SERIA II.—ANUL II, No. 80. NUMĂRUL 10 BANI A BOXAM ES T EIJR încep la I şi 15 alo fle-căreî luni ţi so plătese tot-d'a-unn înainte In Bucureşti la Casu Administraţiei In judece ţi dreinălate prin mandate poştale Un au in ţara 30 1*1; in străinătate 50 lei Şase luni . . . I» » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr in streinătat# 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 MARŢI, 13 FEBRUARIE 1890. NUMĂRUL 10 BANI AKimiHKlIX In Buriireşfl şi judeţe te primetc numai la Administraţie Iii s-lreinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile do publicitate Auuiiciurl la pag. IV....0.80 b. linia > » > III........2.— lei » » i > II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindu) C n număr v e o h i ă 80 bani ABMIXIHTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢE! - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ TEATRU POLITIC Aţi văzut teatru de păpuşi mar!? Personagiile reproduc scene din viaţă cu foarte mare fidelitate. Păpuşa bărbat intră şi salută graţios pe păpuşa damă , îl face declaraţii calde, aruneîndu-se în genunchi şi puind mina la inimă. Seene teribile de gelozie şi de intrigă sînt reproduse. Toată aparenţa este de persoane reale. Deosebirea e numai că capul păpuşeî este de carton, iar hainele bogate ascund bastoane şi sîrine. Acest efect ne face guvernul liberal. Cum că'Iiberalil sînt la putere, este un lucru real. Avem un minister compus din numărul regulamentar de miniştri, avem două eamere, ministerul propune proecte de legi, pe scena parlamentară afl loc oare cari scene, ba se pronunţa chiar discursuri. Aparenţa realităţel este deci pentru liberali. Ba pentru a da publicului sentimentul şi mal mult al realităţel, se produc chiar crize ministeriale... Şi cu toate acestea, cînd se uita cineva mal de aproape, constată că toate acestea sînt numai un aparat. Capetele miniştrilor sînt de carton. vorbele lor de polişinel, iar actele iile unor automaţi. Este guvern şi guvern, după cum un personaj din Molifcre zicea: UI y a fagot etfagot». Deosebirea între un guvern serios şi aceia colectivist este just aceeaşi care esistă între un cap real cu creer! şi unul de carton văpsit. Acest guvern este o ruşine pentru ţara cultă şi serioasă. In interesul prestigiului neamului nostru în străinătate, ar trebui făcut tot posibilul pentru ca reprezentanţii puterilor să fie rechemaţi, spre a nu vedea de aproape această ruşine. Nepriceperea guvernului este scandaloasă. Încă nu s’a văzut un minister care să fie batjocorit cu a-tita cruzime şi care să primească batjocura mal cu resemnare. In parlament se petrec scene de farsă în cari miniştrii joacă roluri ridicule. Un exemplu dintr’o sută. D. I. Grădişteanu propune un proect de lege pentru abrogarea legel minelor. In acest scop simpaticul deputat, ştiind cu cine are a face, confecţionează expunerea de motive cu passagil din discursurile d-lul Dimitrie Sturdza cînd era în opoziţiune şi se prezintă cu ea în Cameră. îşi poate orl-cine închipui rîsul omeric pe care l’a deşteptat această farsă în auditor, îşi poate închipui şi furia neputincioasă a cabinetului. O dată calea aceasta deschisa, farsa şi gluma crudă vor lua locul discuţiilor serioase. Pînă acum vorbele ridicule ale miniştrilor de cînd aceştia eraţi în opoziţiune s’au pus numai în expunerile de motive ale proiectelor zeflemiste; cu timpul ne închipuim că acele vorbe vor fi puse şi în muzică şi cîntate de corul de la conservator, iar mal tîrziii se vor putea juca şi piese la teatrul Dacia în care d-nii Sturdza, Palladi şi cel-l’alţl, să facă pe bufonii politici. Discreditul este complect. Aceşti oameni nu sunt stimaţi nici de aderenţii lor. Deja interpelări şi proiecte zeflemiste se produc, deja uu deputat de la Ploeştl, d. Dobrescu, şi-a bătut joc de primul ministru şi l’a întrerupt fără nici o jenă de la începutul deschiderii parlamentului. Dacă lucrurile merg aşa, şi aşa atî să meargă, ne aşteptăm ca într’o zi să vedem banca ministeriala interpelata asupra fotografiei corpurilor opace, sau asupra revo- luţiei lui Tudor VladimirescnAn hohotul general. S’ar putea merge cu farsa şi mal departe. CîţI-va deputaţi faceţioşl ar putea să-şi împartă roluri tăiate în discursurile d-lul Sturdza asupra linei chestii si ridicînd acea chestie în Camera să se interpeleze unii pe alţii, cu expresiile şi frazele pronunţate de primul ministru la Senat, în sala băilor Eforiei şi chiar în circul Sidoli din laşi. Greşelele nu dărîmă totd’auna un guvern, mal ales la noi în ţară. Ri-diculul însă ucide pe oameni sau pe partide sub toate latitudinde. Cu guvern căruia i se adresează interpelări ironice saQ proiecţie de legi cu tendinţa de farsă, este un guvern ridicul. Şi cu cît membrii cabinetului liberal caută să reagiseze în contra acestui curent care il demonetizează, cu atîta devin din ridicull, groteşti. Dovada este ceea ce a păţit d. Sturdza cu interpelarea d-lul Bălă-nescu. Strîns cu uşa de interpelator asupra chestiei de ce nu denunţă convenţia cu Austro-Ungaria, a răspuns, ca tot-d’auna, că n’a studiat lucrul şi că nu e dator să răspundă, tiind-că această întrebare nu i s’a comunicat de interpelator. 1). Sturdza, de cînd este procuratorul prinţesei Gorciacoff, a devenit tare în procedură şi iscusit în incidente de amînare. Răspunsul dat d-lul Balănescu nu este acela al u-nul prim-ministru, ci al unul avocat de la judecătoriile de ocoale. Dacă aceşti oameni n’ar fi capabili, ca toate mediocrităţile, de a face răU ţinîndu-se la putere, nu ar fi nici un motiv de a-I resturna, căci ar da ţărel o notă vesela şi de farsă politică, care ar descreţi multe frunţi. Menţinerea acestor incapabili la putere ar fi şi un mijloc de a a-trage pe străinii călători în ţară. EnglejiI, setoşl de a vedea toate curiozităţile, după ce ar face un rond în Sviţera, ar putea să zică: «hal şi în Romînia să vedem de aproape cum e un guvern ridicul !» IAR CiRPEALA? Cînd erafi în opoziţie, liberalii spuneau orl-cul avea vreme să-I asculte, că venind la putere au să dărime tot ce aă făcut conserve tor ii, pentru că e rău, an-ti-constituţional şi ruinător; apoi au să se apuce de lucru şi să clădească de iz-noavă. Cea dîntîifl lege care avea să fie abrogată, era legea minelor. Acum, cînd aft fost apucaţi să-şi împlinească făgăduiala, s’a văzut cum s’afl purtat: urgenţa pentru proiectul d-lut Grădişteanu de abrogare a legel minelor a fost respinsă .de guvern şi de majoritate. Numai tinerii de la Gazeta par a fi simţit puţină ruşine, căci s’aă apucat să explice respingerea urgenţei. E cam încurcată explicaţia tinerilor liberali; dar tot e ceva. Guvernul şi majoritatea au respins urgenţa fiind-că aO de gînd .. să modifice legea minelor ; iar pentru aceasta se cere vreme, se cer studii. Vra să zică, iar clrpeală. De unde era vorba de răsturnat lumea, liberalii se mulţumesc acum cu modestul rol de a meremetisi pe ici pe colea clădirea conservatoare. Fie şi aşa. Dar dacă e vorba de modificarea legii minelor, atunci ce studii le mal trebue liberalilor ? Cînd o combăteau cu atila foc, iei trebuiai! să ştie ce cusururi are şi cum ar trebui să lie îndreptată ; prin urmare acum n’ar rămtnea de cît să se puie pe hârtie modificările, ceea-ce se poate face imediat. Dar explicaţia Gazetei e numai un mijloc pentru a întreţine iluziile naivilor. Nu e vorba nici macar de cîrpirea legii minelor, ci numai să se mal cir-pească niţel prestigiul guvernului, care s’a zdrenţuit de tot. Legea minelor va rămine aşa cum am făcut-o noi. SIMPLIFICAREA FORMALITĂŢILOR de CĂSĂTORIE întinderea <,om*iil>inaiîiiiSuL—Obiceiurile Ia ţarii.