SERIA II.—ANUL II, No. 71.
E<liţia a, treia
VINERI 2 FEBRUARIE, 189(>.
NUMĂRUL 10 BANI
ABOlVAineiVTKLR
încep In 1 şl ÎS ale fle-cărellunî şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti Iu Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin inundate poştale Un an în ţară 30 Iei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	•	»	13 »
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMĂRUL 10 BANI
ANINCIURIIi:
Iu liut'iiroştl şi judeţe ,ve pritneac numai la Administraţie
In Streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuneiurl la pap. IV.0.30 b. linia
.	. .III.........2 — Io) .
»	» » ii .... . 3;— » *
Inserţiile şi reclamele 3 lei î-iudul
lT n ii ii mâr v e c h i ii 3 0 bau i
ADMINISTRAŢIA
No. 3 —STRADA CLEMENŢEI— No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ
DOVADA COMPLECTĂ
Adevărul de Marţi, vorbind de păcătoasa stare a guvernului actual, spune între altele :
„Zgomotele despre situaţia critică a guvernului au produs o im-presiune penibilă în toate cercurile politice.
„înşişi conservatorii sunt foarte îngrijaţî de această inepţie manifestă a cabinetului Sturdza.
„Iei nar ji de loc dispufi să ia succesiunea liberalilor in împrejurările de faţă; ci din potrivă sunt liotărîţl a favoriza orl-ce combinaţie nouă liberală".
Fie că a fost bine informat, fie că a ghicit, Adevărul a spus un mare adevăr. Conservatorii n’ar primi acum succesiunea liberalilor şi n'o vor primi pînă ce aceştia nu vor fi făcut dovada complectă a neputinţei lor.
Nu tăgăduim că partidul liberal, în scurtul timp de cînd se găseşte la putere, a făcut mult in direcţiunea aceasta. Pentru partea luminată a opiniunil publice ie lucru bine stabilit că liberalii, ca forţă de guvernâmînt, sunt tot atit cit şi un zero, dacă nu cumva chiar o cantitate negativă.
Cind un partid ajunge în halul să şteargă cu buretele tot ce-a spus şi ce-a făcut în aproape opt ani de opoziţie ; cînd în locul angajamentelor luate cu atita zgomot şi călcate cu atita dezinvoltură nu ie în stare măcar să puie altceva; cînd, deşi guvern nou, nu se poate prezintă cu alt decît cu eîrpituii şi cu fărâmături de la masa guvernului trecut ; cînd, la ori-ce chestiune, chiar din cele cari ati fost mal mult agitate în opoziţiune de către partidul liberal, primul-minis-tru nu ştie să răspundă decît că „are nevoie de vreme ca să studieze"; cînd, după abia trei luni, cabinetul ajunge la o criză ministerială scandaloasă ; cînd, după mal bine de o jumătate de lună de la criză ministerul nu ie în stare să se complecteze—atunci, pentru partea luminată a opini-unil publice ie făcută dovada i-nepţieî şi decrepitudinii acestui partid şi a guvernului săft.
Dar mal ie o parte a opiniunil publice, cea mal mare, care nu poate judeca cu atîta înlesnire şi căreia îl trebuie mai multă vreme spre a pătrunde în miezul lucrurilor. Noi vrem ca şi aceasta să se încredinţeze de păcătoşia partidului liberal, ba mal ales aceasta, pentru că ea a fost mal mult es-ploatată de liberali cît au stat în opoziţiune.
Convingerea despre neputinţa partidului liberal, astăzi deplin făcută în cercurile politice, va pătrunde şi în partea aceasta a opiniunil publice. Dar trebuie vreme.
Trebuie să se vadă de toţi că, dacă sunt absolut incapabili de a pricepe şi satisface nevoile ţârei, liberalii sunt foarte vrednici a în-virti afaceri strălucite din cari răsar milionarii ca ciupercile.
Trebuie să se vadă că partidul liberal, dacă nu ştie să facă legi
.şi reforme, se pricepe însă foarti bine să exploateze administraţiu-nea Statului, a judeţelor şi eoni imelor.
Trebuie să se vadă, cum s au mal văzut pînă la 1888, întruniri publice sparte, redacţiunl devastate, procese înscenate pentru a persecuta pe cel ce îndrăznesc să se ridice in faţa monstrului colectivist.
Trebuie să ajungă guvernul liberal, care nu ştie nici de .ce a venit nici ce are să facă, în ha Iul de a se agăţa de putere şi de a nu voi să plece de cît cu lovituri de picioare.
Atunci, cînd dovada ticăloşiei partidului liberal va fi complect făcută, vom consimţi să luăm puterea. Şi tocmai multă vreme nu va trece pînă atunci
De sigur, nu pentru plăcerea noastră aşteptăm să se facă dovada aceasta. Ea e insă necesară pentru educaţiunea opiniunil publice.
In vremea ultimei opoziţiunl a partidului liberal, încercarea noastră de a introduce moravuri mal civilizate în viaţa politică şi ad-ministraţiunea publică a fost tălmăcită ca un semn de slăbiciune ; acele din reformele noastre cari au impus cetăţenilor oare-cari sarcini şi au ţintit să mal strunească desfrîul, au fost pro sintate ca periculoase. Şi însemnată parte din opiniunea publică a primit drept bune aceste res-tălmăcirl şi a aplaudat lăfăgădu-elile liberalilor.
Eî bine, trebue acum sa se simtă adînc deosebirea între romul nostru şi păcătosul actual, trebue să treacă vreme pentru ca toată lumea să se con vingă că făgăduelile partidului liberal au fost momeli înşelătoare.
Lumea va ajunge ast-fel mal mţin credulă, va şti să facă mal bine deosebire intre cel ce înmiise şi cel ce fiecărese, şi pe viitor nu se va mal lăsa aşa de lesne
INTERVIEW CU D. IONEL GRÂDIŞTEANU
CHESTIUNEA NAŢIONALA
înşelată.
Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor cu privire la înscrierea lor în listele electorale din Ilfov.
Toţi domnii alegători cari ar avea să facă vre-o reclamaţiune, fio că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’afi fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiunx, în toate zilele, de la orele 5—7, în localul clubului conservator.
Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor fi susţinute gratuit de avocaţii partidului.
DIN STRAIHATATE
(Prin Fir telegrafii-)
Kecunoaijterea Principelui Fer-«liuaml
Vienn, 31 Ianuarie.
Ziarele, vorbind de recunoaşterea prinţului Ferdinand de către Sultanul, nu se îndoiesc de aderarea puterilor mari.
Noua Presă Liberă zice că ambasadorul turcesc nu va Intlnipina de loc dificultăţi serioase pe ltngă contele Goluchowsky, de oare-ce Austro- Ungaria n’a considerat nici o-dată pe prinţul Ferdinand ca un usur-pator. Dar Austro-Ungaria trebuie să nu lase nici o Îndoială, afirinlnd că nn recunoaşte de cit un prinţ al unei Bulgarii în-tr’aaevăr independentă. Ziarul nu se îndoieşte că Bulgaria, Înconjurată de rivali, să nu vrea să rămlie şi pe viitor independentă şi cu desăvlrşire bulgară.
Neucs Wiener Tagblatl zice că puterile semnatare trebue să vegheze ca nu cum-va recunoaşterea prinţului Ferdinand să devie sorgintea unor proiecte noul .şi a unor schimbări In peninsula Balcanică.
Mersul cestiunei naţionale şi amestecul dezastros al d-lui Sturdza pasionează în acest moment pe top Romîniî patrioţi. Pentru a desvălui conduita d-lui Sturdza în această cestiune, ne-am adresat d-nuluî deputat Ionel C. Grădişteanu, distinsul parlamentar şi profundul cunoscător al desvolt arii cestiunii naţionale.
Intîia întrebare ce i-am adresat, a fost:
—	Cum şi cine a provocat dureroasa criză de la Tribuna din Sibiu ?
—	Eu cred că criza ce a isbucnit la Tribuna a fost provocată de guvernul actual şi în special de d. Dim. Sturdza prin d-nit Slavici şi Brote. cari îi sînt devotaţi. Vreau să zic, că a fost provocată în înţelesul acesta, că neînţelegerile aii izbucnit la Sibiu din pricina nonei direcţii pe care aii vroit s’o dea oamenii devotaţi lui Sturdza ziarului Tribuna.
—	In ce scop vroia d. Sturdza să dea o nouă direcţie partidului naţional de peste munţi ?
—	Eu cred că d. Sturdza a vroit să do-vediască şi la Viena şi la Berlin, că el singur ţine în mina sa toate firile mişcării naţionale rotnîne din Transilvania şi Ungaria şi ca atare singur e în stare să potoliască mişcarea cînd va vroi. E cu putinţă chiar ca să fi făgăduit o liniştire a spiritelor romînilor de dincolo pentru serbările Mileniului. Ba poate chiar şi o participare a romînilor la aceste serbări,— lucru care s’a învederat în faimoasele articole trimise de Slavici Tribunei, articole cari au grăbit neînţelegerile ce s’auprodus.
—	Credeţi că d. Sturdza va izbuti în încercarea sa?
Eu cred cu siguranţă că nu ! Şi chiar cele întîmplate pînă acum, dovedesc că nu mă înşel în prevederile mele. I). Sturdza şi acei cari îl înconjoară şi-aii făcut iluzii în privinţa influenţei pe care o are d. Brote peste munţi, influenţă care a scâzuţ foarte mult de cînd a trecut în Romînia. De alt-fel sunt, încredinţat că chiar dacă ar fi izbutit d. Sturdza să convingă în sensul unor vederi <le„ dezarmare pe toţi membrii actualului comitet naţional (lucru care nu se va întîmpla nici odată), totuşi nu şi-ar fi atins scopul, căci dincolo comitetul naţional n’are înrîurire asupra mersului mişcării, decît întru cît corespunde simţimîntului general al maselor, cari aii o conştiinţă vie despre suferinţele lor şi cari nu se încred în făgădueli nedovedite prin fapte. In această ipoteză, inadmisibilă de alt-fel, s’ar fi întîmplat numai că comitetul naţional ar fi pierdut ori ce acţiune asupra poporului şi ar fi fost înlăturat de la conducerea mişcării.
—	Cum apreciaţi conduita d-lui Dr. Ioan Raţiu în această cestiune?
- Doctorul Raţiu s’a purtat în această cestiune cum ne aşteptam toţi cîţî îl cunoaştem, ca un om cu inimă mare şi cu caracter de oţel. Fiinţa doctorului Raţiu în capul comitetului naţional este garanţia cea mal sigură, că mişcarea nu sc va abate nici odată de la drumul eî adevărat şi că nu va ajunge nici odată o armă în în mîinile nici umil partid politic din ţară ule la noi.
Ce părere aveţi despre zvîrcolirile il-lor Brote, Slavici şi compania în urma votului comitetului naţional ?
—	Eii cred că biruinţa doctorului Raţiu e deplină şi că toate încercările cari s’ar mai face în contra-i vor fi zadarnice. De alt-fel, în afară de Slavici şi de Brote, cari sînt în ţară, şi de cei doui redactori sacrificaţi ai Tribunei, mai curînd ori mat Ursiţi şi ccî-l'alţî puţini cari se mai deosebesc (le doctorul Raţiu se vor întoarce la matcă, sub presiunea opiniei publice de dincolo, cari în mod neîndoios s'a manifestat în marc majoritate pentru direcţia doctorului Raţiu.
