SERIA IL—ANUL ÎI, No. 73. ■~ia—— NUM ARULUI 0 BANI A HO* AMEXTELE încep la 1 şi 15 ale flc-cărellunî şi se plătese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi dreinătate prin mandate poştale Un an In ţarft 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » 'i'rel luni . . . 8 » » » 18 » Un număr In streinitale 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 DUMINECĂ 4 FEBRUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI ANOCTURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » > » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rundul Un număr vechiă 30 bani ADUinnSTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢE! - No. 3 CRIZA in PERMANENŢA CRIZA BOALĂ FĂRĂ LEAC Criza nu mal e un accident la guvernul actual; e o boală, ajunsă cronică. Se poate chiar susţine că nu mal e criză ceea-ce a devenit o stare de lucruri normală. In ceea-ce priveşte pe d. Eleva să poată zice că criza a existat în mod latent încă din ziua cînd s'a format ministerul. După trei luni d. Sturdza a luat o liotărire eroică, o decis să tao răul la rădăcină : s'a despărţit de un membru influent din partidul liberal care poate deveni un adversar periculos. Acest sacrificiu însă trebuia să dea în schimb liniştea şi armonia in guvern. Deşarta ilusiune! O criză a exclus pe d. Eleva şi iar la o criză dă loc înlocuirea lui. Această stare do lucruri are două cauze : incapacitatea şefului şi lipsa do desintcresare a partidului. Avînd să desemneze pe titularul ministerului de interne, d. Sturdza în loc de a stîrpi imediat răul, lasă rana să se deschiză şi să se întinză; el nu are curagiul să desemneze pe noul ministru de interne ; el lasă locul vacant, ţine toate apetiturile deşteptate prin interimatul său şi cînd toate as-piraţiunile s’au dat pe faţă el întruneşte pe toţi amatorii de portofoliu la un sfat care fireşte de-vine un adeverat balamuc şi tot el să miră de boclucul in care a intrat. Că e şeful incapabil aceasta nu mal face îndoială dar că e şi partidul păcătos iată un lucru pe care, spre a fi drepţi, trebue să-l concedem d-luî Sturdza, In anul întîiu al guvernului, în anul dar al ilusiunelor, nu ne a fost dat să înregistrăm un singur act de desinteresare din partea unul singur liberal. Membrii majorităţii nu mal sunt încălziţi de nici un ideal, nu mal au nici o ilusiune, nu mal sunt însufleţiţi de nici unul din nobilele senti-timente cari îndeamnă pe om a face jertfe pentru o causă care i e scumpă. Miniştrii singuri luptă spre a-şî apăra portofoliile pe cari Stoiceştil şi Paladil le au cucerit cu ameninţări sau cu lacrămi de înduioşare. Membrii majorităţii, ca Stolojenii, nu iau parte la des-bateri de cît pentru a crea greutăţi guvernului ingrat care se lipseşte de serviciile lor or tac ca Mărzeştil şi Dj u vâri şti j; fiind-că nu sunt resplătiţl. Nimeni nu scrie, nimeni nu vorbeşte gratis în partidul liberal. Ce să aştepţi de la un asemenea şef şi de la un asemenea partid ? Răul care se va lecui într'o parte va resufla într’altă parte, căci pacientul deşi tîn6r de trei luni e putred de boale. Buboiul-Stolojan se va sparge dar va renaşte într’altă parte sub forma buboiuluI-Djuvara. Iar bolnavul îşi pune toată nădejdea în reţetele băbeşti ale doctorului Sturdza, care-1 duce la moarte sigură cu toate acatistele ce le face sfîntu-lul Ion Brătianu. Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile âitutulor alegătorilor cu privire la înscrierea lor în listele electorale din Ilfov. Toţi domnii alegători cari ar avea să facă vre-o reclamaţiune, fie că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’aă fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiuni, în toate zilele, de la orele 5—7, în localul clubului conservator. Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor fi susţinute gratuit de avocaţii partidului. REMĂNIARE SAU COMPLECTARE Ministerul care s’a proclamat omogen prin eliminarea d-lui Fleva, străbate iarăşi o criză. Iată cum se înfăţişează noua situaţie : D. Sturwza vrea sâ-şî complecteze mij nisterul şi e lipsit de autoritatea suficientă pentru a impune fie soluţiunea sa, fie persoana care va lua ministerul de interne. Partidul vrea o remaniere mal generală, avînd sentimentul că cu cît se va primeni mai complect guvernul lucrurile vor merge mai puţin rău, iar ambiţioşii ştiă că cu cît lucrurile se vor schimba mai adînc, el vor avea mal mult de câştigat. De trei zile guvernul şi partidul se află în neputinţă de a alege una sau alta din aceste soluţiunî. Situaţia devine îngrijitoare pentru guvern. Criza permanentă dovedeşte o stare bolnăvicioasă, iar nemulţumirea generală din partid, care voeşte o cît mal întinsă primenealâ. desveleşte o neîncredere în chiar direcţiunea partidului lucru pe care îl pricepe d. Sturdza, şi d’aceea vrea să dea crizei proporţiile modeste a unei simple complectârl a cabinetului. Să pare că e ultimul simptom de nemulţumire care întinzîndu-se la direcţia întreagă a partidului cruţă încă pe d. Sturdza. Să poate prevedea că d’aci înainte însuşi excluderea şefului partidului va fi pusă pe tapet. PE SPRINGEANA Voinţa Naţională de erî seară ia peste picior pe fostul ministru de interne N. Fleva In privinţa modulul său părintesc de a distribui justiţia administrativă la Spinenl, pu-ntnd pe locuitorii mulţumiţi In dreapta pe cel nemulţumiţi în stingă şi apoi disolvînd Comisiunea interimară după ce a numărat glasurile. IfOrganul colectivist sfirşeşte spunîndu-ne cum că după o luptă crîncenă, toţi membrii comisiunel interimare disolvate de fostul ministru au fost realeşl In contra celor puşi în capul Comunei de către d-nu N. Fleva. Despre aşa ceva nici că ne puteam îndoi. Dacă ministrul a fost nevoit acum o lună să meargă în persoană la Spinenl, să asculte singur plingerile locuitorilor, aceasta a făcut’o negreşit pentru că acolo nu putea pune temeiiî pe dreptatea prefectului şi a sub-prefectulul. Acolo este demersul lui Take Protopo-pescu, el tae, el splnzură, el porunceşte prefectului şi dacă a decis el ca primar la Spinenl să fie Stan iar nu Neacşu, negreşit că Stan urma să iasă din urnă, iar d-nu Fleva trebuia să iasă de minciună cu dreptatea sa părintească. Face rău însă Voinţa de nu ’şl dă cu desăvlrşire poalele peste cap — figură de balet care de altminterea se potriveşte grozav cu moravurile colectiviste şi nu mărturiseşte categoric că ori cît s’ar suci, s’ar lnvlrti alegătorii, orl-clt de drepte ar fi nemulţumirile lor, toate sunt de geaba căci fără brevetul lui Taclie Protopopescu nu pupă nimeni Primăria în judeţul Olt. Ziarul colectivist vorbeşte In treacăt despre o luptă crîncenă la Spinenl Intre alegători. Aşa este lupta a fost crîncenă, candidaţii administraţiei n’au reuşit în contra listei adverse de cît cu vre-o 20 de voturi din 250 alegători. Apoi pentru ca într’o neînsemnată comună rurală, unde administraţia e stîr-pită, un consiliu comunal să nu Întrunească de cît o majoritate meschină şi opoziţia să fie aşa puternică, aceasta dovedeşte pînă la evidenţă că locul aleşilor Iul Pake Protopopescu nu este în capul comunei! Patru direcţiuni.—Rolul d-lul Aure* liau.—AspiraţlunUe d-lui Gogu Ca ii tăcu zi no.—1>. S t ol oj an. — Nedumerirea d-luî Sturd/.u. Patru direcţiuni Svîrcolirile în sferele dirigente ale partidului libeeal n’au decis a ne adresa la cîte un amic a diferitelor persrnalităţî cari joacă un rol în această Jcriză spre a ne putea da seamă de rolul exact al diferiţilor factori guvernamentali. Sunt patru persoane şi anume dd. Sturdza, Aurelian, Gogu Cantacuzino şi Stolojan cari reprezintă fie-care un punct de vedere deosebit în criza nouă în car ea intrai guvernul. Am cerut dar lămuriri la cîte-o persoană politică din aceste patru grupuri şi iată lămuririle ce putem căpăta. ltolul d-lui Aurelian D. Aurelian refuză d’a intra în minister. D-sa susţine că ca preşedinte al Camerei, el poate fi chemat a da o părere acupra situaţiuneî generale, însă nu este rolul său de a umplea locurile vacante şi de a pune petice ministerului. Această atitudine a d-lui Aurelian dovedeşte că d-sa simte că d. Sturdza devine din ce în ce mai imposibil şi că poate fi chemat, în caz de criză, să formeze noul cabinet. D’aceea preşedintele Camerei să rezervă. D. Aurelian însă să teme tot odată că a-ceastă atitudine deşteptînd gelozii în unele sfere guvernamentale să nu-şi expue situaţia preponderentă ce-i o dă preşedenţia Camerei şi caută să capete garanţii. De aceia preşedintele Camerii, cu toate că refuză d’a intra în cabinet, să interesează de a-proape de remanierea ministerială şi ar voi să furişeze un amic în guvern care la vreme de nevoe să-i vie în ajutor. Aspiraţiuniie d-luî dogu Gaiita-cuziuo D. Gogu Cantacuzino, care-şi pregăteşte situaţia de viitor şef, vroeşte să capete din această criză, ministerul de interne şi să introducă în cabinet pe d. 