— Raportul Nîintnliu Sinud. întinderea concnbinagiulHi Raporturile anuale ale protoereilor adresate episcopilor respectivi, constată întindem din ce în ce mal mult a con-cubinagiului din toate părţile ţării. Din pună de vedere juridic şi social această întindere rezervă pericole mari Statului pentru viitor, căci conform legilor copii nelegitimi ne puţind moşteni se va înmulţi în mod îngrijitor proletariatul rural, care curînd va încerca să sgvudue ordinea socială şi temelia Statului. Ţăranii nu pot fi învinovăţiţi; plictisitoarele şi complicatele formalităţi de căsătorie sunt necunoscute ţăranilor şi această\ necunoştinţă a lor este exploatată de notari, cari se angajează a îndeplini formalităţile pentru o sumă care variază de la 10—50 lei. E deci firesc lucru, că ţăranii în special cel săraci, caută să se sustragă de la aceste formalităţi. Obiceiurile ls\ ţară Ocolirea formalităţilor de căsătorie nu însemnează însă de loc, după morala sătenilor întinderea comcubinagiulul. Şi aceasta pentru motivul următor : Cînd un Unăr ia o fată, în loc să îndeplinească formalităţile de căsătorie, dă un ospăţ, după vechile obiceiuri, la care invită pe preotul salului, căruia i-se dă locid de frunte. înainte de a se începe ospăţid, preotul îşi ia epitrafiiul şi bine-auvintează pe tînărci pereche. Această bine-cuvîntare e socotită la ţărani drept o căsătorie legală şi sfîntă, care nu costă nimic. Şi acest fel de căsătorie, care e socotită de jurisprudenţă drept concubinaj, se întinde foarte mult şi în mod primejdios pentru viitorul societăţii. Raportul Ştiutului Sinwd Sflntul Sinod s a ocupat adese-orl de această cestiune şi a decis să facă un raport ministrului cultelor, pentru a cere măsuri legislative spre a se pune o stavilă concubinagi ului. Raportul a fost înaintat de preşedintele sinodului, mitropolitul primat, care cere ca formalităţile necesare la efectuarea căsătoriilor să se poală îndeplini cît mai simplu şi mai repede. GESTIUNEA APEI Cînd liberalii erau în oposiţie, ei să arătaă foarte nerăbdători d’a vedea în-locuindu-se cît mal în grabă alimentarea cu apă a Bucureştilor făcută de ei şi inaugurată abia acum 7 ani, pentru care s’au cheltuit milioane. De 4 luni însă de cînd nouile admi-nistraţiunl liberale sunt chemate a se rosti, ele au devenit mult mal circumspecte, nu mal vorbesc de soluţiunile lor ce pretindeau că le au ia îndeinînă şi aproape nu se mal pomeneşte de cestiunea apel. E drept că un membru al comisiei interimare a luat angajamentul într’o întrunire publică, să aducă în doul ani apă de isvor, de la Rucăr, în cantitate suficientă, cu o cheltuială de 10 milioane. Evident că nu se poate lua în serios o asemenea afirmaţiune şi din parte-mi declar că mă voi supune la orl-ce umilire în ziua cînd se va îndeplini această minune. Afară de această afirmaţiune copilărească, nu s’a mal zis nimic în cestiunea apel, pînă acum două zile, cînd Voinţa Naţională a binevoit a ne daoare-cari lămuriri. Voesc a da cîte-va scurte desluşiri cu privire la articolul Voinţei, fără nici un gînd de critică, de oare-ce cestiunea merită să fie tratată fără patima cu care liberalii caută să invăluiască ces-tiunile cele mal îndepărtate de luptele noastre de partid. S’a hotărît, zice Voinţa Naţională, a se continua studiile cu privire la apele subterâne. In ceia-ce mă priveşte, găsesc aceste studii inutile. Dar nu voi învinovăţi administraţia comunală dacă va mal tă-răgăni lucrurile încă cîte-va luni, pentru a ieri oraşul de neajunsurile unor lucrări pe cari le-ar crede pripite. Un singur lucru ţin să afirm, e nestrămutata mea convingere că straturile subterane din valea Argeşului sunt înzestrate de o bogăţie aquiferă suficientă pentru u putea da Bucureştilor cei 40,000 www.dacorornanica.ro metri cub! de cari capitala are nevoe. D’aeeia cînd am părăsit primăria am lăsat contractul pentru începerea lucrărilor definitive întocmit gata, şi nu ră-mînea de cît ca el să fie iscălit. Dacă totuşi s’ar crede că afirmaţiunea mea de azi e o părere platonică pe care o fac cu uşurinţă, de oare-ce nu angajează răspunderea mea, ţin să declar că eu mă oblig (dacă primăria primeşte această propunere) a face pe antreprenorul acestei lucrări. Mă îndatorez dar a furnisa într’un an şi jumătate cei 40,000 metri cubi necesari Bucureştilor, luaţi din straturile subterane din valea Argeşului, pe un preţ determinat, care nu s’ar plăti de cît după terminarea lucrărilor şi după ce să va fi dovedit că debitul de 40,000 metri cubi e permanent. Dacă cum-va mi s’ar spune că sunt pus la a-ceastă încercare, aşi depune în scurt timp o ofertă însoţită de o garanţie bănească, precum şi de garanţia morală a celor mal eminenţi hidrologi din Europa. N. Filipeseu _______CRONICĂ____________ I X DISCURS AL R-LT I STOLOJ IX (Şedinţa Camerei) • D. Epurescu adresează d-lul Stolojan următoarea interpelare: Am onoare a interpela pe d. ministru de interne dacă prin intrarea sa în cabinet s’a afirmat şi mal mult armonia din sinul partidului, sau daca d-sa a servit de instrument unor elemente cari fac notă discordantă in această a-dunare. Preşedintele: D. ministru de interne are cu-vintul. D. A. Stolojan, ministru de interne: Domnii mei, mă simt dator să lămuresc situaţia mea, în faţa ţărel, în urma strălucitei interpelări a d-luî Epurescu. Această interpelare coprinde trei părţi distincte : una privitoare la armonie, a doua la instrumente şi a treia la note. Voi răspunde la fie-care din ele. Dacă d. interpelator şi-ar fi dat osteneala să se ocupe şi de trecutul omului pe care-1 atacă, ar fi văzut că un muzicant nu poate jicni interesele armoniei. Ministerul de interne e departamentul care are menirea de a stabili un acord perfect în întreaga ad-ministraţiune a ţărel, şi această preocupare a tăcut pe şeful partidului liberal să dea acest portofoliu unul muzicant. Aşa se explică presenţa d-luî Fleva la interne şi pre-senţa mea. La nici un minister ca la interne, nu se cere mal multă măsură, mal mult tact, o ureche mai fină şi de aceea partidul liberal are convingerea că numai un om cu întinse cunoştinţe muzicale poate fi un bun ministru de interne. Intrarea mea în cabinet nu poate fi, prin urmare, domnii mei, lipsită de armonie. Trec la al doilea punct al interpelărei, a-cela în care interpelatorul zice că aş fi servit de instrument. Regret că d. Epurescu, a cărui fizionomie inspiră mai multă cunoştinţă muzicală, confundă pe executant cu instrumentele de muzică. Instrumentele se împart în trei, domnule Epurescu. r-iu, acele cari produc sunete prin vibrarea unor corpuri elastice de formă variată, prin lovire; 2-lea, prin vibrarea aerului în tuburi, şi 3-lea prin vibrarea coardelor. Intr’un cuvînt, avem instrumente de lovire, de vînt şi de coardă. In sinul partidului liberal clasificarea instrumentelor nu lasă nimic de dorit: instrumentele cari produc sunete prin lovire, şi cari sunt: clopotul, toba, ţimbalu şi bîta, aparţin claselor de jos; instrumentele de vînt ocupă al douilea rînd şi printre acestea se numără şi funcţionării publici, cărora li se fac vînt pentru a se crea vacanţe favoriţilor ; instrumentele de coardă, cari dau armonia perfectă, şi ele sunt rezervate clasei dirigente a partidului şi în special d-lor Sihleanu, Costinescu, eu şi alţii. Noi, din clasa dirigentă, ne-am rezervat aceste instrumente pentru că ele au sono-, ritatea fixă şi pentru că nouă ne aparţine să facem să vibreze toate coardele, rezer-vînd numai coarda patriotismului cu va-riaţiunile ei pentru d. Dini. Sturdza, şeful nostru. (Aplausc). Insfîrşit, întru cît priveşte chestiunea notei discordante, sînt dator să mai dau o explicaţie acestui auditoriu: tonul face muzica şi dacă sînt note diferite în portativul nostru, ele se pot atribui faptului că noi am admis tonul ridicat pentru unele clase, iar tonul de jos, sau bas-tonul, pentru altele. (Aplause). Acestea sînt, domnii mei, lămuririi, p. cari le dau d-luî Epurescu la interpelarea c< a bine-voit a-mi adresa. D. Epurescu : Domnule Preşedinte, in urma răspunsului d-luî ministru, îmi retrag interpelarea... Şedinţa se ridică. Jovial. ZIARISTICĂ Şl LITERATURĂ Presa, a patra putere In Stat, începe biata să se clatine. Din toate părţile primeşte lovituri şi proec-tele ucigaşe ; Iii streinătate asaltul e dat chiar de ziarişti cari prin scandaloasele şan-tajuri din urmă au par’că intenţia s’o discrediteze cit mal mult în ochi! lumei; iar In ţara Romlnească bresla gazetărească e maltratată, vai, lot de unul d’ai noştri, de d. Mihail Dragomirescu, redactor la Convorbiri literare. Vechea poveste a calului Iul Ulysse introdus In Troia, se repetă deci de data asta! D. Mihail Dragomirescu e rugat să creadă că nu-i intenţionată comparaţia dintre d-sa şi cuatrupedul imortalizat de Omer in Iliada. Dar, să venim la chestie. Am citii în numărul trecut al Convorbirilor uu articol ziaristică şi literatură datorit d-luî Dragomirescu. Mărturisesc că mi s’a făcut părul măciucă Î11 cap şi era cit p’aci să asvtrl condeiul şi să renunţ la o carieră pe care confratele de la Convorbiri o prezintă sub culori nu tocmai trandafirii. D. Mihail Dragomirescu ne acuză pe noi nenorociţii sgîrie-hlrtie că suntem nişte falşifieatori ai gtndirel contimporane, nişte otrăvitori ai gustului public, nişte mercenari cari cugetăm cu creerul acelora cari plătesc