—	Cum râmîne acum d. Sturdza în faţa acestora ?
—	După cît sc aude, d-sa sc sileşte să dohîndcasvă graţiarea emigraţilor din Bucureşti cu scop de a’i face să se întoarcă dincolo şi a pune mina prin ei pe firele mişcării naţionale. După cum am mai spus însă, chiar în acest caz lucrul mi se pare cu neputinţă. Ceea-ce ar avea mai line de făcut, ar fi să nu se mai amestece in afacerile interne ale partidului naţional de dincolo şi să se mărginească a da tot sprijinul diplomatic putincios pentru ajungerea la un modus vivendi, care să poată fi primit de romînî de dincolo. Cu alte cuvinte: mai bine de cît să încerce să conducă mişcarea de dincolo, mai bine s’ar ţine de ceea ce a făgăduit cînd era în o-poziţie şi ar căuta intr’un mod oare-care să dobîndească concesiuni serioase pentru romîniî de dincolo. De alt-fel singur a recunoscut, că împăcăciune nu poate fi fără concedarc de către unguri a tutulor punc-teler programului de la 1881 din Sibiu, uf ară poate de autonomia Transilvaniei.
—	Criza din Sibiu a adus vr’un rău cestiunei naţionale ?
—	Fără nici o îndoială; fiind-că pînă acum una din puterile cele mai mari ale romînilor fusese tocmai această solidaritate cu care se înfăţişase tot-d'aima în cestiune a naţională. Această desbinare a făcut de sigur cea mai rea impresie asupra o-pinieî publice din Romînia şi din streinătate.
Înainte de a sfîrşi cu acest interview] am mai pus o ultimă întrebare d-lpi Ionel
venirea d-lui Sturdza la putere din punctul de vedere al cestiunei naţionale.
— Cei din Viena nu se îndoesc de loc de devotamentul nemărginit al d-lui Sturdza pentru tripla alianţă şi în plus îşi închipuiau că era singurul om care la un moment dat putea să potolească mişcarea naţională şi dincolo şi dincoace de munţi, ca unul ce se credea la Viena că-i adevăratul conducător al acestei mişcări. Din acest punct de vedere venirea la putere a d-lui Sturdza, — cu toate animozităţile d-lui Goluchowsky, — a trebuit să fie bine-văzută, poate chiar dorită. In urma celor întîmplate dincolo, nu ştiu dacă cercurile conducătoare din Viena nn se vor fi desa-măgit asupra înrîurirei faptice a d-lui Sturdza în mersul cestiunei naţionale. De alt-fel e bine ca cei din Viena să se convingă, că singurul mijloc de a potoli ces-tiunea naţională nu este de a pune să mijlocească pe cutare ori cutare om politic de la noi, ci de a asculta şi a face dreptate plîngerilor întemeiate ale năpăstuitei naţiuni romîneştî de dincolo. Justiţia regnorum fundamentum, cum zicea în o-poziţie d. D. Sturdza.
Tiuitul
PUBLICAţIUNI REGENTE
DREPTUL DINASTIC
BĂNCILE POPULARE
Un ziar din provincie, Călăuza Brăilei, se ocupă de o cestiune pe care am tratat’o în coloanele noastre cînd ne-am ocupat de dreptul de âsociaţiune. Reproducem dai’ cu mulţumire cite-va extracte din coloanele confratelui nostru brăilean, cari dovedesc că ideea ce am susţinut începe a se răspîndi:
Idea că este de domeniul statului a se o-cupa de înfiinţarea institutelor financiare pentru sprijinirea lucrătorilor şi meseriaşilor trebue părăsită şi luat In consideraţiune că statul nu este alt-ceva de cit unitatea tuturor claselor şi că nu poate să dea ceva unei clase fără a se nedreptăţi cea-l’altă.
Este un pericol a deprinde clasele de jos a pune toate speranţele lor numai în cel mal bogaţi, aşleptînd ca aceştia să le vie lu ajutor. Ar fi o demoralisare pentru clasele de jos obicinuidu-le cu idea că numai prin umanitatea şi binefacerile altora el s’ar putea ridica.
Este de datorie generală ca să căutăm a infiltra şi stabili ideea în lucrătorii şi micii industriaşi, că salvarea şi ridicarea lor depinde de la el înşişi; a’l Învăţa să fie con-scienţl de mijloacele lor proprii şi a Întări Încrederea în forţele lor de cari dispun.
Omul are diferite nevoi cari ÎI sunt indispensabile pentru existenţa sa, dar şi numai puţin el are puteri, cari bine întrebuinţate, ll pot conduce la înlăturarea acelor nevoi.
CRONICA
Politica «ie mină liberă
D. Dim. Sturdza, capul ministerului şi al tutulor răutăţilor, vrăjmaşul guvernelor de transiţie şi partisanul celor de tradiţie, reintroduce azi politica de mină liberă.
Primul debut al ministrului se face în administraţie, politica de mină liberă e introdusă mal întîl în poliţie, pentru a regenera moravurile.
Debutul promite şi seria va urma. Vom avea de sigur, comisari de poliţie cu mină liberă asupra contribuabililor, agenţi cu mină liberă prin cafenele şi prin stabilimentele publice, urmaţi de droaia de pungaşi cu mină liberă asupra buzunarelor cetăţenilor.
Primăria îşi va avea şi ea politica de mină liberă şi postulanţii, urmînd exemplul minei libere al celor cari au bătut pe inginerul Tătărescu, vor aplica sistemul şi celor l’alte servicii.
D. Bursan, un noii partisan al politicei de mină liberă, cere, prin şefii de servicii, demisiunile slujbaşilor, iar Zaharia, urmînd exemplul lui Verescu, care introdusese sistemul minei libere în administraţia Voinţei, propovădueşte pildele bune în poliţia comunală.
D. Solacolu, în calitatea sa de consilier, consiliază bătăuşilor o politică de mînă liberă în alegeri şi recomandă amicilor săi «să nu vadă stînga cîte dai cu dreapta».
«O mînă spală pe alta şi amîndouă piaptănă pe alegător» c deviza consiliului comunal; d. Petre Grădişteanu, amator de forme literare, adaogă «donner â pleines mains», adică cu libertate.
Prefecţii de judeţe urmează întocmai a-cest sistem, pe care şi-l trec din mînă în mînă şi apoi la urmă, cînd e vorba de răspundere, se spală cu toţii pe mîinl, iar d. Sturdza jubilează vâztnd că administraţia a încăput pe mîinl bune.
Intr’un cuvînt, politica aceasta de mînă liberă înseamnă «faire inain basse» în administraţie, să scapi pe vinovat din mînă, «agir sous main» auică pe ascuns şi la urmă să te speli pe mîinl.
Practic, foarte practic, sistem şi foarte la îndă-inîna guvernului liberal-naţional, fiind-că ’i dă mina.
Jovial
D. Delafos.se, eminentul deputat francez, a publicat zilele acestea în Nouvelle Revue, sub titlul Contele de Ghamhord şi dreptul dinastic, un articol care a făcut sensaţie în lumea politică.
Cititorii, suntem siguri, ne vor li recunoscători d’a le da un rezumai după acest studiu care se distinge atît prin profunzimea ideilor cîl şi prin strălucirea stilului.
Iată mal întîiu critica făcută, în cîle-va rindurl, a regimului de azi dinFrancia:
Este netăgăduit că mumărul singur nu poate li uvrierul propriului său bine. De oare-ce el nu e de cît suma spiritelor mijlocii, domnia lui nu este şi nu poate li de cit triumful mediocrîlăţel. Tot ce s’a făcut mare şi frumos tu lume este opera elitei şi în tot d’auiia de la starea democratică a pornit apunereu popoarelor. Atita numai că aceste teorii,cum zicea Gambetta, nu trCJni-esc exprimate de cît de filosofi. In lumea politică, ele nu au pătruns şi aceia chiar, cari, în fundul conştiinţei lor preţuesc suveranitatea numărului ca un principiu de barbarie, îndură, cînd trebue să intre in ae-ţnme, influenţa apăsătoare şi suverana a revoluţiunel franceze.
Arătînd apoi roadele ce a produs şcoala revoluţionară, d. Delafosse descrie ast-fel starea spiritelor din Franeia:
Această intoxicaţiune revoluţionară care dă o parte egală himerei şi brutalităţei, a trecut de la predicaţiune In domeniul politicei oficiale. Ea are puterea drept instrument şi Statul drept eîmp de experienţă. Pe măsură ce se cufundă şi dispare In pulberea mişcătoare a sufragiului universal, acea elită socială, care în secolele trecute era împodobită de frumosul nume de oamenii de omenie, se vede ridieîndu-se din adînci-mile neexplorate ale naţiunel o lumenouă, care vede în înălţarea el semnul emancipării naţionale şi in nevoia de care e stă-pînită de a rupe zăgazurile, legea chiar a progresului. Ura, invidia, josnica gelozie, intoleranţa brutală şi pătimaşă, ignoranţa obraznică şi răutăcioasă, intr’un cuvînt toate mişeliile şi toate miseriile fiinţei omeneşti, au devenit puteri stăpinitoare. Ele domină politica şi clrmuesc puterile publice. Să exploatează în mod victorios, aceste stîrpi-turl pe lingă mulţimea subjugată şi regimul eşit din aceste rivalităţi abjecte pare a nu avea drept principiu şi drep ţel de cit d’a preface viciile sale în maxime de stat. Cauza e că teoretieianil egalităţii politice şi sociale nu au grija d’a porni emulaţiunea generoasă a straturilor noui şi d’a pofti pe cei ce stau tu josul scării ca să urce trep-1 tele ei. Ei operează Î11 mod invers şi nu sfft-luesc pe nimeni de cît d’a sc cobori. Nivelul e aşa de jos tu- cit toţi cel Î11 cari se uneşte o înaltă cultură cu simţul demnităţii lor ar trebui să se plece spre a ă-junge la acel nivel. El nu se împacă cu aceasta şi să ţin de o parte. Singuri, poli-ticiani! de contra-bandă, setoşî de putere şi vinfttorl de popularitate, se învoesc cu această degradare. Ast-fel se explică eobo-rîrea moravurilor noastre publice, inferioritatea representaţiunel parlamentare şi calitatea subalternă a guvernelor. Democraţia revoluţionară nu procede prin «elecţiune : ea procede prin nivelare şi, cum a pus toate lucrurile la nivelul ei, ea alege, pe cine se aseamănă cu dtnsa. Ii s’a inspirat neîncrederea şi ura a tot ce să ridică mal presus de propria el mediocritate. încrezătoare si mărginită, cu urecliia In tot-d’auna aplecată spre adulaţiunile corupătoare şi sfaturile rele, ea alege drept favoriţi pe a-cel ce exploatează mal bine miseriile sale şi preţueşte acest şarlatanism josnic ca exerciţiul ideal al suveranităţii sale.
