SERIA II.—ANUL II, No. 72. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 ţi 15 ale fle-căronunT ţi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţarii 30 Iei; In strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢEl-No. 8 SÂMBĂTA 3 FEBRUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI AM'SCIIKII.K In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » , > III.........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr vecliifi 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3 \Ki \ r hi , va; i: i s i i> i: mitre i.imitm u r i i iii Chipul omului este oglinda sufletului său. Ju privirea sa duioasă satt sălbatică, iu zimbetul său dulce satt meşteşugit, pe fruntea sa senină satt încruntată, citeşti îndată caîntr’o carte deschisă, dacă al in faţa ta o fiinţă bună, blindă, satt o inimă rece, un sufletne gru, veninos, închis tuturor sentimentelor delicate. Acest studiu frenologic este interesant de făcut astăzi cu membri! guvernului liberal, nu spre a e-xamina semnificaţiunea diferitelor proeminenţe cari pot garnisi craniul fie-cărel Escelenţe, nu prin urmare spre a vedea dacă la unul predomină pe frunte semnul în-căpăţinărel şi la altul acel al prostie!, ci pentru a citi pe chipul fie-căru! ministru, ce fel de suflet are. Cind ÎI priveşti pe toţi cel de la guvern adunaţi în grup, aşe zaţ! pe banca lor ministerială, exclamaţia care ’ţî ese din piept este : ,,Doamne Dumnezeule, urîţi mai sunt toţi!“ Dar ce urîţi! Urîţi în toată puterea cuvîntulul, în toată bă-taea de joc a naturel! Uitaţi-vâ la d-nul Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, care pare aclimatat pe pămîntul romîuese după ce ar fi petrecut partea cea mal îndelungată a vieţel sale în pădurele de la Sumatra satt în regiunile Africel de jos, între un ouistiti şi o gorilă. Ce ochi mici, ce privire furişată, ce gură strimbă, ce surîs prefăcut, ce figură păroasă, şi în acelaşi timp ce suflet negru, ce amabilitate falsă, ce prietenie mincinoasă. Cind Isus a blestemat pe A-hasverus, ia zis: „Vel umbla întruna, vel rătăci pe pămînt fără a te odihni nici odată’1. Yre un blesţcm trpbuc să fi căzut şi pe capul satt mal bine zis pe gura ministrului de Finanţe (_f. Cantacuzino, în urma căruia buzele i'att remas sumese, dinţii descleştaţl şi d-sa rînjeşte întruna, neîncetat, în faţa clownu-lul care se dă peste cap ca şi în faţa nenorocitului carc’şl frîngo o mină. Pe figura sa nu căuta surîsul omului, ci mîrtitura buldogului care arată dinţii, gata să muşte chiar pe cine întinde mina cu blîndeţe dacă nu are o bucată de carne între degete. Luaţi’I aşa înainte unul după altul, pe Palladi, cu un cap menit negreşit la zămislire să aibă altă destinaţie; pe Stătescu, a cărui faţă verde e plină de veninul care ne mal încăpînd în interiorul trupului a sfirşit prin a ţîşni şi a se arăta la suprafaţă, şi mărturisiţi ce bine oglindeşte chipul, ceea ce se petrece în suflet la fie-care. Din această colecţiune de urîţi, de sluţi, unul singur se mal mă-nîncă—cum zice romînul—e Stoi-cescu de la lucrări publice, dar şi acesta, pentru a-şî face un chip care să semene deschis, un cap cum sunt toate capetele, pentru a disimula indiscreţiunilc fizionomiei sale şi a ascunde ast-fel fun-dul inimel, a fost nevoit să recurgă la bogata combinaţiune a pastelor multicolore, pomezilor mult lucitoare şi alifiilor emoliente. Neapărat nu cerem partidului liberal să ne dea Miniştri cari să poată concura ca frumuseţe cu bustul lui Adonis satt capul lui Cupidon, dar cel puţin să-şi găsească Miniştri pe chipul cărora să se poată citi alt-ceva de cît răutate, prostie, venin, încă-păţînare, fudulie ! Gali. NEÎNŢELEGERILE DINTRE MINIŞTRI Cînd d. Fleva a ieşit din minister, în chipul ştiut, guvernamentalii credeaţi că s’a isprăvit cu neînţelegerile şi că de a-tuncl înainte aveaţi să stăpînenscă ţara neturburaţi. Iluzia aceasta s’a zdrobit. Neînţelegerile, în loc să încoteze, s’aă înăsprit şi aă luat aşa proporţii în cît astă-zi guvernul nu se mal poate mişca. Chestiunea numirii unul titular la interne a ajuns o stîncă de care guvernul e ameninţat să se sfârîme. In întrunirea pe care miniştrii aă ţinut-o Mercuri cu mal multe personalităţi marcante ale partidului guvernamental, miniştrii aă pus la dispoziţiunea partidului portofoliile lor. Neînţelegerile între miniştri de o parte, intre guvern şi cei mal însemnaţi membri al partidului de altă parte, sunt atît de acute în cît situaţiunea a devenit cu totul nesigură şi guvernul poate cădea dintr’un moment în altul. Aseară, miniştrii şi fruntaşii partidului guvernamental aă ţinut o nouă întrunire. Cititorii vor găsi la ultime informaţiunl amănunte interesante asupra mersului lucrurilor. DIN STRÂINATATE (Prin Ţir telegrafie) necunoaşterea Principelui Fordinând Viena, I Februare. Fremdenblatt zice ca de sigur Austro-Ungaria n’ar ţine să consitnţă la recunoaşterea prinţului Ferdinand, dacă după cum se prezice din mal multe părţi, ea semnifică creşterea influenţii ruseşti in Bulgaria. Dar fie-care poate să Înţeleagă că sub cu-vlntul elastic de influenţa, nu este de prevăzut că politica rusească vrea să se pue în opoziţie cu tendinţele tratatului din Berlin. Nici un stat balcanic n’ar vrea să părăsească cu desăvlrşire suveranitatea sa naţională. Cunosclndu-se sentimentele paciniceale ţarului, trebue din contra să ne aşteptăm că Rusia o să Întărească prin influenţa sa pe bătrlna Bulgarie, care fiind ajutată şi de cele-l’alte puteri va putea să-şl Îndeplinească sarcina sa In privinţa menţinerel păcii In Balcani. Dacă In Bulgaria există partide ambiţioase cari să întemeieze proiecte pe împăciuire atunci ele se înşală.—Prin urmare aprobarea semnifică numai restabilirea şi sancţionarea desavlrşitâ a stipulaţiunilor tratatului din Berlin, pentru executarea cărora Austro-Ungaria a lucrat In tot-d’a-una în mod sincer, conform misiune! ce i-a proscris posiţia sa. Constantinopol, 1 Februare Poarta ştia că Rusia nu va face nici o obiecţiune la recunoaşterea prinţului Ferdinand, Înainte de plecarea d-lul Stambu-low. Muzafer-paşa a remis prinţului Ferdinand o scrisoare autografă a Sultanului privitoare la recunoaşterea sa. TREI GENERATIVI Planurile Ocultei. — 1>. Gogii Caii* taciizino. — AI treilea şef. — E-xHH|>eraţia ueoeult işti lor Planurile Ocultei Faţă cu incapacitatea d-lut Dim. Sturdza, Oculta temmdu-se ca nu cum-va să-t scape la un moment dat puterea din mii ni, s’a gîndît ca să asigure de acum moştenirea incapabilului prim-miuistru conform intereselor sale şi, de oare-ce nici moştenitorul d-lui Sturdza nu e un om de valoare şi să poate uza tot a-tit de repede, să-î desemneze şi a-cestuia un succesor. Ast-fel interesele Ocultei par a fi asigurate pentru un număr oarecare de a n i. D. Gogii C'antaeiixiuo Moştenitorul presmnptiv al d-lut Sturdza e d. Gogu Cantacuzino. Cum insă acesta nu să distinge prin nici o calitate, nare nici un talent, nici o valoare, Oculta ii jyre-găteşte situaţia de viitor şef prin diferite artificii. După cum am făgăduit cititorilor Epocd, dăm azi fotografia eroinei din strada Vasile Alexandri 10. D-na Olga-Bordur I.