lefuri mal grase, ele. etc. Ziaristofagul de la revirsta cu pricina, se ridică In numele publicului pe care’l Înveninăm cu arsenicul prozei noastre şi ne strigă implacabil ca Nemesis: «Ar trebui odată pentru tot-d’auna să se «ştie că literatura bună nu se scrie la co-«mandă, că avintur.le Înalte din care ea «trăeşte nu se pot naşte din sunetul hainului sunător, sau din zugrăveala de pe «banii de htrtie ; că ea e o floare frumoasă «care nu poate trăi la umbra meschinăriilor «zilnice, cu care se ocupă ziaristul. De a-«ceea dacă tu, ziaristule, al otrăvit bunul «simţ al publicului iu politică, lasâ-’l cel «puţin nevătămată porţiunea aceea care-’l «face capabil să guste înaltele InctntărI ale «literaturel». Am extras din polologhia d-lul Dragomirescu numai partea care mi s’a părut publicabilă I11 coloanele acestui ziar, foarte scrupulos în ceea ce priveşte gramatica şi decenţa In expresii. Nu-I vorbă, chiar in pasagiul acesta un răutăcios ar putea să insiste asupra sunetului banului sunător şi să Întrebe pe d. Dragomirescu dacă există şi un sunet al banului nesunător ! Dar, d. Dragomirescu e gazetar şi prin urmare, în graba de a da manuscrisul la tipar, a putut uşor să-I scape din vedere o frază mal alandala, safl o ideie nu tocmai clară. La ce se reduc critiefle autorului articolului din Convorbiri, In potriva ziariştilor, făcînd abstracţie de forma discutabila sub cari le prezintă cititorilor ? La o anatemă nemilostivă aruncată acelora dintre gazetar! cari se îndeletnicesc şi cu literatura, după cum cred că veţi fi priceput din rlndurile citate mal sus. Cum ? E o aşa de mare incompatibilitate intre literatură şi ziaristică ? Să mă erţt d-nule Dragomirescu, dar aşi putea să ’ţl înşir nume mal ilustre de cit pseudonimul d-tale, cari afl iscălit şi articole de ziar şi bucăţi literare de o potrivă de frumoase. Clemenceau, autorul cunoscutului volum La meHe sociale, nu-l gazetar cotidian, du otrăveşte—după d-neata—gustul publicului pe.lie-care zi în ziarul săfl La Justice P Şi cîţl alţii de talia lui Clemenceau, d-lo Dra--gomirescu, cari ’şi-afi permis să Înfrunte a-furiseuia d-tale cumultnd aceste două ocupaţii aşa de înrudite: literatura şi ziaristica. Şi socotesc că cu ajutorul atltor celebrităţi necontestabile aşi putea răspunde destul de satisfăcător pentru sărmana corporaţie asupra căreia asvtrll fulgerile Iul Joe ; prefer, Insă, să Întrebuinţez In această ne-tnsemnată discuţie, un argument mal act hominem. Căci gurele rele spun, onorate Domnule Dragomirescu, e.’al li compus In orele d-tale libere şi o cantitate oare-care de versuri, tf Şi s’ar li găsit nişte «mercenari al condeiului» cari—mizerabilii 1 — afl Îndrăznit să’ţl aducă aminte că Boileau a spus o dată o vorbă mare : C’cst eu vaiu qu’au Paraasse un t^murolre auteur Pense de l’art des vers atteindre la hauieur, 81 son astru ne uoissant nel’aforme pocite, 831 ne sent poinfc du clei l'influence secrete, Potir lui Pugaso est sourd et Phoobus est rtftifi Da, s’au găsit clţl-va «scribi infami» d’o incompetenţă revoltătoare In literaturistică, cari să afirme că «Copilul Mihail» (porecla nu-I inventată de mine) ar putea li foarte bine un onest dascăl de liceu cari să tălmăcească copiilor pe jumătate adormiţi texturile Iul Euripide şi Demostene ; dar, sub nici uu cu viu t — pretindeau cinicii scrii»! — «Copilul Mihail» nu are dreptul s;. aspire la iauril Poetului ! ,)eţl acum, cititori, punctul de pieii furiei d-lul Dragomirescu ? •dă : Cliul vrei să faci, criticule ee-* îmi. pe cine-va cu ou şi cu oţet, pune iogu-1 şi niţică sare peste sosul acesta ! Xetty 1 EPOCA Lui Marinică N. Butculescu Din suflet rup ca să le ctnt. Prieten hun, prieten sfint, Din suflet rup un dor nebun... Un vers e-o lacrimă de foc, Copile fărft de noroc, Nespus de bun ! însufleţit 'naiutea mea De-aeuma nu te-ol mal vedea Cu chipul limpede, senin, N'ol auzi al tăfi cuvint: S'a stins precum se stinge-un vînt, încet şi lin... Şi nici privirea ta de foc N’o sil ma mal ţintească ’n loc!.. De tine n’ol mal şti de-acum De cit numai din ce-al mal scris In viaţa ta, ce-a fost un vis ’Necat in fum... Cu două-zecl de ani deplini Ti-aO adormit ochii senini Sub fruntea palidă ’ngropaţl... Aii ars odată ’n focul sfint De inspirare şi avint Şi-acu-s uitaţi !... Te-al stins cum soarele ’n apus Se stinge ’n farmecu-I nespus Frumos, măreţ şi ginditor; Da'n gindul meti o să resai Mal limpede de cum erai, Mal zîmbitor... Cararea ta in lume-a fost Mal rîzătoare, mal cu rost De cit cum alţii o ’nţeleg ! Dar in deşert e ! S’a sfirşil! De tine doar un gînd iubit Mal pot să leg... înmărmurit, ca un năuc, ’Naintea celor ce te duc Nimica nu mal ştiu să spui... Rămîn ingenunchiat plîngînd : O statue in faţă stind Altei statul! Adio ! doar ţărîni’I zic : Din ea rămine-va nimic; Dar gîndul tăă l’ol revedea închis in ritmul unul rind. Uşoară fie cit un gînd Ţarina ta!... Dumitru G. Danielopolu. „EP0CA“ LA BRAILA De trei luni de zile poliţia din localitate a făcut un fel de abonament la un panflet colectivist numit Luptătorul, a încasat o mulţime de parale şi d’abia săptămina trecută l’au scos o dată, aşa că abonaţii zic că mal bine le spunea să le dea ceva parale de cheltuială de cit să le iea paralele în moduri de felul acesta, * * * Zilele acestea edilii din capul Comunei au discutat budgetul pe anul 1896-97; pe cînd erau în opoziţie scoteafi limbi de foc pe gură prin toate părţile că hoţu şi bandiţii de Suditu, omul lui Fi-lipescu şi-a făcut 1000 de lei leafă de primar pe lună! «YToI, de ce nu o scădeţl, d-lor buge-tofarl ? Ce, nu vă convine? Strigai! pe toate stradele oraşului că sub conservatori se fură, descoperiţi acum acele hoţii ! Pretinsul primar Ionescu, a ajuns tocmai ca povestea, dă-ml Doamne ce n’ain gîndit (Deputat şi Primar) să mă mir ce m’a găsit. O întrebare mititică, să nu fie cu supărare d-lul primar N. N. Ionescu, poate d-lul să fie şi Advocat, Deputat şi Primar? EQ cred că nu, şi aceasta o mal dovedeşte şi avertismentul dat de oficioasa d-lul Scuza din 7 cor. care-1 face incapabil ca pe ultimul primar de sat, cu toate că toţi Consilierii zic că alfa şi omega este Costică Cociaş. „EPOCA" LA TECUCI Balul funcţionarilor A Sîmbătă 3 Fehruare c. s’a dat în salonul primăriei locale, balul anual al societăţei funcţionarilor publici din a-cest oraş. Mulţumită energicei stăruinţi a preşedintelui societăţei, d. Aroneanu, simpaticul judecător de instrucţie de la trib. local, cit şi comitetului organizator compus din d-nil Gh. Hagiopulo, C. Brăiliţă şi Popovici, petrecerea a avut un succes splendid. Lume multă şi representată prin tot ce are Tecuciul mal ales. Sala luminată destul de bine şi decorată cu gust. Surprizele, pentru cari s’a cheltuit peste 500 lei, aă p.odus mult haz; de asemenea şi costumele de hîrtie. Cotilionul şi cadrilul conduse cu multă dibăcie de prietenul nostru Gh. Hagiopulo, un eminent dansator, afi eşit perfect. La sfîrşitul balului d. Aroneanu a o-ferit fie-căruia cîte un cadou constînd dintr’un buchet de flori artificiale, decoraţie sad altă amintire despre această serbătoare.—Subscrisul se măguleşte că a putut primi un frumos buchet de to-poraşi. Petrecerea a durat pînă aproape de ora 5 şi jum. dimineaţa. Imî vine foarte grei! să fac o descriere amănunţită a toaletelor şi frumuseţilor, graţioaselor doamne şi domnişoare cari a CI fermecat lumea şi ad contribuit mult la succesul pelrecerei, totuşi, cu slaba-mi cunoştinţă in ale toaletelor, mă voi încerca să notez cîte-va din gentilele dănţuitoare cari s’ad remarcat prin frumuseţea costumelor, prin gingăşie, prin veselie. D-na Străinescu, intr’o toaletă neagră, d-na Negrus, in albastru deschis, d-na Pra-Iea, rochie coloarea cerului, garnitură de perle, d-na Plitos, într’o superbă toaletă cărămizie d-naCalota, in negru, d-na Atha-nasiade în negru cu garnitură deperled-na Şendrea, într’o admirabilă toaletă, d-na Stamati, în creme cu buchete albe, talia dinăinte garnisită cu perle strălucitoare, iar rochia jos şi talia sus, ornate cu toporaşi artificiali, d-na Radovici in negru, d-na Păun, în negru, d-na Theo-dorescu, d-na Popovici în alb, d-nele: căpitan Gheorghiu, Vasiliu, loan, Niţu, in gris-fer, Fara, Donici, Caian şi altele ale căror nume îmi scapă. D-şoarele toate frumoase, toate vesele, toate încântătoare, între cari d-şoara Nicolad în alb cu albastru efemer pe linieri, iar talia dinainte şi pe spate împodobită cu bibilurl ; d-şoara Maria Ţu-chel, Eliza