'lache Protopopescu ca ministru de finanţe. Avînd deja pe d. Palade la ordinile sale, d. Gogu Cantacuzino ar dispune de trei departamente politice, faţă cu şase, dd. Poni şi Budişteanu ne făcînd politică militantă. D. Stolojanu e pe cale de a triumfa. D-sa e aproape sigur să capete un portofoliu. Dar ambiţiunea d-sale e mai mare. Ar fi vroit preşedenţia Camer ii dar aceasta nu să poate din cauza îndărătniciei d-lui Aurelian. In schimb însă cere două portofolii : unul pentru d-sa şi altul pentru un tînăr care nu e desemnat. D. Stolojan, care curteneşte pe tineri, care pretinde a juca, cu mai multă dibăcie, rolul d-nului Fleva şi de a incarna o nouă direcţiune, cerînd un minister pentru un tînăr pe care nu-l precisează a atras mulţime de elemente cari toate aşteaptă ceva de la d-sa. Este însă cert că tînârul pentru care ar vrea un portofoliu nu e d. V. Lascar care s’a infeodat cu totul Ocultei şi e probabil că ar fi d. Porumbarii. E mai mult de cît sigur că nu se vor da două portofolii d-lui Stolojan, care la urma urmelor se va mulţumi cu unul singur. Dar în cazul acesta, criza în toc de a fi închisă va fi numai un început care îşi va avea urmările după puţină vreme. Nedumerirea d-luî Stmrdza Precum se vede, fie-care şef de grup ştie ce tren. Singurul care e cu totul nedumerit e d. Dim. Sturdza. D-sa ar vrea să dea crizei proporţii cît mai mici şi ar dori să urmăriască numai un titular la interne fără a face o remaniare. Insă între a voi şi a putea e o deosebire şi deja mai mulţi membri marcanţi din partid îi spun că nu mai e ca sub Ion Brătianu pentru care colaboratorii ce-i aducea sau îi alunga, erau nişte simpli figuranţi. Totuşi şeful cabinetului să mîngîe cu încredinţarea ce îi se dă că ce va face va fi bine făcut. Amicii săi spun că în convorbirea din urmă de la d. Stoicescu îi s’a dat mînă liberă ca să complecteze ori să remanieze ministerul cum va voi. Insă aceasta e o satisfacţie aparentă şi însuşi d. Sturdza ştie că se va face vrăşmaş din fie care ce vor vedea aspiraţiu-nile lor contrariate. X. X. RUBRICA MEA INSTRUCŢIA-! SECRETĂ Subiect de comedie bufa într'uu act. Scena se petrece la ora 12 noaptea. Iudele instructor, — un Vaxiliu oare-care, s’a întors de cite-va minute de la bal mascat unde Ja tras un chef număra unu la cabine.: particular şi acum moţăe zaharisit }n caninetul în care ’i exercitează onorabila sa meserie. execute cîte-va sforăituri în fa minor, uşa se deschide cu violenţă şi celebrul gazetar romîn Zaharia Spanacopol de la Voinţa Naţională intră ca o vijelie, se repede la vigilentul magistrat şi ’l smuceşte ca un turbat: — Hei, Dom’le, scoală! Ne trebue materie pentru jurnalul de rnîine şi d-ta tragi la aghioase ! — Aoleo, m’am dus pe copcă ! Cum nu-î materie? dar Pol Ciuculescu, Delavrancea, Scuîpiewsky şi cei-lalţi stecedumî, ce păzesc acolo ? — Aşa-î;. da ce să le fad şi lor săracii. Crezi d-ta că gazetoiu-ăla cît o pomană ţigănească se umple cu una cu două? — Rezon. Ce-î de făcut atunci? A, stal, am o idee. Pleacă la redacţie şi spune-le băeţilor că le trimet eu acum manuscris, să se sature. Domnu Jude instructor scrie repede un mandat de depunere, chiamă vr’o doi gardişti, le şopteşte ceva la ureche şi apoi îşi continuă sforăiturile întrerupte, cu sănătatea omului care ’şi-a împlinit o datorie sfîntă. * * * Peste cîte-va minute e din nou deşteptat. De astă dată înaintea sa stă un nenorocit de contribuabil numai în halat şi în papuci, tremurînd între doui gardişti cu spăngile scoase şi uitîndu-se zăpăcit împrejurul său ca să poată să ’şl dea cont de situaţia bizară în care se află : Mă rog d-le, de ce m’au tîrît oamenii ăştia din pat la miezul nopţii? Te rogspu-nele să’mî dea drumul, să mă întorc acasă, că mi s’a speriat nevasta şl copiii... — Destul. Eşti în faţa judecătorului de instrucţie, şi după ce îndrăznesc! să te prezinţi într’o toaletă care aduce o gravă atingere prestigiului Justiţiei, mal faci şi gălăgie ? Voiii ţine socoteală de atitudinea d-tale sandaloasă ! Să vie un grefier. Aşa înregistrează, te rog, punct cu punct depoziţiile ce va face acest inculpat. — Vai de mine, d-le judecător, dar spu-neţi’ml şi mie ce-am comis,-—de, poate fără să ştiu,—multe face omu ’n somn la un ceas rău... — Eşti inculpat în afacerea... adică... vreau să zic... Nu, nu ’ţî voiu da nici o explicaţie d-le. Asupra dumneatale planează bănuell teribile; eşti un bandit, un şcelerat, un violator de morminte, un hoţ de cal, un.... Şi dacă nu eşti, atît mal răii pentru dumneata! Sîntem însă pozitiv informaţi că, acum 5 ani, al fi fost văzut citind foiletonul unei gazete conservatoare ; ba încă, unii pretind că al fi participat şi la o întrunire a reacţionarilor ae la Orfeu. Prin urmare, *in om cu precedente aşa de detestabile e capabil de ori-ce infamie!... — D-le judecător, vă înşelaţi, ce-î drept cu ’s cu conservatorii, dar... — Nici un cuvînt mal mult ; această cinică profesie de credinţă, agravează poziţia d-tale şi mal mult; voiu cere d-luî Stătescu înfiinţarea pedepsei cu moarte ! Acum răspunde scurt la întrebările mele. Domnule grefier, ia act. — Eşti însurat, ce zestre aî luat şi ce semne mal particulare are consoarta dumneatale ? __ j — La ce vîrstă al simţit deşteptîndu-se ’n d-ta instinctele criminale, cînd aî comis primul asasinat şi cîte falşurl în acte publice aî la activul d-tale ? __ — Bun. Păstrezi din sistem o tăcere culpabilă. Iţi voi mal face doar cîte-va întrebări mărunte fiind-că vinovăţia ’I complect dovedită: Suferi de vre-o maladie secretă ? Ce număr au şoşonii pe cari-î porţi ? Cîte pahare de vin bel la masă ? Şi, în sfirşit, cînd aveai intenţia să plănueştî şi-un atentat cu dinamită ca să încoronezi şirul nenumăratelor d-tale fără de legi? __ ! j Pretinsul inculpat, leşină. * * * In timpul acesta, grefierul, cu o iuţialu febrilă, a umplut cinci coaie de hîrtie scrise pe amîndouă părţile şi le-a prezintat şefului său care după ce le răsfoieşte cu o vădită satisfacţie, îl bate pe umăr şi ’l zice: — Minunat, bravo, aî o imaginaţie de poet, d-le grefier.—B.ine ti chit, curat ca ’n Dramele Parisului ! Trimiti-le astea repede la Voinţa Naţională, să apară în numărul de mîine... Insă. bagă bine de seamă, să nu spui la nimeni ce s’a petrecut aici; in-struc-ţi-a e sc-cre- tă, d-lor ! Demagog. RAIMUND-THEATER „UJRLANI DE CARMEN SYLVA Sîmbătă 8 Februarie, st. n. s’a repre-sentat pentru prima oară la Raimund-Theater, în Viena, Urlanda, de Carmen Sylva. Urlanda e ultima producţiune a Su-veranel-poete pe acest tărîm. Directorul theatrulul şi d-na Agatha Bărsescu, interpretoarea rolului principal aQ intervenit pe lîngă M. S. Regina ca să asiste la prima represintaţie a operei sale ; Carmen Sylva însă a însărcinat pe d. Emil Gbica, ministrul nostru la Viena, să o represmte la a-ceastă sărbătoare. Urlanda a atras, în seara represin-taţiel, un public numeros şi de elită; literaţi, artişti, poeţi, ziarişti, s’au grăbit să aplaude lucrarea reginel-poete ale cărei merite aft fost atît de apreciate pe arena literaturel. Representaţia a avut un mare succes şi criticii ziarelor vieneze laudă talentul Augustei autoare, rostindu-se în termeni foarte elogioşi asupra Urlandei care dacă ar fi compusă ca operă ar fi chemată la un mare succes. Ce este Urlanda ? Urlanda este o dramă într’un act; ea e scrisă într’un stil elegant şi are o acţiune vie. Acţiunea se desfăşoară în timpurile prehistorice ale Germaniei, pe malul măre! Nordului. Subiectul poate fi rezumat ast-fel: Urlanda e fiica unei familii nobile şi mina el e