SERIA II.—ANUL II, No. 70. Ediţia de seara JOUI 1 FEBRUARIE, 1890. gzasanasna NUMĂRUL 10 BANI A BOXAM EXTELE încep In 1 şi 15 ale fie-careîlum şi se plătesc tot-iFa-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AXLXnURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV’......0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Un număr vechil 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3 ae APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREI Guvernul a intrat într'o nouă, fază si ne sileşte să ne croim o 3 5 nouă atitudine. Retraşi de Ia putere fără recriminări, resemnaţi la o politică de reculegere, ne-am semnalat mal puţin prin ce am făcut de cit prin ce n’am voita face. N'am tratat cum obicinuesc liberalii—guvernul de neconstituţional, nu fam înfăţişat ca un guvern personal, nu am spus că e anti-naţional. La aceasta s'a mărginit activitatea noastră pînă azi. Am aşteptat de la un guvern, a cărui legitimitate n’am con-testat’o, acte după cari să-l judecăm şi am păstrat faţă cu d insul o moderaţiune neobicinuită, dar justificată prin aceea-că în minister e-rau unele elemente cari arătau oarecare spirit de nepărtinire şi oarecare măsură faţă de adversari. Am repudiat formula lui Dim. Brătianu „vă voiu împiedica da face chiar si binele" gata ce-I drept d’a ne folosi orl-eînd de greşalile adversarilor. Preocupaţi mai mult de noi do cit de adversari, şi pe cind căutam într’o politică dc reculegere a stabili condiţiunile prielnice alo reîntoarcerii noastre la putere, am fost de o dată, şi mal curînd de cit ne-am fi închipuit, atraşi pe terenul polemicilor şi cel mal surprins! furăm noi văzînd că situaţia liniştită şi privilegiată de care să bucura guvernul e schimbată de chiar cel ce să foloseau de din sa. O criză prematură inaugurează o nouă politică şi vedem după patru luni de cîrmuire libarală schimbîndu-să şi oamenii şi proce-deurile de guvernămînt. D. Eleva, a cărui tendinţă d’a înlocui în administraţie ruginele colectiviste cu elemente tinere era o indicaţie că noul guvern nu este reeditarea celui din 1888, este sacrificat după ce a fost utilizat în alegeri. T). Eleva a fost înlăturat pentru că era anticolectivist, dar a fost înfăţişat ca un aliat periculos. In realitate nu e om mal de înţeles şi mal puţin primejdios, căci c incapabil d’a urzi o acţiune secretă, matur pregătită, îndelung urmărită. Adversarii lui pot spune cel mult că e un fanta-sist, însufleţit de intenţii bune cari uneori se prefac în marote şi căruia, dacă îl al do aliat, treime să-I treci unele originalităţi. De altminteri ceea ce dă retra-trageril d-lul Eleva înţelesul el adevărat, este că odată cu dispariţia sa renasc procedeurile din nainte de 1888. Nu mal sîntem în anul întîiil al unul noii guvern liberal. Suntem în anul al 13-a al Colectivităţii. Avem azi la putere Colectivitatea fără Ion Brătianu şi fără legenda perennităţol acelui regim. Avem un guvern fără autoritate, cu un şef fără prestigiu, uzat prin două luni de viaţă parlamentară, ridiculizat prin trei discursul, încurcat în cel mal neînsemnat incident parlamentar, incapabil de a tranşa o dificultate ca acea a desemnării titularului unul departament ministerial. Acest guvern să reazămă pe un parlament afundat în trîndăvie, care nu mal e de cît un simplu decor in culisele căruia Oculta singură să agită. Pe lingă aceasta, o direcţiune nechibzuită, care crede că aceste lipsuri pot fi suplinite prin străşnicia proeedeurilor şi că prin frică să poate impune un guvern ale cărui slăbiciuni le-a pătruns minunat spiritul ghicitor al unei ţări guvernamentale. Regimul îşi pierde ast-fel liniştea prin răutatea direcţiune! unor oameni atit de veninoşi în cît nu li să mal potriveşte porecla de Roşii, trebuind să fie înlocuită prin acea de Verzi. Acest guvern cu un trecut încă scurt, are un pasiv deja mare. Trei ruşiih în trei luni ! Scuzele către Austria în luna întîl. Apoi