SERIA II.—ANUL II, No. 60.
Ediţia ele seara
VINERI 26 IANUARIE, 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
iBOMMKJfTKM;
încep Ia 1 şi 15 ale fie-uaroTlunî şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe ţi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinătate 50 lei .Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMĂRUL 10 BANI
AKiyxrniBii.J:
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai lu ’ Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate ofiriilo de publicitate
AuunciurI la	pag.	IV...0.30 l>. linia
»	.	»	III.......2<— lui ■
>	»	*	II.........3.-9	*
Inserţiile şi reclamele 3 le) nudul
U n n ii ui ă r v e e b i i> 3 O b n n 1
AORlNIKTiaţlA
No. 3 —STRADA CLEMENŢEI — No. 3
APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREÎ
f Mit li’KIltE I'ERNICMEISÂ
Am demonstrat pînă acum din ce drojdie a inteligenţei şi morali-tăţel, e alcătuit actualul partid liberal. Nu putem încheia de cît plinind în evidenţa înrîurirea pernicioasă pe care o exercita liberalii asupra ţărel, prin educaţiunea nesănătoasă pe care o dan mulţime!.
Cu toţii la o-laltă, oamenii de bine s’afi plîns de jalnica stare morală care domneşte asupra ţării noastre şi cu toţii aQ aflat diferite izvoare ale acestui blestem căzut asupra veacului nostru.
Printre diferitele cercetări cari s’afi făcut, s’a observat prea puţin însă, s’aO ’l s’a dat o importanţă prea mică, influenţii pe care o eser-cită politica asupra moralităţii unei ţări, şi cum ecsemplele bune sau rele puse zilnic sul) ochii unul popor, sînl de natură a deştepta în-tr’însul nobilele sentimente ale datoriei de îndeplinit saU josnicele instincte ale negustoriei conştiinţei şi satisfacerel tuturor poftelor.
In sufletul ori cărui om cinstit e o revoltă, un dezgust neţărinuit în contra modulul cum liberalii s’afi folosit de politică. El aU făcut din aceastti o speculaţie murdară, un izvor dătător de onoruri şi de bogăţii.
Şi tind într’o sferă totul e înlănţuit de politică, cînd nu poţi să til sigur în interesele tale private pînă ce nu te asiguri, ca în potriva grindinii seu altor nevoi «la Oculta», cînd în mediul nostru totul e îndreptat către politică, după calapodul fie-căfuia ; cînd se face politică la Camera ca si la cafenea, la A-cademie ca şi la credite, în drumul de fier, la petreceri, la teatru, unde al lîngă tine doi politicianl desăvîr-şiţl şi în loc să asculţi ceea ce se petrece pe scenă, asculţi teoriile lor, se înţelege ce înrîurire colosal de vătămătoare poate să aibă liberalul cu instinctele lui, cu minciuna în gură şi cu înverşunarea în inimă, speculantul de carieră, omul care subordonează interesul ţărel interesului săft personal.
Liberalii, ecouri falşe ale marilor revoluţiorarl francezi, neposedînd nimic din caracterul acelora, au prefăcut în demagogism entusiasmut pentru popor, înlocuind tineţa şi sinceritatea ideilor prin frazele lor de o secime cum numai el ştiu să plăzmuiască.
Toate astea momesc pe omul puţin încercat, mărginit, plin de aspiraţii egoiste, şi treime să ne gîn-dim ce intens număr se află din aceştia în ţara noastră.
Un caz de curînd întîmplat a venit să ne adeverească acest abus de mijloace ascunse şi ruşinoase de cari se folosesc liberalii nu numai înpotriva celor cari se deosebesc de el prin principii, ci şi prin temperament şi şcoală. E cazul d-lul Eleva.
Nici o deosebire de principii nu despărţea pe d. Eleva de liberali. Ori-ee proect ar li propus acesta, liberalii nu s’ar li împotrivit cît uşi de puţin.
Dală fiind prostia care’lslăpîneşte, avem convingerea că dacă un isteţ s’ur li furişat în guvernul lor în sco]) d’a-I păcăli, putea să-I facă să înghită cele mal reacţionare sad cele mal înaintate proiecte, făcîpdu-I să creadă ca proectul înaintai are tendinţe reacţionare şi vice-versa.
Dar care a fost cauza neînţelegerii ?
D-nul Eleva s’a ridicat îu contra şevalet liberale, a crezut că poate
să prefacă moravurile pe cari le-am descris în acest şir de articole; a avut iluzia că poate modifica alcătuirea intimă a liberalului, şi să-l facă pe liberalul rontîn, alt-ceva de cît ceea ce este.
Era glasul proorocului care strigă în pustiu.
S’ar li acomodat de sigur liberalii cu ideia descentralizării, cum altă dată aQ adoptat centralizarea, dar să vrei să stîrpeştî politica din administraţie, să nu prigoneşti pe adversar, să stînjineştl pe oameni de la trebşoarele lor, câutînd să sfărîinl instrumentul politic al Băn-cei şi til justiţiei, care ucide pe oameni în interesele lor private şi libertatea lor, asta nu se poate îngădui nimănui, numească-se Fleva sau orî-care altul.
Că s’a dus Ministrul de interne singur la SpinenI să facă o anchetă, că i-ar ti venit pofta sa cutreere toate satele si să facă singur toate cercetările acestea erau învinuiri în glumă. Crima cea mare a fostului ministru era îndrăzneala sa de a călca în paşalicul lui Take Protopopescu, de a se amesteca în domeniul lui Anastasiu, de a crede că el, ministru liberal, poate să fie alt-ceva de cît păzitorul turmei speculanţilor politici.
Şi pentru aceasta s’aO repezit a-supra lui şi l’afi urmărit cu o furie de sectar, cu o orbire pătimaşă, fără frîu şi fără de îndurare.
Căci liberalii voiaG să fie consecinţe pînă în sftrşit, principiului lor de a nu răbda printre eî pe un om cinstit, saQ inacar bănuit ca atare.
*
* *
ALEGEREA DETA PLOEŞTI
Condiţiunile în cari s’a făcut, alegerea senatorială de la PIoeştI, Dumineca trecută, daă acestei alegeri o deosebită însemnătate politică.
In adevăr, s’aă întrebuinţat în această ocaziune mijloace cari obişnuit nu se întrebuinţează şi cari dovedesc încordare de puteri din partea guvernului.
împotriva d-lul G. Gr. Cantacuzino, candidatul partidului conservator, n’a luptat numai comitetul colectivist şi administraţia locală, ci însuşi guvernul prin doitl din miniştrii săi.
Toată ziua de alegere, miniştrii Cantacuzino şi Stoicescu au petrecut-o ca nişte ordinari agenţi electorali înaintea localului de vot, făclnd presiune asupra alegătorilor cu toată autoritatea lor ministerială.
însuşi preşedintele Camerei, d. Au-relian, nu s’a sfiit să facă pe agentul electoral ălăturea eu cel doui miniştri, ceia ce ne arată cît preţ punea guvernul şi colectivitatea pe nereuşita candidatului conservator G. Gr. Cantacuzino.
Ne aducem aminte că, în tot timpul de 4 ani cit d. G. Cantacuzino a fost preşedinte al Senatului, d-sa a refuzat în tot-d’a-una să meargă să facă politică electorală în Prahova, deşi în timpul a-cela s’aă făcut la PIoeştI vr’o patru a-legerl.
D. Cantacuzino credea că imparţialitatea sa de preşedinte putea fi pusă la îndoială dacă s’ar fi amestecat in luptele electorale.
D. Aurelian riu-şl face însă asemeni scrupulurî, bune numai pentru infamii reacţionari; d-sa nu vede nici o incompatibilitate între rolul de preşedinte al unul Corp legiuitor şi acela de luptător electoral.
Cu tot amestecul guvernului şi al preşedintelui Camerei, d-mi G. Cantacuzino a reuşit insă, ceea ce dovedeşte un reviriment în opiniunea publică. Aă fost de ajuns trei luni şi jumătate de guver-năinînt colectivist pentru ca omenit să se depărteze de el, chiar înlr'un judeţ reputat ca cel mal liberal.
Infrîngerea nu numai a d-rulul Stoicescu, dar şi a miniştrilor şi a preşedintelui Camerei, cari s’aă pus personal în joc, măreşte încă succesul acestei a-legerl, care capătă o importanţă deosebită şi de la împrejurări şi de la personalitatea înaltă a d-lul G. Gr. Cantacuzino.
SITUAŢIA PARLAMENTARĂ
Inerţi:! iiMuiiiinităţiî. — Culisele.— Prestigiul guvernului.—Acţiunea grupului domnului Fleva
Incrţin unanimităţii
La acelaşi spectacol asistăm de atâta vreme: faimoasele unanimităţi împreună cu guvernul sînt osândite la o inerţie desăvârşită ; nu s'a făcut nici o lege, nu sau depus nici măcar budgetele şi nu s'a discutat încă nimic asupra făgăduielilor făcute în opoziţie de actualii miniştri.
Nimeni nu ştie ce face şi ce vrea să facă ; guvernul însuşi e nedumerit şi nu ştie de ce să se apuce.
Deputaţii lucrează de aproape două săp-tămini în secţii, dar nici ei nu ştiu ce lucrează. Cînd prind pe cîte un ministru în vr’o secţie îl întreabă:
— Ce să facem P Avem un proiect de lege, te rugăm să ne dai lămuriri şi să tai parte la discuţie.
Nu ştiu nimic; n'am studiat încă proiectul! — răspunde ministrul şi pleacă. Şi după el pleacă şi deputaţii, fără să facă absolut nimic.
Culisele
Tn schimb însă culisele Camerei sînt foarte interesante şi animate.
Intrigile şi combinaţiile se deslănţuesc cu o patimă şi fantezie neobicinuită.
Tinerii deputaţi, cu iluziile lor zdrobite, aleargă din grup în grup căutînd a se lămuri asupra situaţiei parlamentare, ca apoi să-şî lămurească şi ei atitudinea. Şi în haosul de intrigi şi combinaţii îşi pierd echilibrul şi neputîndu-se orienta rămân nedumeriţi asupra situaţiei.
Prestigiul guvernului
In urma acestora, prestigiul guvernului s’a compromis foarte mult. Miniştri ca Palladi şi Stoicescu sînt ignoraţi cu desăvârşire, Stnrdza şi Stătescu criticaţi şi detestaţi de toti, iar cei-l’alţi priviţi cu indiferenţă.
Şi la toate acestea se mai adaogă frica lui Sturdza de a săvârşi o-dată remania-rea cabinetului.
D. Aurelian, înţelegând perfect situaţia parlamentară, refuză categoric de a intra în minister. D-sa însuşi a declarat că în momentul în care ar primi un portofoliu, partidul este descompus şi guvernul n’ar mai putea dura nici o zi. Căci asupra preşedinţiei Camerei s’ar deslănţui intrigile partizanilor celor trei competitori, a-nume Ferekide sprijinit de Ocultă, Stolo-jan sprijinit de tinerii liberali nedumeriţi şi Take Giani sprijinit de amicii d-luî Fleva.
Ori care s’ar alege dintre aceştia, ruptura în partid ar fi definitivă şi guvernul n’ar mai putea conta pe o majoritate sigură.
