SEIUA II.—ANUL II, No. 70.
FCcliţia ele seara
JOUI, 8 FEBRUARIE 1890.
NUMĂRUL 10 BANI
a noAin e\ti:le
1 uooy Iu 1 .şi 15 ule lle-ciireî luni şi se plutesc, tot-d’u-una înainte
Iu Bucureşti Iu Casa Atlniinistruţiel Iu judeţe .şi streinălate prin mandate poştale Un an in ţară 30 leT; iu streinătato ăl) lei Sase luni ... 15 »	»	»	25 »
’l'rei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr in streinălate 30 hani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMĂRUL 10 BANI
l.MMl 1KI1.I.
Iu liuriuoşll şi judeţe se primesc numai Iu Administraţie
Iu slroinătate, direct la administraţie şi Iu Iunie oficiile de publicitate
Aiiunciurf la	pag.	IV.....0.30	b.	linia
»	*	>	111.....	2.—	lei	»
»	»	»	n . . . . .	3.—	»	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei nudul II ii n u in A r v o c h i ă 3 0 buni
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREI
NOUA LEGE
ASIJPItA
POSiţIUNII OFIŢERILOR
11
Ain a ratat Ia Începutul acestui studiu că modificarea legel asupra posiţiunil ofiţerilor făcută in 1891, in contra căreia s’a ridicat urgia colectivistă, avea de obiect a încredinţa şefilor direcţi propunerile si executarea punerii în disponibilitate ca măsură de disciplină, considerată ca o pedeapsă curat disciplinară, asupra căreia prin urmare camarazii o-fiţerilor nu au a se pronunţa. Interven-ţiunea lor în favoarea sau în contra ofiţerului ce a comis vina constitue o desor-dine gravă, care safl produce indisciplina şi resvrălire în contra autorităţel şefilor saO aduce ure neîmpăcate între ofiţei-I.
Cel maî frumos exemplu de acest din urmă cas este ura ce s’a creat între actualul ministru de resboiQ, general Bu-dişteanu si generalul Cantili, din causâ că cel d’ntiio a avut a se pronunţa a-supra unei vine ce comisese camaradul său, fără a-I fi nici superior în grad nifcl şef. Acesle incoveniente ale legel de la Î878, create de colectivişti prin restur-narea legel primitive, aO fost suprimate iu 1891, care a readus principiile reale în această materie din legea francesă.
In contra acestei schimbări atî ţipat colectivişiil, strigînd că se lasă ofiţerii la discreţia ministrului, că să oprimeasă, că se desorganisează armata şi au des-lânţuit tot limbagiul lor obişnuit prin care căuta a aţîţa pe oameni şi a-l amăgi spre a escita ura în contra guvernului, căci nu era al lor.
Să arătăm cum noua lege a tratat a-ceastă chestiune, şi orl-cine are să fie încremenit văzînd îndrăsneala lor care pare că creşte din ce în ce cu cit sînt mal deochiaţl în faţa opiniuuel publice.
Legea în vigoare admite prin articolul 14 punerea în disponibilitate ca măsură de disciplină direct prin decret regal, pe basa raporturilor şefilor ierarhici, însă în articolul 15 prevede pentru a-ceştl ofiţeri aceleaşi drepturi ca şi pentru cel puşi în disponibilitate pentru congediu de’ 6 luni, printre cari socotirea timpului pentru pensie, iar în articolul IU se ocupă de a limita această pedeapsă şi dă garanţii ofiţerului pentru ridicarea el.
Noul proiect menţine tăişul din articolul 14, agravîndu-1 încă prin felul de a caracterisa vina, şi suprimă toate beneficiile articolului 15; dar ce este mal tare însă, şterge toate îngrădirile şi toate garanţiile prevăzute în articolul 16 în favoarea ofiţerului, făcind acum din a-ceastă pedeapsă o lovire dezonorantă şi fără nici o limită. Frumoasă şi demnă uşurare a legel! Suntem nevoiţi a ne întreba dacă aceşti oameni cari nu mal au ruşine, ciud faptele lor contrazic atît de tare vorbele lor, nu cum-va au per-dut şi minţile ?
Căci cum se poate caracterisa noua intitulare care au dat’o vinei pentru care un ofiţer poate Ii pus in disponibilitate ca pedeapsă, direct prin decret regal ?
Legea ce propun zice: «pentru caşuri de onoare!» Cum, un ofiţer are să se facă singur el judecător al onoarel unul alt ofiţer numai fiind-că îl are sub ordinele sale V Apoi onoarea unul om nu se judecă nici odată de un alt om, fie chiar dacă are un galon mal mult la mînecâ. Onoarea este o proprietate mat sfîntă de cît viaţa şi nu printr’un raport se poate atinge cine-va de dînsa.
Numai o botărire înconjurată de toate garanţiile cari însoţesc pronunţarea unei sentinţe de închisoare, ocnă saă pedeapsa cu moarte, poate fi admisă pentru a atinge acest bun al omului, onoarea sa, fără de care unii nu pot trăi! Dar raportul unul şet oare-care să vie să dă-rîme printn’o trăsătură de comleifi cea ce nimeni nu-ţl poate lua fără a se es-pune a-şl perde viaţa, este o monstruo-sitate de care nu credeam capabil nici pe cel mal ignorant şi mal lipsit de sentimentul onoarel dintre colectivişti.
Apoi armata n’a uitat că onoarea a fost înţeleasă adesea intr’un mod cam larg de către cîţl-va şeii foarte sus puşi, cind s’afi giudit mal mult la mijlocul de a se înavuţi de cît la puritatea acestui sentiment. Ofiţerii se vor teme desigur de putinţa ce dă acum generalul Budiş-leanu semenilor acelor cari aă fost la Văcăreşti sau cari s’au apropiat foarte mult de acest locaş, de a-I judeca şi ese-cula iute subt prclecst de onoare!
Nu, <l-le Ministru de răsboifi, eştlslă-piu pe viaţa unul ofiţer, pe onoarea lui nu! Relativ la onoare orl-ee ofiţer are drept să se uite ochi în ochi cu Dom uia-ta .şi alţii trebue să judece dacă o-noarea sa este în joc.
Si apoi ce destrăbălare în idei! Ca-- urile de onoare simt prevăzute în legea iii vigoare şi să menţin în legea nouă
la capitolul IV ca re se ocupă de reformă. Acolo se hotărăşte ca «greşelele în contra onoarel» să fie judecate de către un consilia de anchetă care are compunerea unul consiliu de răsboifl. Aci ofiţerul se poate apăra. Se află înaintea unul juriu compus din camarazi şi şefi, alţii de cit aceia cari au constatat presupusa sa vină. Are cuvîntul spre a discuta acu-saţia şi să închină înaintea unei hotă-rîri date de oameni cari au judecat iu afară de orl-ce bănuială de ură saă persecuţie, avînd şi sîngele rece ce convine unor judecători. Dar cum o să discute un ofiţer onoarea sa cu şeful săfl direct, care îl impută tocmai că a lipsit la onoare şi care îl va impune tăcere la cea d’întîiu vorbă mal ridicată a bietului acusat?
O asemenea convorbire ar risca a degenera în ceartă, care va cădea tot în greutatea nenorocitului inferior.
Propunerea generalului Budişteanu este dar o primejdie ; va crea conflicte între ofiţeri şi inferiori, cari nefiind asupra unor chestiuni de disciplină nu se vor putea tot-d’auna resolva nvili-lăresce ; opinia publică va interveni şi de sigur nu în tot-d’auna in favoarea şefului ; ce va deveni atunci prestigiul gradului, cînd se vor vedea soluţiuni violente aprobate de toată lumea ?
Dar cine va face distincţiunea între caşurile de onoare ce merită punerea în disponibilitate şi acelea cari merită reforma, cînd două juridicţiuni distincte să pronunţă asupra lor ? Se poate foarte bine întiinpla ca consiliul de anchetă să achite pe un ofiţer supus lui pentru o vină maî gravă decît acea pentru care altul a fost pedepsit cu disponibilitatea! Va veni atunci ministerul să dea un blam consiliului de anchetă punind pe achitat în disponibilitate ? Asemenea procedeuri violente, deşi blamabile, se mal pot înţelege cînd este vorba de o gre-şală oare-care, dar cînd este vorba de onoare, a zice că consiliul n’a ştiut ce este onoare, este a merge înaintea unui conflict care poate avea consecinţele cele mal grave.
Noi credem că nu sunt diferite feluri de onoare.—Onoarea este una şi întreagă.—Jumătăţi, sferturi de onoare, nu ştim dacă se admit de către colectivişti; armata nu le admite. Această nepomenită punere în disponibilitate este complectată, precum am spus mal sus, prin suprimarea ori cărei limite!
Intr’adevăr noul proiect regulează a-ceastă extraordinară pedeapsă în mal puţin de 4 rîndurl, prin art. 17. S’a suprimat în mod absolut întregul articol 16 din legea in vigoare, care hotărăşte în mod formal că menţinerea în disponibilitate ca măsură de disciplină să nu fie mal mare de un an, şi obligă pe ministru, dacă nu a rechemat pe ofiţer înainte de un an, să ceară avizul unul consilia de anchetă compus cu garanţiile prescrise pentru consiliul de războiu. Dacă consiliul se pronunţă că ofiţerul trebue rechemat în activitate, atunci el intră in toate drepturile pe cari le aO ofiţerii aflat! in disponibilitate, pentru alte motive şi prin urmare ministrul nu’l poate înlătura; dacă consiliul se pronunţă în contra ofiţerului, el este menţinut în disponibilitate, putînd fi rechemat in cursul anului al douilea. Această însemnată dispoziţie garantează ofiţerului că nu va răminea de veci la bunul plac al ministrului şi că cel mult după un an, un consilia de anchetă se va pronunţa asupra rechemării sale în activitate. Ea a fost dată prin legea de la 1891 şi acum se suprimă in mod absolut de noul proiect.
De aci înainte un ofiţer va putea fi pus în disponibilitate ca pedeapsă, pentru cazuri judecate ca desonorante de şeful săO singur; aceasta atrage după sine perderea acestui timp pentru drepturile la pensie şi el poate 11 ţinut în această situaţie iîimitat.
Pe de o parte dezonoarea pronunţată fără judecată, pe de alta mizeria, supri-mlndu-se serviciul .şi drepturile la pensie.
Afle armata cum a înţeles generalul Budişteanu modificarea legel pretinsă a-supritoare de la 1891 !
Vom studia mîine reforma şi retragerea.
Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor cu privire la înscri-eroa lor în listele electoralo din Ilfov.
Toţi domnii alegători cari ar avea să facă vre-o reclamaţiune, fie că n’aă fost trecuţi în listele electorale, lie că n’aO fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiunî, în toate zilele, do la orele 5—7, în localul clubului conservator.
Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor îl susţinute gratuit de avocaţii partidului.