nişte alegeri cari ne-ail clasat la velul Bulgariei şi în fine scandalul de pe banca ministerială, care ca parlamentarism ne-a pus mal jos de cît Grecia. Nu lipseşte nimic guvernului a-costa pentru a merita căderea. O singură consideraţie îl mal ţine: prea scurta lui viaţă de patru luni. Liberalii vor trăi d’aci înainte graţie teoriei constituţionale prin care conservatorii s’au retras. A-ceastă teorie tinde a înlătura perpetuarea nesfîrşită a guvernelor ca şi instabilitatea excesivă a ministerelor. Atit numai că consor vatorilor a trebuit să li se scurteze viaţia cînd puteau încă trăi, pe cînd liberalilor va trebui să li se prelungească zilele ofticoase prin artificiul unei teorii constituţionale, pentru a feri ţara de zguduirile instabilităţii. Guvernul conservator a murit cu viaţă, liberalii vor trăi mortăciune. Aşa fiind, chiar elementele guvernamentale au început să piardă credinţa în guvern. Să înţelege de toţi că ÎI lipseşte coia-ce dă Liceul internat din IitM.-Beini'dune» profesorilor. — Memoriul eatre lî e g e. durata guvernelor, se simte că nu e soia. Toată lumeţi pricepe negreşit că experienţa liberală treime să dăinuiască încă cît-va timp, dar deja se ştie că întîmplîndu-se o împrejurare excepţională, că ivindu-se do pildă o complicaţiune exterioară, guvernul actual nu ar putea face faţă situaţiuneî. Cu iuţeala cu care să precipită evenimentele, este o datorie pentru partidul conservator de a eşi din faza pasivităţii şi luînd un i-ol mal activ, să să înfăţişeze ca un pardid dc guvernămînt gata a lua orl-cînd răspunderea situa-tiuncl. X. l'ilipescu Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiune care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor cu privire Ia înscrierea lor în listele electorale din Ilfov. Toţi domnii alegători cari ar avea să facă vre-o reclamaţiune, fio că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’aă fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiuni, în toate zilele, de la orele 5—7, în localul clubului conservator. Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va 11 îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor vor fi susţinute gratuit de avocaţii partidului. I.fcoul internul din laşî Superbul liceu model din Ia.pl s’a inaugurat astă vară sub cele mai bune auspicii pi, abia se deschiseseră cursurile, pi peste 200 de elevi din toate părţile ţârei au fost internaţi în acest liceu, pus sub direcţiunea d-luî Gama, fost inspector al învâţămîntulut primar. Corpul profesoral al acestui liceu a fost alcătuit de d. Tache Ionescu din cel mai distinşi profesori din Iapl pi de pe la liceele din ţară. Elevii erau foarte mulţumiţi, atît de hrana bună ce li se dedea, cît pi de tratamentul din partea corpului profesoral. Dciiiiiiunca profesorilor Acest liceu internat n’a fost însă bine primit de un număr oare-care de profesori din Ia.pl, cari erau. interesaţi în întreprinderea lor : Institutele Unite. Dar cu toate intrigile acestora, liceul internat a luat un avînt apa de mare, în cît vr'o 20 de elevi cari înainte \erau internaţi la Institutele Unite, au trecui la liceul-internat model. In Odomvrie vine d. P. Poni ministru pi profesorii interesaţi la Institutele Unite, printre cari în prima linie însuşi noul ministru al instrucţiei, au reînceput intrigile în contra liceului-internat. Cel intri act al d-lul Poni a fost înlocuirea d-nului Gmiea, director al liceului. Apoi rtnd pe rină au urmat, cele-!alte şicane, precum: Suprimarea profesorilor de limba fran ceză pi germană; Reducerea lefurilor profesorilor; Reducerea cu o porţie a hranei elevilor, pi O serie de alte mici meschinării, cari au indispus atit de mult pe profesori, în cît săptămîna trecută toţi şi-ah înaintat demisiunile lor. Memorial către Rege D. P. Poni poate fi satisfăcut acum; a compromis liceul-internat pi a salvat Institutele-Unite, unde principalul interesat. este însuşi d-sa. Dar, pe