'Tot ast-fel stă şi cu portofoliul ministerial vacant, care este cerut în afară, de cei trei candidaţi la preşedinţia Camerei, şi de d-nii Mîrzescu, Porumbarii şi Al. Djuvara.
Situaţia guvernului va fi însă şi mai penibilă în curînd, căci d. Eugen Stătescu este hotărît a se retrage din minister imediat după închiderea Camerilor. Deci, două portofolii vacante.
Guvernul speră însă, că după închiderea Camerilor va putea să se remanieze, trăgînd pe sfoară fără nici o frică pe to{i aspiranţii la minister.
Acţiunea grupului «l-Iui Fleva
In mijlocul acestui haos, pare că numai d. Fleva cu amicii săi se îndrumează pe o cale bună şi sănătoasă. D-sa după cit ştim, vrea să se impună guvernului prin o campanie de idei pe baza programului de la Iaşi.
Şi incontestabil că situaţia parlamentară a d-luî Fleva este splendidă în acest moment; rămâne numai ca d-sa să ştie a profita de desgustul care a cuprins pe deputaţi şi de inerţia şi complecta incapacitate a guvernului.
Tantal
CRONICA
I.OGOFATCT. vanii.iu
Cunoaşteţi pe d. judecător de instrucţie, fostul logofăt Vasiliu?
Să vi’l prezint eu.
îmi daţi voe: D. Vasiliu, judecător de instrucţie de contrabandă. Fost agricultor, logofăt de moşie, actualmente domiciliat în coloanele Voinţei Naţionale, şi într’un cabinet oare-care din palatul de justiţie.
Instrumentează în afacerea Stănică Io-nescu, — iîind-că e singurul instrument al d-lul procuror general. Fotografiat intern, cu procedeul Roentgen, vom obţine, prin corpul opac al d-lul Vasiliu, imaginea d-lul Sărăţeanu.
A transformat cabinetul său într’un Pa-nopticum, unde defilează toţi funcţionarii comunei Bucureşti.
Inteligenţa sa face epocă în sala paşilor pierduţi şi neavînd destule garanţii personale, vrea să dea o greutate cabinetului său prin garanţiile altora.
Depune, ^u^uunal pe preveniţi, dar şi
o instrucţiune mărginită, împinge pe cea judecătorească peste marginele Bucureştilor şi, neputînd cita uu eveniment important al vieţeî sale, citează la interogator pe toată lumea.
Are ca martor al activităţeî sale pe d. Sărăţeanu, care a mal îndeplinit această funcţiune, pentru suma de 2 lei, la unele instanţe judecătoreşti din ţară.
Un model de interogator al d-luî Vasiliu :
—	Ce este azi?
—	Luni.
—	Foarte bine, d. grefier e rugat să treacă aceasta în procesul verbal.
A doua zi.
—	Ce este azi ?
—	Marţi.
—	Foarte bine ; bagă de seamă, preveni-tule, că te-aî contrazis ; d. grefier e rugat să menţioneze această nepotrivire de decla-raţiunî. Iar prevenitul, ca să nu zădărnicească probele d-luî Vasiliu, e depus.
Acesta e d. Vasiliu.
Imî pare rău_de cunoştinţă.
Jovial.
FURTUL DE LA BANCA AGRICOLA
.Ionii Popeseu


Jean Popeşcu, a cărui fotografie o dăm aci, este autorul mal multor tăişuri Î11 acte publice, săvîrşite la Banca agricolă.
Escrocul este originar din Dorohol; părinţii săi locuesc In comuna BroscăuţI şi se ocupă cu agricultura. Jean Popeseu a fost numit copist la banca agricolă încă de la înfiinţarea acestui institut de credit. El are 19 ani, şi era retribuit cu un salariu de 151) lei lunar, la serviciul împrumuturilor.
El a falşificat numeroase cereri de împrumut, cu toate actele necesare, intabula-rea primăriei şi chiar autentificarea tribunalului. El s’a servit chiar de numele unor comune din Ilfov cari nici nu există: spre pildă, a falşificat cereri de împrumut din partea unor locuitori din Satul-nou, comună care e necunoscută în judeţul Ilfov.
Sumele escrocate de Jean Popeseu, cu multă abilitate de altmintrelea, îu prejudiciul BăneeI agricole, ating cifra de 5000 lei; s’afl descoperit concepte de alte acte pentru noul cereri falşe de împrumuturi.
Jean Popeseu e un recidivist; cînd s’atî descoperit escrocheriile sale de la Banca Agricolă, după care autorul adispărut imediat, creditul funciar rural, care numărase într’o vreme pe Jean Popeseu printre funcţionarii săi, a constatat de asemenea mal multe falşurl însemnate tn acte publice,
Printr’o fericită Împrejurare, Jean Pope$-cu a fost arestat şi el va fi adus în Bucureşti zilele acestea.
Se crede că ar avea şi dou) complici, de cari s’a servit la înregistrarea actelor falşe şi ordonanţarea sumelor încasate de dlnsul.
Deocamdată suntem nevoiţi a ne opri aci; vom reveni îir curînd cu noi amănunte.
SACRIFICAREA LUI PALLADI
Precum pe altarul Zeului Jove se sacrificaţi odinioară turmele de miel şi viţel spre a împăca mlnia divinităţel, toi astfel se vor beşte astă-zl despre jertfirea ministrului Gbiţă Palladi pe altarui Ocultei.
Şi nimeni, nici o gazetă guvernamentală nu a luat cuvîntul pentru a protesta tn contra unul asemenea sacrilegiă, în contra sacrificărel unei persoane care merită să trăiască de vecii vecilor în rîndurile partidului liberal, pe banca ministerială, aşa cum este astă-zl constituit acest guvern de scopiţl.
Merită mal multă dragoste, mal mult respect din partea coreligionarilor săi politici, acest ministru impotent, care se perde de trei luni în cubinetul domeniilor între legea pescuitului, acea a vinzărel bunurilor, a minelor şi companie, ne ştiind pe unde s'apuce, pe unde să poată eşi la Lumină.
Sacrificarea lui Paladi ar li o crimă, ar fi verdeaţa care lipseşte dintr’un buchet. El are toate defectele perfectului liberal: mutră respingătoare, cultură intinitesimnlă. plămt-nil de hamal, burtă de parvenit. El ştie să cutreere mahalalele, posedă statistica circiumelor, retorica deşeartă a Bueşlilor.
Păstraţi’l, nu'l sacrificaţi. Ar 11 păcat.
In 1889, un llnăr distins, Constantin Ven-tura, care un an In urină a murit Î11 condi-ţiunile cele mal dramatice, scria unui prieten din Bucureşti o scrisoare datată din Lorenzo-Marquez, de pe coasta Mozambi-culul.
Credem interesant a publica această scrisoare, în care acest băiat de 23 de ani, înzestrat cu calităţile cele mal eminente, pătrundea viitorul Transvaalulu! Într’un timp cînd era aproape necunoscut.
Publicăm întocmai scrisoarea, păstrînd şi partea sentimentală de Ia sfirşit, care des-veleşte o inimă sîngerată de o dragoste nenorocită, care determinase chiar acest exil Î11 pustiurile Africel:
Lorenzo-Marquez, 12 MaiQ 1889.
Dragă prietene,
lată-mă In sfirşit, pe ţărmul Oceanului Indian şi în putinţă d’a întrebuinţa cele cite-va zile de odihnă ce ’ml-am îngăduit, ca să reamintesc vechilor mei amici că încă mal respir şi că nu i-am uitat de loc. Ştii, fără îndoială, că am adoptat sistemul de a sori din vreme In vreme unuia dintre voi, rugîndu-1 să împărtăşească scrisoarea mea tuturor prietenilor noştri comuni; eu chipul acesta puteţi cu toţii să aveţi veşti de la mine şi să fiţi ţinuţi în curent cu o călătorie destul de interesantă, fără ca să lift nevoit să mă adresez la fie-eare din voi In particular, ceea ce ar fi cu neputinţă. Astă-zl este rîndul tăd.
Mal întîifl, vrei să-ţi faci o idee despre Transvaal ? Inchipueşte-ţl judeţul Vlaşca fără nici un arbore si aproape fără nici un singur rîtl, un judeţ Vlaşca mare de două ori cît Romîuia, bine înţeles.
E cu neputinţă să vezi o ţară cu înfăţişarea mal posomorită, mal tristă, de o monotonie mal nesuferită ; dar dacă solul este urlt, subsolul e de sigur cel mal minunat din cele două lumi; aur, argint, cărbuni, mercur, de toate se găsesc aici cu îmbel-şugare şi. mal mult: o legislaţie inteligentă a redus aproape Ia nimic toate formalităţile relative la transacţiunl. Aşa vedem (iatt exemplul cel mal isbitor) mimai în oraşul Johannesburg, înfiinţat d’abia de 3 ani, un capital mal mare de un miliard, băgat In minele de aur.
Cu toată lipsa desăvîrşită a pitorescului, totuşi nu regret de loc voiajul meii în Tran-svaal, căci am văzut aici o privileşte unică: aceea a unei ţări în stare de formaţiune care trece Î11 trei ani de la o extremă mizerie la o abondenţă neînchipuită de bogăţii : fenomenul acesta pare reproducerea a ceea ce se petrecea acum un sfert de veac în California, însă de 10 01I mal micşorat.
Dintr’un alt punct de vedere, îndrăznesc să sper că escursiunea mea nu a fost cu totul fără de folos pentru patria mea; făcută în condiţiunl excepţionale, (ca avant-gardă a tovarăşilor de vînătoare al fiului ducelui de Cbartreş), ea ’mi-a permis de a’njl crea aici numeroase relaţiunl şi de a vizita cu dtuamănuniul ceea ce se ascunde cu îngrijire oamenilor de afaceri şi ceea ce nu se arată profanilor; sunt deci în măsură de a da un sprijin serios acelora din compatrioţii noştri cari ar voi să caute să se îmbogăţească aici; mal cu seamă pot da informaţii foarte exacte capitaliştilor Rondul doritori ca să-şi plaseze o parte din averea lor In minele din Transvaal; dar bine înţeles, voi rezerva sfaturile mele pentru prieteni şi oameni pe cari aşi dori să-l văd linbogăţindu-se; nu văd de loc pentru ce aşi da mijloace ca să’şl incincească capitalurile tuturor bancherilor ovrei şi tuturor secăturilor cari ar emoţiona o piaţă deja destul de impresionabilă şi ar tace să se micşoreze beneficiile noastre. De prisos să’ţl mal spun — nu e aşa ? — că am făcut pretutindeni descrieri entuziaste despre ţara noastră şi am angajat oameni cari ignoraţi piuă şi numele el, ca s’o viziteze şi ca să se pună în raport cu comercianţii noştri.
Peste cltc-va zile, vom merge în Madagascar în acelaşi scop; nu ştiu dacă ştii ca Madagascarul produce cele mai frumoase vite din Univers cari se vînd la Tananarive pe preţuri ridicule; profit de oare-cari relaţiunl pe cari le-am avut altă-dată cu fiul rezidentului francez, Le Myre de Villers, azi a tot puternic la Tananarive, şi descrisurile foarte măgulitoare pe cari ’ml le-a dat Doctorul Wolf, amantul sorel reginei din Howas, şi mă voiil duce să studiez prin mine însu-ml preţurile exacte ale vitelor şi calitatea eărnel.