VIITOAREA CRIZĂ
I)-»u Stolojan.— Eliminarea d-niiluî Pallade.—O complicaţie.—Planurile Ocultei.
O-nii Stolojan
iVe am înşela cu toţii dacă am crede că prin intrarea d-lui Stolojan în minister, cauzele crizei au dispărut, liniştea s’a restabilit în sinul partidului şi că de astăzi înainte guvernul va putea duce o viaţă senină, sprijinit pe aplauzele unanimită-tăţii sale.
Primirea care s’a făcut d-lui Stolojan de către Voinţa seamănă cu aceea ce se face unui dine dans un jeu de quilles şi dovedeşte ce fel de armonie domneşte în guvern.
Plinii nurcii d-luî Pallade
Această eliminare proiectată şi de d-nu Stolojan de mult timp, are foarte mulţi a-derenţi. Ministrul domeniilor a simţit lucrul; prin întrunirile ţinute în dreapta şi în stingă a lăsat chiar să se înţeleagă cum că e dispus să se retragă, dacă o doreşte d. Sturdza. Frica competiţiunilor Impedică pe preşedintele consiliului să se pronunţe; el stă pe gîndurl şi mai întîrzie ceasul despărţireî, care va suna totuşi foarte cu-rind.
O complicaţie
Toate combinaţiile diferitelor grupuri se cam încurcă apoi faţă cu decisiunea nestrămutată a d-lui Stătescu de a se retrage din minister îndată după închiderea Ca-merilor, pentru motive de sănătate. Acest moment îl aşteaptă cu nerăbdare toţi acei cari aspiră după un portofoliu ministerial, cum sunt d-nii V. Lascăr, Petre Grădişteanu şi mulţi alţii,
Planurile Ocultei
închiderea Camerei este de alminterea aşteptată cu mare nerăbdare şi de Ocultă, care nădăjdueşte să trăiască atunci în linişte şi să ezecute următorul plan: D. Stolojan va fi poftit să cedeze Ministerul de Interne d-lui Gogu Cantacuzino şi să ia în schimb portofoliul Finanţelor, unde va fi pus sub privegherea lui Tache Proto-popescu, secretarul general, adică redus la simplul rol de pecetie.
In cazul cînd d. Stolojan ar refuza o asemenea combinaţie, d. Sturdza, profitînd şi de demisiunea d-lui Stătescu, se va retrage, adică va eşi pe o uşă spre a intra pe alta fără d. Stolojan.
Reporter
CRONICA
KEFURHA LEGILOR
Aranjamentele partidului liberal faţă de ţară, sunt poate mal numeroase chiar de cît acele ale faimoasei Othero faţă de public, cînd i se tipăreşte numele pe afiş.
Aşa spre exemplu, un giuvaer de bărbat— Djuvara Trandafir, — a făgăduit colegiul unic, altul reforma impositelor, suprimarea jandarmilor şi tot ast-fel înainte.
O aşa înspăimîntătoare colecţie de făgă-duelî a necesitat zilele trecute ţinerea unui Consiliu de miniştri, spre a se discuta diferitele preschimbări radicale cari urmează să fie făcute în legislaţiunea noastră.
Las cuvîntul domnilor miniştri:
D-nu Palladi. Ştiţi domnilor că în presa liberală s’a pus înainte ideia unei modificări a legei electorale, s’a vorbit despre contopirea colegiului al ţ-a cu al 2-a. Aş dori să recitim împreună legea şi să vedem ce modificări urmează să introducem în-tr’însa.
D-nu D. Sturdza. Gestiunea am studiat-o de mult şi am tocmai la mine cîte-va notiţe. Iată-le. Pentru anul acesta, eii vă propui următoarea soluţiune, care este deja o îndrumare spre colegiul unic şi va dovedi ţărel că ne ţinem de făgăduielele noastre : Să introducem în legea actuală un articol prin care se suprimă diurna dată magistraţilor în timpul presidărei operaţiunilor electorale! î£ Toţi. Bravo! Ura! Ce om! Ce imaginaţie !
D-nu Stătescu. Daţi-ne voe. Am şi eu o marc reformă, aceia a modificărel legei inamovibilităţii magistraturel, lege desas-troasă, făcută de conservatori spre a’şl căpătui protegiaţil. Voesc să’l dau o lovitură teribilă şi propui de o cam dată... reducerea salariului substituţilor cu 50 de lei !
Toţi. Bravisimo! Trăiască ministrul justiţiei ! Ce reformator, ce jurisconsult fără seamăn !
D-nu Sturdza. Staţi domnilor. Am şi eu proectele mele. Aţi uitat legea anticonstituţională a servitorilor, care loveşte în drepturile cetăţeneşti, care nu este de cît o moştenire a Fanarioţilor şi trebue spulberată. Propui îndată domnilor să tăem în carne vie. Sunt după legea actuală cinci biurourl de servitori, el bine, eu... suprim două. Să rănite trei !
Toii. Trăiască partidul liberal. D-nule
D-nu Sturdza. Protestez, nu permit să mi se facă nici o alusie la Greci. Eu nu sunt Fanariot!
D-nu Stoicescu. Aş avea şi eu o mare reformă de propus pentru căile ferate. Am observat că bicicletele umblă numai pe două roate. Vă propui deci să suprimăm şi noi două roate de la vagoane, şi să le lăsăm după modelul bicicletelor. E o reformă colosală, domnilor! E un progres.
Toţi. Ura! Stoicescule, al înfundat pe Edison !
Stolojan. Cer şi eu cuvîntul.
Toţi. Pentru o economie ?
Stolojan. Nu; din contra. Ce aţi zice dacă am prevede vre-un nou fond pentru cumpărare de naftalină ?
Toţi. ! ! !
Alax.
STUDENŢII
Din cauză că proectul d-luî Puni pentru reorganizarea invăţănilntulul primar menţine taxele puse asupra copiilor de streini, o parte din studenţii universitari au Întreprins o agitaţie pentru iseălirea unei petiţiunl către parlament In contra acestor taxe. O altă parte de studenţi fac contra-agitaţie, pentru menţinerea taxelor.
Faţă cu această mişcare, ne credem datori să facem următoarele declaraţiunl:
Mal Iutii, aprobăm menţinerea taxelor asupra copiilor străini. Noi nu Înţelegem ca gratuitatea învăţemîntulul să fie Împinsă dincolo de marginile ridicolului chiar şi sperăm că liberalii, cari ne criticau că n’am mers destul de departe cînd eram la guvern, vor rămtne constanţi cel puţin In această privinţă şi macac vor păstra ceia ce am făcut.
N’aibă grijă guvernul că vom căula să profităm de mişcarea dintre studenţi. Deşi colectiviştii, pe clnd ierail în opoziţiune, s’att silit necontenit să aţlţe studenţimea In potriva noastră şi afl şi reuşit une-orl s’o tl-raseă la q," tiu ni necugetate, noi reprobăm asemenea mijloace şi nu ne vom servi de iele.
In al douilea loc, ţinem să declarăm că nu înţelegem agitaţiunea întreprinsă de studenţii universitari pe chestiunea aceasta. Noi pricepem ca studenţii să se mişte cind sunt In joc chestiuni cari privesc învăţă-mlntul superior; dar ce rost poate avea intervenţiuuea lor cind ie vorba de Invăţă-mlntul primar?
Proiectul de lege al d-lul Foni şi taxele pe elevii străini ai şcoaleler primare, II privesc pe studenţii universitari tot aşa de puţin ca o lege politică şi de aceea nu Înţelegem agitaţiunea pornită de o parte din ei.
COLECTIVIŞTII Şl LEGEA MINELOR
In şedinţa de ieri a Camerei, d. deputat Ionel Grădişteanu a depus un proiect prin care se cere abrogarea legei minelor. Cerîndu-se urgenţa, aceasta s’a resprins cu 43 voturi pentru şi 62 contra.
Fiind cu lotul străini şi de maioritatea şi de minoritatea de ieri, sîntem cu totul la largul nostru pentru a ne spune părerea asupra acestei întîmplări.
Maioritatea care a respins urgenţa, a documentat încă o dată că colectiviştii re-neagă toate angajamentele lor din opoziţiune. Propunerea d-luî Grădişteanu, căruia U mulţumim pentru iniţiativa d-sale, iera sprijinită pe declaraţiile cele mai solemne ale colectiviştilor în potriva legii minelor, între altele pe dcclaraţiunea făcută de d. Dim. Sturdza în Senat, că legea ie din temelie rea şi că prin urmare nu poate fi macar modificată, ci va trebui să fie abrogată. Cînd dar acum maioritatea guvernamentală respinge urgenţa proiectului Grădişteanu pentru abrogarea legii, ea dovedeşte şi celor mai naivi că colectiviştii şi-au bătut joc de lume cînd făceau atîta zgomot în opoziţiune contra legii minelor şi cînd se angajau s’o a-broge îndată ce vor veni la putere.
In ce priveşte minoritatea, care a votat urgenţa, ea se împarte în două . vr’o 16 deputaţi din ea nu mai aii ilusiunî în privinţa guvernului şi ştiau ce fac votînd pentru; restul pînă la 43 au votat fără să'şi dea seamă şi ast-fel, inconştient, aii dat guvernului una din cele mai zdravene palme.
Opinhmea publică trebuie să ţie seamă că principalul cal de bătaie al colectiviştilor, în opoziţiune, a fost legea minelor, pentru care aii ieşit din parlament şi pe care s’au angajat solemn s’o abroge; iar acum dau dosul, cînd e vorba să-şi împlinească angajamentul. Colectiviştii şi-aii bătut deci joc de opiniunea publică şi cind aii luat angajamentul, şi acum cînd îl calcă cu atîta neruşinare.
BOALĂ FĂRĂ LEAC
Studii de pathologie cu pretenţii la seriozitate
Nici vorbă, dintre toate beteşugurile de cari suferim în valea asta a pllngerilor, cele mal afurisite şi mal fără leac sînt acelea cari ue alterează mintea, boale cari împiedică normala funcţionare a facultăţilor intelectuale.
Un picior sclintii, o mină nedisciplinată, o măsea găunoasă, cind dafl dovezi de incapacitate In serviciile respective, se pot Înlocui mal repede, şi mal fără osteneală de cît mazilea d. Fleva pe funcţionarii ocultofill.
Dar, cind pacientului T-o lipsi o doagă, dezfid pe toţi Esculapil din lume să o farn-plasaze printr’una de cauciuc!
«Prostia din născare leac nu are», zice proverbul bătrtnesc, ceia ce probează că strămoşii noştri, cu toate că nu dăduseră cu nasul pe la facultatea de medicină nu erau totuşi aşa de ignoranţi pe cit ni-I închipuim.
*
* *
Din sumedenia de infirmităţi intelectuale, incontestabil că cele mal dureroase slut acelea cari afectează memoria.
Cunoscutul profesor de iilosofie de la Sorbana Tti. Ribot a scris un studiu foarte documentat, tratlnd despre: Les maladies de la m&moire, studiu pe care 11 recomand cu tot dinadinsul cititorilor cari voesc să aprofundeze această interesantă cestiune.