făgăduită aceluia din ostaşi care va eşi învingător in răsbol. Urlanda nă-dăjdueşte ca învingătorul să fie Abro-gast, pe care-1 iubeşte şi pentru care face zi şi noapte rugăciuni cerului. Năvile de răsbol debarcă, dar în loc ca Abrogast să fie învingătorul, el e învinsul şi soarta sileşte pe Urlanda să ia în căsătorie pe Wodmor. Abrogast, care se resculase contra ducelui, e osîndit la moarte. Wodmor, un vechili prietin al lui Abrogast devine vrăjmaşul lui neîmpăcat şi ca să-şî răsbune şi mal mult în cont ra lui, desemnează pe Urlanda să execute sentinţa de moarte a Iul Abrogast. Urlanda nu voeşte să servească de unelta de răsbunare lui Wodmor, dar acesta o ameninţă cu sclavia în cas de opunere. Abrogast însă roagă pe Urlanda să execute dinsa sentinţa, socotind ca o a-devărată fericire pentru dînsul să moară de mâna iubitei lui. Urlanda, în cele din urmă, cedează şi străpunge pieptul nefericitului el iubit cu un pumnal, dar jură, în acelaşi timp că-şl va răsbuna în potriva aceluia care a silit-o să să-vîrşească o asemenea cruzime. Cînd Wodmor se aplecă spre dinsa ca să-I dea îmbrăţişarea de mire şi s’o ia în căsătorie Uranda îl împlîntă în i-nimă sabia cu care strepunsese pieptul lui Abrogast. Wodmor moare; ostaşii voesc să-o ucidă, dar bătrânii se opun şi hotărăsc ca Urlanda să fie pedepsită în alt chip: ea e făcută preoteasă şi e silită să slujească la altarul la care au murit prin mîna el cel doi eroi al lor. Aceasta este tema dramei reginel-poete. Interpretarea a fost ireproşabilă. D-na Agatha Bîrsescu a ţinut rolul Urlandei cu un deosebit talent. La această reprezentaţie au asistat toţi membrii coloniei romîne precum şi al societăţel academice «Romînia Jună» cari afl ţinut să dea, cu acest prilej, o dovadă de adînca iubire şl admiraţiunea profundă ce o aă pentru augusta noastră regină-poetă. Colonia romînă a dat d-nel Bîrsescu o frumoasă coroană cu inscripţiunea «Colonia romînă», iar societatea academică «Romînia» a dat d-nel Bîrsescu o frumoasă cunună de lauri cu inscripţia «Urlanda», societatea academică «Romî-nia-jună». Succesul obţinut de Urlanda pe scena teatrului din Viena e cu atît mal mare cu cit se cunoaşte pretenţiunea publicului vienez şi a criticilor in deosebi pentru lucrările dramatice. M. S. Regina a adresat d-nel Agatha Bîrsescu o scrisoare autografă mulţu-mindu-I pentru interpretarea dată Urlandei, interpretare căreia se datoreste în parte succesul doblndit de drama Urlanda pe scena teatrului Raimond. Stal. „EPOCA” LA IAŞI (Corespondentă specială) Iaşi, 1 Febrila re Cnrsul mriiirnliii primar.— Ciroiixa fiiiicţloisiirilni'.—i’nliiiă iiiatrime tica.—Moarte» lui' Siiviuescii Diata Păcurari Cazul uirilircliii primar Pe la Începutul hine! trecute, un ordin al direcţiunel generale a serviciului sanitar, suspendase, pe timp de o lună, pe d. doctor Aristide Periile, din funcţiunea de medic primar al judeţului Iaşi. Direcţia, care-şl motivase măsura pe faptul că medicul primar nu trimesese ser an-tidifteric in comuna Bivolari, a revenit a-supra pedepsol aplicate d-lul Peride în nişte condiţiuni cari merită a ii relevate. Clini a primit ordinul de suspendare, ine-dicul^primar, care nu se simţea Intru nimic vinovat, plecă la Bucureşti şi rugă pe doctorul Felix sii-1 trimeaţă în judecata consiliului sanitar superior. La judecată, d. Peride arătă că suspendarea s'a făcut în contra spiritului lege! sanitare şi mal dovedi că a înştiinţat direcţia de lipsa serului, dar că aceasta n’a dat nici un res-nuns. Doctorul Felix, care ceruse suspendarea medicului primar pe timp de 6 luni, rămase perplex, îu faţa argumentelor serioase ale subalternului de la Iaşi. O discuţie vie se încinse între membri! consiliului. — Ai călcat legea, domnule director, zise doctorul Kalinderu—şi, ceea ce mă miră şi mal mult, e că ai suspendat un doctor care stă de 20 ani la slujba sa, fără ca In a-cest timp să fi avut vre-o observaţie. — h am lăsat la postul său, replică doctorul Felix, fUnd-că d. Peride era sprijinit de conservatori. Scandalizat de 1 acest respuns, doctorul Buicliu făcu aspre mustrări directorului politic al serv. sanitar şi isprăvi cu vorbele: — Mă mir că mai stai în capul acestui serviciu. *** De prisos a vorbi despre votul luat de consiliu, faţă cu această înscenare colectivistă. D-l Peride s’a reîntors la postul său şi continuă a fi un bun medic şi... membru al clubului conservator. Groaza funcţionarilor Măturoiul colectivist şi-a început opera-ţiunele la primărie. Concialabule a îi loc a-tit la club cit şi in cabinetul primarului, a-supra înlocuirilor de făcut. Groaza cea mal cumplită domneşte printre funcţionari. Furia colectivistă şi numărul mare de postulanţî, SI fac să se gîn-dească cu frică la ziua de mîuil. Procesele verbale de destituiri vor fi gala astăzi. ErI s’a cerut demisiunea şefului contenciosului, d. avocat C. A. Negri, care a fost înlocuit cu avocatul G. N. Savineseu. Vor mal fi sacrificaţi: d-nil N. Cari an ău, şeful eclerajului. Greeeanu şi Răducănescu, comisari comunali şi Filipescu din serviciul stărel civile. Puţins! matematică Se înţelege, prăipastiile astea se petrec cu ştiinţa şi sub patronagiul d-lul N. Gane, primar şi om de litere. D-nu Gane semnează toate decretele de destituiri, d-sa este autorul principal al tuturor acestor mici dar foarte meschine răzbunări, cari fac din funcţionar un instrument servil al guvernului şi cari nenorocesc a-ttţia oameni nevinovaţi. De aceea, cred interesant a arăta ce venituri lunare are a-cest părinte distins al urbei Iaşi, care mî-nueşte cu atîta dexteritate măturoiul colectivist. LI. N. Gane, încasează lunar aceste sumi: 750 lei, ca senator 1200 » » primar 1500 » » administrator al «Naţionalei». 2000 » » girant al averel Alcaz. Nu număr nici jetoanele de prezenţa de la consiliul de administraţie al creditului urban din Iaşi, nici diferite alte avan-tage. După cum se vede, totalul e de cinci mi! patru sute cincl-zect Iei pe lună, a-proape 70,000 lei pe an numai lefi. Acesta e lefegiul care are funebrul curaj de a az-vtrB pe atîţl funcţionari cari se susţin cu 150 sau 200 lei pe lună. Judiciare Iutlia secţiune a Curţei de apel a relevat azi procesul dintre ministerul de interne şi A. Lochmann cu farmecistul Carol Herzen-berg pentru seefesirarea farmaciei la Hy-gien. Curtea este prezidată de d. Z. Burada, asistat de dd. B. Cantaeuzino, i\. Volenli, G. Dimachi şi AI. Hinna. Ministerul de interne este represintat prin dd. Antonescu, avocat din capitală şi Atli. Ath. Gbeorgliiu, avocat al Statului. Pentru farmacistul Herzenberg pledează dd. V. L. Sculi şi G. C. Cristofor, iar d. Lochmann este asistat de dd. P. Zamfirescu şi V. Dimitriu. \ * * Secţiunea I a tribunalului judecă azi procesul Iul Capeleaini, acuzat de delapidări făcute în calitate do casier al vămei Iaşi. * * * Moartea Iui Savineseu Avocatul N. G. Savineseu, numit ieri şef al contenciosului primăriei, a încetat din viaţă ieri seară, in urma unei îndelungate snferinţî. La clubul liberal s’a arborat drapelul negru. Săvinesen era un stimat membru al baroului şi noi regretăm sincer decesul sau. * * * Pentru postul de şef al contenciosului, devenit ast-fel vacant, candidează dd. Anton Canibali şi Z. Ghiulea, avocat. Piaţu Păcurari In ultima şedinţă a sfatului obştesc s’a liotărit, în principiu, cumpărarea unul loc viran, proprietate a d-nel Maria Xenopolo, dentru un maidan In suburbia Păcurari. Suntem cel d’înllifi a aproba votul consiliului, căci prin el s’a satisfăcut o justă doleranţă a populaţiunel din valea oraşului. Dar alragem din vreme luarea aminte a consilierilor asupra faptului că locul ales de administraţia comunala este 1n flagrantă contra-zicere cu menirea sa. Iu adevăr, consiliul trecut a refuzat a intra in trataţiune cu proprietara pieţei, atit pentru preţul exorbitant cerut de d na Xenopol, cit şi pentru faptul că locul este absolut accidental. De aceia noi sfătuim pe consilieri să facă o descindere la faţa locului, spre a nu vota cu ochii închişi, proectul administraţiei. ÎI.TIMA ORĂ Att fost înleeuiţl la primărie d-nil. Coroid, comisar comunal, prin Cucu. agent electoral liberal; Mdacănescn. comisar comunal, prin M. Li-teann, stud. în