Să nu’ţl închipui care cum-va, că aceste multiple ocupaţii pozitive m’afi făcut să părăsesc i nitul Idealului ; rămln cea-ee am fost tu loţ-d’auna; cred ca şi odinioară că singurele lucruri cure fac pe om fericit slut acelea cari tl dat) senzaţiunea infinitului: orl-ce s’ar spune, orî-ee s’ar face, nu slut de dl trei din categoria aceasta : religiunea, arta, amorul; restul nu are o existenţă tn sine; nu’s de cit raporturi foarte variabile, foarte contingente, un soit) de fracţiuni al căror numărător şi numitor ar creşte I11 a-celaş timp (numărătorul: reprezentlnd trebuinţele, numitorul: mijloacele de a le satisface). Dar destul cu galimutiile-ustea.
Nu mi-a fost dat să 'ml fac Poştele anul acesta; mă cunoşti In de ajuns pentru a şti că nimic nu ar putea să ’ml fie mal penibil ; In tot-d’auna am eşit mal împuternicit, mlngtiat, mal bun Într’un cuvînt, din acest repaus al Dumnezeire! In timpul căruia împărăţia cerurilor este cu adevărat trauspor*
2
EPOCA
tată |><! pârului, c.e-I drept mimat pentru clle-va ceasuri. Fericit om, tu al putut să dai sărutarea Împăciuitoare vrăjmaşilor tât, al putut să Încerci această nespusă bucurie de a le simţi In comuniune de idei cu toată lumea ortodoxă; pe cînd erl,— culcat sub cerul liber, iu timpul unei ploi grozave, pe o simplă bucată de pluză, -la 60q0 picioare de altitudine, sufeream de frig fără să am lingă mine o fiinţă, care să poată printr’o strtngere de mină, să’ml reamintească că nu’s singur pe lume; tu erai In mijlocul a-lor tăi şi alături de o femee iubită; rlzl cit al pofti domnule şceptic, nenorocirea Iţi deschide ochii la prosperităţi pe cari prosperitatea nu le vede.
Să nu crezi Insă că devin invidios ; hu-cură-te de fericirea ta, Iţi urez ca ea să se prelungească cit mal mult posibil, dar cugetă cite-odată la nenorociţi, cugetă la un exilat de bună-voie care a suferit fiziceşte si moraliceşte tot cea ce un om poate suferi; poţi să’ţl faci o idee ce Însemnează, d’a avea în timpul zilei soarele Africel pe cap fără nici o picătură de apă ca să’ţl potoleşti setea, iar noaptea ; să tremuri pe Întinsele şesurl fără cea mal mică bucăţică de lemn; Jpoţl să’ţl faci o idee ce Însemnează, a dormi In taverne infame, talineş-balmeş cu negrii şi cu animalele, fără a şti dacă a doua zi nu te vel deştepta cu un cobra încolăcit împrejurul piciorului; şi toate astea n’ar li nimic, dar să şti că toate sacrificiile tale slut inutile şi că nimeni nu are să’ţl ţie socoteală de ele ! Dar In sfîr-şit cea-ee s’a făcut e făcut, am traversat Africa australă, acum voiajul meii să transformă într’o escursie plăcută: Maurice, Bour-bon, Madagascar, Ceylan, nu mă expun nici la oboseli mari, nici la primejdii reale. Peste trei patru luni, voi avea probabil plăcerea de a’ţi strIrige mina.
Aşteptlnd această zi fericită, primeşte etc.
C. Tentară»
JMîţiit «le seara
îŞlii-î diverse Crime.—Delicte.—In tluiplârl
Mort din beţie.—Servitorul Surugiu Soare, iu etate de 65 de ani, fiind trimis la corn. BroştenI de stăplnul săli Terpandro, şi Ina-poindu-se ameţit de băutură, a căzut de pe cal, la comuna Mauasia, judeţul Ialomiţa, unde luîndu-1 primarul acelei comune şi du-cludu-l la cancelarie, a Încetat din viaţă.
Sinucidere.—La gara Grajdurile, comuna Valea-Satuluî, judeţul Vaslui, In noaptea de 4—5 Ianuarie a. c., s’a sinucis, prin Înjunghiere în inimă cu un cuţit ordinar, pom-pagiul Ioan Ivanovicl; cauza ce l’a făcut a săvtrşi aceasta nu poate fi alta de cit că dtnsui, pe lingă că era biruit de patima beţiei, apoi mal suferea de oare-care durere In Intrai corpului.
Cazul a fost constatat de d. procuror, Împreună eu medicul primar de judeţ, cari nu aă găsit nici o bănuială şi alt autorizat tn-mormtntarea.
Moarto subită.—In dimineaţa zilei de 7 Ianuarie a. c., pe la orele 4 p. m„ locuitorul Gheorglie T. Ionică, în etate de 45 ani, domiciliat în comuna si cotuna MotoşenI, din plasa Stănişeştl, jud. Tecuci, a încetat subit din viaţă.
Parchetul fiind avizat., s’a constatat că numitul era slab, fiind că suferea de stomac şi avea durere de cap, şi că moartea a fost naturală.
Accident mortal.—Locuitorul Trifu Ilie, din comuna Dobromir, plasa Traian, judeţul Constanţa, ducindu-se la pădure spre a aduce lemne, s'a urcat acolo într’un arbore ca să taie o cracă, de unde căzînd, s’a izbit cu capul de cracă şi, pînă să fie transportat acasă, a încetat din viaţă.
Incendiu. — In noaptea de 6—7 Ianuarie a. c., a ars prăvălia şi casa de locuinţă a comerciantului Gh. lonescu, din comuna Pa-rachioi, plasa Silistra-Nouă, judeţul Constanţa; parte din marfă şi mobilă s’a stricat cu ocasiunea scoaterel din prăvălie.
Pagubele causate se urcă aproximativ la suma de lei 5.200.
Atît localul, cit şi marfa din prăvălie afl fost asigurate la societatea «Naţionala» pentru Valoarea de 8.000 lei.
Un accident. — In seara zilei de 8 Ianuarie a. c., Elisabeta, fica lui Ioniţă Gulie din comuna CălineştI, plasa Podgoria, judeţul Muscel, In etate de 15 ani, pe clnd punea gaz într’o lampă, al cărui fitil era aprins, a luat foc gazul, care explodlud, a ars’o pe mlinl, piept şi ochi, care nu s'a slius de cit după ce a turnat apă pe dlnsa, nu este speranţă de Însănătoşire.
Mort din hoţie. — Locuitorul P. Coţovan, din comuna Bîrzeştl, judeţul Vasluiă, In e-tate de 50 ani, In ziua de 12 Ianuarie a. c. a plecat din comună spre Vasluiă, unde btnd mal mult rachiu şi răcind, la întoarcere, In ziua de 13 curent, a încetat din vicaţă.
Foc Ia ţară. — In dimineaţa zilei de 13 Ianuarie a. c„ a ars o şiră cu pae a locuitorului Vasile Radu, din comuna Parachioi, plasa Silistra-Nouă, judeţul Constanţa.
Pagubele aă fost evaluate la suma de 30 lei. Paiele nu craii asigurate.
Focul se presupune a fi luat nascere de la veri o ţigară aruncată de veri un trecător care va fi luat paie din acea şiră, situată lingă drum, la marginea salului.
Accident nenorocit. — Locuitorul Tudo-raclie Vasile Ţtţeiu, din comuna Cocoresci-Mislel, judeţul* Prahova, în ziua de 13 Ianuarie a. c., pe clnd descărca nişte lemne din căruţă, împreună cu Lixahdra-Dinu Con-tantin, unul din buşteni căzlnd peste dtnsui ’I a apucat capul şi gltul de desupt, de unde a fost scos fără viaţă.
Viaţă lungă. In ziua de 10 Ianuarie a. c„ a încetat din viaţă, In comuna Cocorgea, din plasa Medjidia, judeţul Constanţa, locuitorul lani Stumba, In etate de 108 ani.
OTF^EMAŢII
JKtifţia de dimtaieaţă a*tS-pocet», — cuprinzând toate ştiri te sosite pină după miezul ttopţel, — se gdsesle de vînzarCf iu toate zilele9 la & ore9 la toate chioşcurile.
Triumful «9-luî Dr. Kuţiâ
Conferinţa comitetului naţional a ţinut două zile şi a fost foarte animată. D. Dr. Ioan Raţiu, de şi prevăzuse că conduita sa va fi aprobată şi i se va da o satisfacţie în contra intrigilor cl-lor Brote şi Albi ni din Bucureşti, totuşi nu credea ca să obţie o majoritate aşa de mare în comitet.
*
* *
S’au întrunii 17 m&mbri al comitetului. I). Dr. Raţiu a cedat sţâruinţelor d-lui V. Mangra, supleant cu vot consultativ, invitînd la conferinţă şi pe membrii demisionaţi, d-nil Christea, dr. Bar-cianu şi D. Comşa.
După o discuţie animată, comitetul a votat încrederea absolută d-lui Dr. Raţia, cu 11 voturi contra 5.
Contra aii votat d-nil Lucacl, Suciu, Cristea, Dr. Bareianu şi Comşa.
D. Dr. Ioan Raţiu s'a abţinut de la vot.
*
*	4c
Comitetul a decis pe urmă să primească demisiunea d-lul T. L. Alb iui din postul de director al Institutului Tipografie şi a d-lul Bogdan-Unică, fost redactor al Tribunei.
In ce priveşte pe d, Rusu-Şirianul, comitetul a dat depline puteri d-lul Dr. Raţiu ca să-l reprimească la Tribuna, dacă va face amendă onorabilă pentru purtarea sa.
*
*	*
In urma acestor hotărtrl, d. T. L. Albim a fost nevoit să facă un act la notariatul public, prin care recunoaşte că Institutul Tipografic cu cele două ziare şi cu librăria, sunt proprietatea comitetului naţional.
In consecinţă, procesid pendinte dintre d. Dr. Raţiii şi Albini ze închide prin dezistarea acestui din urmă.
*
* *
Agenţia Romînă ne telegrafiază următoarele, asupra conferinţei comitetului:
Sibift, 24 Ianuarie,
După Telegraful Rornln, 16 membri al comitetului partidului naţional ro-min s’au întrunit în conferinţă intimă, pentru a aplana neînţelegerea în privinţa proprietăţii Institutului Tipografic.
D. Albini apresintat o declaraţie făcută în faţa unui notar 'şi care recunoaşte d-lui Raţiu proprietatea Institutului.
In urma acestei declarat iun!, procesul intentat de d. Raţiu d-lui Albini s’a părăsit.
Proiectul de modificare a legel judecătoriilor de ocoale a produs o vie nemulţumire printre magistraţii tribunalelor.
Supleanţii şi substituţii se agită mult şi cu drept cuvînt în contra d-lul Stâ-tescu, care în proiectul sân ÎI pune mal pe jos de cît pe judecătorii de ocoale.
