SERIA II.—ANUL II, No. 74. NUMĂRUL 10 BĂnT ABOarAJlEXTELE Incop Ia 1 şi 15 ale fln-cnreîlunî şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In jwleţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară J!0 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » » 25 > Trei luni . . . 8 » » > 18 » Un număr In streinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Kdiţia de seara MARŢI, 6 FEBRUARIE 1896. NUMĂRUL 10 BAN[ tumiiKiui In Bucureşti şi judeţe *8 primesc numai la Administraţie In streină! ate, direct la administraţie şi la ţoale oficiile de publicitate AnuneiurI la pug. IV......0.80 b. linia » » » IU.........2.— lei » » » » II.........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul IT n număr v e c li i u 30 bani A 1)73OflSTUAŢffA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - N». 3 APARE ZILNIC LA 3 QBE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME Şî ŞTIRI ALE SEREÎ I In momentul cînd aceste rîn-durl vor cşi de sub tipar, va fi eşit şi d-nul Anastase Stolojan din cafeneaua Capşa, lăsînd un mare Sol în bugetul acestui stabiliment. îmbrăcat cu o haină mal puţin soioasă, purtînd în cap o pălărie periată şi sub braţ un portofoliu, d-sa va fi încetat de a mal fi clientul reporterilor de ziare, spre a deveni ministru de Interne în cabinetul Dimitrie Sturdza, însărcinat într’un viitor apropiat cu distribuirea vre-unel noul combi-naţiunl de naftalină prin comunele rurale din norocosul nostru regat. D-nul Stolojan cumpără cărţi multe, le citează pe toate, de şi nu le citeşte mal pe toate, dar scrie puţin, foarte puţin, ast-fel în cît pînă în momentul de faţă, discipolul tuturor economiştilor din univers, n’a făcut fericirea nici unul editor. Dacă însă cum-va vre-o dată d. Anastase Stolojan se va hotărî se pue sub presă vre-un volum, îl recomandăm în mod special să aleagă ca subiect o pagină din memoriile sale, intitulată : „Cum devine cine-va ministru în ■partidul liberal \“ Pentru această lucrare, nu are nevoe de multă imaginaţiune marele vornic Anastase. li este de ajuns să istorisească zi cu zi, ceas cu ceas, peripeţiile prin cari a trecut, între o sticlă de şampanie împărţită cu gencrozi tate la Capşa şi o consp:raţic în faţa samovarului din strada Cosma, pînă în fericitul moment cînd a pus raîna pe sfînta crace spre a depune jurâmîntul legiuit. Căci în definitiv, ce are să scrie d-nu Stolojan ? Că era un burtă verde cu ceva mal puţină spoială intelectuală de cît cea farmaceutică a colegului său Stoi-ccscu, că făcea veselia zeflemiştilor adunaţi îu jurul său şi că avea şi el o boală—nimeni nu e sănătos cu desăvîrşire—boala măririlor, aspiraţiunilor ministeriale. Intr’o bună dimineaţă, el, o-mul fără merite, cu un trecut cam prăpădit, cu toate că ‘1 conservase în naftalină—ba poate chiar din această pricină—ol, o-mul care nu reprezintă absolut nici o direcţiune nouă, nici o idee, a ajuns Ministru de Interne al partidului liberal, procedînd în modul următor : A ameninţat guvernul, s’a jucat d’a baba oarba cu Eleva, a şoptit pe la urechile amicilor destul de tare spre a fi auzit de inamici că e hotârît să facă opoziţie, a vorbit despre in-tenţiunea sa de a avea ziarul săti, l’a botezat chiar intr’o religie, spre a’l converti ca pe un principe Boris in alta dacă nu i se va da guvernul, a angajat redactori, corectori, reporteri în perspectivă, a distribuit ceaifl şi pişcoturî, cum distribuea Hristos pîino, şi a is-butit să înspăimînto pe cel do la guvern, întocmai cum se ‘sperie cioarale cînd trec pe cimpiile semănate şi zăresc prăjina îmbră- cată cu haine, înţepată in pămîţit. Ave Anastase! Cu mintea celor de la guvern, nici că puteai să te joci alt-fel de cît cum se joacă ţăranul cu mintea cioacelor ! Ave Anastase! Sistemul ţi-a reuşit, dar este primejdios si va necesita înfiinţarea a cel puţin încă zece Ministere, căci sistemul e prea lesnicios, la mdămîna orl-cărul creştin do liberal. Al avut meritul să intri cel d'întîiu în cetate, să faci spărtura, dar uite, deja zăresc aproape de tot pe Mîrzescu şi cu Dju-vara, pe Şendrea şi Petre Gră-dişteanu, pe toţi acel cari simt bătînd în pieptul lor o inimă ministerială, ÎI zăresc pregătindu-se de luptă, repezindu-se la asalt. El cutreeră toate băcăniile ca şi tine odinioară, fac provizii de rum şi ceaiu, colindeasă tipografiile spre a cerceta condiţiunile tipărirel unei gazete eotidiane, se iaîî bine cu Julică, Pizane şi toţi reporterii întocmai ca şi tine, îţi fură într'un cuvînt procedeul, spre a deveni Miniştri în partidul liberal din ţara romînească! Dar în sfirşit al ajuns mare vornic; te salutăm, stal acolo mal mult pentru fericirea ta de cît pentru acea a ţărel, şi, dacă e cu putinţă, împacă-te cu colegul tău de la finanţe, căci ministerul de interne arc o uşă de intrare prin faţă, dar are şi una de e-şire din dos ! Demer. UN LEU Şl UN ZLOT Să mal îndrăsnească cine-va să acuze pe d. Diin. Sturdza că nu este bărbat de stat şi oin cu pricepere, că nu se înţelege să reformeze legile defectuoase spre a reda cetăţenilor drepturile lor sfişiate şi a scoate Constituţiunea de sub călcîiul reacţionarilor, cari o strivise sub picioare. Dacă urmaţi cu oare-care interes des-baterile parlamentului, lucru de altnrin-terea foarte lesne de făcut, de vreme ce to tul se reduce la citirea apelului nominal, veţi ti observat negreşit că pînă în present d. ministru preşedinte a luat de două ori cuvin tul spre a susţine proectele guvernului, şi de două ori a mărturisit că nu cunoaşte legea a cărei reformă o cere, că n’a citit’o încă, dar că totul se resumă pentru ministerul marelui partid reformator şi răsbunător la găsirea mijloacelor de ciupeală spre a echilibra Creeril acestui bărbat de stat din prevină cu acel al ministrului său de Finanţe, nu pot găsi absolut nimic în materie de economie politică, de ştiinţă financiară, spre a echilibra un budget, spre a propune o reformă fiscală. Au ajuns să scotocească toate legiuirile romîne de la Vodă Cuza pînă la 18% spre a găsi intr’însele vr’un articolaş de unde se poale stoarce ciţl-va lei şi cîte-va lăscăi. Au sbieral că legile conservatoare sunt anti-constituţionale şi acum mărturisesc că nici nu le avi citit, dar că le reformează numai în unele părţi, acelea din cari pot realisa cîte o mică economie. Ai crede că nu te găseşti in faţa unul guvern şi unul parlament compus din oameni serioşi ci în fata unei fiinţe incapabilă să muncească, să producă şi redusă spre a’şl echilibra budgetul, să raţioneze ast-fei: «Am să dau drumul bucătăresei şi să gătesc eu singur, adică un leu pe zi economie; am să dau drumul sacagiului şi să ’ml trimet fata să aducă apă de la cişmea, alţi 50 de bani cîştig.» Pentru asemenea socoteli n’avem nevoe de Sturdza la preşedinţia consiliului şi Cantacuzino la finanţe, să vie baba Itada cu moş Gheorghe din Maidanu Dulapului. Ce naiba, ştiu şi el cum se ciupeşte un leu şi un zlot pe zi din budgetul căsniciei. ■B* DIPLOMAŢII NOŞTRI Numirile tu diplomaţie. — Agrearea il-lstî Traiidalir Djavara.—©estiu-»ca Macedoneană Numirile tu diplomaţie Numirile făcute de d. Dini. Sturdza în diplomaţie aii produs un efect dc-sastros. D-sa a dat d-luî Gr. Ghiaa, care avea o situaţiune excepţională la Berlin, pe d. Beldiman de succesor ! Şi numirea d-lui Beldiman e încă. cea mai nemerită, cu toate că se ştie că va avea o sUnaţie foarte delicată la curtea din Berlin. Apoi s'a holărîl înlocuirea d-lui Mitilineu , care era persona gratis-sima la Constantinopol, prin d. Tr. Djuvara. In fine d. Al. Ghica a fost înlocuit ca secretar general prin Guliţă Effendi ! Agrearea d-luî Trandafir Djuvarn Agrearea de către Sultan a persoanei d-lui Tr. Djuvara întimpină mari dificultăţi. Sultanul, fără a refuza categoric să primească pe d. Tr. Djuvara, a arătat cită plăcere avea de a întreţine raporturi cu Romînia prin d. Mitilineu şi cu cîtă neplăcere să va despărţi de dîtişul. După aceasta unii membri din guvern ar fi vroit să renunţe la numirea d-lui Djuvara. In adevăr, numirea a-cesîuia să daloreşle intervenţiei fratelui său; dar atitudinea d-lui Al. Djuvara în timpii din urmă, cînd a revoltat chiar pe colectivişti prin modul cum a părăsit pe d. Fleva după ce îl împinsese la crisă, a făcut pe mulţi să susţină că nu mai trebuie să-i se dea nici o atenţiune. Cu toate acestea d. Sturdza a intervenit din nou pentru a obţine agrearea d-lui Tr. Djuvara. Preşedintele consiliului a întrebuinţat un procedeu extraordinar de tot, dar potrivit cu deprinderile sale: a comunicat la Constantinopol că d. Mitilineu e un pericol pentru Sultan. Ccstiunea Macedoneană Una din căuşele pentru cari d. Sturza stârneşte mai mult pentru a înlocui pe d. Mitilineu e cestiunea macedoneană. D. Sturdza vrea să nimicească acţiunea Eforielor din Macedonia, şi să închidă toate şcolile lor. El. voeşte de asemenea să desfiinţeze consulatul rom în din Bitolia. In acest scop a şi chemat de două luni pe consulul nostru la Bucureşti, unde a venii cu archiva consulatului şi îi s'a dat ordin ca să nu mai reînoiască contractul pentru închirierea localului consulatului. Ast-fel consulatul acesta, pe care alî-tea-orl Va reclamat în zadar M. Kogăl-niceănu de la guvernul liberal şi pe care diplomaţia guvernului conservator îl putuse obţine, se va desfiinţa. Toată acţiunea diplomatică a d-nidui Mitilineu, care a fost atîl de utilă intereselor economice, va fi zădărnicită şi însăşi ministrul nostru la Constantinopol vă fi sacrificat pentru a fi înlocuit de d. Trandafir Djuvara, dacă pînă la urma urmelor d. Sturdza va obţine pentru el agrementul Sultanului. X. X. RUBRICA M E Â MITIŢĂ STURDZA .'