lua măsuri financiare fără înllrziere. Filippopoli, 18 Februarie. După nişte ştiri din Constantinopol, locotenentul colonel Sebefic, aghiotant al ministrului de resbel, maiorul Hurschid şi maiorul Abmed, profesor la şcoala de resbel, afl fost condamnaţi Ia degradare şi la muncă silnică pe viaţă, pentru răsvrătirl printre tinerii ofiţeri turceşti. După ştiri din aceiaşi Sorginte, plimbarea în trăsură a Sultanului la Stambul, cu o-casia Rawazan-ulul, a urmat cursul său o-bişnuit, fără incident. Ştir! diverse 13 Criminal precoce. — Doul copil. Coslică Angelescu, domiciliat în strada Ceaierulul 14, şi Ion Nicolae, domiciliat strada Ianculul 13, se jucaţi erl rişca, pe un maidan. La joc el se luară la ceartă şi Ion Nicolae a străpuns pe Costică cu un cuţit In partea dreaptă a pieptului. Pacientul a încetat din viaţă în dreptul barierei Moşilor pe cînd ’l transporta la spital. El nu avea de cît 16 ani. Criminalul a fost arestat şi dus la serviciul siguranţei. Mort prin asflxiare. — Un oare-care Androne, tăetor de lemne, din strada Braţului 11, întoreîndu-se a casă beat, şi-a făcut focul la sobă şi a adormit lîngă dlnsa. Androne a murit prin asflxiare şi proprietarul casei a intervenit la timp ca să Împiedice focul de a lua proporţiunl mari. Incendiu. — Aseară, la orele 10, un incendiu s’a declarat în localul reg. 22 de infanterie din Călăraşi. Pînă la orele 2 noaptea incendiul nu a putut fi localizat. I) E î* E S I (Serviciul Agenţiei Romîne) Ciilătoria preşedintelui Republice! Franceze Paris, 17 Februarie. Preşedintele Republice!, însoţit de d-nil Bour-geois şi Mesureur, a plecat la Lyon. A fost a-clarnat în mod viă la gară. Lyon, 17 Februarie. D-nu Felix Faure a fost primit la sosirea sa de o mulţime enorniă. Primirea ce i s’a făcut a fost foarte călduroasă. S’afl auzit şi cîte-va strigăte de «trăiască Seuatul!» D-nu Faure s’a dus la primărie, apoi la prefectură, unde a primit toate autorităţile. La banchetul dat la primărie, d-nu Faure, răspunzând primarului din Lyon, d-nu Gailleton, a făcut elogiul Iul Carnot. Socotesc, a adăugat el. că într'o ţară democratică ca Franţa libertăţile politice sunt o să-minţă de pace socială. Doresc să văd sentimentele franceze arătîndu-se unanime nu numai pentru apărarea patriei, dar şi în viaţa publică din înăuntru. Nu' va înceta de a recomanda francezilor domolirea şi fecunda unitate a partidelor. (Aplauze entusiaste) Lyon, 18 Februarie. D. Faure a primit pe institutorii şcolelor primare şi le-a mulţumit pentru sentimentele lor republicane. Cîte-va strigăte de «trăiască preşedintele» au fost acoperite de «trăiască Bourgeois». — Primirea făcută de toată populaţia d-lul Felix Faure a fost foarte entusiastă. Iu discursul săfi de la primărie, d. Faure a reamintit suvenirul lui Carnot, care, Iu mijlo ml celor mal grave crize, cînd el însuşi era expus atacurilor celor mat injurioase şi mal pasionate, tare de lealitatea sa politică, n’avea în vedere de cît Constituţia al cărui mandat îl avea el pentru a-I asigura funcţionarea normală şi, încrezător în judecata definitivă a ţărel, n’a încetat nici o dată de a avea încredere in triumful ideilor de dreptate şi de libertate. Carnot a lăsat aceste tradiţiunl succesorilor săi (aplause vii) şi noi vom şti să ne inspirăm de ele, spre a ne îndeplini misiunea ce datorim încrederii representanţilor ţărel, In toată întinderea sa şi în tot timpul duratei sale (Aplause vil). D. Faure