ăţescu e originară din Iaşi şi ie fiica răposatului Theodor Boldur-Lă-ţescu, fost prefect in Dorohol. Căsătorită acum trei ani cu un văr al el, George Lăţescu, a dus o viaţă sburdalnică şi a părăsii acum un an căminul conjugal, ca să vină In Bucureşti pentru a duce o viaţă mal liberă. Ea a venii în Bucureşti Ia 5 Marlio 1895. şi a descins la hotelul Frascnlti. In scurt timp făcu cunoştinţa cu mal multe persoane din lumea galantă şi deveni celebră prin chefurile el, prin extravaganţele el do a mina caii muscali- - AtfWtrdabofttoahica.ro După închiderea Camerilor, O-culta nădăjdueşte că va impune pe d. Cantacuzino ca ministru de interne şi ast-fel pe nesimţite va lua de fapt direcţiunea cabinetului. Al treilea «el Şefia d-lui Gogu Cantacuzino insă va fi numai un interegnu piuă ce şefia partidului se va putea încredinţa d-lut Ionel Brdtianu. Amicii acestuia caută prin toate mijloacele să-l pme în relief, alegîndu-l raportor la diferite legi şi pmnîndu-l în multe comisiunî, spre a avea ocazia de a să produce. Exasperaţla iieoenltist i lor îşi poate cine-va închipui exas-peraţia neocultiştilor. Supărarea lor în contra d-lut Sturdza să preface în mânie cînd să gîndesc că calea le e închisă pentru trei generaţhmî. Oamenii de treî-zecî de ani în sus cari sunt în partidul liberal, nu mai pot avea nădejdea d'a vedea schim-bîndu-se direcţiunea actuală a partidului cu care mulţi nu se împacă. ] XX. In aceste condiţiunt făcu cunoştinţa arebitec-tulul Gabrielescu şi in urmă a tînăruliir Şabechi, pentru care avea, nu simţimîntul dragostei, după cum s’a pretins, ci acela al unei moşteniri e-ventuale, de oare-ce Şabechi este fiul unur 0m avut. Peripeţiile acestei din urmă reiaţi uni sunt cunoscute de toţi. Azi d-na Lăţescu se altă la Văcăreşti şi ea va fi trimisă înaintea Curţii cu juraţi pentru ttlhărie, Împreună cu complicele el, Şabechi. D-na Olga Lăţescu are numai 25 de ani. Ea e de o natură isterică, şi se zice că ar fi avut o-dată două accese mat acute, de cari apărătorii el se vor folosi probabil pentru a pleda iresponsabilital ea. REVOLUŢIA ŞTIINŢEI Invenţiile moderne. — Ce surpriză colosalii ne prepară sflrşitul veaeuliii. începutul veacului acestuia a văzut nu numai transformarea complectă a instituţiilor politice vechi, ci transformarea socială a fost întovărăşită şi de o adevărată revoluţie ştinţifică. Cînd cel din veacul al XX-lea vor voi să rezumeze activitatea veacului nostru, să ’I definească partea caracteristică, ei vor face-o de sigur ast-fel: Un veac In care, din punct de vedere politic, a domnit constituţionalismul, din punct de vedere filosofic, Îndoiala, din punct de vedere ştiinţific maşina cu aburi, cea mal mare descoperire practică a veacului nostru. * * * O să ne ocupăm aici numai de revoluţia ştiinţifică săvtrşită In vremile noastre şi din ceia ce am realisat, să Încercăm a ne da seama cam de ce natură are să fie revoluţia ştiinţifică pe care are s’o realizeze veacul viitor, sau poate chiar sftrşitul veacului nostru. Ceia ce pasionează actualmente pe toţi savanţii mari, e aplicarea electricităţel tu mare şi In chipul cel mal eftin. Energia pe care ni-o dă maşina cu aburi e prea costisitoare, maşinile ocupă un spaţiu prea mare, slnt grele de mânuit, primejdioase, iar marea cantitate de cărbuni arşi de ele transformă oraşele industriale In adevărate iaduri, infectează atmosfera şi atacă sănătatea locuitorilor. In afară de asta maşinile cu aburi mal au două mari inconveniente: ele nu pot funcţiona pe o scară maij mare In ţările cari n’au cărbuni, iar In acelea cari au conbustibilul acesta preţios, econsumat într’o aşa de enormă cantitate In cit slntem ameninţaţi cu primejdia de a-1 vedea equisat In curbul. Problema care se pune deci savanţilor e aceasta, să ne procurăm energia de care avem nevoe pe alte căi, mal simple şi mal economice. Marea descoperire făcută pe la mijlocul veacului, cum că toate forţele din natură: electricitate, mişcare, căldură, ete, slut în fond unul şi acelaşi lucru şi că se pot transforma perfect una în alta, a indicat calea pe care trebue s’o urmăm ca să ne procurăm energia mecanică. S’a Încercat să se pue In serviciul omenire! puterea căderilor de apă şi s’a reuşit. Viaturile fluxul şi refluxul mărilor, orl-ce forţă existentă In natură, poate fi deci culeasă, sub-jugată, transformată In servitor fidel şi supus al trebuinţelor noastre mereu cresclnde. Aplicarea principiului transformărei e-nergicî va fi deci marea revoluţie pe care va aplica-o secolul viitor. Nevoile omenire! aă să fie la un moment dat aşa de mari In cit lot cărbunele din sinul pămtntulul nu va putea da, prin ardere, nici forţa mecanică necesară în zece ani. Insă cascadele cele mari, vtnturile, ctc., slnt surse de ener* gie cu mult mal bogate de cit cărbunele şj aă avantajul că nu se epuizează cu vremea, La ele au să se adreseze oamenii viitorului, lmprumutlndu-le energia de care vor avea nevoe. Deja cascada Niagara furnisează industriei americane o putere nominală de şase-spre-zece milioane cal-vapori, ceea ce înseamnă puterea a patru-zecl şi opt de milioane de cal ordinari. * * * Cu toate astea cărbunele, substanţa care conţine sub volumul cel mal mic cea mal mare energie, e menit să contribue şi el la viitoarea revoluţie ştiinţifică. Unii fizicianl şi chimiştl urmărsc în momentul de faţă următoarea problemă: Fiind dat că prin ardere cărbunele nu ne procură de cît maximum 7 la sută din energia Iul totală, care ar fi mijlncul ca să punem mina şi pe cele 93 la sută cari ne scapă astăzi şi se pierd fără nici un folos. Soluţia problemei aceştia, extrem de interesantă, ar fi ca să se găsească un lichid care să disolve cărbunele la rece. De pildă, în pila ordinară, energia care se transformă In electricitate, e dată de disol-varea zincului prin acid sulfuric. Zincul însă e un corp scump şi dătător de energie slabă. Dacă s’ar putea găsi un lichid care să atace cărbunele In pila ordinară şi prin urmare dacă s’ar putea înlocui zincul îa polul negativ prin cărbune, rezultatul ar fi incalculabil. In cazul acesta am obţine totala energie a cărbunelui transformată In electricitate. Ştiţi ce rezultat practic ar eşi de aici? Un gram de cărbune care se transformă In accid carbonic de pildă, desvoltă opt mii de calorii. Prin urinare o locomotivă ar putea străbate ţara noastră de la un capăt la altul numai cu un pumn de cărbuni, iar dacă transformăm energia asta In electricitate şi electricitatea In lumină, oraşul Bucureşti ar putea fi iluminat numai cu o cheltuială de un chilogramde cărbuni pe noapte! Şi aşa mal departe. Lumea Întreagă şi-ar satisface toate nevoile, întrebuinţlnd rîte-va tone de cărbuni pe zi. lată ce ne prepară veacul care vine. Fanta*!»’ Olga-lioliliu- Lăţescu 2 EPOCA HM Ediţia a treia „GA£ETA“ In droaia de gazete multicolore care s’a abătut pe Bucureşti ca o ploaie de primăvară, bine-făcătoare dar trecătoare, Gazeta are dreptul la o specială salutare de bună-venire. Gazeta Poporului, a dispărut, dar s’a născut Gazeta : le Roi est. mort, vive le Roi! Dar de ce această supresiune a poporului V Dispariţiunea lui coincidlnd cu sosirea la cirma a colectiviştilor, este o mărturisire preţioasă şi tur vă. O dată coada tăiată,odată plebea uitată şi lăsată acolo unde i se cuvine, tonul discuţiunel devine elegant şi chiar parfumat; înjurăturile surugieştl sunt lucru necunoscut in coloanele gazetei, ceia-ce de altmintrelea ne bucură cu deosebire pe noi ciocoii de erl şi de astă-zf. Dar sugrumarea Poporului nu este mal puţin o dovadă de neagra ingratitudine, de şi naturală: Cînd ţiganul s’a făcut împărat, mal iutii pe tatăl său a spînzurat. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondentă specială) Iaşi, 31 Ianuarie Ia clubul liberal.— Membri nonî. lîespiiifterejs lor.— Nemulţumirile contra preşedintelui Şedinţa de lunea trecută, 29 Ianuarie, a adunării generale a clubului liberal din localitate, va răniînea pentru multă vreme ca o dulce amintire, pentru preşedintele el, ec. (Ihiţă Mirzescu, pururea simpaticul senator al colegiului al II de Iaşi. La ordinea zilei era înscrierea a mal bine de 20 membri noul,— selecţiune făcută din peste 200 de cereri depuse la biurou. Primul membru nou, pus Ia vot, a fost d. Gti. Damascbin, pensionar al comunei şi casier al societăţel de economie a funcţionarilor primăriei. După cum a arătat d. Mirzescu, neofitul Damascbin a adus servicii reale partidului în alegerile trecute, printr’o activă propagandă la colegiile al 11 şi al 111 de deputaţi şi prin discursuri bine simţite în Tă-tăraşl, alătur cu d-nit L. CozmovicI şi Gli. Baltă. Cu toate aceste merite netăgăduite, adunarea generală a respins cererea d-lul Da-maschin cu 21 voturi pentru şi 22 contra. După acest prim eşec, cc. Ghiţă a prezentat pe d-l dr. Cristeii Misir, medic comunal al despărţire! a V-a. Cu toate stăruinţele lui cc. Chită, candidatura linului său nu a întrunit decît 18 voturi pentru, contra fiind 30, mergind ast-fel să regăsească la coş pe colegul său de nenorocire, d-l Gb. Damascbin. Dezastrul listei susţinute de cc. Gliiţă a fost complect. După aceste două avertismente, a urmat apoi respingerea d-lor Va-sile Ciohodariu, o importanţie Vasluiana : Chiriac, fost judecător de pace; Vasile Po-povici, fost inginer în serviciul c. f. r. şi alţi celebri necunoscuţi, pe cari cc. Gliiţă voia să'şi creeze o majoritate personală în club. Nici unul din cel 20 membri noul propuşi nu a fost admis in sinul cenaclului colectivist din localitate. * * * După cum mi-a declarat un membru al clubului, două sunt motivele cari au determinat adunarea generală la măsura aceasta. 1. Teama de concurenţă: postulanţn ne-fiind mal toţi de cît candidaţi de slujbe, Deja nemulţumirile sunt mari in club. Oameni cari au luptat în oposiţie, se văd astăzi sacrificaţi, lăsaţi de o parte. Un liberal a cerut şi ameninţat eu opo- • siţia, dacă nu i se va da vre-un ciolan. — Am mîncat... răbdări prăjite timp de opt ani de zile. E timpul sa mi spuneţi cît am să mai mănînc, a apostrofat dînsul cu vehemenţă pe primarul oraşului, d-mil N. Gane, în aceiaşi şedinţă. Cel mal explicit a fost un pensionar militar. — Nu sint în de ajuns slujbe pentru noi şi vroiţi să ne aduceţi acum pe alţii alţii cari să ne facă concurentă, a spus dînsul d-lul Mirzescu. Nu votez nici pe unul ! Mal categoric nu se mal poate ! Al doilea motiv este curentul de nemulţumire ce a început să se manifeste, de o bucată de vreme, contra preşidenţiel conului Gliiţă Mirzescu in clubul liberal. Oculta iasană eu greii iartă acestuia o-poziţia de odinioară. Pe Ungă aceasta, tendinţa preşedintelui de a’şl menţinea bisericuţa cu fidelii şi individualitatea el, în a-fară de-cercul colectivist, încă displace ocultei. * * * Primul avertisment i-a fost dat. Nu mă îndoesc că altele vor urma. Don Petlro. Inşi, 1 Februare Cursul medicului primar.— bronza liniei ioniiri fior.—Puţinii malenia-Mcu.—Moartea lin Suvtueseu Piuţst Păcurari Căzu! medicului primar Pe la începutul liniei trecute, un ordin al direcţiuuel generale a serviciului sanitar, suspendase, pe timp de o lună, pe fl. doctor Aristide Peride, din funcţiunea de medic primar al judeţului Iaşi. Direcţia, care-şl motivase măsura pe faptul că medicul primar nu trimesese ser an-tidifteric în comuna Bivolari, a revenit a-supra pedepsei aplicate d-lul Peride în nişte condiţiuni cari merită a fi relevate. Cînd a primit ordinul de suspendare, medicul primar, care nu se simţea întru ni- mic vinovat, plecă la Bucureşti şi rugă pe doctorul Felix sâ-1 trimeaţă in judecata consiliului sanitar superior. La judecată, d. Peride arătă că suspendarea s a făcut în contra spiritului legel sanitare şi mai dovedi că a înştiinţat direcţia (le lipsa serului, dar ca aceasta n'u dat nici un res-puns. Doctorul Felix, care ceruse suspendarea medicului primar pe timp de G luni, rămase perplex, îu faţa argumentelor serioase ale subalternului de la laşi. O discuţie vie se încinse între membrii consiliului. Ai călcat legea, domnule director, zise doctorul Kalinderu şi, ceea ce mă miră şi mal mult, e că ai suspendat un doctor care stă de 20 ani la slujba sa, fără ca în a-cest timp să fi avut vre-o observaţie. — L’am lăsat la postul său, replică doctorul Felix, fiind-că d. Peride era sprijinit de conservatori. Scandalizat de acest respuns, doctorul Buicliu făcu aspre mustrări directorului -politic al serv. sanitar şi isprăvi cu vorbele: — Mă mir că mal stai în capul acestui serviciu. * * * De prisos a vorbi despre votul luat de consiliu, faţă cu această înscenare colectivistă. D-l Peride s'a reîntors la postul să ti şi continuă a fi un bun medic şi... membru al clubului conservator. Groaza funcţionarilor Măturoiul colectivist şi-a început operaţii) nele la primărie. Coneialabule au loc a-tit la club cit şi în cabinetul primarului, a-supra