Faţă Î11 faţă cu principiul democraţiei revoluţionare, d. Delafosse pune principiul monarhic, pe care îl resumează ast-fel ;
Acest principiu esle fără îndoială cel mal august şi cel mal roditor din cele ce a consfinţit istoria. El represintă ereditatea, tradiţiuiieu, lunga solidaritate a poporului cu regii săt, laborioasa şi glorioasa zămislire a patriei comune. Atributele sale permanente sunt unitatea şi şirul In acţiune, Stabilitatea instituţiunilor, transmiterea pa-cinică şi regulată a puterii, garanţia permanentă a ordineîj progresul neîncetat al ideilor, a legilor şi a moravurilor sub paza unei puteri care nu se schimbă nici o-dată. Ereditatea e cel hial frumos principiu de jguvernănitnl din cele ee ne-a transmis experienţa secolelor. Pretutindeni unde acest principiu domneşte, e mărire, linişte, putere, progres; pretutindeni unde el piere, fe tulburare, slăbiciune, decadenţă şi ruină finală.
2
E P O C A
Ediţia a treia
„EPOCA“ LA GALAŢI
31 Ianuarie 1896.
Decisia pronunţată la 13 Ianuarie trecut de secţia 11 a Curţii de apel din Galaţi în afacerea Brening nu este nici acum gata.
Maiorilatea Curţii însărcinase pe d. consilier Fr. Papp cu redactarea consideratelor, dindu-I .şi un ajutor iu persoana d-lul judecător de instrucţie Ca-racaş, cel care a instrumentat In această afacere.
Lucrarea era gata şi se aştepta numai întoarcerea ia post a d-lul Poenaru-Bnrdea, preşedintele Curţii, care se afla în concediu, spre a fi iscălită. L). Bor-dea însă, intorcindu-se alaltăieri, a găsit lucrarea d-lul Papp neîndestulătoare şi ca urmare s’a apucat d-sa să o refacă.
Evident că eşirea decisiel va fi din nofi intirziată cîte-va zile.
Opinia separată a d-lul consilier G. Stoicescu, este de mult gala. Se zice că numai această lucrare cuprinde ea singură mal bine de zece coaie manuscrise.
Cum se împacă această lntîrziere cu articolul din lege, care pretinde ca recursul să se judece în cel mult 30 de zile de la pronunţarea decisiel ?
*
* *
D. Const.. Hessu a pus sub tipar apărarea sa în extenso făcută înaintea Curţii de Apel din Galaţi.
Apărarea d-lul Ressu va forma o broşură de vre-o 5—6 coaie de tipar şi va li gata cel mult peste două săptă-mîni.
Iris.
Conversiunea prinţului Boris
(Prin fir telegrafie)
Viena. 31 Ianuarie.
Corespondenţa politică află că reprezentanţii turci de pe .lingă puterile semnatare ale tratatului din Berlin aU răspuns că ati şi dat urmare cererel de aderare pentru recunoaşterea prinţului Ferdinand.
Nota relativă a Porţii s’a remis erl cabinetului Vienez.
—	Generalul rus Golenicev a plecat azi dimineaţă ia Sofia.
Solia, 31 Ianuarie.
D. Larau, girant al consulatului fraudez, a anunţat că este însărcinat de ministrul afacerilor străine la Paris, de, a reprezenta Franci a în mod oficial la ceremonia conversiune! prinţului Boris.
Se asigură că agentul diplomatic al Serbiei, d-nu Daniei, va reprezenta pe regele Alexandru la ceremonia ..conversiune! prinţului Boris,
—	Agtă-seară va fi la palat un prînz de 70 de taclmurl, In onoarea Exareului. Miniştrii şi Înaltul cler al Bulgariei vor asista la acest prlnz.
—	Un tren special a adus aci, după a-miazl, pe trimişii extraordinari al Sultanului, generalul Mustfer-paşa şi d. Coslaclie Ka-ratheodory, precum şi noul comisar Ia Sofia, Yazi-bey.
Trimişii Sultanului aii fost salutaţi la Fi-lipopoli de autorităţi.
La gară era o mulţime foarte mare. Printre persouagiile oficiale s'a observat: p-nu Stanciow, loeotenentubcolonel Markow, adjutantul prinţului, miniştri şi biuroul Camerei, care ridicase şedinţa spre a putea u-sista la recepţiune,
S’art auzit urale prelungite la sosirea tri-mişilor, cari au fost conduşi în oraş în trăsuri de ale curţii, în mijlocul unei mulţimi foarte mari.
—	Programul amănunţit al serbărilor nu se cunoaşte încă; se asigură că acest program se va elabora azi.
Străzile cari conduc, de la gară la palat şi de la palat la calredală sunt decorate In mod măreţ cu drapele bulgare şi ruseşti şi cu culorile familiei imperiale a ■ Rusiei.
La sosirea triineşilor Sultanului, gara era Împodobită cu drapele otomane.
—	Agenţia Balcanică zice că delegaţii Sultanului au fost obiectul unor dvaţiuni din cele mal cordiale de la graniţa bulgară piuă la Sofia.
La sosirea lor la palat, garda era sub arme.
Karatheodory-paşa a remis prinţului o scrisoare a Sultanului accredittndu-I ca ambasador extraordinar.
După puţin prinţul i-a Înapoiat visitn.
JE C O W K I
E inexactă ştirea dată de un confrate după care d. Stojanovicî, directorul general al telegrafelor şi poştelor din Bulgaria, ar fi sosit în Bucureşti erl.
D, Stojanovicî este aşteptat aci după
botezul principelui Boris.
*
* *
De la gura lalomiţel, toată linia Dunărei pînă la Orşova e curăţită de sloiuri de ghiaţă. Dacă timpul va fi tot frumos, In cîte-va zile se va rupe ghiaţa
de la Brăila şi Galaţi.
*' »
★ *
Toate autorităţile militare afl fost legate intre ele prin lire telefonice, a căror funcţionare nu lasă nimic de dorit.
Reţeaua telefonică va li întinsă în cu-rînd asupra tuturor forturilor clin jurul Bucureştilor.
*
* #
Ni se telegrafiază din Constanţa că erl dimineaţă a sosit in acest port vaporul Cobra.
Meteor a părăsit portul Constanţa la
orele 12 din zi, duclndu-se la Constan-tinopol.
# '
* *
D. colonel Rudeanu, comandantul regimentului din T. Măgurele, a fost transferai pentru negligeuţă la Dorohol.
Se ştie că în urma neglijenţei d-sale s’a delapidat o sumă de 10.000 lei din casa regimentului.
INFORMAŢIE
tltSUin tio dimineaţă a « E-
9	9
poceî», — otifirinxinel toate yti ei te Horite /tină dttpă miezul tsopţef, — se ffdseste tle eitixare, in toate zilele» ta A' ore, ta toate eh Sonatei le.
Ni se asigură că d. Dr. V. Lucaciu a sfîrşit prin a recunoaşte ca perfect do corectă conduita politică a d-luî Dr. loau Raţiu.
Părintele Lucaciă s’a împăcat cu preşedintele partidului naţional, cu care in comună înţelegere va stabili planul luptei ce se va desfăşura în onrînd în contra guvernului unguresc.
Se vorbea foarte mult ieri prin culisele parlamentar edespre o viitoare corn-binaţiune ministerială cu d. Eitrjcniu Stătescu ca preşedinte de consiliu.
In acest caz d. Mii iţă Sturdza ar fi păstrat ca simplii ministru de externe.
Ni se spune că d. Ple.şia, prefectul judeţului Dolj, fiind decis a demisiona, îşi va pune candidatura la colegiul 1 de Cameră din Craiova. în locul d-lul Măl-dărescu, care e botărît a’şî depune mandatul imediat după demisiunea prefectului.
D. general Pilat, comandantul corpului IU de armată, a fost pripit ieri in audienţă la I’alat.
M. Sa Regele s’a întreţinut o oră cu ■ generalul Pilaf asupra Situaţiei generale a anualei romîne, precum şi asupra n-. nor nevoi urgente ale fortificaţiilor.
Ministrul lucrărilor publice a însărci-năt o comişiune şă se ocupe cu modificarea statutelor casei de pensiune şi ajutoare a funcţionarilor căilor ferate ro-mine.
Această comişiune lucrează sub preşedinţia d-lul Em. M. Porumbarii; proiectul de statute pe care comisiunea îi întocmeşte nu se va putea termina însă aşa de curind. de oare-ce ministrul vo-1 este să introducă însemnate modificări.
D. Th. Vasiiiu, judecătorul de instrucţie al cabinetului No. 5, îmbolnăvindu-se de influenţă, instrucţia afacdrel contrabandelor (le la axize s’a întrerupt.
Se crede totuşi că ordonanţa definitivă in această afacere se va da cel mull pînă la Io Febraarie.
Poliţia a făcut aproape zilnic arestări în legătură cu asasinatul de pe Şoseaua Basarab, dar pînă acum nu s’a putut încă pune mina pe adevăratul culpabil.
Căutările continuă, dar este puţină speranţă a se ajunge' la un bun resultat.
D. Mihal C. Mănciulescu a fost ales primar şi d. C. Atanasiu ajutor de primar al oraşului Roşiorii de Vede.
Luni seara s’a dat la Teatrul Naţional balul societăţii de binefacere «Pto-;vedinţa».
Balul a reuşii în chipul cel mat strălucit. Tombola singură a ‘produs 8,2fi2 lei şi 50 bani.
MM. LL. Regele şi Regina aii onorat balul cu presei]ţa lor şi s’aii întreţinut mult cu comercianţii fruntaşi şi 'soţiele lor.
S’a observai mult lipsa aproape a tuturor miniştrilor, cari altmintrelea pretind că aii multă dragoste pentru comercianţi şi industriaşi.
Corpul regretatului‘I. P. BalanoVu a fost adus ieri.,în Capitală şi aşezat în biserica S-Iu Gbeoi'glie-Nou.
Astăzi la 2 orc p. m. se va face şi înmornunlarea.
Printre multele coroane depuse pe catafalc, cele mal mari şi mal frumoase sunt ale Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti şi a institutului de binefacere «ITovedinţa».
Afacerea I.ăţescu Şalucchi
D-na Olga Lăţescu şi Hilarul Şabechi uă fost din noii erl la instrucţie. Scenele în cabinetul 3 s’ail repetăt;'ambiî viiiovaţt par consternaţi şi-şî aruncă vina umil tu spinarea celui l’alt.
Se spune că d-mi Olga Lăţescu ar ii trimis vorbă unul ancien anii să ceară liberarea e( pe garanţie şi să depună suma necesară.
Intru cit priveşte pe tlnărul Şabeclii, părinţii Iul se desinleresează cu lotul de o cam-dată de dlnsul si aşteaptă drdbnanţa definitivă a judecătorului de instrucţie.
Instrucţia se va termina probabil Luni.
Iu afacerea «linamitcî
Instrucţia afacere! atentatului cu dinamita din strada Fortunei 7, se lnvîrteşte acum exclusiv In jurul Iul Nao Moldoveanu. ‘ Toate probele adunate de justiţie cad In
sarcina lui; Fischer şi Poorter sunt scoşi din cauză cu desăvîrşire.