a mal vorbit încă de înţelegerea, de cordialitatea şi de raporturile de încredere reciprocă ce sunt de dorit în lumea muncii şi intre diverşii colaboratori al bogăţiei. Toate pasagele discursului d-lul Faure afl fost primite cu aplause entusiaste. Paris, 18 Februarie. DepeşI particulare din Valence anunţă că poliţia a arestat in acest oraş patru străini, dintre cari trei spanioli şi uu italian. La acest din urmă, care se cbiamă Lorenzo Catnusso, s’a găsit un pumnal şi un briciu. Aceşti indivizi afl declarat că se duceafl la Lyon pentru a asista la sosirea d-lul Felix Faure, cu bani provenind dintr’o colectă făcută printre amicii lor din Marsilia. Afacerea pare că n’are însemnătate. Alegerile din Bulgaria Sofia, 18 Februarie. D. Zankoff a fost ales deputat, la Sofia cu 1538 voturi contra 1247 date d-lul Anastasoff, candidat independent. Locuitorii afl făcut o ovnţiune mare d-lul Stoiloff, pentru a-I mulţumi de întreaga libertate ce a domnit în timpul alegerilor. Alegerile în provincie s’afl făcut în mod liniştit ; resultatele nu se cunosc încă. I.egea electorala tu Austria Viena, 17 Februarie. Coinisiunea însărcinată să studieze proiectul de reformă electorala a adoptat cu o mare majoritate primul articol al acestui proiect, care se referă la numărul noilor deputaţi şi la repartiţia scaunelor între diferitele provincii. llevoUft New-York. 17 Februarie. După o depeşă din Managua, statul Honduras va trimite iu Nicaragua un ajutor de 2000 de onmeul, spre a înăbuşi revolta. Grevă de miner! Troppau, 17 Februarie. Greva care a isbuenit în basinul de cărbuni de păiuînt din Karwin s’a întins aproape in toate minele din Silesia. Ordinea n’a fost turburată. Patronii refusă de a, face concesiuni. Albona, 17 Februarie. O grevă de mineri o fost provocată de res-fricţiunea muncel. Ea s’a întins aproape In toate minele acestei părţi a Istriei. Nu s’a produs nici o desordine. Noaptea trecută un bloc de stlncă s’a rostogolit de la munte piuă contra clădirilor direcţiunel, dar fără să producă pagube. întrunirea greviştilor a fost împrăştiată de geandarmerie, care a făcui cîte-va arestări. Dividend marc Berlin, 17 Februarie Bilanţul societăţii Disconto-Gesellsehafl dă un produs net de 14,000,000 lei pentru 1895. Societatea va plăti un dividend de 10 la sulă. Italieni! in Africa Massauah, 17 Februarie Generalul Baralieri telografiază cu data de 16 Februarie că nu s’a petrecut nimic însemnat din spre partea lagărului Şoan, care se ţine mere fl imobil lingă Adun. Se afirmă că MeneJik s’a dus ieri la Axun cu o escortă mică şi că resvrăliţil sunt împărţiţi acolo în două grupe, una care ţine cu Se-bat, şi cea-I'altă cu Agostofnri, Această divi-siune provine din nişte neînţelegeri ce s’afl ivit între cel doul şefi, dintre cari cel din urmă impută lui Sebat puţinul concurs ce i-a dat in lupta de la 13 Februarie. Siatele-IJnite şi Calm Madrid, 17 Februarie Toate ziarele protestează cu energie în contra votului Senatului american in privinţa independenţii Cubei. Ele angajează guvernul să se prepare pentru orl-ce eventualitate şi să ia o atitudine fermă şi hotărîtă. Evenimentele din Tranavaal Colonia, 17 Februarie. «Gazeta de Colonia» este informată că societatea Mozambiculul a înştiinţat pe guvernul portugez că 100 de amploiaţi al drumului de fer din Beira afl fost armat! şi că e teamă de o lovitură a d-lul Cecil Rliodes asupra Massikes-siel sau asupra Beireî. — Guvernul portughez ar fi fost invitat să adreseze In această privinţă o reclainaţie cabinetului din Londra. Budgetul Frânele! Paris, 17 Februarie. Camera deputaţilor.