Ce se chiamă o boală a memoriei?
Să Încercăm o mică definiţie, care, daeă nu va fi tocmai ştiinţifică, va avea cel puţin meritul că e ă la porţie de tous.
Creerul omenesc are aspectul unul otel, el e divizat într’o infinitate.de apartamente numite celule.
Le oamenii cu mintea sănătoasă apartamentele acestea sunt mobilate, adică In fie • care celulă este instalată o facultate oarecare : voinţa, memoria, imaginaţia, etc.
Să lotimplă Insă că. saO In timpul forma* ţiunel craniului săâ In urma unul accident posterior, vre unul din apartamentele de cari vorbirăm să se deformeze, să sufere oare-care stricăciune. Atunci facultatea corespunzătoare celulei atrofiate, se duce şi ea pe copcă.
Maladiile memoriei sunt consecinţele safl ale absenţei complecte a celulei, safl ale defectuozităţel sale.
In primul caz avem o lipsă desăvîrşită de ţinere de minte,ţin al doilea numai o pierdere parţială a memoriei.
De aceasta din urmă voim să spunem elte-va cuvinte, pentru că ni se pare că putem să o ilustrăm cu un exemplu destul de interesant.
In adevăr, nici un caz de amnesie uu-I mal frapant de cît al primului nostru ministru.
L’aţî văzut acum clte-va luni, cind mlnca din plinea amară a oposiţiel. Aţi avut naivitatea, In vre-o sărbătoare cînd n’aveţl cum să omorîţl vremea, să’l ascultaţi la Orfefl sau la Eforie.
După ce-aţl părăsit tocul supliciului, sunt sigur c’aţl rămas uluiţi de cîte auziserăţl şi convinşi că acest diminutiv de om a fost trimes de Providenţă pe pămtnt cu tren expres ca să facă fericirea muritorilor.
Căci ce v’a spus el In discursurile sale patriotice? Nu-I aşa? V’a făgăduit cile In lună şi ’n soare: c’o să vă aducă plocon pe o tavă de argint capid lui Atila, că o să transforme pe toţi contribuabilii In acţionari al Băncel Naţionale, că o să ordoane termometrelor să arate ploaie ori timp frumos ori cind nevoile agricultorilor o vor cere, că In sftrşit ţărişoara noastră va deveni raiul lui Mahomel Îndată ce d-nu Mitiţă va lua la subţioară ghiosdauul ministerial.
lată’l prim-ministru In ţara Iul Cremene. Ce s’a ales din toate făgăduelile de cari vă minunaţi odinioară ? Vax pe toată linia, iubiţi şi creduli cititori.
Acum, cind vedeţi cu ochii naufragiul tuturor speranţelor voastre, s’a dus legenda pe care v’o creaserăţi că d-nu Mitiţă e trimes de Dumnezeii Iu misiune diplomatică pe planeta noastră. Si vă ziceţi cu oare-care aparenţă de dreptate ■ «Ce şarlatan!»
In realitate insă lucrurile sta fi ast-fel: Oj poziţionistul de la Orfeu era de bună credinţă pe cind promitea lui gură-cască marea cu sarea, guvernantul de azi nu’şl mal a-duce aminte de nimic din beltelele sale de altă-dată, pentru eă după cum am avut durerea să vă spun mal sus, primul nostru ministru suferă de amnesie.
Să nu bănuiţi care cum-va că m’a angajat să pledez circumstanţe atenuante pentru toate boroboaţele pe cari ilustrul pacient le comite la guvern.
Bun e Dumnezeii, o s’avem uol parte să-I fotografiem odată şi*odntă prin procedeul Roentgen apendicele elipsoid ce poartă pe umeri şi-atuncl vă veţi Încredinţa că celula lu care domiciliază la alţii memoria, e umplută la dumnealui cu iaurt, bragă, vre-o fotografie a răposatului Brâtianu, safl alte substanţe cari n’afl nici In clin nici In ml-uecă cu ceea ce la bărbaţii normali se numeşte : doxa,
Neitr
EPOCA
„EPOCA" LA CÎMPULUNG
Halul clubului militar
Sîmbătă. 3 Februare curent, s’a dat în sala clubului militar balul anual cu tombolă al socielăţei funcţionarilor publici din acest oraş, pentru sporirea fondului filantropic al socielăţei.
Vasta sală a clubului militar, splendid iluminată şi decorată, devenise mică faţă cu lumea imensă care se grăbise să ia parte la această frumoasă petrecere, —care a fost o adevărată sărbătoare pentru societatea Cîmpulungeanâ.
Tot ce Câmpulungul are mal mult şi maT inteligent era adunat aci.—Condus de un comitet, foarte bine ales şi avînd preşedinte de onoare pe d-nul N. 1. Sa-chelarie, simpaticul preşedinte al Trib. local, balul a avut un succes strălucit. Totul s’a petrecut de minune.
In frumosul buchet de doamne şi domnişoare, am remarcat în treacăt, intre dănţuitoare pe:
D-şoarele: lloşanu, Giulia Morandin, Vlădescu, Receanu, toate în rose ;
D-şoarele: Paul, Iuga, Aronescu, Ca-vallar, Morandin. în admirabile toalete albe. — D-şoara Poenăreai^u în «bleu-ciel».
D-nele: Soeec, care cu drept cuvînt a fost considerată regina balului, într’o splendidă toaletă albă, Sachelarie, într’o bogată toaletă neagră strălucind de briliante, Grădişteanu, neîntrecută dănţuitoare, Calotescu maestra valsului, Şer-băne.ltu, Constantinescu, Macedonescu, Rădulescu, Giurescu, Baştea, Florian, Lu-casievicl, etc.
Apoi d-nele : Colonel Geanolu, Mari-nescu, Crasan, Roşanu, Angheleanu, Maior Vlădescu, Rigani, NegulicI, Culea, locot. Şerbănescu, N. Roşanu, Manolescu, Gogulescu, N. Iorgulescu, Poşoiu, Stă-nescu, Bunescu, Bozin, Receanu şi altele al căror nume îmi scapă.
Haina neagră şi epoletul sunt destul de bine reprezentate prin d-nil: colonel Geanolu, N. 1. Sachelarie preşedintele tribunalului, profesorii Teohari, Crivăţ, Muşetescu, magistraţii Bâdescu, Rătescu, locotenent Calotescu cel mei neobosit şi neîntrecut dănţuitor, căpitanii Şerbă-■ nescu, Constantinescu, Macedonescu, Lu-casievicl, NegulicI. locotenenţii Poenă-reanu, Malaca, Rădulescu: sub-locotenen-ţil Şoiculescu, Cruda, Nicolicescu, d-nil dr. Rigani, I. p. Grădişteanu, G. I. Geor-gescu, Gussi, Socec, Angheleanu, Motaş, Zlatian, G. Roşanu, şi alte multe persoane de distincţie din societatea Cim-pulungeană.
Cer scuze d-nelor şi d-retor, dacă ne-avlnd talentul unui cronicar n’am putut descrie după dorul meii graţiile şi toaletele cu cari fermecau pe privitori.
Balul a durat pină la orele 4 şi jum, dimineaţă, cînd lie-care s’a despărţit cu regret, dueînd cu sine cele mal frumoase suvenir!.
T.uoiiui.
stăruinţelor lui, sub pretext de a face un comerţ de găini cu streinătatea, dur n’am pulul Îndeplini aceasta,din cauza opunerel d-lul BraicolT, care se arătase nemulţumit contra d-lul 'făclie Giani, advocatul săti, care ajutase pe Poorler cu o sumă oare-care. N’am putut deci ajuta pe Porter fără ştirea <1-1 ui Braicoff, pentru că aş fi lucrat In contra intereselor mele.
Interlocutorul d-lul Moldoveanu se adresează apoi d-lul Braicoff, care era presimt, şi-l Întreabă:
—	Pentru ce, d-lc Braicoff. aţi refuzat un ajutor fiului d-V. ?
I). Braicoff, foarte emoţionat, a răspuns : i~ Gustave de Poorler nu este fiul meii,
11	consideram Insă ca pe fiul meii căci era nepotul nevestei mele. Am perdut insă orice sentiment pentru dtnsul clnd, cu ajutorul unor chei falşe, mi-a furat (>0.0(10 leî dintr’o ladă de fier. De alunei nu mal vocsc să mal aud de Poorler. Ett am doul liăeţr, unul de
12	şi altul de 14 ani. Aveam dorinţa de a face mult pentru Poorler, dar în urma pur-tărel sale îl despreţuesc ; am plătii peste
200.000	lei pentru dtnsul şi toate aii fost zadarnice.
- D le Braicoff, lumea vorbeşte că d-nu Moldoveanu este cauza certei d-tale cu Poorter ?
—	Aceasta este o sfruntată minciună. Nu cunoşteam pe Moldoveanu cînd am gonit pe Poorler din casa mea.
*
* *
In urma acestor răspunsuri ale d-lul Braicoff, interlocutorul s’a adresat din noă d-lul Moldoveanu, tntrebtpdu’l dacă nu are vr’o bănuială asupra vre-unel alte persoane :
—	Am, a răspuns d. Moldoveanu, dar n.u’I pot da numele înainte de a fi autorizat de judecătorul de instrucţie.
Afacerea atentatului din str. Fortunei
Ştiri diverse
Mumă denaturată.— In comuna Videştil, judeţul Suceava l’emeea Elena Oniccanu, după ce a născut un copil l’a lepădat.
Copilul încettnd din viaţă, a fost îngropat In curtea bisericei din localitate.
Procurorul tribunalului Suceava şi cu medicul primar al judeţului aii plecat să ancheteze faptul.
Am dat toate amănuntele pe cari ni le-am putut procura în afacerea atentatului cu dinamită din strada Fortunei.
Credem că e interesant a împărtăşi .cititorilor noştri şi o convorbire pe care o persoană a avut-o cu d. Nae Moldoveanu, asupra căruia slut o mulţime de presump-ţiunl.
—	Slut foarte curios să ştiîi, spunea d X d-lul Moldoveanu, amănunte în afacerea atentatului.
—	Ett sunt lutr’o poziţinne foarte delicată ; a răspuns d. Moldoveanu, mal Iutii faţă de d. judecător de instrucţie şi apoi faţă de d. Braicoff.
—	Aţi publicat o broşură In această privinţă ; unele puncte sunt puţin explicite şi ar fi bine dacă aţi da mal multe amănunte asupra lor.
Aşa, ce relatiunî aveaţi d-v. cu d. Braicoff?
—	D. Braicoff e stabilit In ţară de aproape două-zecl de ani. D-sa Îşi are domiciliul în Severii), şi averea sa, care se urcă la a-proupe 20 milioane, era răspîndită în diferite întreprinderi In Europa.