ŞI PADIŞAIIITI, Cititori cari’n momentul acesta vă sorbiţi liniştiţi cafeaua cu lapte, ori savuraţi eminentul ziar Epoca, nici nu bănuiţi măcar ce primejdie grozavă e atîrnată de-asupra capetelor voastre. — Ce e, ce s’a mai întîmplat ? mă veţi întreba. — El, iată ce: în curînd vom arde ’n flăcările unui războiu European, crîncen, in-grozitor ! începutul îl vom face noi şi cu Sublima Poartă, o putere cu care ne cam ciorovăim de cîte-va zile. Să vă povestesc îndată casus belii şi vă veţi convinge şi d-voastră că dacă nici de astă dată Conu Mitiţă nu nc-a casus belii obrazu, apoi să ştiţi că obrazu Excelenţei e confecţionat din toval. Căci, vă întreb, ce zor a avut să tri-îueată tocmai pe Trandafir Djuvara ministru la Constantinopoli ? Nu găsea în marele partid un şalvaragiu mai pricopsit, pentru slujba asta ? Cum a văzut Padişahul pe Trandafir că se prezintă cu scrisorile de acreditare, a’nceput să-l examineze pe toate părţile şi se pare că înfăţişarea pîrlită a ambasadorului a facut pe Sultan să creadă că vine să-I ceară vr’un ajutor bănesc din Caseta sa particulară. In consecinţă ’i-a răspuns: — Ioc casetă. Cînd a auzit bietu Trandafir de casetă, i s’au muiat picioarele numai de cît şi a început să bolborosească cuvinte fără şir. tvt^.dâtordmanica.ro noscuta formulă de politeţă turcească: «hai trandafir d’aici!» Sărmanul Trandafir a încasat sichimcaua cu dignitate şi a şters-o pe uşă. Padişahul e furios de insulta pe care ministrul nostru de externe a făcut’o imperiului Otoman, prin trimiterea ca plenipotenţiar a fostului expeditor de la răposata Gazeta Poporului. Cînd Conu Mitiţă a aflat printr’o notă diplomatică, jalnica întîmplare a Trandafirului, s’a zăpăcit cum e mai rău. In primul moment s’a gîndit să trimeată la Constantinopol pe d. Ecsarcti, senatorul de la Atheneu. Acesta însă a refuzat, ca să pună o dată pentru tot-d’auna capăt svo-nurilor incoherente ce circulă pe socoteala D-sale. Ce era de făcut ? Conu Mitiţă, după o matură chibzuinţă, se hotărî să ’ncerce tot cu vechiul său sistem cu succes garantat: acela al scuzelor. Aşa dar compuse următoarea telegramă şi o expediă la Stambul: «Trandafir rahat matrapazlîc caseta, temenea năpîrstoc caldarîm. Pardon. Sabalhaeruşum Mitiţă Sturdza Ce efect va face această depeşe asupra Porţei? Teamă ne e ca Sultanului să nu-! placă de loc pardonul Prim-ministrulul ro-mîn şi să refuze primirea lui Trandafir. In acest caz, Dumnezeule, o tristă perspectivă la orizont: războiul, Trandafir ne acreditat şi Conu Mitiţă descreditat pentru vecie ! Demagog ONOARE LOR Cu deosebită mulţumire constatăm că representanţil In Parlament al partidului conservator aă înţeles perfect rolul ce pot avea în actualele Camere. Fiind dată zăpăceala care a cuprins partidul liberal, seceta de idei de care suferă guvernul actual şi sprijinitorii săi, intrigile de culise cari consumă toată activitatea guvernanţilor, reprezentanţii in parlament al partidului conservator nu pot face alt de cît să privească, cu dezgust dar >n tăcere, la tot ce se petrece. Intervenţiunea lor în dezbaterile sar-bede din Camere, ar da acestor desba-terl un lustru şi’un interes pe cari nu le merită şi ar turbura plictiseala care cuprinde tot mal mult opiniunea publică. Să lase pe guvern şi parlament să se cufunde cu desăvîrşire în amorţeală şi în desgustul public, acesta e singurul rol al representanţilor noştri şi noi îl felicităm sincer că îl observă. Neputinţa în care se zvîrcoleşte regimul colectivist va prăbuşi acest regim şi nu avem vr’un interes a împedica să să îndeplinească soarta lui. LIBERALII Şl OONSERVATQRII Iată cîte-va aprecieri tăcute de Ziua, organul d-tuî Panu, cu privire la cele două mari partide din ţara noastră, cari merită a li relevate. Cuvintele ca şi oamenii îşi au viaţa şi bă-trlneţoa lor. Cuvîntul liberal este deja In privinţa semnificaţiei lui, în fazii decâderel şi a vulgarului... Astă-sl, ce însemna el ? Nimic din ceia-ce însemna o dală; astă-zl este un cuvînt convenţional cu care se servesc membrii miel asociaţii politice pentru a se re-cuaoaşte intre el şi pentru a se prezenta publicului, Cuvîntul liberal, este ca parola pe care un militar trebue să o şlie cil să poată intra sau eşi din un lagăr, din o cazarmă. «Cine-i acolo», strigă partidul văzînd pe cine-va că înaintează spre dînsul. «Liberal» răspunde individul. A! liberal—poftim, eşti ife al noştri. Ce cădere!! Este cum tn limpid marelor rftsboaie ale lui Ştefan cu Polonii, cuvîntul şleahtă, însenina nobleţă polonă, iar mal ttrziu, în Moldova, însemna o adunătură de derbedei, de oameni fără rost! Trebue să fim drepţi. Pe clud cuvîntul liberal capătă o semnificaţie din ce In ce inal banală şi mal deprimată, cu nlit acel de conservator se reabilitează din reaua şi meritata lui însemnătate. Astă-zl euvîutul a perdul In ochii oamenilor luminaţi calificativele poreclei. Conservatism înseamnă astă-zl idei moderate, cu tendinţe progresive foarte cumpănite, dac nici de cum reîntoarcerea în spre trecut, sau oprirea pe loc necondiţionat. Alcoolisiiui] romlii. — Care-T cea mai beţivană ţară Ineficacitatea societăţilor «Ie temp«»raiiţă fj5 a legilor prohibitive Umil din relele cari minează societatea modernă, este fără îndoială şi alcoolismul. Efectele salo’s groasnice şi cunoscute de toţi: popoarele cele mal robuste, cele mal viguroase, se anemiază din ce în ce mal mult, degenerează şi apoi se sting. Patria noastră,—ca orl-ce ţară în curent cu civilizaţia, — are şi ea alcoolismul el,—mal cu seamă la sate, unde feţele palide şi buhăite ale ţăranilor, contrastează în mod dureros cu concepţia pe care noi orăşenii o avem despre «voinica şi sănătoasa talpă a ţărel». Dar să ne mlngîem niţel, noi romînil stăm binişor comparativ cu alte ţări, graţie măsurilor preventive luate Ia vreme. * * * Vreţi să ştiţi care-I poporul cel mal beţiv din Europa? După un ziar francez, din care împrumutăm datele statistice de mal la vale, Anglia are deso-noarea să figureze cea d’întil printe statele cari se zaharisesc mal en gros. In adevăr, pe la mijlocul secolului trecut populaţia Londrei era numai de 725,000 locuitori, cari consumaţi anual 31,000,000 litri de bere şi 5,000,000 litri de spirtoase, ceea-ce face pentru fie-care locuitor o consumaţie anuală de 43(5 litri bere şi 03 litri de spirtoase. Insă cum din cel 725,000 locuitori, cel puţin trei părţi erau femei şi copil cari beaă puţin saă aproape de loc, — această enormă cantitate de lichid era dată pe git numai de 180.000 de bărbaţi, adică, fie-care bărbat din Londra bea pe an aproape 1200 litri bere şi 180 alcool, saă 4 litri de bere şi V* litru de alcool pe zi ! Ca să nu credeţi că cele ce vă spuseiă sunt exageraţii ca să compromitem pe supuşii împărătesei tuturor Indiilor, iată şi un mic pasaj din notele de voiaj ale unul englez care vizitase Turcia şi fusese peste măsură de surprins văzînd că pilafagil lui Mahomet beau... apă. «Indigenii din ţara asta — zice En-«glezul nostru — au curiosul obiceiă d’a «bea liquidul acela, care in patria noastră «serveşte doar la spălatul rufelor, la îmbăiat, etc !» Şi cînd te giadeşti că in Anglia sunt cele mal multe «societăţi de temperan-tă» din Univers! * * * Nu-I vorbă, societăţile astea de tem-peranţă