cît aflăm, lucrurile nu se vor opri aici. Micile meschinării ale ministrului instrucţiei vor ţi demascate de cătrâ înşişi părinţii elevilor, cari vor supune un memoriu amănunţit M. S. Regelui asupra m izeriilor pe cari copii lor sini osîndiţi a le indura la liceul-internat. Tantnl. RUBRICA MEA ASCULTA, 1IAMLET! Trcbue să ştitî că iţi ci laboriosul kelncr de Stat, Mitiţă Sturaza, pe lingă nevinovata manie d’a colecţiona bani bulgăreşti şi sîr-beşti, fise de prin cafenele, nasturi vechi, şi alte bucăţi de tinichea, sub falaciosul pretext că face numismatică,— trebue să ştiţi, zic, că se mai ocupă cîte-odată şi cu punerea la cale a trebilor ţăreî, după cum însăşi ne-a declarat-o într’unul din discursurile sale funebre. Aşa dar, în noaptea cînd se petrece lugubra scenă pe care-o povestesc, Mitiţă medita în cabinetul său de lucru: asupra rolului politic al caşcavalului de Penteleu în-tr’un regat agricol şi constituţional. De-odată uşa se deschise fără sgomot şi’n prag apăru o namilă înfăşurată ’ntr’un cearşaf. — Sunt stafia nemuritorului Brătianu!— zise ea cu glasul cavernos pe care’l arc Mateescu de la Teatru Naţional, cînd face pe umbra tatălui lui Hamlet. Ascultă-mă! Cu toate ordinele mele, văd că încă nu ai reluat firul de la 88. E bine, îţi repet ; tolerează procese scandaloase, hoţii şi asasinate ! Şi-acum, domnul meu, bonsoir, cum spunea răposatul Decebal într’una din convorbirile ce-am avut cu el în casa lui Napoleon Bonaparte. (Se ştie că Nemuritorul avea obiceiul s’amestice ’n tot-de-auna in discursurile sale cîte-va nume de capete încoronate.) Dar pe cînd umbra se pregătea să plece, Mitiţă o opri apueînd-o de pulpana togei sale: — Foarte oine, voii relua firul, dar cum? — Loveşte în cei cari-ai luptat în contra bandelor lui Toboc, invcntînd contrabande imaginare. Şi fiind-că’ţi trebue un at pentru asta, caută de descoperă un bărbat mal murdar decît vasul ăla de colo.. Şi ilustra fantomă, cu un gest măreţ, arătă sub pat un vas care are o destinaţie foarte ocultă în via li casnică a cetăţenilor, şi apoi www.dacoromamca.ro Rămas singur, Mitiţă îşi vîrî degetul ăl mare’n mijlocul franţei şi se gindi şi se screm u ca vre-o două ceasuri: — Acel vas... acel vas... A, evrika ! Vas... da, Vasiliu îndeplineşte condiţiile cerute de marele om ! Ast-fel fu pusă la calc mascarada lui Canada, care poartă porecla de procesul de la Axize. Cel puţin aşa va povesti-o mai tîrziu Istoria nepărtinitoare. Demagog De la Romînii din Turcia europeană de Ioan Xenilescn „TRIBUNA" Şl TRIBUNIŞTIl Zilele astea a apărut o broşură sul) titlul de mal sus, scrisă de d. Slavici cu scopul de a explica criza prin care a trecut partidul naţional romîn de peste munţi În vremea din urmă. Fireşte, d. Ion Slavici explică lucrurile în felul d-sale. Toată criza, neînţelegerile pentru, proprietatea «Institutului tipografic» şi a ziarului Tribuna şi Foaia Poporului, diferendul In privinţa direcţiunii politice a partidului naţional si a atitudinii acestuia faţă cu partidele din Romlnia — toate astea slut opera conservatorilor, In special a d-lor Tache Jonescu şi Neculaî Filipescu. Slut atltea contraziceri In broşura «Tribuna.» şi Tribuniştii, atltea explicări fantastice şi tendenţioase ale unor lucruri foarte simple, în cit ne-ar trebui mult loc pentru a le pune în cuvenita lumină. Dacă împrejurările o vor îngădui, poate că vom şi face aceasta. Pentru moment ne mărginim să opunem explicărilor întortochiate ale d-lul Slavici, explicarea firească a celor lntîmplate. Partidul liberal de la noi, In special d. Dumitru Sturdza, avea tot interesul să poată comanda partidului naţional romîn din Transilvania şi Ungania; aceasta icra una din condiţiile principale ale existenţei guvernului liberal. Dacă ministerul d-lui Sturdza voia să aibă linişte dinspre Austro-Ungaria, trebuia să fie stăpln absolut pe partidul naţional dc dincolo, trebuia ca a-cel partid să nu se