— Coinisiunea budgetului a ales pe d. Delombre raportor general. PARL AM ENT LI, t A vi E B A (Wjiaren şerfhifeî fit- In SS /'<■-ărtrarie Cit ar costa lucrările pentru deschiderea secţiela 2-a, se întreabă <1, Grădişteanu. După evaluările făcute de ingineri competenţi cliel-tuelile acestea se ridică la maximum 2,300,000 lei. D. Grădişteanu spulberă apoi obiecţiad-lul Robeşcu cum că primăria nu ar avea parale. D-sa demonstrează că cu puţină bună voinţă ar putea eşi cel puţin 1,500,000 lei numai din terenurile pe cari le stăpîneşte Primăria în secţia l-a. Mal adăogind ceva la suma aceasta, dacă nu acum cei puţin la anu, s’ar putea efectua şi deschiderea secţiei a doua. In privinţa variantei care a fost pusă în studiu de actuala Primărie, care ar pleca din strada Romană piuă la elipsa din str. Teilor, d. Grădişteanu arată că ar costa şi mal scump şi nu ar aduce aproape nici un serviciu şi afară de astea exproprierile ar costa mal scum pentru-că pe acolo ’s o mulţime de case mari şi localuri publice. Iiiterpelatorul arată de ee imensă utilitate ar fi Bulevardul Colţel aşa cum a fost conceput de fosta administraţie comunală şi cum el ar traversa partea cea mal sănătoasă şi mal frumoasă a oraşului. Probează în urmă inutilitatea variantei şi susţine că trebuie menţinut vechiul traseu. Dacă primăria renunţă la bulevardul Col-ţea, ea nu se mal poate ţine de angajamentele luate faţă de Eforie, Intre cari şi exproprierile unor d-nl Nicolescu şi Nico-lau, cari natural vor cere despăgubiri e-norme. Vedeţi la ce pagube expuneţi comuna ? Ar fi de dorit, Domnule Primar, ca să lăsaţi la o parte patimă politică şi să nu periclitaţi interesele Comunei ! Oratorul refutează apoi cîte-va mici obi-ecţiunl pe cari eventual i le-ar putea ridica Primarul Robescu şi termină spunînd că e convins că d. Ministru de Interne va împiedica această operă de vandalism a Primăriei şi va dispupe continuarea lucrărilor. D. Anastase Stolojan, ministru de interne începe prin a face un mic istoric al bulevardului Colţea şi afirmă că d. Filipescu, fostul primar, nu a comunicat consiliului comunal suma la care s’ar ridica cheltuelile bulevardului conceput de d-sa, Insă a spus fostulu: ministru de interne eă ar costa 4.800.000 lei. D. Stolojan pretinde apoi că evaluările făcute de inginerii de cari vorbea interpe-latorul sunt absolut eronate. (D. Delavrancea subliniază din cînd In cînd prin interjecţii aprobative vorbele ministrului de interne). Pentru ca să se conlinue lucrările pînă In slr. Clemenţei,—ziced. Stolojan—ar trebui cel puţin 12 milioane; el bine, resursele modeste ale primăriei nu permit luxul a-cesta. In urmă afirmă că primăria e datoare a-proape 3,000,000 lei, din cauza unor expro-pierl ilegale (?) făcute de fosta administraţie. încheie rugind pe deputaţi să dea ascultare desluşirilor ce va da d. Robescu. D. C. F. Itobescu debutează Ia tribună printr’un lung, incoherent şi plicticos istorie al votului dat de fostul consilii! comunal In chestia bulevardului Colţel şi continuă să parafrazeze explicaţiile d-lul Stolojan, In mijlocul zgomotului pe care ’l fac deputaţii scoşi din răbdări, părăsind unul clte unul incinta. Primarul conjură pe deputaţi să nu facă bulevarde pentru plimbare, căci primăria n’are mijloace, nu dispune de milioanele Parisului şi ale Vicnel ! Yoc!: Includerea discuţiunol. D. I. Grădişteanu roagă Camera să nu Închidă discuţiunea, căci va dovedi că d. Primar s’a mărginit mimul la locuri comune, la fraze vagi cari nu’l mulţumesc de loc. (Sgoniot şi bombănell pe banca d-lor Nacu, Phprekidy şi Robescu). 