nu prea tămăduesc prin statutele şi predicile lor anti-alcoolice pe cetăţenii sugativl. Ba din potrivă chiar: cu cit tună şi fulgeră mal mult în potriva M. S. R. Baclius, cu atîtel cîştigă partizani mai numeroşi si mai entuziaşti. Iată, de pildă, în Noua Zelandă există o lege prin care băuturile alcoolice sunt cu desăvîrşire prohibite. EI bine, credeţi că NcozelandejiI nu cunosc gustul vinului şi al rachiului ? Vă înşelaţi. Celebrul şi neîntrecutul umorist A-merican Marck Twain povesteşte în privinţa asta o anecdotă foarte hazlie : Ci-că un călător strein a sosit într’un sat din Noua Zelanda. Prăpădit de sete, a întrebat pe un indigen unde ar putea să bea un păhăruţ. Acesta i-a respuns că prin partea locului nu se pomeneşte de cîrciuml şi că spirtoasele se vind numai la... Farmacie. Călătorul alergă imediat acolo ca să’şl potolească setea. Un kil de vin, mă rog! — Pardon, domnule, v’a muşcat şear-pele ? __ ţvţ — EI da; în satul ăsta există un şarpe teribil care face victime nenumărate şi legea nu ne permite să vindem băuturi alcoolice de cît celor, «tuşeaţi de el ca un fel de doctorie. — Domnule, dar mor de sete! — Regret, legea-I lege! — Atunci, ştii ce, dă-inl adresa şear-pelul ăla să mă duc să mă muşte, că văd eă că alt-fet nu-I chip! Spiţerul il îndreptă spre domiciliul şearpelul salvator. Peste cîte-va minute Insă, călătorul se întoarse înapoi gîfîind de oboseală, cu limba scoasă de un metru, cu pieptul ars de sete: Domnule, sunt pierdut! Şearpele dumneavoastră era ocupat; sătenii îl angajaseră pc o jumătate de an de aci înainte !!! Dacă uicl societăţile de tCmperanţă, nici legile prohibitive nu isbulesc să stăpânească alcoolismul, — ce-I de făcut atunci V Neta. 2 a EPOCA Ediţia a treia „EPOCA" LA GALAŢI Galaţi, 4 Fevruarie. Ieri Sîmbătă 3 Februarie s’a efectuat alegerea colegiului I comunal. Din 756 alegători înscrişi pe lista e-lectorală respectivă, s’aă prezentat la vot numai 472, cu unul mal puţin ca la alegerea infirmată din 6 Decembrie trecut ; lista Malaxiştilor a întrunit 263 voturi, cea a disidenţilor 201, iar 8 buletine au fost anulate. Majoritatea absolută fiind 237, guvernamentalii afl obţinut ast-fel numai 26 voturi de majoritate. Comparind acest rezultai cu cel al a-legeril din 6 Decembrie, constat că, pe cliul Malaxiştil au pierdut 45 voturi (la alegerea din Decembrie obţinuseră 308 voturi), disidenţii au clştigat 48 voturi, (la alegerea din Decembrie avuseseră numai 153 voturi). Din aceste date se constată deci că nemulţumirea a crescut In oraş. Şi aci trebue să adaog că această nemulţumire se îndreaptă nu numai contra elicei locale a Malaxiştilor, ci are în vedere chiar modul detestabil cum se conduc interesele generale ale ţârii de partidul colectivist. Vroesc să zic că, deşi opoziţia conservatoare n’a prezentat listă, din care cauză foarte mulţi dintre alegătorii cunoscuţi pentru ataşamentul lor către partidul conservator n’aă luat parte la vot (dovadă marele număr al abţinu-ţilor), manifestarea făcută în favoarea listei disidente trebue considerată în cea mal mare parte a el ca o manifestare ostilă partidului colectivist. Tot această semnificare i se dă acestui resultat şi de către colectivişti. De aceea de rîndul acesta aă fost nevoiţi să suprime manifestaţiile spontanee cu tot cortegiul lor de chefuri şi petreeeri. Veselia li-a pierit din faţă. Să-i fi văzut cit eraă de pleoştiţi şi plouaţi ! După proclamarea resultatulul, s’aă adunat cîţl-va inşi la loja masonică, doară numai pentru a-şl împărtăşi surprisa şi îngrijirea pentru viitor ce li-a putut pri-cinui resultatul acestei alegeri şi a se consulta asupra celor ce aă de făcut. Şi ce n’aă făcut pentru a avea un resultat strălucit! Cele mal mari presiuni către unii, care de făgădueli altora, totul a fost întrebuinţat. In dimineaţa a-legeril curtea lojel masonice era plină de agenţi, cari veniseră pentru ordine; poliţia îmbrăcată în haine civile. Toţi deputaţii şi senatorii colectivişti aă stat toată ziua în sala de vot influnnţînd pe alegători. Mulţi alegători aă fost împiedecaţi de a veni la vot, altora li s’a impus controlul. Un biet alegător Iordache Gheor-gliiu fusese adus să voteze a doua oară după prînz, după ce votase o dată dimineaţă. Lucrul s’a constatat de preşedintele biuroulul. Poate că alţii vor fi votat în acest mod, fără să se prindă de veste. In fine tot ce imaginaţia Ma-laxislă a putut inventa, s’a pus în lucrare pentru a se căpăta un resultat sdrobitor, dar acuma sunt nevoiţi să se mulţumeasă şi cu mal puţin. Dacă candidaţii disidenţilor ar fi depus mal multă activitate, dacă pe de altă parte s’ar fi coalizat toate elementele, opoziţioniste pentru o acţiune comună, căderea Malaxiştilor ar fi aslâ-zl un fapt îndeplinit. ♦ * * Acuma neapărat vor începe neînţelegerile în sînul consiliului comunal din pricina atitor competiţiunl la scaunul de primar. D. C. Malaxa nu stă de loc pe roze. D. Zorilă, care e foarte supărat pentru că Malaxiştil aă vroit să-l scoată de pe lista candidaţilor colegiului I comunal, a început a-şl afişa pretenţiile la primă-riat. De altă parte d. Costin Vîrlan, po-măzuit de MalaxiştI ajutor de primar, are veleităţi de primar. Trebue să spun că d. Vîrlan a fost altă dată primar şi deputat; tocmai pentru aceasta d-sa a refuzat astă toamnă să primească locul de poliţaiă, funcţie neapărat inferioară demnităţilor cea ocupat altă dată. Priini-va acum d-sa şi se va mulţumi numai cu locul de ajutor de primar? Evident că nu; d-sa, care a fost altă dată primar şi deputat, nu poate acum primi o situaţie aşa ca să fie la ordinele d-lul Malaxa. De aceea nici d-sa nu se va lăsa mal jos şi îşi va pune candidatura la scaunul de primar. In fine, unde mal punem pe d. G./reodorescu cofetarul, care şi d-sa are pretenţii de a fi primar ? Cu drept cuvînt zicea d-sa lntr’o zi într’un cerc de prieteni, eă nu poate primi să fie la ordinele nimănui, d-sa care de 4 luni este sufletul administraţiei comunale conducînd singur afacerile comunei, pentru că nici C. Malaxa nici altul din comisia interimară nu pricepe nimic în chestie de administraţie! Şi, dacă vom adâoga la aceasta că nici d. profesor St. Burghelea nu este sigur de scaunul de ofiţer al stării civile, din causa pretenţiilor unul necunoscut piuă acum Lefter Manole, balamucul promite să iea proporţii destul de mari şi vom avea prin urmare ocazii destule de a ne veseli. Iris. Afacerea Olga Lăţescu Giga I.ăţencu.—Tlnărul Şabeclil.-Trecuinl doamnei I.ăţcieu Olga I.ăţencu Afacerea Olga Lăţescu-Şabechi se desi-nează azi foarte bine şi judecătorul de instrucţie va stabili fără Intlrziere, răspunderea lie-ciruia din co-autoril actului reprobabil din strada Vasile Alexandri No. 10. D-na Olga Lăţescu, In tot timpul inslruc-iunel, a roit să treacă drept o iresponsabilă, o isterică care a lucrat sub îndemnul Iul Şabechi. Tema aceasta, de sigur, convine de minune cauzei acestei femei, dar din nefericire pentru dtnsa, ea nu poate fi susţinută eu succes. Din toată instrucţiunea făcută reese că d-na Lăţescu a avut deplină cunoştinţă de răul pe care-1 făcea. Ea n’a scris o singură dată architectulul Gabrielescu pentru a-1 invita la dtnsa. după îndemnul lui Şabechi, ci ea Însăşi, cu o stăruinţă ne mal po*uienită, după cum s'a constatat, s’a dus de două ori la fostul el amant ca să-l aducă la locuinţa el. Mal mult, Olga Lăţescu a plndit pe Gabrielescu la intrarea domiciliului Iul, l’a luat In cupeu sub pretext de a bea o bere Împreună, l'a dus la dfnsa acasă şi, cu amăgiri, l’a ţinut acolo şi apoi l’a predat tn adinele Iul Şabechi. Un alt punct care vine In sarcina d-nel Lăţescu e următorul: Olga Lăţescu asistă la tortura pe care Şabechi o aplică lui Gabrielescu şi nu sare tn ajutorul acestuia, ea primeşte cheile casei de fer de la Gabrielescu şi chiar dacă n’a mtut rezista îndemnului brutal al lui Şa-iechi de a ae duce să aducă bonurile, totuşi nu Înştiinţează autoritatea şi devalizează pe Gabrielescu. Toate acestea sunt dovezi In contra cărora d-na Lăţescu nu are nimic de opus pentru a-şl susţine inocenţa. Cu toată buna-voinţă pe care judecătorul de instrucţie ar avea-o şi orl-clt ar fi de dispus să admită surescitarea nervoasă sub impulsiunea căreia Olga Lăţescu zice că a lucrat, totuşi e greii de admis ca această nervositate să dureze de la 5 ore după ameazl, plnă după miezul nopţel, fără ca sâ-şl poată da seama Olga Lăţescu că să-vlrşeşte un fapt ignobil. Ttnurul Şabechi O ală dovadă care vine In defavoarea d-nel Lăţescu e şi următoarea: 1). Sărăţeanu a citat la cabinetul săfl pe Şabechi tatăl, pentru a lua unele informa-ţiuni asupra traiului ttnărulul complice şi antecedentelor lui. D. Şabechi tatăl, a declarat că fiul săfl de cirul a cunoscut pe Olga Lăţescu, a nesocotit toate îndatoririle către familie şi societate, că a săvlrşit o mulţime de fapte rele numai şi numai pentru a satisface extravaganţele unei desechilibrate, ale unei femei cunoscută prin relaţiunile el cu minorii. De aci resultă că Şabechi a fost un instrument In mtinele d-nei Lăţescu, că el a lucrat sub impulsiunea rea şi vinovată a a-cestel femei. Trecutul d-uei I.