înlocuirilor de făcut. Groaza cea mal cumplită domneşte printre funcţionari. Furia colectivistă şi numărul mare de postulanţl, îl fac să se gîn-dească cu frică la ziua de niîinl. Procesele verbale de destituiri vor fi gata astăzi. Erl s’a cerut demisiunea şefului contenciosului, d. avocat C. A. Negri, care a fost înlocuit cu avocatul G. N. Savinescu. Vor mal fi sacrificaţi: d-nil N. Cananăil, şeful eclerajului, Greceanu şi Răducănescu, comisari comunali şi Filipescu din serviciul stărel civile. Puţinii matematicii Se înţelege, prăipastiile astea se petrec cu ştiinţa şi sub patronagiul d-lul N. Gane, primar şi om de litere. D-nu Gane semnează toate decretele de destituiri, d-sa este autorul principal al tuturor acestor mici dar foarte meschine răzbunări, cari fac din funcţionar un instrument servil al guvernului şi cari nenorocesc a-tîţia oameni nevinovaţi. De aceea, cred interesant a arăta ce venituri lunare are a-cest părinte distins al urbei laşi, care mî-nueşte cu atîta dexteritate măturoiul colectivist. Dl. N. Gane, încasează lunar aceste sumt: 750 lei, ca senator 1200 » » primar 1500 » » administrator al «Naţionalei». 2000 » » girant al averel Aleaz. Nu număr nici jetoanele de prezenţă de la consiliul de administraţie al creditului urban din Iaşi, nici diferite alte avan-tage. După cum se vede, loialul e de cinci mii patru sute eincî-zeci le! pe lună, a-proape 70,000 lei pe an numai lefi. Acesta e lefegiul care are funebrul curaj de a az-vîrli pe atîţl funcţionari cari se susţin cu 150 safi 20() lei pe lună. Judiciare Intîia secţiune a Curţel de apel a relevat azi procesul dintre ministerul de interne şi A. Lochmann cu farmecistul Carol Herzen-berg pentru seefestrarea farmaciei la Hy-gien. Curtea este prezidată de d. Z. Burada, asistat de dd. B. Cantacuzino, N. Volenti. G. Dimachi şi Al. Hinna. Ministerul de interne este represintat prin dd. Antouescu, avocat din capitală şi Atli. Afli. Gheorghiu, avocat al Statului. Pentru farmacistul Herzenberg pledează dd. V. L. Senii şi G. C. Cristofor, iar d. Lochmann este asistat de dd. P. Zamfirescu şi V. Dimitriu. * * * Secţiunea I a tribunalului judecă azi procesul lui Capeleanu, acuzat de delapidări făcute în calitate de casier al văinel Iaşi. Moartea Iu! Săvinescu Avocatul N. G. Săvinescu, numit ieri şef al contenciosului primăriei, a Încetat din viaţă ieri seară, in urma unei îndelungate suferinţl. La clubul liberal s’a arborat drapelul negru. Săvinescu era un stimat membru al baroului şi noi regretăm sincer decesul săli. * * * Pentru postul de şef al contenciosului, devenit ast-fel vacant, candidează dd. Anton Cainban şi Z. Ghiulea, avocat. Piaţa Păcurari In ultima şedinţă a sfatului obştesc s'a hotărlt, in principiu, cumpărarea unui Ioc viran, proprietate a d-nel Marin Xenopolo, pentru un maidan în suburbia Păcurari. Suntem cel d'întîiă a aproba votul consiliului, căci prin el s’a satisfăcut o justă doleranţă a populaţiunel din valea oraşului. Dar atragem din vreme luarea aminte a consilierilor asupra faptului că locul ales de administraţia comunală este în flagranta contra-zicere cu menirea sa. In adevăr, consiliul trecut a refuzat a intra In trataţiune cu proprietara pieţei, atit pentru preţul exorbitant cerut de dna Xenopol, cit şi pentru faptul că locul este absolut accidental. De aceia noi sfătuim pe consilieri să facă o descindere la faţa locului, spre a nu vota cu ochii închişi, proectul administraţiei. II.TIMA OUĂ Aă fost înlocuiţi la primărie d-nil. Coroifi, comisar comunal, prin Cuca. agent electoral liberal; KSdacanoscu, comisar comunal, prin M. Li-teanu, stud. în drept; Gr. Filipescu de la starea civilă prin Vasiliu frnl.e al primului redactor de la Evenimentul; N. Cananan. şeful eelaajulul, prin căpitan Io-nesen rudă a d-lul Vizanti. In locul d-lul Vasiliu, la serviciul lecnic, a fost numit Virgilin Kolban. reporter ia Evenimentul. Sin ii MSdilta tfe ris. Paris, 2 Februarie. Debats, zice că reluarea relaţiunilor diplomatice dintre Rusia şi Bulgaria, atră-gînd după sine recunoaşterea prinţului Fer-dinand, este dovada influenţii preponderante a Rusiei in Orient. Temps zice că recunoaşterea prinţului Ferdinand va intimpina încă multe coiuli-ţiunl de resolvat, dar principalul este de a se orienta în acest scop. Cu cît sarcina este mal grea, cu atît misiunea încredinţată talentelor d-luî Tscharykow, este mare. Constau tinopol, 1 Februarie. Baronul de Calice, a notificat cel dinliiă consimţimîntul guvernului austro-ungar la recunoaşterea prinţului Ferdinand. Roma, I Februarie. Agenţia Ştefani anunţă că guvernul italian, primind de la poartă notificarea guvernului otoman că Sultanul vrea să confirme alegerea prinţului Ferdinand,a răspuns că încă de la alegerea prinţului, Italia a considerat ca valabilă manifestarea voinţei poporului bulgar, căreia s'a asigurat pe viilor consimţiniîntiil puterilor, spre marea mulţumire a guvernului italian. Sofia, 1 Februarie. Generalul Golenicew a sosit Ia 11 ore şi un sfert, cu un tren special venind din Za-ribrod unde a fost salutat de ministrul co-muiucaţiuniior şi de locoteneniul-colonel Markow, aghiotant al prinţului. La gară craii: prinţul înconjurat de casa sa civilă şi militară, miniştrii, biuroul Camerei şi aproape toţi deputaţii majorităţii, funcţionarii înalţi şi un public numeros. La intrarea trenului în gară, mulţimea a scos urale prelungite. Generalul Golenicew dîndu-sejos din tren a înaintat către prinţul Ferdinand l’a salutat şi s’a întreţinut cu dînsul cîte-va secunde.—Generalul a prezintat apoi prinţului pe (I. Tscharikow şi pe persoanele cari îl InsoţiaQ. Prinţul a condus pe generalul Golenicew la palat într'o trăsură deschisă, escortată do geandărmărie şi de garda princiară.