Odată stabilit in Severin a început să-şi c mcentreze afacerile şi avea, Intre altele, cele mal bune inteuţiunl pentru oraşul Severin. Diferite Împrejurări Insă l’att Impe decât de a-şl îndeplini dorinţa ptnă acum.
Intru cit mă priveşte pe mine, am fost tot-d’a-una omul de afaceri al d-lul Braicoff.
—	Gări eratt reiaţi miile d-v. cu Fisclier ?
—	Cu Fisclier nu am avut absolut nici un fel de relaţiunl, nu-1 cunosc de cit din Împrejurarea că el a avut afaceri cu d. Braicoff pe care l’a înşelat şi aceasta se poate dovedi din dosarul procesului dintre d. Braicoff şi Fisclier, proces pendinte încă înaintea trib. de Severin.
Treelnd la o altă ordine de idei, d. Nae Moldoveanu se pltnse de atacurile lndrep tute de presă tn contra sa cu prilejul atentatului din strada Fortunei, in afacerea Fischer-Braicoff, zice d. Moldoveanu, am pierdut o sumă tiiseninată şi sper că o voi putea redobtndi cînd procesul va fi terminat.
Cari erau relnţiunile d-v. cu Poorler?
—	Gestiunea aceasta este foarte delicată, ea nu este legată de interese de familie ci pur comerciale, l’oorter a fost de mal multe ori la mine pentru a mă ruga să stărui pe lingă d. Braicoff pentru a-1 se da un ajutor. Am comunicat această însărcinare d-lul Braicoff; dar d-sa mi-a spus categoric că refuză de a da orl-ce ajutor lui Poorter. Aceasta am şi comunicat-o lui Poorter.
—	Se pretinde că aţi dat 2000 lei lui Po orter, lntr’un scop oare-care. Ce esle udevă rat din această versiune ?
—	Am oferit lui Poorter 2000 lei in urma
Dim. Sturdza, enervat la cuhne, trimise pc d. V. Lascar la d. I. C. Grădişteanu, iniţiatorul proiectului.
— Spune-i, că-'l poftesc să nu mal prezinte acest proiect, căci nu ştie cit răii face guvernului şi ţării !
Toate demersurile pe Ungă d. Ionel Grădişteanu fiind zadarnice, d-nil las-sar, Delavrancea şi Ririţopol au fost invitaţi de d. Sturdza să facă, tot posibilul ca urgenţa acestei legi să fie respinsă.
I). Saligny, director general al C. F. Ji. a insnectat lucrările pregătitoare pentru construirea portului de ta Constanţa.
Iu acelaşi timp d-sa a studiat şi uleia mărire! gării si a magaziilor din acel oraş.
D. Dim. Sturdza a fost vestit de prefectul Toneânu, ca convertirea prinţului Boris a fost primita cu [.mare entusiazm si serbatoritA prin-tr’un banchet de bulgarii si ruşii din T ulcea.
DOPORMAŢII
Ediţia de dimineaţă a «JK-pocci», — cnprinzind toate ştirile sosite pină după miezul noptei, — sie yă&esdc de vinzare, in toate zilele, la 8 ore9 ta toate chioşcurile.
I). Foni, ministru al instrucţiei. a avid ieri o scurtă explicaţie cu d. Dim .
|-Sturdza asupra proiectului de modificare a legal învăţămîntulul primar.
I). Poni a observat, că in secţiunile Camerei proiectul d-sale este combătut mult de cîţl-va intimi al primului ministru.
D. Sturdza a asigurat pe ministrul instrucţiei, că toate acestea se petrec fără ştirea d-sale.
Cîte-va ziare anunţă mai multe (numiri de prefecţi.
Absolut nimic nu s’a hotărît încă Iu această privinţă. Consiliul de mi uiştri de ieri s’a ocupat numai cu politica externă şi cu afaceri cu rente.
Numirile de prefecţi se vor cide în consiliul de miniştri de nert.
de-
Vi-
Se fac mari insistente pe lingă d. Pandrav să primească postul de director al Monitorului oficial.
D-sa persistă însă în refuzul său, sub cuvînt că are drepturi la un post mal înalt.
Senatul a urmat ieri cu discut iunea proiectului de lege asupra pescuitului.
D. Gr. Bonachi a combătut legea, sus-ţinînd că ea e vătămătoare nu numai comerţului peştelui, ci şi Statului. D. Bonachi a susţinut, între altele, că legea aceasta se face mal mult în interesul u-nor persoane privilegiate de cît in interesul obstesc.
La un institut clandestin de fete din Capitală, in strada Luterană No. 8, s’a ivit un caz de searlatină.
O fetiţă, anume Sofia Carniol, s’a îmbolnăvit grav şi după ce a fost ţinută trei zile in aceiaşi cameră cu vr’o 30 de eleve, a fost transportată la spitalul de copil.
Directoarea acestui institut clandestin numai cu două camere, e d-na Jeanne Denohoff.
Atragem atenţia d-lul I. Felix, directorul general al serviciului sanitar.
ma Incuragierilor sale date şefilor comitetului armenesc.
La 4 Noembre, injr’o Întrunire a ambasadorilor, sir Currie Întreabă ducă ăceştia n’ar trebui să facă demersuri pentru a pune ipăt măcelurilor din Anatolia. D-nu de Ne-lidow declară că o asemenea propunere treime să emaneze de la cabinete.
La 20 Decembre, contele Golucowsky declară că ar fi foarte primejdios de a lua In consideraţie o propunere care ar putea să diviseze concertul european şi exprimă părerea că trebue lăsat Sultanul să meargă după propriele sale idei.
La 20 Ianuarie 1800 lord Salislniry constată că Rusia refusă să adereze la vr’un amestec oare-care In afacerile interne alo Turciei, şi se mulţumeşte să se Încredinţeze bunel şi sincerei voinţe a Sultanului.
Lord Salislniry este convins că întreruperea armoniei in Europa ar fi mal puţin avantagioasă de cit iiibunătăţirile ce ar putea poale să resulte dintr’o procedare i-solală.
Jl> Ii F E S I
(Serviciul Agenţiei Rom ine)
cesul milioanelor dintre şi principesa Goriacoff.
d. Gr. M. Slurza
*
* *
La primăria capitalei se petrec lucruri foarte ciudate cu înscrierea in listele e-lectorale. lată un caz:
D. Ionel Antonescu a cerut înscrierea in liste ca proprietar al imobilului de pe Bulevardul Protopopescu-Pake No. Li. Consiliul, într’o şedinţa anterioară, a a-probat înscrierea sa in colegiul 1. In şedinţa de Luni seara însă, s’a presţntat o contestaţie a d-lul Grigorescu. prin care cerea ştergereajd-lul Antonescu ca rău înscris, Jde oare-ce, după cum se constată din decisiunea înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, alăturată pe lingă contestaţie, d. Antonescu nu este proprietarul acelui i-mobil, ci soţia sa, şi averea fiind para-fernală, înalta Curte de Căsuţe a stabilit jurisprudenţa că nu poate servi la calcularea censului, ci numai averea do-tală.
Decisiunea Casaţiei a fost citită în şedinţă şi consilierii se uitau unii la alţii neştiind ce să facă, fiind vorba de un ordinar agent colectivist.
D. Melissianu, consilier, casă-1 scoată din încurcătura, a propus ca, de oare-ce consiliul luase o decisiune in privinţa înscrierii d-lul Antonescu, să nu se mal revină asupra el, cu toate că mijlocea o deriziune a Curţii de Casaţie, şi să se lase conteslatorulul calea de a se adresa la instanţele judiciare, ceea ce s’a şi admis de consilia.
SITUAŢIA IN BULGARIA
(Prin fir telegrafic)
Sofia, 6 Februarie.
Intr’un prtnz oferit representanţilor presei erau de faţă corespondenţii următoarelor ziare ruseşti : Stvet, Notvoje- Wremia, Moskotvski Wiedomosti, Moskotvski IAstock, Petershurgski IAstock. Petersburgska Gazeta şi Novosti. Ziariştii bulgarii erau numeroşi.
Redactorul lui Stvet, d. Komarow, a ridicat un toast tn sănătatea prinţului, a guvernului şi pentru prosperitatea Bulgariei. Redactorul lui Moskotvski Wiedomosti, d-nu Duhowetzki, a mulţumit pentru primirea făcută presei şi a ridicat un toast pentru diplomaţia bulgară. D-nu Stancioff, agent diplomatic, a răspuns printr’un toast In sănătatea representanţilor presei şi pentru presă.
Prinţul a apărut după prtnz. A zis că e fericit că se găseşte In mijlocul representanţilor presei care domiuează opiniunea rusească. Aceşti representanţl vor duce cu el irapre-siunea celor ce afl văzut: adevăratul patriotism al Bulgariei, alipirea Bulgarului către dinastia sa, pămîntul săft şi independenţa sa. Presa rusească va mal zice de asemem a că, la Bulgar, trăeşte încă sentimentul de recunoştinţă către naţiunea liberatoare, sora noastră slavă.
Representanţil presei ruseşti afi fost decoraţi.
Ieri, prinţul a primit pe Exarcul bi^gar în audienţă de congediu.
Afacerea 01ga Lăţeseu
Unii confraţi afi vorbit ert din nott despre eroina din strada Vasile Alexandri 10. Ei afi pretins că Olga Lăţeseu s'ar fi plîns parchetului de atitudinea necuviincioasă a directorului penitenciarului Văcăreşti.
N’am voit să vorbim despre acest zvon Înainte de a şti la ce se reduce el. După cit am aflai, d-na Lăţeseu s’a plîns judecătorului de instrucţie, nu de atitudinea directorului penitenciarului, despre care n’are nimic de zis, ci de unele privaţiuni la cari este supusă îu timpul detenţiune!. Aşa d-sa s’a plîns că nU-î se daii lemne de ajuns, că serviciul este deplorabil si că ar dori ca si-tuăţiunea el să fie Îmbunătăţită.
Nici o pltngere de altă natură nu s’a a-dresat d-lul Sărăţeauu, care a primit Insă o denunţare în sensul că d. Gogulescu, di rectorul penitenciarului, ar fi linul tn cabinetul săft mal mult timp pe d-na Lăţeseu. Denunţarea aceasta Insă, tn urma cercetă iilor făcute, s’a dovedit a ii fără temei.
*
* *
Tribunalul de Iaşi a fost sezisut eri de o cerere de divorţ a d-lul G. Boldul-Lăţeseu In contra soţiei sale Olga Lăţeseu.
* *
D-na Olga Lăţeseu va fi apărată Ia juraţi de ttnărul avocat Searlat C. Arion.
Vineri se va judeca la secţia I a tribunalului de Ilfov interesantul proces dintre Academia Romînă şi moştenitorii avere! defunctului Donicl.
Se ştie că reposatul Em. Donicl a lăsat o sumă de cinci sute mii de lei Academiei: dar testamentul a fost atacat de moştenitori.
*
* *
O oare-care urcare în preţurile cerealelor se semnalează la bursele din Calaţi si Brăila.