drept; 0Gt. Filipescu de la starea civila prin Vasiliu frate al primului redactor de la EvenitnetUul; N. Cananaa. şeful eelaajuluT, prin căpitan lo-nesca rudă a d-lul’Vizanti. In locul d-lul Vasiliu. la serviciul tecnic, a fost numit Virgiliu Holban, reporter la Evenimentul. Stau «a». ŞTIRI MĂRUNTE Zilele trecute s’a săvârşit în Bucureşti cununia religioasă a tînerulut publicist şi student îu drept: Vespasian I. Pella cu d-soara Cornelia Roşea una din cele mal distinse studente în fisolofie ale Universităţii noastre. * * * Luni 29 Ianuarie a avut loc la Răm-nieu-Sărat un concert dat de profesorii gymnaziului local în folosul bib-blioteceî Graţie, biue-voitorulul concurs dat de d-nele Dătculescu, Oroveanu, Ior-gulescu, Ciornei, cari au executat cu multă măestrie bucăţi din piano. Concertul a reuşit admirabil. La sflrşit talentatul elev al conservatorului de declamaţie Mircea Pella a declamat mal multe anecdote. Resultatele părţei materiale aii întrecut ori-ce aşteptări. * * * Marţi, 30 Ianuarie, studenţi şcoalei superioare de ştiinţe de stat, fiind convocaţi îu localul societăţii din calea Victoriei (Casa Mereusch) au ales o comi-siune compusă din d-nii G. Vasiliu, G. Z. Comârniceanu, I. Cucu. I. R. Enescu G. Teodoru şi AI. Milicescu, cu însărcinarea de a redacta, cît ma’i.curînd posibil, un memoriu relativ la recunoaşterea şcoalei. Memoriul mai înainte de a se tipăr-se va presenta d-lui C. G. loan, direci torul şcoalei cu rugăminte de a convoca Corpul Profesoral spre a. decide asupra celor conţinute şi a’I ajuta în justa lor cerere. * * *- Căpitanul C. Văcărescu din arma cavaleriei, a fost trecut în poziţie de reformă pentru infirmităţi incurabile. * * * Joi, 1 Februarie, la orele 12 din zi, Exc. Sa II. Kiazim-Bcy, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar at M. S. I. Sul lanului, a fost primit împreună cu personalul Legaţiuneî Imperiale, la Palatul din Capitală, în audienţă oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa. II. Kiazim-FJey a avut onoare a remite M. S. Regelui, In presenta D-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredita in calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Imperiale pe lângă M. S. Regele şi acele de rechimare ale Exe. Sale Moustapha Recliid-Bei. După terminarea audienţei oticiale.il. ministru plenipotenţiar a presentat M. S. Regelui personalul Leg: Ai unei. Exc. Sa. H. Kiaziiu.-Bey a fost primit apoi împreună cu personagiul Legaţiuneî, de M. S. Regina şi de A A. L. L.R R. Principele şi Principesa României, şi la urmă a fost re-coudus la ospelul săli: cu ceremonialul ce a presidat la sosire-I. sa civilă şi militară, miniştrii, biuroul Camerei si aproape toţi deputaţii majorităţii, funcţionarii înalţi şi un public numeros. La intrarea trenului iu gară, mulţimea a scos urale prelungite. Generalul Golenicew dlndu-se jos din tren a înaintat către prinţul Ferdinand l'a salutat şi s’a întreţinut cu dlnsul cîte-va secunde.—Generalul a prezintă!, apoi prinţului pe d. Tscharikow si pe persoanele cari il insoţiaO. Prinţul a condus pe generalul Golenicew la palat într’o trăsură deschisă, escortală de geandărmărie şi de garda princiară.—Generalul va locui ia palat in timpul serbărilor. Cortegiul a fost aclamat cu entusiasin. Piuă acum au sosii 4000 de streini. Noul agent rusesc, d. Tscharikow, s’a dus după sosirea sa, la consiliul de miniştrii, unde a remis scrisorile sale de creanţă d-lul Stoilow. 1). Stoilow a făcut apoi o vizită celor Talţl agenţi. La trei ore după amiazl, ministrul rusesc a fost primit In audienţă solemnă de prinţul Ferdinand. Seara s’a dai la palat un prînz în onoarea misiune! ruseşti la care a asistat misiunea otomană şi consulii generali al Fraudei şi Serbiei. După prînzuJ, a fost un concert la şcoala militară la care au asistat membrii corpului diplomatic şi soţiile lor. După o ceremonie religioasă la agenţia Rusiei, s’a înălţat drapelul rusesc în mijlocul nclamaţiunilor entusiaste ale mulţime!. Camera a votai un cadou naţional de 500.000 franci prinţului Boris. Această sumă va rămine depusă la Banca Naţională piuă la majoratul prinţului. €r WJMM SITUAŢIA IN BULGARIA Beciinoaştcrea prineipcliu Ferii i-mind.— Convertirea prlncipc-I ru Bloris. Paris, 2 Februarie. Lebats, zice că. reluarea relaţiunilor diplomatice dintre Rusia şi Bulgaria, atră-gind după sine recunoaşterea prinţului Fer-dinand, este do vada influenţii preponderante a Rusiei în Orient. Temps zice că recunoaşterea prinţului Ferdinand va în timpi mi încă multe condi-ţiunt de resotvat, dar principalul este de a se orienta în acest scop. Cu cit sarcina este mal grea, cu atit misiunea încredinţată talentelor d-lui Tscharykow, este mare. Constanţi nopol, 1 Februarie. Baronul de Calice, a notificat cel diutîifl consLmţimîntul guvernului austro-ungar la recunoaşterea prinţului Ferdinand. Roma, 1 Februarie. Agenţia Ştefani anunţă că guvernul italian, primind de la poartă notificarea guvernului otoman că Sultanul vrea să confirme aleg erea prinţului Ferdinand, a răspuns că încă de la alegerea prinţului, Italia a considerat ca valubiia manifestarea voinţei poporului bulgar, căreia s’a asigurat pe viitor consimţim!ntul puterilor, spre marea mulţumire a guvernului italian. Solia, 1 Februarie. Generalul Golenicew a sosit la 11 ore şi un sfert, cu un tren special venind din Za-ribrod unde a fost salutat de ministrul comunic aţiunilor şi de locotenentul-colonel Mark ow, aghiotant al prinţului. La gară eraţi: prinţul Înconjurat de casa Dreptate, strigă Eleva, vreaii Dreptate! Oculta însă-ar vrea să-I dea pe spate ! Iar Kir Năstase în zadar suspină Din burta care plină e şi azi de naftalină. Spre Ministerul care nu mal vine ’Şl nalţă el privirile senine. Iar Sturza ca un şarpe prins Iii cuşcă Se sbatc ’nveninat gemînd şi muşcă. Insă veninul lui numai pe el 11 otrăveşte. Fi’ncă Costică liniştit pe păr merett se sclivişeste. Pe ciml Palladi vrînd şi el ca să probeze Că e om distins, s’a apucat un bal să patroneze. Al negustorilor şi-a reuşit îmi pare, Căci dintre toate burta lui era mal mare ! II. ES^ORMAtŞ'II Ediţia de dimineaţă a peteet». — cuprinxinel fetit te ştirile sosite pînă etapă tssie-xal rtopţeif — se găseste ele vssexare9 in toate xilele, la H ore9 Set luate chioşcurile. Din nebăgare de seamă s’a sire-curat în numărul nostru de azi informaţia, că d. Dim. Sturdza şi unii membri ai corpului diplomatic ar fi avut o lungă conferinţă alal-tă-seară cu d. Ponton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, asupra <-venimentor din Bulgaria. In realitate alaltă-seară s’a dai numai un prînz diplomatic la le-gaţiunea rusească. Deci toate combinaţiile ce s’au făcut împrejurul a-cestui prînz sunt absolut fantastice. Corespondentul nostru din Iaşi ne asigură, că am fost induşi în e-roare anunţînd demisiunea colectivă a profesorilor de la liceul-inodeldîn Iaşi. Mîine se fac alegerile comunale în Galaţi. In luptă sunt liberalii disidenţi cu colectiviştii. AFACEREA TIRKOVEAWl! Istoria testamentului.— Impiioiirca a «Ioni fraţi.- I’mlc-i t«Mlaiii(>iitul. îîâij trocului ti-Iiai Al. Tiruoveamt.