ăţesou Trecutul femeii acesteia care, de cîte-va zile, preocupă opinia publică cu rolul pe care l’a jucat Intr’o afacere scandaloasă, nu pledează de loc nevinovăţia el. D-na Olga Lăţescu a făcut mal multe excrocheril In genul celei din strada Vasile Alexandri 10; la Iaşi ea a excrocat, în acelaşi fel, mal multe persoane cu care avea relaţiuni, şi, ca să scape de urmărire, a plecat pentru clt-va timp la Odesa unde a aşteptat, tn consolaţiune cu indigenii, ca sgomotul făcut în jurul numelui el să se potolească. Ar fi, prin urmare, pueril a se admite tema iresponsabilităţel şi a se susţine că Olga Lăţescu a lucrat sub influenţa amanţilor săi, etnd toate constatările dovedesc, din potrivă, că Olga Lăţescu şi-a transformat amanţii In victime şi instrumente. Ori-cum ar fi, desbaterile acestui proces vor fi importante şi pline de amănunte curioase. „EPOCA" IN TELEORMAN Iu judeţul Teleorman «variola» seceră populaţiunea într’un mod îngrozitor! Direcţiunea serviciului sanitar, tocmai clnd a văzut atîtea victime, a luat măsuri trimeţlnd vaccinatoril. Dar ce fel de vaccinatori ? In eomuna mea Măl-dăeni să presintă în ziua de 1 Februa-arie doul vaccinatori, unu Davidescu şi altu Cartianu; primarul comunei, fiind un om foarte bun şi ştiind că la ţară nu sunt hoteluri unde să doarmă streini, le pregăteşte o cameră la un ţăran, ba chiar alimentele necesare pentru nutri-ţiune. Dar d-nil vaccinatori găsesc de cuviinţă a se îmbăta Într’un mod destul de regretabil şi se apucă la bâtae între ei; gazda neputînd să’i desparţă aleargă la localul primăriei, noaptea pe la ora 12 şi un sfert, cerjnd ajutorul gardiştilor pentru a’i despărţi ca să nu se omoare. Martor sunt eă, care ca director al scoale! locuesc la scoală şi şcoala e sub a-celaş acoperămînt cu primăria, ast-fel că am văzut pe ţăran eînd se ruga de gardă să meargă să’i despartă că el nu poate singur. Iată dar cui ’i-se încredinţează vaccinarea copiilor !... De aceia astâ-zl variola a făcut atîtea victime in judeţul nostru. Aceşti oameni, turmentaţi de băutură a doua zi se scoală pe la 11 şi jumătate ore şi pleacă prin comună să vaccineze. Ce fel de vaccinare vor face ? Fi-vor el în stare să mal vaccineze ? Voi vedea dupe cîte-va zile cum va eşi vaccinarea făcută de nişte oameni cu capu turmentat de băutură. Dacă direcţia serviciului sanitar mi-ar fi dat mie voie să vaccinez, oă aş fi vaccinat ziua după amiază şi Dumineca —clnd nu am clasă —toţii copil din comuna mea; ast-fel că ăstâ-zl n’am fi văzut atlţl nenorociţi de copil suferind de variolă aşa de rău. P. Nluiionescu ilireetorul seoalel. Măldăeni, 181*6 Feb. 2. OFOBMAŢII fie tlltnlneaţă a Desgustat, d. Florian a intentat acţiune In anularea vînzărel şi Vineri d. P. Aurelian era chemat să răspundă la interogatoriu asupra tuturor peripeţiilor acestei acţiuni de cămătar! D. Stavri Predescu, avocatul d-lul Florian, a dat cămătarului cuvenita lecţi-une şi i-a pus nişte întrebări cari l’au dat de gol. Tribunalul a amînat pronunţarea sentinţei sale. Frumos specimen de preşedinte de Cameră au colectiviştii; complimentele noastre ! Nici Bally nu opera mal bine. Conversiunea (Prin fir telegr prinţului eleirrafte) Boris Sofia, 3 Februarie La prînzul de gală oferit la palat în 0-noarea trimişilor extraordinari şi a diplomaţilor acreditaţi pentru ceremonia oneţiu-nel prinţului Boris, prinţul Ferdinand a ridicat un toast Î11 sănătatea Sultanului, mul-ţumindu’I că a trimes o delegaţiune. Karatheodory-paşa a mulţumit şi a băut în sănătatea prinţului Ferdinand. Prinţul a ridicat apoi un toast, cu voce tare, In sănătatea Ţarului, care primind să fie naşul prinţului Boris a format o legătură nedestructibilâ Intre jiaţiunea bulgară şi cea rusească. Urale prelungite aă urmat acestui toast, şi musica a cîntat imnul rusesc. Generalul Goleniceff a ridicat apoi un toast foarte elocinte In sănătatea prinţului Boris. Petresburg, 3 Februarie Novosti crede că conversiunea prinţului Boris este pe deplin justificată, dacă se are tn vedere atitudinea lui Sir Currie. Petersfnirgskija Wiedomosti reaminteşte că tn Rusia a trecut In mod irevocabil en-tusiasmul pentru afacerile Balcanice. Datorii mal însemnate figurează actualmente pe programul politicei streine ruseşti. Sofia, 3 Februarie Aseară mulţimea a făcut o manifestaţie de simpatie în faţa palatului prinţului, de acolo cortegiul s’a dus cu torţe şi cu musica Î11 cap la locuinţa generalului Goleni-cew, la aceia a trimesului sultanului şi agenţilor Franciel şi Rusiei. Peste tot s’au făcut ovaţiunl mari. Miine se va închide Camera, în mod solemn. Londra, 3 Fobruario Times află din Odessa că ofiţerii bulgari şi uite persoane politice de aceiaşi naţionalitate, cari aă fugit în Rusia suu alte părţi ale Rusiei meridionale,au primit ştirea că vor fi graţiaţi după conversiunea prinţului Boris. Pelersburg, 3 Februarie Novoje Wremia vorbind de solemnitatea de la Sofia, zice că chestiunea recunoaşterii prinţului Ferdinand pare că trebuie să lie resolvată repede. Lipseşte numai ade rărea Engliterel, dar aceasta nu pare că ar vrea să meargă tn contra sentimentelor de împăcare ale Itusiel faţă de Bulgaria. Le Journal este convins că guvernul rusesc du va face nici un demers, care se permite să se admită că Rusia poate să aspire să ceară cel mal mic lucru cure ar trece peste influenţa meritută de marile sacrificii ale Ruşilor. E de datoria d-lul Stoilov şi a colegilor săi de a preveni încercările de intervenţi-une ce se vor produce de sigur din partea ziarelor austriace şi ungureşti şi poate şi a ziarelor italiene. Arestarea unei bande Denunţările.— ('mu opera banda.— Arestările. Poliţia de siguranţă a făcut o captură fericită, a arestat o bandă de pungaşi cari operai! de mal multă vreme In Capitală In dauna comercianţilor de coloniale. Această bandă opera într’un mod foarte ingenios, şi iată ce detalii putem Împărtăşi cititorilor noştri In această privinţă : Denunţările Comercianţii de coloniale aă obiceiul să descarce marfa pe care o aduc de la gară tn faţa prăvăliilor lor. De la o vreme unii comercianţi constatai că din momentul descărcărel marfel la uşa px-ăvăliel şi plnă la transportarea el tn magazii safl scoborlrea In pivniţe, dispăreai ca prin minune, fie un butoi cu unt-de-lemn, fie o ladă cu macaroane sai şunci, sai alte aitieole de'consumaţiune. Negustorii furaţi de ette-va ort In asemenea împrejurări au reclamat poliţiei, care s’u pus imediat în urmărirea hoţilor. (Uiui opera bantla După multe cercetări s’a dovedit că în timpul clnd negustorii erau ocupaţi în prăvălie, apărea ctte un individ cu înfăţişarea unul băiat de prăvălie, lua o ladă la spinare şi o ducea la o mică distanţă de prăvălie o punea apoi Intr'o căruţă oprită înadins şi o ducea la depositui bandei. Altă dată în loc de o ludă cu macaroane, banda lua un butoi cu sardele, sau o ladă eu luminări de stearină. La alte prăvălii, unde rămînea afară, în timpul nopţel cît* un butoi cu unt-de-lemn, cu vin saă alt-ceva, tâlharii veneau dimineaţa, Înainte de deschiderea prăvăliei şi sub cuvînt că ar fi fost trimişi de însuşi stăpînul prăvăliei, încărcai! butoiul, une-or! în faţa sergentului de stradă şi apoi dispăreai!. Meseria aceasta foarte productivă făcuse din indivizii cari se Îndeletniceau cu dîusa nişte adevăraţi depositarl de coloniale; ei erafl toptangil şi vindeau pe la alţi băcani marfa furată de la negustorii situaţi Intr’o direcţiune opusă a oraşului. Arestările In sfîrşit poliţia de siguranţă a isbutit să aresteze pe unul din aceşti comercianţi care fura cu bucata şi vindea cu toptanul, şi imediat s’a putut da de urma complicilor. El se numesc Nicolae Apostol, Ştefan Ionescu şi Dinescu. In afară de aceasta s’a mal arestat un băcan diu strada