1). Phorekidy vorbeşte pentru închiderea discuţiei. Discuţiunea este Închisă. Şedinţa se ridică la ora 4 şi 25. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Şrettnfa de ia in Februarie I). Buzdugan cere dosarul anchetei ce s’a făcut, tn urma mal multor denunţări, la azilul «Elena Doamna». D. Delimarcu, comunică d-lul Poni, starea mizerabilă In care se află localul gimnaziului din Roman, şi cere resilierea contractului cu proprietarul edificiului, şi închirierea pentru gimnasiu a unul local care să îndeplinească cel puţin cerinţele higie-nice. I). Poni spune că nu poate obţine resilierea contractului, şi că e nevoit să renunţe numai la ctte-va camere, cari sunt În adevăr tntr’o stare mizerabilă. 1). Delimarcu răspunde că cea ce reţine pe d. ministru de la denunţarea contractului, sunt oare-cari interese electorale, ce trelmesc menajate. Asemenea procedeurl sunt ruşinoase. D. Poni repetă declaraţiile de mal Înainte afirmtnd că nu e vorba de nici un fel de interese de partid sad electorale. Discuţia se închide. S E N A T ITI, Şniiutea fie la tn Februarie D. Urechiă cere să i se sporească recompensa naţionale acordată in 1881, de 300 lei pe lună, la 500 lei, pentru că are drept de pensie la această sumă Sn urma anilor serviţi. Senatul admite urgenţa şi se ocupă apoi cu indigenate. DIN PRESA Ziarele «Ie azi Adevărul denunţă şarlatania liberalilor in chestia naţională. Liberalii acuzaţi pe conservatori că trădează cauza naţională, de şi el au tolerat la guvern toate manifestaţiunile. După trădătorii de conservatori, au venit liberalii ta putere. EI bine, ce au făcut liberalii in chestia naţională ? Să enumerăm : 1) Trei zile după constituirea cabinetului, d. Dimitrie Sturdza a cerut scuzo publice Austro-Ungariel; 2) Nu mult după aceia s’a provocat ruptura de peste munţi, iar agenţii d-lul Sturdza afl înscenat faimosul scandal de la -Tribuna» şi att încercat să înlăture pe d-rul Raţiu din capul Comitetului naţional; 3) . Banchetul pe care Liga a voit să-T ofere in Bucureşti d-rulul Lucad a fost oprit de guvern ; 4) . In sfirşit alaltă-erl s’a interzis Ia Craiova o serbare paclnică in onoarea doctorului Raţiu. Iată toate isprăvile liberalilor în chestia naţională. Pe cînd trădătorii de conservatori dedeau subvenţiunl din fondurile publice ziarelor de peste munţi, pe cînd aceia tolerai! meetinguri şi procesiuni inonstre, ziua ca şi noaptea, marii patrioţi liberali interzic banchetele şi serbările cele mal inofensive. Lăsăm ca ţara să aprecieze şi să înfiereze pe adevăraţii trădători. --------- Timpul vede in întîrziarea depunerii budgetelor o îndoită manoperă; iutii, pentru ca budgetele să lie votate fără discuţie, al doilea pentru ca unele proiecte de legi să fie animate la calendele greceşti. ------- Dreptatea,vorbind de întrunirea care s’a ţinut erl seară la d. Stolojan, spune că d. Palladi ar fi consimţit la modificarea legel asupra pescuitului. Ştiri «lin ziare Din Ziua: *** Putem da cu siguranţă ştirea, că guvernul este hotărît a retrage legea pescuitului, din Cameră, In urma curcntulnl ostil ce întlmpină. Din Gazeta : *** Erl s’a făcut tragerea