Ţuchel, Plitos, Radovici, E-lena Hagiopulo, Brăiliţă, PetrovicI, Ale-xandrescu, Constantinescu, Naipi, Sihni. Epoletul şi haina neagră erau repre-zintate prin: d-nil locotenent Străinescu, maior Ţintii, maior Georgescu, căpitan Sturza, maior Mustaţă, sub-locotenent Vasiliu, sub-locotenent Scobîlţanu, sublocotenent Rombeanu, sub-locotenent Jur-jea, Aroneanu preşedintele balului, Gh. Hagiopulo, Brănduşanu, Brăiliţă, Popovici, Eşanu, Virgii Mironescu, Neniţa, Ciuflea, Şendrea, Corvin, Donici, Fara, Plitos şi alţii. D. Theodor Cincu, mare proprietar şi fost primar al oraşului nostru, a donat societăţei funcţionarilor, prin preşedintele săfi d. Aroneanu, suma de 100 lei pentru sporirea fondului societăţei. — ErI fiind onomastica prea simpaticului proprietar din oraşul nostru, d. Theodor Cincu, fostul primar — atît de regretat de tecucenl,—aseară s’a dat în casele d-lul Cincu, o masă la care a fost invitată multă lume aleasă. S’aO ridicat diferite toasturi şi s’a petrecut admirabil. — Săptărnîna trecută a început iarmarocul aşa numit al Sf. Teodor. Mulţi spun că nici într’un an iarmarocul sf. Teodor n’a fost aşa de prost ca anul acesta. In curînd vom vorbi mal pe larg. — Marţi 6 Februarie, evreii din localitate au dat un bal în salonul primăriei şi pentru sporirea fondului unei societăţi de bine-facere, sub patronajul... poliţaiului oraşului, Iancu Anastasiu. Vom vorbi mal pe larg în alt număr despre această petrecere şi despre tristul rol ce l’a jucat poliţaiul la acest bal. — Deseară opera italiană dă prima reprezentaţie în teatrul din localitate, se joacă Un bal în Maschera. 11 Februar. Floriilor SITUAŢIA IN TURCIA ("Prin fir telegrafie) Constantinopol, 11 Februarie. Sultanul a conferit marele cordon al Os-maniei Iul von der Goltz-paşa şi lui Kamp-hoevener-paşa. Filipopoli, 11 Fehruare După nişte ştiri din Constantinopol, locotenentul Saîd, aghiotant al generalului de divizie Mehmed-Âli-paşa, a fost arestat ieri la Andrianopol şi transportat la Constantinopol. In urma unor mărturisiri ale Iul Saîd, doui librari, doul amploiaţi şi un căpitan afi fost asemenea arestaţi. Ancheta condusă de Vali-ul din Andrianopol, a constatat că inculpaţii aveafi raporturi cu comitetul Central tînăr turcesc. Comandantul corpului de armată, mareşal Mahmud, şi-a dat demisia, pentru că a-restarea lui Saîd s’a făcut de către Vali-ul fără ca să-l Ii înştiinţat. Atena, 11 Februare Guvernul a adresat reclamaţiuni la Constantinopol In privinţa turburârilor din Creta. „epoca" Ta iaşi (Corespondenţă specială) Clubul B. Z. I». Clubul B. Z. D., ’şl-a făcut traiul. înjghebarea politică, a căreia baze fundamentale erau rubla şi pişcotul, a încetat de a mal exista, ast-fel cel puţin îmi a-sigură unul din membrii marcanţi al grupărel. Asupra soartel conducătorilor el, aflu că fraţii Vasile şi Leon Seuli vor reintra în rîndurile partidului conservator ; d. Nicu Catargiu se duce la Fălticeni, pentru a face politică cu C. Popovici deputatul, iar bezedeaua rămîne cu o-culta colectivistă, pentru care a manifestat în timpul din urmă duioase sentimente. Firma clubului va fi schimbată. Din «conservator», el va deveni «al alegătorilor» şi va continua de a fi sub înalta direcţie a prinţului Sturdza. Vechil membri, pensionarii militari şi cel-l’alţl postulanţl de slujbe, vor fi somaţi, intr’o viitoare întrunire, să se pronunţe, daca urmează pe bezede in noua sa evoluţie. întrunirea Evreilor Ieri a avut loc a doua întrunire a e-vreilor, pentru gratuitatea invăţâmîntulul, in sala Pastia. întrunire mal puţin numeroasă de cît cea de Dumineca trecută. Afi luat cu-vîntul d-şoara Solia Valdman, profesoară şi membră a ligel femeilor din Iaşi, d-nil L. Ghelei ter, dr. B. Taussig şi C. M. D. Miclescu, avocat. S’a expediat o telegramă deputaţilor iăşenl, cari s’afi pronunţat contra taxelor şcolare, spre a-’I ruga să stărue pentru gratuitatea invăţămîntulul. Judiciare Curtea de apel din Iaşi a condamnat la 50 lei amenda pe preotul catolic Franţois Janic, pentru celebrări de căsătorie ilegală. Afacerea a venit în apel de la Dorohoifi, unde numitul însurase pe doi austriarl catolici, fără celebrarea căsătoriei civile. Tribunalul a-chitase pe preot, pe baza principiului că căsătoria este de statut personal. In urma apelului procurorului, curtea a dat sentinţa de mal sus. Diverse — Societatea Solidaritatea, a studenţilor universitari. şi-a constituit biuroul. La primul scrutin a fost balotaj intre d-nil I. Gheorghiadi şi M. Liteanu, comisar comunal, ambii candidaţi la preşidenţie întrunind cîte 2(5 de voturi. La al II- scrutin, a fost ales preşedinte d-1 Gheorghiadi cu 35 voturi contra d-liil Liteanu, care n’a mal întrunit de cît jumătatea numărului de voturi ce obţinuse la primul scrutin. — Testamentul filantropului Negură, care a decedat mal zilele trecute, conţine mal multe legate de bine-facere. O moşie a fost lăsată şi «Reuniunel femeilor romîne». — Astăzi, Duminică a avut loc în aula uni-versităţel conferinţa d-lul dr. Cautacuzen despre «Transformism», in beneficiul societăţei culturale «Datoria». — Pentru amatorii de cifre: Diferitele trupe de teatru străine, cari att vizitat laşul în iarna aceasta, aii încasat pînă acuma respectabila sumă de 160.000 iei. Şi mal sunt aşteptate încă d-rele Reichem-berg şi Louise Nikita ! Teatrale La 19, 20 şi 21 Februare, d-ra Reichemberg, societară a Comediei Franceze, va juca în teatrul Sidoli. * La 18 Februare, societatea dramatică romînă va da în beneficiul simpaticilor artişti M. Be-lador şi Gh. Dimitrescu, frumoasa piesă «Car-melitele desculţi», in 5 acte, de abatele Leze-rinschi. • La 28 Februare mare concert dat în sala teatrului Sidoli de d-ra Louise Nikita, celebra cîn-tăreaţă pariziană. Inspecţii veterinare In cursul săptâmînel trecute d. inspector veterinar Ionescu a inspectat serviciul veterinar al oraşului Iaşi. D-sa a constatat, cu o deosebită plăcere, activitatea şi sîrguinţa şefului a-cestul serviciQ, d. medic veterinar Jocu. Cu toată întrevederea inspectorului cu prefectul de poliţie, d. P. Penescu şi primarul oraşului, d. N. Gane, nu încape îndoială că evidenţa se va impune şi raportul ce d. Ionescu va depune la reîntoarcerea în Bucureşti va fi favorabil. Din Iaşi inspectorul a plecat la Fălciu, pentru a inspecta linia Prutului. Didactice I). inspector general al învăţămîntulul primar, C. Meissner, a plecat aseară în capitală. Rămînerea d-sale în acest înalt post face pe unii mici şi răutăcioşi colectivişti să turbeze de necaz. Cum însă ministrul Poni, prin insistenţele ce a pus pentru a face pe d. Meissner să rămînă, a recunoscut înaltele merite ale acestuia, dînşil nu îndrăznesc să-l atace in mod făţiş. * In cursul acestei săptămînl se va face numirea d-lul profesor loan Mitru, în postul de director al scoale! normale Vasile Lupu. Tobby. ATENEUL ROMiN Phobii Ce se numeşte o fobie ? E temerea, ura, îndoială neînţeleasă ce cuprind adesea pe oamenii cel mal echilibraţi, cel mal bine şi mal normal înzestraţi. Spre exemplu : Y nu poate suferi femeile (misoghinia); X., bărbaţii ; Y. are o groază nespusă de mulţime, el caută în tot-d’auna să se izoleze cît mal mult (misantropie) ; pe cînd, YV. umblă cu limba scoasă după manifestaţiile sgo-motoase ale lui cască-gură şi se simte cel mal fericit muritor cînd e purtat pe braţe de popor, cînd e aclamat, cînd e întîmpinat cu masalale. Am ales, natural, doar exemplele mal caracteristice, cari ni se par că corespund cu definiţia incomplectă pe care am formulat’o în capul acestor rîndurl. Aceste manii, aceste metehne, părţile astea bolnave, de cari sufer oamenii cel mal sănătoşi psichiceşte, au fost studiate, analizate cu de-amănuntul şi expuse în faţa unul auditor numeros de D. Disescu, Duminică seara, de la tribuna Ateneului. D. Disescu e destul de cunoscut publicului din conferinţele sale anterioare, ca să mă incerc să înşir briliantele sale calităţi. Eminentul jurist a avut Duminică seara un frumos şi legitim succes. D-sa ne-a dovedit că problemele dificile de psi-chologie, îl sunt tot aşa de familiare ca şi controversele juridice şi că poate face diutr’un capitol anost şi arid de patologie, o conferinţă amuzantă şi instructivă. Auditorul a înţeles acest rar merit şi n’a economisit de loc aplauzele sale, Primus OFORMAŢH JEdiţta de dimineaţă a «JE-pocehţ — cuprinzind toate ştirile sosite pină după miezul nopţeif — se găseste de vinzare, in toate zilele. la & oref la toate chioşcurile. Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor ca privire la înscrierea lor în listele electorale din Ilfov. Toţi domnii alegători cari ar avea să facă vre-o reclama ţiune, fie că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’au fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiuni, în toate zilele, de la orele 5—7, în localul clubului conservator. Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor fi susţinute gratuit de avocaţii partidului. Cu toată desminţirea pe care o dă Voinţa în numărul de Sîmbătă seara cu privire la retragerea generalului Budişteanu din minister, putem afirma că situaţiunea ministrului de război nu e cîtuşi de puţin limpezită. Nemulţumirile din cercurile militare în potriva proiectelor generalului Budişteanu, fac imposibilă pre-senţa acestuia în cabinet. Cu toată oficiozitatea Voinţei, noi menţinem informaţiunile noastre în aceasta privinţă. tinţă, îmi permit de a vă atrage atenţiunea, domnule ministru, asupra acestei cestiunl foarte importante şi vă rog ca să hine-vo-iţi a lua dispoziţiunile ce veţi crede necesare penru ca exportatorii noştri să urmeze sfaturile ce le dă domnul Consul general din Stockolm In aceasta privinţă. ITALIENII IN AFRICA (Prin fir telegrafic) Massauah, 11 Februarie Comandantul detaşamentului din Kassar, telegrafiază că posturile cari păzesc plai-taţiunile afi fost atacate de 1100 derviş; cari afi fost respinşi de italienii.—Aceşli i afi avut 10 morţi şi 10 răniţi.—Dervişii ; perdut 80 de morţi safi răniţi. O companie trimisă pentru a stabili t< ’ graful Intre Maimarat şi Adigrad a Iutii.... pe resvrătiţl şi i-a bătut. Aceştia afi avut 21 de morţi şi mulţi r:” -uiţi.—Compania italiană a avut un om inortt. Massauah, 11 Februarie Lagărele şoane continuă a Înainta s • sud cu precauţiune ; el sunt la 6 kilomeLc departe de posiţiunile italiene. Menelik se găseşte mal la sud şi se crede că el caută să atragă pe italieni afară din posiţiunile lor. Forţele inamice cari afi atacat pînă acum posturile militare se urcă la 600 de fanta-sini şi 500 cavaleri, după declaraţiunile u.-nul derviş prizonier. Ultimele ştiri zic că înaintarea dervişilor ar li suspendată. ZIGr-ZAGURI Liberalilor Micul Sturdza e om mare. Şi talente are multe... Dar din toate e mal tare Iu ştiinţele «Oculte». II. Tribuna ne aduce vestea că membrii comitetului naţional semnatari ai manifestului pe care l’am reprodus acum ctîe-va sile, vor fi daţi în judecată. Asupra aeestei cestiunl miniştrii unguri au ţinut un consiliu Miercuri. Cu privire la afacerea N. C. Fleva Tr. Djuvara, voin publica la ediţia a treia o scrisoare ced. I. G. Chica a adresat d-lul Fleva, îu urma căreia s’a dresat cuvenitul proces-verbal semnat de martorii ambelor părţi. Din cauza boalel de vite, tîrgiil de vite din Bîrlad a fost închis. Această măsură a complectat mizeria comerţului din acel oraş. Dacă pînă acum se protestau poliţele cîte 10 — 15 pe zi, de acum înainte va fi şi mal răCL O mare casă de comerţ din Paris s’a adresat ministerului domeniilor şi comerţului, cerlnd intervenţia sa pe lingă morarii noştri ca să-şi asigure pieţele din Franţa pentru exportul de făină, de oare ce făinurile ungureşti sînt deja în decadenţa. Adresa casei este MaurusDeutsch, Paris, 8 str. Lafitte. Fu uoii debuşeu pentru grlnelc noastre Am anunţat într’unnl din numerile noastre trecute, că consulul onorar al Romîniel la Stockholm a adresat ministerului de externe un raport asupra grî-nelor romîne exportate in Suedia. Iată acum textul adresei ministerului de externe către ministerul de linance asupra acestei cestiunl importante : Domnule Ministru, f£. Consulul nostru general din Stockholm, prin raportul No. 344, mă informă ca m districtul său consular, au sosit acum în urmă, mal multe transporturi de cereale, mal cu seamă secară, venind din Romînia; greutatea acestor grlne, aduse din Brăila şi Galaţi prin patru vapoare engleze, e de aproape 9 milioane chilograme. Spre a îşi da seamă de calitatea acestor grine, precum şi de eondiţiunilei în cari au sosit d. Moller,’ consulul nostru, a visitat personal pe ctţl-va din consemnatoril transporturilor In eestiune, cari i-au afirmat că ele sosiseră în hune coudiţiuul, dar eâ curăţenia secărel lasă mult de dorit. Secara era amestecată cu diverse corpuri străine, ca, nisip şi pănilnt galben şi conţinea o mare cantitate de praf, din eare cauză descărcarea devenea dificilă, de oare-ce cugrei. se puteau găsi muncitori pentru această operaţiune. Transporturile similare sosite mal In ace-laş timp dejla Odesa şi Nicolaev, din Rusia, au fost recunoscute ca mal îngrijite sul) raportul curăţeniei de cît cele venite din Romînia. După părerea domnului Consul, ar fi bine ea exportatorii noştri să pună mal multă Îngrijire la alegerea şi curăţenia grinelor ce exportă, căci numai ast-fel s’ar putea susţine concurenţa şi face ca cerealele noastre, cariSahinJacum încep a ti importate In Suedia, să clştige un hun nume şi prin urmare importaţiunea lor să ia un avănt mal însemnat. Aduclndu-vă cele de mal sus la cunoş- ECOTRI Avizăm pe cititorii noşiri, că nu dăm curs nici unei denunţări anonime. * ♦ * Mal mulţi studenţi In medicină ne roagă să Întrebăm daca in adevăr se va ţine la 20 Februarie curent examen pentru locurile de exaternî, şi in caz afirmativ de ce nu s’a anunţat la timp acest concurs. * * * D. Stolojan, ministru de interne, primeşte la minister Luni, Joul şi Sîmbătă de la orele 10 şi jumătate pînă la 12. * * * In cel mult două săptămînl va apare un nou volum de poesil datorit peetulul Gheorghe Coşbuc. Volumul va avea titlul Fire de tort. * * * Senatul a votat alaltăerl indigenatul d-lul C. Sgardelli din Brăila. * * * Opera laureată de Academia din Berlin : «Cunoştinţe higienice populare» de savantul doctor Hoeber, va apare peste cîte-va zile în traducere rominească de d. doctor L. Fialla. * * * | Jubileul «Romîniel-June», Toţi foştii membrii al societăţei academice din Viena, Romînia Jună, aşezaţi în^Romi-nia—afară de cel din Moldova, unc! există un comitet, sunt rugaţi a lu i parte la şedinţa comitetului din Bucureşti, care se va ţine Vinerea viitoare, 10 Februarie, la orele 8 şi jum. seara în localul redacţiunil Timpului, str. Academiei 10. Se aduce la cunoştinţa tuturor că toţi foştii membri al Romîniel-June aflători în’Romînia fac parte de drept din comitetul central din Bucureşti. Scopul acestui comitet este de a găsi mijloacele cele mal nemerite pentru a da un concurs cit mal eficace serbărilor jubileului de 25 de ani al Romîniel-June ce se vor da în Yriena cu ocaziunea sărbătorilor Paştilor viitoare, cu un program foarte bogat. DEP ESI (Serviciul Agenţiei Romîne) Amiral bolnav. Atena, 10 Februarie Starea sănătăţii amiralului rus Colagerns este disperată. Escadra rusească a aminul plecarea ea in Extremul orient. Dezminţire Londra, 10 Februarie Agenţia Reuier desminte ştirea ziarului Times in privinţa instrucţiunilor ambasadorului otoman privitoare la situaţia iu Egipt, Noii preşedinte Blomfonlein, 10 Februarie D. Steyne a fost ales preşedinte al republi-cel Orange. Fn consul ntiient «le Itlbarl Berlin, 10 Februarie După nişte ştiri clin Atena, vice-coiisulul german la Zante a fost atacat de doi indivizi, rănit şi despuiat de o sumă mare. Ttlharil fiind cunoscuţi, se crede că autorităţile vor reuşi să aresteze curind pe culpabili, întoarcerea generalului Diic-hcMie Paris, 10 Februarie I). Felix Faure, Înconjurat de miniştri, a primit pe generalul Duchesne şi l’a felicitai pentru opera militară ce a săvtrşit. D. Bourgeois a felicitat de asemenea pe www.dacoromanica.ro EPOCA 3 generalul Duchesne că a adăugat o pagină glorioasă la istoria militară a Franciel. Generalul Duchesu a remis d-lul Faure o scrisoare a reginei Madagascarului. Chestiunea zaharurilor Furiş, 10 Februarie Consiliul de miniştri s’a ocupat de proiectul german care ridică taxa primelor de export asupra zaharurilor germane. A discutat măsurile de luat pentru a restabili, pe pieţele streine, echilibrul între zahăru-rile franceze şi germane.. Berlin, 10 Februarie Reichstagul va discuta impositul asupra zaliărurilor în şedinţa de la 20 Februarie. Italienii Iu Africa Roma, 10 Februarie. Agenţia Ştefani află din Massauah că generalul Baratieri a telcgrafiat că lagărurile Iul Menelik şi ale celor-l’alţl şefi aii fost deplasate din cauza lipsei de nutrimente. Inmornilntarea lui Amhrolse Thomas Paris, 10 Februarie Inmormtntarea lui Ambroise Thomns a fost solemnă. Afluenţajera mare şi se