Traian No. 127 ; el se uuineşte I. N. Emanoil; el desfăcea marfa furată de bandă. La domiciliul acestuia s’au găsit 2 butoae cu unt-de-lemn, 2 butoaie cu sardele, altele cu scrumbii de Dunăre, lăzi eu fidea, cu macaroane, şunci, plaponn şi o mulţime de alte lucruri furate, Atît cel trei indivizi, cit şi băcanul E-manoil, aă fost arestaţi. El se află la serviciul de siguranţă şi sunt nişte cunoscuţi al poliţiei. Se crede că aceştia ar fi autorii mal multor' furturi râmase nedescoperite încă. Cercetările urmează şi vom impărtăşi cititorilor noştri amănuntele ce le vom putea culege. I> E 1» E S I (Serviciul Agonţieî Romîne) Diu Camera engleză Loutlra, 3 Februarie. Camera comunelor. — In timpul discuţiei răspunsului la discursul tronului, d. Har-court Întreabă pe lord Salisbury ce dovezi avea clnd a declarat adunării ne-eonformiş-tilor că Transwaalnl făcuse apel la Germania. D. Balfour răspunde că faptele la cari a făcut alusie lord Salisbury şi alte persoane, erafl întemeiate pe aserţiunile positive ale agentului general al Engliterel lu Transwaal, care zice că această ţară a făcut apel la Germania şi Francia şi că Germania a propus debarcarea unul număr de soldaţi de marină în baia Delagoa. Tiirbiirăi'i in C oreea Londra, 3 Februarie Agenţia Reuter află din Yokohama că s’afl trimes la Seul mal multe detaşamente de soldaţi de marină englesi, americani şi francesl. Regele este încă la legaţiunea rusească. S’a format un noii cabinet. Un decret al regelui ordonă executarea mul multor foşti miniştri. Represenlanţii puterilor streine s’afl întrunit la legaţiunea rusească. Conflictul parlamentar din Franţa Furiş, 3 Februarie D. Monis desvoltă interpelarea sa asupra înlocuire! d-lul Rempler, primul judecător însărcinat să instrueascâ afacerea drumurilor de fer de sud. Afirmă că d. Rempler a fost schimbat numai pentru că a voit să rftmiie legal. Oratorul posedă o scrisoare a d-lul Rempler adresată procurorului republicel dovedind lucru!; roagă cu insistenţă pe ministru să se explice. D. Rieani declară că faptele povestite de d. Monis nu sunt dovedite. Nimeni n'a voit să bage politica în administraţie. D. Rourgeois cere Senatului să nu se dedea la un act politic â propos de administraţia justiţiei. D. Biirenger depune o ordine de zi confiriuind pe acea votală de Senat Marţi, Această ordine do zi s'a adoptai cu 139 voturi contra 7. Miniştrii s'ati întrunit 1a D. Rourgeois după votul Senatului; so asigură că nu vor demisiona. — Miniştrii aii decis să facă pe d. Felix Faure, arbitrul situaţiunol create de conflictul cu Senatul. D. Faure va da răspunsul săfl miine. E cu pulinţă ca cabinetul să fie remaniat prin înlocuirea d-lul Ricard şl poate şi a d-lul C0111-bes. Italienii in Alriea Massauab, 3 Februarie Generalul Bnrntieri a răspuns lui Menelik că propunerile sale de pace, de a părăsi teritoriile ocupate de curlnd şi de a modifica iu mod www.dacoromanica.ro EPOCA 3 radical tratatul de la Ucciali, nu pot fi primite şi nici luate Iu considerare ca basc de discuţie şi eâ fie-care rămtne liber de actele sale. Reforma electorală tu Austria Viena, 3 Februarie Reforma electorală, presentată Camerei deputaţilor de contele Badeni, conţine două proecte: cel d’Intlitt medifică legea fundamentală asupra Reichsrathulul, cel de al douilea aduce modificări dreptului electoral. Reforma zice că Camera deputaţilor se va compune din membrii actuali In număr de 352, plus 72 deputaţi aleşi d# o nouă clasă de alegători. In această clasă nouă orl-ce cetăţeni in vtrstă de 24 de ani, domiciliaţi In districtul electoral de şease luni. au dreptul de sufragiu ; servitorii sunt excluşi de la această clasă nouă. Cetăţenii cari exerciteazft dreptul lor electoral Intr'o altă clasă caro există actualmente, au de asemenea Ireptul de vot In această clasă. Camere leputaţUor. — Contele Badeni, preşedinte al consiliului, declară că reforma electorală a fost presentată, nu pentru a satisface pe agitatorii radicali, ci pentru că era necesar de a înlătura din viaţa parlamentară In Austria, tot ce poate să depărteze atenţiunea afacerilor politice şi economice. Oratorul profesează principiul că fie care reforma politică safl socială trebue să lege fn mod armonios trecutul istoric cu necesităţile presen-tulul. Austria a menţinut In totdauna, in eeea ce priveşte dreptul electoral, două principii: re-presentarea intereselor şi individualitatea fie-că-ril provincie.* Aceste două principii sunt menţinute In reforma actuală. „ Criza ministeriala In Eranciu Paris, 4 Februarie. Miniştrii s’au întrunit de dimineaţă pentru a examina situaţiunea. Cu toţii aQ fost de părere că ultimele voturi ale Camerei le impune datoria de a urmări politica. ce a obţinut dovezile de Încredere ale deputaţilor. D-nu Bourgeois s’a dus la EliseQ, să anunţe d-lul Felix Faure deeisiunea luată de consiliul In timpul dimineţii. Miniştrii nu se vor mal întruni înainte de Marţi şi Camera nu va ţine şedinţă înainte de Joi. Nu se ştie cea-ce va face cabinetul : va depune un proiect de revisuire a Constituţiei, saU va face să fia interpelat din noti la Cameră. Cabinetul nu va lua vr'o decisiune de cît Iu consiliul de Joi. * Deiuisiuiica contelui Tliun Viena, 4 Februare (Oficial) împăratul a primit demisiunea contelui de Thun guvernator al Boemiel şi a numit ca succesor al său pe eontele Condenhove, plnă acum preşedinte al Silesiel. Răscoala din Cuba Madrid, 4 Februare Banda Maceo a comis atentate noui retrăgindu-se de la Pinar del Rio.—Patru coloane sunt în urmărirea ei. S'atl imbracal întăriri noui la Cadix. Port de niare la Ostia Roma, 4 Februare Consiliul superior al lucrărilor publice a primit in mod favorabil proiectul portului de mare al Romii, la Ostia. l'uiuneu franceză Constantinopol, 4 Februarie. Azi s'a făcut inaugurarea clădire! «Uniunel francese». D-nul Cambon a ţinut un discurs patriotic. Cancelarul Ilohenlohe Berlin, 4 Februare. Cancelarul de Ilohenlohe va sosi la 5 c. la Viena. pitiri din Anglia Londra, 4 Februare. Foreing-office a primit o telegramă de la viceconsulul engles la Muş, după care în districtele Sassauin şi Talory domneşte linişte. Trupele menţin ordinea printre Kurzi. Johannesburg, 4 Ianuare. Procesul In contra membrilor comitetului de reforme se va relua probabil săptămlna viitoare. Londra, 4 Februare. Unsprezece persoane atl perit in incendiul unei case din cartierul Schoal. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin tir telegrafic) Sofia, 4 Februarie In discursul tronului de închidere a se-siunel, prinţul Ferdiuand diee : Cu mare mulţumire exprim sincera mea recunoştinţă poporului meii mult iubit, în faţa representanţilor săi, pentru dragostea şi devotamentul ce mi-a dovedit In mod aşa de solemn cu ocasia actului semnificativ de la 2 Februarie. 4 Aceste mauifestaţiunl mă Incuragiază şi mă Întăresc în deeisiunea mea nestrămutată de a închina toate forţele şi silinţele mele binelui şi mărirel scumpei noastre patrie. Mulţumită buuel voinţe extra-ordiuare a Sultanului, suzeranul nostru, situaţia internaţională nedeterminătă a Bulgariei e pe • drum de a fi regulată; demersurile făcute de Sultanul pe lingă puterile mari în vederea recuuoaşterel ordine! de lucruri actuală în Bulgaria, nu rămln fără un sflrşit favorabil. Acest sfîrşit fericit al crizei internaţionale în care se află Statul nostru de mal mulţi ani, se datorează nu mal puţin şi bu-nel-voinţe speciala ce Ţarul Nicolae al 11 nutreşte pentru Bulgaria. Mulţumită acestor sentimente preţioase pentru noi Ţarul a bine-voit să primească ' sa fie naşul prinţului Boris şi să relnoiască relaţiunile politice Întrerupte între Rusia şi Bulgaria. Sofia, 4 Februarie Prinţul Ferdiuand şi d. Stoilow l’ail însoţit plnă Ia Zaribrod. Exarcul bulgar, Sinodul şi lumea oficială se aflaii la gară. In .momentul plecării atl isbucnil urale din toate părţile şi musica a clntat imnul rusesc şi pe cel bulgar. PARLAMETVTUI^ 8 E Al A T II E Acdbifff tie ta a Febi'unrle La ordinea zilei discuţiunea proectulul de lege asupra pescuitului. Pe banca ministerială d. Sturdza şi d. Palladi, asistaţi de d. dr. Anlipa. CAMERA Şedinţa de ta & Februarie 1). Sturdza, primul ministru, dă citire decretului regal prin care d. Stolojan e numit ministru de interne. (Aplause) D. Epurescu cere ministrului de instrucţie să i să pună la disposiţie dosarele relative la întrebuinţarea fondurilor destinate pentru întreţinerea scoalelor din