— mult timp în duşmănie mare. Alexandru s’a Înţeles cu Ana Levundowski, amanta bolnavului Grigore, ca să meargă la Paris şi să facă tot posibilul ea averea de aproape o jumătate milion de lei să fie lăsată prin testament fiicei nelegitime a textalorulul, iar usufruetul să fie asigurat d-nel Levan-dowski cit va trăi. Se mai asigură că o înţelegere ar fi intervenit între amanta şi fratele vitreg al bolnavului, după care usu-fructul averel să se împartă intre el. împăcarea fraţilor vitregi Demersul il-Iuî Al. Tlrnoveanu a reuşit pe deplin. Testamentul s’a făcut ast felcum conceput el planul împreună cu Ana Le-wandowski. Cel-lalţl fraţi Gheorghe şi Virgil, supăraţi, s’att plîns la toată lumea din Craiova. Intr’o z: vechii duşmani, fraţii vitregi Gheorghe şi Alexandru se tntllnescin Craiova. (iheorgbe acostînd pe Alexandru i-a spus. — Bine, măi, prostule ; al încurcat lucrurile aşa de răii. că acum nu vom avea nici unul nimic, iar tu vel fi tras pe sfoară de Ana Levandowski. Dacă bisai lucrurile baltă, fie-carer' din noi am fi moştenit în părţi egale întreaga avere. Şi In ai fi moştenit, cu toate că eşti frate vitreg, căci legile noastre nu exclud pe fratele vitreg de la moştenire. Amlc-î lestnMicului ? Alexandru, care nu ştia de această dispoziţie a legel, a văzut abia în urmă că s’a piellit răii de tot. Ce era să facă ? După mal multe consfătuiri se presupune că s’ar li hotărit distrugerea cu ori-ce preţ a testamentului. Grigore, bolnav cum era, a fost adus din Paris la Vienu, unde după ctt-va timp muri în ziua de 2 Februarie stil noii. Fraţii se se dnc ]a înmormîntare, iar Ana Levandowski nebănuind că complicele săfl de o-dinioară, Alexandru, s’a împăcat cu Glieor-ghe, i-ar li încredinţat testamentul, care a-pol ar fi dispărut în modul cum am arătat ieri. Afacerea e pendinte acum înaintea parchetului din Budapesta, dai- e foarte probaţii că Alexandru va fi pus în libertate, de oare-ce nu există absolut nici o probă materială in potriva lui. IFîji trecutul «î-liil Ttrnoveann In legătură cu această afacere, lumea, reeditează acum o afacere unică în'feiul el, al cărui erou a fost acum dom ani d. Al. Tîrnoveanu. In Craiova d. Al. Tlrnoveanu e 'cunoscut ca avînd o fire foarte bănuitoare şi prea iute. Ast-fel Intr’un moment de gelosie el muşcă urechia stingă a tinerel şi frumoasei sale solii. Afacerea vine înaintea tribunalului, dar soţii s’au împăcat după ce Alexandru cum se spune a dat o poliţă de 30.000 lei soţiei sale. După cîte-va zile, prima grije a soţului se zice că a fost să distrugă poliţa apoi s’a despărţit de soţia sa. SITUAŢIA IN TURCIA (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 1 Februare Insurgenţii din Zeitun au mulţumii Sultanului pentru concesiunile sale şi puterilor pentru intervenţiunea consulară. ----~-rnuorXS)«( Ştiri diverse Amănuntele pe cari le-am dat ieri după gazetele din Budapesta despre arestarea d-lul Al. Tlrnoveanu se confirmă pe deplin, întreaga afacere in care sunt implicaţi fraţii Tîrnovenl este însă mult mai interesantă. decum a fost prezintată de gazetele ungureşti. Istoria testamentului Grigore Tirnoveanu se află de mult timp bolnav, internat la institutul de sănătate Guyot din Paris. Fraţii săi Gheorghe şi Virgil fuseseră prevestiţi de mersul boalel, precum şi de moartea apropiată a lui Grigore. Atunci d. Gheorghe Tlrnoveanu se notăreşte să plece la Paris pentru a determina pe bolnavul Săli frate să facă testament In favoarea Iul. Auzind despre asta, d. Alexandru Tîrno-veunu, fratele vitreg, a conceput un plan ciudat pentru a zădărnici demersul d-lui Gheorghe Tlrnoveanu, cu care trăia de mai 120 ani.—In ziua de 18 Ianuarie a. c., a Încetat din viaţă femeia Rada Văduva, din comuna Roşiori, judeţul Ilfov, în etate de 120 ani. Trei co;!ÎT. — In ziua de 18 lanuurie a. c., femeia Maria, soţia locuitorului Ion Ma-rinache, din carmin a Ciochina, judeţul Ialomiţa, a născut doul băeţl şi o fată. Aţii muma, cît şi copil sunt [iu deplină sănătate. Sinucidere. — In ziua de 19 Ianuarie a. e., pe la orele 11 şi jum. a. m., în cătunu Frumuşelu, din comuna Muscel, plasa Ze-letin, judeţul TecuciU, pe un deal, în partea despre răsărit a satului, s’a găsit cadavrul soldatului, din contingentul anului 1894, a-nume Aprodu Gheorghe, din regimentul 8 artilerie din Roman. Din cercetările făcute de autoritatea locală, presupunîndu-se că acel soldat s’a sinucis cu un pistol ce s’a găsit lingă el, s’a comunicat cazul d-lul procuror. Arsă (le gaz.—In seara de 13 Ianuare a. c., locuitorul Mucter Memet, din comuna Regep-Cyius plasa Silistra-Nouă, judeţul Constanţa, pleclnd de a-casă împreună cu soţia sa, a lăsat dormind pe cei 5 copil ui sai. Insă în perete, d’asupra patului în care dormeai! copiii, se afla o lampă, care cu-zind peste copila Teslime, în vîrstă de 14 ani, s’ati aprins hainele de pe dînsa şi, plnâ să sosească părinţii, cu tot ajutorul dat de cel-alţl copil, focul ’i a produs arsuri pe ţoală întinderea picioarelor. Copila a fost trimisă în căutarea spitalului rural Parachioi. Accident la moară.—In ziua de 17 la-iniur© a. c., focarul V. Zlătariu, de la moara Iul luncii Eiihărn, arendaşul moşiei Co-daesei, comuna Codăesci, judeţul Vaslui, pe cînd voia să pună cureaua la roata moroi, a fost apucat de roată, stîlciudu’i mina dreaptă. Accciilent mortal. — Locuitorul Ion Ta-che Cernut, de lei din comuna Cetăţeni din Deal, judeţul Muscel, in etate de 25 ani, servitor la 1). Ion Jocu, diucomuna Bădenl-Ungureni, acel judeţ, în ziua de 19 Ianuarie a. c., transporttnd de vale cu 4 bol un buştean din pădure, In hotarul IJragoslove-nilor, spre a’l duce la patronul său, acest buştean, rostogolindu-se peste el l’a omorlt instantaneu. Moarte grabnică.—Locuitorul NilăGIieor-ghe, din comuna Găldăii, judeţul Ialomiţa, s’a găsit mort la domiciliul săli, aşa cum adormise, fără însă a exista vre-o bănuială asupra căuşelor morţel. 0 dramă îngrozitoare Satul Boroaia din judeţuljŞuceava, a fost deunăzi teatrul unei drame mişcătoare. Cîreiumarul Ciobotaru, Împreună cu soţia lui şi cu 2 copil, al lor, aii lost omoriţl de tâlhari în următoarele împrejurări: Jn noaptea de 22—23 curent, doul indivizi, anume Vasile Grigoraş şi Gheorghe Tărău, originari din Boroaia, prieteni buni al clrciumarulul Ciobotaru, s’aă introdus in circiuma acestuia pentru a’l vinde un sac cu grăunţe. Pe clnu Ciobotaru cântărea sacul, Tărău aplică acestuia o puternică lovitură peste cap cu un ciomag, Ciobotaru începe să cheme în ajutor, dar Tărău 11 a-pheă o lovitură şi unu cumplită, dc-l culcă la p&mlnt. In acest timp Grigoraş, ucidea într’o cameră vecină, în acelaş mod pe soţia Iul .Ciobotaru. Tot în această cameră se aflai! şi doul copil al clrciumarulul,— o fetiţă de S ani şi un băiat de 10 ani,— criminalii temîndu-se ca aceştia să im-1 recunoască şi să’l denunţe, i’att ucis şi pe dînşil tot prin lovituri de ciomag. In urmă bandiţii aă acoperit clte-şl patru victime cu o plapomă pe care att pus’o In comunicaţie cu o lampă printr’un iilil căruia voiai! să-I pună focul la plecarea lor pentru a simula ast-fel un incendia. După ce au scotocii totul prin casă eiau plecat, focul insă nu s’a puiuţ comunica de oare-ce plapoma era de lină. Criminalii, înainte de a se retrage, au aplicat încă cîte o lovitură fie-căreia din victime, iar pe cîrciumar l’an strangulat cu o curea, după aceia au astupat bine uşile şi ferestrele şi an dispărut luînd cu ei suina de 120 lei în bilete de bancă şi 16 lei în | Argint. Procurorul de Suceava, căruia s’a comunicat crima, s’a transportat imediat la faţa locului şi a făcut primele inycstigaţiunl, d-sa a constatat că autorii acestei crime îngrozitoare im pot fi de cît Vasile Grigoraş şi Gheorghe Tărău, cari dispăruseră din sat. In urina unei urmăriri serioase vinovaţii au fost arestaţi şi daţi judecăţel, el au mărturisit fapta ce li se impută. I> E PESÎ (Serviciul Agenţiei Romîio) Revolta In Corea Londra, 1 Februarie, Agenţia lîeuler află din Yokohaina cu data de II că o rţyollă a isbucnit in Corea. — Primul ministru şi 7 funcţionari att fost asasinaţi. -Hegele şi prinţul moştenitor s’att refugiat la legaţi unea rusească unde se află şi tatăl regelui. Două sule de soldaţi ruşi att fost debarcaţi si păzesc legaţi un ea. C amera franceză Paris, ^Februarie. Camera deputaţilor. Animaţia mare.—1). Pains radical, desvoltă o interpelare asupra schimbării judecătorului însărcinat să instruiască afacerea drumurilor de fer de Sud—Atacă Senatul care face opoziţie guvernului (sgomot). D. Ricard justifică schimbarea judecătorului la care a procedat pentru a activa instrucţia.— Revendică răspunderea actelor sale. Camera adoptă cu 326 voturi cbnlra 43 ordinea de zi a d-lul Sarrieu şi primită de guvernul, exprimind încrederea sa în tăria acestuia, pentru a face lumină desăvlrşită în afacerea drumurilor de fer de sud, şi pentru a căuta toate răspunderile şi a face reformele promise. Anglia si ţîcrmama Berlin, 1 Februarie Reichslagul discută bugetul afacerilor străine. D-uul Marschall declară că relaţiunile cu En-glitera n’au încetat nici un moment de a li normale şi amicale în toi timpul afaeerel din Transwall. —Germania respectă drepturile şi interesele altuia, dar aşleaplă o reciprocitate absolută.