Gustave de Poorter a plecat la Orşova a-1 altă*erl, el a declarat judecătorului că interes»* de familie II reclamă acolo, dar că se ţine la dispoziţia justiţiei orl-cînd! va • fi chemat. De la Orşova, Poorter a adresat o scrisoare d-lul Sărăţeani iu care-1 mulţumeşte că l’a scăpai de o năpastie şi l’a scoşi dintr’o cauză murdară în care nişte speculanţi au avut interes să’l implice; el face laude justiţiei conţine şi declară că are deplină Încredere tn dibăcia el pentru descoperirea adevăratului autor al atentatului cu dinamită din strada Fortunei 7.
Se aşteaptă ca diatr’uu moment tnlr’al-lul Nae Moldoveanu să lie depus.
D-nul Dimitrie Uzescu a fost ales primar şi (1. M. Ghelmegeanu ajutor de primar al oraşului T. Severin : «l-nii A-lecu Morţun, primar, şi Vasile Dimitriu, ajutor, al oraşului Boman.
D. C. D. Saviuescu este ales al 2-lea ajutor de primar al oraşului Botoşani.
Influenza în Capitală descreşte.
După statistica aliată la direcţia sanitară, foarte puţine caşuri noul s’atî mal ivit.
Consiliul comunei urbane Bacăfi s’a disolval. D. Leou Sachelarie s’a numit preşedinte al comisiunel interimare.
Publicul îşi aduce de sigur aminte de nemulţumirea ziarelor colectiviste în contra fostului primar Nicolae Filipescu. care sacrifica în fie-care sâptămină două zile spre a acorda audienţe; aceasta nu se părea de ajuns numitelor ziare.
Să vedem cura procedează primarul liberal. Iată reproducerea fidelă a afişului lipit pe uşa săleî de şedinţe a consiliului comunal:
«Se publică spre generala cunoştinţă că din cauză că lucrările sunt foarte aglomerate, audienţele la d. Primar sunt suspendate de astăzi 16 Ianuarie pînă la nuol dis-« posiţiunl.
«Persoanele cari vin cu cereri de funcţiuni, vor încredinţa peliţitmile lor d-lui secretar generala] Primăriei, care le va trece lntr’un registru.
«Persoanele cari yoesc a adresa cereri verbale se vor adresa asemenea d-lul sc^ crelar-general, care va lua nytă spre a le supune iu urmă ţl-lul Fripuu-.
«Acel din d-nil cetăţeni cari aiî a reclama sau a cere resultatul cererilor ce ar li adresat Primăriei pentru diferite cestiuni, se vor adresa asemenea d-Iut sccretar-general, care va fiice demersurile necesare la serviciu penlm a preseula lucrurile d-lul Primar spre resolvpre».
Vă place? Cine e ciocniţi: Filipesc sati Bobescu ?
Epidemia de văruită. care binlue în judeţul Teleorman a inceput să scuză. Din 55 comune cari erau infect ite. nstă-zî nu mal sunt de cit 12. Totuşi direcţia sanitară a trimis in localitate 24 de vaccinai ori, sub conducerea unul inspector general sanitar, spre a opera cu măi multă celeritate vaccinarea copiilor.
-----------------------------------
SITUAŢIA IN TURCIA
(Pliu fu- telegrafic)
Constnniinopol, 31 Ianuarie
O iradea oi-donă formarea unei' dtvisii noul compusă din 17 batalioane. Mal ordonă încă congediarea a 15.000 de re-serviştl chemaţi astă toamnă, şi a 27 batalioane de retlifl.
Cele 00 de batalioane de redifl se vor reduce puţin cîte puţin s’au vor li eu desăvîrşire oongediate. Corpul de operaţiuni din Iiuran s’a disolvat.
Filipopoli, 31 Jnnuare.
După nişte ştiri din Conslantinopol, ş’afi făcut mal multe arestări noul, în urma unor resvrătirî ale tinerilor turci. Printre persoanele arestate sunt şi trei ofiţeri. Redactorul unul ziar maritim a fugit In străinătate. S’afl făcut numeroase percjiisiţitinl la ministerul marinei.

EPOCA LA IAŞI
(Corespondenţă specială)
IaşT, 29 Ianuarie.
Agitaţia contra laxelor şcolare
După cum v'aui anunţat, o întinsă agitaţie s’a început printre Evrei) din laşi contra taxelor şcolare, menţinute de d-L Porii Iii proiectul d.-sale de lege.
Pentru mliae seară- studenţii evrei sunt convocaţi, l.a Întrunire vor lua parte şi unii dintre studenţii romirrl.
Pentru Duminecă, 4 Eebruare, un mare pieeting va avea loe în sala Sidoli. Vor lua cuvlntnl mal mulţi studenţi.
In acelaşi timp se va continua 'cu adunarea de semnături pe petiţia de protestare care va ti înaintată corpurilor legiutoare.
Vodă ţinea în curent pe cititorii Epoccl cu mişcarea aceasta.
Dezlmtcrilc pariameniul ui
numărau In anii trecuţi numeroşi cititori tu Iaşi. Iii acest Scop, deposilul de ziare E. I. Brumer aducea un număr considerabil de exemplare din Monitorul Oficial, cari se frecep.fi toate.
Astă-zl, de clnd pe dealul ilMropoliel siejează o cameră liberală, pachetele, pe cari administraţia «Monitorului» le expediază la Iaşi, mal n’ar avea nevoie să fie desfăcute. Dacă vre-unul diu vechil cititori ia un exemplar în mină, îl lasă repede Înapoi, ciad vede scurtimea dezbaterilor parlamentului. De aceiaşi retururele lunare ale «Monitorului» sunt tot atît de considerabile ca şi transporturile.
www.dacoromanica.ro
trcchile iepurelui
O .măsură ingenioasă a medicului şef al comunei este si acea privitoare la urechile iepurilor ce sosesc fii oraş.
Dacă un asemenea cuadruped este adus Iu piaţă şi n’a fost vlndut în ziua dintlifi, vtu-zătorul este obligat să’l taie o ureche a doua zi, pentru ca publicul să şlie că iepurile este vechia de p zi. DacăfiiicI a doua zi, n’a£putuţ fi vindul, i se va. tăia .şi a doua ureche, tot în acelaşi scop.
D. d-r Rojniţă n’a prevăzut Insă cazul elnd un iepuren’are să fie vtndut nici a-treia zi de la aducerea lui. Atrăgîndu’I a-teuţia asupra cazului acestuia, sper că va dispune tăierea cozilor iepurilor, mal vecin de trei zile. Pentru sănătatea publicului, medicul-şef datoroşte Cohiplectarea Iu modul acesta,—a mâsureî luate.
1‘iililica eolcetivistil
Astă-zl, cirul afi (recul abizul care ’i despărţea de putere, colectiviştii afi tncepîit a se gîndi Ia îndeplinirea făgădiielilor date în vremea alegerilor.
Iu acest scop, d. Ştefan Guşii, căruia fiu i-ar li desplăcut nici o sub prefectură, a fost numit administrator al moşiei statului Şi-pdtele, din jud. Iaşi.1
D-l Guşti este rudă de aproape eu dinastia Iodn din localitate, care numără 4 voturi la colegiul I de Cameră.
*
* *
Pentru poslul deadminislratror al moşie-lor statului, foaste ale comunei laşi, ocupat actualmente de d. C. Cliirilă, încă sunt mulţi aspiranţi.
De o eamdată a fost făgăduit d-lul Au-dronie,*proprietar în judeţ, care a dat un dezmleresat concurs în alegerile trecute.
Nu se ştie însă dacă nu se va revciii ă-supra făgăduelel date; faţă cu mulţimea poslutanţUorw	.
Nero.
S> K l* M & J
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Politiei» orientală a Angliei
Londra, 31 Ianuarie
Camera lorzilor. In discuţia asUpra discursului tronului, Lord Salisbury declară că Engli-tera n’a luat nici o dată angajainefitnl de a declara răsboifi sultanului îu cas de proastă ad-ministrare a Turciei.
Oratorul n’a ameninţat nici o dată pe săltau i cu o declaraţie de resbel. dar l’a -înştiinţat de . consecinţele ce ar putea sît aibă neobsCrvarea părerilor Europei. Lord Salisbury este gala să rejiete avertismentul că îutr’un asemenea cas. el.n’ar putea să împeiUce distrugerea Turciei
Puterile vor amina catastrofa cit se poate de mult. dar nu se va piitoa evita desastrnl, dacă ar continuă sistemul administraţiei actuale.
Pentru a suprima pentru tot ’d’a mia reslie-lul civil, nu sunt de ajuns reformele, trebue ‘ ocuparea militară. Puterile nu erafi dispuse să (încurajeze să sprijine sau să tolereze ocuparea I militară; de către Englitera, Rusia s'a declarat iu contra or-cărel ocupări, lie de ea lnsă-şT; îio de o altă putere.
Lord Salisbury respinge ideia că Englitera a părăsit pe Armeni, şi că concertul european n'a ;obţinut avantagil pentru creştinii din Armenia.
Puterile cred că în urma presiimel lor oser-.cilală asupra sultanului şi lăsiiid acestuia un ,oăre-care ttfil]) pentru a se execuln, se va puteft iobţine o mal bună administraţie în Anatolia.
Desnţinţiri
r.elinge, 31 Ianuarie.
Se declară ca neîntemeiată-, in cercurile bine !informate, ştirea dată de ziare, anunţînd logodna regelui .Serbiei cil o principesă munte* ‘negreană.
Belgrad, 31 IamliM-ie.
Se desmiute în cercurile bine informate şli-'rea în privinţa unei apropiate călătorii a regelui Alexandru şi a reginei Naihalia Ia-Biorritz-.
Regina n'are Je gînd să facă nici o călălorie în acest moment.
f asiilorie princiară
Bruxelles, 31 Ianuarie.
Azi s’a celebrat cu solemnitate mare căsătoria ducelui de Veiidome cu principesa ITen-Tiette.
Au asistat: perechea regală belgiană, Regina de Saxa. principesa Clementiiia. contele şi contesa de Fiandra. prinţul şi principesa de Hoben-zollern, prinţul AJfons al Bavariel. prinţul Al-bert al Belgiei, nuntţal, corpul diplomatic, miniştrii, aristocraţia şi autorităţile.
Politic» exterioj&rii a Germanici
Berlin, 31 Ianuare,
Guvernul a presentat Reichstagului o carte albă conţiniiul 23 de documente relative la ultimele evenimente din Transvval. Primul document datează de la 1 Februarie.
Ziarele primesc in mod favorabil această carte albă, căci din ea resulîă că drepturile Germaniei ati fost păşite in mod energic.
Deces
Paris. 31 lanuare.
AmbroiSe Tliomas a murit.
(Viza iu Franein
Paris, 3t lanuare.
Afluenţă considerabila in culoarele Camerei. Se' discută ui mod vib- eventualităţile şedinţei de iniine: părerile suni foarte împărţite.
