SERIA IL—ANUL II, No. 81. Ediţia a treia MERCURt, 14 FEBRUARIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI A BOSAMKSTELE încep la 1 !ji 15 ale fie-eâroîlunl ţi se plntese tot-il’a-unn înr.iute In BucureşH la Casa Administraţiei In judeţe si streinătate prin mandate poştale LTn au Sn ţara 80 Iei; tu străinătate 50 lei Sase luni ... 15 » * » 25 » t rei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr In strcinAtate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KEDAEŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMĂRUL 10 BANI tsnciKii.f: In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streiiifitale, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publieitat» AnunciurI la pag. IV....8.8# b. linia » » » III .... . 2.— lei » » » » II.........8.— » » Inserţiilo şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechia 80 bani A 1)511AISTR AŢI A No. S -STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI Stăpînire de interese particulare Situaţiunca s’a limpezit în sfir-şit; ştim astăzi cu toţii ce fel de regim vom avea şi la ce ne putem aştepta do la dinsul. In patru luni de zile, guvernul liberal a ştiut să îmnormînteze şi programul de la Iaşi şi angajamentele luate In mod solemn pe vremea opoziţiuniî. Pentru program, se ştie că un număr oare-cari de membri al partidului liberal sau văzut siliţi să se grupeze a parte spre a urmări realizarea macar a douâ-treî idei. Constituirea acestui grup, sub conducerea d-lul Flcva, şi ostilitatea cu care îl tratează organele acreditate ale partidului şi membrii majorităţii devotate guvernului, nc spun, mal limpede de cit o declaraţiune formală a primului ministru el însuşi, că partidul nu vrea să mal ştie absolut nimic de programul de la Iaşi. A rămas şi acesta ca una din nenumăratele momeli cu cari liberalii au surprins buna credinţă a unei părţi din opiniunea publică. In ce priveşte angajamentele luate în opoziţiune faţă cu opera legislativă a guvernului conservator, nu mal poate fi astă-zi nimeni în îndoială. De rea-credinţă atunci cînd le-au luat .ştiind bine că nu vor putea să le ţie, liberalii sunt .şi acum de rea-credinţă cînd nu voiesc să-şl recunoască grcşala şi să ceară iertare. Neapărat, umilirea adversarilor noştri atît de îndrăzneţi altă dată, n'are de ce să ne supere. Din potrivă, ne bucurăm că de fapt iei sunt siliţi să recunoască utilitatea operei noastre şi, în loc d’a o dărîma precum se lăuda-seră, se mulţâmesc a face mici modificări mal mult de ochii lumei decît pentru că ar fi nevoie. Dar lipsa lor de sinceritate no dovedeşte că liberalii, ca şi în trecut, sunt incorigibili şi că, la o viitoare opoziţiune, se vor servi de aceleaşi mijloace condamnabile de cari s'au servit pînă acum. Aruncînd la coş programul— bun sau rău, nu importă—şi tră-gînd cu buretele peste toate angajamentele din opoziţiune, ce-i mal rămîno guvernului de făcut ? Alcătuirea bugetelor şi admi-nistraţiunea, ori-cît de grea sarcină ar fi pentru mărunţişurile politice cari compun actualul cabinet, nu sunt de ajuns pentru a ocupa întreaga activitate a u-nui guvern. Neavînd nimic alt de făcut, nefiind în stare să dea cea mai mică îngrijire intereselor publice, guvernul liberal va fi silit, pentru a-şi păstra partizanii şi a recruta alţii în locul celor ce-i vor întoarce spatele, să dea o deosebită atenţiune intereselor particulare. Principala ocupaţiuno a guvernului va fi să aleagă cui să a-eorde favoruri bănoase şi pe cine să prigonească cu toată puterea pe care o dă aparatul administrativ, pentru a-.şi asigura partizani devotaţi şi a strivi opoziţiu-noa. Vom avea din nou satrapiile din nainte de 1888, a căror a-mintire dă şi astă-zi fiori ; vom avea din nou afaceri strălucite, din cari răsar milionarii în două-trel săptămîni; vom avea iarăşi procese scandaloase, arestări preventive de cîte un an şi poate chiar asasinate. Domnia murdară a partizanilor din interes, va fi cu atît mal straşnică, cu cît astăzi nu se mal găsesc în mijlocul partidului liberal oameni ca C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu şi alţii cari mal puteau pune oare-carc frîu destrăbălării. Astăzi, Kiriţopoliî, Simuleştil, Anastasii! cari ierau servitori la 1888, sunt iei stăpînl în partid; de-asupra lor nu mal ie nimeni care să-I strunească. Neapărat că şi urmările vor fi mal grele de cît cele de la 1888. Dacă atunci persoana unul Ion Brătianu şi amintirea unul Rosetti mal acopereau întru cît-va ticăloşia regimului colectivist, mutrele respingătoare ale celor cari stau astăzi în fruntea regimului şi nulitatea lor patentă vor contribui de sigur să aţîţo şi mal mult opiniunea publică. Noua stăpînire de interese par ticulare va sfîrşi mal rău de cît stăpînirea colectivistă din rîndul trecut. Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor cu privire la înscrierea lor în listele electorale din Ilfov. Toţi domnii alegători cari ar avea să facă rre-o reclamaţiune, fie că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’au fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiuni, în toate zilele, de la orele 5—7, în localul clubului conservator. Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor fi susţinute gratuit de avocaţii partidului. PARLAMENTUL BiOROU DE PLASARE Dacă nu face nimic clin ceea ce ar trebui să facă, dacă nu ştie să reprezinte ţara In mod demn, parlamentul actual are totuşi şi el un rost pe lumea asta : e biurou de plasare. Această frumoasă meserie a tînârulul şi deja caducului parlament liberal, ne-a desvăluit’o onorabilul Senat, şi anume comisiunea de petiţiunl a acestui corp. Un agent colectivist oare-care, fost cînd-va ajutor de judecător şi care se vede că nu poate spera slujbă nici chiar de la guvernul pe care ’l-a ajutat să reuşească în alegeri, trlnteşte o peti-ţiune către Senat cetind dreptul de a pleda şi pentru foştii ajutori de judecători. Comisiunea de petiţiunl recomandă jalba ministrului de justiţie, cerîndu-i să vie cu un proiect de lege... Un fost sergent e coprins de dragostea de a fi asistent de farmacie şi petiţionează la Senat. Comisiunea de petiţiunl, găsind se vede că un fost sergent poate să se apuce de farmacie, recomandă peliţiuuea ministrului de interne. E drept că Senatul a respins concluziile comisiunil sale de petiţiunl; dar tot aşa de drept e că şi pretenţiile petiţionarilor erau prea boacăne. Estrema bună-voinţă a comisiunil de petiţiunl, legitimează însă speranţa că, atunci cînd cererile vor li ceva mal puţin extravagante, le va primi şi Senatul. Şi ast-fel parlamentul va ajunge un a-devărat. biuroO de plasare pentru toţi nevoiaşii partidului. Urăm parlamentului liberal să facă a-facerl strălucite în aceaStă întreprindere, foarte utilă, mai ales acum cînd se suprimă biurourile de servitori diu multe oraşe. „ECOUl VRfiNliEI11 Preaa In provincie.—«Ecoul Vranccî» Lupt» nonRtrs» Acţiunea conservatoare se afirmă clin ce în ce mai mult în ţară. Partizanii noştri se organizează pretutindeni, se formează cluburi, se]fundează ziare. Respectuos pentru opiniunea publică, partidul conservator pune un deosebit preţ pe presă şi de aceea ziarele conservatoare se înmulţesc în provincie. Joia trecută, precum anunţasem din vreme, a apărut la Focşani Ecoul VraneeT, organ al conservatorilor din localitate, sub direcţiunea d-lui G. S. Constantinescu. «Ecoul Vrancci» In *cîte-va cuvinte» puse in capul foii, noul organ conservator îşi legitimează a-pariţiunea şi-şi croieşte ast-fel linia de conduită : < Ecoul Vrancei» în fapt va combate pe toţi cari sînt duşmanii nu ai noştri, ci ai întregeî noastre organizaţiuni, pe acei cari la adăpostul unor foste principii liberale, trăesc numai din speculafiunea lor şi a-mărăsc poporul cu vorbe mari, acei rămaşi în întîrzierc cu cunoştinţa nevoilor sociale, trăind ca copii risipitori şi co-r upţî din averea unor păr inţi strîngători ! * Am numit pe liberali sau colectivişti, căci nu se mai disting azi— cari nu mai au raţiune de a fi ca partid, căci ideile pentru cari au luptat fundatorii lor s’ciu realizat, şi urmaşii — epigonii I — nu s’au pus în curent cu ce se cere azi, ca să aibă pretenţia de a conduce un popor. 00 lei dintr’o ladă a acestuia. Ion Savu declară că unii complici afi dispărut spre Buzăfi, iar alţii spre Brăila. Procurorul Tisescu anchetează faptul şi a făcut mal multe arestări. Ştiri diverse Arsa de vie.—O copilă a supusului bulgar Ivancea Dumitru, din comuna Predeal, plaiu Peleşu, judeţul Prahova,aflîndu-se singură In casă, In lipsa surorel sale mal mari, din nebăgare de seamă, i s’afi aprins hainele de pe dînsa, şi la ţipetele ce făcea, sosind sora el, a scos’o afară spre a nu se aprinde şi coliba unde locuiafi. Focul, din causa vlutulul, luînd propor-iuul mari, pînă să’l rupă hainele de pe dînsa, i-a produs arsuri grave, cari cu tot ajutorul medical dat de medicul urbei Sinaia ce se afla în localitate, totuşi a doua zi a încetat din viaţă, Incendiu.