—(Aplaiise). Oratorii din toate partidele constată atitudinea corectă a Germaniei şi zic că telegrama împăratului adresată d-lui Krueger a exprima sentimentele tutulor germanilor faţă de Transwall. Singur, d-nul Bebel vede in această o aţiţare in contra Eugliterel. Amacstia insurgenţilor Londra 13 Februarie Camera Comunelor. D-nu Carzon anunţă a-mnestia insurgenţilor din Zeitun, încheiată de ambasadorii şi guvernul otoman, care a comunicat că insurgenţii nu prădat şi dat foc ma-muitor sate musulmane. — După raportul eoni sulului engles iustirgenţl au omorlt 2;>0de soldaţi turci, — nimic nu indică că s’au făcut măceluri de creştini la Zeitun — MAE MOLDOVAEKU Nonă detalii. — Declaraţia nimi mecanic. — IVae îSoliioveaiiu la •Epoca* Afacerea atentatului cu dinamită din strada Fortunei 7, a rămas, de o cant-dată, in fasa în care a intrat de cîte-va zile. Toată instrucţiunea se învîrteşte în jurul lui Nae Moldoveana, ale cărui contraziceri pe de o parte, iar interese pe dea!la, îl fac să desemne, la fie care moment, pe Gustave de Poorter ca autor al atentatului. Declaraţia unul mecanic Cu toate acestea dovezile culese de instrucţie cad, din' ce în ce mal mult, in sarcina Iul Nae Moldoveanu. Una din aceste dovezi, despre care ne vom o-cupa în curînd cu amănunte complecte, e a unul mecanic la care Nae Moldoveanu, după toate indiciile, a făcui să se execute cutia cu explosibil. Mecanicul a fost. citat de mal multe ori la instrucţie şi deposiţiunea sa e de natură a agrava şi mal mult situaţia lui Nae Moldoveanu. Ni ne îlloldovcaiiu in «Epoca» Un alt fapt şi ’mal caracteristic şi care pledează iarăşi iu contra Iul Mol-doveanu e şi următorul: A douazî chiar după comiterea atentatului, atunci etnd Epoca, după primele investigaţiuni ale justiţiei, punea în circulaţie versiunea după care autorul ar fi Gustave de Poorter, Nae Moldoveanu www.dacoromanica.ro £ P O C A 3 BW3W s’a presintat la redacţiunea noastră şi susţinea că numai în acest sens trebue îndreptate cercetările, de oare-ce vinovatul, după dinsul, nu este de cit Po-orler. Stăruinţa pe care o punea Nae Mol-doveanu pentru implicarea lui Gustave de Poorter, ne-a dat mult de gîndit şi, departe de a-I servi interesele, am aşteptat rezultatul cercetărilor judecătoreşti cari, azi, au doveâit contrariul. Nae Moldoveanu, care e un om de obşte cunoscut ca foarte interesat, ne spunea, între altele:J«D-lor, aci e afacere de milioane! Hoţul ăla e vinovat...» Am mal putea adăoga că Nae Moldoveanu a dat unuia din colaboratorii noştri o mulţime de detalii foarte curioase cu privire la viaţa iul Gustave de Poorter pe care-1 ponegrea neîncetat. Nu voim să mergem mal departe pentru un moment şi aşteptăm ca constatările făcute să se confirme pe deplin şi atunci vom da o mulţime de amănunte foarte importante cu privire la Nae Moldoveanu. ECOURI Individul Ion Sofrenie, arestat la Tîr-govişte şi bănuit a fi autorul asasinatului de pe Şoseaua Basarab, a fost adus erl în Capitală. 1). Ioan Opran, fratele victimei, care a văzut pe Ion Sofronie, a declarat că nu este acesta servitorul dispărut. In urma acestei declaraţiunl, Ion Sofronie a fost pus în libertate. Autorul atentatului rămîne din noO necunoscut. * * * Azi vor fi aduşi din noft la instrucţie d-na Olga Lăţescu, tînărul Şabechi şi birjarul Anton Sabeşl. Instrucţiunea afacere! nu va fi terminată de cît peste cîte va zile. D. architect Gabrielescu a declarat judecătorului de instrucţie că nu are nici o pretenţiune întru cît priveşte pe d-na Lăţescu, dar cere pedepsirea lui Şabechi, care, după dînsul, e singurul autor al faptului. * * * Miine, Duminică 4 Februarie, orele 2 p. m. va avea loc adunarea generală a «Societăţii amicii sciinţelor matematice» in sala Facultăţii de sciinţe din Bucu-rescl. ULTIME IMAŢIUli D. Gr. Păucescu a anunţat pe a-micil săi, ea în faţa situaţiei grave a guvernului şi a partidului liberal, se întoarce Luni sau Marţi în Capitală venind din Nizza. Nervoşi Iuţea d-luî Sturdza. — Conferinţele secrete. — Soluţia crizei. Nervositatea d-lul Sturdza Lumea întreagă e convinsă deja de complecta incapacitate a d-lui Dimitrie Sturdza de a conduce formele statului ii de a dirigia faimoasele sale unanimităţi multicolore. Cele ce se petrec de cît-va timp au pus în evidenţă nervo-sitatea excesivă a primului ministru, precum §i lipsa-î totală de energie. Criza care a isbucnit acum patru zile persistă încă şi e foarte probabil, că în curînd sau mai tîrziu nu se va termina de cît numai pr in demisiunea întregului guvern. Conferinţele secrete Cele două conferinţe secrete ţinute la d. Stoicescu în scop de a aplana toate dificultăţile de cari zilnic se isbeşte guvernul, au avid un rezultat negativ. In loc să se aplaneze neînţelegerile, s’au dat in vileag toate rănile cari distrug pe uu guvern şi un partid, fie el cit de mare. Criza a isbucnit la acele conferinţe şi oracoliî partidului în frunte cu Carada neputîna să dea o soluţie, au, dat carte-blanche d-lui Sturdza să facă ce-o putea şi ce-o vrea. Bietul Sturdza e părăsit pînă şi de ai săi. Soluţia crizei Neputind să urmeze în situaţia actuală, d. Sturdza a luat eroica hotărî,re ca pînă mîiue să găsească vr’o soluţie D. Aurelian, căruia ’i s’a propus a-dese-ori să intre în minister, nu vrea să se compromită, ci se mulţumeşte cu poziţia ca preşedinte al Camerei şi la vreme de nevoie arbitru al situaţiei. D. Vrăbiescu, directorul «Monitorului Oficial» şi-a dat a/.l din nod demisiunea. Numirile la postnrile vacante de prefecţi se vor tace abia pe la finele săptămînel viitoare. Dintre deputaţi sînt 17 postu-lanţl de prefecturi. Ni se telegrafiază din laşi câ erl a încetat din viaţă în acest oraş Ni-colae Beldiceamt, cunoscutul profesor de istorie, poet distins şi ar-cheolog. Niculae Beldiceanu avea numai 54 de ani. întreg corpul didactic şi toata lumea sciinţifioă regretă această pierdere. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra darii noastre de seamă despre IJlramla. dramă de Carmen Sylva. Aceasta dramă a M. Sale Reginei s’a represintat cu un deosebit succes pe scena Burgteatrulul dinViena. D, Stolojan ministru de interne Aseară s’a ţinut o nouă conferinţă secretă la d. C. Stoicescu. Conferinţa era impusă în urma situaţiei grave ce s’a creat ieri, în cursul zilei, guvernului în urma atitudinei ostile a tutulor liberalilor antiomltişti. La conferinţă au, participat afară de miniştri d-nil C. Nacu, Carada, Costi-nescu, Stolojan, Delavrancea, Porumbarii, Lascar, Gaton Lecca, P. Grădiş-teanu, Ferechide, Aurelian şi alţi cîţi-va, —în total vre-o 30 de persoane. * * * I). E. Costinescu a luat cel iuti! cuvîn-tul şi după ce a descris în culori vii halul în care a căzut partidul şi guvernul liberal, a propus ca singura soluţie a crizei latente numirea d-luî Stolojan ea ministru de interne. Propunerea d-luî Costinescu a produs o vie impresiunc şi cîte-va momente s’a produs o tăcere sepulcrală; toţi aşteptau pe d. Sturdza să se pronunţe asupra soluţiei categoriee propuse de d. Costinescu. D. Delavrancea a combătut intrarea d-luî Stolojan în cabinet şi a susţinut pe aceia a d-lu! Aurelian. iar preşedinţia Camerei să fie dată d-lui Stolojan ca com-pensaţiune. D. Eug. Stătescu a împărtăşit părerea d-lui Costinescu, şi nu răniîuea de cît ca d. Sturdza să se pronunţe categoric dacă admite sau nu această combinaţiune. * * * D. Sturdza nervos şi în termeni foarte laconice a răspuns, că dacă şi fruntaşii cel mai vechi ai partidului cred că numai numirea d-lui Stolojan poată să pună capăt crizei, atunci d-sa se execută. . * * * întrunirea, care s’a început la orele 41/* s’a sfîrşit la orele 7 sera prin declaraţia d.