vedeatt coroane numeroase. Mal mulţi miniştri şi numeroase delegaţiunl au asistat la ceremonie. Printre acestea din urmă s’a remarcat aceia a oraşului Metz. Amiralul Colagera Athena, 11 Februarie Regina s’a dus la otel unde este expus corpul amiralului Colagera şi a făcut o rugăciune lungă. Garnizoana din Atena şi echipagiile escadrei ruseşti vor face onorurile militare. Corpul amiralului va li transportat in Rusia. Tu meteor focos Madrid, 11 Februarie. Astronomii observatorului din Madrid, aO văzut aseară la 7 ore, un meteor focos destul de mare, care n’a făcut însă explosie. In aceiaşi oră un alt meteor focos a căzut in mare lingă Cadix. Răscoala din Cuba Madrid, 11 Februarie. O depeşe din Havana zice că, cîte-va bande de insurgenţi găsind închisă trecerea spre o-rient au luat direcţiunea occidentului. Luptele cu insurgenţii continuă ; el caută mereă să facă diversiuni. Alegeri iu Anglia Londra, 11 Februarie. D. Morley, fost ministru, a fost ales deputat la Montrose în contra d-lul Wilson, unionist; şi la Suthampton, candidatul liberal d. Evans a fost ales deputat In contra d-lul Tandy, conservator. Aceste alegeri dovedesc progresul partidului liberal. Arbitragiul internaţional Filadelfia, 11 Februarie Congresul pentru arbitragiul internaţional a primit o scrisoare de la d-nu Cleveland în care exprimă speranţa că congresul va. ajuta la creşterea simpatiilor în favoarea arbitragiulul dintre naţiuni. Sosirea lui Jameson Plymuth, 23 Februarie Vaporul care are pe bord pe Jameşon a sosit. Domneşte o mare agitaţie. Poliţia şi trupele menţin ordinea în doruri. Evenimentele din Transvaul Pretoria, 11 Februarie Intr'o întreţinere ce a avut cu corespondentul «Agenţiei Reuter», d-nu Krueger a declarat că ştirea privitoare la apropiata declaraţiune de independenţă a republicel sud-africane, este o minciună rea-voitoare. Nici o dată ţara n’a fost mal liniştită de cit acum. Iohannesburg, 11 Februarie 73 de cadavre s'ail găsit piuă acum in mahalaua Vredendorp. Fondurile de ajutoare ating actualmente ţifra de 100,000 lire sterline. Diviziunile dintre republican! Chalons-sur-Marne, 11 Februarie La banchetul şcoalel de arte şi meserii, d-nu Bourgeois a rostit un discurs în care a cercetat căuşele divisiiinilor dintre republicani. El le a-tribue unor neînţelegeri cari nu vor întîrzia de a se împrăştia şi exprimă speranţa că toţi republicanii se vor uni pentru a face faţă adversarilor democraţiei şi pentru a combate spiritul de reacţiune. 0 crimă Intr’o biserică Vineri s’a săvîrşit un omor Îngrozitor tn biserica din comuna Cîrlig-Glodeanu, judeţul Buzăil. Preotul Vasile Iordănescu a fost omorît în biserică, de o bandă de tâlhari, pe cînd oficia. O panică indescriptibilă se produce în biserică, lumea fuge spre uşă, dar aci ea este atacată şi jefuită de alţi bandiţi. Preotul a fost torturat, omorît şi jefuit, dar în urmă bandiţii au dispărut. Autoritatea comunală a constatat faptul. Cadavrul preotului, tăiat în bucăţi a fost ridicat din altar unde zăcea în mijlocul unul lac de sînge. Cercetările făcute pînă acum n’aft pus autoritatea pe urma tâlharilor. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 10 Februarie. Trimeşit Sultanului s’ail întors de la Sofia şi i-aii remis o scrisoare de mulţumire din partea prinţului Ferdinand. Trei consilieri municipali din Filipopoli, printre cari un mahomelan, cari aii însoţit pe trimeşii Sultanului din partea prinţului, aii fost invitaţi să supeze la Yldiz-Kiosk. Ati fost de asemenea ‘decoraţi. Locuesc la otel ca_ oaspeţi al Sultanului. Sofia, 11 Februarie Iii cercurile bine-informate se asigura că preşedintele camerei d. Theodorow, va li numit ministru al justiţiei: d. NacevitcI va trece la comerţ şi agricultură iar d. Stoilow va lua afacerile sirăine păstrtnd insă In acelaş timp portofoliul de interne. Secretarul general al consiliului de miniştri, d. Benew, a demisionat pentru a-şl pune candidatura la una din cele cinci alegeţi complimentare ce se vor face In eurlnd. Constantinopol, 11 Februarie Firmanul pentru prinţul Bulgariei privitor la Rumelia orientală este preparat deja. Nu se ştie Insă la Poartă dacă firmanul va fi trimis la Sofia, sau dacă prinţul Ferdinand tl va primi cu ocasia visitel ce are de glnd să facă la Constantinopol. PARLAM ENT UL CAMERA Şr«lin[a «le In tS Februarie D. Ministru Ci. Paladi depune pe hiuroul Camerei proiectul de lege asupra pescuitului. D. Yilncr cere să i se comunice lucrările relative la concesiunea acordată unei case din B.-Pesta conform art. 140 din legea vamală pentru exploatarea pădurilor de la Muşa-mare (Buzău). D. Dineu Skileru depune o petiţie însoţită de un memoriu al învăţătorilor din judeţul Gorj, privitoare la proeetul d-lul Poiii. D. Iarcn depune 8 memorii ale corpului didactic din Buzăil relative la acelaş proect. D. Delimarcu cere ministrului de domenii să aducă la îndeplinire contractul dintre Stat şi I). Hermes pentru clădirea unei şcoli de agricultură Ia Pănceştl-Dragomireştt din judeţul Roman. Se acordă calitatea de cetăţean romtn d-lul Saraiani. Se trece la ordinea zilei. B. Gîrboviceanu citeşte raportul comitetului delegaţilor şi proiectul de lege prin care Cercurile militare asociaţiunl ale ofiţerilor din capitală, Craiova, Iaşi şi Galaţi, sunt recunoscute ca persoane morale şi juridice. D. Budişteanu, ministru de războiţi, roagă Camera să voteze proiectul de lege. Proiectul este primit. D. Dan Brătianu dă citire unul proect de lege pentru deschideri şi anulări de credite extraordinare la epitropia Spitalului Sf. Spi-ridon din Iaşi. Camera adoptă. La ora 3 fără 10 minute deputaţii trec In secţiuni. SENATUL Setliula «le la 19 Februarie La ordinea zilei proiectul pentru reducerea numărului sub-prefecţilor şi acela pentru modificarea legii servitorilor. D. Costescu-Comăneanu spune cu privire la primul proiect, că nu ie la mijloc de cit 0 chestiune pur bugetară. Şedinţa urmează. -------— —»w ——------- ULTIME IMATIUII Iată scrisoarea ce d. I. C. Gr. Gltica a adresat d-lul N. C. Fleva, relativ la afacerea d-sale cu d. Tr. Djuvara, scrisoare în urma căreia martorii ambelor părţi au dresat procesul verbal de mal la vale: Domnul meii, Aflînd că aveţi o afacere cu d. Trandafir Djuvara, ţin să vă vestesc că ani faţă de acest domn un drept de prioritate, peste care nu puteţi trece. Primiţi, vă rog, domnul mefl, expre-siunea distinsei mele consideratiunl. Ioan Const. Gr. Ghica căpitan in reservă Proces-verbal Sub-semnaţiI colonel Candiano şi P. Cliristopol martorii d-lulTr. Djuvara ne-am Intilnit erl 10 Februarie şi azi I I Februarie 1896, cu d-nil N. Filipescu şi AL Săulescu, reprezentanţii d-lul N. C. Fleva, spre a cere satisfacţie din partea clientului nostru d-lul N. C. Fleva pentru scrisoarea apărută în [Epoca de la 8 Februarie. Noi, martorii d-lul N. C. Fleva, am cerut în numele clientului nostru, un juriu de onoare care să se rostească asupra incidentului Ghica-Djuvara. Noi, martorii d-lul Trandafir Djuvara, declarăm că nu putem admite propunerea de arbtiraj, de oare-ce onorabilitatea clientului nostru este afară de orl-ce îndoială şi nu e nici o legătură între afacerea Fleva şi afacerea I. C. Gltica. In urma refuzului de arbitraj, noi, martorii d-lul N. C. Fleva, nu putem permite în asemenea condiţiunl o în-tîlnire. Bucureşti, 1896, Februarie 11. Mărturii d-lul Djuvara: Martorii d-ul N. C, Fleva: Col. Sergiu-Candiano N. Filipescu P. M. Cristopolu Al. N. Săulescu Se ştie că d. A. Stolojan e şi membru al baroului capitalei. Mai mulţi avocaţi au voit deunăzi să adreseze, de la palatul justiţiei, o telegramă de felicitare d-lul Stolojan ; a-ceaslă telegramă insă n’a fost acoperită de cit de un număr ridicol de semnături şi iniţiatorii ei au fost nevoiţi să renunţe de a mal felicita pe d. Stolojan. Un alt membrii al baroului, un liberal, a redactat următoarea telegramă de felicitare—originalul ei se află în posesiunea noastră—şi-l transcrim aci, tăind numele autorului: Telegramă de felicitări* Astă-zi, 7 Februnre 1H9C, noi membri ai baroului BucUreştean, trimitem sincerile noastre felicitări d-lui Anaslase Stolojan pentru că a parvenit să ajungă ministru de interne iu o-ceastâ nenorocită (ară. Urăm mulţi ani d-lul Stolojan ca mare vori nic. «Gazeta» de azi dimineaţa face o dare de seama asupra adunării generale a acţionarilor Bancel agricole, convocaţi pentru erl. Amănuntele pe care le da confratele nostru sunt fantastice, de oare-ce adunarea generala s’a amina t. O