—Un foc a isbucnit la prăvălia Iul lancu Iosepsohn, comerciant, din comuna Iveşti, plasa Birlad, judeţul Tecucifi, care era pe cale de faliment. Focul s’a localizat imediat prin concursul străjerilor şi a publicului adunat, ast-fel că pagubele produse s’afi urcat numai la cifra de 100 lei. Se presupune că focul a fost pus de însuşi proprietarul Iosepsohn in scopul de a frusta societatea de asigurare «Dacia» unde prăvălia era asigurată pentru suma de lei 10.250, şi societatea dc asigurare «Naţionala», unde marfa din prăvălie era asigurată pentru suma de lei 11.220, precum şi pe creditorii săi. Parchetul fiind sezisat, s’a încheiat cuvenitele acte de constatare, cari s’afi înaintat justiţiei. Asasinatul din biserică. — Ancheta deschisă cu privire la îngrozitorul asasinat să-vîrşit tntro biserică din cătunul Clrlig-Glo-deanu judeţu Buzău, a descoperii că aulo-ril erai) In număr de şease, el erau Îmbrăcaţi cîmpeneşte şi armaţi cu puşti de vlnă-toare şi cu revolvere. Parchetul e pe urma Biliarilor; se crede că el vor putea ii prinşi In curînd. O crimă oribilă.—Eri după amiazi, pe la orele 4, un oare-care Dumitru Constunlin Nedelea, din Piteşti, a Înjunghiat pe soţia sa Ţinea, lmplanttndu-i un cuţit în plntece. Parchetul a fost imediat înştiinţat; d. procuror Aricescu a făcut primele investiga-ţiuni. Criminalul a fost arestat. Detaliile lipsesc. O reţetă curioasă. Rar se lnllmplă ca unul doctor (medic) să’i fie dat a îndeplini o misiune aşa de curioasă că aceea la care a fost expus doctorul Boivot. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ■ Iată ce găsim In memoriile Mareşalului Castellane: «Marchisa de Taloru are 50 ani ; ea crede că, pentru a nu se bolnăvi, trebue să aibă tot-d’auna un bărbat culcat lingă ea; prin urmare, cind d. de Taloru lipseşte, ea pune Intr’uu sac pe d. de Courtivron ruda sa, safl pe d. de Cbavagnac, un prietin al ei şi’l culcă tn patul sftfi, iar aduoa /.i Cheamă servitorii sau numai pe guvernantă să constate că sacul nu fusese descusut lu timpul nopţei. In momentul etnd scrie Mareşalul, d. d. de Cbavagnac şi de Courtivron, fiind duşi la Madrid, ataşaţi Ia ambasada d-lul de Taloru, Doctorul Boirot este nevoit a Îndeplini ingratul rol de mal sus. Acest medic care, practică la băile din Neris, are onoa-i rea de a sta In sac lingă Marchisa de Taloru. Aceasta să nu se creadă că este o farsă. Istoria este foarte adeverală şi povestită de secretarul Mareşalului Castellane, rudă de aproape cu doctorul Boirot.» Din Timpul: *** Se crede că prefect la Constanţa va fi numit d. Stătescu, procuror la Curtea de apel din capitală. #*# Ceartă mare între generalul Budiş-teanu şi d. Stoicescu. Cu ocazia legei soldelor generalul Bucliş-teanu a voit ca pe viitor ofiţerii să plătească Ia drumul de fer ■/« în Ioc de V»> aceasta în consideraţia sporirei de solde prea minime. D. Stoicescu s’a opus şi a reuşit. In cercurile ofiţereşti, cari ’şl amintesc cum sub guvernul conservator d. Stoicescu, care se prepara să interpeleze pe d. general Lahovari, deschisese în casa sa un fel de biurou de informaţii militare în care promitea ofiţerilor marea cu sarea, a produs o mare decepţiune această schimbare în opiniile d-lul Stoicescu. PARLA31ENT UJL, CAMERA Sniiitfn Im 13 Febrtsmrie * m D. ministru Stolojan, depune mesagiul regal cu legea pentru organizarea serviciilor exterioare pendinte de Ministerul de interne, amendată de Senat. Se cere urgenţa care se admite. Legea se trimite în secţiuni. D. N. Flova, depune pe biuroul A dunărei un memoriu al învăţătorilor din Prahova, relativ la proiectul d-lul Foni. D. Dobreseu-Argeş depune mal multe pe-tiţiunl ale locuitorilor din judeţul Argeş cari cer să se lărgească competenţa juriilor comunale şi In Hcelaş timp ca preoţii şi învăţătorii să iie de drept membri în numitele jurii. I). Ion Stavri-Brătiunu anunţă o interpelare ministrului de justiţie privitoare la interpretarea greşită a unui articol din codul comercial. * De asemeni mal depune un memoriu al învăţătorilor din Dîmboviţa relativ la proiectul a-lul ministru Poni. I). M. Orloanu anunţă o interpelare ministrului de lucrări publice, asupra reducere! taxelor pentru transportul cerealelor pe căile ferate .şi a taxelor percepute de direcţia dockurilor. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, deputaţii trec în secţiuni la ora 2 şi 10 minute. SENATUL Urmarea *rriinţel Ue ta 12 Fe-' br mărie I). A. Constantinescu e de aceiaşi părere. I). N. Iouescu vorbeşte In Jfavoare des-centralizărel promise de liberali şi cere legi In conformitate cu făgăduelile. '*^1$ D. N. Ionescu cere ministrului de interne explicaţiuni asupra făgăduelei date Ia Iaşi că va stremuta scaunul mitropolitului Primat acolo. I). Stolojan, ministru de interne, declară că menţine tot ce a declarat în opoziţie şi nu renunţă la nici una din făgăduelele făcute. D-sa declară însă că nu-şi aminteşte să fi făcut la Iaşi vre-o promisiune tn sensul celeia despre care vorbeşte d. N. lo-nescu. Cit despre reducerea sub-prefecturilor, d. Stolojan declară că nu se prejudeeă chestiunea pentru* viitor, şi legea nu satisface de cît o necesitate imediată, aceia a unei economii bugetare. D. Stolojan declară apoi eă va lucra ca soldat credincios al partidului liberal şi că nu i-a trecut nici o dată prin gtnd să facă disidenţe în acest partid, el roagă deci Senatul să voteze această lege. In curtnd, zice d. Stolojan, voi veni cu un proiect de lege pentru modificarea legei jandarmeriei In sensul de a face o economie anuală de 1.000.000 lei. Proectul de lege e hiat în considerare şi apoi votat în întregul Iul. Se votează apoi proiectul de lege pentru modificarea unor disposiţiuul din legea servitorilor. Se mal votează in sftrşit un proiect de lege pentru crearea unei comune rurale in Bomanaţl şi în urmă şedinţa se ridică. Şeitluţa tle fa S3 Februarie Se depune proectul pentru desfiinţarea taxei clerului şi se admite urgenţa. I). dr. Canteinir cere ministrului instrucţiunii un tablou de profesorii şcoalelor reale pentru a face o interpelare asupra mersului învăţămînlulul real. I). general Anghclescu citeşte raportul şi proiectul de lege privitor la înaintarea în armată. ULTIME INFORMATIUNI Ni se comunică următoarea scrisoare ce a fost adresata d-lul N. C. Fleva: Iubite amice, Văzînd scrisorile adresate d-IuT Tr. Djuvara, de către martorii d-sale şi de către d. St. Sihleanu, publicate în’Gazeta de la 12 Februarie şi în Voinţa Naţională de la aceiaşi dată; avînd In vedere că deşi numele meii nu este tipărit în nici una din ambele scrisori, totuşi în timpul afacere! tale cu d. D juvara eu am fost, acuzat că te-am indus în eroare, declar din nou că menţin în totul afirmaţiunile mele cu privire la spusele calomnioase ale acelui donm la adresa ta şi că dacă înţeleg pînă la un punct pe d. St. Sihleanu, nu pot înţelege sentimentul care-’l face pe d. Tr. Djuvara să se ascundă în dosul d-lul St. Sihleanu. Primeşte, iubite amice, o strîngere de mînă frăţească. 13 Febr., 96. Ion Peretz. Din Brăila ne soseşte primul număr al ziarului Conservatorul. «Faţă de tendinţele liberalilor, zice excelentul nostru confrate, de a relua firul întrerupt la 1888, nu rămîne conservatorilor de cît de a relua şi ei firul întrerupt la 1888 şi de a reîncepe cu energie lupta politică în contra asociaţi unei politice poreclite liberale.» Vom urmări cu deosebită atenţiune lupta întreprinsă de valorosul nostru confrate. Iu urma incidentului de la balul Obolului, d. C. Paciurea a trimes o scrisoare de provocaţiune d-lul P. Grădişteanu, scrisoare care pînă azi a rămas fără răspuns. DIN TABÂRA LIBERALA Ministerul «le interne.—Situaţia d-lul Dini. Slurdza. Tinerii liberali sunt nemulţumiţi de direcţiunea partidului, şi unul din aceştia, cu care am avut ocazie să vorbim, ne-a împărtăşit următoarele rellecţiunl: Ministerul «le interne Ministerul de interne sub actualul guvern liberal a încetat de a mal li ce a fost pînă la venirea la putere a liberalilor. De unde, pînă aci, atît sub Ion Bră-tianu cît şi sub conservatori, acest departament era reservat şefului partidului, preşedintelui consiliului, care vedeai! în ministerul de interne direcţiunea de dat politicei generale a guvernului iu ţară, acum internele au devenit nu o demnitate, cum ai! fost socotite pînă acum, ci un fel de iad în care partidul aruncă pe toţi aceia pe cari vo-eşte sâ-T compromită şi să-T elimineze din partid. Aşa s'a întîmplat cu d. Fleva, care era pus sub tutela Ocultei; ea făcea şi desfăcea totul şi la urmă arunca răspunderea asupra ministrului care, in-trind intr’o situaţie dificilă din cauza relei inspiraţiunl sub care intrase, a