*
* *
Guvernul sîrbesc a depus la Scupcină un proect de lege pentru dobîndirea creditelor necesare conslruirel unei linii ferate pe valea TimOculuI piuă la Dunăre.
O dată pusă în
Criza iei in istoria Iu in Franeia
Paris. t> Februare.
I). Bourgeois, primind o delegaţiuno a deputaţilor extremei stinge, n declarat că i-ar plăcea nml mult să nu fie interpelat Joi. Preferă să aştepte resoluţiunca Senatului.
La consiliul oo s’a ţinut ia EliseO, miniştrii s’att ocupat de siluaţiunea politică şi afi expediat afacerile curente.
Carnavalul la Paris
Paris, fi Februare.
Serbările carnavalului au fosi foarte animate şi favorisate de un timp frumos. A treia zi, plimbarea boului gras a atras o mulţime mai considerabila de cit zilele precedente.
Iimiormintureu prinţului IKohcnluhe
Viena, fi Ianuare.
Azi după amiazia fost inmorniînta-ea prinţului de Hohenlohe; ii s’att făcut onorurile militare.
A0 asistat: împăratul, archiducil. contele d’Eulenberg representind pe împăratul Wilhelm, ministrul BăvarieV baron de Podettils represen* tînd pe prinţul regent, miniştrii, cancenîarul german prinţ Hohenlohe, nunţiul Agliardi şi un public numeros.
Companiile America ne
Washington, fi Februarie D. Cleveland'a depus pe biuroul congresului notele schimbate cu Germania in privinţa exclu-derel companiilor americane. Din aceste note reswltă că Germania este gata să examineze chestiunea din noă.
împrumutul chine*
Londra, fi Februarie
Agenţia Reuter află din Shanghai că un sin dicat franees a oferit bunele suie oficii guvernului chinez pentru un împrumut de 100.000.000 dolari, in aceleaşi condiţiuni ca împrumutul ruso-chiuez.
Guvernul li rusii iei
Roma, 6 Februarie Agenţia Ştefani află diu. JUo-d£'Janfiim că nuinsIruGfturiei, d-nii Magliano, a regulai deja 32 de reclarnaţiunl. pentru cari guvernul bra sil ian a plătit 335 eoritos de reis.
D-nu Magliano a obţinui o soluţiona echitabilă a reclamaţi linilor provenind din ofense personalesatt de familiiitaliene al căror membrii ie-aii fost asasinaţi de revoluţionari.
Partidul irlande*
Londra, fi Februarie
Partidul irlandez al Camerei comunelor a ales ca preşedinte pe d. Dillon cu 28 de voturi contra 20.
lianca Serbiei
Belgrad, fi Februarie
Skiipcitoa a adoptat: proeclul de lege care autoriseazâ Banca naţională sa emită o nouă serie de bilete garantate de reserva sa de aur.
Ksîseosilu din Havana
Madrid, 6 Februarie
Mal multe lupte s’au dat la Herradero Galle-gos, Cocos şi Carabello. in aceste lupte, inimicul a perdut arme cai şi înuniţiunl. La Carabello insurgenţii aă fost respinşi de voluntari.
Havana, 6 Februarie
Insurgenţii au dat foc staţiei Raihweg, la 10 kilometri de Ilavana.
Nu este exact că generalul Weylcr a cerut întăriri horn.
Parlamentul englez
Londra, 6 Februarie.
Camera comunelor.—D-nu Curzon, secretar de Stat, declară că n’are de ginii să prezinte documente asupra învoelii cu Franeia îu privinţa Siamului.
Vorbind de situaţia de la Seul, d-nu Curzon zice că după dorinţa consulul Engliterel s’a debarcat acolo un detaşament do trupe englezeşti a cărui forţă nu o cunoaşte, pentru a protege legaţiunea englezească.
ii sulă de mateloţl ruşi afi debarcat la Tche-mulpo şi s’afi dus la Seul. Nu crede să tie vorbă de o ocupare rusească şi guvernul nu va reclama.
llreptiil do intruiiii'e
Berlin, fi Februarie*
Reichstagul, discutlud propunerile Auer Ane-ker şi consorţi, privitoare hi dreptul de Întrunire şi de coaliţiune ie-a întors din nou corni siuueî. Conservatorii au votat contra acestei întoarceri.
Parlamentul englez
Londra, 7 Februarie
Camera Comunelor a adoptat adresa ca răspuns la discursul tronului.
E € O II R I
înainte de a st prezenta ieri proiectul pentru abrogarea legal minelor, d.
CHESTIUNEA ARMENEASCA
(Triii fir telegrafic)
Londra, fi Februarie
S’a publicat o nouă carte albastră asupra chestiune! armeneşti. Ea conţine mai multe depeşl do la 3 Septembre 1895 ptnă la 11 Februarie 1 .Silfi
Ea 4 Noembre 1895, prinţul EoboinolTex primă părerea că răspunderea principală a stării lucrărilor incumbă EngliteM, In ur
www.dacoromanica.ro
construită, această cale va li gălură directă cu căile ferate romîne printr’un nou pod ce s’ar face peste Dunăre.
*
* *
Concursurile pentru ocuparea a peste
20 de posturi do medici secundari la
spitalele Eforiei, s’au început eri.
Juriul de examinare e compus din
d-nil doctori Teodori, '/,. Petrescu, Pe-
trini-Calatl, Nanu si Petrini-Paul.
» ' *
*
* *
D. profesor Aurel Chicea-Comănescu a tipărit frumoasa d-sale disertaţiune «Max Mtlller faţă cu teoria lui Danvin despre descendenţa orbului», rostită in ziua aniversării liceului Lazăr (18 Ianuarie). Broşura se găseşte la toate librăriile pe preţ de 1 leă.
DIN Pj&
S
Ziarele <lc azi
asupra d. I
Timpul publică1 al 4-lea articol învăţăm!ntulul propusă de
lege!
om.
Constituţionalul urmează cu a-natisarea reformei d-tul Poni asupra în-yăţămintulul primar.
Se arată cit de greşite sunt basele acestei legi şi cît de dificilă ar li aiili-carea el.
Ziua denunţă un fapt Foarte grav, care s’a constatat in sarcina mitropolitului Ghenadie. lata ce zice confratele nostru :
Părintele Ghenadie, pierind de la Episcopia de Argeş, a luat cu sine cea mai mare parte diu vestmintele cari sunt proprietatea bisericei plăţile cu banii statului.
Acest fapt, este de cea mal mare gravitate pentru caracterul şi demnitatea mitropolitului Primat.
El dovedeşte puţinul scrupul ce are părintele Ghenadie. dud e vorba de aşi insuşi proprietatea altuia.
O anchetă este absolut, necesară. Odoarele bisericei Curţel de Argeş trebuesc Înapoiate,
Şi odată această restituire făcută, va ritmUiea să’se vadă ce e de făcut cu actul comis de mitropolitul Primat.
- Adevărul constată că situaţiunea partidului liberal e tot rea, că regimul de asfă-zî e «domnia prostiei».
Te coprinde un profund desgust de această viaţa politică pe care o alimentează numai patimile mici ale ambiţioşilor, unde ideile sunt absente, unde întilneştl numai politicianl şi e-nergumenl, fără să intilneşti uu singur bărbat de stat, şi undo uu descoperi nici o preocupare pentru binele obştesc.
Ateneul romîn, Joi 8 Februarie, orele 8 şi jumătate seara, d. Dimitrie 1. Chica va ţine conferinţa sa :
«Antichitate omului pe pămînt» Intrarea liberă.
Pentru locuri reservate In loji se plăteşte un leu de persoană.
*
* *
Produsul net al balului dat de comercianţii şi industriaşii din capitală in be-ueliciul institutului do biue-lacere «Pro-vedinţa» atinge cifra de 15,000 lei, de şi cheltufiljle au trecu! peste 0,000 tel. *
* *
Azi s’a Înfăţişat la curtea de Casaţie pro-
stirii <1 î ii ziare
Din Adevărul:
*** Se pare că zilclele niitropolitiilul primat sunt numărate. In adevăr, circulă cu multă insistenţă, prin cercurile liberale, şti -rea că In curlnd 1. P. S. Sa va li silit să Îşi den demisia, spre a li înlocuit cu Episcopul Dunărei de jos.
Ancheta de la spitalul Brincovenesc si Încă alte două anchete ce se pregătesc, sunt menite a da la iveală o mulţime de incorectitudini grave ale lui Ghenadie.
*** Iii cercurile militare bine informate se dă ca sigur faptul că regimentul 1 de geniu trimis la Cernavoda va avea să se ocupe cu lucrări de fortificaţie tn Împrejurimile podului do peste Dunăre şi în jurul oraşului Cernavoda.
*** 1). General Murgescu, comandantul flotilei, va stabili zilele acestea cu d. ministru de rezlioiu pianul unei manevre navale şi a unei lungi călătorii ce bastimentele noaslre vor face pe coastele mărci Mcdite-rane.
Din Voinţa:
**» Poliţia de siguranţă a mal descoperit, eri, un alt depozit de mărfuri furate de banda de escroci de care am vorbit acum două zile.
Acest nou depozit se află. tot la un băcan, anume Gheorgluu, In calea Moşilor, 127.
Poliţia de siguranţă este pe cale de a mal descoperi alle depourl de felul acesta.
Băcanul Gheorghiu a fost arestat şi marfa găsită la el confiscată.
parlamentar vre-o 30 d-nl
Din Dreptatea:
Aseară a fost un ceaiu la d. Eleva. Aii fost prezenţi deputaţi.
S’a discului, sub preşidenţia d-lul G. T. Grigorescu, deputatul colegiului II de Prahova, asupra propunerel de a se constitui in grup parlamentar, acel cari vor conveni asupra roalizărel cit mal grabnice a următoarelor puncte cuprinse in programul partidului naţional-liberal:
I. Descentralizarea udmiiiislrutivă prin reforma legii comunală şi judeţeuiui pe linsa unei lărgiri cit mal muri a autonomiei locale, şi cu sistem de alegere prin vot uni-
EPOl A
3
nominal şi cu un colegiu unic la comună.
2.	Asigurarea libertăţii individuale printr’o .lege de habeas corpus.
3.	întinderea inamovibilităţii magistratu-rei, şi mărginirea paterei ministrului In numirea magistraţilor.
4.	Revizuirea legii electorale în scopul de a se lua garanţii cit mal mari In scopul de a se asiguua libertatea electorală.
Din Gazeta:
Procurorul din Brăila anchetează o crimă îngrozitoare, ce s'a săvlrşit lingă halta Si-listraru, la cantonul 1.
Aii fost găsite 4 cadavre. Cantonierul era ucis şi pus pe linie, în cil trecuse trenul peste el. O copilă a fost aruncată in puţul de lingă canton, iar femeia cantonierului şi un băiat se aflau ucişi afară la canton.