Deputaţii se ocupă de asemenea mult do o scrisoare publicată de L'igaro şi adresată la 13 Iulie 1895, de d. C»>tnbe«. actualmente ministru al instmcţinnel publice, directorului drumurilor de fer ale Stalului, corindu-l să fie numii membru al consiliului de administraţie al acestor drumuri de fer.
Amicii d-lul Eunfiies explică în ce Şiijpreju-rărl s’a scriş acelislă scrisoare. Totuşi «j - cu putinţă ca afacerea să liă adusă iu faţa Camerei.
I'ui'luiiK'iituI itiilisui
Roma, 31 Ianuarie
Parlamentul s’a convocRl pentru 20 Februarie.
Ştirile cari «irculă asupra demisiunel cilor-va miniştri nu sunt Întemeiate.
<'oiiilic(ul Anglo-American
Londra. 31 Ianuarie
Agenţia Tîeuiar zice că se poate considera ca sigur, că după sfalul Sini el or-Uni le. Venezuela va trimete un reprefeoutiuil la Londra, spre a deschide negocieri «lire,ele.
Evenimentele «lin Teansvaul
Loiulra 31 Ianuarie
Cartea albastră dislrilmita azi conţine nişte depeşl, din cari resulîă că sir Robinson şi guvernul englez afi declarat lui Jaincson că esle personal răspunzător de consecinţele procedeului sâfi cu desăvîrşire nelegal.
D-nu Camberlain telegrafiase lui sir Robinson sa nu neglijeze nimic pentru u împedica pe Ja-moson în lulrepiiudereu sa.
Iloiiie-rnle
Loiplra, 31 Ianuarie
Guvernul a declarat Camerei comunelor că dificultăţile străine jiroduse In colonii nu con-stilue penlru dînşul ocasia de a scbţmbp linia de purtare în. ceea ce priveşte liome-rule,
itcduccre «le scompt
Berlin, 31 Ianuarie Banca imperiului a redus, scouiplul la 3“/o
DOUA NUNŢI ATACATE DE TILHARl
Tiîliărle, f-J Alarma. — Un nou a «mc.— Arestarea l»an«l«ă.
Ni sesuriediii Craiova că depnăzlmahalaua Graioviţa situată la marginea oraşului, a fost leatnil unor scene ne mal auzite. Două nunţi au fost atacate de Ulliarl la eşirea lor din biserica sf. Nicolae.
TlibarlI
In ziua de 21 Ianuarie se celebra la lii-seriea sf. Nicolae căsătoria religioasă a Iul Ştefan Busuiocennu, funcţionar Iu casieria judeţeană. La eşirea nuntaşilordin biserică,o ceată de indivizi, toţi beţi, le es în cale şi le cer de băut. Nimeni Insă n'a voii să le dea un gologan, după cum e obiceiul, şi alunei indivizii cer bani.
Se produce o Învălmăşeală, si o punică de nedescris. Lumea nu putea e.şi din bise-serieă, iar tllharil atacau cu ciomege şi cu «•evolveie pe nuntaşi.
1). Melzulescu, naşul e greu rănit la mină, car alte persoane sunt crunt bătute.
Alarma
Clţl-va jiutură, cu umilă greulale, să iasă din biserică şi dădură alarma; llljiaril o luară la fugă fără să li se poală da de mină.
îfu nou ătinC
Către seară o altă nuiltă la aceiaşi biserică; se cununa Cosiacbe lonescu, copier-ciant, cu d-ra Maria Ionescii.
Banda apare din nou şi atacă j>e nuntaşi la eşire; el trag focuri de revolver, bat şr scliingiuesc. Din fericire alarma fusese dală; la Ipnp şi un detaşament de jandarmi sub comanda sergentului Marin Ştefărieşcu, sosfişte sa- o lu’pta se încinge Intre ei şi'tîl-1 harl. jandarmii ]>ii,linl la număr, s.unl res-, pilişi. Poliţia vine în ajutor, dar bandiţii isbutesc să se'retragă. Comisarul Barlm-lian dresează procesul verbul şi apoi pleacă împreună cu jandarmii, în Urmărirea biliarilor.
Arestarea Uaudei
A doua zi abia s’a putut, aresta banda. Tllbâttl se numesc Tudor Corlieăhu,-Tlie Cernătescu, Mitică Florescu. Marin Florea, Marin Alecu Filip, Alecu Filip şi Pelraehe Clucerii. Toţi ttlharil sunt nişte vechi Cunoştinţe de ale poliţie); el au fost dppuşl şi afacerea a fost trimisă la cabinetul 3 peiitru a se instrui.
Autorul crimei de pe şoseaua Basarab
In sfir.şil se crede că autorul crimei de pe şoseaua Basarab a fost aresiat.
lai Tirgoviste s’a prins un individ ale catul semnalmente corespund perfect cu ale servitorului Măriei Popescu.
Individul s-e numeşte Ion Sofronie, el a sosit, în Tîrgovişte posterior datei comitere! atentatului.
Un agent al siguranţei a şi plecat la Tîrgovişte pentru a aduce îu capitală, pe •Sbfronie.
îndată ce el va sosi va (i condus la ca-ibinetul 2, unde d. judecător de instrucţie ;Şuţu îl va lua interogatorul şi-l va t'Oii-liunta cu d. Ion Oprap, fratele victimei, (pentru a fi recunoscut.
DIN FS23SĂ
Ziarele «Je »»/,î
—Adevărul, Intr’im articol inţitu-ilat «Partidul d-lul Fleva» se exprimă a.st-fel cu privire la apariţiunea ziarului Dreptatea :
Noi avem simpatie pentru d. iFleva. dar simpatia aceasta e pornită din judecata şi convin--gerilo noastre, 'aşa' că-domnialnt sft fie liine in-credinţut că im va avea prieteni inajf căjduroşl ca nol’pe cită vreme' vă i-âlcă pe scindfira sănătoasă. dar nu va aveu adversari mul liolărîţl în ziua în care ne va înşela speranţele.
1 -----
Lumea Nouă, vorbind de ap.t riliunea ziarului Dreptatea, se exprimă nst-fel:
Noi ne felicităm că dobindim în d. Fleva un Confrate, căci aşteptăm de ta d-sa în publicistica acelaşi curaj, acelaşi sinceritate şi acelaşi fior de bine, de cari ne-a dai dovezi ca om politic şi ca ministru.
PAIU^AIVIENTUI^
S F V A T I 1,
rriiînmi şciliufci tle In iii
Sitenunee
I). Ureche se ficupă dd soarta Iul Flech-ţenmacliei- siintreabii pe ministrul de finanţe dacă va reveni asupra refuzului fie a se acorda o pensiune aeesluia.
i). ('plouai Obedeaiiu dă cilire miel pe-tiţiuni a 800 locuitori din Ialomiţa cari cer jiănilnt.
I). Perieţeanu-Buzău se interesează de funcţionarii căilor ferate romîne şi cere modificarea statutelor casei de pensiuni ş‘i a-juţoare a funcţionarilor , .acgşbel direcţiuni.
I). C. Stbiceseu,1 ministrul lucrărilor publice, răspunde că a .studiat cestiunea şi că ţn curiud, funcţionam inferiori, nedreptăţiţi prin ’ actualul statut, vor li satisfăcuţi.
Senatul aplauda, ministrid, Incinta!, face fraze, şi cestiunea se consideră ca resolvată printr’nn discurs şi o interpolare.
Apoi se ridică şedinţa.
Setiinţts tie in i S'ebeuaeiv
Se hotărăşte ca Slmbătft să Înceapă dis-cuţiunen proiectului de lege asupra pescuitului.
Senatul votează un indigenat şi apoi trece tn secţiuni.
EPOCA
3
*
CAM i : It A
Ifmarra Mrriinti’î fir fa 3! ianuarie
1). Nicolaescu susţine după aceasta, că sub-prefecţil -nu constituesc o aşa instituţie în cit suprimarea lor să fie imposibilă. Atri-buţiunile lor slut atlt de neînsemnate, în cît ele pot li Îndeplinite foarte uşor dacă autorităţile comunale şi judeţene vor depune pe viitor mal mult zel, dacă prefecţii vor li mal sîrguitorî.
Oratorul speră că cu timpul subprefecturile vor fi desfiinţate complectamente.
Constată că proectul de lege care se prezintă astă-zf, e o îndrumare către ţinta de căpetenie a partidului liberal: descentralizarea.
In urmă, d. Nicolaescu zice că regretă că nu s’au redus şi lefurile funcţionarilor administrativi. D-sa ar fi dorit că salariile prefecţilor să fie fixate la 1000 lei lunar, car ale subprefecţilor la 300. în loc de 1500 si 500 ca astăzi. De asemeni îl pare rău că numărul inspectorilor sanitari s’a redus la 2 din 4 ciţl erau, de oare-ce cîtI mal inutil ar fi fost necesari acum clnd mortalitatea creste din zi în zi.
Totuşi, ziced. Nicolaescu cu toate aceste mici imperfecţiuni, voiu vota pentru proect.
1). Dobrescu*Argeş Se declară contra proiectului liind-că e ma) mult o reformă financiară, decit o reformă radicală administrativă.
Oratorul face apoi istoricul instituţiilor administrative in ţara noastră de la introducerea regimului parlamentar şi arată că pînă acum, a domnit un adevărat cesarism in plăşile noastre, din cauza putere! dictatoriale si exorbitante a subprefecţilor.
1). Dobrescu se ridică împotriva sistemului centralizator al Statului, sistem pe care nu’l are în întreaga Europă de cît Franţa şi noi şi citează pe Jules Ferry, care a susţinut că există o incompatibilitate enormă între centralizare şi regim parlamentar.
Terminînd, d. Dobrescu cere desfiinţarea paterei administrative şi autonomia comunală.
Principele (Ir. Sturdza ia cuvînlul ca să răspundă d-lul Dobrescu.
Prinţul Sturdza, în ilaritatea înlregel Camere, susţine că descentralizarea al cărei partizani sînd d-uil Morţun şi Dobreseu-Argoş, e o gogoriţă a anarhiştilor şi socialiştilor.
D-sa esle întrerupt de mal multe ori de extrema stîugă, spre veselia tribunelor, a deputaţilor si a băneel ministeriale.
D. Al. Marghiloman e de părere că dis-cuţiunea e deplasată, de oare-ce proiectul guvernului nu va modifica sistemul de administraţie, nici condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor. Nu, mult lăudatul proect de lege care se discută acum, nu are de scop de cît o economie budgetară.
Oratorul dovedeşte apoi eă inlerpreluţiu-nea făcută de d. lancoveseu Ari. 4 din constituţie e cu totul eronată.
I). Al. Marghiloman protestează în potriva criticilor pe cari d-nu Moscumi, raportorul legel, şi le-a permis să le strecoare la adresa guvernului precedent. O Cameră— zice d-sa are dreptul să dea în judecată guvernele trecute, dar nu să suspecteze actele sale.
D. Marghiloman sfîrşeşte discursul săli îndoindu-se că se va putea face o bună administraţie eu im număr de sub-prefecţl aşa de restrîns şi declarîndu-se partizan al le-gel din 1892.
D. N. Fleva lneepe prin a spune că măsura luată prin prezentul proect de lege, a foni: concepută de d-sa clnd era pe banca minţsterială numai ca o economie în buget.