Macedonia. D. Dobrescu-Argeş se raliază la cererea d-lul Epurescu. I). Gorgos depune pe biuroul Camerei un proiect de lege din iniţiativă parlamentară, prin care se cere înfiinţarea de pensiuni şi pentru funcţionarii comunali şi judeţeni. (A-plause). Cere apoi urgenţa care este admisă. D. Anastase Stolojun spune că şi d-sa a fost preocupat de cestiunea aceasta şi d-sa s’a îngrijit de soarta funcţionarilor de la comună şi judeţ. Dar, votarea legel cerută de d. Gorgos ar necesita noul chelluell cari acum nu se pot face. Insă... la toamnă, va satisface cerinţele juste ale slujbaşilor. D. dr. Yiţu cere să i se pună la dispoziţie un labloQ de toţi membrii corpului didactic supuşi judecâţel, precum şi de pe-depsile ce-afl avut I). Politimos anunţă o interpelare ministrului de lucrări publice asupra faptului că o mare parte din funcţionarii dependenţi de D-sa slnt streini, coutrariO dispoziţiunilor constituţionale. De asemeni mal anunţă o interpelare ministrului de instrucţie asupra procedărel ilegale a juuriurilor examinatoare de la diferite concursuri, cari admit şi candidaţi streini. După aceasta se repetă votarea indigenatului d-lul Dacu Gheorghiu. Se trece la ordinea zilei: interpelarea d-lul Politimos. D. Politimos. D-lor, regret că nu văd pe banca ministerială pe d. ministru de interne. D. P. S. Aurel ian. Ba da, o d. Stolojan (ilaritate), D. Politimos intră în desvoltarea inter-pelărel sale, arătlnd că în penitenciarul de la Răchitoasa judeţul Tecuci, sunt deţinuţi contrariu legel şi trataţi ca şi condamnaţii, o mulţime de infirmi şi cerşetori. Protestează împotriva acestui fapt şi cere să i se pună capăt cit mal grabnic. D. Anastase Stolojan, ministru de interne, pretinde că infirmii şi cerşetorii nu’s tocmai aşa maltrataţi la Răchitoasa, cum susţine interpelatorul. Infirmii nu’s de loc consideraţi ca închişi, fiind-că el nu sunt păziţi de oşteni. Promite d-lul Politimos că va lua măsuri ca la 1 Aprilie penitenciarul Răchitoasa să treacă de sub direcţia generală a penitenciarelor sub aceea a asistenţei publice. D. Lt.-Colonel Gasimir, raportor, citeşte proectul de lege asupra soldelor militare, prin care sunt favorisaţl mal ales căpitanii şi maiorii ale căror lefuri s’atl sporit. De asemeni prin acest proect de lege se suprimă vechea Indemnitate do locuinţă a ofiţerilor şi se înlocueşte cu accesorii cari reprezintă diferitele cheltuell obligatorii în serviciu, precum : harnaşamentul, echiparea etc, Discuţiunea generală e deschisă. D. Ciocazan crede să necesitatea acestei legi era de mult simţită, constată totuşi că sporurile de 20—30 lei făcute soldelor căpitanilor şi maiorilor sunt absolut derizorii. Se miră că legea va intra în vigoare tocmai la 1 Octombrie. I). Iarca. La toamnă ! (Rîsete). I). Ciocazan ar fi dorit ca salariile ofiţerilor şi inferiori şi superiori să fie mărite în mod simţitor, pentru că el sunt siliţi să cheltuiască mult pentru uniforme, eari’s foarte luxoase, etc. Ofiţerii merită o egală solicitudine din partea guvernului ca şi funcţionarii civili. Roagă pe ministrul dc război să retragă acest proect de lege şi să vină cu un altul în acest sens. Afară de asta— adaogă d. Ciocazan — văd cu mirare că s’a mal creat un post de general de corp de armată. Astăzi clnd d-voastră vă plîngeţl că stăm răQ cu finanţele ţărel şi clnd pe fie-care zi ne cereţi economii, e cu totul inexplicabil luxul de a mal avea încă un general pe lingă aceia pe cari-I avem acum. Spune în sfîrşit că va vota contra legel. D. C. PopovicI spune că pe lingă ofiţerii inferiori şi superiori mal e cine-va în armată care duce greul serviciului, acel cineva e un fel de guvernantă a soldatului, e sergentul major! (ilaritate pe*toate băncile). Cere să se amelioreze şi soarta Sărmanei guvernante. D. Dclimarcu propune şi desvoltă un a-mendament prin care cere sporirea soldelor numai pentru ofiţerii inferiori. D. Locot.-Colonel Gasimir răspunde observaţiei d-nulul Ciocazan relativă la înfiinţarea gradului de general de Corp, susţi-nlnd că aceasta era o nevoie imperioasă. Răspunde apoi d-lul PopovicI, asigurîn-du-1 că şi d-sa cunoaşte situaţiunea deplorabilă a sergenţilor, dar de o cam dată nu sunt parale In de ajuns ca să ne glndim şi la el. D. PopovicI.—Dacă nu ’s parale, atunci cum aţi mal creat un general de Corp ? D. Locot.-Colonel Gasimir roagă în urmă pe deputaţi să voteze proiectul aşa cum a fost modificat de comitetul delegaţilor. D. General Budişteunu, ministru de răz- boi, recunoaşte că ofiţerimea noastră nu stă cîtuşl de puţin pe roze şi ar vrea bucuros să i se mărească solda cit de mult, dar situaţiunea noastră budgetară nu îngădue a-ceasta. Prin actualul proiect de lege se face o Îndrumare către o stare de lucruri mal bună. Apoi roagă Camera să voteze legea fără amendamentul d-lul Delimarcu, de oare-ee d-sa cînd a conceput proiectul acesta s’a gîndit că trebuie să mărească soldele maiorilor şi căpitanilor, fiind-că cel mal mulţi ofiţeri es la pensie la acest grad şi e bine ca pensiunile să fie mal mari. După cîte-va cuvinte ale primului ministru, se închide discuţia şi se votează luarea în consideraţie cu 64 bila pentru şi 5 contra. Se Începe discuţia pe articole. La art. 1. ia euvîntul: D. Ciocazan spune că în secţiunea d-sale al cărei delegat a fost, nici vorbă n’a fost de un general de corp. Este cuprins cum acest nou post a fost introdus în lege de comitetul delegaţilor. Dacă d. general Bu-dişleanu ţine cu ori-ce preţ la generalul a-eesta de corp, să vie cu un proiect adiţional prin caro să ceară înfiinţarea lui. Dar, nu e de loc necesar un asemenea post. Propune un amendament prin care se suprimă generalul de corp. D-. Gr. Sturza roagă pe d. Ciocazan să renunţe la amendamentul d-sale. D. Budişteunu, ministru de răsboifi. D-lor, d. Ciocazan are aerul să creadă că am creat acest grad pentru ca să’l ocup eO. D. Ciocazan Pardon... D. Budişteanu. Rog pe d. căpitan In rezervă Ciocazan să mă asculte. I). Ciocazan. Aici nu sini căpitan şi d-ta general, aici slnt deputat, reprezentant al ţărel. (Ilaritate). D. Budişteunu repetă, că d-sa nu are intenţia să ajungă nici odată general de corp. D. Iarca ia euvîntul în chestie de regulament şi spune» că orl-ce înfiinţare de slujbe trebue să» treacă prin secţii. Or, nimeni n'a deliberat în secţiuni a-supra înfiinţărel gradului de general de corp. Voiţi să creat un post prin surprindere, eu protestez în potriva acestei tendinţe şi in virtutea regulamentului vă cer să suprimaţi gradul de general de corp. (Aplause) D. Budişteanu renunţă la generalul de corp. D. PopovicI suţine amendamentul său relativ la sergenţi. I). Ciocazan roagă pe d. Budişteanu să creadă că n’a avut intenţia să’l bănuească. D. Nacu, preşedinte, anunţă că de oare-ce mal toţi deputaţii cari compun comitetul delegaţilor nu’s prezenţi ca să studieze a-mendamentele ; amină discuţiunea pe mîine. Şedinţa se ridică la ora 5 şi un sfert. DIN PRESA Ziarele dc azi ---- Timpul urmează cu analiza legel de înaintare în armată, pe care o găseşte dăunătoare armatei. ---- Constituţionalul publică al 2-lea articol asupra legel învăţămîntulul primar propusă de d. Poni şi constată că ministrul instrucţiune! publice decretează imposibilul. Naţionalul îşi ia în serios rolul de organ naţional-liberal şi felicită pe d. Stătescu pentru proectul de reformă al judecătoriilor de pace. ---- Adevărul constată cu părere de rău că de reposatul Ion Cîmpineanu nu se face nici o menţiune în tabăra liberală, el este un uitat. ~ Dreptatea, vorbind de intrarea d-lul Stoiojan în minister, spune că administraţia ţărel va merge şi de acum înainte cu nedreptăţi, bacşişuri şi gbion-turl; pentru aceasta d. Stolojan ie cît se poate de bine ales. In ce priveşte reformele, putem să le punem cruce: Liberalii aQ dar toi euvîntul să fie îngrijaţl de apucăturile ce ia situaţiunea. Ziua spune că activitatea legislativă a liberalilor se poate califica drept o reacţiune răutăcioasă şi invidioasă contra legilor făcute de conservatori ; liberalii iau pe rînd acele legi şi schimbă ici o virgulă, dincolo o dispoziţie. Ca mal toţi cîrpaciî, liberalii strică mal mult de cît dreg. Cu toate astea, ar fi destulă materie pentru o lucrare serioasă, dacă miniştrii liberali n’ar ţinea prea mult la mica satisfacţie de a zdruncina ce aii făcut conservatorii. Ştiri «lin zlnrc Din Gazeta: *** Aflam cu siguranţă că sesiunea Corpurilor Legiuitoare se va Închide negreşit