mişte de cit după interesul şi socoteala d-lul Sturdza. Care iera interesul şi socoteala şefului cabinetului actual, a putut vedea toată lumea din seria de articole intitulată «Mil-leniul» şi tipărită de Tribuna pe cînd a-ceasta se alia Încă subt inspiraţiunea d-lor Brote şi Slavici. Al douilea articol din acea serie spunea că luptătorii sînt obosiţi, că jertfele sînt prea grele şi că lucrurile ar trebui îndrumate spre o îndulcire a Maghiarilor. Mina d-lul Sturdza şi socoteala d-niel sale s’au mal putut simţi şi diu scrisoarea trimeasă de d. Eugen Brote eonventiculu-lul din Braşov, scrisoare In care spunea că acum, cînd liberalii aă venit la putere Iii Roinînia, s’a schimbat situaţiunea şi pentru Romînii din Transilvania şi Ungaria şi că trebuie schimbată şi direcţiunea partidului naţional. Putea conveni partidului naţional de dincolo socoleala aceasta ? Acest partid e în luptă cu Maghiarii pentru anumite pricini. Nici una din acele pricini de luptă n’a dispărut. Situaţiunea romlni-lor din Transilvania şi Ungaria se găseşte absolut |aceiaşl, după venirea ia liberalilor guvernul Romlniel, ca înainte de această venire. Nu s’a schimbat de cit un singur lucru : interesul d-lul Dumitru Sturdza şi al elicei sale. Era dar firesc ca socoteala d-lul Sturdza să nu convie comitetului naţional. Era firesc ca aeest comitet să nu permită ziarelor sale să servească interese străine de ale Iul. Pentru aceasta, era firesc ca preşedintei* comitetului să ia Tribuna diu minele ager-ţilor d-lul Sturdza. Toate astea erafi aşa de fireşti, In cît comitetul naţional, întrunit la Siliiă spre r se rosti asupra diferendului, a aprobat cu nare majoritate purtarea preşedintelui dr. laţirt; au fost contra numai oamenii strîn? legaţi de agenţii d-lul Sturdza. Şi atunci, orl-cine are drept să s<întrebe: «Ce rol, ce amestec puteall să aii» In toate astea conservatorii noştri, In sp*nal d-nil Tache Ionescu şi Nicu Filipescu » De la Început pînă la sflrşit,£ra îu firea lucrurilor să se lutlmple ce ?a întlmplat; conservatorii n’aii făcut alteia de dl să privească întristaţi la lncerc;>ca d-lul .Sturdza de a ruina o cauză sfii/1 şi să se bucure cînd au văzut că Jj crearea aceasta eusit. De opt zile stă pe masa mea o carte voluminoasă cu un titlu mirosind de departe a ceva ştiinţific, carte de care nu îndrăzneam să mă ating, cînd mă gîndeam la cele ' 700 de pagini cari o compun şi găseam la sfîrşitul el o hartă etnografică. înştiinţarea că volumul conţine una sută de gravuri, mărturisesc că a aţîţat In mine o curiozitate copilărească ; am tăiat una după alta foile virgine ale volumului, am dat peste gravuri înfăţişlnd armeni, negustori din lanina, vederi, tipuri din diferite localităţi ale Orientului; vrlnd nevrlnd, pe ici pe colea, am aruncat privirile pe text, am citit cile o anecdotă nostimă, o descriere plăcută şi m’atn trezit de o dată cu sincera dorinţă de a citi cu băgare de seamă toată această lucrare voluminoasă, care mă înspăimlnta la început prin aerul el didactic. Vă pot Încredinţa că nu m’am căit şi mă găsesc încă şi acum sub farmecul atrăgătoarei lucrări a d-lul Ioan Neniţescu: De la Romînii din Turcia Europeană. Ceia ce mi se părea la început—poate din cauza harţei etnografice şi a titlului scolastic—o carte făcută pentru a interesa numai pe un Hasdefl, un Urecbiă, sail alt cercetător îu ale istoriei, geografiei, statisticei, ete., este pur si simplu o carte de netăgăduită valoare istorică şi ştiinţifică, dar în acelaşi timp o plăcută şi interesantă descriere a călătoriei întreprinsă de autor pe la Romînii din Turcia europeană, In vara anului 1892. In asemenea condiţiunl, volumul d-lul Neniţescu este făcut şi pentru bărbaţii deja burduf de carte şi pentru acel fără preten-ţiunl academice cari doresc să se instruiască într’un chip plăcut. Utile dulci, aş zice de nu m’aş teme să’ml datt aere de pedant. Simţind o atracţiune deosebită pentru poporul