Reforma d-luî Foni
Ştirea dată şi lăudată de Evenimentul din laşi că prin proectul său d. Poni desfiinţează taxele şcolare impuse streinilor, este cu desăvîrşire falşă.
D. Poni menţine acele taxe.
In colo economia proectulul constă în următoarele modificări aduse legel din 1893 :
Se unifică toate şcolile rurale.
Se impune Învăţătorilor să ajute pe primari in întocmirea listei anuale a copiilor In vîrstă de şcoală.
Se agravează unele pedepse ce se pot aplica din oficiu învăţătorilor şi institutorilor ; în ce priveşte transferarea, ea se poate face de ministru în urma raportului unul inspector şi avi-sul consiliului permanent; i;ir excluderea timporară său {definitivă se hotărăşte de un juriu compus din un profesor universitar şi doi membri al curţilor de apel.
întreţinerea corpului didactic primar cade toată în sarcina statului (iar nu pe jumătate ca în legea actuală). Această modificare nu va intra în vigoare de cît de la 1 Aprilie 1897.
Şcoalele normale vor fi numai internate.
Numărul şcoalelor normale se reduce la două: una de institutori şi alta de institutoare.
D. Dim. Moruzzi, prefectul judeţului DorohoiO, a sosit în Capitală, fiind chemat de d. Dini. Sturdza.
D-sa va arăta azi d-lul Sturdza motivele cari 11 pun în imposibilitate de a susţine candidatura d-lul C. Dimilrescu-laşl la colegiul I de Cameră din DorohoiO. Singurul candidat posibil, după d. Moruzzi, este d. Gh. Filat, care a cheltuit deja suine mari pentru a-şl asigura izbîndn.
Aseară s’a ţinut un consiliu de miniştri.
S’a discutat asupra numirilor de prefecţi în Brăila, Constanţa şi Galaţi.
Campania In contra d-Inf Falladl
Putem să anunţăm, deja că liga antipa-ladistă s'a constituit deja în Cameră Nu-mărtd deputaţilor cari vor combate legea pescuittdui este foarte mare; dar nu atît căderea acestei legi, cit răsturnarea d-lui Palladi îl preocupă pe dînşii.
După aceştia, legea pescuitului cuprinde dispoziţii anticonstituţionale mult mat grave ca legea minelor. Ast-fel se citează următoarele :
Statul este proprietarul tutulor bălţilor fie de pe domeniile Statului, fie de pe proprietăţile particulare. De asemeni rîurile şi ptraele sunt proprietatea exclusivă a Statului tnpreună cu ;bălţile cari se alimentează cu apele Dunării.
Aceste sunt dispoziţiile principale din legea asupra pescuitului, cari ar vătăma constituţia.
*
* *
Campania în contraJ d-lui Palladi va continua şi la discuţia budgetului ministerului domeniilor şi anume la capitolul: Serviciul minelor.
La acest capitol se şrrewde o sumă de 200,000 de lei pentru explorări de mine Or, serviciul minelor nefiind reorganiza, printr’o lege specială, liga avtipaladistă pretinde că nu se pot face explorări de mine pe proprietăţile particulare.
*
* *
Iată platformele pe cari se va da o luptă crfncenă în contra d-lul Palladi, luptă 8j)ri-jinită şi condusă de toţi aceia cari aspiră la portofoliul domeniilor.
In şedinţa de Duminecă, 27 lanuare, a societăţii studenţilor tn medicină, d. I. C. Bălăcesc» va face o comunicare despre intervenţiile chirurgicale în morbul Iul Pott.
Direcţiunea generală a penitenciarelor proiectează a Înfiinţa pe lîngă toate penitenciarele din ţară clte un atelier de meserii pentru deţinuţi.
Numai de nu s’ar poticni ideia în mania guvernului de a face economii.
Secţiunile Senatului aîl terminat discuţia asupra proiectului de modificare a legel vînzăril bunurilor Statului.
Secţiunea a lV-a a respins articolul prin care se prevede ca şi preoţii şi învăţătorii comunali să poată cumpăra loturi mici.
proiectul va veni azi în discuţiunea Senatului.
Destituirile despre cari am vorbit zilele trecute, aU Început să curgă.
La ministerul domeniilor a fost pus în disponibilitate d. Popov şi înlocuit cu d. Floru Pomponiu, care îşi păstrează şi; catedra de agricultură de la Herăstrău.
Zilele acestea vor mal fi puşi în disponibilitate şi d-nil Silică, şeful compta-bilităţel ; d. Istrati, şeful diviziunel minelor ; d. Uhrinovski, şeful diviziei vîn-zărilor, etc., etc.
După funcţionarii de la ministerul domeniilor va veni rindul celor de la ministerul lucrărilor publice spune Constituţionalul.
Conversiunea prinţului Boris
(Prii fir taUgnifle)
Viena. 24 Ianuarie.
Vorbind de manifestul prinţului Fer-dinand Fremdenblatt declară că Imputarea ce conţine ar trebui să fie cu desăvîrşire respinsă, dacă ar fi îndreptată în contra Papii. Ziarul recunoaşte marele sacrificiu făcut de prinţul For-dinand şi exprimă speranţa că ţara va ciştiga prin această o sporire a forţei interne din punctul de vedere european, şi o întărire a autorităţii prinţului şi a guvernului actual.
In Bulgaria nu este de temut vr’o predominare oare-care din partea vreunei puteri şi toţi doresc menţinerea Statu-quo-ulul.
Lumea nu va fi liniştită de cît atunci cînd Bulgaria va fi dovedit forţa sa de resistenţă in contra tuturor Încercărilor de desordine în Macedonia. O-dată a-ceastă făcut Bulgaria va asigura marele puteri, pe suzeranul săU şi pe vecinii săi.
Roma, 24 lanuare.
Osaervatore Romano, organ al Vaticanului, suprimă toate dapeşile şi se abţine de la orl-ce comentariu asupra decişi unei prinţului Bulgariei. Presa catolică din Italia blamează In mod aspru mesagiul prinţului Ferdiuand, care a făcut o im-presiune deplorabilă la Vatican.
Sofia, 24 lanuare.
D. Stoilow cu soţia sa şi secretarul său particular, a plecat la Constautinopol, unde va face o şedere scurtă.
Un ziar cîte odată bine informat zice că data conversiune! prinţului Boris s’a fixat după dorinţa Ţarului pentru a permite sosirea la timp a uuel deputaţiunl care ar fi compusă dintr’un general si un diplomat. Acest din urină ar fi d. de Nelidow.
Mir publică un articol entusiast şi zice că cu Dumnezeu şi Ţarul şi sub înţeleaptă direcţiune a Prinţului sătî, poporul Bulgariei poate să meargă înainte pentru a realisa toate aspiraţiunile sale.
Ziarul face omagiu marelui sacrificiu făcut de perechia princiară şi zice că dinastia bulgară a devenit o dinastie naţionala, legată pentru tot-d’a-una cu Bulgaria. care va pune capăt aventurilor, loviturelor de stat şi comploturilor.
Consimţimtntul Ţarului de a li naşul
www.dacoromanica.ro
prinţului Boris este intr’adevăr a doua liberare a Bulgariei.
Articolul se termină ziclnd : Dumnezeu «a tot puternic, bine-cuvintează două naţiuni surori.
Organul radoslavist Narodni Praroa salută de asemenea cu bucurie această acţiune de Stat, şi vede în deriziunea prinţului o nouă dovadă că a sacrificat tot ce-t este scump pentru unirea dinastiei sale cu poporul. Ziarul mal vede tu acest act şi un pas spre realizarea u-neia din urările naţionale pentru care partidul ce el reprezintă a luptat in tot-d’a-una.
Maestrul ceremoniilor, conte de Bour-boulon, a plecat In străinătate.
Se crede că d. Stoilow se va întoarce de la Constautinopol cu Exarcul, a cărui sosire se confirmă pentru 28 curent.
Autorul crimei de pe şoseaua Basarab
Plnft acum nu s'a putut da de urma servitorului Măriei Popescu, asupra căruia cad toate bănuielile ca fiind autorul dramei de pe şoseaua Basarab.
Poliţia de siguranţă a arestat vre-o 50 «le servitori, ale căror semnalmente corespund mal mult sau mal puţin cu ale servitorului In chestiune.
0 femeie domiciliată pe şoseaua Basarab avusese prilejul, fâclnd o vizită Măriei Popescu, să vadă pe servitorul dispărut. Ea îşi aminteşte fisiouomia lui şi poliţia de siguranţă a făcut să defileze pe dinaintea a-cestei femei pe toţi aceia pe cari 11 arestase.
Din nefericire Insă nici unul dintre cel arestaţi u’a putut fi recunoscut de femeia în chestiune.
Erl s’a arestat un alt servitor, un anume Letang, găsit In serviciu] franzelaruluî Alois Muller, din Capitală.
Semnalmentele lui Letang se apropie foarte mult cu ale servitorului urmărit şi bănuitul a fost supus unul lung interogatoriu, din care Insă nu s’a putut deduce pînă acum culpabilitatea lui.
După toate probabilităţile, nici Letang nu e autorul crimei şi se crede că va fi pus tu libertate chiar azi, iar serviciul siguranţei va procede mal departe cu cercetările şi urmăririle sale.
Cu acest prilej credem că e bine să rectificăm informaţiunile greşite ale unor confraţi, după care luliu Popescu, fiul victimei, ar ii fost internat la ospiciul de la Măreuţa. luliil Popescu, deşi într’o stare de tîmpenie, urmată de foarte dese furii, totuşi el a fost ţinut In casă de unchiul său Ion Opran şi pus suh Îngrijirea a două femei.
El e ţinut Într’o cameră rece cu o temperatură mal potrivită stărel sale bolnăvicioase şi mănîncă foarte puţin.
Pentru a se preveni vre-o tentativă de furt, fie din partea autorului crimei, fie din partea altor făcători de rele cari au aflat a-cum că Ioan Opran are tn casă o sumă de bani, poliţia a pus locuinţa acestuia sub supraveghere şi un serviciu de pază a fost organizat acolo pentru clt-va timp.
Acestea suni detaliile pe cari le mal putem comunica in aceaslâ misterioasă dramă, al cărui autor nu e Încă descoperit.
!> E !• E 8 I
(Serviciul Agenţiei Rom ine)
Ostatici liberaţi
Massauah, 24 Ianuarie
Generalul Baratieri fâclnd cunoscut lui Me-nelik că nu poate să negocieze cu diusul cîl timp va reţine soldaţii italieni ca prisonierl, negusul a liberat zăloagele, cari ufi sosit aseară in lagăr.
Mai rămin încă la inamic ofiţerii şi soldaţii făcuţi prisonierl la Ambaaladji.
Makonnen scrie generalului Baratieri că nu are cunoştinţă de incidentul zăloagelor şi că mişcarea trupelor lui Menelik se datorează necesităţii de a aprovisiona armata cu paie şi apă.
Zăloagele sosite anunţă că armata inamică se află la estul muntelui Sennajata, între Zatla, Gaudaff şi Hamedo.
Kassala este liniştit. ______
biiptcle din Cuba
Madrid, 24 Ianuarie.