*** D. Maior Văleanu, ataşat militar la legaţia noastră din Paris, va ti rechemat în ţară, iar In locul său va fi numit d. căpitan Pelraru, de la Statul-Major.
Această numire se va face la 1 Martie.
iay ii i jA3i	ll
C A M E R A
Şctliula etc In 7 Febt'\tarlc
I). 1). Sturilza roagă pe deputaţi să treacă în secţiuni spre a studia legea învaţămtn-tulul primar şi a judecătorilor de ocoale.
I). Arghir depune un memoria al mal multor Învăţători relativ la noul proiect de lege pentru reforma luvăţămîntulul.
D. Pană lluescu depune un proiect de lege privitor la sindicalele agricole.
1). N. Stătescu-Buzău cere ministrului do interne să ia măsuri spre a reglementa comerţul ambulant.
1). Al. Marghiloman relnoeşto cererea sa d-lui ministru de lucrări publice de-al pune la disposiţie un dosar si o adresă.
D. C. Stoicescu promite că va satisface pe d. Marghiloman.
Sc repetă votul rămas nul In şedinţa precedentă asupra adoptărel proiectului do lege prin care se anulează şi se deschid cltc-va credite.
Proiectul întruneşte 7(1 bile pentru şi 2 contra.
D. Ghcdcin Theodorescu dă citire unul proiect de lege prin care se deschide ministerului de interne un credit extraordinar de 488244 lei.
Camera acordă creditul şi apoi trece In secţiuni la ora 2 şi 35 minute.
SENATEE
Şedinţa de la 7 Februarie
D. Stolojan depune proeetele pentru reducerea numărului sub-prefecţilor şi modificarea legii servitorilor. Cere urgenţa, care se admite.
Se începe discuţia pe articole a legii pescuitului. Ca art.
I). Yalerian Ursianu se pllnge că nu se lasă discuţiunea filieră. O lege aşa de importantă trebuie studiată bine, pentru ca nu miine-poimlne să fie nevoie do mobili cări şi revizuiri.
D. P. Grădiştea»u depune un amendament pentru a se da o redaeţiune mal ju* ridică art. 1.
Ministrul Domeniilor declară că primeşte amendamentul.
D. Sturdza se duce la d. Grădişteann, şi'i şopteşte ceva la ureche; acesta retrage apoi amendamentul deja admis.
Voci. Noi nu ştim ce se petrece în Senat; pentru ce se retrage un amendament admis de ministru.
Art. 1. Se votează fără modificare.
Cele-l’alte articole piuă la art. fi se votează aproape fără nici o modificare.
Şediuţa sc ridică la ora 5 şi jum.
ULTIME INFORMATIUNI
Bulgaria şi Bomîuia
Sub acest titlu, ziarul Times, din 15 Februare, publică următoarele:
«Evenimentele recente din Bulgaria au fost deja comentate de către organele opoziţiei conservatoare. L’Independance Boumaine declară că dacă Rusia ar a-vea pretenţia să exercite o influenţă predominantă asupra Statului vecin, marile Puteri ar avea dreptul să se opună la o ast-fel de tendinţă. Timpul, principalul organ conservator, îşi arată satisfacţia că s’a pus un sfîrşit la situaţia anormală prin recunoaşterea principelui Ferdinand. Reaminteşte sacrificiile făcute de Romînia într’un războiţi, care a făptuit emanciparea Bulgariei, dar care a pricinuit Romîniei perderea Basarabiei şi care nu i’a dat ca compensare decit recăpătarea vechei provincii ro-mîneşti Bobrogea, perdută de patru veacuri. In acelaşi timp speră că in viitor Bulgarii vor lucra pentru consolidarea internă a principatului menţinîndu-şl independenţa şi nu vor mal pricinui vecinilor aşa de multe cuvinte de a se îngrija ca piuă acum.
«Aceasta ultimă frază este explicată ca referindu-se la răpirea principelui A-lexandru şi la turburările de anul trecut din Macedonia. Agitaţia macedoneană este osindită, fiind-că violează tractatele în vigoare şi liind-că este contrară cu interesele Romîniei care nu poate să uite că în Macedonia se află o numeroasă populaţie rontîneascâ. A-c ea stă aluzie la ceslia macedoneană este în armonie cu opinia generală din Bucureşti, care nu poate admite o Întindere a vre-unuia din Statele balcanice în direcţia Macedoniei fără compensări serioase pentru lloniînia.»
[ Prefectul de Fălticeni a denunţat ministrului de externe, că zilele trecute doui jandarmi si trei
revizori unguri aii trecut fără nici un drept frontiera romină şi intrind în comuna Brădăţel, au ridicat cu forţa pe un ţăran ro-min, anume Ioan Stejaru.
Causa este că Ion Stejarii, a-cum trei ani şi jumătate, fiind surprins cu nişte mărfuri pecari vroia să le treacă prin contrabandă, s’a apărat şi a împuşcat ia un picior pe un revizor austriac. Autorităţile ungureşti Iau condamnat atunci în lipsă la moarte prin spinzurătoare.
Imbecilul care să află în fruntea primăriei capitalei îşi petrece vremea saiî cu învăţarea pe de rost a lecţiunilor ce îl dă secretarul primăriei spre a le putea repeta în consiliu, saft cu strecurarea in ziarele liberale a felurite infami! ţie socoteala fostei administraţiuni comunale.
Acum el pretinde a fi descoperit pe socoteala fostei administraţiuni un falş în acte publice.
Mîine vom răspunde ultimei elu cubraţiunl a stupidului Robescu.
DI). G. Cantacuzino şi Take Io-nescu au plecat azi la Ploeştl spre a se ocupa de organisarea ciuli ului si ziarului conservator din localitate.
Lumea Nouă anunţă ca lucru sigur că prin noua lege a recrutare!, pe care o va prezintă d. general Budişteanu Corpurilor Legiuitoare, serviciul militar va fi redus de la trei la doui ani.
In schimb scutirile de serviciu vor li foarte reduce.
Planurile pentru înfiinţarea fabrice! de pulbere fără fum pe care ministerul de războiţi o va construi la DudeştI, sunt gata şi toate ins-talaţiunilc vor costa vr’o 600,000 de lei.
In curînd voi1 sosi din străinătate toate maşinile şi aparatele.
Tinerii liberali grupaţi împrejurul «Gazetei» an decis a combate la cea întîiQ ocazie ţie d. Anastase Stolojan.
In această campanie el vor fi sprijiniţi şi de o parte din vechil colectivişti.
Sîmbătă se va începe la Iaşi concursul pentru ocuparea catedrei de economie politică Ia facultatea de drept din Bucureşti.
Sînt înscrişi piuă acum ca concurenţi d-nil M. Sâulescu şi N. Ba* silescu.
Demisiunea colonelului Rudeanu a fost primită de ministrul de răs-boiU.
D-nii deputaţi Vasile şi Leon Sculi, nemulţumiţi de atitudinea e-cluvocă a d-lul Gr. M. Sturdza faţă de guvern, sunt decişi, a părăsi grupul acestuia şi a face opoziţie hotărîtă guvernului.
Pentru «1. Foni
întrebăm pe d. ministru al instruc-ţiunel publice : cum tolerează ca d. Glo-ileanu să funcţioneze ca revizor şcolar al judeţului Prahova, cînd numitul nu întruneşte nici una din condiţiunile cerute de lege pentru a îi numit în slujba aceasta atît de importantă?
Suntem siguri că d. Poni va păstra o tăcere prudentă în chestiunea aceasta, care aruncă .o tristă lumină asupra modulul cum se recrutează funcţionarii sub regimul colectivist.
Vom răspunde noi în locul d-sale:
Singurul titlu al revizorului Glodeanu e acela de agent al colectiviştilor, singurul săft merit e că în calitate de revizor a isbutit să terorizeze pe institutorii independenţi prin procese absurde şi scandaloase.
Desfidem pe orl-cine să ne dea o des-minţire la cele avansate de noi.
Primim următoarea pllngere în potriva consiliului sanitar superior în privinţa punerii la concurs a locurilor pentru darea concesiunii de farmacie:
De şi ministrul de interne, în urma cererii mal multor farmacişti tineri, a pus iu vederea consiliului sanitar să a-vizeze ; deşi comisiunea chimico-farma-ceutică a găsit justă cererea şi a admis să se puie la concurs mal multe din locurile cerute; consiliul sanitar găseşte de cuviinţă să ceară avizul consiliilor de higienă din localităţile cerute a fi puse la concurs.
Lasă că legea nu prevede aceasta, dar apoi e lesne de înţeles ce fel de răs-)uns pot da consiliile locale de higienă cînd in sinul lor se găsesc farmacişti, cărora fireşte nu le place concurenţa.
Atragem atenţiunea celor în drept asupra acestei pltngcrl.
MANIFESTUL COMITETULUI NAŢIONAL
Acuzaţi şi acuzatori. — Eontiisuarca luptei. — Jertfele. — Baza luptei
Membrii comitetului naţional din Sibiu, acel cari aii fost osîndiţî pentru Memorandum, publică azi un manifest în fruntea Tribunei. Acest manifest n'a fosl semnat dc disidenţii d-niî Lucacl, Suciu şi Vclicl, precum nici de membrii demisionaţi al comitetului, d-nil Cristea, dr. Bareianu şi Comşa.
Manifestul, semnat de d-nil dr. llaliil, Ge-orge Pop de Băseştl, Iuliu Coroianu» l)r. Teodor Mihali, Rubin Patiţia, Gherasiin Do-mide şi Patriciii Barbu, expune pe larg luptele din cel din urmă şase ani, istoricul procesului memorandumului, impozantele manifestaţii din Cluj şi apoi arată momentele cele mal înălţătoare ale procesului din Cluj, în următorul mod strălucit:
Acuzaţi şi acuzatori
«Am protestat contra acestui act de forţă majoră.
«Am declarat orl-care juriu de stat de necompetent a judeca în causa neamului' nostru.
«Am renunţat la apărarea noastră.
«Am păşit noi acusaţi ea acusătoril contra puterii publice de stat, arătlnd datori n-ţa guvernului de a respecta îndreptăţirea unul popor, care îşi revendică în mod constituţional drepturile sale naţionale.
«Am protestat in contra chiar a sistemului asupritor ce tinde la răpirea a lot ce avem în lume mal scump: limba şi legea, la nimicirea vieţii noastre naţionale.
«Am ridicai un protest acusător în faţa lumii civilisate contra celui mal crunt şi mal detestabil procedeu, care s’a manifestat vr’o (lată lo lupta Întreprinsă pe teren egal de o naţiune nedreptăţită.
«Dar stăpînirea a rămas surdă şi nesimţitoare faţă de protestările noastre.