la sorţi a membrilor Curţii de Apel cari vor presida viitoarele sesiuni ale Curţilor cu Juraţi, — diu resortul Curţii din Bucureşti. Au eşit la sorţi: D. Âl. Costescu pentru judeţele Ilfov şi Ialomiţa, d. Cerkez pentru jud. Argeş, Muscel şi Dîmboviţa, d. Budişteanu pentru jud. Vlaşca şi Teleorman, şi d. Sc. Popescu pentru jud. Prahova şi Buzăă. ULTIME INFORMATIUNI Aflăm ca d. Palladi renunţă la art. 5 din legea pescuitului, art. prin care se substituia drepturilor riveranilor monopolul Statului. Prin aceasta d. Palladi crede să îşi scape portofoliul. O delegaţiune a pescarilor din Giurgiu va sosi mîine sad poimîne în capitală pentru a cere ministrului domeniilor modificarea unor disposiţiuni din legea asupra pescuitului. Circulaţia vapoarelor dintre Giurgiu Ruşciuk este întrerupta din cauza sloi urilor mari cari curg pe Dunăre. Azi, Luni, a început la casa Ban* cei Agricole plata dividendelor de 2 lei şi 50 de fie-care acţiune, conform votului a dunărei generale a acţionarilor. Aflăm că faţă cu intrigile d-lul Brote în afacerile romlnilor de peste munţi, d. Aurel PopovicI a rupt orl-ce relaţiuni cu d. Brote. Studenţii şcoalel superioare de ştiinţe de stat au adresat Camerilor o petiţiime, prin care arată fazele dezvoltărel acestei şcoale şi cer ca ea să fie recunoscută în mod oficial, chiar în aceasta sesiune. Mal mulţi cetăţeni din stradele Măcelari, ButarI şi Ungureni ni se plîng că o banda de agenţi colectivişti le turbură odihna şi le fac fel de fel de stricăciuni: dărîmă libiei, sparg geamuri, intră prin case şi sperie copiii, fură din curte tot ce le cade la îndămînă. Reclamaţiunile la secţia respectivă aQ rămas fără resultat, pentru că turburătorii sunt «de-al noştri». Atragem atenţiunea d-lul prefect de poliţie asupra acestor neorîn-duell şi-’l rugăm să nu lase pe oameni să-’şl facă singuri dreptate. Voce rontiiiă In Iteiclisratliul ciuleii linii Subt titlul acesta, Tribuna din Sibil publică următoarele : In şedinţa de ieri a Reichsratliu-lul, la eapitlul: «Şcoale medii», al budgetului instrucţiunii publice, a vorbit deputatul rornîn bucovinean, bar. Vasilco. S’a plîns de neglijarea Romînilor în afaceri şcolare. «Romînil din Ardeal — zice— gem sub apăsarea Maghiarilor, ear Ro-mîiiilor din Cisleithania li-se deneagă drepturile înscrise în constituţie. Oare nu se face şi aici valabilă influenţa Maghiarilor? «In ciuda aserţiunilor solemne ale presei oficiale >si oficioase, acest mod de a proceda >a ambelor guverne ale monar-»ehiel» ar putea deştepta o-dată neîncrederea în Romînia. Romînil sunt singurul popor în Austria (o-ratorul a vrut evident să zică: în Austro-Ungaria. Red. «Tribunei»), care e pus afară de lege. Pe cîm-piile Austriei a curs mult sînge ro-mînesc ; mulţi fii al acestui popor aQ căzut în Bosnia; trebue să fim pătrunşi de invidie văzînd, cîte se fac pentru această ţară, pe cînd a-ceia cari aQ ajutat să fie cucerită, nu sunt de loc luaţi în seamă. Şi pentru ce aceasta ? Fiind-că Bosnia o pregătesc pe semne pentru Un-garia; un noroc acesta ţie care de alt-fel nu'l dorim. (Aprobări pe băncile Romînilor). Mal mulţi cetăţeni din Brăila, vă-zînd că Primăria a votat budgetul cu taxele impuse în virtutea legii maximului, au adresat o petiţiime primarului, cerîndu’i să se conforme promisiunilor făcute în oposiţiune cu privire la desfiinţarea taxelor puse pe temeiul acestei legi. Petiţiunea e acoperită de uu număr însemnat de