fost nevoit să se retragă. Alcoolism hereditar. — Profesorul Pel-niann de la Universitatea din Bonn, a făcut nişte cercetări destul de curioase, asupra relelor produse de alcoolismul herediîar înlr’o familie a căreia miraculoasă istorie a reconstituit’o el. O femeie numită A da Jurkc născută în 1740 şi moartă pe la începutul secolului present, beţivă, după ce trăise ca hoaţă şi vagabondă a lăsat după dlnsa 834 de urmaşi. După cercetările făcute 70!) din el aă putut fi recunoscuţi ca moştenitori şi de la cari Pelmann a putut obţine resultutele următoare: 100 ai! fost născuţi fără căsătorie, 142 cerşetori, 04 pensionari al depozitelor de cerşetorie, 181 aă fost fete prostituate, 76 membri al acestei familii aă fost condamnaţi pentru crime, 7 pentru omoruri. In termen de 75 ani această familie de beţivi, a costat pe statul german în ajutoare de întreţinere, lu temniţe şi în despăgubiri pricinuite de el, suma de mal bine de 5,000,000 (cinci milioane) mărci. DIN PRESA Ziarele «le azi ----- Adevărul, vorbind de cabinetul actual, se rosteşte ast-fel: Cabinetul d-lul Sturdza este un cabinet condamnat. S’a născut mort ori nu s’a născut mort, asta-’I altă vorbă ; dar noi constatăm că ministerul trăieşte în cele mal ingrate cornii-ţiunl şi că sfîrşitul săiî este apropiat. ---- Gazeta, sub semnătura d-lul I. Procopiu, publică un articol asupra în-vâţămîntulu! primar, lăudînd reforma proiectată de d. Poni. fţjtirî «lin ziare T>:n Dreptatea: **„ Parchetul Tribunalului Ilfov a fost înştiinţat că mal mulţi şefi de tren, afi escrocat Direcţiunea generală a căilor ferate, cu o sumă însemnată de bani. El procedau în modul următor: De cîle ori un călător se urca în tren, fără să’şl fi cumpărat bilet de la casă, se adresa şefului de tren, care-I elibera asemenea bilete dintr’un carnet special, percepîndu-I în plus taxa de 1.25. Pe biletele eliberate era indicată distanţa adevărată pînă unde mergea călătorul, dar în cotorul care rămtnea la şeful de tren, se trecea staţia de plecare şi aceia care urma imediat, ast-fel că sporul provenit din această diferenţă îl încasaţi din şi!. Pînă acum sunt implicaţi în această a-facere vre-o 20 şefi de tren. Cercetările continuă cu multă activitate şi se speră că se vor descoperi mai mulţi vinovaţi. Acelaş lucru se petrece şi cu d. Stolojan azi. Oculta n’a admis pe acesta în minister de cît cu inlfîiţiunea de a-1 face imposibil în guvern şi In acest scop i s’a dat ministerul de interne. Intr’un cuvînt acest departament e reservat acelora pe cari Oculta voe.şte să-I scoată din partid compromişi; ministerul de interne e un fel de supapă de compromitere dar şi de siguranţă a Ocultei. Sitiiaţiiineii «I-Iuî Dini. Stnr«lza Situaţiunea d-lul Dim. Sturdza în guvern, ne spunea tînărul liberal, e departe de a fi strălucită. Incapacitatea acestui om, care s’a a-rătat destoinic numai de intrigă şi ură, a făcut pe şefii Ocultei să-I ia direcţiunea efectivă a'partidului. D-nilGogu Can-tacuzino, Carada şi Costinescu conduc partidul fără şt irea d-lul Sturdza; el iau hotărlrl fără a lua avisul şefului şi meditează cum să dea lovitura de graţie d-lul Sturdza pentru a-1 scoate din minister. Ce va mal mult, adaogă tînărul liberal care ne-a comunicat aceste amănunte, d. Sturdza şi-a dat bine seama de situaţia pe care II au creat-o capii Oculţi, dar d-sa se măguleşte încă cu ideia că e şeful partidului şi prin urmare arbitrul situaţiunei. In sinul partidului liberal însă, nu d. Sturdza e socotit ca fiind şeful partidului, ci d. G. Cantacuzino, asistat de d. Carada. Aceasta e situaţiunea d-lul Sturdza atit în guvern cît şi în partid. Din eroare s’a anunţat de noi la ediţia întîia, că d. C. PopovicI, prim secretar de legaţinne, fiind numit în această calitate la Bruxelles, D. Em. Kretzulescu, actual prim-secre-tar pe lingă aceiaşi Legaţinne ar fi fost prin această numire pus în disponibilitate. D-nil Kretzulescu şiPo-povici vor funcţiona amîndol împreună ca prim-secretarl pe lîngă oficiul nostru diplomatic din Bruxelles. Aflăm că consilierii comunei Bucureşti sunt hotărîţl să dea afară pe faimosul C. F. Robescu şi să aleagă primar pe d. Procopie Di-mitrescu. Noul prefect al judeţului Ilfov o dată numit în funcţiune, găseşte ca director al prefecturel pe d. Al. I. Chica, fiul venerabilului Ion Ghiea. Vechiul director se crede dator să înmîueze demisiunea sa noului prefect, dar acesta