adunare care nu s’a întrunit nu va putea sa hotărască nimic. Meteor a sosit erl dimineaţa, la orele 7.25 în portul Constanţa, venind din Constantinopol. Ministrul lucrărilor publice a însărcinat o comisiune cu elaborarea unul proect de lege asupra regimului apelor. Aceasta comisiune se compune din d-nil Cliiru, director general al telegrafelor şi poştelor, Ciru Economii, I. I. Bratianu, M. Ţoni, Dr. Antipa, Al. Djuvara şi C. Mironescu. Acţionarii Bancel Agricole an fost convocaţi pentru azi, la orele 2 p. m. în adunare generala. La ordinea zilei era aprobarea bilanţului, descărcarea actualului consiliu de administraţie şi alegerea unul consiliu de administraţie pe un period de doul ani. Adunarea generala nu s’a putut ţine din causa nesuficienţil numărului acţionarilor; ea a fost animata pentru Joul, 15 Februarie, la orele 2 p. m., cind se va ţine cu ori ce număr de acţionari. Instrucţiunea afacerel Olga Lă-ţescu-Şabechi s’a terminat; ordonanţa definitivă va fi data în cutând şi apoi dosarul afacerel va fi înaintat primului procuror pentru facerea rechizitorului. Afacerea va veni înaintea Curţel cu juraţi de Ilfov în primile zile din Martie. Acuzaţiunea va fi susţinuta de d. procuror Cornescu; Olga Lăţescu va fi apărată de d-nil N. Ceaur Aslan şi Scarlat C. Arion. O anecdotă dedicată d-Iuî C. F. Robescu Două persoane jucau cărţi şi una din ele trage o palmă celei l’alte. Acesta întreabă ce are de făcut şi răspunzîndu-i-se ca n’are de cît să trimeată martorii, el zice : — Aceasta nici odată. Cum ? Mi-a cîştigat 10.000 de lei, mi-a tras o palmă şi tot pe mine să mă omoare! Dacă mi-a dat o palmă, dovedeşte educaţia de care se bucură, şi nu-l fac cinstea ca să mă ocup de el. Scandalul din strada Viitorului Alaltă seară, o bandă de bătăuşi a devastat casa d-lul G. Barbu, un comerciant conservator din strada Viitorului 01. Aceasta este a treia devastare a prăvăliei d-lul Barbu de cînd sunt liberalii la putere. De astă dată d. Barbu exasperat, a tras un foc de revolver asupra agresorilor. OrI-cine ar voi să constate faptul, poate vedea la faţa locului, halul în care se afla şi azi prăvălia acestui comerciant. Lucrul e foarte grav, şi dacă nu’l dăm încă proporţiile ce ar merita să aibă, este că aşteptăm încă de la prefectul de poliţie ca sa facă dreptate. 0 AFACERE CURIOASA Parchetul de Ilfov a primit o denunţare foarie ciudată. Un confrate, Adevărul, a reprodus zilele trecute o fotografie a lui Şabeclii, eroul din strada Alexandri 10. Această fotografie însă în loc să fie a lui Şabeclii este a unul berar din Capitală, Mircea, din pasagiul Villacros. Chiu ’şl-a procurat «Adevărul fotografia Reporterul Adevărului, în dorinţa de a da cititorilor săi fotografia lut Şa-bechi, şi nepulînd să ’şl-o procure, a recurs la un truc. In pasagiul Villacros se află un berar cu numele Mircea; reporterului Adevărului i s’a părut că Mircea seamănă cu Şabeclii şi a stăruit pe lingă berar să-I dea o fotografie a sa, pretextînd că seamănă ca două picături de apă, cu un frate a reporterului. Mircea înduplecat îl dă o fotografie şi reporterul o reproduce în pagina I-a a Adevărului punînd dedesubt numele Şabeclii. Indigarea herariiltiî Peste două zile Mircea ’sl vede mutra în Adevărul; el se înfurie şi se pre-sinlâ la redacţia acelui ziar cerind lămuriri. Aci Mircea constată că reporterul ex-pusese fotografia în sala de depeşl a ziarului, alături cu a d-nel Olga Lăţescu şi scriind în josul el «Şabeclii». www.dacoromanica.ro Indignarea lui Mircea devine şi mal mare; nepulînd obţine o satisfacţie de la redacţia ziarului, el se adresează parchetului, conslituindu-se în acelaşi timp parte civilă pentru suma de 40,000 lei. Afacerea se instrueşte. Reporterul A-devărulni a mărturisit faptul, dar pretextează că asemănarea intre Şabeclii şi berarul Mircea e perfectă. Aşteptăm desnodămîntul acestei afaceri atit de curioase. D-nil deputaţi G. Nicorescu, G. 1. Piteşteanu, C. Cristodorescu, C. C. Datculescu, C. Dobrescu-Argeş şi C. PopovicI, au convocat pe repre-sentanţil colegiului al treilea la o întrunire, ce va avea loc MercurI ora 1 p. m. în secţia 4-a a Camerei, spre a discuta modificările ce trebueso introduse in proeetul d-lul Poni. Se ştie că acest proect va veni în discuţia Camerei peste 2—3 zile. 20-6 CASE fie EESt EBj EX E ► CIIU Ii H -ws Furnisor al M. S. Reginei şi al Băncel Angliei Dr. M. Vltomescii Modic de copil _______________Str. Italiană. 1C>. lITIilU POP Desemnator şi Xilograf Calea Victoriei 77, ALEXANDRU G. FLORESCU A I» V O C A T Calea Dorobanţilor, 11 bis. B0ALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti ]> r. TM6R Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Consultaţiunî de la 10—i dini. şi de la 5—8 seara. (30—29) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. CONST. ST. BOEANESCU ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Straila Băuccî Naţionale colţ cu strada Caragheorghevicl de asupra teatrului Ilugo. Considta(iuni de la 4'jt pină lai, p. tn.: pentru dame de la 3—4. m-t« Dr. T. Reyici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele siftlice intr’un timp foarte scurt. Blennorugia (Sculainentul) vindecă radical in 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pină la ora 5 No. SI. Strada 4’arol, No. SI Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — n-3 IULIAN S’a mutat tot în strada Lipscani No. 63-65 vis-a-vis de Papagal, alături cu magazinul d-lor Manolescu Â* Stoeneseu fost Dancoviel. IO hau! 20 hani S A N VKI sAimci eu Salam. Şuncă Sardele ou ICRE şi UNT Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore Dinainte. Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore în-nainte. VIN NEGRU VIN ALB 1.20 LITRU 1 I.FAÎ LITRU NIÂNCATl CrSiivecitiI iulian CEREŢI Ghiveci călugăresc «le post XC 1 LEI ’Tpg Cutia «Io ÎOOO «rame MAZĂRE BOABE Pe lingă specialităţile fabricaţiunel mele de conserve cunoscute destul de bune de onorabila clientelă, viu şi vă recomand magazinul rneO foarte bine asortat, cu tot felul de delicatese, trufandale ete., ele. Unul din magazinurile mele l'atn aranjat ca orl-cine poale face gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă. Al d-v. cu stimă Iulian OpreNCu A Comp. (20—12) La «Ghiveci». dcasisiiae rară! Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 t litru. . 2.50 Idem 10 * . . 20 — Vin alb de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de ciuci litrnri se trimete a-easă. Comanda se face uşor prin carie postată. FRIEDRICH PILDXER (30—10) Calea Dudeştl, 128—130. Miliail A. Racliti\Tanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida PETRE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23. BUCUREŞTI BIIJIÎOU TECIINIC — pentru coiistrucţiun! de orî-ce stabilimente industriale — «fUXilUjS Lt^EFFlLEB Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al falnicelor: Gauss «fc Comp., Budapesta, R. WolfU, Magdeburg, Waltlier A Comp., Kolouia, A. Knoevenagel, Hanovera, Krompach-llernad, ete. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî de mori de făină, mălai, ciment, var ete., ferestrae me-chanioe, instalaţiunî de lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase etc. PRIMA FABRICA de CONSERVE şi MUŞTARURÎ ». STAICOVICI Pe lingă calităţile speciale, extra-fine şi line a conservelor sale cunoscute deja onor. public al întregel ţâri, recomandă ca noi produse următoarele: Ciuperci fripte in sosul lor. Ardei gras copt. Pătlăgele vinete marinată sV Ia Grcque în unt-de-lemn de Nisa. Ghiveciu grecesc preparat in unt-de-lemn de Nisa. Muştar «Ie masă de diferite gusturi. Muştsir naţional cu mustuleţ. Fructe asortsite ă lă ChanihCr.ţ în muştar eu mustuleţ. (42—26) De vlnzare la toate băcăniile principale.—A se oere preţuri curente. Strada Regală, 11 bis.—DEPOUL GENERAL.—Strada Regală, 11 bis MAX LICHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard! HUCUItEHCI Cel maî însemnat majgasiii de urme diu tară Mare asortiment do arme de vinătoare | de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţevel pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. I Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei! •ve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent Ilaiumerles fără cocoş, sistemul cel mal perieri pentru vî-nat. Pliat! de salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale de tir ai duel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, Winchester, Colt şi Marlln. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce arme şi reuelvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem in mare cantitate tot felul de cartuşe francele, engleze («Eley» şi austriaca «Sellier <& Belloh). Mare asortiment de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme. Avem tn atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special «are transforma şi repară eri-ee fel «le arme, cu garanţie. (60-16) ----- VÎNZARE ŞT ÎN BATE ----------------- (50 Si) 4 ___ ______ EPOCA {■■■■■■aBnHHBHHBaaiiHaa CASA DE SCHIMB HESKIA & SĂMUEL BUCUR ESC! No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără ţi vinde efecte publice ţi face orl-oe •chimii de monezi. Curau) pa ziua de 11 Februarie. 1896 | Curup. Vlnd i'/« Beată Amorfisnbiiă. . . Til 87 i'/« » Aniorlisal)ilâ. . . 99 */« 109 1 * *•/. Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 102 » Municipale din 1883 96 96 V* *•/. > . > 1890 96 v. 97 i •/. S*ri*urT Funciar Burate . 92 V. 92 V» 0% « » Urbane . 100 */f tot — *•/. » » Urbane . 88 88 6*/. » » » Iaşi . 81 81 Acţiuni Banca Naţională. 1600 — 1610 — » » Agricolă . 190 — 200 — » Dacia Hominia asig. +10 — + 15 — » S-tea Naţionala asig. +25 — +30 — Florini valoare Austriacă . 2 09 2 12 Marel Germane .... 1 5:î 1 îi Bacnote Franceze . . . 100 V. tot — » Italiene. . . . 90 93 — » ruble btrtie . . 2 65 2|75 Impritnnrant cu maţinele dnblu-ciUndrice, din fmbricm Albart A Cil, Frankenthal fi cu caracter* din fondări» dl litere Flinich din Frank-furt dl ii. ir Ies Cordial Regenerator COMPOZIŢIE ial>cta : afeellunlle stomacului ţi a intestinelor, precum ţi la boale priainuite de viţiarea sin gelul ca : l'o* dagra, Reumatismul, Rachiti»-inul. Accidentele scroftiloase, ele. Gnatul e plăaut ca al nnul liaher de maaă. (M-l» nrnnmmmaszaemBSMsamwimtmEaaMEi Bogat asortiment de arme de uimitoare de tot felu de li 75 lei la ÎOOO Iei bucata. Arme eu două tevî pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puncă-carabiisă o ţeavă alice, alta şlonţ: puuatieu trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— Kxpres-Riilc fin lucrate carabine de precise, „Kubini“ gnran-tind tirul exactpină la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt-, Martin, et.c., cu fl, 12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoare la animale mari. IPuseî de nnlon tio la 20 lei lu 150 lei bucala, pistoale de predate, de duel, ete. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile do la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul do Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe produclud arlifîţii pentru "puşti «al. 12, 16 şi re, ol vere cal. 7, 9, 12. Obiecte de icrimă : săbii, florete, măscî, etc. i-i Atelier «le reparaţii 80_,7 ÎS. 2Kfciiia.ii Calea Victoriei No. 44 BUCUREŞTI lingă farmacia Brua Cel d’îutîiu şi cel mat însemnat magazin din ţară de ARME TEIRiCH & Ci BUCUREŞTI 5 î>.—Strada Hci'zei.—J). i INSTALAŢI UNI UE Lumină incandescentă pentru Gaz aerian ’ş Aparate «le g-az| CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXP0SIŢ1E ,i«o-*8>) Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export m «a» Tainur iiidîaaa CS-rOlon Fruet laiativ răcoritor, admirabil în eontra aonstipaţiel. 8 fr. 30 cutia Paris, 28 ru« Grammont şi in ţoale farmaciile. 1,_I* aEnOBBflBHQEBKEKanm mm sss.'-i.'j&jrss v iplfi ‘zasfiBr m ii—te ţtSiS O.V-il m T l&opoait genere! la fdmaein CHITI 1,Ui ©TMI1SET 2&2, Calea Victoriei, l.%2. ISucureşii. 25-10 ma9&ţgms&s@n, Ti''îi. Dzievaiiosky Operator de bftt.lturl pe oale •himică, numai în 5 minute fără durere şi feră cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînâ la 7 seară. smsiwimti EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. maaataBsa«mmKBamBasBSSBmm 1ATIE1 SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CALST compus patent CQNGREÂVE XKGililtlBlL «I XK.9PĂKUIRIL  * a m ţ C5 « O ~ A •&. ka s, s; v. O .a tL 3 «"* a v» 5- " 't ÎS. şi a mai multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost încercat In arsenalul llotilel din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Euglitera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri. preţuri corente şi certificata se trimit după cereri gratis ţi franco. Reprezentanţi şi depozit geneva] (100—50) T. DIMOVICI A C'-ie Bucureşti, atr. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 mm* La Administraţia ziarului EPOCA so află de vînzare liîrtie maculatură, cu cliilogramul Preţ moderat. Bucareştî, data acestui ziar aşinî Agricole RKIREŞTJ 35, Strada Smîrdan, 35 Sioistttiloi' Agricultor*, ’Mt permit a atrage bine-voitoarea D-voastră atenţiune in vederea viitorului sesou de treeriş asupra Garniturilor «Ie treerat «53» fabrica W. TA8KER «& MPA'tt fabrica pe care o represint eu şi care a introdus pentru inaşiude din anul corent numeroase şi atît de importante îmbunătăţiri tn cit cutez a zice eu cea mat deplină convingere că fie-care agricultor experimentat va găsi garnitura de treerat Tasker superioară orl-cărel alte gar--nituri de treerat adusă pîtiă acum în ţară. Voi ii avea In curtnd primele două garnituri aci şi’ml voifi permite a invita pe Domnii agricultori atît prin a-cest ziar cît şi cele-l’alte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea ’ml permit a atrage în mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PliUCalTRI dl» fabrica <3 B-I«» E ESjSM. 5 medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşinefin' şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. Cu distinsă stimă, ysMBto.v vMhBSicwr liEROY-C'ARAMFIL A. GARilfFIL, j ţări şi localităţi. Galaţi, a«6 PA Ii MS- te A Sj A TI » Acest aparat este da e simplicitate extra-ordinart şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de viu sau orl-ce soifi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica «ea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirturî. Acest aparat eate cu mult superior aazanelor şi Aluuibicui-ilor obişnuite, prin aceia că produce safi din o singură dată gradul cerul safi prin rectificare după voinţă, uu spirt rectificat de o calitate mn bimă. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEOUGE8 la agenţii săi acreditaţi din diferite Primul Institutele Plasare pentru toată Romtnia autorisat de la 18S2, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedtnd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loc cu preţuri moderate. Adclliai'de Bamtaii Str. Cimpineanu, 43.— Aleea Carmen-Sjrlva T1NCTURA INSTANTANEE iv i o ii i t i Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Siî<‘I!<‘ Frcrei Paria. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile principale. ao-si COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU Bucureşti, Strada Caret, 4 Recomanda marele siul depou de băuturi spirtoase indigene şi alreine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de, R»iuurl indigene şi streine, incepind de la 1,50 ptnă la G lei litru. Vînzare cu ridicata şi en delaii. Preţurile cn ridicata -se fac excepţional. ADEVĂRATA MASTICA ZISĂ I>E CI2IO BOMBONERtE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARE ZI In tot timpul se găseşte de vînzare Gliiaţă artificială din noua fabrică de Bere «îîragadiru» Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi ţi Soirele, cu preţuri cunoscut do eftiue, eoprinzîndu-se şi serviciul. (»-« > Cu înaltă stimă Tom» C pentru toţi acel cari n’afi poftă de natncare safi nu pot suferi ratncările. 24-21 1*11 riftifusi l*ep*inei Sui Cliapeaiitoiiut a făcut ca ca să fio admisă do INSTITUTUL PASTEUR. Farmacia «biab, 1, rue lionrdalouo, Paria. asr Se găseşte -de vînzare la toate farmaciile bune -®î3 r TI f 5 95 FONDATA IN ANUL 1895 3. 95 1* xj o xj i x e ^ rr 1 S T li A D A C Xj IU M K T IU I. 3. a- FONDATA ÎN ANUL 1895 * in măsură să exmtte orî-cs fel de lucrări, precum: ziare, afişe, alrU, in orl-ce format, teze de doctoratT cărţi de vizită, registre, re-dame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormmtare, etc., etc. >( Posedă litera cea mal elegantă din cele mai bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mai perfectă | acurateţa. WJvţjdinifis, dtcurtt3.eţiiy pt’tmapIttmsine, efflmiiitle, — aceasta va fi deviza noueî tipografii. Tipografia El de fi va oferi clienţilor săi literă nouă fi foarte variată, ra executa totuşi lucrările cu preţurile cele mai moderate. Maş înde de mare tiraj cu care e înzestrată tipogrcij îa EPOCA, o pun în măsnrâ de a face faţă ori-car or exigenţe. UMM www.dacoromanica.ro