iscălituri. Ministerul de interne a confirmat alegerea d-lul Tanase Marinescu în calitate de ajutor de primai* al o-rasulul Giurgiu. «Conservatorul» care apare în Brăila, ne dă următoarele amănunte asupra situaţiei politice din localitate : Nemulţumirile tinerilor liberali din localitate în contra şefului Ocultei C. Cociaş cresc pe fie-care zi. Favorurile pe care şeful Ocultei le a-cordă oamenilor săi de casă şi mal cu seamă fraţilor Petrescl, dintre cari unul ocupă postul de advocat al Primăriei, iar cel’alt postul de poliţai, a provocat atîtea nemulţumiri printre cel-l’alţl tineri, cari în timpul oposiţiune! au făcut oare-cari sacrificii iu interesul partidului, în cit el sunt hotărîţl aă constitui un grup a parte, pentru a combate cu energie tendinţele de căpătuială şi de afaceri ale şefului Ocultei. Oslndiriia semnalărilor manifestului Tribuna No. 37 publică un articol în care comentează osîndirea d-rulul Raţiu şi acelor L’alţl membri al comitetului cari aă semnat manifestul de zilele trecute. Faţă cu această oslndire, Tribuna întreabă : Cum ? Nu-’i iertat în Ungaria să spui care-’ţl sunt sentimentele, care-’ţl sunt ideile, cari convingerile polilice ? Şi nu’l iertat să întăreşti cu iscălitura numelui propriu mărturisirea aceasta cetăţenească ? Vrea guvernul ungar cetăţeni cu gtnduri ascunse ? Ii mal place să nu’ţl mărturiseşti principiile ce te conduc, şi să cauţi in ascuns a le pune in praxă ? Dar lucrul, ce’l face guvernul cu această prigonire e şi ridicul. Sail nu e ridicul a voi să terorise/.I cu cîte-va zile de arest poliţienesc pe bărbaţi, cari aă fost hotărîţl a suferi ani atîţia de Nu e ridicul a voi să terorisezl cu clto 7—lft zile de arest bărbaţii cari faptice aii suferit sute de zile temniţa de stat? Dacă guvernul unguresc ar vrea să fie conseeuent, încheie Tribuna, ar trebui să condamne la arest poliţienesc pe întreg poporul rornîn. Un ziar liberal ale cărui atacuri nu mal pot atinge pe nimeni, găseşte atingâtor pentru reputaţia fostului consiliu comunal al Capitalei, faptul că un funcţionar superior de la primărie a fost dat judecăţel şi condamnat. E o cestiune de apreciere. Noi găsim că aceasta e un merit şi ceea-ce e culpabil e să faci lucrurile muşama, cum de pildă a făcut Ion Brătianu cînd aQ apărut în parlament faptele lui Anghelescu şi lui Maican. Pentru a răspunde ziarului în cestiune precum şi pentru a stabili distincţia între morala noastră şi morala colectivista, făgăduim liberalilor să le arătăm, după declaraţiile lui Dim. Brătianu, cum şeful colectivităţcl proteja pe hoţi. Şi fiind-că e vorba de primărie, vom da pe faţă toate hoţiile să-vîrşite de municipalitate sub liberali. Vom sfîrşi această interesantă serie de articole dînd pe faţă escrocheriile săvîrşite altă dată de unul din ac-miniştri. Spre a’şl echilibra budgetul, guvernul vrea să desfiinţeze aproape cu totul jandarmeria, care începuse a da resultate bine-făcătoare pentru populaţia noastră rurală. Guvernul vrea să reducă la 4 numărul jandarmilor din fie-care plasă şi e vorba de plăşile mărite, aşa cum a hotărît Camera să întocmească subprefecturile. Ast-fel jandarmeria întregel ţări va fi compusă din circa 500 de oameni, adică mal puţin de cît. poliţia unuia singur din oraşele noastre de a doua mînă. Naviga!iu nea roiuluă Serviciul de vapoare romîne pe Marea Neagră, între Constanţa şi Constantino-pol, se va face după următorul itinerar iu : ('arsele vaporului «Cobra» Joui pleacă din Constanţa la 10 ore seara Vineri sos. In Constantinopol« 1 1 « dim. Vineri pleacă din « « 2 « p. m. Sîmbătă sos. în Constanţa « 3 « dim. Duminică pleacă din « « 5 « dim. Duminică sos. în Constantinopol 6 « p. m. Marţi pleacă din « « 3 « p. m. Miercuri sos. Î11 Constanţa « 4 « dim. Cursele vaporului «Meteor» Duminică pl. din Constantinop la9 ore dim. Duminică sos. In Constanţa « 11 « seara. Mar{i pleacă din « « 12« noap. Mercuri sos. In Constantinop «1 « p. ni. Legăturile în Constanţa: 1. Vaporul «Cobra» Joui cu trenul expres Ostanda-Constantinopol, Sîmbătă cu trenul expres Conştantinopol-Pstanda şi cu trenul accelerat No. 22 Constantinopol-BucureştI. Duminică cu trenul orient-expr. Paris-Constantinopol, Miercuri cu trenul accelerat No. 22 Constantinopol-BucureştI. Vaporul Meteor are legături Duminică cu Orient-expr. de la Constantinopol la Paris şi Marţi cu acceleratul No. 21 de la Bucureştl-Constautinopol. Eri s’a făcut înmormântarea d-nel Ma-ria Cazzavillan, mama d-lul L. Cazza-villan, directorul ziarului Universul. Numeroşi prieteni au urmat cosciugul. Cu Expres-Orientul de Sîmbătă a sosit în Capitală d. Lucien Aubanel, ser cretarul general al Ligel franceze liber-schimbiste. Scopul venirel d-lul Aubanel este, după cît suntem informaţi de a se încredinţa de visu, de situaţia economică a ţărel noastre, avind tot de o dată o misiune din partea Ligel pe lingă guvernul rornîn. SPECTACOLE, BALURI, PETRECERI Sîmbătă, 24 Februarie, se va da iu sala Teatrului Naţional, Balul anual al societăţii funcţionarilor publici. MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. Principii Moştenitori vor onora balul cu pre-senţa lor. I>e arendat De Iu Sf. Gheorghe 1S97 Moşia Dudeştl-Cioplea, cu trupurile BîrzeştDCitzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nîl G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copii, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. 45-7 www.dacoromamca.ro încercaţi şi vă veţi convinge de eftinătatea preţurilor magasinuluî de Bijouterie, Horlogcrie & Foiiruitiirî atr EN GROS ŞI EN DETAIL OFI COCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniala, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 25-1 Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) I>i*. T. PTevici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Scutamentul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pină la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 34 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — 72-3 iiiroul fabrice! «1c spirt fabrieel de borhot uscat de Ia Uerestreu şi morel automatice de abur de la Obor ale D-lul ANDREI A. POPOVICI S’a mutat din strada Smirdan in Strada Lipscani No. 86 faţă cu biserica Sfîntu Gheorghe Nofi PRIMA FABRICĂ de CONSERVE si MUŞTARURÎ ©. 8TÂICOVICI Pe lingă calităţile speciali», exfrn-Unc şi line a conservelor sale euuoscute deja onor. public al intregel ţări, recomandă ca noi produse următoarele : Ciuperci fripte îu sosul lor. Ardei gras copt. l*ătlăgelc vinete marinată ă Ia (ireqise în unt-de-lemn de Nisa. «xbiveciu grecesc preparat în unt-de-lemn de Nisa. Muştar «le masă de diferite gusturi. Muştar naţional ctt musluleţ. Fructe asortate ă la CliamMrv îu muştar cu musluleţ. ’ ’ (42—26) I>e vin/,are la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regală, 11 bis.—DEPOUL GENERAL.