îl conjură să ramîe, bagă demisiunea în buzunar şi’l spune : «Tineri ca d-ta, îmi sunt necesari». Tocmai acum peste patru luni, avînd se vede vre un colectivist de pus în slujbă, şi fără nici un motiv de nemulţumire, d. prefect scoate demisia din buzunar unde o ţinea şi pune pe dînsa resoluţiunea : «se primeşte demisiunea!!» Este cu desăvîrşire eronată ştirea răspîndită despre trecerea la pensiune a d-lul profesor de drept comercial I. Negruzzi. Consiliul permanent al inslruc-ţiunel publice s’a pronunţat contra acestei treceri la pensiune. D. E. Stătescu pregăteşte iarăşi o mare reformă în legile noastre. In curînd va cere modificarea codului de comerciu întru cît priveşte falimentele, adică pur şi simplu revenirea la vechiul sistem al sindicatelor. Cu începere de azi 13 Februarie serviciul telefonic va li pus permanent la disposiţia publicului, atît ziua cît şi noaptea. Se vorbeşte despre transferarea d-lul Manolescu, prefect de Argeş Ia Govurlui, pentru a se putea numi la Argeş d. Dimancea. Societatea de navigaţiune Austro-Ungară din Budapesta va pune în circulaţie pe apele Dunărei, imediat ce se va deschide navigaţiunea, peste 400 de şlepuri pentru înlesnirea transporturilor pe apă. In sfîrşit d. A. Culoglu a primit prefectura de Brăila. D-sa a avut eri o lungă întrevedere cu ministrul de interne, iar eri seară a plecat lu T. Măgurele pentru a-şi lua remas bun de la Teleormăneni. A. S R. Principele Ferdinand a I luat parte la şedinţa de azi a Senatului. D. Petre Bălăceanu, fost prim preşedinte al tribunalului Prahova, a fost numit inspector domenial, în locul d-lul Şuţu. O nouă căpătuială colectivistă. Legalitatea, din Giurgiu, află că într’o apropiată şedinţa a Camerei se va propune un proiect de lege, din iniţiativa deputaţilor de Vlaşca, pentru acordarea unei pensiuni viagere, de 500 lei lunar, d-lul ltose Ştefănescu, actual prefect, care nu mal poate servi. D. Dim. N. Steriade a fost ales al douilea ajutor de primar la Ploeştl. Pe cît ştim, al doilea bal mascat pe care Societatea Presei îl va da la Teatrul Naţional, Miercuri 21 curent, rezervă cele mal plăcute surprize publicului. Reprezentaţiiuiea escentrică. piesă comica ce se va juca din Galerie, Loji şi din sală, ie de toată frumuseţea. Noutatea zilei Şans-gene, adusă într’adins de la Paris, va provoca hohote de rîs. «. <& J. ItEltOER MAGASIN Şl ATELIER DE BIJOUTERIE, HORLOGERIE, ARGINTĂRIE Bucureşti.—C alea Victoriei, 2S. Casa Villaeros, vis-â-vis ile Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri ile Bijouterie fină, eeasoarnice de precisiune In toate speeiele, orfevrerie, etc. etc. pentru sesonul de logodne, nunţi ţi cadouri. __________PHKŢUHt MO ni:H A TE______80-12 Institutul de Galactoterapie sub direcţiunea D-ralnî N. PAVLOV Asistent la institutul do bactcorelogie al d-lul prof. dr. Babeş şi a d-rulnî I. STEINHARI Medic de copil Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare iu dieta bolnavilor şi a copiilor. Iustitulu! dispune pentru acest scop de vaci proprii helvetiene şi tiroliene. Lapte sterilizat pur Aliment higienie, lipsii de microbi, se conservă iunî întregi fără a se altera avînd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi ii preservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil. Lapte maternal sterilizat Composiţia exactă a laptelui de ţăţâ, preparat după procedeul prof. Gartner din Vieua. Singurul aliment hrănitor pentru copil, Snlocu-esce cu succes doicele. Kefir Lapte peptonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil in bontele de plămâni (Tuberculosa, pneumonii, pleuresiî, bronehite cronice etc.) in boalele stomacului şi a intestinelor, în boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. In anemie, scro-fulosa, raehitism siphilis şi in genere in toate stările de convalescenţă în urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină, dysenterie etc. Cel mal perfect aiimeut fortefiant. Depoul genoral: Farmacia W. WEINH0LD Srtada Colţel No. 24 Consultaţiunî medicale pentru adulţi ţi copil de la 1—6 p. m. Strada, Badn-Vo«Isl No. 9 12-6 Lei ramaşi in murziere sa se grăbească, căci mare parte clin loji a fost plasată. Aflăm că cu toate stăruinţele d-Iui Tr. Djuvara de a fi expediat cît mai urgent la Constantinopol, guvernul ar fi renunţat la numirea lui şi neavînd pe cine numi, ar fi hotărît să facă pe d. Apostol Mărgărit ministru la Constantinopol. Raportor al proectulul de lege pentru clădirile şcolare a fost ales d. Spiru Haret. Aseară s’a întrunit acasă la d. Matei Corbescu comitetul delegaţilor, care a discutat pînă acum 34 articole din legea pentru reforma învăţămîntulul primar. l>e arendat De la Sf. Gheorghe 1S97 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile liîrzeşti-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-uil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutrieea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, tn Bucureşti. 