«Am fost condamnaţi printr’un simulacru de justiţie ; am fost prinşi de către gen-darmi şi ridicaţi ca nişte criminali ordinari în puterea noptel de ia căminele noastre familiare, lu contra procedurii criminale şi a praxeî usitatc în canse de aceste politice; am fost apoi duşi lot de gendarml şi tîrîţl în temniţele ungureşti; am fost expuşi a-colo la tratamente Înăsprite şi neprevăzute în ordinaţiunile carcerare. Intr’un cuvînt, libertatea ne-a fost răpită şi posibilitatea de a continua lucrarea noastră ne-a fost curmală într’un mod nedrept şi neuman.»
Coutiiumrca luptei
«Noi la loate ocasiunile am spus lămurit şi făţiş ceea-ce vrem; şi n’a putut nimenea să afle din vorbele noastre de cit că: stăm pe cale legală ne iubim neamul, nu mal puţin de cit patria comună;— nizuim spre fericirea tuturor elementelor, cari o compun şi o susţin dorim şi voim dreptatea, dar o dorini şi o voim pentru toţi de o potrivă. Sîiitem şi rămlnem pe bazele eticei şi loia-btăţel politice, conduşi In lucrarea noastră de adevăratele principii ale libertăţii şi frăţietăţii.
«Aceste Înalte idol şi principii ne vor conduce şi In viitor io lucrarea noastră, şi nu ne vom abate de la ele intre nici un fel de împrejurări.»
Jertfele
«închisoarea, răpirea libertăţii şi daunele materiale ce le-am suferit şi le mal suferim, nu ne ati muiat, nici nu ne-au intimidat, ci mal mult ne-au oţeht.
«Din istoria evoluţiunil popoarelor ştim că în toate vremurile forţa şi tirania s’au opus ideilor Înalte umanitare şi că fără jertfe nici o naţiune nu’şi-a cîştigat şi asigurat libertatea.
«Asemenea ştim, că şi poporul romînesc cu forţa şi cu tirania s’a luptat secoli dea-rîndul; In tot decursul veacurilor, ce a străbătut, jertfe nenumărate a dat şi el pentru eluptarea libertăţii sale datorite.
«De aceea şi noi, ca mandatari ai aceluiaşi popor romînesc cu toată inima am adus jertfele ce ni-s’au cerut, căci datori eram să 1« aducem.
«Dulci au fost aceste suferinţe ca împlinite în conştienţa simţului de datorinţă şi înălţătoare ad fost, fiind-că pentru aspira-ţiunile naţionale ale poporului nostru le-am îndurat.
«Iată tabloul adevărat al sentimentelor ce ne încălzesc faţă de marea causă naţională ; ială botărtrea ce am luat şi suntem decişi a urma».
Bnzn luptei
«Guvernele ţării şi toţi factorii vieţel noastre publice să vadă acest tablou şi să aprecieze această hotărîre a noastră.
«Deşi trecutul ni-a dat o sumă de motive de a crede în duşmănia puterii statului şi dese ocasiunl de a vedea o lucrare forţată şi nedreaptă contra vieţii noastre naţionale, noi nu trebue să desperăm, că elementul domnitor va ajunge să priceapă în cele din urmă cum viitorul patriei numai prin bună înţelegere şi comună conlucrare poale fi a-sigurat şi că această înţelegere şi conlucrare este imposibilii cil timp justele postulate ale poporului romi» nu vor 11 recunoscute şi asigurate.
«Stăm ferm pe basele programului naţional de la 1881 şi In toată mişcarea noastră vom fi conduşi de sfinţenia drepturilor noastre naţionale şi inspiraţi de interesele poporului romtn, al cărui representanţl suntem».
Azi pe la orele 1 jum. un individ a căzut pe strada Silivestru, în dreptul casei cu No. 10. Parchetul a fost avertizat imediat pentru a veni să constate decesul.
Piuă în momentul cînd scrim aceste rîndurl, nu s’a stabilit identitatea mortului.
Telegrama de mal jos ne-a fost transmisă de Agenţia romină abia la 4 ore după amiazl, cînd Tribuna cu manifes-ul ne sosise deja de dimineaţă. Harnică Agenţie. Ori e la mijloc alt-ceva ?
Sibiu, 7 Februarie
«Tribuna» publică un manifest afirm tnd că poporul romînesc menţine cu desăvirşire programul naţional de la 1881.
SPECTACOLE, BALURI, PETRECERI
Palatul A>ticneai!!». Luni 12 Februarie curent, se va da o reprezentaţie teatrală in beneficii!.
Se vor reprezintă piesele: Conferinţele Athe-năduf, farsă intr’un act, prelucrată de d-uu V. Alexandrescu ; Chibrituri Romiucşti, comedie o-riginală intr’un act, de d-nu V. Alexandrescu; La Villa Regală, comedie într’un act, prelucrată de d-nu V. Alexandrescu.
Jalnici: Nicolae şi Ana Butculescu, Ni-colac şi Irina Butcidescu, Emanoel şi Vasile Butculescu precum şi Dumitru şi Eca-terina Butculescu, eu fiica, C. C. Butculescu, Elena Butculescu cu fU, Dumitru şi Huria Brătianu cu fiul, Alexandrina Butculescu, Zoe Aman cu fiu, George şi Ecaterina Robescu cu fii, Alexandru şi Pauli na Olete-leşanu cu fii, Mihail şi Ana Deşii u, Dumitru şi Constanţa Fior eseu cu fii, Zoe Isvoranu, Irina Marghiloman, Maria Isvoranu, Constantin şi Maria Isvoranu cu fii, Gănescu, Nicolae şi Elena Lămotescu, Constantin şi Maria Lâmotescu cu fit, Eman oii şi Elvira Lămotescu, Mi hait şi Eugenia Lămotescu cu fii, Schumski Jean şi Raliu de Larroque, Dumitru Lămotescu, Mihail şi Elena Rtm-niceanu cu fii, I. Soroceanu cu fii, Scarlat şi Elena Phărâkyde cu fii, Alexandru şi Misa Marghiloman, Mihail Margldloţkan, Al. şi Zoe Ilioşianu cu fii, M. şi A lerran-drina Rioşianu., Barbu şi Alexandrina Gănescu cu fii, C. Gănescu, Al. Bagdad,
I.	şi M. Lecca cu fii, D. şi M. Ilaralamb,
II.	şi C. Catargi, d-şoara Caramsulea, M. şi A. Rîmniccanu, Al. M. Rimniceanu şi familia Dsanly, aii profunda durere de a vă face cunoscut pierderea prea iubitului lor fiu, frate, cumnat, văr şi unchiu
MARIN N. BUTCULESCU
Decedat la Caimes în ziua de 26 Ianuarie, în vîrsiă de 20 de ani
Şi vă roagă să bine-voiţî a asista la ceremonia funebră ce va avea loc în ziua de 9 Februarie la ora 2 p. m., în biserica Sf. Gheorghe Nou, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă.
Rugaţi-vă pentru dînsul.
dam &© B&n&tate
Institut din noii reorganisat
BUCUREŞTI
51,— Strada Teilor— 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a lutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu filtrare separată pentru faceri, o moaşă cn diplomă locuieşte în institut. Disereţiune.— Tratament special al syphilisulul si a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sau specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru hoaţele interne si syphilitice de la 1(1	12 p. m.
Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
IULIAN
S’a mutat tot în strada Lipscani No. 63-65
vis-â-vis de Papagal, alături cu magazinul d-!or Manolescu î- Sloenescu fost Dancovicl.
IO Imn!		!ÎO ba im
H A N Vid		S A A Vid
cu Salam, Şuncă Sardele		CU ICRE şl EXT
Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore tn-nainte.		Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore in-nainte.
VIN NEGRU		VIN ALB
1.39 EI T RIT		1 I.EE LITRII
MÂNCAT!
111 v e ciui Inii a sa
O E lî. E t i
(xliivcci călugăresc jmst
’âjfr 1 LEU
(Atîia <le lOOO grame
\TaZARE BOABE
Pe lingă specialităţile fabricaţiunel mele de conserve cunoscute destul de bune de onorabila clientelă, viu şi vă recomand magazinul meii foarte bine asortat, cu Lot felul de delicatese, trufandale ele., etc.
Umil din magazinurile mele l’arn aranjai ca . orl-cine poale face gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă.
Al d-v. cu sLimă
Inliasi Ojvrescn «fc 4'osnj».
(20—12)__________Un «Ghiveci».________
Institutul de Galactoterapie
sui) direcţiunea D-r nltix KT. PAVbOV
Asistent la institutul de baetoorelopio al d-lul prof. dr. BaUeş
şi a cT-rnlnx I. S2EIIHAET
9	Modic do copil
Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare în dieta bolnavilor şi a copiilor.
Institutul dispune pentru acest scop de vaci proprii helveţiene şt tirolieue.
Lapte sterilizat pur
Aliment higienie, lipsii de microbi, Se conservă luni întregi fără a se altera avind gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt, l’e oameni sănătoşi îl proservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil.
Lapte maternal sterilizat
Compoşiţia exactă a laptelui de ţaţă, preparat după procedeul prof. Garlner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, inlocu-esce cu succes doicele.
K o f i r
Lapte peptonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil în bontele de plăiuănl (Tuberculosa, pneumonii, pleuresiî, bronchite cronice etc.) în bnalele stomacului şi a intestinelor, in boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. Iu anemie, scro-fulosa, rachilism siphilis si in genere în toate stările de convalescenţă în urma maladiilor grave ca, febră typhoidâ, pojar, scariatină, dysenterie ele. Cel mal perfect aliment fortefiant.
Depoul general: Farmacia W. WEINH0LD Srtada Colţel No. 24
Consaltaţiunî medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. m.
Sfriulsi Rndn-Todii Xo. 9	'2-«
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(lu Faţa Palatului de Justiţie)
Cheiul liimboviţeî (Casa Căuuţă) Fufte-gifisiii-ir fit- sM’ocvetMră, cercetare şi studiare de dosare penlru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estrade de orl-ee acte.
ILrtSfţt’tfm- tic gtcfilioiste, {trocuri, coufmelc, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi tu genere do ort-cc aefe tic notarial.
COJW!lff«Nîl«!.
&UHi$itcrc tic etri-cc ptrocctic. BrttlvstUailrtt tSe fortsitililăli pentru
I împrumuturi la Creditele: Urbane, Tiurale şi Agricole.
Condiţiunl favorabilă.	(36—18
MAX LICKTEND0RF
«LA PAJ ERA AMERICANĂ»
Grand hotel Bulevard!
J! UJ C IT K E SC I
OI	mat tiiscuinat magnsln «Ic aruic ilisi ţari».
Mare asortlmont de arme do vinătoarel de tot felul, de la 60 ptnă la 11)00 lei bucala, celor mal renumite fabrici, Engleze,\ Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţevel pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe,! rusei de vinul cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“cu trei
eve (două pentru Afine Ideal
alice şi una pentru glonţ).
Patent lIiuniiierlcH fără cocoş, sistemul cel mat perieri pentru vî-nat, Plutii «Ie siilen ele la ÎS ptnă la 100 lei bucata. I*is(oj»le «Ic (ir si «Inel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, WincHester, Colt .şi Mnrliii. cu 8, 12 şi 16 focuri.