armenesc, care a jucat odinioară alături de Romlnl un rol aşa de Însemnat In peninsula balcanică, şi care prin revendicările şi curagiul săli de astăzi este poate In ajun de a da naştere unei conflagraţiunl în Orient, D-nu Ioan Neniţescu a studiat cu îngrijire, trecutul, moravurile, comerciul, în-tr'un cuvîut toată activitatea armenilor. Iii călătoria sa a întîlnit un popor de ordine, muncitor, moral, luminat şi războinic, avlnd cunoştinţa originel lui latine, şi autorul a avut ast-fel fericita idee să ne facă cunoscută şi nouă Romlnilor, ţara unde lo-eueşte acest popor, virtuţile sale. Pentru a culege toate notiţilc necesare unei lucrări de aşa mare importanţă, iată cum a procedat autorul. Lăsăm cuvîntul d-lul Neniţescu : e sfoară Mal zilele trecute fu o alegere parţială de senator la Focşani. — Impusă de la centru, candidatura d-luî Al. Plagino era sigură, şi după cum ştiţi d-1 Plagino a fost ales senator. Şi aici însă lucrurile iui s’att petrecut curat, căci d-nu Săveanu promisese colegului săi!, d-lul Bălănescu, că va alege pe ti. I. F. Robescu. N’ani fost de loc niili niţl, treime s’o mărturisim, de a doua tragere pe sfoară a d-lul Robescu, şi d-sa ’şi merită soarta, pentru că nu ’şl cunoasce prieteni politicei. Din causa acestei noi trageri pe sfoară relaţiunile dintre d. Grigore Bălănescu şi Săveanu au,devenii foarte reci. Ynihiit niălaiă visează Satrapul s’a făcut celebru mal ales prin discursurile sale. Pe ltugă faimoasele leacuri cu ardeiul etc... pe cari le aplică coreligionarilor săi politici, pentău a’l simula, don Săveanu’şl permite să mal ţină şi speacuri parficolere Iată un specimen : Se celebra înaintea o ficiulul stărel civile o căsătorie. 1). Săveanu presida serbarea. După terminarea ceremo niel, şeful Ocultei din Putna se adresează tinerei perechi în termenii următori: «Felicit combcnaţia si aceasta o fac cu «plăcere, in calitatea mea de prefect şi de primar.» Ohservîndu-i-se de unul din asistenţi, că d-lul nu e şi prefect şi în ace laş limp şi primar, satrapul ’.şi-a plesnit un pumn, peste gură zicind c’a greşit. Vrabia săraca mălaiil visează. • pofti onorabilul, să fie şi prefect. De altmintrelea, faţă de aceste perle colectiviste, nu ne putem nici noi opri, ca să strigăm din toată puterea plămlnilor: «Vă felicităm pentru couibenaţiile politice d-lor colectivişti.» AFACEREA OiSS LflţESCU-ŞABESHI Cabinetul judecătorului de instrucţie Sa-âţeanu a devenit plin de interes pentru public, de citid cu afacerea Olga Lăţescn-Şabechi. In timpul instrucţiunel o mulţime de cu-•ioşl, printre cari şi doamne, staţionează prin culoarul unde se allă cabinetul 3, pen-•ii a putea vedea pe d-na Olga Lăţescu, eroina care are abia 25 de ani, şi pe 1. Şa-bechi. Acesta a declarat d-lul Sărăţeanu, între altele, şi următoarele : «Iubeam atît de mult pe această femeie, «în cit dacă mi-ar fi spus: omoară pe d-nu «judecător Sărăţeanu, aş ti făcut-o fără e-sitare (! V). D-na Olga Lăţescu, din potrivă, susţine că Şabechi a îndemnal-o la comiterea faptului şi adaogă : «— Omul ăsta avea atîta lnrîurire asu-«pra mea, în cât dacă aş fi voii să mă lm-«potrivesc dorinţelor Iul, ar fi recurs hue-«diat la brutalităţi.» Intr’un număr viitor vom da fotografia d-nel Olga Lăţescu, făcută în Odesa şi care este cea mal reuşită din clte le are eroina. Instrucţiunea urmează şi putem împărtăşi i ti lor ilor şi următorul detalii! care vine în favoarea apăvărel: revolverul cu care s’a servit Şabechi nu era încărcat. La ediţia a Ill-a vom da alte detalii importante. Împăcarea bulqarie! ou rusia (Prin fir telegrafic) Budapesta, 30 Ianuarie. 