45 7 Clasa de Sănătate Institut din noii reorganisat BUCUREŞTI 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gyneeologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor urelro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sap specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se faclredueerl. Consuttaţiunî în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—Î2 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. Epitropia Aşezămintelor Brăncoveneştî din Bucureşti (Spitalul Brâncovenesc ţi Biserica Domniţa Bălaţa) Face cunoscut că, In ziua de 14 Martie a. c. la ora 11 dimineaţa va ţine licitaţie publică orală în cancelaria administraţiei din Calea Rahovel No. 3, pentru arendarea moşiei Cervenia din judeţul Teleorman, plasa Marginea, comuna Cervenia, pe un period de şase ani îuceplnd de la 23 A-prilie 1897, pînă la 23 Aprilie 1903. Condiţiile şi orl-ce informaţii se pot lua de la Cancelarie în toate zilele de lucru de la ora 9—12 dim. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie provisorie de lei 27.000 (două-zecl şi şapte de mii) lu numerar sau efecte publice. No. 94. Bucureşti, 1890, Ianuarie 29. eEsasîsra---------------------------- Bogat asortiment de arme de vinăioare de tot felu de la 75 Uri la, 1000 lei bucata. Arme cu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-carabină o ţeavă alice, alta glonţ: puiişticu trei ţevi „Trio“ două de atice alta de gîonţ,— Expres-Kille fin lucrate carabine de precise, „Kiibiui“ garan-tînd tirul exaetpînă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, .Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoare la animale mari. Dusei «le salon de la 20 lei la 160 le! bucata, pistoale de preeisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de lu 8 le! la 200 le! bucala. — Bogată eolecţiune de obiecte de vîuătoare şi aeeesoriî de arme.—Se găsesc: tot felul de Cariuţe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaee.— Cartuşe producîud artiflţU pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măscl, etc. B. !>. ^Issium Calea Victoriei No. 44 BUCUREŞTI Ungă farmacia Brus Cel d’mtiiu şi cel mai însemnat magazia (lin ţară ile ARME 7»-* Atelier de reparaţii 60_3 încercaţi şi vă veţi convinge de eftinătatoa preţurilor inagasinului de ISIJoiiterie, Morlogerie <& Fo a na îs ari E*S> EN GROS ŞI EN DETAIL -VG ABJVBLB . M CrjtfgTriIJirCtElK BUCUREŞTI.—Strada Carol I, No. 35, in etagiă. Acest magasin se recomandă ca în tot-d’a-una cel mal bun asortat cu: Tot fotul de eeasoarnice de aur, argint, nikel şi oţel oxidat. Lanţuri de aur, argint, doubld, ele. etc. Noutăţi în bijuterie de aur şi argint, ţintuite cu pietre fine şi anume: briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc. Maro asortiment de bijnterie de aur, argint şi double ca : brăţări, cercel, inele, broţe, etc. Obiecte de argint şi argint de China, întîia qualitate garantată: Serviciurl do ceaid, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. etc. Diferite coasoarnice de masă, pendule şi deşteptătoare. (30—23) Toate acestea pentru logodne, nunţi, cadouri ponfru anul nou şi alte ocasiunl. ITrog’Ueria la ,G LN E LE NEG-EU ” I OA M rf JE T Z U Bucureşti.—1, Str. Lipscani, I.—lîucureşti. Aranjlud din noii DROGUEBIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţă onor. domnilor medici şi Farmacişti precum si distinsei mele clientele şi onor. public că slut asortat complect cu tot felul de articole precum : Diferite Drogue, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene şi streine. Parfumerio şi alte articole de toiletă, Pansamente, Desiiifoetante, Insecticide ele, şi in general cu tot felul de articole ce se ţi*1 accaslă branşă, eu preţuri moderate. Cotnatiflcle mc cfccfncaxa in Hotmnia contra ranitonrt*» (80_ 13 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Slr/uln Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de mimezi. Cursul pe ziua de 12 Februarie, 1800 jf.i iii ip. j Vind Rentă Amortisahită. . . .S6 V» 87 7» » Anuirtisnbilă. . . 