-luî Stnrdza, că ministru de interne va fl numit d. Stolojan, care va depune azi la orele 11 jm ămîntnl şi după a-miazi se va prezenta Corpurilor Legiuitoare. D. Stolojan a declarat ieri seară într’un cerc de cunoscuţi, că d-sa va numi prefect la Constanţa pe d. C. Iliescu si că nu va primi demi-siunea d-lui N. Vrăbiescu de la « Monitorul oficial». Interview <*u <1. Stolo jan Aseară la orele 7 şi jumătate, după conferinţa intimă de la d. Stoicescu, noul ministru de interne, d. Anton Stolojan vine la Capşa şi se aşează la masă cu unul din colaboratorii noştri şi cu d-nul deputat Iunius Lecca. — El, el, puteţi să mă felicitaţi acum; sînt ministru de interne şi miine voiu depune jurămîntuL — Cum s’a lăsut asta coane Năstase ? — Uite, am şi eu prieteni în Ocultă. Costinescu m’a susţinut; dar Delavrancea,—al naibii— m’a combătut. — Felicitările noastre Excelenţă! — Efl vroiam preşedinţia Camerei, dar dacă nu s’a putut... — E mal bine ministru de interne)! - El, da ! Dar nu mal viu de azi înainte la Capşa. — Dar cum mergi miine la Palat aşa neras ? El, bine zici. la să merg să mă rad. — Şi după această conversaţie d. Stolojan a plecat de la Capşa. Reporterii îl plîng. Cu intrarea d-luî Stolojan în minister, criza latentă în care se zvîrcoleşte guvernul şi partidul liberal, nu s’a rezolvat de loc. Criza va perzista, numai rolurile şi persoanele se schimbă. D. Cantacuzino, care nu poate suferi pe d. Stolojan, îi va face acestuia viaţa amară pe care d. Sturdza a făcut-o d-luî Fleva. Pe de altă parte tinerii liberali sînt foarte nemulţumiţi. Impresia ce a produs asupra lor a-ceastă numire este din cele mai dureroase. PI; HLICAŢIOE Se face cunoscut că In ziua de 25 Februarie 1896, la orele 10 a. m. se va ţine licitaţie prin oferte sigilate în cancelaria administraţiei mccesiunel Principelui Alex. B. Şlirbey, Calea Victoriei 110, pentru arendarea pe timp de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1996: Moşiei Palidele cu trupurile Jud. Mehedinţi. « Băileştl cu moară « Dolj. « Buftea din judeţul Ilfov, Cu începere do Iu 1 Februarie viitor, d-nil amatori vor putea lua cunoştinţă de condi-ţiunile de arendare ale fie-cărel moşii, în cancelaria administraţiei în toate zilele de lucru, de la orele 9—12 a. m. Administraţia succesiune! Principelui Alexandru B. Ştirbey DiN MINUNILE ŞTIINŢE! O rc*eiă celebră a doctorului Pani Constantin. uu savant eu o reputaţiune universală, profesor la facultatea de medicină din Paris şi celebru inventator al eerebrinei. Cu această reţetă, a cărei original îl posedăm, se vindecă neurastenia. Neurastenia este o slăbiciune de nervi Ia bărbaţi dar mal ales la femei. Ea se manifestă prin faptul că cel veseli devin posomoriţi, nu'şt aduc aminte cu înlesnire de cele întimplnte cu ani înainte, nu mă* nîncă cu pofta obişnuită, munca devine o povară şi toate acestea fără să determine vre-o alteraţiune vădită in organele destinate a împlini aceste funcţiuni. Neurastenia esle boala timpurilor modeme si puţini scapă de ea. Traiul neregulat, excesele de muncă şi abiisurile de plăcerile lumeşti, provoacă zisa boală. A-eeastă reţetă vindecă pe cel sleiţi de forţe, pe anemici, impotenţi, pe cel cari suferă de consecinţele onaniei (malachiel) etc. ele. Toţi ciţl nu'şl pot da seamă de starea lor de slăbiciune, bărbaţi şi femei, să ceară această reţetă şi să fie siguri că vor fi folosiţi. Praf vagiualophi! este svueran contra poalei albe recentă sau veche pe care o vindecă radical in 2 sad 3 zile. Acest praf experimentat iu spitalele speciale de femei din Franţa este infailibil în vindecarea acestei boale. Impotenţa. Efect imediat, într’o oră, prin pilulele herculiane garantate inofensive. ££r«rion de «iinţî magie. In cîte-va minute acest creion face albi. frumoşi şi transparenţi dinţi cel mal urîţl fără a aduce vre-o vătămare smalţului. Succes garantat. 1,000.000 de reţele şi procedeul! pentru industriaşi şi comercianţi. înfiinţări de orl-ce industrii şi desvoltare de comercifi. Diferite curiosităţî. Pentru informaţii a se adresa: Administraţiei ziarului ..Iniţiatorul'* Str. Regală No. 25, Brăila. Ziarul se trimete gratis şi franco sub bandă. Pentru a'l primi in plic închis, se va trimite 30 bani în timbre poştale. IULIAN S'a mutat tot în strada Lipscani No. 63-65 vis-i\-vis de Papagal, alături cu magazinul d-Ior Manolescu & Stoenescu fost Daneovicl. IO l»uiil 20 bani S A NT V I c I H A AT VIOI cu Salam, Şuncă Sardele OU ICRE si UNT Comenzi se pot e-feclua cu 12 ore Dinainte. Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore Dinainte. VIN NEGRU VIN ALB 1.20 I, I T R II 1 LED LITRU 'MÂNCAŢI Urlihecisil Iulian O E lî, E T ă (xhiveci călngămc «Io post 3S?r 1 lel Cutia de ÎOOO grame MAZĂRE BOABE Pe lingă specialităţile fabricaţiunel mele de conserve cunoscute destul de bune de onorabila clientelă, viu şi vă recomand magazinul meii foarte bine asortat, cu tot felul de delicatese, trufandale etc., etc. Unul din magazinurile mele l'am aranjat ca orl-cine poate face gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă. Ai d-v. cu stimă Iulian Ojircscu <& Comp. (20—12) La «Ghiveci». PETRE TII. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Straila Mircea-Yoilă. — No 23. lî U C U R E fj T a ®-rul Meiidonidi Medic la spitalul Brtncovenesc dă consul laţiuui in toate zilele de la 6—8 seara la domiciliu în strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei Institutul de GaSactoterapie sub direcţiunea D-ruluI N. PAVX.OV Asistent la institutul do bacteorelogio ul d-lul prof. dr. Babeş si a d-rulnX I. STEINKART * Medic de copil Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare în dieta bolnavilor şi a copiilor. Institutul dispune pentru acest scop de vaci proprii helveţiene şi tiroliene. Lapte sterilizat pur Aliment higienic, lipsit de microbi, se conservă linii înlregl fără a se altera avînd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi ii preservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil. Lapte materual sterilizat Composiţia exactă a laptelui de ţaţă, preparat după procedeul prof. Gartner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, Inloeu-esce cu succes doiceie. K e f i r Lapte peplonisal prin fermentaţie. Cel mal recomandabil în boalele de plâmănl (Tuberculos», pneumonii, pteuresil, bronchilo cronice etc.) în boalele stomacului şi a intestinelor, în boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. In anemie, scro-fulosa, rachitism siptiilis şi in genere in toate stările de convalescenţă în urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină, dyseuterie etc. Cel mal perfect aliment forlefiant. Depoul goneral: Farmacia W. WEINHOLD Srtada Colţel No. 21 Consultaţiuni medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. m. Mnulii Radu-Vodă No. ti ia-e I I>e arendat De la Sf. Gheorglie 1897 Moşia DudeştT-Cioplea, cn trupurile Bîrzeştî-Citzel, din judeţul Bfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu <£• Comp. bancheri, slr. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. «-t Miliail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida i>i». rr. 5 evici Vindecă printr'uu procedeiî special, maladiile de femei precum şi cele sifilice intr’un timp foarte scurt. Blennoragia (Scularaeniul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Ca rol. No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — 72-3 »r. MRATEB l)e la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de femei, intre orele 4—6 p. m. —5ti, Calea Văcăreşti, 59— (alături de spitalul Xenocrat) (Cores spondenţăpecială) (40—38) Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Bituceî Naţionale colţ cu strada Caragheorghevici de asupra teatrului Ilugo. Consultaţiuni de la 4lls pînă la7, p. m.: pentru dame de la 3—4. 100—40 Dciisinne rară! Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1S79, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Hem 10 « . . 20.—■ Vin alb de Deal u-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de Drăgăşaiiî dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de viu 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litrnri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FRIEDRICIJt PELDNEK (30-10) Calea Dudeştl. 128—130. Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţâ) ImteiiUnire «te gtrocetSttră, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce acte. Mie «Mae tare rfc gieliţittnî, gtrocuri, contracte, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi în genere de orî-ce acte fie notariat, tlournultaţiuni. l&u&ţiueee fie orî-ce gtroce&e. ftifleg/lenire «le fomnalitaţî pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. Condiţiunl favorabile. (.36—18 UIMIT POP Desenmator şi Xilograf Calea Victoriei, 77 ALEXANDRU G. FLORESCU ADVOCAT Calea Dorobanţilor, 11 bis.