—Strada Regală, 11 bis pentru consirucţhinî «le ori-ee stabilimente iiuliistrialc — Iuginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabrieelor: (/. 96 ‘11 5o/o » » » 1890 96 "/« 97 Vi 5“/i) Scrisuri Funciar Rurale . 92 V* 92 V» 6°/o « » Urbane . 100 ll* 101 5°/o * » Urbane . 88 V- 88 V» 5«/o » » » Iaşi. 80 */. 81 */. Acţiuni Banca Naţională. 1585 1595 » » Agricolă . 195 — 205 — » Dacia Romtnia asig. 405 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 420 — 430 — Florini valoare Austriacă . 2 09 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baeuote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 90 — 95 — > ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C* de secol succes proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, iritaţiunei peptulni, intluenţa, dureri reumatismale, scriutiiuri, casai, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile. Tli. Dzieyauosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pină la 7 seară. MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNÎ DE MAŞINI TIP0-LIT0GRAFICE ALBERT & CB FRANKENTHAL s Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că pină acum un număr de 40 maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează In diferite Tipogrefil din oraşele Romtniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romtnia, JOSEF «( IIWARZ «fc C|g (Bucureşti) pr Deposit de tot felul de cernele Lito-Tipografice J R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 8. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PA H MS - f; I t;ATi Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orî-ee soiţi, precum I şi florile, seminţele si orî-ee fel de plante mirositoare. I Se poate fabrica eea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce j spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce safll din o singură dată gradul cerul, snu prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o «a- , -*fac|r litate ma bună. cu o economie mal [ţUw mare de timp, de apă şi de con- A se adresa d-lul GEORGE8 Galaţi, sad la agenţii săi acreditat! din diferite 1*0—7 A. CARANFIL, ţări şi localităţi. Ta mar Indian CrHIlon Fruct laxaliv răcoritor, admirabil în contra constipaţiel. 2 Ir. 50 cutia Paris, 28 rue Grammont şi în toate farmaciile. 18-18 Vin ele Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de boi! digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stomach, digestiuniie grele sad ne-suficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînî, precum : < pentru toţi acel cari n’afl poftă de mîncare sad nu pot suferi indicările. 25-21 Puritatea Pepsiiiei Iul fhapeauteaiit a făcut ca ea să fio admisă de INSTITUTUL PASTEUIt. Farmacia «Vial», 1, rue Itonrdaloiic, Paris. gsar Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune D. M. BRAGA!)IRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICĂ DE BERE ŞI GIIIAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Rere: Calea Rahovel, 153. (72-41) Adresa telegrafică: RRAGADIRIT, Jiucureşti. FONDATA IN ANUL 1895 Tipografia EPOCA e în măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărl, bilete de nunţi, botez, înmormînţare, etc., etc. 99 BUCUREŞTI STRADA CLEMENŢEI. ---*>C=3§C=3<*- Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsnră de a face faţă ori-căror exigenţe. Eief/anfd, acurateţa, promplitunine, eftinălale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. BucurescL Wwwi^dacbroinafiieâi.1^ îineuţel, No. 3.