O depeşă oficială din Havana ziee că cavaleria coloanei generalului Mariu a bătut avaut-garda lui Maximo Gomez, lingă Sau Antonio. Insurgenţii numără 20 de morţi şi numeroşi răniţi.
Unirea lui Gomez cu Macceo este împedicată.
O altă depeşă oficială semnalează două lupte la Sau Juan şi la Caginal, iu cari cîţT-va insurgenţi aO fost omorlţl.
Insurgenţii aă făcut să deraieze un tren lingă Anfelipe. Soldaţii cari se aflau tn tren nit băl ut pe insurgenţi.
Madrid, 24 Ianuarie.
Mareşalul Martinez Campos a sosii. A fost primit la gară de miniştri, autorităţile şi uu public numeros. S'aă auzit clle-va strigăte de: trăiască Mareşalul ! La acesle strigăte s’a răs-puus prin strigătele : trăiască Regele! trăiască Spania.
Mulţimea a fluenţi pe mareşal la eşirea sa din gară.
încoronare» Ţarului
Paris, 24 Ianuarie.
Comisiunea bugetului a adoptat in unanimitate raportul care conchide la votarea creditului pentru participarea Fraudei la serbările 'încoronării Ţarului.
Acest credit va servi la trimiterea unei ambasade extraordinare şi la cheltuelile ambasadei din Petersburg, care a luat cu chirie două oteluri la Moscova pentru a da acolo un bal şi un supeo la care, după părerea prinţului Lobauoff, vor asista şi Mujestăţilc Lor.
luuiornitnturea Frinci|>cluî-Kiii-teuberg
Cowes. 24 Ianuarie.
Inmormtntarea prinţului de Bnttenberg s'a făcut In mijlocul unei afluonţe onorme. Regina, toţi prinţii şi toate priuciposelo familiei regale aii asistat.
Principesa Beatrice şi copil săi. ducele şi ducesa de Couuuught, principesa Cristian, s'aiî dus pe bordul vaporului «Alberta» şi uQ depus o coroană pe cosciug. După ce s’a debarcat, cosciugul acestu a fost pus pe un pal do tun tras de şease cal şi condus ia biserica Wip-pigbain.
Prinţul Albort al Prusiei şi cel-l'aiţl prinţi urmaţi pe jos; prinţii de BaUonberg morgenti înaintea trăsurii Reginei.
După ceremonia religioasă s’uft tras hai salve de tunuri.
La biserica «lin Wesiininster s'a celebrai un servicii! religios. An asistat lord Salisbury, miniştrii şi corpul diplomatic.
Imprimi ului lto*iio-!lcrţegov iu
Viena, 24 lanuare.
Mline se va publica prospectul împrumutului Bosno-Ilerţegovin 4 la sulă, care so urcă la 24.000.000 coroane. Subscripţia se va deschide de asemenea la Francfort, Berlin, Breslati, Miluirii, Slultgart şi Ztlrich. Preţui de emisiune va li probabil do 07 */<.
Se observă că budgetul bosno-herţegovinenn din 1894 avea un excedent de 67.304 florini, acela din 1895 avea 74.270 si că audgetul din 1896, Împreună cu anuitatea Împrumutului, dă uu excedent de 45.294 fiorini.
Camera elenă
Atena 24 lanuare.
D. Zaimis, ministerial, a fost numit preşedinte al Camerei, In contra d-lul Argerions, al opo-siţiel. Primul a obţinut 122 voturi şi cel de-al doilea 39.
Bilanţul casei Aaţionalbauk
Berlin, 24 lanuare.
Bilanţul casei Naţionalbank fur Deutscbland n apărut şi dă un excedent brut de 6.341.971 mărci. Scăztndu-se toate cheltuelile, profitul net disponibil se urcă ia 5.237.747 mărci.
Se va propune uu dividend de 8’/j <>/„ ia adunarea generala.
Reserva se urcă la 8.968.880 mărci.
mEP0CA“ LA R,-SĂRAT
Cursurile gininazului Boerescu din a-cest oraş s’afl suspendat pentru 10 zile, din cauza epidemiei de influenză.
Se aşteaptă să se închidă in curind şi şcoalele primare, toi din cauza acestei epidemii, de care suferă o mare parte din populaţia oraşului.
*
* *
S’a înfiinţat şi la noi un Athenefi, unde se vor ţinea anul acesta vr’o 12 conferinţe.
Prima conferinţă s’a şi ţinut Duminică 21 curent, de către d. Rîşcanu, profesor la gimnazii!.
Subiectul conferinţei, bine tratat, a fost Poezia populară la romîni.
*
* *
Duminică se va celebra căsătoria li-nârulul publicist Vespasian I. Pela, de Ioc din acest oraş, cu d-şoara Cornelia Roşea, studentă a faculţăţil de filozofie diu Bucureşti.
Urâm fericire viitorilor soţi.
pari i :> r ui„
SESATI! I,
SrtSiatis ftv (a %.* Zesnttarltt
D. Costeseu (Jomfuieanu dă citire proce-tulul de lege relativ la modificarea cttor-va articole din legea asupra vtnzăreî Imnurilor StatuluI, propimlnd şi un amendament prin care să se interzică ţăranilor de a arenda pămlnlurile lor de ctt In cas de neputinţă fisică.
D. Sefendache întrerupe.
D. preşedinte 1). ttliica se supără ţi vo-eşte a pune la ordine pe întrerupător.
D. Sefendache protestează, ărătlml eă nu e nimeni tn drept de a '1 Împiedica de a spune ceea ce are de zis.
Combate apoi ideea de a se propune a-inendamente înainte de discuţia legel pe articole.
D. Polizu Micşunescu, dă dreptate d-lul Sefendache faţă de d. preşedinte.
D. Perîetzeanu-Buzeu se miră cum pînă astăzi nu s’a pus la ordinea zilei interpelarea ce a anunţat acum 40 zile d-lul ministru de lucrări publice.
D. Stoicescu se miră cum d. Perietzeanu agităfjtneă această chestiune, cînd înainte de deschiderea şedinţei convenise cu d-sa ca se şl desvolte Miercuri interpelarea şi d-sa se’i răspundă; acest procedeă, pe care se abţiue de a’l califica, nu poate de cît a'l mira şi '1 lasă la aprecierea Senatului.
Se pune apoi la vot recunoaşterea d-lui Filipescu, vot remas nul din şedinţa de erl, care se admite astă-zl.
Iu timpul votului, d. Stoicescu, Înconjurat de un grup ocultişti, perorează tntr’un colţ Iu contra d-nulul Perietzeanu-Buzeft, care caută a se scuza şi a arăta că nu a avut nici o intenţiune, căci d-uu Stoicescu este eminamente simpatic Senatului.
1). Stoicescu declară că se găseşte de-sarmat In faţa acestei aserţiuni, şi conform obiceiului luat de şeful săil d. Sturdza, l'ace scuze d-lul Perieţeaiîu, care de şi nu ungur, le admite.
Se declară apoi senatori al colegiilor 1 de Putna şi de Brăila p« d-nil A\. Piagino şi dr. Butărescu.
D. M. Schiau dă citire proiectului de modificare a mal multor articole din legea asupra vtnzăreî Imnurilor Stalului.
D. Valeriau Urseanu cere cuvlutul.
D. Palmii,ministrul domeniclor, se schimbă la faţă, căci se aude că d. Urseanu va combătu proiectul săd.
D. Valeriau Urseanu arată că de şi legea actuală are nevoe de oare-şl care modificări, totuşi nu găseşte pe acele propuse de d. Paladi eficace; combate apoi desfiinţarea loturilor de 25 şi 10 hectare, arătlad că lotuşi nu se va ajunge la scopul ce trebue să urmărească orl-ce guvern, de a fi toţi ţăranii proprietari; va fi o colecţiuue de proprietăraşl săraci, căci pămlntul Stalului e insuficient pentru a se ajunge acest scop. Propune a se lăsa şi loturile de 25 şi 1(1 hectare şi admite din proiectul d-lul Paladi numai prelungirea termenului de plată de Ia 35 la 60 ani şi reducerea dobln/.el de la 5 Ia sută la 4 la sulă ; cere apoi delaliurl peulru modul cum so vor da pămlutiirl la preoţi şi institutori.
D. N. lonescu este proclamat senator al col. I TecuciO.
I). Gh. Gr. Cantacuzino este proclamat senator al col. I de Prahova.
Se trece la ordinea zilei, discuţia generală a proiectului d-lul Paladi.
EPOCA
3
1). Petre Urădişteanu. începe a declama
pentru a spune că d. Jourdnn făcea proză fără să ştie că face prozi^
Face o teorie foarte fantastică asupra ne-cesitâţel de a se crea proprietari cit de mulţi. Propune apoi ca Statul să cumpere proprietăţile mari do la particularii ce vor să vludă şi se le tmparla In loturi mici la ţărani, pentru care propune un amendament.
Ne mai lutnd nimeni cuvîntul In discuţia generală, se Începe discuţia pe articole.
Se dă citire articolelor?
I). 1'olizH Mic.şuneseu combate acest articol pe motiv că şi servitorii bisericeşti aă dreptul la cumpărarea In loturi de 5 hectare.
D. Yericeanu propune un amendament pentru a se prohibi arendarea loturilor do către proprietarii ţărani, afară de cazuri de infirmităţi fisice, şi alte cazuri ce se vor prevedea Inlr’un regulament ad-hoc pe care d. ministru de domenii ’l va elabora.
I). Mănesc u - Călăr aşî propune un amendament avlnd de scop de a se putea vinde loturi mici de 5 hectare şi orăşenilor ce vocsc a cultiva pămlnt, fără ca ei sau moştenitorii lor să poată avea mal mult de 5 hectare.
1). Esnrcliu-llacăa cere ca cele 5 hectare ce se daă Învăţătorilor şi popilor se nu se dea lor personal, ci hiseriee! şi scoalel, pentru a nu fi în drept să le treacă cu drept do moştenire.
I). Grădişteuuu combate cele cerute de (1. Esarchu-Bacăă şi de d. Mănescu-Călăraşl, căci ar fi a Introduce nn virus de viţiul o-râşeneştl în satele noastre, risipii, lene etc. Susţine apoi amendamentul d-lul Verieeanu, aduclnd ca argumente starea actuală a ţăranilor din Moldova, a căror pămîuturl, sub formă de arendă slut In inînile speculanţilor ovrei nesăţioşi de cîştigurl.
Orele fiind înaintate, şedinţa se ridică.
CAMERA
fteclStsftt ri<p in 2,‘i Jteaas&i'ia
T). Inrea roagă biuroul ea să pună imediat la ordinea zilei In secţiuni proeclul de lege depus de d-sa pentru abrogarea legel maximului taxelor comunale, pentru care Camera a admis urgenţa.
D. (î. Opiu. Teodoroseu eere miniştrilor de justiţie, interne, şi domenii, ca să atragă serioasa atenţie a autorităţilor asupra aplică-rel legel relativă la comerţul ambulant.
1). St. Şendrea, care prezidează, comunică că de oare-ce d-nii Sturza şi Stoieescu slut ocupaţi la Senat, interpelările pe cari d-nil (iorgos şi Villacros trebuiau să le des-desvolte astă-zl, se amină.