7;Tester LlOyd declară că opiniuiiea care consideră împăciuirea rtiso-bulgarâ ca un e-veniment pur local, este tot aşa de falşă ca şi acea care nu vede în Bulgaria de cil o slatie pe drumul către Constantinopol. Ultima stare de ostilitate nu putea să continue. Oamenii de la putere trebuiati să prevadă că o schimbare era de dorit şi că nu trebuia să se producă într’un mod violent, ci printr’o aplanare gradată a neînţelegerilor existente. Jnsu-şl d-nu Kalnoky a sugerat Bulgarilor ideia stabilircl unor relaţiunl mal bune cu Rusia, şi d-nu Goluchowsky i-a făcut să Înţeleagă într’un mod autorizat că restabilirea relaţiunilor normale ruso-bulgare nu este contrarie intereselor Austro-Ungariel. Totuşi s’a considerat mult timp ca fiind cu neputinţă că prinţul Ferdinand să poată alege un mod de a proeede, care să nu-i lase o altă cale mal demnă de cit alegerea dintre promisiunile sale contradictorii. A-ceasta dovedeşte că opiniuiiea publică a occidentului în privinţa unul asemenea procedeu nu se va schimba de cit cu greutate de aurora ridicată asupra orientului, şi cîn-tată lnti’uu mod aşa de ditirambic de prin-nt Ferdinand, Dar această judecată asupra persoanei sale nu poate să slăbească simpatiile austro-ungare pentru Bulgarii, şi pe care bulgarii pot compta, cit timp oamenii lor de stat vor poseda destui patriotism şi minte pentru a im împinge împăcarea piuă la supunere. Austro-Ungaria va menţine principiul liberei desvoltărl .şi a tntarirei ţărilor balcanice, răspunzlnd ast-fel cît se poate mal mult intereselor europene. Aceasta este ideia în care treime să se tntîlnească toate puterile şi să recunoască azi mal mult de cit or-eînd, necesitatea menţinerii statu-quo-ulul în Orient. Or-ce ar depăşi acest scop, ar umple de neîncredere, nu numai Austro-Ungaria, dar şi cele-lalte puteri semnatare, şi neliniştile în privinţa păcii ar provoca oposiţie şi re-clamaţiunl. diverse & tl’nuc.-Delicte.-lutlmii'liU'I IIu asasinat,—Erl dimineaţă, un ţăran, a-imme Moise R. Garleaiiu, păzitorul armanului de pe moşia d-nei Raliţa L. Leonidă, din Scurleştl, judeţul Buzăil, a Injuiighiat o femee. Asasinul a fost imediat arestat; detalii lipsesc. Spargere.—Ni se comunică din Cîinpu-Lung că alaltă-erl nişte făcători de rele s’ai! introdus în localul primăriei comunei Mi-ceşti, plasa Itîd Doamnei, şi afi ridicat casa de fer pe care a fi dus-o la marginea unei păduri, ai! spart-o şi afi furat dintr’lnsa suma de 195 lei, Subprefectul plăşeî anchetează faptul. Tîlhuric.—In noaptea de 28-29 lanuare curent, mal mulţi indivizi necunoscuţi au bătut pe Nicolao Vintinacă, din comuna Schelea Doftănescu, judeţul l’rnhova, jefuiu-Gi-t de suma de 1516 lei şi de alte obiecte de vîloare pe cari le au găsit la dlnsul. Victima a fost transportată, Intr’o stare desperată, la spitalul judeţean. Procurorul dinPloeştl şi sub-prefectul plăşeî însoţit de cîţl- a jandarmi rurali, ai! plecat în urmărirea hoţilor. Un viol, -Femeia Petruţa Rădulescu, din strada Vaselor 19, a atras la domiciliul el pe o niuoră. Sofia Pascu, în vlrstă de 13 ani, dorieiliată pe bulevardul Elisaheta 60, şi a dai- unui pantofar pentru o suma de bani. Panofarul a dispărut şi se crede că el va pute fi arestat chiar azi. O silnicit!;re din dragoste.—Erl seară trenul de in rfa No. 122. a călcâi, în staţiunea Beheii ţ» dreptul magaziilor de de-posit ale gări t)e Nord, pe un individ, sdro-bindu-l eu desvirsire. Asupra Iul s> găsit o carie de vizită «I. Rădulescu, frize, strada Cireş No. 19,» şi un bilet cu copr«sul următor: «Miţo, «Te-am iubit, vino de mă vezi la morgă» Nu e nici o îndoială cum că frizerul şi-a curmat firul vieţeî din dragoste. Piuă In momentul de faţă însă nici o Miţă nu s’a presentat la Morgă. Falş şi escrocherie.