Oratorul are convingerea că legea cea mare a reformei administraţii comunale şi judeţene, va veni în cur lud, cu toate că într’o întrunire intimă de la Senat, i s’a spus că legea se va aduce în discuţia Camerei tocmai... la toamnă! Se vede, zice d. Fleva, că acest «la toamnă» a devenit un fel de refren pentru banca ministerială! (cfte-va aplause).
Pe nedrept se critică subprefeeţil conservatori— continuă d. Fleva —pe nedrept ni’s reprezentaţi ca nişte monştri; în realitate .şi subprefeeţil conservatori şi cel liberali slut recrutaţi din aceiaşi categorie de pos-tulanţl.
Răspunde apoi d-lul lancoveseu că nu s’a călcat nici de cum art. 4 din Constituţie, de oare-ce acest articol nu fixează de loc cantitatea circumscripţiilor.
Numai clnd ar fi fost vorba de desfiinţarea plăşilor, ar fi putut d. lancoveseu să ridice chestiunea de constituţionalism.
Dar chiar de-am admite că am călcat legea, adaogă ironic d. Fleva — slut In bună companie,—liind-că 1. C. Brătianu, a cărui icoană o aduceţi zilnic înaintea Camerei, a interpretat art. 4 la fel cu mine. La 1880 s’a votat o lege prin care numărul sub-pre-fecl urilor se modifica numai printr'o deci-siune a guvernului însoţită de un decret regal.
D. Fleva se declară apoi nemulţumit cu micile schimbări pe cari Raportorul le-a făcut în proectul de lege aşa cum a fost redactat de D-sa, schimbări privitoare la vechea împărţire teritorială a plăşilor pe care d. Fleva o crede defectuoassă.
I). V. Morţun răspunde prinţului Sturdza, care a confundat pe radicali, socialişti şi anarhişti.
I). Barbu Ştefăncscu ia cuvtnlu ca să susţie proectul de lege.
D. Delavrancea se ocupă întliă cu mărunţişuri neînsemnate, cari n’afl nici In clin nici in nilneeă cu discuţiuuea proeclulul de lege.
După aceia răspunde d-lul Marghiloman, care s’a plins de modul neparlamentar şi ireverenţios în care d. Moscuna a vorbit in raportul sau de guvernul conservator şi pretinde că raportorul era în dreptul sătl să facă aceasta.
Oratorul se ’ncearctt să dovedească că reducerea sail sporirea numărului agenţilor administrativi nu este numai o chestiune bugetară, ci Implică în sine şi o chestie de principii,—prin aceea că se mal micşorează reţeaua de funcţionari cari sub guvernul conservator oprimaţi conştiinţa publică (!) (Aplause pe băncile ocultiştilor).
Trece apoi la observaţiunile făcute de d. Fleva şi relevă zeflemeaua privitoare la i-coana răposatului' Brătianu.
D. Barbu Şlefânescu nu Înţelege de ce d, Fleva ar fi dorit ca Înaintea acestui proiect
de lege, să vină cel alt mal mare al des-cenlralizărel complecte.
Dar şi acest proiect, d-lc Fleva, e un pas spre idealul d-lale şi dacă vrei să ’ţi-l a-jungl mal repede Iţi va fi foarte uşor, In mijlocul amicilor d-tale. Nici odată iniţiativa parlamentară n’a fost mal liberă de cit In Camera liberală, prin urmare puteţi şi ca deputat . să faceţi reformele pe care scurta d-v. şedere pe hainea ministerială iui v'a îngăduit să le faceţi! (O parte din deputaţi aplaudă, alţii privesc întrebător spre d. D. Sturdza, care se ştie că la o întrunire intimă de la Senat a protestat energic în potriva iniţiativei parlamentare, sub eu-vlnt că ea paralizează activitatea miniştrilor).
D. A. Moscuna, raportor, dă cîte-va scurte răspunsuri la criticele şi observaţiile preopinenţilor săi.
1). I). Sturdza, prim-ministru, spune că, contrariu afirmaţiunei d-lul Fleva, d-sa nu a promis nici o dată că va prezintă în sesiunea aceasta legea de desccntralisare. Cea ce nu s’a putut face de la 1800 şi pînă a-cum, nu se poale face în cîte-va săptămînl.
După aceea, declară că d-sa a fost în tot deauna în contra suprefecţitor, pe eari-I consideră ca nişte roate inutile în mecanismul general al ţăreî.
Primul ministru zice pe urmă că legea aceasta e şi o măsură premergătoare ues-centralizărel şi un mijloc de echilibrare a unul buget pe care ţara nu ’l mal poate suporta.
Roagă camera să voteze proectul întocmai cum a fost amendat de comitetul delegaţilor, numai să se adaoge că reşedinţele subprefectui'elor vor li fixate printr’o decisie ministerială cu aprobarea regală. Voci, închiderea discuţiei.
Discuţiuuea se Închide şi se procedează la votarea cu bile a luârel în consideraţie a proectulul.
I.narea în consideraţie se votează cu 72 voturi pentru şi 1 contra.
Se începe discuţiuuea pe articole. La art 1 se propune un amendament prin care se cere reducerea lefurilor sub-prefecţilor şi prefecţilor. Amendamentul e respins.
D. C. In rea crede că e bine să se voteze articolul I aşa cum a fost redactat de guvern, fără modificările comitetului delegaţilor, adică ca să se fixeze din nou reşedinţele suprefecturilor.
I). J). Sturdza spune că la Buzău nu s’a redus de loc numărul sub-prefecturilor, prin urmare d. Tarea să nu se tngrijiască.
I). Moscuna zice că reşedinţele se pot fixa de minister.
D. Iar,ca răspunde că nu-I vorba de reşedinţe. ci de întinderile sub-prefecturilor.
Art. 1 se votează după aceste mici dis-cuţiunt La ari. 2,
D. N lancoveseu susţine un amendament prin care reşedinţele sub-prefecturilor se fi xează prin o deriziune ministerială cu a-probarea regală.
Amendamentul e primit.
1). Rolitimos declară că va vota contra, dacă nu se va menţine în judeţul Dîmboviţa, numărul actual de 5 sub-prefeeturl. Art. 2 asl-fel amendat se votează.
Art. 3 şi 4 se votează fără discuţie. Legea se votează în total cu (i4 voturi pentru şi 4 contra.
Şedinţa se ridică la ora 5 şi jumătate.
Şedinţa tfc la f Vevruarie
D. Eugeniu Stătescu, ministru de justiţie, citeşte mesagiul regal pentru linpămînteni-rea d-lul Scupievcsky.
1). G. Paladi, ministrul de domenii, depune pe biurourile Camerei proiectul de lege pentru vinzarea bunurilor Statului.
Se validează apoi d. Vintilă C. Rosettica deputat al colegiului II de Ilfov.
I). Al. Marghiloman cere raportul direc-ţiunel generale a C. F. R. prin care se comunică ministerului de lucrări publice, că din creditul de 35.000.000 lei acordat pentru podul de peste Dunăre, s’afl întrebuinţat 2.000.000 lei la construcţia palatului de justiţie. De asemeni cere şi dosarul anulărilor de credite de la 10 Aprilie a. c.
D. C. Stoicescu. ministru de lucrări publice, răspunde că poale pune la dispoziţia d-lul Marghiloman, raportul în cestiune, orl-clnd va voi d-sa.
I). Nicolaescu, roagă pe ministrul de justiţie s.ă-i pună la dispoziţie dosarul asupra construire! palatului de justiţie.
I). Eug. Stătescu, răspunde că nu e numai un dosar, c.i peste două-zeci. Prin urmare, fiind-că-i foarte incomod să le transporte la Cameră, roagă pe d. Nicolaescu să vină la minister.
D. Nicolaescu, raportor, dă citire unui proiect de lege prin care se modifică unele articole din vechea lege a servitorilor.
D. Iarca, constată că şi proiectul acesta ca şi cel al reducerel numărului sub-pre-fecţilor, e dictat mal mult de consideraţi uni budgetare; interesul public este lăsat pe al doilea plan.
Propune un amendament prin care se a-broagă art. 28 din legea servitorilor şi se permite şi particularilor de a deschide birouri pentru servitori.
I). l'ann Buoscu crede că legea este anticonstituţională pentru că după ea, comunele sunt obligate să plătească salariile funcţionarilor.
D. Buescu declară că va vota contra.
D. Nicolaescu, raportor, răspunde la o-biecţiunile aduse |de preopinenţii săi. Legea servitorilor nu realizează, după d-sa, numai o economie bugetară, ci corespunde şi unor necesităţi publice. Afară de aceasta, legea nu este anticonstituţională, fiind-că Constituţia iui treime interpretată în mod aşa de riguros. (Sgomot).
I). Politimos. Dacă însuşi d-v, d-le raportor, susţineţi că legea e rea, pentru ce nu o desfiinţaţi ?
1). Nicolaescu spune că nu a afirmat a-ceasta. Roagă să se voteze legea.
I). PopovjcT constată că nimeni nu s’a o-ciipat pînă acum de aceia cari afl nevoe de servitori. Iu adevăr, servitorii pe cari ni-1 procură actualele biurourl de servitori, nu sunt de loc recomandabili, din causă că func-ionaril sunt peste măsură de negligenţl. Singurul remedii! al acestui răfl ar fi, după d. Popovicl, desfiinţarea biurourilor Statului şi Înlocuirea lor printr’o serioasă reglementare a biurourilor particulare.
De aceia — zice oratorul — am iscălit a-
mendamentul d-lul Iarca.
I). Pîcleanu se ridică în contra tendinţei guvernului de a prezintă Camerei numai pro-ecte de legi cu un caracter provizoriu.
Declară că se asociază la amendamentul d-lul Iarca.
Şedinţa continuă.
----------tm m m	--------
ULTIME INFORMAJiUNI
Liga antipaladistă, despre care am vorbit că s’a constituit în Cameră, e hotărîtă a nu lăsa ca legea pescuitului să iasă din secţiuni.
Dacă cumva d. Sturdza Va interveni cu toată stăruinţa în favoarea acestei legi, atunci ea va a-junge şi în desbaterea Camerei, dar va cădea, de oare-ce afară de 0-cultâ, toate nuanţele ţin să răstoarne pe (1. Palladi.
EiT s’a ţinut o corespondenţă telegrafică între direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor noastre şi aceia a principatului Bulgar.
Scopul acestei corespondenţe a fost de a se strînge mal intim re-laţiimile de corespondenţa internaţională telefonică şi telegrafică între Romînia şi Bulgaria.
1). Stoyanovicl, directorul general al telegrafelor şi poştelor din Bulgaria şi-a manifestat dorinţa de a veni în capitala Bucureşti, imediat după sărbătorile botezului prinţului Boris, pentru a se înfiinţa o reţea telefonică între Bucureşti şi Huseiuk care e legat cu Sofia şi Plevna.
O asemenea linie telefonica internaţională se crede că va fi de un mare folos atît pentru interesele eomerciulul cît şi pentru rela-ţiunile private.
Aseară s’a ţinut un consiliu de miniştri, acasă la d. Stătescu, pentru a se hotărî cui să se dea portofoliul internelor.