-Generalul va locui ia palat în timpul serbărilor. Cortegiul a fost aclamat cu entusinsni. Pînă acum au sosit 4000 (le streini. Noul agent rusesc, d, Tscharikow, s'a dus după sosirea sa, la consiliul de miniştrii, unde a remis scrisorile sale de creanţă d-lni Stoilow. I). Stoilow a făcut apoi o vizită celor Talţl agenţi. La trei ore după ainiazî, ministrul rusesc a fost primit tn audienţă solemnă de prinţii 1 Ferdinand. Seara s’a dai la palat un prlnz în onoarea misiunel ruseşti la care a asistat misiunea otomană şi consulii generali al Fraudei si Serbiei. După prînzul, a fosl un concert la şcoala militară la care au asistai membrii corpului diplomatic şi soţiile lor. După o ceremonie religioasă la agenţia Rusiei, s’a Înălţat drapelul rusesc în mijlocul aclamaţiunilor entusiaste ale mulţime!. Camera a votat un cadou naţional de 500.000 franci prinţului Boris. Această sumă va rămîne depusă la Banca Naţională pînă la majoratul prinţului. Stirt diverse Aventurile unui şef de gurii. — Justiţia instrueşte, In momentul de faţă, o afacere foarte curioasă. D. Orăscu, şeful gărcl Săruleşti, a fost plodit, bătut şi sechestrat de oamenii unul arendaşi din Teleorman anume Leontides, cu a cărui metresă şeful găreî ar fi avut, se zice, relaţiunl amoroase. Leontides neputînd să se satisfacă singur, a însărcinat pe nepotul său Anastase Ceara să aplice o coreeţiune lui Orăscu şi acestaşi-atndeplinit Însărcinarea în nişte con-diţiunl cari afl făcut ca afacerea să fie denunţată parchetului din Bucureşti, imediat ce Orăscu a isbutit să scape din mîinele oamenilor Iul Leontides. Găsită strangulată. — Ieri pe la orele 5 p. m. iemeea Parascbiva Pascale, din strada Virgiliu 23, In vlrstă de 45 de ani, a fost găsită străngulată în casă, cu un tulpan. Cazul a fost comunicat autorităţilor de sora el si cadavrul a fost transportat la Morgă. Lovit de un butuc.—In ziua 12 Ianuare a. c., locuiterul Petre Gli. Vamanu, din comuna Mălini, judeţul Suceava, dueîndu-se la localitatea numită Opcina Ciiimerueî, pentru a scoate butuci, răsăpindu-se de pis o stivă un butuc, a căzut peste ol şi’l a sdro-bit foarte rău; imediat a fost dus în cura spitalului rural Slatina. Călcat de sanie.—Locuitorul C. G. Popa, din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, în ziua de 13 Ianuare a. c., întoreîndu-se de la clmp cu o sanie încărcată cu strujenl de popii-şoiu, din nebăgare de seamă s'a răsturnat sania peste el şi, ne avind pe nimeni ca să’i dea ajutor, a stat pînă a doua zi, cînd s’a găsit de locuitori, şi dus acasă a şi încetat din viaţă. Accident mortal.—In ziua de 17 Ianuare a. c., locuitorul Radu C. Andreescu, din comuna Muereasca-de-Sus, plaiul bozia, judeţul Vîleea, duetndu-se în pădurea Stalului, din acea comună, cu uu fin al său a-nume Ion, a tăiat un lemn uscat, care ani-nîudu-se pe un alt lemn, s’a căsnit a'l doborî jos şi, în cela timp lemnul, fiind uscat şi răscopt, s’a rupt, căzînd peste dînsul, din care cauză a şi încetat imediat din viaţă. înecat din beţie.—In ziua de 18 Ianuare a. c., pe la orele 5. p. m., locuitorul Glieor-ghe Geren, emancipat, din comuna Şotînga, judeţul Dîmboviţa, fiind cam turmentat di* băutură, s’a dus cu doniţa să scoată apă din puţ şi, alunectnd, a căzut înăuntru, de unde a fost scos mort de locuitor). 120 aixî.—In ziua de 18 Ianuarie a. c., a încetat din viaţă femeia Rada Văduva, din comuna Roşiori, judeţul Ilfov, îu etate de 120 ani. Trei copil. — In ziua de 18 Ianuurie a. c., femeia Maria, soţia locuitorului Ion Mu-rinache, din comuna Ciochina, judeţul Ialomiţa, a născut doui băeţl şi o fată. Atît mama, cît şi copil sunt [in deplină sănătate. Sinucidere. —In ziua de 19 Ianuarie a. c., pe la orele 11 şi juni. a. m., în cătunu Frumuşelu, din comuna Muscel, plasa Ze-letin, judeţul TecuciO, pe un deal, în partea despre răsărit a satului, s’a găsit cadavrul soldatului, din contingentul anului 1894, a-nuiiie Aprodu Gheorghe, din regimentul 8 artilerie din Roman. Din cercetările făcute de autoritatea locală, presupunîndu-se că acel soldat s’a sinucis cu un pistol ce s’a găsit lingă el, s’a comunicat cazul d-lul procuror. Arsă de gaz. In seara de 13 Ianuare a. c., locuitorul Mucter Memet, din comuna Regep-Cnius plasa Silistra-Noiia, judeţul Constanţa, pleclnd de a-casă împreună cu soţia sa. a lăsat dormind pe cel 5 copil ai săi. Insă în perete, d’asupra palului încarc dormeai! copiii, se aflu o lampă, care că-zlnd peste copila Teslime, în vîrslă de 14 ani, s’aîi aprins hainele de pe dînsa şi, pînă să sosească părinţii, eîi lot ajutorul dai de cel-alţl copii, focul ’i a produs arsuri pe toată Întinderea picioarelor. Copila a fost trimisă în căutarea spitalului rural Paracliioi. Accident la moară.—In ziua de 17 Ia-nuare a. o., focarul V. Zlătarii), de la moara Iul luncii Euiiăru, arendaşul moşiei Co-dăesci, comuna Codaesci, judeţul Vaslui, pe cînd voia să pună cureaua la roata morel. a fost apucat de roată, stîleindu'i mîna dreaptă. Acccident mortal. Locuitorul fon făclie Cernat, de fel din comuna Cetăţeni din Deal, judeţul Muscel, în etate de 25 unt, servitor Ia I). Ion Jocu, diucomuna Bădenl-Ungurcni, acel judeţ, tn ziua de 19 Ianuarie a. c., transport!nd de vale cu 4 bol un buştean din pădure, In hotarul Dragoslove-nitor, spre a’l duce la patronul său, acest buştean, rostogolindu-se peste el l’a omorll instantanei). E P O IA 3 Moarto grabnică.—Locuitorul Niţâ Gheorghe, din comuna Găldăfl, judeţul Ialomiţa, s’a găsit mort la domiciliul săfi, aşa cum adormise, fără Insă a exista vre-o bănuială asupra căuşelor morţel. SITUAŢIA IN TURCIA (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 1 Febrtiare Insurgenţii din Zeitun au mulţumit Sultanului pentru concesiunile sale şi puterilor pentru intervenţiunea consulară. ------------—----------------------- 2b E I» E (4 I (Serviciul Agenţiei Romîne) Kevolfa fu < orea Londra, 1 Februarie, Agenţia Reuter află din Yokohama cu data de 11 că o revoltă a isbucnit în Corea. — Primul ministru şi 7 funcţionari afi fost asasinaţi. — Regele şi prinţul moştenitor s'uu refugiat la le-gaţiunea rusească unde se află şi tatăl regelui. Două sule de soldaţi ruşi afi fost debarcaţi şi păzesc legaţiunea. Camera frsuice7.it Paris, 1 Februarie. Camera deputaţilor. Animaţia mare.—D. I’ams radical, desvoltă o interpelare asupra schimbării judecătorului Însărcinat să instruiască afacerea drumurilor de fer de Sud—Atacă Senatul care face opoziţie guvernului (sgomot). D. Kieard justifică schimbarea judecătorului la care a procedat pentru a activa instrucţia.— Revendică răspunderea actelor sale. Camera adoptă cu 326 voturi contra 43 ordinea de zi a d-lul Sarrieu şi primită de guvernul. exprimind încrederea sa In tăria acestuia, pentru a face lumină desăvîrşită în afacerea drumurilor de fer de sud, şi pentru a căuta toate răspunderile şi a face reformele promise. Anglia şi Germania Berlin, 1 Februarie Reichstagul discută bugetul afacerilor străine. D-nul Marschali declară că relaţiunile cu En-glitera n'aft încetai nici un moment de a fi normale şi amicale iu tot timpul afacere! din Transwall. —Germania respectă drepturile şi interesele altuia, dar aşteaptă o reciprocitate absolută.