Interpelatoril consimt.
Ca Iii tot de-auna, ne mal fiind nimic la ordinea zilei, deputaţii se Îndreaptă către secţii cu aerul grav şi obosit al unor oameni cari s’au prăpădit de muncă.
Şedinţa se ridică la ora t şi 50 minute.
BÎSff FEEgi
Zi:»role tic azi
------ Ziua constată că fiind dat lipsa
de cultură, de inteligenţă, şi concepţii de stat a partidului liberal, este vădit că a-proape toate facultăţile lui mentale s’au desvoltat în sensul injuriei, a calomniei şi a încriminărilor odioase.
Este un animal mic american cu o blană foarte căutată, a cărui armă teribilă consistă In a improsca pe inamic cu lichidul său de o odoare infectă şi fetidă aşa de teribilă in cit ori ce vieţuitoare dacă nu cade asfixiată, cel puţin fuge nebună cu odoarea nesuferită în nas. Naturalişlit spun că la o distanţă mare, carnasierii cel mal teribili fug înspăimintaţl.
Micul animal are arma care i se potriveşte mal mult în lupta pentru traiii.
Voeşte partidul liberal să’şi fabrice cu timpul arme de seama animalului In chestie V
Voeşte ca prin Injurii, calomnii şi tendinţa de a păta tot de ce se atinge să fugă lumea de dtiisul(ca de ciumă ?
Dacă voeşte acest lucru, nu are de cit să continue cum a început de vre-o lună. Pot a-firma că iu doi ani, el va avea toată ţara contra sa, şi cetăţenii vor evita cu oroare contactul, de frică ca să nu fie Împroşcaţi de veninul lor felie şi insuportabil.
Mal departe Ziua observă că sarcina de înfierare şi de răzbunare nu poate fi principala ocupaţie a unul partid ajuns la putere. Este nedemn de a întreţinea opinia publică numai cu asemenea triste scandaluri.
Un partid cu oameni capabili şi serioşi, cari se îngrijesc de prestigiul lor şi sunt pătrunşi de sarcina ce şi’au luat, lasă pe planul al doilea şi al treilea micile mizerii de la partid Ia partid.
Este nedemn ca un partid întreg să se ocupe de o chestie de contrabandă sau de alt abuz care ar fi descoperit, chiar clnd ar li real.
Aceasta înseamnă că partidul liberal tinde tot mal mult a-şl coborî facultăţile şi inteligenţa sa la niveluri din ce în ce mal joase, fugind de orl-ce preocupări mai obiective şi rodnice.
1----- Adevărul publică sub iscălitu-
ra d-lul Beldinian, un articol in care a-rată răul făcut cestiunel naţionale de d. Dimitrie Sturdza:
Dim. A. Sturilza a ucis vâsli unea naţională, după ce a terfelit’o In noroiul in care şi-a terfelit doinuitatea sa de om, numai pentru a fi primiuinistru.
Ştiri din ziare
Din Voinţa Naţională:
*% Aseară a avut loc, Ia liotei de Bou-levard, in saloanele principesei Gortcliea-colV, născută Slurdza, un mare prinz lă care au inul parte: tl. preşedinte al consiliului cu d-na Zoe Sturdza: Exc. Sa d. N. <le Eauton, ministrul Rusiei şi alte personagii.
*** Imediat ce Dunărea se va desgheţa se va expedia Iii Germania primul transport de peşte viii, cu destinaţia pentru Lin/, şi Regensburb.
*% D. Troisdorf, fabricantul de pulbere, a venit in Bucureşti pentru a face experienţe de pulbere.
ULTIME IMAŢIUN!
Toţi amicii noştri sunt înştiinţaţi că la clubul conservator s’a instituit o co-misiuno care să primească reclamaţiile tutulor alegătorilor cu privire la înscri-orea lor în listele electorale din Ilfov.
Toţi domniî alegători cari ar avea să facă vre-o reclamaţinne, fi.6 că n’aă fost trecuţi în listele electorale, fie că n’aft fost înscrişi în colegiul căruia aparţin, se pot adresa acestei comisiunl, în toate zilele, de la orele 5—-7, în localul clubului conservator.
Toată procedura înaintea diferitelor instanţe va fi îndeplinită în mod absolut gratuit, iar interesele reclamanţilor var li susţinute gratuit de avocaţii partidului.
Acum o lună d. N. Filipescu a fost chemat ca informator pentru a da lămuriri in afacerea Popovicl.
D. Filipescu a dat atunci toate expli-caţiunile şi a întrebat pe judecător dacă mal are sâ-1 mal întrebe ceva. căci e dispus să răspundă la toate întrebările, însă a adaos că dacă parchetul voeşte să-l plimbe mereu pe la tribunal, nu să va presta la această manoperă, la care să aşteaptă, ştiind cu cine are a face şi d’a-ceia altă dată nu va mal răspunde nimic.
Azi d. Filipescu fiind iarăşi chemat ca informator, a amintit d-lul judecător de instrucţie declaraţia sa anterioară şi a zis că ar fi putut să se autorizeze de precedentul creat de d. Sturdza pentru a nu se Înfăţişa la instrucţie. N’a voit să urmeze acest exemplu, dar declară că nu are nimic de adaos la lămuririle date la prima chemare. D. Filipescu a mal spus că cu atît mai mult nu va mal răspunde nimic, cu cit lot ce să zice la instrucţie e publicat lu mod e-ronat şi tendenţios în Voinţa Naţională.
D. Filipescu e din principiei in contra interviewurilor şi m aiales nu admite să fie interviewat de redactorii Voinţei Naţionale.
Stntem informaţi ‘că in consiliul de miniştri care s’a ţinut erî, s’a decis ca să nu se facăi nici o remaniare ministerială pînă după 15 Martie, data închid erei Corpurilor legiuitoare.
Această decisiune s'a iuat pentru două motive:
a)	D. Eugen Stătescu demisionează din minister imediat după închiderea Corpurilor legiuitoare, şi bj d. Sturdza se teme că remaniarea în cursul sesiunei parlamentare va produce mari nemulţumiri şi poate chiar o sdsitme în partid.
In urma unei inspecţii a d-lul dr. Bla-siami, inspector sanitar, toţi medicii de plasă .şi unii medici de oraşe din Teleorman aii fost daţi în judecată pentru neglijenţă în servicii!.
D. dr. Felix, alarmat de modul cum se Întinde difteria şi variola In judeţ, a trimis din nod în inspecţiune de d. dr. Gavrilescu.
Dumineca viitoare se vor face alegerile suplimentare pentru colegiul I de Cameră din Dorohoid, colegiul II de Ilfov şi colegiul III de Roman.
In Dorohoid vor candida din partea nuanţelor partidului guvernamental d-nil Gh. Filat, C. Dimitrescu-IaşI şi Baltă; partidul conservator va susţine candidatura d-lul C. Stroicl.
Direcţiunea Agenţiei Romîne, a cărei activitate se mărgineşte iu copierea telegramelor care zac de cite o săptămînă prin ziarele nemţeşti şi ungureşti, este rugată să aducă presei şi publicului un servicii! mal real şi mal grabnic, alt-minterea ziarele vor fi nevoite să se lipsească de concursul acestei agenţii şi să inlre In relaţiunl cu o agenţie serioasă din străinătate.
Acesta este primul şi ultimul nostru avertisment !
In timpul ultimei furtuni pe Marea Neagră, ancora corăbiei Petersburg, a liotei voluntare, s’a detaşat; două femei s’ad Înecat.
Ştie oare d-nu ministru de resbel cauza pentru care tinărul Nicofae Costin Ro-setti, care a fost recrutat anul trecut la 22 Februarie 1895, nu s’a presentat Încă la reşedinţa regimentului 4 artilerie, unde a fost repartisat. Căci se vorbeşte că d-1 ministru n’ar li străin de această abatere de la lndatorirele serviciului militar. Fe clnd toţi cel-lalţl tineri duc traiul vieţel de casarmă, aşa zisul democrat «par fanlaisie» şi ex naţionalistul Înfocat, o a cam dat dosul tocmai acum cîud trebuia să dea dovadă de naţionalism, iar nu se facă paradă de el.
Nicolae Costin Rosetti a fost vestitul agitator al linerimel universitare care, a împins-o la excesele de la 14 Septembrie şi 14 Martie.
Dîusul azi e stllpul puternic al Ocultei în judeţul Bacăului, unde are o familie numeroasă din care mal toţi sunt alegători în colegiul I de Cameră şi Senat. D-nii D. Sturdza, Cantacuzino şi Fa-ladi nu putem! lăsa ca omul lor, care a luptat atîta pentru naţiune, să îmbrace şi el mantaua soldăţească ca toţi mujicii. De aceia dînşil aii insistat pe lingă d-1 ministru de resboiă care a ordonat
şefului depositulul de recrutară ca llnă-rul colectivist să nu lie intabulat. Aşteptăm ca tinărul liberal ori patronii lui să’şl zică cuvîntul In această afacere mal mult ca scandaloasă.
A.	S. R. Principele Ferdinand, întor-cîndu-se astăzi de la cazarma Malmaison, pe la orele 11, s’a oprit la patinaj în Cismegii!, unde a stal pînă lu orele 12 şi un sfert. Intreţinlndu-se cu mal multe persoane.
O lutălnire cu spada a avut loc astăzi la orele 10 juni., Intre d-nil sub-locotenent 0-dobescu din reg. 4 roşiori şi P. Greccanu.
M. S. Regina şi AA. LE. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, aă bine-voit a onora cu presenţa Lor representaţia de aseară de la Teatrul Naţional.
Lucrările de prelungire a liniei duble Bucurescî-Floescl se vor Începe la pri-mă-vară.
Linia dublă e construită deja pînă la Buftea.
1)	Pentru o piesă comică care sa se joace, cu mască şi fără mască, diu sală, galerie, loji şi de. pe scenă.
Cea inal bună lucrare va fi premiată cu 100 lei.
Acţiunea să nu dureze mal mult do 20 minute.
2)	Pentru un mare cotilion comic cu mască şi fără mască, pentru 20 persoane, cel puţin, care se va juca pe scena Teatrului.
Cea mal bună combinaţie va fi premiată cu 100 lei.
Lucrările vor trebui să fie depuse la Comitelui Sociutaţel, slr. Doamnei, Dalaiul Naţionala, plnă In ziua de 8 Februarie, orele 6 seara.
ŞTIRI TEATRALE Carmen
Mcrcurl-seara d-na Bellincioni, a dai * troia sa ropresentaţie cu <Carmen> celebra operă a lui Bizet.
D-na Geninin Belineioni a fost admirabilă ca In toi d’a-una ; iar tenorul Emil Engel .şi baritonul Strakosch... ne-afi Învăţat să fim pe viilor mal indulgenţi cu biata trupă Roininească do operă, care are tn sinul el talente ca Aurel Eliad şi Theodoroscu.
Ca Ia toate reprezentaţiile : Salle combhs.
A asistat şi M. S. Regina, Împreună cu Alteţele Lor Principele Ferdinand şi Principesa Âtaria.
In consiliul de miniştri de aseară s’a decis numirea d-lul C. Iliescu In postul de prefect de Constanţa.