S’a propus să se dea acest portofoliu d-luî Stolojan, spre a-l împăca.
D. G. Cantacusino s’a ridicat însă şi a combătut cu înverşunare această propunere şi consiliul s’a despărţit fără a hotărî nimic.
La această şedinţă a asistat şi d. Eugenia Ca rada.
Suntem în poziţie de a afirma, că d. Sturdza a propus prin un amic al săfi d-lul Paul Stătescu să-şî dea demisia de prefect al poliţiei pentru motive de sănătate, fă-găduindu-i-se în scliimb orl-ce altă funcţiune.
Scopul d-lul Sturdza era ca să numească din nou în acest post pe d. Culoglu, care refuză prefectura de Covurlul.
D. Paul Stătescu a răspuns însă următoarele trimisului d-lul prim-ministru :
Nu sunt omul de paie al nimănui. Acum două luni, au alergat trei zile după mine ea să mă determine a primi acest post deşi postul pe care-’l ocup e foarte o-bositor pentru mine şi-mi sdrun-cmă prea mult sănătatea, totuşi nu voia demisiona de hatîrul nimănui».
Astăzi a apărut primul număr al Dreptăţii, organul d-Iuî Nicolae Fleva.
In primul articol, semnat de d. Fleva, fostul ministru de interne spune ce a vrut să facă la guvern : alegeri libere, în cari a întîmpinat multe piedici (natural, din partea colectiviştilor), descentralizarea şi domnia legilor pentru toţi.
Ei bine — zice ci. Fleva — aceasta s’a numii de unii (de Voinţa Naţională) a lucra contra partidului liberal! şi şeful guvernului, izbindu-se, cum a zis singur, de stînca geloziei, a găsit de cuviinţă să provoace în public retragerea mea din minister.
Intr’un alt articol, intitulat «Romanul unei telegrame», Dreptatea denunţa pe Agenţia romînă că a trimes ziarelor străine o depeşă falşă asupra retragerii d-lul Fleva din minister. Apucată de scurt, A-genţia a minţit că ziarele străine aQ schimbat depeşa. D. Fleva, <lu-eîndu-se şi cercetînd la direcţia te-egrafelor, a găsit dovada că depeşa ’alşă fusese expediata chiar de A-geuţia romînă, adică de guvernul <1-1 ui Sturdza.
Ue şi despărţiţi de <1. Fleva prin principii, urăm Dreptăţii succes.
In darea de, seamă a operei d-lul Ne-niţescu Romlnil din Turcia, s’a strecurat o eroare de tipar, imprimlndu-se în diferite locuri Armeni în loc de Armânii— cum Irebue citit.
Numărul deputaţilor candidaţi la posturile de prefecţi şi proeurorl-generall se ridică la şeapte-spre-ece. Pînă acuma mimai unul a fost mulţumit: îl. deputat Sofia, care fa locul d-lul Ghiţescu la prefectura de Suceava.
Mal rămîn şase-spre-zece.
li r I> fi K T u I,
Groutftţile echilibrării. — Lipsuri şi cheltuelî
nonî. ~ Sporuri de resurse şi economii.— Discuţiunea budgetelor.
(lirentiiţile 4>cliilil»i*:iriî
Pînă azi guvernul n’a isbutit să ’şi echilibreze budgetul şi ni se zice că el întâmpină greutăţi destul de serioase pentru a ajunge la un echilibru serios.
Iată cîte-va cifre cari precisează situaţia budgetară.
Gipsuri şi cheli m ii noul
Tată mai întîiu veniturile cari trebuesc scăzute şi sporurile de cheltuelî la cari va trebui să facă faţă guvernul.
Venitul vămilor, din capsa slabelor încasări din anii precedenţi, trebue scăzut cu 3 milioane.
Reducerea impositului personal va lăsa o lipsă de'3.600.000.
Desfiinţarea taxei clerului va produce un gol de 8.000.000
Pe d’altă parte anuităţile datoriei publice vor trebui să fie sporite, din cauza necesităţilor noului împrumut ce se va face pînă la vară şi din nevoia d’a se plăti bonurile de tesaur, cu cel puţin 4 milioane.
Apoi suni unele departamente cari au nevoe de noul resurse.
Aşa budgetul ministerului de resbcl ars nevoe, pentru creaţiunile absolut indispensabile şi pentru sporirea soldelor, de 3 milioane.
Asemenea ministerul instrucţiuncî publice nu poate merge înainte, chiar fără nici o creaţiune nouă, ci numai pentru desvolturea normală a şcoalelor, fără un adaos de 2 milioane.
Toate aceste la un loc dau o sumă de circa 18.000.000 lei, care trebue acoperită cu sporuri de resurse şi economii.
Sporuri <le resurse şi economii
Să va înscri la budgetul veniturilor un spor de 5 milioane, 3.500.000 lei să adaogă la impositul fonciar, din causa noului recensămînt şi 1.500.000 lei la timbru.
Ca economii, să poale socoti 2 milioane la ministerul de interne, din causa reducerii sub-prefecţilor şi altor economii.
Admitem că s’ar mai putea face, ceea ce nu credem, economii încă de 3 milioane la cele Vaite departamente. Toate acestea la un loc n 'ar da de cît 10 milioane, pe cînd lipsurile sunt de 18.600.000 lei. Guvern ul2 pretinde că a mai găsit resurse pentru vre-o două, trei milioane şi cu toate acestea mai lipsesc încă 5 milioane.
Dacă mai ţinem seamă că budgetul căilor ferate, care s a votat înainte de 1 Ia-nuare, a fost echilibrat în mod cu total neserios şi va da cu siguranţă un deficit, din causa umflării veniturilor, ne putem da seamă de greutăţile financiare ce -intim pină guvernul.
Discuţiuuea budgetelor
Un budget care să înfăţişează în aşa defavorabile condiţiuni, nici nu va putea fi serios discutat. Sub conservatori budgetul să depunea la 15 Noembre. Am intrat în luna Februarie, la sfîrşitul tunet viitoare budgetul trebue să fie votat, şi pînă azi el încă n'a fost depus. îşi poate cine-va închipui în ce condiţiuni să va face discuţia în sub-comisiile budgetare, apoi în plinul comisiunei, cînd va avea raportorul limpid să facă un raport serios şi ce timp să va da nu cămărilor ca să discute, de oarece ele nu discută, dar opiniunei publice şi presei d a lua cunoştinţă de opera guvernului şi d’a să rosti asupra ei.
Arestarea d-luî Al. Tîrnoveanu
Moartea d-luî Gr. Tîrnoveanu.—Arestarea şi liberarea fraţilor.—Arestarea d-luî Al.
Tirnovoanu.
Ziarele din Budapesta ne aduc o ştire foarte gravă, privitoare la arestarea unul supus romtn.
Iată amănuntele pe cari le dai! gazetele ungureşti :
Moartea d-luî Gr. Tîrnoveanu
D. Grigore Tîrnoveanu, mare proprietar In Craiova, a Încetat din viaţă la Viena In ziua de 2 Februarie st. ». Averea sa, care se urcă la peste 200,000 Ici, a lăsat’o prin testament fiicei minore a amantei sale Ana Sienseski născuta Levaudovski.
Decedatul are trei fraţi, anume Gheorghel Virgil şi Alexandru Tîrnoveanu, proprietar, In Craiova. Toţi aceştia ai! fost la Viena pentru a asista la Inmormîntarea fratelui lor Grigore. După îmiiormlntare aii plecat să se Întoarcă în Romînia împreună cu Ana Sienseski. Aceasla, pentru mal mare siguranţă, Încredinţase testamentul d-lul Alexandru Tîrnoveanu.
I». Al. Tirnovcitltll ta Itudapesta
Luni după amiazl el aii sosit la Budapesta. Alexandru Tîrnoveanu se dă jos din tren şi sub pretext că are o afacere, stă de vorbă cu comisarul gării, d. Bockelberg; vorbia mult şi părea a li foarte animat, aşa că nici nu băgase In seamă că trenul a plecat, mal departe Împreună cu ceM’alţl doul fraţi al săi şi cu moştenitoarea decedatului săil frate,
D-na Sienseski a căzut Insă la bănuială şi a început să plîngă, iar mal tlrziil să ţipe
www.dacoromanica.ro
după ajutor. In zadar aft căutat s’o liniştească d-nil Virgil şi Gheorghe Tîrnoveanu, căci ea pltngea tot mal tare.
Pasagerii din compartimentul Învecinat, alarmaţi de aceste pllnsete, afl eşit afară; erau d-nil Francisc Kossuth, şeful opoziţiei koşutistte şi deputaţii Hentalter, Gullner şi Iferizy. Au lntrebat’o ce are şi ea le spune, că d. Al. Tîrnoveanu i-a cerut Încă în Viena testamentul şi acum a rămas In Budapesta de sigur ca să-l nimiciască.
Arestarea fraţilor Tlruovenl
Francisc Kossuth a telegrafiat imediat de la o staţie mică la comisarul gării din Cze-glad, denunllndu-1 cele lutimplate.
Cînd trenul ajunse în gara Czeglăd, poliţia a intrat imediat In vagonul de clasa I în care se aflai! fraţii Tlrnovenl. D-na Sienseski expnnlnd din nofl cele întîmplate, comisarul a arestat pe d-nil Gli. şi Virgil Tir* noveanu şi, avizînd prefectura poliţiei din Budapesta, i-a trimis cu trenul cel mal apropiat împreună cu d-na Sienseslii şi cu doul agenţi secreţi, In capitala Ungariei.
^Liberarea fraţilor Tlrnovenl
Ajunşi la Budapesta, imediat afl fost conduşi la prefectura poliţiei, unde li s’a luat primul interogator.
D-na Sienseski declarînd, că n’are nici o bănuială în contra fraţilor Gh. şi V. Ttrno-veanu, ci numai Iu contra d-lul Al. Tlrno-veanu, poliţia i-a pus In libertate, dispunlnd In acelaşi timp ca să se afle locuinţa inculpatului Alexandru.
Arestarea d-Iui Al. Tîrnoveanu
După o oră acesta a fost găsit la Hotel Hungaria şi condus imediat la poliţie. El tăgădueşle că ar fi primit vr’un testament, ci numai nişte scrisori şi hîrtil fără importanţă. D-na Sienseski afirmă Insă, că i-a dat şi un testament şi pretinde că are şi martori.
Poliţia a arestat pe d. Al. Tîrnoveanu, înăintliidu-1 parchetului.
In mi mărul viitor vom <la o foarte reuşită fotografie a <l-nel Olga Bob dur-Lăţescu, eroina cunoscutei afaceri din strada Vasile Alexandri.
I)in causa serhătoroî de uiîiue, Intim* piuarea Domnului, numărul viitor al ziarului nostru va apare Sîmbătă la orele obicinuite.
1 >i-. T. JF&evici
Vindecă printr’uii proeedefl special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Bleniloragia (Sculamentul) vindecă radical iu S—9 zile.
Consullaţiunl de la ora 2 pînă la ora 5 No. Iii. .Strada ( arol, No. 31
Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS - ij-g
De la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de femei, între orele 4—6 p. m.