—(Aplause). Oratorii din toate partidele constată atitudinea corectă a Germaniei şi zic că telegrama împăratului adresată d-lui Krueger a exprima sentimentele tutulor germanilor faţă de Transwall. Singur, d-nul Bebel vede în această o aţîţare în contra Engliterel. Aniuestia insurgenţilor Londra 13 Februarie Camera Comunelor. D-nu Carzon anunţă a-mnestia insurgenţilor din Zeitun, încheiată de ambasadorii şi guvernul otoman, care a comunicat că insurgenţii afi prădat şi dat foc ina-multor sate musulmane. — După raportul eoni sulului engles insurgenţi afi omorlt 250de soldaţi turci, — nimic nu indică că s’afi făcut măceluri de creştini la Zeiluu — JE € O f T R I D-nil advocaţi sunt rugaţi a se Întruni Duminică 4 Februarie, ora 2 p. nj. In sala de conferinţe (secţia IV), pentru a şe consfătui In cestinnea patentelor. * * * Se zice că d. C. F. Robescu, primarul Capitalei, ar fi decis definitiv să oj prească prelungirea bulevardului Colţea. D-sa ar fi hotărit să pună această chestiune în desbaterea consiliului comunal la cea dinţii a sa şedinţă. Fină nu vom vedea nu credem. * * * D-nil maiori de infanterie Mihaescu, Pandelescu, L. Mavrocordat, L. Sterea, D. Costeseu, F. Gheorgiu şi Marcu vor fi avansaţi la gradul de locotenenţi coloneii pe ziua de 8 Aprilie viitor. * * * Zilele trecute s’a săvârşit In Bucureşti cununia religioasă a tînerulut publicist şi student în drept: Vespasian i. Pella cu d-şoara Cornelia Roşea una din cele mal distinse studente In fisololle ale Universităţii noastre. * * * Luni 29 Iannarie a avut loc la Răm-nicu-Sărat un concert dat de profesorii gymnaziului local In folosul bib-lilioteceî Graţie, bine-voitorulul concurs dat de d-nele Dătculescu, Oroveanu, Ior-gulescu, Ciornei, cari aQ executat cu multă măestrie bucăţi din piano. Concertul a reuşit admirabil. La sflrşit talentatul elev al conservatorului de declamaţie Mircea Pella a declamat mal multe anecdote. Resullatele pârţei materiale au întrecut ori-ce aşteptări. * *.* Marţi, 80 Ianuarie, studenţii şcoalei superioare de ştiinţe de stat, fiind convocaţi în localul societăţii din calea Victoriei (Casa Mercusch) au ales o comi-siune compusă din d-nii C. Vasiliu, G. Z. Comărnieeanu, I. Cucu, I. R. Euescu C. Teodoru şi AI. Milicescu, cu însărcinarea de a redacta, cit maLcurind posibil, un memoriu relativ la recunoaşterea şcoalei. Memoriul mai înainte de a se tipăr-se va presenla d-lui C. G. Ioan, direci torul şcoalei cu rugăminte de a convoca Corpul Profesoral spre a decide asupra celor conţinute şi a’I ajuta îu justa lor cerere. * ♦ # Căpitanul C, Văcărescu din arma cavaleriei, a fost trecut iu poziţie de reformă pentru infirmităţi incurabile. * * * * Joi. I Februarie, la orele 12 din zi, Fxc. Sa H. Kiazim-Bey, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. I, Sultanu- lui, a fost primit Împreună cu personalul Legaţiunel Imperiale, la Palatul din Capitală, tn audienţă oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa. H. Kiazim-Bey a avut onoare a remite M. S. Regelui, în presenţa D-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredită In calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Imperiale pe lăngă M. S. Regele şi acele de rechimare ale Exc. Sale Moustapha Reehid-Bel. După terminarea audienţei oficiale, D. ministru plenipotenţiar a presentat M. S. Regelui personalul iLegaţiunel. Exc. Sa. H. Kiazim-Bey a fost primit apoi Împreună eu personalul Legaţiunel, de M. S. Regina şi'de A A. L. L. R li. Principele şi Principesa României, şi la urmă a fost re-condus la ospelul săfl cu ceremonialul ce a presidat la sosire-I. PARLAMETNTUI, C A M E It A I'ioimiTrt Hvtliifivi de S fVrj'uni'if Mai vorbesc d-nil Kiriţopol şi Malla şi apoi ia cuvîntul : D. Sturdza, primul ministru, care răspunde aeuzaţiunel că guvernul nu prezintă de cit, legi provisoril, susţinînd că guvernul liberal trebue să dărîme întreaga legislaţiu-ne trecută şi deci ar trebui ca să pună ceva In locul el. Insă, fiind-eă nu are timp în de ajuns, se mulţumeşte să prezinte numai legi prin cari se mat ameliorează lutru cît-va relele legilor anterioare. Afară de aceasta există nu gol de 12 14 milioane lti bugetul nostru, care trebue umplut neapărat prin economii. El bine, preocuparea noastră făctnd acest proect nu a fost de cit echilibrarea budgetului, cu reforma legel ne vom ocupa mal tîrzifl. Se închide discuţiunea. Toate amendamentele sunt respinse de comitetul delegaţilor. Legea e luată îu consideraţie cu 56 voturi pentru şi 20 contra. Se începe votarea pe articole. La art. 1 sunt 2 amendameiile, amindouă respinse. D. Iarca îşi susţine amendamentul săfl, în sensul ea particularii să aibă dreptul să înfiinţeze biurourl de servitori. D. Sturdza mărturiseşte că d-sa e absolut incompetent In legea servitorilor, de oare-ce nici măcar n’a citit'o. D-sa a prezintal-o numai cu scopul ca budgetul statului să realiseze o economie de 100000, lei prin micşorarea numărului biurourilor existente. Roagă Camera să voteze legea. Legea tn total este votată cu 64 bile pentru şi 10 contra. După aceea se validează d. V. M. Cogăl-nieeami, alesul colegiului al 3-lea de Roman. De asemeni d. Manoliu este proclamat deputat de Dorohoifl. D. Ionel Rrătianu citeşte un proiect de lege pentru acordarea unul credit suplimentar de 4,800,000 pentru terminarea liniei ferate Piteştf-Curtea de Argeş. D. O. Seorţescu propune şi susţine un amendament prin care cere să se îngrijească şi de compieetarea celor-lalte linii începute. Atrage mal cu seamă atenţia ministrului de lucrări publice asupra stărel unor linii din Moldova de sus. D. D. Sturdza sfătueşte pe deputaţi să nu se joace cu milioanele. In situaţia actuală bugetară, propunerea d-lul Seorţescu, care ar necesita un credit de cel puţin de 40,000,000, nu se poate admite. Amendamentul d-lul Seorţescu este respins şi proiectul de lege se primeşte. D. R. Stefănescu Delavrancea dă citire unul proiect de lege prin care ministerul lucrărilor publice renunţă la reţinerile de 1 şi jumătate la sută din venitul căilor ferate cari pin’acum se vărsafl In fondul rezervelor pentru acoperirea anuităţilor. D. Iarca constată că guvernul ea să a-copere deficitul bugetar, umblă numai cu cîrpell, ciupeşte cîte-va şute de mii de lei dintr’o parte şi din alta. Acele reţineri de 1 şi jumătate erau foarte necesare. Dacă guvernul are serios intenţia să facă economii, pentru ce—zice d. 