Astă noapte, la ora 2, a încetat din viaţă Nicolae Blaremberg.
Timpul intîrziat cind punem sub presă nu ne permite să facem chiar azi o lungă biografie.
Pentru astăzi ţinem să constatăm pierderea imensă ce o sufere ţara prin moartea unuia din cel mai iluştri parlamentari, unul din autorii ConstituţluntT noastre, căci, de şi încă tînăr, a fost unui din membri cel aiaî marcanţi al Constituantei, nnul din Iiptători! ceî mal bolărtţl contra loviturii de Stat de la 1864, unul din fruntaşi! conspiraţiunil do la 11 Februarie care a detronat pe Pusa, unul din oamenii politici cel mal conseeuenţl ce i-a avut ţara, unul din oamenii cel mal integri.
Compania engleză Slade, Stanley et comp. pentru exploatarea minelor de antliracit din Corj, a cerut ministrului lucrărilor publice concesiunea de a construi o linie ferată particulară de la T. Jii! pînă la Schelea aproape de frontieră.
Consiliul de miniştri a respins cererea sub cuvint că legea pentru construire de căi ferate particulare va fi modificată.
Afipte lipite pe ziduri anunţă că ziarul Dreptatea va apare sub direcţiunea d-lul N. Fleva, la I Februarie.
5? Bani (Notaţi) ţj
*1 milioane 500 mii lei
in parte
sînt de dat cu împrumut pe hypotecfi a-supra caselor din capitală şi moşii în sume litcepînd de la 6.000 lei în sus, atît în primul rang, cit şi după creditp.
vîrt75îr£i buu® eondiţiuni şi VIIlActl C 8iguro 1783 (|e imobile
preeum: case, locuri virane, vile, vil şi moşii etc.


uraus ■ y *	-
pe hypoteel sigure.
A se adresa la AGENŢIA UNIVERSALA, Calea Victoriei No. 150, vis-â-vis de palatul prinţului Ştirbei.—Bucureşti.
iiiroul fahricci de spirt
fabrioel de borhot uscat de Ia Herestreă şi morel automatice de abur do Ia Obor al»
D-lul ANDREI A. POPOVICI
S’a mutai clin strada Smîrdan fu Ntrudii lăpecaiil No.
faţă cu biserica Sflntu Gheorgbe Noă
€*-. & J.
MAGASIN ŞI ATELIER DF,
BIJQUTEBIE, H0RL96ERIE, ARGINTĂRIE
Biicnreştl.-talea Victoriei, 38.
Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasoarnice de precisinne tn toate specielo, orfevrorie, etc. etc. pentru sesonul de locjodne, nunţi şi cadouri.
EREfURÎ MODERATE	(SO-BO
Doctorul Gr. A. Ţaranu
DIN MINUNILE ŞTIINŢEI
O rc'ctă celebră n doctorului Paul Constantin, un savant cu o reputaţiune universală, profesor la facultatea de medicină din Paris şi celebru inventator al eerebrin©!. Cu această reţetă, a cărei original 11 posedăm, se vindeca neurastenia. Neurastenia este o slăbiciune de nervi la bărbaţi dar inal alea la femei. Ea se manifestă prin faptul că cel veseli devin posomoriţi, nu’şl aduc aminte cu Înlesnire de colo inlimplnle cu ani Înainte, nu mă-nîncă cu pofta obişnuită, munca devine o povară şi toate acestea fără să determine vre-o alleraţiune vădită in organele destinate a împlini aceste funcţiuni. Neurastenia este boala timpurilor moderne şi puţini scapă de ea. Traiul neregulat, excesele de muncă şi abusurile de plăcerile lumeşti, provoacă zisa boală. A-censtă reţetă vindecă pe cel sleiţi do forţe, pe anemici, impotenţi, pe cel cari suferă de consecinţele onaniei (malacbiol) ele. etc. Toţi elţt nu’şl pot da seamă de starea lor de slăbiciune, bărbaţi şi femei, să ceară această reţeta şi să fie siguri că vor fi folosiţi.
Praf Tuginalopbil este svueran cont.m poalei albe recentă sad veche pe care o vindecă radical iu 2 sad 3 zile. Acest praf experimentat In spitalele speciale do femei din Franţa este infailibil In vindecarea acestei boala.
Impotenta. Efect imediat, Intr’o oră, prin pilulele hereuUcme garantate inofensive.
4’reion do dinţi magic. In cite-va minute acest creion face albi. frumoşi şi transparenţi dinţi cel mal urtţl fără a aduce vre-o vătămare smalţului. Succes garantat. 1,000,000 de reţete şi procedeurl pentru iudustuiaşl şi comercianţi. înfiinţări do orl-ee industrii şi desvoltnre de comerciă.
Diferite curiozităţi.
Pentru informaţii a se adresa: Administraţiei ziarului „Iniţiator!»!** Str. Regală No. 25, Brăila. Ziarul se trimete gratia şi franco sub bandă. Pentru a’I primi In plic Închis, se va trimite 30 bani în timbre poştale.
PETRE TH. SFETEŞCU
ADVOCAT
No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No S8. n C C U R EfjTl
CJ&S& de S&n&tate
BUCUREŞTI
51,— Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Institut din noii reorganisat Căutarea boalelor interno şi chirurgical», precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gtt, nas şi urechi. Operaţiuni, Tratamentul boalelor gynecologice şi camere cu antreii separat pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueste In institut. Tratament special al sypbilisuiul şi boalelor urotro-geuitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă chirurg. Discreţie ne, preţuri moderate, reduceri considerabile.
Consuttaţiunl zilnice de la 10—12 p. m. Nouile prospecte se trimet gratis şi franco.
BSitiroul Avocaţilor €f. JPtmu ţţi Alex. I*as!ia
1,8—11 dimineaţa; 2—6 după aminei.
D-uil membri! al Socielăţet presei slut convocaţi In adunare generală pentru Duminecă 28 Ianuarie, la ora 3 p. m.
La ordinea zilei:
1.	Darea de seamă anuală.
2.	Socotelile ultimului bal.
3.	Votarea budgetului.
Fiind a doua Întrunire, şedinţa Se va ţine cu ori ce număr.
Judecătorul de instrucţie a pus azi, tn urma unul ultim interogator, în libertate pe Gusta ve de Poorter.
După toate dovezile produse de acesta la instrucţie, culpabilitatea lui este cu totul înlăturată.
D. Sărăţcanu instrumentează în altă. direcţiune; în numărul de mtine dăm toate amănuntele în această privinţă.
BSIRIjIOGRA FIJE
Prea frumosul tabloti reprezentind pe toţi colaboratorii Lumei Ilustrate a făcut ca broşura u 5-a (nr. 9 şi 10) să se epuizeze curînd, necesitind a nouă ediţie, care a şi apărut. Amatorii să se grăbiască a-şl procura cit mal în grabă această broşură.
*
* *
A apărut No. 10 diu uuul al doilea al admirabilei reviste ilustrate pentru familie ; VATRA.
***
A apărut, volumul al patrulea al dicţionarului romln francez de Frederic Dami.
In curiud va apare şi al 5-lea volum, care va conţine cuvintele din technologie populară,pro’ verbelo şi locuţiunile romîne traduse prin proverbele şi locuţiunile echivalente in franţuzeşte’ precum şi un supliment la dicţionar care va cu prinde toate cuvintele scăpate din vedere şi găsite în urmă.
Intr’unul diu numerile viitoare ale ziarului nostru ne vom face o adevărată plăcere de a reveni lntr’un articol special asupra acestei savante lucrări, care ie unică in felul elin literatura noastră lexicografică.
Pînă atunci o recomandăm cu stăruinţă tuturor acelora cari vor sa pătrundă cit mal adine în spiritul liinbel franceze.
Cele 4 volume apărute pînă acum, se atlă de viuzaro la librăria Socec, pe preţul de 32 lei.
*
♦ *
A apărui Vorbă să fie, un prea frumos voi hun, conţinînd numeroase anecdote şi povest, ţărăneşti. Lucrarea aceasta, datorită d-lul Mi-huil Toncesru, o precedată de o prefaţă foarte măgulitoare scrisă do d. Bonifaciiî Florescu. — Volumul costă 3 lei 50 bani.
SPECTACOLE
SALA ORFEU. Marţi 30 Ianuarie, Asociat,lunea culturală «Unirea» a romînilor din Draos, va da uu bal, pentru formarea fondului acelei nso-ciaţiunl.
ETABLISSEMENT HUGO. Vineri 20 Ianuarie bal mascat Parisien.
*
* *
Pentru marele Bal Mascat pe care Societatea Presei 11 va da la jumătatea postului, se deschid urinutourele două concursuri :
Specialist in boale venerice şl ale căilor urinare.
Strada Uitucei Naţionale
colţ cu strada Carşghboreheviei de asupra teatrului Hugo.
ConmtUaţiuni de la 4‘/« piuă la7, p. m. ■ pentru clame de la 3—4.	ano-»»
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(In Faţa Palatului de Justiţie)
Ulieiiii Dîmboviţei (Casa Cănuţă)
sJf sn-avEtSurn, cercetare şi studiare de dosare pentru irnprieinat.il din capitală, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estrade de orl-ce acte.
Pli-eific-fnrr’ <!i- fteHţimnt, pcoeiu’î, cojitmcfr, somaţi uni, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de uri-cr «ofe rfe n-oteirieil.
Consist f {aţinut.
ÂM'vf/fuu'c tic oci-cv procese.
Stiilcsiliitifc tiv fomtatitnfi pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole.
CoudiţiunT favorabile.	(36—17)
IH\ M» Thomesen
Modic de copil
Str. Kaliniiă, 16.
20—5
CA8E de &MZR RNCHjRXJE tor O X I TI 33? 15
Furuisor al M. S. Reginei şi ai Răncel Angliei.
Miliail A. Badibivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţ&rida
PRIMA FABRICI de CONSERVE şi MCŞTARURl D. 8TAI(!#VICI
Pe lîngă calităţile speciale, cxtra-Rnc şi Hsie a conservelor salo cunoscute deja onor. public al lutregel ţări, recomandă ca noi produse următoarelej
Ciupere» fripte Iu sosii) lor. Arde» gras^copt. Pătlăgele vinete marinată ii la (»reipic In unl-de-letnn de Nisa. Ohiveciu grecesc preparat In unt-de-lemn de Nisa. Muştar tic masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu inustuleţ. Fructe asortate ă Ia t liamlM'rj In muştar cu inustuleţ.	(42—26)
Do Yluzare la toate băcăniile principale.—A se cere preţisrî curente*.
Strada Regal;!, 11 bis. DEPOUL GENERAL.—Strada Regală, 11 bis
Bogat asortiment de arme de rlii&loare de tot felii de la 75 lei la 1060 lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi (tir* cocoaşe,—puţcă-vurabină o ţeuvft alice, alta glonţ: puuaticu trei ţevi „Trio** două de alice alta de glonţ,— l'lxpres-Itillc fin lucrat» carabine de precise, „Hubiui** garnu-tind tind exactptnă ia 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie unportato direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9,12 şi lă focuri, recomandabile «a arme de apărare şi vi-năleare la animale mari. I’usci de sulou de la 20 lei la 150 lei buoala, pistoale de precislc, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mârimete şi de toute felurile de ia H lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii do arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe euglozoşU «Eley» franţuzeşti si austriace. — Cartuşe producînd artifiţiî pout.ru puşti cal. 12, 10 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsci, etc.