____ Casa de Sănătate BUCUREŞTI 51,— Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Institut din noii reorganisat Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi. Operaţiuni, Tratamentul boalelor gynecologice şi camere cu antreu separat pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueste In institut. Tratament special al syphilisuiul şi boalelor urelro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic sau chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile. Consultaţiuni zilnice de la 10—12 p. m. Nouile prospecte se trimet gratis şi franco. _______ ___________________ log 12 Ct, A J. BKRGER MAGASIN ŞI ATELIER DF. BIJ9UTERIE, HORLOGERIE, ARCINTiRIE Bucureşti.—©alea Victoriei, 28. Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasoarnice de precisiune în toate speeiele, orfevrerie, etc. etc. pentru sesonul de logodne, nunţi şi. cadouri. EISBŢUllf MODERATE 80-21 EBP CASE tfe 3 'EH E X4* Mj EXE ar C H U B B Furnisor al M. S. Reginei şi al BăneeI Angliei mr BACÂNIA GRANCEA & STĂNESCU 98, CALEA VICTORIEI, 98 (vis-â-vis de Palatul Regal, în colţ Aii Sosit: Solles, Stridii şi Languste proaspete şi vor sosi în continuă. -- ' r - ------— IWiaroiiI lubricei de spirt (fabrice! de borhot uscat de la Herestrefi şi morel automatice de abur de la Obor ale D-luî ANDREI A. POPOYICI S’a mutat din strada Smîrdan în Strada Lipscani No. 86 fată cu biserica Sfinţii Gheorghe NoO M. TSiomescu Medic de copil ________________Str. Italiană. 16. CONST. ST. BOKANESCU ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. Hotel Hristol Str. Regală, 15. BRĂILA. Antreprenor, Xsiga. 6—5 î>r. Specialist pentru boale „ile 0C11I şiURECllI s’a stabilit Calea Rahoveî No. 3. __________Consult. 2—5 p. m._(30—28 I.)rog’ueria la „OÎxSTETjE NEG-RU” IOAI pf JETKIT Bucureşti.—1, Str. Iripscanl, 1.—Bucureşti. A rânjind din noii DROGUERIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţa onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clientele şi onor. public că sînt asortat complect cu tot felul de articole precum: Diferite Drogue, Specialităţi farm (ICBUtlCO) Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene şi streine. Parfiimărie şi alte articole de toiletă, Pansamente, Desinfectante, Insecticide etc, şi în general cu tot felul de articole ce se ţin de această branşă, cu preţuri moderate. ComanAetc efectuează in toata Hommfa contra ramburs, (80—13 , 331 UB( >T7 TECHNIC — pentru coustrueţinn! «le orî-ce stahiUmente industriale — J 17 Jj I lî S Ia U JE F 'F ÎA E B Inginer mecanie şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: (. WArnimn Calea Victoriei No. 44 BI«’ IKKŞTl lingă farmacia 13rus Cel d’intîiu şi cel inaî însemnat magazin din ţară de ARME ţjlfey www.dacoromanica.ro "1 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 CumpAra şi vinde efecte publice şi face orT-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 31 Ianuarie, 1890 Cump. Vtnd 4*. denii AmorflaabiTS. . . 87 — 88 5®/o » Amortisabilă. . . 99 ■/, 100 Xll «°/o Obligaţ. de Stat (Cov. B.) . 101 V» 102 B*/o » Municipale din 1883 90 90 S-/o » » » 1890 90 97 6°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 */. 6% « » llrbine . 100 '/» 101 51/u » » Urbane . 88 11< 88 •/. 6°/o » » » Iaşi . 81 81 ’/i Acţiuni Banca Naţională. 1490 — 1000 » » Agricola . 198 — 205 — » Daoia Romînia asig. 400 — 410 » S-tea Naţionala asig. 420 — 420 — Floriul valoare Austriacă. 2 09 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacuole Franceze . . . 100 v. 101 v« » Italiene. . . . 90 93 » ruble liîrtie . . 2 Oo 2 70 Imprimarea cu maţinel» dublu-cilindrica, din fabrica, Alhort & C’|, Frankenthal ţi cu caracter$ din fonderia de litere Flinsah din Frank-furt AjM. ¥in De§ile§ Cordial Hegenerator COMPOZIŢIE C O C A KOLA C A C A O Fosfat de calciu Soluţie Iodo-Tonică Acest vin se poate Întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftisie. Convalescenţe (inal ales la femei In vremea critica h vieţel), Sliihiriiinra iiiuţcliiii-Iară surt nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de munca intelectuala; epuizarea prematură; «permutarea; boalele măduveî Spinare!j Kiitbel» ; afecţiunile «tomaeiiluî şi a Intestinelor, precum şi la boale pricinuite E: dr. R. Virchow, Berlin < de Gieit, Miinich (f) * Reclam ; Lipsea (f) ♦ de Nusbaum Miinich (f) « Hertz Amsterdam « de Korczynski, Craiova « Brandt, Klausenburg « Frericks, Berlin (f) « de Scauzoni, Wureburg « C. Witt, Copenhaga « Zdekauer St. Petersburg < Sooderstădt, Kasan Lambl, Varţovia Forster, Birmingam, întrebuinţate de peste 15 ani de Profesor!, medic! practici şi de public şi recomandat ea cel mai eflin, plâcut, sigur şi nev’atămâtor MEIIH AMEAT li>K CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii a!e Meatului, lioemorhoi/.i (trtnjţj, deal», coastipatic, dnrero de ca|>, ameţeai; respiraţie grea sad diiicila, palpitaţie (bălaie de inimă), constricţiiin! de piept, lipsă de poftă de mtnciire, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Ilichard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE do imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-dovăratcle P1MT.E ELVEŢIENE ale farmacistala! ÎSICHAKB Brandt, şi observaţi bine alăturata mareă cu Crucea alba, pe fund i'o.şiî! şi numele Klein. Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu preduc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. HIE’fl'I. CUTIEI UI 1.50 Depoul feneral penirni toata Itomlnla La farmacia Victor Tttringer Bueureatl oalea ▼letorleî Se găseşte asemenea tn Bucureşti, la farmaciile: F. Brus. M. Brus, Fr. W. ZUrner, A. Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Eoonomu & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamfirescu.—Botoşani la: Havnal, V. D. Vasiliu. — Brăila] la: Filloti, G. Kauflînesc, A. Drumer.—Buzăă, la: Scbuler, Weber.—Craiova, la larnutciile' Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Galaţi, la: Slichler.— Giurgiu, la: Binder, Fabini.—laţi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—PUeşti, la: Sehirkauyer.— Ploeştl, la: SehUUer Ziegler.—Ttrgooişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. ' ______ oe-i4) R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se ufl- în strada Clemenţei No. 3. Primul Institut de Plasare pentru toată Romînia autorisat de la 1882, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedlnd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loc cu preţuri moderate. Adcliiaidc Kniidaii Str. Cîmpineanu, 43.— Aleea Carmen-Sylva VE&OUTUSTE Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversalâ din 1889. 20-26 CM. FAY, par fu mor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. GAFE „NAŢIONALA* In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luI Rubinstein, Berc Bragadiru eu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. B—HB——a——B— —Ml TINCTURA INSTANTANEE IV IG- 1 rr IIV .V Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Orile Freresi Paris.— 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale. 20—2; MMffl—B—BHHMMaaBwa—aai Mărie Brizard & Roger €@Glâi au A mm,, A '• ^ ..ir- ealităţile cele mai recomandabile ***- Vo - rfo-vfro - & vft'o Representantul general pentru Romtuia §i Bulgaria BABO OYICI A STAIU K Bueuroştî şi Galaţi Deposit general la cofetăria D. MARINESCU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Strada Farul I, 41. (26 - 28) r-ea 9 3 •d 1 2 ^ S* 8* 2 < O ev » g^^CD ©0.-1 •+ ir! ©. •£ © »-3 5 s* . 2- w 3. t* 13 ?• s;*- cct; * S-B 2 oc=>|c=xx- — 3. FONDATĂ IN ANUL 1895 Tipografia EPOCA e în măsură să execute orl-ce fel de lucri Irl, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce for m >at, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulăm, bilete de nu nţi, botez, înmormîntare, etc., etc. Tipografia EPOCA Posedă litera cea mai elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acuraieţă. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsnră de a face fată ori-căror exigenţe. FAeyanlă, aci xralelăf prompliliinlne, eflinătale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. Bucui-escl WWWl( Jlemeuţel, No. 3.