'Iarca— nu aţi studiat legea jandarmilor rurali pe cari des-fiinţîndu-I, aţi realiza diutr’un condeifi o economie considerabilă ? I>. C. Stolcescu cere votarea legel, CîţI-va deputaţi cer ca să se ia vacanţă piuă luni, se naşte o discuţie aprinsă de cîte-va minute şi în urma intervenţiei d-lul Sturdza se hotăreşte ca viitoarea şedinţă să fie Sîmbătă. Şedinţa se ridică la ora 5 fără un sfert. DIN PRESĂ Xiarcle «le azi Timpul se ocupă de recunoaşterea principelui Ferdinand al Bulgariei, pe care o socotesce ast-fel : Recunoaşterea principelui Ferdinand însemnează includerea unul episod spinos şi une-orl primejdios, şi prin urmare împuţinarea cu una a cestiunilor care ar fi putut să fie teamă de turburărl şi de neînţelegeri. Ştiri «lin ziare Din Voinţa Naţională: *** Guvernul Austro-Ungar a oprit importul din judeţul Botoşani şi transilul prin judeţul Botoşani al rîmătorilor şi oilor, fiind eă s'ar fi informat că, tn judeţul Botoşani, ar fi existfiid epizootia de febră aftoasă, precum şi de pneunmenterită a rîmătorilor, ceea ee nu este exact. Din Adevărul: *** Se dă ea foarte apropiată compieetarea cabinetului prin intrarea d-lul P. S. Aurelian în minister. Astă-searâ safl cel mult mtine se va şti în mod definitiv rezultatul combinaţiilor 6^ cultei, Din Constituţionalul: *** Notă caracteristică. Fină acuma, cu toate svlrcolirile şi cererile repetate ale d-nuhil Cantacuzino, ministrul finanţelor, budgetul ministerelor de domenii, răsbol şi instrucţie nu art putut fi trimise ministrului de finanţe, spre a se putea alcătui proectul de budgel pe 1896—(17. Din Timpul: **, Ni se spune că M. S. Regina e hotărî ta să Intreprinză, în primă-vara viitoare o lungă călătorie pe bordul bastimentului Elisabeta. Suverana noastră va vizita, cu această ocazie, mal multe porturi de pe ţărmul Me-diterunel. *** I). general Budişteanu pregăteşte un proect pentru modificarea legel de recrutare tn sensul de a împuţina motivele de dispensă. Intre altele, prezenţa sub drapel a unul ttnăr nu va mal dispensa pe fratele său de serviciul militar, cum se petrece sub imperiul legel actuale. ULTIME INFORMATEI Din nebăgare de seamă s’a stre-c,urat în numărul nostru de azi informaţia, că d. Dini. Sturdza şi unii membri ai corpului diplomatic ar ti avut o lungă conferinţă alal-tă-seâră cu d. Ponton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, asupra e-venimeutor din Bulgaria. In realitate alaltă-searâ s'a dat numai un prin/, diplomatic la legaţiunea rusească. Deci toate combinaţiile ce s’afi făcut împrejurul a-cestui prînz sunt absolut fantastice. Corespondentul nostru din Iaşi ne asigură, că am fost induşi în e-roare anunţînd demisiunea colectivă a profesorilor de laliceul-modeldin laşi. Mîine se fac alegerile comunale în Galaţi. In luptă sunt liberalii disidenţi cu colectiviştii. AFACEREA TÎRNOVEANU Istoria testamentului.— Iiupuearea a «Ion* fraţi.— fmle-I testamentul. Win trecutul «l-lui Al. Tirnoveanu.— Amănuntele pe cari le-am dat ieri după gazetele din Budapesta despre arestarea d-lul Al. Tirnoveanu se confirmă pe deplin, întreaga afacere în care sunt implicaţi fraţii TîrnovenI este însă mult mal interesantă. dectim a fost prezintată de gazetele ungureşti. Istoria testamentului Grigore Tirnoveanu se află de mult timp bolnav, internat la institutul de sănătate Guyot din Paris. Fraţii săi Gheorghe şi Virgil fuseseră prevestiţi de mersul boalel, precum şi de moartea apropiată a lut Grigore. Atunci d. Gheorghe Tirnoveanu se hotăreşte să plece la Paris pentru a determina pe bolnavul săfl frate să facă les'n-ment în favoarea lui. Auzind despre asta, d. Alexandru Tirnoveanu, fratele vitreg, a conceput un plan ciudat pentru a zădărnici demersul d-lui Gheorghe Tirnoveanu, cu care trăia de mai mult timp în duşmănie mare. Alexandru s’a Înţeles cu Ana Levandowski, amanta bolnavului Grigore, ca să meargă la Pfţris şi să facă tot posibilul ca averea de aproape o jumătate milion de lei să fie lăsată prin testament fiicej nelegitime a tpxtalnrulul, iar usufructul să fie asigurat d-uel Levandowski cit va trăi. Se mal asigură că o înţelegere ar fi intervenit între amanta şi fratele vitreg al bolnavului, după caro usufructul averel să se împartă între el. împăcarea fraţilor vitregi Demersul d-lul Al. Tirnoveanu a reuşii pe deplin. Testamentul s’a făcut asl feteam a conceput el planul Împreună cu Ana Le-wandowski. Cel-lalţi fraţi Gheorghe şi Virgil, supăraţi, s’aft plîns la toată lumea din Graiovu. Intr’o zi vechii duşmani, fraţii vitregi Gheorghe şi Alexandru se întîlnescîn Craiova. Gheorghe acostînd pe Alexandru i-u spus. Bine, măi, prostule ; ai încurcat lucrurile aşa de răfl, că acum nu vom avea nici unul nimic, iar tu vel fi tras pe sfoară de Ana Levandowski. Dacă lăsui lucrurile haltă, fie-care din noi am fi moştenit în părţi egale întreaga avere. Şi tu al li moştenit, cu toate că eşti frate vitreg, căci legile noastre nu exclud pe fratele vitreg de Ia moştenire. Vmte.-î Icstauicutnl î Alexandru, care nu ştia de această dispoziţie a legel, a văzut abia îu urmă că s’a pîcîlit răfl de tot. Ce era să facă ? După mal multe consfătuiri se presupune că s’ar fi hotărit distrugerea cu orl-ce preţ a testamentului. Grigore, bolnav cum era, a fost adus din Paris la Viena, unde după cit-va timp muri în ziua de 2 Februarie stil nou. Fraţii se se duc la inmormîntare, iar Ana Levandowski nebănuind că complicele săfl de o-dinioară, Alexandru, s’a împăcat cu Gheorghe, i-ar fi încredinţat testamentul, care a-pol ar fi dispărut în modul cum am arătat ieri. Afacerea e pendinte acum înaintea parchetului Jdin Budapesta, dar e foarte probaţii că Alexandru va fi pus în libertate, www.dacoromamca.ro de oare-ce nu există absolut nici o probă materială în potriva lui. I>in trecutul «l-luî Tirnoveanu In legătură cu această afacere, lumea, reeditează acum o afacere unică înjfebil el, al cărui erou a fost acum dout ani d. Al. Tirnoveanu. In Craiova d. Al. Tirnoveanu e 'cunoscut ca avînd o fire foarte bănuitoare şi prea iute. Ast-fel într’un moment de gelosie el muşcă urechia stingă a tinerel şi frumoasei sale soţii. Afacerea vine înaintea tribunalului, dar soţii sau împăcat după ce Alexandru cum se spune a dat o poliţă de 30.0(10 lei soţiei sale. După cîte-va zile, prima grije a soţului se zice că a fost să distrugă poliţa apoi s’a despărţit de soţia sa. t‘8 »s,i< t nrxi; 0as& de Saiiăitat® BUCUREŞTI 5!,— Strada Teilor— 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Institut din noă roorganisat Căutarea Poalelor interne şi chirurgicale, precum şi u tutulor bontelor nervoase şi ehroiiice. Tratarea boalelor de piele, a hoaţelor de ochi. git, nas şi urechi. Operaţiuni, Tratamentul Poalelor gyuecologice şi camere cu antreu separat pentru faceri, o moaşă cu diplomă loeueşle în institut. Tratament special al syphilisulul si boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile. Consullaţiunî zilnice de la 10—12 p. m. Nouile prospecte se trimet gratis şi franco. ______________________________1»Q | 2 & J. BBRttBK Se face cunoscut că In ziua de 25 Februarie 1S%, la orele 10 a. m. se va ţine licitaţie prin oferte sigilate în cancelaria administraţiei succesiunel Principelui Atex. B. Ştirbey, Calea Victoriei 110, pentru arendarea pe timp de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1996: Moşiei Bătutele cu trupurile Jud. Mehedinţi. « BăileştI cu moară « Dolj. « Buftea din judeţul Ilfov, Cu începere de la 1 Februarie viitor, d-nil amatori vor putea lua cunoştinţă de condi-ţimiile de arendare ale fie-cărel moşii, în cancelaria administraţiei In toate zilele de lucru, de la orele 9—12 a. m. Administraţia succesiunel Principelui Alexandrii B. Ştirl»e.v Doctorul Gr. Â. Ţaranu Specialist iu boalo venerice şi alo căilor urinare. Strada Jîăneei Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. Consullaţiunî de la 4'hpînă la?, p. m.: pentru dame de la ii—4. îoo—«c Ocf&siuiie rărit I Desfacere de vinuri vechi şi usiturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de Drăgăşanl dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda do eiiieî litrnri se trimete a-casă. Comanda se face uşor priu carte postulă. 