M. 3>. 2Eiî§Miîxia
Calea Victoriei No. 44
UUOUBCŞTl Ungă farmacia Bras Cel d’îiitîiu şi eel mal iuaouiuat magazia diu ţară du ARME
70-5
Atelier de re |mr»ţii


www.dacoromanica.ro
4
E P O G A
mm
MAX LICHTENDORF
«LA PAJERA AMERICANĂ»
Grand hote! Bulevard
Mare asortiment de arme de viuătoare j de tot felii], de la 60 pinii la 1000 lei bucala. celor mal renumite fabrici, Engleze, j Belgiene şi Franceze. Arme cu doua ţeve j pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe, j Pusei de viuat «u o ţeuvă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio"' cu trei' (
eve (două pentru alice şi una pentru glonţ).
Arme Meni Patent IlamiuerleH fără cocoţ, sistemul cel mal perfect pentru vi-nat, Vusti de Miloşi de la ÎS pînăla 100 lai bucata. Pistoale «le tir Hi «Inel. Carabine de apărare şi de vînat cu repetiţie, Winchester, Colt h» iîfurlin. cu 8, 12 şi 16 focuri.
Kcvolvere engleze şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Orî-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare.
Avem in mare cantitate tot felul de cartuşe fraiicc/c, engleze (•Eley. şi aus-triace «Sellier d- BelloU). Mare asortiment de obiecte «ie vhiăloarc ţi accesorii de arme.
Avem in atelierul nostru de armurerie şi mecanică, teu armurier spocial care transformă şi repară ort-oe te! de arme, cu garanţie.
(50—IA)	------ V ÎN ZARE ŞI ÎN liATE ---------------- (50 -28)
CASA DE SCHIMB
HESKIA &SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi.
Cursul pa ziua de 24 Ianuarie, 1896
	L . .. . .. . .. 	[Cump			Vind	
4"/«	Renta AmortisabilB. . .	87		87	r/«
5“/»	» Amortisabilă. . .	99	*/.	10(	
6«/o	Obligaţ. de Stat (Cov. H.) .	101	17»	102	-
5»/«	» Municipale din 1883	96	—	96	7»
»•/.	» » » 1890	9(1	V,	9r	•/«
*•/.	Scrisuri Funciar Rurale .	92	7«	92 •/,	
6V„	« » Urbane .	100	7*	tot	
&•/.	» » Urbane .	88	7*	88	•li
5“/o	» » » Iaşi .	80	•/«	81	ll*
	Acţiuni Banca Naţională.	1590		1600	__
	» » Agricolă .	205	—	215	—
	» Dacia Rominiu asig.	400	—	405		
	» S-tea Naţionala asig.	420	—	425	—
	Florini valoare Austriacă.	%	0'J	2	12
	Mărci Germane ....	\	23	î	25
	Bacnote Franceze . . .	100	V*	101	7*
	» Italiene. . . .	90		93	
	» ruble liirtie . .	ales		2 70	
Imprimarea cit maşmele dublu-cilindrice, din
şi cu carac-in Frank-
fabrica Albert A C‘4, Frankenthul
tere din fonderia de litere Flinsch furt A/M.
VEIiOUTIIOS
Pudra de orez, preparată eu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o ftrunuşeţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţia IJ-niversală clin 1889.	.i0_27
CH. FÂY, părinţilor
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile.
TINCTURA INSTANTANEE
rv i o jlz i rr i iv
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
Cîelle Freres
Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vinzare la toate farmaciile principale.	ao-2i
GAFE „NAŢIONALA"
In fle-care seară concert muzical sub conducerea D-lai Rubinstein, Here Itrugudirti eu paharul şi diferite inezelui-I cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
A F1 Av .. E F» O O j\
FONDATA IN ANUL 1895	>	3# _
Tipografii» EPOCA
e in măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, m orî-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărl, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc.
5?
B TT O TJ R E Ş T 1
8 T R A 13 A O Jj E M E IST Ţ E 1. — 3.
------------------
FONDATA ÎN ANUL 1895
Ti]»ogi*afiti EPOCA
o
Tipografia EPOCA
de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte
Poseda litera cea mai elegantă dm ede mai jj mriată, va executa totuşi lucrările cu preţurile hune turnatorii dm (romimna nnt.md nsi- t ^ maţ moflerate. Maşinele de mare tiraj cu
bune turnătorii din Germania, puţind ast fel executa lucrările cu cea mai perfectă acurateţa.
care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsnră de a face faţă ori-căror exigenţe.
Eieyanţti, acurateţa, proţap titani ne, efU natale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii.
Clei
mul luscmuat lunganii) «le arme din Iară
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află in strada Clemenţei No. 3.
m
lucui'uscl. tipografia «Epoca». -Strada Clemenţei, No. 8.
www.dacoromanica.ro
MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI

MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE
ALBERT & C,K FRANKENTHAL
Avantagiele maşinelor noastre suni de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că pînâ acum un număr de 415 maşini din fabricaţiuuea noastră funcţionează In diferite Tipogrefil din oraşele Romîmet.
Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase.
Pentru orî-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romînia,
JOSEF St inVAEZ A C*£ (Bucureşti).
U®- Deposit de tot felul de ceruele Lito-Tipografice
COFETĂRIA D. M. BRAGÂDIRU
Bucureşti, Strada Oarei, 4
Recomandă marele săfi depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se allă asortat cu un mare depozit de BomuiT indigene şi streine, începînd de la 1,50 plnă la O l«‘î litru. Vinzare cu ridicata şi eu ddtail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional.
ADEVĂRATA 32A«Tlt’Ă ZÎSĂ DE <9910
BOMBONBRIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARE ZI
In tot timpul se găseşte de vinzare t-îiiaţă urliflcluiâ din noua fabrică de Ber<* <Itragadirii>
Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, cu preţuri cunoscut de eftiue, coprinzindu-se şi serviciul.
Cu inaliă stimă
<38~82	Torn a ConBtantlnescu.
Mărie Brizard & Roger
coauG
Calităţile cele îuaî recomandabile ***- Vo-vfo-vfea-s vfr o Representantul general pentru Romîuia gi Bulgaria BABOOYICi (&. ST A IM Ti
Bucureşti şi Galaţi
Deposit general la cofetăria
TA. MA.R1NESOTJ-BRAG-A DIRTT BUCUREŞTI
SI rada Carul I, 41.	(25-20)
«1^22' p cs gig g.B S.cc »<<*) B w
£“ C «S ^>00
S® 14- g a ?ls
*0
& ' ‘
j; ,
gr
kH
£.8 “ p '.
~ ET S a m * C-sf-o
'o"-*	» P C
naa
5 2.S-
S° A BB l S - t$w A ÎJ A T B
»
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinai'ă şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orî-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orbea soiă, precum şi florile, seminţele şi orî-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orî-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce safi din o singură dată gradul cerut sail prin rectificare după voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare do timp, de apă şi do eon* buslibil.
A se adresa d-lul GEOKtJES
A. CAB.OfFIL, Galaţi, saă Ia agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
100—4
Yin de ¥ia 1
T O V I
MALEI'TIC:
Reconstituant
€IJ QOIVA Suc «Ic Carne
Fosfat de Calce
Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orî-ce persoane delicate.
Compus din substanţe absolut indispensabile forn’.ă-rel şi desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos
\ I TV I> E T I A E
este asoeiaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, IH.spcp-sia, Oastrlitele Vtrsta critică, Epnbare uer-voasă, Klubiciuiic resultînd din bătrineţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perdeaua poftei de mîncare a forţelor.
Lion, Farmacia ,t. VIAE, rue de Bourbon, 14.
In Bucureşti, la d. 11,9 E ZAMFIItESC’U, şi la to{i Droghiştil şi Farmaciştii.	52-2
Taiiiiir indian CrPOlmi
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
2 IV. 3© cutia
Paris, 28 rue Grarnmont şi in toate farmaciile. 18-13
Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut
Conţine carne de bofi digenită şi făcută solubilă prin Pepsină. Este recomandat In boalele de stomacb, digestiunile grele saflne-suficiente. E o hrană admira' ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftisieî şi Bătrînl, precum şi penirn toţi acel cart ii’aO popă ue mîncare saă na pot suferi înlneările.	28-15
l*iii’llutca 8A©j»uIi»©î hui (ŢiapcHiitcnuî
u făcut ca ea să (ic admisă de INSTITUTUL PASTEUIl. Farmacia «Vial», 1, rue Botirdaloue, Paris.
Se găseşte de vinzare la ţoale farmaciile bune "(«3
„SAmTAS”
Societate pc acţiuni
pentru instalaţiuni de fabrici de apă gazoasă î n B »» <1 a pesta Strada Gizella, 1.
Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru această fabricaţiune.
Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile dm lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gazoasă de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici.
Aparate patentate pentru sterilisare şi filtrare, ftyfoaue garantate prin lege.
Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul
PAROL KIlItSniIlDltN
în Iaşi prin d-nul
■» I C A nil V F N T |{ F <’ O p I jr
IVIISCIIONZIYIKY
MAG AS I N U 1j ONNE 11 VA TO It I XJ L IJI
BUCţTIREŞTi
Strada Col ţol, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şi Calea Victoriei, 72.
Deposite speciale de toi felul de; Note şi \ţ. Hmdi'umcntc musicnle.
Fiane şi Fianine din fâbricele cele rnal renumite, de la cele mal eltine pînă la cele de concert.
CTttlourl tle anul nou
Aristone, Plionixo, Arii .i, Intona, Hcroplione, Orpiieus, Victoria, Piauo- cloilic.o, etc., MUSICI ţ DE MASA diferite mărimi. Symphoniono, Poly-■* -•».' phone, Lyrophone, etc.
JUCĂRII PEMRU CORII
Asortiment foarte ales şi variat de JUCĂRII MECANICE, fin de sitele,
pe preţuri fabulos de eftine.	i
ţjc
Mare asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramenle.
gj®- Cereţi ura!ist cataloagele Jtfagfesiuefor sul (2* 2«
tiv ,i ii w p'fyy ttr co uri-------
Y i ii II csilei
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE
COCA K O L A C A C A O Costat tir calciu
Soluţie Iodo-Tonieă Excipient special Ddsiles
Acest viu se poale întrebuinţa deci pentru: Amnnic, FtlHie, ConvatleH-<•«'«»ţe (mal ales la Femei in vremea critică a vieţel), Slăbiciunea muşoleiti-lară saft nervoasa prior imită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematură: ««permutarea; boalele uiăduvei Spinărei; Diabela : afecţiunile stomacului şi a iufestiiielor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea Htngtrtnl ea : l*o-«lagra, K«‘timatism«sl. RnciiiliK-mul, Accblentele seroftiIoane, eti;.
Gustul e plăcui ca al unul Hoher de masă.
Preţul flaconului : 5 lei
Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
(«<>-»