99 7, 100 ii «•'/o ObligaLdoStat (Cov. R.) . lui 7» 102 r>°;<> » Municipale din 1883 96 96 7* 5°/o » » » 18/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 V. 92 7. 07. « . Urbane . 100 7 > 101 5«/. » » Urbano . 88 7. as 7< 5 7» » » » laşi. 81 7 4 81 8/< Acţiuni Banca Naţională. 1600 1610 » » Agricolă . 190 — 200 — » Dacia Romiuia asig. 410 — 415 » S-tea Naţionala asig. 423 — 130 — Florini valoare Austriacă. 2 09 2 12 Mărci Germano .... 1 23 1 25 Bacuote Franceze . . . 100 l/4 101 » Italiene. . . . 90 93 » ruble bîrlie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrica, din fabrica Albert & C>1, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere î'linsck din Frank-furt AlM. wmmmmmismimammgiassmsEisfâm MAX LICHTENDORF «IA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotei Bulevard' 15,C«ER1!S«I Cel uiaî Inaeiniiiiit mngasiii de arme din ţara Mure asortiment de anno de vldătoare! de tot felul, de la 60 piuă la 1000 lei bucata. eelor mat renumite fabrici, Engleze,! Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve j pentru atice cu cocoaşe şi fără cocoaşe, f Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi j alta pentru glonţ. Arme „Trio“eu trei ere (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent ISsimnierSe* fără cocoş, sistemul col mnî perfect pentru vlnat, Pust! de salon de la 18 pinăla 100 lei bucata. Pistoale de tir si duci. Carabine de apărare şi do vlnat en repetiţie, tVincbcstcr, Colt şi ?l!trlin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere essgley.e ţi belgiene de ţoale felurile revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem in mare cantitate lot felul de cartuşe frnncezc, engleze ( E *V X A la este asociaţiunea medicamentelor celor maî active pentru a combate Anemia, Ooroza, Ftizia, IMspt-p-sia, fiaslritele Virsta critică, Ejmlsare ner-voasă, ^lăblcinne resultind din băl rinele, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia ,9. YIAJL, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la <1. KAMFIEAEISCIJ, şi la toii Droghiştil şi Farmaciştii. 52-5 m 55 SAN1TAS” Soddalc pe acţiuni pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă î î* XS ii d îi |» e s«i 1 ti Strada Gizella, 1. Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru aceasLă fabricaţiune. Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gazoasă de construeţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici. Aparate patentate pentru storilisare şi filtrare. Syfoane garantate prin lege. Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul CAXtOE MIF>400I$>KAT în Iaşi prin d-nul 2,_s BFIFVIfiAKÎ* SCIOTEFKEK SERVICIUL DE TRANSPORT G. GÎESEL. — Bucuresci Calea Moşilor 51), vis-a-vis do Hotel Londra „MTltEi ISRASE1“ primeşte orl-ce Xrainsipoi*! ol ri atît de ărftiî*I €omereîaSe de la GARĂ la domiciliu şi vice-versa, cît şi O Sî iectc de gre ii tale precum : a zâne, laţi ii i, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări SERVICIUL PROMPT. 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAU SOOIAJL VĂRSAT LEI UN MÎI,S«N Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomanda pentru ASI€HJSSĂÎii AMPKA VIETEI * pentru cas de moarte, asociaţiuul cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi do invaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile dinţară Mărie Brizard â Roger m t^ba fâs Calităţilo cele maî recomandabile ***- I ■'©“»'/’'& ~ rfsiosvfvt» Representantul general pentru Romîuia gi Bulgaria KAÎ5S^TCî>¥X€i Si &TAXÎCK Bucureşti şi Galaţi Deposit general la cofetăria X). MARINESCU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Slrada Caroî I, 41. (25—24) •sa o & «1 >-t ~ te! ^ 55 S eţP 05 © • -i ert- JZ. O • sr.® i-a. : *«• • *!?• • Sg- . 2 S • • "S* HH « P ^*1 Kg P= e-*- P. P. po O 2. Gu ce P 2. ca' * .CSW t> © © • >-t -t cp §_ 5T 2 CC &■ s 2; f s ţa Şo-dOH n co » ^ x — g; *. 2 c FS4c 3 ° S-! O*"** *-< c v> c *1 z* VEIiOU'fflNi®: Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la expoziţia U-niversală din 1889. 20-20 FM. FAY, jmrfumor Paris. — 9, Ruo d« la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. ^ v Mărit Iei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. (40-19 Mai mult OC=^C=5