Revolvere engleze şi belgiene de loate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţtunea do încercare.
Avem iu maro cantitate tot felul do cnrluşe lniuce/.c, engleze (-■ Klop' şi austriaco ‘Sellier £ Bellot*). Mare asortiment de obiecte «ie vliiAioare şi accesorii «Ie arme.
Avem în atelierul nostru «ie armurerie şi mecanică, un armurier special caro transformă şi repară orî-ce fel «le urme, cu garanţie.
(50-16)	------ VÎNZARE ŞI ÎN BATE -	(50-
www.dacoromanica.ro
4

Yv\Vv
m M...Ml_______■
îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată | Nou!
Sistem Dr. THOMALLA | JgSi
De trei ori expuse pîtiă în present la Mdnchen, Ltl-heek şi Bremen, si pretutindeni au fost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”.
Analisată şi recomandată de către onor. Institut chimic universitar din Bucureşti şi găsite ca mai bune şi mai hygienice de cil sistemele Iâger Kneipp şi Lahmann, singurul fabricant
€?, IfliiMmg'lassiiis Fet. Xoh. Soim
Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută în mrâjiturl largi nu permite absorbaţiunea (imbibarea) sudoarel corpului de vreme ce stratul exterior ţesut în mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsînd stratul interior perfect uscat, apărînd ast-lel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi în proporţiune eftină, nu intră la apă şi ră-mine păroasă. — Se găseşte de vinzare in toate prăvăliile mal principale.
Pentru orl-ee informaţiunl a se adresa la
JB\ 15ASKKX «A M. IIOUOVITZ
BUCUREŞTI
(24—22)	Singurii ropresentanţî pentru toată Kominia
p/	IPI	El	?	FAY	AF	SD	ET	6	

Th. Dzieyanoslty
Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligarn.
Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînă la 7 seară.

l.N
Peposit generel la farmacia
O CHIUL LUI ©U1IUSEIJ
!•%-£, €1nle<re VictorieiHucure&ti. 25-10
PETRE TH. SFETESCU
ADVOCAT
No. 23. — Strada Mircea-Yodă. — No 23. n it c; u kes t i
Motel IBristol
Str. Urptlă, 13. imĂu.t.
Antreprenor, Xslgn. 6—5
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
R f € 11 A n » II li A M » T
I.\«' ItCATE 1>E:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin «	« de Gielt, Miinich (f)
«	« Reclam; Lipsea (f)
«	«de Nusbaum Miinich (f)
«	« Hertz Amsterdam
«	«	de Korczynski, Oraiova
«	«	Brandl, JGausenlniry
«	«	Frerieks, Berlin (f)
«	«	de Scauzoni, Wureburg
«	«	C. Witt, Copenhaga,
«	«	Zdekauer St. Betersburg
«	*	Soederslildt. Kasan
«	Landd. Varşovia
«	Forsler. Bimtingam,
întrebuinţate de peste 15 ani de Profesori, medici praştiei şi de public şi recomandat ca cel maî eftin, plăcut, sigur şi ne vătămător
MEDH AMMT S>K CASĂ
La derangearea organelor Abdominale
La imdadiî ale iicatliliiîDiociiiorlioixî (trin.jf), constipatie, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sau «titieilă, palpitaţie
(bălaie de inimă), eonstrieţimiî de piept, lipsă de poftă de mâncare, ele. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Kieliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, ete.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
de iuiitaţiuul şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăratele ’ I’II.UI.i: ELVEŢIEXE ale farmacistului KHIIAKI» Rrandl, şi obser-vaţl bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiu şi numele lîicli. Brandt.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu produc nici odată efectid adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt.
PREŢUI. CUTIEI Lei 1.30
Depoul general pentru toata Itominia
I.a farmacia Victor Tttringer
Bucureşti calea Victoriei
Se găsesle asemenea iu Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zdrner, A. Czeides, E. (. RisdOrfer, A. Frnnk, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Econoinu & Co. Tb. M. Stoenescu, Uie Zamlirescu.—Botoşani la: lîaynal, V. D. Vasiliu. — Brăila’ la: Fillol i. G. Faulfme.se, A. Drumer.— Buzău, la: Schuler, Weber.—Oraiova, la farmaciile • Moss. Polii. Oswald.—Focşani, la: Renier, Stenner. — Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la: Binder, Fabiui.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, Ja: Schirkanyer.— Floeşti, la: Schtiller Ziegler.—Tîrgovişle, Ia: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling.
E LJ ( K îA
FONDATĂ IN ANUL 1895
IM O 1I IU Eî^TI
3. — 8 T LR A, I ) A OL KME N T K I.
-----»0C=S^C^O0<-
e în măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, in orb ce format, ^ teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc.
Tipografia EPOCA
Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mai perfectă acurateţa.
FONDATĂ IN ANUL 1895
Tipografia EPOCA
de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte |i variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun in măsură de a face faţă orl-câror exigenţe.
Kte//iin[a, iivuraletii, prttmplifiinine, eft imit iile, — aceasta va fi deviza nouol tipografii.
- TINCTURA INSTANTANEE
IV IG1IITINA
Pentru a da părului culoarea neagră, custauie, brună.
firile Freres
Paris.— 6, Avenue de TOpore, 6. — Paris.
Se găseşte de vinzare la ţoale farmaciile principale.	20—24
VWnhitVJTTN E
Pudră de orez, preparată cu Bismuth, lligienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţia U-niversală clin 1889.	20-20
CHT. FA.Y, parfiisnor
Paris. — U, Uue de la Paix, 0. — Paris.
Se găseşte în toate parfumeriile.
Heinoroide
Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An-dre dela Paris : 4 strada de l’Eohquier, 4.
Patru-zecI de ani de succes.
Broşură esplicativâ se limite franco în schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent.
Deposit in Bominia, la toate farmaciile si drogheriile principale.	12—3
Bucureştii. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 8.
CASA DE SCHIMB
HE.SKIA & SAMIJEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 5 Februarie, 18%
	Cump.			Vînd	
4u/o	Rentă Amortisabilă. . .	87	—	88	—
5o/o	» Amortisabilă. . .	99	3/<	100	7*
6"/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	iu	102	
5»/.	» Municipale din 1883	96	—	96	7»
5°/u	» » » 1890	96	V»	97	
5<>/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	%	92	»/■
«%	« » Urbane .	100	V»	101	—
5°/»	» » Urbane .	88	*/«	88	7.
5°/o	» » 9 Iaşi.	81		81	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1590	—	1600	
	» » Agricolă .	198	—	205	—
	» Dacia Romînia asig.	400		410	—
	» S-tea Naţionala asig.	420		420	—
	Florini valoare Austriacă.	2	09	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	'/«	101	7«
	* Italiene. . . .	90		93	
	» ruble hîrtie . .	°2	65	2	70
Imprimarea ou maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţ«, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM.
J3ai mult «le *|â «le secol succes proclamă superioritatea sa Î11 tratamentul de guturai, iritaţiuneî priitului, influenţa» «lureri reumatismale, seri utilii ei, răul. vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile.
!£SS
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află ÎI1 strada Clemenţe! No. 3.
La Administraţia ziarului EPOCA sc află de vînzare hîrtie maculatură cu clii log ramul Preţ moderat.
COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU
Bucureşti, Slriubi ta rol, -1
Recomandă marele săli depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul erneî magazinul se ailă asortat cu un mare depozit de Romuri indigene şi streine, începînd de la 1.50 pînă la «I Ici litru. Vinzare cu ridicata şi eu delail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional.
ADEVĂRATA MASTICA ZISĂ DE t lHO
lîOMBONKRIE ŞI PATISERIE ÎN F1E-CARE ZI
fu lot timpul se găseşte de vinzare («biată artilieială din noua fabrică de ISci'C «Itrugniiirii»
Primeşte comunde pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, cu preţuri cunoscut de efline, coprinzindu-se şi serviciul.
(36-8 3
Cu înaltă stimă Totuşi (’o’iHia 111iiicsrii.
M A T M E R
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OTEL CĂLIT compus patent CONGREAVE
NKOlVBIBQ. ŞI XEXPÂRGIBn,
msm&s
tji a mal multor autorităţî diu ţară
Acest oţel a fost încercat in arsenalul llolilel din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Fngiitera, a căror certificate le posedăm.
Detdliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
Reprezentanţi si depozit general (100—50) I. I» I M «VÎCI A ( -ie
Bucureşti, str. Doamnei, 21	Brăila, calea Regală, 61
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE (fcUIMYÂ CO CA K O L .4 (! A C A O
Fosfiif de calciu
Soluţie Iodo-Tonică Excipient special D6siles Preţul 11
Depozit Central: RUI1 Se găseşte la
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemic, I'tiaic. Cosivales-ceilţe (mal ales la femei in vremea critică a vieţel), Slăbicinnc» muşebiss-lară safi nervoasa pricinuită de oboseli. de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematură: «permutarea; boalele măiliiveî Spiuăreî: «iabeta: afecţiunile slomaeiiliiî şi a intestinelor, precum şi la boule pricinuite de viţiarea singclnl ca : I*o-«lagra. Reumatismul, ICaeliitis-inul. Accidentele seroTuioasc, ele.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.	,
aeonului: C* l«ţî
DE LOUVRE, 5 bis., PARIS, toate farmaciile bune.
(40 -1»
Bogat asortiment de arme «le vânătoare du lot felu de Iu 75 leţ la ÎOOO lei bucata. Arme cu două teii pentru aiiee, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—piişcă-earabină o ţeava alice, ăl la glonţ: piiiistieu trei ţevi ,.1'rio" două de alice alia «ie glonţ,— Kxpres-ltllb* fin lucrate carabine de precise, „Itubini'‘ garan-tînd tirul exactpină la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
('arabiiie cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, ele., cu 9,12 şi lo focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Pase! de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «Ie preclsie, de duel, ele. — Maro asortiment de REVOLVERE do toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii do arme.—Se găsesc: lot felul de Cartuşe englezeşti «Eley* franţuzeşti şi austrince. — Cartuşe producînd artifiţiî pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
70-6
Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsci. etc.
Atelier de repartiţii
60 -37
ÎL 1K %isiiiaii
Calea Victoriei No. 44
IIUCUREŞTI lîngâ farmacia Bros Cel (l'întîiă şi cel mal însemnat magazin din ţară de ARME
..-u- ;‘
IS^nOBBaBB
D. M. BRAGADIRU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICI DE RERE ŞI G1IIAŢĂ ARTIFICIALĂ
Fabrică ae drojdii presate
Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66.
Pentru comande de Bere: Calea Rahovet, 153.	(72-«n
Adresa telegrafică: BltAGADIRV, Bucnreştî
Tsiinar imSian Cri’lllon
Fruct Jaxativ răcoritor, admirabil în contra consfipaţiel.
2 fr. 50 euti»
Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18 18