-59, (lalea Văcăreşti, 59—
(alături de spitalul Xeuocrat) __________(Cores spondenţăpecială)	(40—38)
Bifurotil A focalilor
(jf, JRunu fi Ate.jr. JPaslta
Uancel-Aiaţionale, 7
8 — 11 dimineaţa; 2 — 6 după amiazi. _________________________________u-io
De arendat
De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştl-Cioplea, cu trupurile Bîrze.ştI-Uitzcl, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiuni la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti._____«ş-i
Institutul de Galactoterapie
sub direcţiunea
D-rului KT. PAVLOV
Asistont la Institutul de bacteordlogie al d-lal prof. dr. Bubeţ
şi a d-rului I. STEINHART
Medic de copU
Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare în. dieta bolnavilor şi a copiilor.
Institutul dispune penirn acest scop de vaci proprii helveţiene şi tiroliene.
Lapte sterilizat pur
Aliment bigienic, lipsit de microbi, se conservă luni întregi fără a se altera avînd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi îl' proservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil.
Lapte maternal sterilizat '
Composiţia exactă a laptelui de ţâţă, preparat după procedeul' prof. Gâ'rtrier Jiu Vienu. Singurul aliment hrănitor pentru copil, înlocu-esco cu succes doieele.
K e f i r
Lapte peptonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil înboâlele de plămâni (Tuberculos», pneumonii, pleuresil, bronchite cronice etc.) în boalelo stomacului şi a intestinelor, în boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. Tn anemie, scro-fulosa, rachitism siphilis şi în genere In toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină, dysonterie etc. Cel mal perfect aliment fortefiant.
Depoul general: Farmacia W. WEINH0LD Srţada Colţel No. 24
Consaltaţiuuî medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. m.
Strada BSadu*Vodă No. 9 ia-«
Clasa d© Sâsi&tate
BUCUREŞTI
51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Institut din nofi reorganisat
Căldarea boalelor interne şi chirurgicale, jire-cum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi. Operaţiuni, Tratamentul bou-lolor gynecologice şi camere cu antrefl separat pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte iu institut, Tratament special ai syphiliautul şi boalelor uretro-genita)e.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile.
Consultaţiuul zilnice de la 10—12 p. m.
Nouile prospecte se trimet gratis şi franco.
mo i»
4
EPOCA
mmiiiMinim nu i—1111 iii f i iii»niBiiMş»ri~ ..1: CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cur»«l pe ziua de 31 Ianuarie, 1896
	1-	'	| Cump.		Vînd	
Ml*	Rentă Amortisabilă. . .	671-		88	—
5»/.	» Amortisabilă. . .	99	*/«	10U	7«
6 •/.	ţlbligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	V*	102	
5 •/«	» Mitnieipule din 1888	96	—	96	7»
i*/.	» » » 1890	96	•/»	97	-L_
5*,.	SorMurl Fineiar Rurale .	92	•/«	92	•7»
6»/.	« » Urbane .	100	V.	toi	
5*;.	» » Urbane .	88	■/«	88	7»
5°/o	1 » » » laşi .	81		81	7*
r \	Aeţiunl Banca Naţională.	1594	—	1600	
	» » Agricolă .	198	—	205	
	» Dacia Romlnia aaig.	tun	—	410	-—
	» S-tea Naţionala asig.	420	—	420	—
	Florini valoure Austriacă .	2	no	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Batmole Franaeze . . .	100	7.	101	7 4
	» Italiene. . . .	90		93	
	» ruble hlrtie . .	2	65	2	70
■Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabri** Albert & Cjl, Frankenthal şi cu caractere din fenderia de litere Flinssli din Frunk-fu,rt Aj SI.
Ht
Vin Desiles
Cordial Regenerator

COMPOZIŢIE
^uraiarĂ
COCA K OL A CACAO Fosfat de culci u
Soluţie Iodo-Tonică
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ptisie, Convalescenţe (mal ales la femei in vremea cri-tio« a vieţel), Slăbiciunea niu.şoliiii-la rn suit nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de munoit intelectuală; epuizarea prematurii: speram-tarea; boaiele ms'ulureî Mpinărel; l>ial»eta : afecţiunile (stomacului şi a luteotiuelor, precum şi iu boale pricinuite de vidarea stugeliiî ca : Po-ilngru. IteiimaliMiuul. Kacliili*-îii■■ 1. Accidentele HcrofuIoaMe, etc.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
t
Excipient special Dâsiles
Preţul flaconului: 5 lei
Depozit Central: BUE DE LOUVRE, 5 Se găseşte la toate farmaciile
bis., PARIS, bune.
(40-18
Bogat asortiment de arme «le vinătoare de tot felu de la 75 lei la IOOO Ici bucata. Arute eu doua ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—piKseă-earabină o ţeavă alice, iîltu glonl,: punstleu trei ţevi ..Trio** două de alice alta de glonţ.,— Exprets-Kiflc fin lucrate carabine de precise, „KiihinP* garau-tind tirul exactpînă la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cm 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî* năloare la animale mari. Pusei de mu Ion de la 20 Iei la 150 lei bucata. piMtoale de preclfdc, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mârimele şi de toate felurile de la 8 Iei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte do vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc : tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti si austriece. — Cartuşe producînd artificii peni cu puşti cal. 12, 10 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrinni: săbii, florete, măsci, etc.
B. B. Ziisiiiasi
Calea Victoriei No. 44
mCCKEŞTI
lingă farmacia Brus Cel d’iutîiu şi cel inuî însemnat magazin (lin ţară de ARME
10-6
Atelier de reparaţii
Mărie Brizard & Rooer
COGHAfi
Calităţile cele mai recomandabile ***- F ro-vfo-vfro-8vfro Representantul general pentru Romîuia gi Bulgaria RAB1AO VICI «& STA li( K
Bucureşti şi Galaţi
Doposit. general la cofetăria
T). MARIN E S CII- B R A Gr A D IR U BUCUREŞTI
Strada C'arol I, II.	(25-23;
O
g g 5. S 2. pa g. fltp 1‘S.^ ţ" r. w w
|e”|g ffl
. o © o «	£- »x
ri • »- u» ® • © zr
•	- P O r1..	1— ®
.	£<2 •	P
•	g§:	s-: : ®
. 2 ................
•	..........p
ps * * *
p» |	[ \ 1 ! HT
i? P 2 £ i-3 PS?
S » 5 siP* c'£“°
Q — «	2 se 3
Tli. Dzievanosky
Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără dureri şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam.
Bucureşti.—JBăile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînâ la 7 seară.
MAX LICHTEND0RF
«LA PA.) ERA AMERICANĂ»
Grand hotel Bulevard!
HUC17KESCI
Cel mal însemnat îiiagasin de arme din ţara
Mare asortiment de arme de vinătoare! de tot felul, de la 60 plnă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleee, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve I pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. I Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“cu trei |
ove (două penU’U alice şi una pentru glonţ).
Arme Ideal Patent Hamiuerle» fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vî-nat, Puşti de maiou de la 18 plnă la 100 lei bucata. Pistoale de tir si duel. Carabine de apărare şi de vînat cu repetiţie, Winchester, C'olt şi Vlarlin. cu 8, 12 şi 16 focuri.
Revolvere engleze şl belgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare.
. Avem in mare cantitate tot felul de cur!usc franceze, engleze (*Eley* şi aus-triace «Sellier & Bellot»). Mare asortiment de obiecte de vinătoare şi accesorii de ârme.
Avem In atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orî-ce fel de arme, cu garanţie.
(50—16)	------ VÎNZARE ŞI ÎN RATE *--------------- (50-31)
VELOCTOE
Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă.	•
Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposifia U-niversalâ din 1889.	20-26
CU. FAY, parfum or
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris.
Se găseşte în toate parfuineriile.
PAPE „NAŢIONALA*
Tn fie-eare seară concert muzical sub conducerea D-luI Ruhinstein, Bere Ilragadiru cu paharul şi diferite mezeluri eu preţuri moderate. Intrarea liberă.
T1NCTURA INSTANTANEE NIGKITINA
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
Oelle Freres
Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale,________________________20-24
BATWEB
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OŢEL CAUT compus patent CONGREAVE
*	m:«;Ai kiiiii. ni .vespAugibii.
şi a mal îuultor autorităţi «lin ţară
Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţr ingineri mecanici celebri preeum şi de diferite uzine din Englitera. a căror certificate le posedăm.
Delaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
Reprezentanţi si depoz.it general (100—49) I. I> I M O V I(!l A C-ie
Bucureşti, str. Doamnei. 21	Brăila, calea Regală, 61

r“
D. M. BRAGADIRU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICĂ DE BERE ŞI GHIAŢĂ ARTIFICIALĂ
Fabrică de drojdiî presate
Pentru comande de Spirt a se adresa strada Caro), 66. Pentru comande de Bere: Calea Rahovel, 153.	f»2-4i)
Adresa telegrafică: HKAtiAIURII, Bucureşti.
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se ană în strada Clemenţei No. 3.
Fabrica de maşini E. Kiessling & C
LIEPZIG-PLAftWITZ
CONSTRUESC CA UNICA SPECIALITATE
M AŞ INE PENTRU LUCRAT LEMNUL
PRECUM ŞI
MAŞINI
pentru
pe care Ie construeşte gata în întregul lor
se trimit gratis după cerere
CELE MAI BUNE REFERENŢE
POSESORI
a mal multor medalii de Stat şi diplome de onoare
(22-14)
La Administraţia ziarului E 1*00A se află
a
de vînzare liîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat
Vin de Peptonă aiulCbapeauteaut
Conţine carne de bou digerată şi făcută solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boaiele de stoinach. digestiunile grele sau nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescent, Ftiziei şi Bătrîni, precum şi pentru toţi acel cari u’aft poflă de mincare ’saii nu pot suferi mîncările.	25-20
Puritatea Pepsineî lui Cliapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. Farmacia «Viul», 1, rue ISoiimlaloue, Paria.
ig*' Se găseşte de vinzare la toate farmaciile bune
MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI
DK
MAŞINI TIP0-LIT0GRAFICE
y
Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că plnă acum un număr de 46 maşini din fabricaliunea noastră funcţionează tn diferite Tipogrefil din oraşele Ronitniel.
Se acordă preţurile şi eondiţiuniU cele mal avalitagioaşe.
Pentru ort-ce comande şi de nalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romlnia,
JOSKF 8CHWARZ A CJ® (Bucureşti). Deposil de tot felul de cornele Lito-Tipografice -vaj
Taiaiar iaulh&ss
Fruct laxativ răcoritor, admirabil Î11 contra eonstipaţiel.
2 fi*. 50 4*uti»
Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18-18
t FONDATA ÎN ANUL 1895 *
FONDATA IN ANUL 1895
Tipografia EPOCA
T ipografia EPOCA
de §i va oferi clienţilor sătî literă nouă si foarte variată, va executa totuşi lucrările ou preţurile cele mai moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografa EPOCA, o pun in măsură de a face faţă orî-câror exigenţe. aceasta va fi deviza nouel tipografii.
Bucurescl.—Tipografia <Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3
www.dacoromanica.ro