—D. judecător de instrucţie Şuţii va depune azi pe Rudich, procuratorul general a! casei Leyendecker, autorul mal multor poliţe fbl.se si a unul număr însemnat ce escrocherii. Complicele saiî, comptabilul Buchofz, va ti şi el depus azi sat! mîine, în urma dovezilor de culpabilităţi' dobîndite de instrucţie. In fie-care zi poliţia de siguranţă primeşte denunţări în contra lui Rudich şi descoperă alte escrocherii îu sarcina sa. O pungăşie. Poliţia de siguranţă a pus mina pe un samsar anume Nae Duniitriu care înşellnd pe servitoarea Maria Gadel-mayer că va putea să-i scoată bani de la casa de economie, si fără libret,—de oare-ce a-ceasta a pierdut libretul,—a făcut prin Monitor toate publicaţiunile necesare, a ridicat suma de 600 lei do la casa de economie, şi apoi a dispărut. Ediţia ele dimineaţă ai-. rr. JTCevioi Vindecă prinlr’mi procedeu special, maladiile de femei' precum şi cele sifilice tutr’un timp foarte si-m-t. Btennoragia (Scutamentul) vindeca radical in 8—9 zile. Cwixultuţiunl de la ora 2 pînă la ora 0 No. 31. Strada ('arol,No, SI Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRĂCI GRATIS - n-t KRAlTELHt De la facultatea e ziua do 29 Ianuarie. 1896 1 Cump. Vi ud Henli Aniorfianbilă. . . 86 V» IU ‘ia » Amortisabilă. . . 99 7 4 100 V. 6 •/. Obligat, do Stat (Cov. R.) . 101 V* 102 *'/. » Municipale din 1888 96 96 Vi 5»/. . . > 1890 !>6 v< 96 8 i '••!> Scrisuri Funeinr Rurale . 93 •/. 92 »/» 07. « > Urbană . 100 '/« 101 - 6*/» » » Urb&ne . 88 V. 88 *;< 5"/« » » » Iaşi . 80 8) '/< Acţiuni Bănea Naţională. 1590 — 1600 > » Agricolă . 205 — 21» — » Dacia Romlnia asig. 400 — 405 — » S-ten Naţională aaig. 420 — 425 — Florini valoare Auelriaeă. 2 09 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 V; 101 V« » Italiene. . . . 9» 98 » ruble hlrtie . . 2,65 2 75 02 Imprimarea cu maţinelo dublu-cUindrico, din fabrica Albert b Cj£,, Frankenthal ţi cu caractere din fonderia de Utere Plinseh din Frank-furt AjM. ¥in P e si S e s Cordial Regenerator compoziţii: «liixiAĂ C © C A M © Ba A C A C A O Fosfat cnlclu Soluţie Iodo-Tonică Acest vin so ponte întrebuinţa deci pentru: Anemic, Ftisiv, t'onValo»-renţe (mal ales In femei In vremea critică a vioţel), MilLicimtcsi rnuşolilis-lnră safl nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematur»; sperma-tarea; bonlele măriuvei Spin&reî; Diabeta; afecţiunile atomaentuî şi a intentinelar, precum ţi la boale pricinuite de viţinrea atagvlm ca : Po-* si: .. <*3 & tLgSg? Ş g§ b £ * o' p" 2 “ S^S-C < < - ^ O- -< a Tli. Dzieyanosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînâ la 7 seară. ■nUSMBSHBHaBBBnSBURaKIHEBBi VM^OPTEITE Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-nivcrmlă din 1889. a« -as OI. FA Y, parfsimor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. CAPE „NAŢIONALA “ In fie-care «eari concert muzical aub «ondu-c«reu D-luI RubinaUin, Bere Bragadirn ea paharul şi diferite mezelari eu preţuri moderate. Intrarea liberă. Primul Institut de Plasare pentru ţoală Romlnia autorisat de Ia 1882, procură institutoare, profesoare, bone de copil şi menajere posedlnd certificate bune.— Pensiune pentru guvernante fără loc cu preţuri moderate. AdcIluiUlc Bandau Str. Cîrapine&nu, 43.— Aleea Carmou-Sylva COFETÂRSA D. M. BRAGADIRU Bucureşti, Strada Cărei, -4 Recomandă marele safi depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit do Romuri indigene şi streine, tneeplnd de la 1,50 piuă la <1 Ici litru. Vlnzar* eu ridicata şi eu doinii. Preţurile cu ridicata se fac excepţional. ADKVĂKATA MASTICĂ ZISĂ I>K OHO BOMBONERIE Şl PATISERIE ÎN F1E-CARE ZI In tot timpul so găseşte de vînzare <>!iiaţă artificiala din noua fabrică de Bere Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirelc, cu preţuri cunoscut do eftine, eoprinzindu-ns şi serviciul. Cu Înaltă stimă Tonul Coiitltintiumii. KHJMHKÎWaBBaS^Î'lgggJfBWgW*11111—^ HliHP llimUtlMHiHHMiWIIIMH ^ 1» t o n b e ANALEimC Reconstituant Tonioui cel mal e-nergie pentru eon-valeseenţl, bălrînl, femei şi orl-ce persoane delicate. i sst I OI OII ISTA Suc «Se ( arac Fosfat de Calco Compus din substanţe absolut indispensabile forinâ-rel şi desroltărol muscliilor şi sistemului nervos şi osos ■V I TV I > E V I A L este asociaţiunea medicamentelor celor mat active pentru a combate Anemia, Ooroxa, Ftizia, Dlspej»-»la, Eastritcle Virsta critică, Epulsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un euvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perdewa poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia ,B. VBAi., rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. 