la 15 Martie. *** In locul decedatului Beldiceanu va fi numit profesor suplinitor la catedra de Istorie de la gimnaziul Ştefan cel Mare din Iaşi, d. Ion Georgescu, licenţiat In litere. Din Timpul : *** Se dă ca sigură numirea d-lul Italia Vericeanu în postul de secretar general al ministerului de interne, In locul d-lul G. Morţun, care va trece prefect la Iaşi. #** Ni se afirmă că funcţionarii din diferitele administratului sunt impuşi la un nou bir, acela de a so abona la unele gazete colectiviste. Sfătuim pe funcţionari să nu se execute plnă ce Camera nu va vota o lege anume In privinţa aceasta. Din Constituţionalul : *** Se atribue d-lul Foni intenţiunea de a reduce cu 20,000 lei subvenţia pe care ministerul cultelor o dă teatrului Naţional. Nu ştim Insă dacă aceşti 20,000 lei se reduc din totalul celor 70,000 la cari se ridică subvenţiunea pentru operă şi dramă, saă dacă se suprimă anumit subvenţiunea acordată operei. Şi lntr’un caz şi lntr’altul această supre-siune omoară opera, o instituţiune naţională deja tu progres şi eare promitea mult pentru viilor. ULTIME lilFQRiATIUi Zilele d-lul Paladi sunt numărate deja la ministrul domeniilor. In cel mult două săptâmînt d-sa va fi silit să se retragă din minister, în cas contrar i-se va da. un vot de blam la discuţia din Parlament asupra legel pescuitului. Făgăduim cititorilor nişte amănunte foarte interesante asupra luptei dintre culise ce se organiseasă în contra ministrului domeniilor. D. Stolojan a luat azi dimineaţă, la orele zece în posesiune portofoliul ministerului de interne. Directorii tuturor serviciilor dependinţe de minister, precum şi şefii serviciilor administraţiei centrale, în frunte cu secretarul general, d. Morţun, s’au prezintat noului ministru. D. Stolojan, în mod foarte palri-arcal, a asigurat pe toţi de bunăvoinţă sa. cerîndu-le în schimb o muncă des interesată şi devotată. Iu acest timp în sala de aşteptare erai! îngrămădiţi o sumă de postulanţl de slujbe. Primim din Craiova următoarea telegramă pornită aseară: Azi s'a făcut inaugurarea clubului conservator din Craiova. Din Bucureşti au luat parte d-nii: Tache Ionescu, N. Filipescu, M. Său-hscu, Barbu Ştirbey, II. Catargi cărora li s’a făcut o primire strălucită. Clubul era înţesai de lume; venise chiar şi cîţl-va săteni fruntaşi. Au rostit discursuri: d. Nicu Eco-nomu, preşedintele ctubulul, afirmînd unirea în luptă a tuturor conservatorilor, d-nit Tache Ionescu, Gurcin, Filipescu. In urmă, d. Economu a ridicat un toast în sănătatea veneratului şef al partidului conservator, d. Lascar Catargi ; la acest toast a răspuns d. N. Filipescu, ridicînd sănătatea şefului liberalilor şi urînd ca conservatorii să lupte cu aceiaşi energie cu cită patimă nechibzuită lucrează d. Dim. Sturdza pentru partidul conservator. Au mat ridicai toasturi cl-nit Varlam, Tache Ionescu, Guran, Dimitrescu comerciant, Tălpeanu şi alţii. Membrii clubului au însărcinat pe preşedintele lor să comunice constituirea clubului, preşedintelui clubului conservator din Bucureşti. Intr’un cuvînt, serbare însufleţită de un cald simţimînt de frăţie şi entusiasm indescriptibil. Inteligentul primar Robescu a cărui inteligentă activitate să mărgineşte a strica tot ce aă făcut administraţiimile trecute şi a scotoci prin dosare, a găsit acum alt ceva, de oare-ce ancheta piuă acum n’a dat resultatele dorite. Pentru antreposite .s’au făcut vre-o sută de exproprieri. Să pare insă că în momentul cînd societatea de construc-ţiunl trebuia, conform contractului, să înceapă lucrările, cîte-va imobile nu fuseseră încă cumpărate de bună voe, fie. că erau averi dotale, fie că pretenţiunile proprietarilor erau prea mari. Primăria a convenit cu aceştia ca să ia casele în stăpînire spre a putea începe lucrările, rămînînd ca exproprierile să se facă ulterior. Primarul susţine acum ca aceste imobile să fie plătite de d. Filipescu. Nu numai portofoliul d-nulul Fabule e în pericol, dar şi acela al d-lul Foni. Succesorul care să destină actualului ministru al instrucţiune! publice, e d. Spiru Haret. D. C. Esarcu a întreprins o nouă campanie de culise în contra guvernului. Fină acum Liga primea 100 a-bonamente din Tribuna. Direcţiunea colectivistă din Ligă a hotărît să tae aceste abonamente. Presa din Craiova publică un lung articol de reportaj asupra afa-cerel Tîrnoveauu, din care reiese cu evidenţă, că d. Al. Tîrnoveauu n’a fost arestat în Budapesta, ci numai rugat să rîmînă iu oraş pentru vr’o două zile spre a da informaţii parchetului. Parchetul unguresc însuşi con-vingîndu-se că d. Al. Tîrnoveauu a fost victima unei încercări de şantaj din partea Almei Levandowski, a închis dosarul acestei afaceri. I). Al. Tîrnoveauu s’a şi întors deja la Craiova. ErI seară, funcţionarii direcţiune! telegrafelor şi poştelor amatori de muzică instrumentală, au dat o au-diţiune muzicală în palatul poştelor. MM. LL. Regele si Regina şiAA. LL. RR. Principii moştenitori, aQ ascultat la telefon, din sala Tronului, această auditiune care a reuşii pe deplin. Audiţiunea de erl nu este de cît o încercare pentru o mare auditiune muzicală telefonică care se va da în cinând, sub înaltul patronagin al M. S. Reginei, în scop de bine-fa-cere. Audiţiunea a durat de la orele 8 jumătate seara pînă la orele 10. Numirea d-lul Delavrancea în postul de director al Creditului rural în locul d-lul F. Stoicescu, se dă ca aproape sigură. Erl seară d. Dim. Sturdza a dat un prînz în onoarea ministrului Italiei şi al d-neT Marchize Becaria d’Incisa. Prînzul a fost urmat de recepţie diplomatică. D. N. Fleva a adresat d-lul Dim. Sturdza următoarea scrisoare, înainte de compleeta-rea ministerului prin d. Stolojan: Mult stimabile D-nule Sturdza, Informat fiind că membrii in fluenţi al partidului aQ fost convocaţi spre a se consulta asupra situaţiu-nel, nu înţeleg cauza pentru care nu mi s’a făcut şi mie onoarea linei invitaţiunf. Dacă nu mal sînt în guvern, nu cred că, calitatea mea de membru în comitetul executiv mi se poate ridica, de cît tot de partidul care mi-a conferit’o. La Domnia-Voastră dar, ca preşedinte al acestui comitet, mă adre-• sez, pentru a protesta şi a vă ruga să dispuneţi a fi şi eQ vestit, spre a putea sâ-ml îndeplinesc, aşa cum înţeleg, datoria ce am către partid. X. Flcvsi. In procesul Herzenberg, Curtea de a-pel din Iaşi a menţinut hotărirea tribunalului. Ministrul de finanţe, d. G. Can-tacuzino, e încă bolnav şi silit să mal stea în pat cîte-va zile. Amicii săi speră că după vr’o zece zile va putea e.şi din casă. Un deputat dueîndu-se Ia d. Pa-lade ca să-i ceară o favoare, ministrul îl a refuzat cererea, zicând că e contra regulamentului. Deputatul furios zicea: «Auzi, Pallade să te trateze cu regulament! Dacă e vorba d’a se ţine de regulament, avem alte persoane cari puteau ocupa ministerul domeniilor». De mult proiectata mişcare în magistratură se va face pe ziua de 15 Februarie. Pe cît ştim, aproape toate tribunalele şi parchetele din tară vor li remaniate. D. inginer Rîmniceanu a luat săptămîna trecuta în posesiune postul său de director al Eforiei Spitalelor Civile. Această numird e considerată de toată lumea ca cea mal bună achiziţie făcută de d. Gh. Gr. Cantacu-zino, cu alît mal vîrtos că administraţia acestui a.şezămînt va li acum complect reorganisată. Familia repausalulul Ioau P. Balanolu, neputînd mulţumi în parte societăţilor şi tuturor persoanelor, cari prin presenţa lor la înmormîntare şi prin adrese (ie condoleanţe s’au silit a mlngiia ini listarea ei nemărginită, aduce in public via el recunoştinţă şi mulţumeşte cordial, alit pentru dovezile de pietate către re-pausatul cit şi pentru compătimirea fală de întreaga familie. Un ziar local anunţă că prinţul Boris, însoţit de doctorul săli particular, d-nu Lud-wig, va pleca In curînd pentru a merge să lntllnească pe principesa Maria Luisa la Riviera, de unde se va întoarce cu dtnsa. Camera a adoptat In ultimaa sa şedinţă modificările legel asupra presei, deja anunţate, precum şi împrumutul interior municipal de 4,000,000. In schimb proiectul de reformă monetară nu s’a terminat. Azi s’a citit la biserica catolică, o scri-roare a Monseniorului Menini, episcop apostoli delegat, deplorlnd conversiunea prinţului Boris, şi Invitlnd pe credincioşi să Îndoiască rugăciunile pentru sfîntul Părinte. D. Naciovici a primit marele’cordon al Os-m aniel. Sofia, 5 Februarie, Generalul Goleniceff a plecai aseară la Belgrad, eu tren special. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA ^ Acest aparat este de o simplicitate exlrn-ordinară ţi j| ty serveţle pentru distilarea vinului, mustului de mere, de i>ere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate lîlISffi- «Jistiln tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiu, precum fi«n> şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. / v se ponto fabrica cea mal bună ţuica, shţoviţă şi orl-ce « spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi ^ Alambicurilor obişnuite, prin aceia ca produce safi IsiRf 'lin o singura data gradul cerut saă prin rectificare după voinţa, un spirt rectificat de o ea- _ ||. ■' litate mu buna. cu o economie mal ■•JlJ.1 riniţggîr.j mare de timp, de apa şi do con- MtfţJrVSfflml $ A se adresa d-lul 4»COKCFS i Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite A. (ÎARAMII ţări şi localităţi. CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. i> Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce scbiinb de monezi. Cursul pe ziua de 3 Februarie, 1896 Cu mp. Vind *",0 Rentă Amorfisabilă. . . 87 — as — 5»/o » Amortisabilă. . . 99 */« 100 •/« «"/o Obligat, de Stat (Cov. R.) . 101 102 — 5»/» » Municipale din 1883 96 96 V* 5°/o » » » 1890 96 7. 97 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 3;b 92 ”1» 0% « » Urbane . 100 V» 101 5 0/„ » » Urbano . 88 V* 88% 6»/o » » » Iaşi. 81 81 v> Acţiuni Banca Naţională. 1590 — 1600 » » Agricolă . 198 — 205 — » Dacia Romlnia nsig. 40(1 — 410 » S-iea Naţionala asig. 420 — 420 — Florini valoare Austriacă . 2 09 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Raenote Franceze . . . 100 v« 101 l/< » Italiene. . . . 90 93 ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CîfL, Fraukentlial si cu caractere din fonderia de litere Flinscli din Frank-fnrt AIM. 1101 VELESCU Masinî Âaricole Bucureşti, data acestui ziar BUCUREŞTI 35, Strada Smîrdan, 35 JOosn n i lor Agr leu Hori, ’Ml permit a atrage bine-voitoarea D-voastră atenţiune in vederea viitorului seson de treeriş asupra («ai'iiitiiriior de treerat disi fabrica W. TASKEIl & SONS fabrica pe care o represint efi şi care a introdus pentru maşinele din anul corent numeroase şi atîtde importante îmbunătăţiri in cit cutez a zice cu cea mal deplină convingere că (ie-care agricultor experimentat va găsi garniturii de treerat Tasker superioară orî-căreî alte garnituri de treerat adusă piuă acum In ţară. Voiu avea In curbul primele două garnituri aci şi’ml voia permite a invita pe Domnii agricultori attt prin a-cest ziar cît şi cele-l’alte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea ’ml permit a atrage în mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PLUGURI din fabrica (pilKdKLSIil medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşinalor şi uneltelor agricole cu care sunt asortat. Cu distinsă stimă, MIBI03I WBjKSCV MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI I3E MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE ALBERT & CS FRANKENTHAL Avantagiele maşiuelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că plnă acum un număr de 4(> maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează în diferite Tipogrefil din oraşele Romîniel. Se aeordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romlnia, JOS EI SCHWABX A «»: (Bucureşti). Etp- Deposit de tot felul de eernele Lito-Tipografice -m Primul Institut de Plasare pentru toată Romlnia autorisat de la 1882, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedlnd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loe cu preţuri moderate. AdclbaUIe Ilambui Str. Cîmpineanu, 43.— Aloea Carmen-Sylva KM'A/:. ' TINCTURA INSTANTANEE IV I C* li 1 T IIV A Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Căelle Freres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale. ao-ai PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI CT MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria> se recomandă pentru ASICiil SiĂHE ASUPRA AIEŢ.E.S pentru eas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea platei premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi lu agenţiile din ţară Dqioait generel fia farmacia OCHIUU UUt MTISKÎ Z.5JP, Cafea Victoriei, MAS, Vtacureşli. 25-10 TIF> O G R A F I A FONDATĂ IN ANUL 1895 rai* 3. — e în măsură să execute ori-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în ori-ce formăt, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulări, bilete de nunţi, botez, înmormântare, etc., etc. ii rn 15 TJ O TJ R E <0 STRADA CLEMENŢEÎ.-3. ----K>C=^=5 ' pentru toţi acel cari n’aă poflă de mîncare saă nu pot suferi ratucările. 55-21 Pisi'ilatrît Po}wîm*i lui (liaitruiiîcasiî a făcut ca ea să fie admisă do INSTITUTUL PASTEUR. Farmacia «Viul», 1, rue Bonrdalone, Paris. Se găseşte de vinzare la ţoale farmaciile bune -sag EDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA so află strada Clemenţei No. 3. Bucureştii. wwwidacoromaiiica .EQrnenţel, No. 3. V I iv S > E UT I V L este asoCiaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, S&f«j»ej>-«ia, Gatîti'itele Virala critica. Epulsare ner-voiiiu, Slăbidune resiillînd din bătrînefe, lungii ^ convalescenţe, înt’un cuvint toate stările âdimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia .0- VTAX, ruo de Bourbon, 14. In Bucureşti, la ă. I LI50 25.1MFIRBSBUU, şi la toţi Droghiştil şi Farmaciştii. 52—r» La Administraţia ziarului EPOCA se află de vinzare liîrtie maculatură cu cliilogramuj Bogat asortiment de arme «le vtnăloare de tot felu, de la 75 lei Ia 1000 lei bucata. Arme c«s «lună “ două de alico alta de glonţ,— lApres-Rillc fiu lucrate carabine de precise, „ItubinP* garan-tlnd tirul exactpină la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoare la animale mari. Pusei de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preciwie, do duel, etc. — Mare asortiment do REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de lu 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată coleeţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii de arme,—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Elev» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artiflţil pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte «Ie scrimă: săbii, florete, măscl, etc. 70-6 Atelier «le reparaţii '• Arii 1 Calea Victoriei No. 44 «ccimzşTi lingă farmacia Bnis Col (l’iiitîiu şi cel înnl Însemnat magazin diu ţară do ARME t o ar s u A Ni A IjEPTIC Eocoimtituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrinl, femei şi orl-ce persoane delicate. UU QUB A S«o de Carne Fosfat do Calce Compus din substanţe absolut indispensabile fonnă-rel şi desvoltftrol muşchilor şi sistemului nervos si osos VIai Dc§ile§ Cordial Regenerator COMPOZIŢIE (IIIAIAV COCA KOLA CACA O Fosiiit «le «‘alei 11 Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Desiles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftisie, C'onvales-eenţe (mal ales la femei In vremea critică avieţel). Slăbiciunea iniişeliiu-lară sad nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea pr«unatură; sperusa-(area; boaiele uiătluvtd Spiuărei; ]>iab«‘ta; afecţiunile stomacului şi a intcstiiielor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea Mtngelui ca : Po-dagra. ItcnmatiHiniil. Itachitis-11111I, A «'obiditele scrofnloase, ele. Gustul e plăcut ca al unul liebor de masă. Preţul flaconului : 5 lei Depozit Central: HUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. («0-1» R ATM® M SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patent CONGREAVE NKOĂinuun. îşi sTEseAntuiiii. ţi îi mal multor autorităţi «Sin ţară Acest oţel a fost încercat tn arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. Reprezentant! şi depozit general (100—50) I. I>IM OVILI A Oie Brăila, calea Regală, 61 Bucureşti, str. Doamnei, 21 COFETĂRIA D. M. BRÂGADIRU Bucureşti, Strada C'arol, 4 Recomandă marele săiî depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenoa pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de lloniuri indigene şi streine, incepind de la 1,50 pinii la 6 leî litru. Vinzare cu ridicata şi en drtail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional. AB>KVĂRAT.U MASTIi V WASA. I>E UHIO B0MB0NEUIE ŞI PATISERIE ÎN ÎTF.-CAUE ZI In tot timpul se găseşte de vinzare «jfiiiaţă artiilciaiă din noua fabrică de Bere