1 BÎLOHit SI PII,I>NEK (30—ÎO)_______Calea Dudeştl, 128—130. Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă) titelvfiiiiiicv tiv fivocvtietrei, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi eslracto de orl-ce acte. Mtvtlaeiare tiv pvliţicute* jivocttvl, contracte, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi în genere de ot't-cv acte tiv iiofttviat. C«h^m ifttţittaî. JSunfiuvw tiv ovi-vv gtvocvMC, Iiştivgitinivv tiv ffiveottiilttfi pentru Împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. Condiţiimt favorabile._______(36—18 IUMI7 bob Desemnator şi Xilograf ( alea Victoriei, 77 IU AGA SIN ŞI ATELIER DF. BIJOUTEfilE, H9RL9SERIE, ARMTiSIE linenreşfi.—Calea Victoriei. 2S. Casa Villacros, vls-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sate clientele că a sosit noul mărfuri do Bijoulorie fii tu. ceusonriiicG de precisinne în toate speciele. orfevrerie, etc. etc. pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. 20—6 CASJE tle FJKMl MiXGI*EXE 5^ O I I ti I? B Furnisor al M. S. Reginei şi al Băn cel Angliei BĂCĂNIA -s*a GRANCEA & STĂNE8CU 98, CALEA VICTORIEI, 98 (vis-â-vis de Palatul Regal, îu colţ Art Sosit: Sollcs, Stridii şi Languste proaspete şi vor sosi în continuă.________ mroul fabrice! «îe spirt fabricel de borhot uscat de la Herestreă şi morel automatice de abur de la Obor ale D-lul ANDREI A. POPOYICI S’a mutat din strada Smirdan în Strada Lipscani No. 86 fată cu biserica Sfinţii Gheorghe Noii llFo M. Tltomeseu Medie do copii Str. Italiană. 16. ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. Motel Bristol Str. St egală, 15. BRĂILA. Antreprenor, SEsig». 6—5 Bogat asortiment do arlnc <1<- vînă toarc de tot felu de la 75 l Italiene. . . . 90 93 » ruble hlrtie . . 2 6» 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabric« Albert & C|4, Frankenthal ţi cu carao-tere din fonderia de litere Flinich din Frank-furt AjM. ¥ i st II e s i 1 e s Cordial Regenerator COMPOZIŢIE V Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. GHIe Freres Paris.— 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale. 20-24 Mărie Brizard & Roger €@©Iiâir Calităţile cele maî recomandabile ***- 9 o-vfo-rfivo-svfvo Representantul general pentru Romîuia şi Bulgaria IUBINOYICI A STAIU’K Bucureşti şi Galaţi Deposit general la cofetăria D. MARINESCIT-BRAGADIRIJ BUCUREŞTI Strada Carul I, 41. (2*-aa; .. ipaaMwswaiBiaiiiaiMiiwi^^ c 3 a g £. a B. cz> a g'o? > L, B hH HH ®fcr1_,c-h(ltxWgl ® ® ri1 tţ T 2 2 5» ^ : a' S-S S Fi O ® ® ~ f.5 • tx ® • lj ^3 P n -1, Fa-: 3-P5. S g • • 3 • 2 co • - - • • CV p» • rn-rc.H n a ta rictiv 3 £ = = ® S'g.g _5^2.-CC < < — A O'*"* 2 P= e i ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PA Bl BS - ii A Bi A TB • Acest aparat este de o simplicitate exlra-ordiuară şi 1 serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soia, precum| şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poale fabrica cea mal bună ţuică, sbloviţă şi orl-ceI spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor ţi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saul din o singură dată gradul cerut sa ii prin rectilieare diipăj voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-buslibil. A se adresa d-lul GEOStGLki CARANFII., Galaţi, sad ia agenţii săi acreditaţi din diferite I şi localităţi. COFETĂRIA D. M. BRÂGAD1RU Bncnreşii, Strndn Carol, 4 Recomanda marele său depou do băuturi spirl oase indigene şi streine. Asemenea ponlru timpul ernel magazinul se ailă asortat cu un mare depozit de Romuri indigene şi slreine, Incepînd de la 1.50 piuă la O lei litru. Vînzare cu ridicata şi eu diitail. Preţurile eu ridicata se fie excepţional. ADETARATA MASTICĂ ’IA&X DE BOMBONERIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARE ZI In lot timpul se găseşte de vînzare CJIsiuţit urlifleiulu din noua fabrică de liere b$1c v Operator de bătături pe cale chimică, numai Î11 5 minute fără duivre şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînă la 7 seară. La Administraţia -ziarului EPOCA so alia do vînzare kîrtie maculatură cu chilogramul Preţ moderat. MIRON VELESCU Maşini Agricole RUCUREŞTI 35, Strada Smîrdan, 35 Bucureşti, data acestui ziar JKometifo»' Affricnffot'lt ’Mi permil a atrage bine-voitoarca D-voaslră atenţiune in vederea viitorului sesou de treeriş asupra Ganiiliicilor dc treernt din Callu-ii-a W. TASBiKll A ML\S fabrica pe care o represiut eii şi care a introdus peniru maţi ide din anul corent numeroase şi allt de importante îmbunătăţi I in cit cutez a zice cil cea mal deplină convingere că fie-care agricultor experimentat va găsi garai: ura de treerat Tasker superioară orî-cărei nl(e garnituri de treerat adusă pînă acum in ţară. Voiri avea în euiînd primele două garnituri aci şi’ml voitt permite a invita pe Domnit agricultori atit prin a-cest ziar cit şi cele-l’alte ziare şă vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea ’mt permit a atrage In mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor FL1GI1 9il «13Ri fabrica (.ECiilEiAlil medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor mnşinelor şi uneltelor agricole cu care simt asortat. Cu distinsă slimă, JtBBSOA VUMiESCU mmm 71 FONDATA IN ANUL 1895 Tipografia EPOCA e în măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, cir cutări, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. 55 15 TJ CUR E r? rv i STRADA CLEMENŢEI. ---------- Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă. — 3. FONDATA ÎN ANUL 1895 Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. IHefjanţa, acurateţa, pramplUaaiae, efîinatale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. Bueuresci. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.