1LIE ZAJIFIKKSOT, şi la toţi Drogbiştiî şi Farmaciştii. 52-4 ■ ©® SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT I.KÎ l.\ MII.EON Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdnn No, 15 Societatea *T‘atria* se recomandă pentru A SI OII ÎS Ă R t A H t t 1» at A \ E EŢE î pentru eas de moarte, asoeiaţiunl cu eapital garantat, zestre: (cu în-cotarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGUEĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru eas de moarte şi de invaliditate, tndenmisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile dinţară La Administraţia ziarului EPOCA se află i vînzare liîrtie Preţ moderat. 3 --- “ ---- de vînzare liîrtie maculatură cu cliilogramul irn, mii ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL P A SS IS -GjASjA ti Acest aparat este do o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ee fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina', drojdiole da viu sau orl-ee soiă, precum şi florile, seminţele şi orî-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabi ica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acea) aparat eete eti mult superior «azanelor şi ^ Alanibienrllor obişnuite, prin a*eia că produce sau g, din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după voinţă, nn spirt rectificat de o ea-litate nu bună. eu o economie mal mare de timp, de apă şi de eou-buslihil. A se adresa d-lul GEOBGFA Ia. CARANFU., Galaţi, sau la agenţii săi acreditaţi din diferite j ţări şi localităţi. eaEssaaE3is5 MtH IffHllffflf I SE£2^3sS32!^ÎJ5!ffiS3®^a£®Haiai5îB I>epo*H goitercl lia ftmimcia ©CHIUL LUI lUMIElEII lă-l, € 'ulea Victoriei, £*%-$■. Hucureşti» 95 -8 iiiiiiii i iii 1111111111111 im iiihmi iii iiHiimiHf i ni' i nipii Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine «arne de boă digerată şi tăcută solubilă prin Pepsină. Eet» recomandat In boalele de •tomaeh, digeatiunile grele safi ne-suficiente. E o hrană admira'ii4 pentru Anemici, Convalescenţi, Flisricl şi Bătrtni, prccuai şi pentru toţi acel cari n’afi poftă de mtncarc safl nn pot suferi mluoărite. 25 i« Puritatea Peptaiîieî lai Oiapeanteaut a făcut ea aa oă fio admisă de INSTITUTUL PASTEUK. Farmacii , 1, rue Boartlalat*©, Pari». SBF- Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune '©gg I MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI MAŞINI TIPo'lITOGRAFICE AI.BSIIT & CLbFB?AMKBMTHAI. r a «sgjpjlg - Avantagicle maşinelov noastre surit de prisos a-Ie mat reaminti; este destul a spune că ptnă acum un număr de maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează Î11 diferite Tipogrefil din oraşele Romîniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mat avanlagioase. Pentru ori-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romlnia, JOSEF SmWABS A’ Cg (Bucureşti). Deposit de tot felul de cernele Lito-Tipograllce -%n 'aiifiar SstcIiaM Oriftlou Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra coîistipaţiel. 2 fir. ări vei t ta Paris, 2S rue Grammont şi în toate farmaciile. 18—17 el \ FONDATA IN ANUL 1895 3. — Tipografia EPOCA e în măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărl, bilete de nunţi, botez, înmorrnîntare, etc., etc. BTJCUREŞ rF fi STRADA CLEMENŢEI ---X>C=§C=30<- Tipografia EPOCA Posedă litera cea maî elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţei. 3. FONDATA In ANUL 1895 T Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de marc tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCĂ, o pun in măsură de a face faţă orl-căror exigenţe. Efeyitnţa, acttt’aleţds, proseiplitteaieiG, e/Viii te fale, — aceasta va Fi deviza noueî tipografii. mm Bucurescl. -Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro