SERIA II.—ANUL II, No. 65.
Ediţia de seara
JOUI 25 IANUARIE, 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BANI
ABO^mFIVTELE
încep la 1 şi lo ale fle-eirellnal şi se plătesc lot-d’ii-ina înainte
In DucureşH la Cm» Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandata poştala Un an in ţari	30 lei;	în	străinătate	5# lei
Şase luni ...	15 »	»	»	S5	*
Trei luni . . .	8 »	»	»	13	»
Un număr In slroinălute 30 hani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEIIKNŢKl-No. 8
ANCNCirBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai.la Administraţie
In streină tale, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate
Anuuciurl la	pag.	IV......0.30	b.	linia
»	>	>	HI	.... ,	2.—	lei »
»	»	»	n.........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndal
Un număr vechiă 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8
APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREI
PSICOLOGiE LIBERALĂ
TUR!# A
Am Vâzut ce sînt fruntaşii libe-
o unealta primejdioasă, o fiinţa fără de raţionament, care exploatează toate patimile, fie ele oiT-cît de josnice.
Acest fanatiz.rn sincer şi cinstit la obîrşia lui, îl împinge pe om
rall, sa vedem ce sînt şi codaşii lor. la manifestatului necinstite şi’l face
Dat fiind nivelul intelectual aşa de jos, la cel d’întîl, ori cine poate să-şi dea seama cît treime să te cobori la cel din urmă, păstrînd proporţiile.
In adevăr, afară de vr’o cîte-va escepţiuni,—mal rare ca iarba de leac—pe cari le lăsăm la o parte cînd avem să studiem tipul. omul care îşi însuşeşte numele de liberal corespunde cam următoarei noţiuni : un imbecil, cu un creer atît de îngust în cît într’însul nu poate pătrunde de cît o singură idee, şi nici aceea în toată întregimea.
O data intrată o noţiune ca a-ceea de libertate, mintea lui nu mal e primitoare de nici una străină, căci este saturată.
In zadar, spre exemplu, vel spune liberalului că libertatea nu poate fi jtusă în discuţie, că întru cît priveşte libertăţile constituţionale, chiar prin faptul că sînt înscrise în constituţie, care e legea obştească a noastră, ele sînt primite de toate partidele; că, de ce este vorba astă-zl nu e despre libertate, pe care o avem toţi şi toţi o primesc, dar de a şti ce faci cu libertatea pe care o ai pentru a îmbunătăţi traiul material şi moral al ţării. Indrumîn-du-se către această ţintă, fie-care partid politic îşi are modul lui de a vedea pentru a o atinge, şi că din aceasta deosebire de vederi asupra mijloacelor, s’au diferenţiat partidele, că de aci izvoresc două feluri de programe, unul zis liberal şi altul conservator, care unul şi altul, folosind u-se de o potriva de libertate, dă anume solu-ţiuni în diferitele cestiunl practice cari se înfăţişează, cum bună oară în materia electorala, în chestie de dâjdiî, etc.
Dar amîndouă tagmele au drept ţintă îmbunătăţirea morală şi materiala a ţării.
Dacă vel face raţionamentul a cesta unul om, poţi să’ţl dai seamă imediat dacă al a face saft nu cu liberalul, în adevăratul înţeles al cuvîntulul. De obiceitl însă liberalul tip, nu va pricepe o boabă din ce ’I al spus.
Spiritul lui e închis pentru orl-ce noţiune deosebită de aceia a libertăţii, şi ’ţi va respunde următoarea prostie uriaşă, că veacul al XIX e pentru libertate, şi deci trebue să fii liberal.
Nici să nu mal încerci pe urmă a’l convinge, că totul va li zadarnic.
O singura noţiune e prea de a-juns pentru bieta lui minte îngustă.
Dar ce e drept, ideea aceasta strimtă şi suma lui restrînsă de cunoştinţl e un izvor de ne mal po menită rodnicie în manifestaţiunile exterioare, în declamaţii deşarte, în discuţii sforăitoare, în cari afară de cuvîntul libertate care se repeta de două ori la trei vorbe, nu poţi găsi nimic alt de seamă.
Poţi să-ţl dai seamă de chipul <-um dezvoltă el tema liberală pri vind cu ochii lagesticulaţiunea care însoţeşte în tot-d’a-una dezvoltarea ternii. El substitue ideilor cari îl lipsesc, bălăhăneala din mtinl, gemetele făţarnice, darea ochilor peste cap, zmulgerea părului şi tot alaiul de meşteşugirl ale caraghioşilor de iarmaroc.
Cînd o singura idee acaparează un spirit, atunci ea se transformă în idee fixa, care este cauza fana-tizmului.
Fauatizinul ăsta face din liberal
capabil pe liberal chiar de fapte huite : în tripotagil electorale mal ales e neîntrecut; în tertipuri pentru a substitui biletele lor electorale celor l’alte, în a fura urnele, ba, la nevoie pune mîna si pe revolver.
Fixlnd tipul liberalului, ne putem lămuri asupra unei anomalii: fruntaşii liberali, sunt după cum am dovedit, oameni mărginiţi, cu proceduri sectare, fac totuşi din el oameni mari, după cum am arătat.
Avlnd în vedere acestea, s’ar părea că reputaţia lor prefăcută trebue să se dea de mal odată, şi că nu atl altă valoare de cît aceia pe care le-o daQ vicleniile şi şarlata-niile prin cari fac din toate lepădaturile nişte nemuritori, şi că influenţa pe care şi-o exercită asupra ţărel nu este reală; el bine, din contra.
Cu toata falşa toata desăvârşita el îşi păstrează
lor valoare, cu lor incapacitate, autoritatea, căci
lucrează asupra unul mediu prielnic. Fanatizeazâ pe omul mărginit, hrănindu-l patimile, pe cari le exploatează tot aşa de ruşinos pe cît sînt de mărginiţi la minte.
Dar, împărăţia prostiei şi vicleniei e efemera. Şi, pe măsura ce se va face educarea maselor, domnia asta a imbecilităţii se va nărui; pe măsura ce nivelul intelectual al poporului se va ridica, pe aceiaşi măsura înrîurirea liberalilor se va pogorî.
DIN STRĂINĂTATE
OCULTA
ii
Rolul |»olltlc al şefului Ocultei. — Oculta şi guvernul.—Oculta şi parlamentul. — Oculta şi alegerile
Pannuiana nngureancsi
Budapesta, 23 Ianuarie. Afacerea tripotagiilor la căile ferate particulare, va veni şi înaintea casei magnaţilor.
Se va propune o moţiune prin rare se inter7,ice ca pe viitor membrii casei magnaţilor să fie cocesionaril căilor ferate particulare.
Contele TesteticI, fost ministru de domenii, grav compromis în această afacere, şi-a dat demisiunea de deputat.
S A H A R A
Guvernul actual îşi arată stîrpiciunea în fie-care moment. Răspunsurile ridicole ale miniştrilor, în chest iunile ce li se pun în Camere, dovedesc cit de nepregătiţi sunt liberalii pentru o operă de guver nămînt serioasă.
Aşa, un deputat întreabă pe ministrul de finanţe in Cameră, dacă guvernul are de gînd să vină cu un proect de lege pentru licenţe; iar ministrul de finanţe, a cărui capacitate e atît de bine cotată de liberali, răspunde că n’a studiat încă chestiunea.
Un alt deputat întreabă pe presiden-tul consiliului dacă legea clerului va fi modificată saft dacă se suprimă numai taxa popăritulul.
D-nul Dim. Sturdza, şeful partidului, răspunde că chestiunea e încă nestudiată.
Pe acest calapod sunt toate răspunsurile băncel ministeriale. Nimeni nu e în stare să dea Camerilor o desluşire toate chestiunile zac într’un întuneric profund şi chiar acelea cari afi avut mal mulţi sorţi de isblndă şi aQ isbutit a fi transformate In proiect de lege, aili soarta proiectului generalului Rudişteauu, asupra înaintărilor în armată, proeiet care a fost retras din Senat, a doua-zi după ce a fost depus.
Nici un proiect de lege studiat, nici o reformă complectă, nici un ministru tn stare să lămurească Camerile asupra unei chestiuni!
Halal de partid!
Rolul politie al şefului Ocultei
Un om care nu-i nici ministru, nici senator, nici deputat, nici consilier comunal, nici consilier judeţean, ţine azi tn mîna lui toate firele politicei, dispune de parlament pe care-l conduce din culise, de guvern şi de justiţie. Sttnd în umbră, el prelucrează cu mijloace ascunse pe adversarii săi, prin ruinarea oamenilor, pe care o urmăreşte prin infamii poliţieneşti şi altele.
Oculta şi guvernul Soarta guvernelor e în mîna Ocidteî. I). Fleva avea veleităţi de independenţă faţă cu Oculta; el a fost scos din guvern.
Ar fi foarte interesant dacă s’ar povesti lupta dintre Ocultă şi d. Fleva în timpul celor trei luni cît a fost d. Fleva în minister.
Să amintim azi un singur incident.
Cînd d. Culoglu a fost înlăturat de la prefectura poliţiei, Oculta a organizat în jurul d-lui Fleva, greva candidaţilor pentru prefectura de poliţie. Nimeni nu primea acest post.
D. Stătescu e acela care a scos pe d. Fleva din încurcătură, fă cînd pe frate-său să primească prefectura.
De cînd d. Stătescu a avut această in-drăsneală, d. Carada n’a mai călcat pe la dânsul în casă.
Oculta şi parlamentul
In parlament sunt ceva ca 40 ori 50 de membri cari sunt sau funcţionari sau membri în consiliile de administraţie a creditelor şi a Băncei Naţionale. Aceştia sunt direct interesaţi la operaţiile politice ale Casei; mulţi alţii au interese indirecte Unii din aceştia să fac ca sunt independenţi şi că nu sunt din Ocultă. Această atitudine e numai aparentă. Aşa de pildă s a vorbii în timpii din urmă de oare-cari veleităţi de independenţă ale d-lui Vasile Lascar. Aceasta este o profundă eroare care să explică prin faptul că d. Stolojan exploatează în favoarea paraponelor sale situaţia nepotului său d. Vasile Lascar. A-cesta însă are situaţiunî cari trec mai pre sus de rudenia cu d. Stolojan. El e''funcţionar al Băncii, c interesat în toate afacerile Ocidteî şi nici odată, dar nipt odată nu va da cel mai mic semn de independenţă.
Dispunînd de asemenea clemente în parlament, să pocite vedea ce influenţă are Oculta în Cameră.
De fapt ea conduce desbaterile, ori mai bine zis acţiunea, căci desbateri aproape nu mai sunt în parlamentul actual. Desbaterile să produc în bolta Băncii Naţionale şi un agent al Ocultei vine la Ca meră de aduce lozinca, care să execută din punct în punct.
Un deputat ne împărtăşea într'o zi următoarele im presiuni:
Era la Cameră un'vot important. Erau mai mulţi candidaţi în luptă şi ştiam că Oculta are candidatul ei. Nc-am pus să urmărim pe ctţi-va membri influenţi ai Ocultei ca să ştim cum votează şi să aflăm care e candidatul lor. Ei bine, trei «tem bri cunoscuţi de toată lumea ca făcînd parte din Ocultă, în mod ostentativ au votat pentru trei persoane diferite, spre a nu să şti că Oculta e amestecată, şi cu toate acestea candidatul ei a triumfat. Oculta şi alegerile Pe lingă aceste influenţe, Oculta mai dispune de alte m ijloace de acţiune în parlament, prin faptul că la alegeri Ocidta are candidaţii el şî dar mulţi îşi- datoresc ei mandatul Iar.
In ajunul alegerilor legislative s’a constituit un comitet electoral, în capul căruia s’a pus de formă d. Aurelia», care nu e cu totul virit tn Ocultă, dar în care Oculta era a tot puternică.
A st-fel Ocidta este care a dirijat alegerile.
Nu numai la alegerile legislative, dar la toate alegerile do comună şi de judeţ d. Carada are lista sa de candidaţi.
Un consilier comunal din Bucureşti află în ajunul alegerilor, că ar fi fost şters de pe listă. El aleargă la d. Carada, care-i spune; «Eşti pe listă, dar pe lista mea».
Tot în ajunul alegerilor comunale d. C. F. Robcscu, care vroia cu orl-ce preţ să fie pe lista colegiului I, află că ar fi fost
vtwtv'dacotbtaănicairo1'
el era la teatru. Imediat pleacă, lăsîndu-şi familia la teatru, spre a afla dacă n’a fost şters de pe lista d-lui Carada.
Cu toate că a rămas pe listă, zilele d-lui Robescu sunt- numărate, căci după închiderea camerilor Oculta îl va înlocui prin <L Procopie Dimiirescu.
Prin urmare, parlament, comună, judeţ, justiţie, poliţie, totul e în mîna Ocultei.
D. Fleva a împiedecat’o să puc mîna pe administraţie şi de aceea a fost eliminat din guvern.
Mi ine vo m po vesti lupta dintre d. Fleva şi Oculta, care,vroia să acapareze administraţia ţârei.
XX
D, GENERAL BUDIŞTEAflU INTERPELAREA D-LUI P0ENARU-B9RDEA
FANTASII DESPRE OCULTĂ
înainte ca Tribunul să ’şl depună ghiozdanul său de ministru şi să reintre tn sinul poporului, se ştie că a rostit Ia Cameră următoarele memorabile cuvinte: «Jos Oculta] Moarte şi blasfem şerpilor cari ’mî iriă-nlncă capul mie azi şi cari Ţi vor pipa şi dovleacul duinneatale coane Mitiţă, niline-poimîlne!» De atunci şi piuă In momentul cînd scrim aceste rlndurl, cititorii tuturor ziarelor din regatul Romtu se căsnesc să deslege şarada aceasta fără premitt:
— Ce fel de mtncare de peşte e Oculta?! Am putea răspunde scurt şi sentenţios: «onorat public, Oculta în realitate nu-I o Şaradă ci o Caradă şi prin urmare nici mlncare de peste ci de caşcaval!»
Preferăm însă să mal lungim niţel vorba şi să luminăm pe deplin omenirea asupra acestui cuvînt misterios, care face să se sbîrlească părul de groază lampagîilor, prefecţilor, măturătorilor, deputaţilor si celor l’alţl ipistaţi al partidului Iul Nae Ulmeanu.
Am aşteptat să apară In «Monitorul Oficial» discursul generalului Rudişteauu la interpelarea ce ’l-a adresat d. deputat Poenaru-Bordea, In privinţa rectificărel vechimel colonelului Urăiniceanu, ca să credem că relaţiile date de ziare eraţi exacte şi că lntr’a-devăr, la argumentaţia atît de dreaptă, attt de precisă, atlt de Corectă a interpelatorulut, domini Ministru de răsboifi a răspuns numai prin declaraţiunl sforăitoare de apărător al îcgalităţel, cu atlt mal declamatorii cu cît logica strtnsă a d-lul Poenarn-Bordea îl încolţise mal tare.
Generalul Budişteauu a început prin a declara că nu este orator şi că voeşte a fi mal mult judecat după fapte de cît după cuvinte, şi în urma acestei declaraţiunl întrebuinţează un meşteşug de advocat şiret, ca să scape de încurcătura în care l’a pus expunerea strălucită a legel şi faptelor făcută de in-terpelalor, atacă în loc de a răspunde; şi atacă pe acel ce nu puteau să-I răspundă, ne fiind presenţl, voeşte încă să se acopere prin afirmaţiunl toarte cutezătoare, vorbeşte de pretinse conversaţi uni ce ar fi avut loc între predecesorii săi şi cutare ofiţeri; spune că asestora li s’au făcut fagădueli, pe cînd din contra să ştie foarte bine că rerlamaţiunile scrise ale colonelului Crăiniceanu afi fost respinse In modul cel mal precis şi cel mal formal chiar de generalul Poenaru, care ll avea de secretar general.
Generalul Budişteauu a mal spus Încă una, care în limbagiul unor gazete liberale s’ar zice... boacănă. A zis că dacă s’a înaintat în genifi Colonelul Cică, aceasta a fost pentru a înlesni ministrului de atunci combinări do înaintare în infanterie cari să’I permită a Înainta pe un favorit! Este în orl-ce cas ceva cam grav ca un ministru să vie in parlament să facă presupuneri defăimătoare asupra unul predecesor al săfi, bănuindu-i conştiinţa şi ponegrlndu’l inten-ţiu nile, dar să vedem este oare ceva adevărat în aceste presupuneri urîcioase! Tabloul de înaintare ce s’a aplicat în Decembrie 1891 era făcut de alt ministru de cît acela ce făcea înaintările, va să zică acel ministru călea legea ca să înainteze favoritul altuia! Şi cine era acel pretins favorit ? Să examinăm tabloul. Dacă Locot. Colonel Cică în loc să lie făcut colonel la vacanţa ivită In arma sa, era înaintat în infanterie,rămtriea neînaintat, cine? I.ocot. Colonel Iatropolu! Acest ofiţer, frate cu reposatul doctor Iatropolu, un stîlp al partidului liberal, este acela pe caro îl arată Generalul Budişteauu ca obiect al combinărilor ministrului care a călcat legea spre a'l înainta ! Ar li ile rîs, dacă u'ar fi de plîns !
Dar tntr’adevăr acela care ar fi avut drept să se plîngă dacă i s’ar li Inclus locul lăsîndu-se vacant acela din geniu, ar fi fost dtnsul! Legea permite ca ofiţerii de geniu să concure cu acel din infanterie la înaintare şi este tot-d’a-una jignitor pentru ofiţerii de infanterie acest drept dat dc lege ofiţerilor de geniu, dar dacă a-i închide io-cnrl în infanterie, nu numai pentru a înainta ofiţeri de geniu afiaţi pe tabloul dc în* naintaie, dar încă spre a lăsa vacanţe în geniu şi a aştepta pe altul, fie el chiar lot.-colonel Crainiceanu, ca să-I vie rîndul să fie pus pe tablou şi să’şl găsească imediat culeuŞul gata, O! atunci s’ar ridica un adevărat strigăt de indignaţinne printre ofiţerii de infanterie şi locotenentul olonel Iatropolu ar fi putut reclama cu mare dreptate în contra favoritului.
Căci, în resumat, ce reclamă d. col. Crăiniceanu ? El pretinde că la l Decembrie 1891 de şi nu figura pe tabloul de înaintare, totus nn trebuiau înaintaţi la vacanţa ivită la regimentul 2 de geniu nici Cea-noglu, nici Cică, ci trebuia lăsat regimentul fără comandant ptnă o veni vremea să fie pus Domnia Sa pe tablou şi înaintat la a-cel loc!
Pentru a se sprijini această stranie pretenţie să ridică ofiţerilor de geniu mulaţi saft înaintaţi în infanterie dreptul de a se întoarce în arma geniului! Această teorie este contrarie tcestulfil formal al art. 34 al legel de înaintare şi al aplicaţiunil sale constante de cînd avem o lege de înaintare, de cînd avem trupe de geniu şi de infanterie 1
Ea este alnisivă, căci ar năpăstui si pe ofiţerii do geniu, considerîndu-1 ca descalificaţi dacă aii trecut Iu Infanterie, şi pe o-fiţeril de infanterie, cărora şi mal des încă li s’ar ocupa vacanţele.
Aţi văzut mal sus că d. Fleva a dat să se Înţeleagă că Oculta ar fi un fel de adunătură de şerpi, o insultă a şerpilor în miniatură. Părerea aceasta ni se pare greşită, căci în Ocultă, după informaţiile culese de noi, nu figurează de cit o singură reptilă : Voinţa Naţională. Afară de asta, nu putem admite că ea ar avea vre-o dată pofta să se dedea la alimentul aşa de puţin substanţial pe care glumeţii îl numesc: Capul Primului Ministru.
Atunci, ce-I Oculta ?
S’afi emis în chestia asta o sumedenie da ipoteze; noi, însă, nu vom Înregistra de cît pe cea de mal jos.
Cititorii romanelor senzaţionale de la 17-niversul susţin că Oculta este o asociaţie de răfi făcători, organizată după calapodul acelora pe cari în foiletoanele ilustrate le dirijează Rocambole, Cartoache, saft alt «spirit al Infernului». Aceştia pretind că membrii Ocultei poartă pumnale otrăvite la coapsă, mantile spaniole cu gulerul ridicat şi se adună în fie-care noapte, într’o subterană lugubră din cimitirul Bellu, ca să jure cu mlinile întinse d’asupra unul sicrifi, exterminarea genului omenesc ! Brrr!...
Noroc că nu-I tocmai aşa, c’ar filată răfi!
Virt alarmat de feluritele versiuni cari circulă prin mulţime, directorul ziarului nostru a chemat pe un valoros reporter şi i-a dat ordin ca înf24 de ore să limpezească afacerea.
Celebrul nostru reporter şi-a pus imediat flerul şi picioarele in mişcare şi iată ce-a descoperit.
*
* *
Joi seara o bombă a aruncat în aer nn perete al unul imobil din strada Speranţei.
Domnu Paul Stătescu, prefectul de poliţie, şi cu ciracii dumnealui, afi aflat acest sinistru fapt-divers, numai după ce a văzut admirabila ilustraţie a Epocei din numărul de erl. Cum a aflat Insă, cu o promtitudine lăudabilă prefectul de poliţie a expediat pe celebrul Puiu Alexandrescu ca să prindă pe autorul safi autorii crimei.
Ce ’şl-a zis Puiu: «bre, ăsta trebue să fie atentat d’alea de anarchişll ca d’alde Nădejde !» In consecinţă Puiu a ’nceput să supravegheze cu ochii lui de Argus pe toţi bărbaţii suspecţi, cu părul cit toate zilele şi cu cravate stacojii în cari sînt înfipte ace cu poza lui Lassalie.
A [altă-seară Puiu zăreşte la clţl-va paşi înnaintea Iul, un individ mascat, cu alure misterioase, cu mersul accelerat, cu un mac-l'erlan de o culoare problematică şi eu plete asa de înctlcite îneît se cunoştea cale de o poştă că proprietarul lor a profesat In toată viaţa cel mal adine dispreţ pentru acea o-dioasă [invenţie a burgheziei, care se numeşte : pieptene.
—	Ecce liomo 1—îşi. şopti în barbă Puiu Alexandrescu,—să nu’l pierd din vedere că-1 foc !
Zis şi făcut. Probabil că omul cu mac-ferlan mirosi că-1 urmărit, căci îşi iuţi şi mal tare paşii, Puiul însă se ţinea ca scaiul după el, din cliid în cînd însă se oprea doar ca să’şl şteargă sudoarea şi să’.şl bage ’n gură limba, care eşise d’un cot afară din cauza acestui afurisit marş forţat.
In sflrşit! misteriosul personaj se opri Iu faţa stabilimentului Hugo.
—	Haiti, m’am păcălit ca un prost, — scrîşni desperat sărmanul Puiu, — lăţosul ăsta se duce la bal mascat!
Nu, «lăţosul» nu se ducea la bal mascat. După ce se uită de elte-va ori în toate părţile ca să vadă de nu-I spionat, el se repezi d’odată în curtea Băncei Naţionale şi dispăru!...
ŢtştI şi Puiu după el!
Ti p til - tiptil 7 coborî vre-o 50 dc trepte într’o beznă de’ţl dedegl cu degetele In ochi, ajunsese la o gosgogeamite uşă pironită cu pîrgliil de fier şi privi înăuntru printr’o mică crăpătură prin care străbatem! slabele raze ale unei luminări de spermanţet....
...De odată Puiy Începu să'şl facă cruce, să’şl scuipe In sin şi o rupse ia o fugă aşa de teribilă, că ’n dte-va secunde îşi luă poziţia militărească în faţa şefului săfi domnu Pavlache Stătescu.
v
* *
—	El, ce al aflat ? îl întreabă prefectul cu oare-earo grijă, vâzlnd mina desperată a subalternului săfi.
—	E... e... gro... gro... zav! — bîlbîi acesta cu dinţii clănţănind .şi cu balamalele complectam ente deteriorate.
—	Ci spune-odată, omule, cine-I autorul atentatului din strada Speranţei?
2
EPOCA
—	...Doinnu... Barbu... Delavrnricea... tn-glnă bietu Puiu şi cflzu mototol pe un scaun,
—	Cum se poate!?!
Atunci ilustrul agent de poliţie povesti lui don prefect toate peripeţiile Odisseel sale şi la urmă II. şopti ca vr’un sfert de ceas la ureche, de sigur lucruri foarte grave, din cari se desluşeai! doar clte-va nume:
—	Conu Milita... Dom’ Gogu Cantacuzino, Procopie...
Cînd el îşi sflrşi misteriosul săi! raport, Pavlache începu să se tăvălească pe jos rlzlnd cu hohote.
—	El, bată-te să te bată, Puiule: ăia, mă, din pimniţa băncel sunt membri într’o societate comercială care se numeşte Oculta, şi tu al brodit o tocmai pe clnd ţineai! şedinţă!
Şi la urma urmei cum ţi-a trăznit ţie prin cap că domnii miniştri pot să fie autorii atentatului şi Deluvrancea annrchist?!
—	Dar...
—	Nici un dar. Recunosc, Barbu practică anarchia, Insă numai In capu şi In discursurile lui.
Şi pe urmă, nu vezi cit eşti de absurd ?
Dacă el ar li aruncat bomba lu str. Speranţei, nu s’ar fi dărîmat nici o bucăţică de cărămidă, pentru-câ, după cel mal competenţi chimişti, bombele noastre liberal-naţionale aii fost În lot-d’auna fabricate din carton, o substanţă absolut inocentă şi ne-explosibjlă!...
♦
* 4e
In curind vom împărtăşi cititorilor şi statutele societâţei comerciale, cu sediul In beciurile Băncei Naţionale.
Demagog.
Ediţia a treia
AFACEREA DIMiTEi
—Noul amiiiumte—
Azi, d. Sărăţeanu, judecător de instrucţie, a ascultat, la cabinetul săli pe d. Brai-cotT. d. şi d-na Moldoveana şi pe Fischer în afacerea explosio! din strada Fortunei 7.
I). Braicoff e un om inaltt, bine făcut. El este un mare antreprenor şi constructor de drumuri de ier, şi e stabilit In T.-Severin de peste 30 de ani.
D. Braicoff a trăit, piuă mall ani trecuţi cu o doamnă originară din Belgia. De la stabilirea lor In Severin a trăit în casă, împreună cu dtnşil, un copil anume Gusta-ve, fiu al d-nel cu care trăia Braicoff şi născut în Belgia. Copilul a voit să poarte numele de Baicoff, pe clnd In realitate Insă el se numea de Poorter.
In anii din urmă, după moartea d-nel Braicoff. Gustave de Poorter a început să ailie pretenţiunl de a fi recunoscui de d. Braicoff şi a intentat, după Îndemnul mal multor persoane, un proces în acest sens d-lul Jean Braicoff.
Acesta a trimes imediat in Belgia pe o-mul săi! de afaceri Nae Moldoveanu ca să adune actele necesare cu care să poată dovedi în instanţă că acela care se pretinde fiul Iul Braicoff e născut de Poorter. Actele acestea aii fost publicate chiar în Monitorul Oficial.
Gustave de Poorter a voit să-şi răsbune in contra Iul Braicoff şi a Iul Nae Moldo-veanu şi a săvîrşit atentatul din strada Fortunei No. 7, la domiciliul omului de a-facerl al lui Braicoff.
Versiunea dată de unii confraţi cum că atentatul a avut de scop să distrugă actele aflate în posesiunea lui Nae Moldoveanu nu pare verisimilă cltuşl de puţin de oare-ce parte din aceste acte au fost deja publicate In Monitorul Oficial.
Se crede dar că a fost la mijloc numai o simplă răsbunare.
D. Pfeiffer, chimistul expert, şi-a depus raportul săi! asupra materiei explosibile; cutia de tinichea cu care s’a servit de Poor ter în atentatul săfl conţinea dinamită, dar efectele el n’ail fost prea mari şi în raport cu puterea distructivă a dinamitei din cauză că explosibilul fusese pregătit în eondiţiunl foarte primitive.
Chimistul expert a constatat de asemenea că în cutia cu dinamită nu se mal afla nici un corp strein, ca bucăţi de fier sai! de plumb, iar bucăţile de fier găsite în sein duri şi în zid, proveneail din sfărtmarea uuul fier care fixa un preş al intrărel.
Intru cît priveşte pe Poorter, el nu a fost încă arestat; iar complicitatea lui Fischer
nu e cu totul înlăturată de oare-ce de şi acesta e în libertate, instrucţia a constatat ca piuă în ziua de 1(5 lanuare, cînd Gustave de Poorter a avut interes să-i se piardă urma din capitală, ei ai! fost tot* de-a’una împreună.
----------— ii i—---------------
Ştiri militar®
D. general Budişteanu u ordonat ca toţi directorii de servicii! din Ministerul de Rezbel să se întocmească In o comisiune, care se elaboreze un proiect de lege relativ la posiţiunea şi activitatea preoţilor în armată.
Se ştie că un asemenea proiect a mal fost elaborat şi de S-tul Sinod, singurul In drept de a regula poziţiunea clerului.
*
* *
1). colonel Eainbrino, comandantul briga-del a 4-a de Cavalerie Iaşi, a fost numit iarăşi preşedinte a unei comisiunl ce trebuie a pleca în curlud în Austro-Ungaria, pentru a cumpăra cal pentru ofiţerii armelor călări.
*
4» *
Serviciul de geniu al corpului al 3-a de armată, a presintat ministrului de rezbel proiectul şi devisele relative la clădirea linul palat, în Galaţi, pentru autorităţile militare ale comandamentului corpului al 3-a de armată.
* *
D. general Budişteanu a supus semnătura! M. S. Regelui decretul de organizare • Staturilor majoare de geniu şi atribuţiu-nile acestor trupe în timp de rezbel.
*
* *
D. Colonel Pavlo, şeful de Stat-Major al corpului al 3-lea de armată, va fi numit în enrînd la marele Stat-Major general al armatei. Se zice că această mutare se face în vederea lucrărilor planului Bucuroştî, ce ai! a se începe în primele, zile ale lunel Aprilie de acesi serviciă, conform contractului încheiat cu Primăria Capitalei.
*
* ♦
Mal mulţi ofiţeri cari urmează cursurile şeoalel superioare de războiă, văzlnd că în noul proect de lege asupra avansărilor în armată nu există nici un avantaj pentru el, chiar după terminarea cu succes a acestei şcoli, sunt. decişi a cere trimiterea lor la corpuri, pentru a-’şl putea isprăvi stagiul la trupă cerut de lege.
HF^MMAŢn
Ediţia de dlmlneaţd mE-pocel», — cuprittziml toate ştirile sositepind dapâ mie-zm/ ttopţei, — se gdseste de vinzare, in toate zilele, la § ore, la toate chioşcurile.
Modificarea legel judecătoriilor de o-coale a fost adoptată de trei secţiuni.
Legea prevede ca nimeni să nu poată fi înaintat la postul de preşedinte de tribunal, fără a li fost şi judecător de ocol.
Judecătorii de ocol sunt asimilaţi in grad cu judecătorii de tribunal, avînd o leafă de 500 lei lunar.
Supleanţii şi substituţii de tribunal nu pot fi înaintaţi de oit numai la postul de judecător de ocol.
Negocierile pentru reluarea relaţiuni nilor diplomatice cu Grecia, departe de a fi terminate, — cum anunţaseră unele ziare,—întimpină din ce în ce mal multe dificultăţi.
Precum aflăm, guvernul grecesc ar cere încheierea unul fel de convenţii consulare în ce priveşte pe supuşii săi din Romînia, ceea ce insă nu se poate admite.
Ziarul pe care-1 înfiinţează tinerii liberali, va apare în ziua (le 1 Februarie Deseară tinerii liberali se vor Întruni la d. deputat Gr. Grădişteanu pentru a hotărî titlul ziarului şi pentru angajarea personalului de redacţie.
Afncercn Axcnte
După cit suntem informaţi, ştirile publicate de Voinţa cu privire la declaraţiile d-lor Popovici şi Kxarcu înaintea tribunalului, cu ocazia confirmării mandatului, sunt presintate in mod om totul tendenţios, spre a se crea un curent defavorabil celor ce să caută a se implica în această afacere.
*
♦ 4c
Din clubul liberal să pun zilnic în circulaţie ştiri inexacte, că dd. Fleva şi Filipescu au fost chemaţi la instrucţie, ştiri cari să desmint apoi şi se reproduc iarăşi a doua zi.
*
4c 4c
Se pare că instrucţia care vrea cu orl-ce preţ să inegrcască fosta administraţie comunală, ar fi renunţat, la. ideea d’a mai dovedi cu martori că nu s'ar fi ţinut în regulă o şedinţă a consiliului comunal, a cărui procese-verbale dovedesc că şedinţa s’a ţinxd în perfectă regulă.
Acum judecătorul de instrucţie vrea sa se agaţe de un act de administraţie a fostului primar şi anume, că după ce a descoperit chitanţele falşe, nu a o-prit ridicarea spirtului care era liber în virtutea transacţiei cai Stănică Io-nescu şi nu l’a oprii înainte d’a fi denunţat trasacţia. Acest spirt, care in cas de denunţare a transacţiei (lucru care nici pînă azi nu s’a făcxd) ar fi servit numai d. gagiii, era deja în mare parte ridicat.
Faţă cu ameninţarea axizarulul, care declarase că va face proces primăriei, preexim a spus'o d. Fleva în Cameră, primăria ar fi suferit daune in cazul cînd ar fi pierdui procesul şi ar fi fost inutil în caz de cîştig, căci e de notorietate publică că axizarul e om cu avere.
D. Chiru, directorul general al poştelor şi telegrafelor, a decis suprimarea oficiului telegrafic-postal situat în calea Victoriei în sala mare a ziarului «l’In-dependance Roumaine,» sub motiv că a-cest oficiu aduce mal mult servicii ziarului de cît publicului. Facem publicul judecător de aceasta şi’l angajăm a protesta alături cu noi.
Mal mulţi domni senatori şi deputaţi sunt hotărîţl, cu tot respectul şi adini-raţiunea ce aft pentru d. Sturdza, să combată din răsputeri, mal multe din proiectele de lege ce vor veni în discuţia Corpurilor legiuitoare; se vorbeşte chiar de o ligă a mal multor tineri cari să se adreseze d-lul Fleva, pentru a le veni cu at săi in ajutor spre a obţine cel puţin oareşl cari modificări prin amenda mentele ce vor propune.
In urma fixărel candidatureî d-lul Vin-tilă C. A. Rosetti la colegiul al II de de putaţl din Ilfov, care este vacant, .se zice că d. Emanoil Culoglu, fost prefect al poliţiei capitalei, căruia i se făgăduise acest colegii!, şi-a dat demisiunea din clubul liberal.
Cum am anunţat de mal nainte, goana în contra funcţionarilor primăriei a in ceput.
Ni se spune că în vre-o două zile peste o sută de funcţionari afl fost în locuiţi. Trebue să recunoaştem că ce care pune mal multă patimă nu este a-tit primarul, cit celebrul Bursan, aces personaj tîrîtor faţă cu conservatorii cînc erai! la putere, care cere şefilor de ser vicii să-I puie la disposiţie atîtea funcţiuni de 300 lei, atilea de 250, etc.
Se intîmplă adese ori că cel mal bun funcţionar, acela de care şeful de servi cil! are mal mult nevoie, este scos, fiinc că cerîndu-se o funcţie de 250 lei, este singurul care ocupă o asemenea slujbă S’a Început a se scoate chiar şi funcţio nari numiţi de comisia interimară; aşa
jutem cita pe şeful poliţiei comunale, care a fost înlocuit prin Zaharia de la Voinţa, care a fost condamnat pentru calomnie.
D. avocat Mitilineu a fost scos în con-diţiunile următoare: şeful de serviciui-a cerut demisia zieind că primarul are nevoie de funcţiajlul pe care a făgăduit’o şi dacă nu-şl va da dimisia, e Însărcinat a ace o anchetă generală la contencios, irin care să conslate, In mod vag, orice neglijenţă cît de neînsemnată spre a se putea scoate avocaţii cari nu sunt al partidului.
Amintim funcţionarilor că legea comunală cea nouă nu permite înlăturarea u-nul funcţionar de cît în urma unei anchete. Prin urmare nu putem de cît să-I sfătuim să-şi refuze demisiunile şi să ceară anchetă, cu atît mal mult cu cît n’aQ a se teme de asemenea anchete cari, in împrejurările în cari se fac, nu pot de cît să-I onoreze, ori cît le-ar li de defavorabile.
D. loan Buzdugan, va lua cuvîntul în Cameră pentru a arăta desavantagele enorme şi nedreptatea ce se face ofiţerilor cari aQ făcut scoli speciale în ţară şi în străinătate, prin legea ce d. minis-ru de rezbel a depus.
In urma acestei denunţări comisarul Niţă Apostolescu, de la secţia 11, a chemat pe Fidot şi a voii să-l aresteze, iar In urmă l’a ameninţat cu darea în judecată.
Aceste toate ne dovedesc că azi, in urma retragere! d-lul Fleva din minister, denunţările făcute prin presă in loc să aducă "după ele pedepsirea vinovatului, nu produc de cit o prigonire in contra acelora cari vin să ne relateze barbariile la cari au fost supuşi.
Conversiunea prinţului Boris
(Prin fir telegrafic)
Şedinţa Kobraniel.—Mesagiu! princiar.— Plecarea nubil A a principesei. - Presa rusească.
D. G. Cantacuzino, ministrul finanţelor, se află In una (lin cele mal mari Încurcături faţă cu colegii săi de la rezbel şi de la culte, cărora la venirea la putere a regimului actual le promisese creditele necesare pentru armament şi clădirea de şcoli rurale.
Se zice că Ihtr’un moment de impacienţă ar fi zis : <Avea dreptate Fleva cînd spuxiea vă suxxtem imposibili«.
Mal mult de 50 comune din jud. Teleorman sunt blntuite actualmente de variola.
Direcţiunea serviciului sanitar a trimis in localitate ajutoare băneşti şi vac-cinatorl extraordinari.
Un inspector sanitar este delegat să stea in permanenţă in acel judeţ.
Retragerea d-lul Em. Culoglu din clubul liberal ar 11 atras după dînsa şi acea a mal multor amici al săi, între cari şi pe toţi foştii săi iuspectorl de pe cînd era In capul poliţiei capitalei.
D. M. Ghelmegeanu, prefectul de Mehedinţi, a sosit in capitală. D-sa a avut o întrevedere cu d-nul Sturdza, căruia s’a tînguit contra d-lul Ilariu Isvoranu, care nu încetează de a ’i face şicane şi de a uza de titlul săă de senator pentru a crea administraţiune! locale dificultăţi de acelea care o pun în imposibilitate de a lucra într’un spirit ocult.
Creditul de două milioane pe care-T va contracta comuna Constanţa, se va Întrebuinţa ast-fel:
Un milion de lei pentru aducerea a-pel în oraş. 300,000 lei pentru instala-ţiunl de băl, 300,000 lei pentru construirea unul salon de cură, 200,000 lei pentru o bală, 150,000 lei pentru şcoli şi 30,000 lei pentru înfrumuseţarea Bulevardului Carol.
In consiliul comunal din Iaşi s’a produs o disidenţă din cauza chestiune! a-ducerel apel iu oraş.
D. Nicu Cane, primarul oraşului, vo-eşte a veni iarăşi cu nenorocilul proiect din ultimii timpi de tristă memorie a colectivităţel, de a aduce apa de la Epu-renl, proprietatea d-lul Gh. Scorţescu, deputat al Ocultei, căruia i s’ar da a-tuncl o indemnitate de aproape uu milion şi jumătate.
Am relatat erl bălaia suferită de Ni-colae Pătraşcu Fidot, din'partea agenţilor colectivişti în cap cu circiumarul Niţă Repecbiu, din strada Icoanei.
Ncdlnţn Soliranloî
Sofia 23 Ianuarie
Sobrania s’a întrunit la 10 ore de dimineaţă în mijlocul unei afluenţe enorme.
Toţi deputaţii slut de faţă, afară de d-nil Karavelov şi Radoslavov.
La intrarea sa, cabinetul este primit cu aplause.
D. Stoilov citeşte mesagiul princiar în mijlocul celei mal adinei tăceri. La sftrşitul citirel, isbucnesc nişte urate, fre-metice cari ţin mai mxilte minute.
D. Bobceff, şeful partiduiul unionist relevează Într’un mic discurs însemnătatea acestui moment istoric şi ridică prinţului un ura care este repetat cu entusiasm. Apoi propune să se amine şedinţele piuă Vineri şi să meargă să mulţumească prinţului. ’
Se crede că sesiunea parlamentară eare trebuia să se închidă la 30 Ianuarie se va prelungi cite-va zile.
Toată populaţia este lnlr’o bucurie de nedescris.
Partizanii d-lul Zaxxkov felicită pe d. Stoilov hi mod public.
Mesagiul princiar
Sofia, 24 Ianuarie.
lată textul mesagiulul princiar către naţiunea bulgară:
«Declar poporului med mult iubit că, spre executarea promisiune! dale repre-sentanţilor naţiune! din înălţimea tronului med, mi-am dat toate silinţele posibile, am luptat din toate puterile mele, pentru a aplana dificultăţile, cari se ridicau în contra dorinţei arzînde a na-ţimiel întregi, în cea-ce priveşte trecerea moştenitorxdul tronului în sinul biseri-eei naţionale.
«După ce mi-am îndeplinit datoria în mod respectuos către toţi aceia de cari depindea aplanarea dificultăţilor şi după ce am văzut dispărînd speranţele mele, negăsind acolo unde o aşteptaxxi înţeleaptă pricepere a cerinţei Bulgariei, credincios jurămîntulul făcut poporului nieă iubit, am hotărit din propria msa iniţiativă să trec peste toate obstacolele şi să ofer pe altarul patriei cel mal mare şi cel mal grea din sacrificii.
«Anunţ deci că la 2 Februarie se va face botezul prinţului Boris, după riturile bisericel naţionale ortedoxe.
«Binecuvinteze Regele regilor această hotărîre şi să protegeze pentru tot-d’a-una patria noastră şi casa noastră!»
Plecarea subită a principesei
Viena, 23 Ianuarie
*Noua Presa Liberă» află din Sofiia, că principesa Maria-Luisa, nevoind să asiste la ceremonia conversiunel lui Boris, va pleca tn curind pentru un tixxip nedeterminat. Va fi însoţită de prinţul Cyriliu, de contele de Bourboulon, de d-na Stanciow şi de wn ofiţer de or-donanţă.
Va merge, in Franţa, pe coastele Me-diteranei şi va face călătoria ca principesă a Bulgariei.
Presa rusească
Petersburg, 23 Ianuarie
Presa discută conversiunea prinţului Boris. Ziarul Shvet zice că dacă Rusia
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
35
ALKXIS BOUVIER
CREDITORII MORŢEl
PAKTEA 1 X T11 A
Ycctnica istorie
Niseta băuse inal mult ca dej obiceia; nu era cu toate acestea beată, dar era In situaţia care e convenit dea se numi»vesela», începu deci ast-fel istoria sa:
—	Eu sunt născută din părinţi săraci dar cinstiţi...
Şi pufni de rls, apoi luă o cupă de şampanie şi o umplu.
Niseto, zise îndată Panafieu, nu mal bea şi, dacă vrei să dau cltuşl de puţină importanţă la cele ce vel spune... vorbeşte serios.
—	Dar îmi arde gttul, dragul meu, ini-e sete!
—	Aseultă-mă Niseto, nu mai bea drăguţa mea şi fii cuminte.
—	El bine ! ascultă, bea jumătate din paharul meu vrei ?
—	Da.
Panafieu goli dintr’o dată două treimi din cupă. Niseta bău restul, atunci reîncepu:
—■ Părinţii mei erai! nişte bieţi oameni foarte cum se cade, tatăl meii era lucrător giuvaergiu: luase In căsătorie pe fata stă-plnulul săi! care era de 16 ani... un an după aceea era mamă cu mine... vezi că merg re-
pede... Mama mea era foarte frumoasă şi mal cu seamă foarte cinstită ; tatăl mei! era un bun lucrător care nu era beţiv, dar căruia-! plăcea să bea... pricepi deosebirea: nu venea beat acasă, nu; dar Îndată ce se tntllnea cu prieteni, venea mal ttrzifl şi cînd băuse ceva... înţelegi, nu beat, vesel numai!...
—	Da ! zise Panafieu.
—	Fiind copilă mică, eram frumoasă; o! dar ştii, frumoasă de tot, aşa că mama mă iubea foarte mult şi era mlndră de mine ; nu lucrau şi nu se glndeau de cît la mine; era cu desărlrşire cu neputinţă, văzludu-se cum eram îmbrăcată, să fiu luată drept fata unul lucrător; Îndată ce fusel în vtrstă (le a merge la şcoală, se făcură toate sacrificiile pentru a rai se da o creştere cuviincioasă.
Crescută Intre fete a căror viitor era asigurat, trăeam fără grijă, crezlnd că posiţiunea mea era de opotrivă cu a lor... Ajung de odată la adevărul brutal... Mă scot din pension, şi văzul trista realitate, adică dacă nu miseria, cel puţin traiul de azi pe întina.
Mama mea, tlnără încă, mă iubea, dar părea geloasă de mine, căci, trebue să o spun, eram foarte frumoasă... înţelegi luptele veclniee de acasă; tata nu dorea de cit să iasă cil mine, fericii de a răspunde acelor cari-1 Intrebad din ochi care era tlnăra cu care era la braţ :
—	E fata mea !
Sermanul om, continuă trist Niseta, mă iubea la nebunie... lnsflrşit, această gelozie de care sermana mea mamă căuta In zadar să se apere provocă ast-fel de scene In familie, In cit se grăbiră să mă mărite. La 16 ani, incoscientă de ceea-ce făceam si simţind că voi reda liniştea familiei depărtîn-du-mâ, temîndu-mă de ceea-ce simţeam In lie-care zi, de a nu mal iubi pe mama,dacă trebuea se sufăr necontenit aceste mici hăr-
ţuell, luai In căsătorie, după sfatul părinţilor mei, unul din vechil lor ucenici, un băiat cuminte, liniştit, muncitor şi cu aerul blînd. Se-ţl spun ca-1 iubeam, nu! nu era urlt cu toate acestea, dar nici nu era frumos de loc. Era banal... ca chip, ca cap şi ca spirit, şi, parte teribilă, era cu desăvlr-şire prost, fără creştere... Şi, ştii. bărbatul trebue să fie superior femeel. Femeea trebue să-şi respecte bărbatul; din ziua tn care e silită se spună oamenilor cu cari se tntllneşte:
—	Nu băgaţi de seamă, nu o băiat răă, dar e prost!
Din ziua aceia e pierdută, căci acel căror a zis aceasta, simţind că nici o afecţiune n’o mal reţine a casă, caută îndată s’o întoarcă din calea dreaptă... E tocmai ceia-ce era să se Inttmple... O ! Paule, te rog dă-ml să beaU... mi-e sete!
Paul ti turnă o cupă de şampanie, pe care o bău pe nerăsuflate... reîncepu :
—	Dar atunci nu mi se Intîmplă cea mal mare fericire din viaţa mea, avui un copil. O! dac’al şti ce bun lucru e, să al un copilaş. Nu mal văzul nimic In jurul meu bărbatul meu mi se mal păru aşa de plicticos, nu-1 iubeam, dar il simţeam necesar pentru a creşte scumpul meu îngeraş. Sărmanul micuţ !?
Şi îndată o schimbare curioasă se pro. duse în apucăturile şi tonul Nisetel, lacrim I abundente-I curgeau pe faţă şi continuă :
—	Sărmanul copilaş, dacă ar fi trăit, aş fi încă o femeie cinstită, crede-mâ... Bărbatul meu ’şl iubea copilul la nebunie...muma nu putea să-l vadă, la 33 de ani cochetă,suferea de a fi mamă mare, şi ’ml ura copilul, o credeum cel puţin, şi de aici datcask greşeala mea. Mă certai cu mama... Sermana femee am văzut pe urmă. şi o simt astă-zî, mă iubea mult şi caracterul meu de copil era răsfăţat
www.dacoromanica.ro
care mă făcea să iau drept gelosie, ceea-ce nu era de cît suferinţa ce încearcă o femee frumoasă de a simţi că lmbătrîneşte... sărmana mamă !
Niseta se opri şi-şi şterse ochii.
Nepotirirea cuvintelor sale făcea pe Pa-nafleu să se teamă că ea nu-1 va putea spune ceea ce căuta el în această lungă istorie.
Niseta cerlnd încă un pahar, Panafieu 11 zise :
—	Nu mal e şampanie... ţine, bea puţină apă.
Ascultătoare fără voinţă,tlnăra femee bău şi, şterglndu-şl buzele, reluă :
—	In sfirşit, adevărul, e că copilul mei! muri, devenii aproape nebună. In toate zilele ne certam tn casă. Spuneam bărbatului mei! prostii,., că drăguţă cum eram, dacă Îl luasem, nu era pentru ca se lucrez,, că putea foarte bine să se ocupe de casă, că nu eram eO pricina că era prea nătărăi! pentru a putea să-şi facă o gospoderie, şi că nu aveam puterea să sufăr din causa prostiei Iul.
Bărbatul ne mal găsind nici o plăcere a-casă, înţelegi bine, Începu să umble circiumele. Atunci ne certam In toate zilele şi, precum acel cari auzeuă scenele ce se petreceau la noi, ziceafi: «In locul d-tale, de
mult l’aş fi părăsit, mal cu seamă drăguţă cum eşti...» înţelegi că atunci clnd ajung lucrurile acolo, nu trece mult plnă să so şl
l«Y T\ ,1 Dmlln./i f.l InlaC n....
Inttmple. Intllnil pe Foulard şi Într’o seară clnd bărbatul med nu veni a-easă la ceasul obicinuit, spălal putina... Te plictisesc 1 Aş fuma cu plăcere, blnd o... o... istorie de-a-lea americune care se bea cu paiul...
—	Da, am să fac să aducă, dar continuă, te asigur că istoriu ta mă interesează. Acest Poulard, ce era el atunci ?
—	O ! dac’al şti cit era de frumos, o 1
şi deştept şi vesel. Era tn cartierul latin, fugise dintr’un seminar ; era îmbrăcat tot ca abate, dar un abate caraghios de tot... cu nasturi de garda naţională la tunică. Si ştii, acesta de originalitate, eăcl juca cărţi nebuneşte şi clştiga o mulţime de bani... Ce-arn mal petrecut cu el !
—	II iubeai mult ?
—	O dai Era bun şi nu ţinea la bani; el a pus de s’a făcut mormlntul fetiţei mele.
—	Atunci, Îl iubeşti Încă ?
—	Nu şi da cu toate acestea.
—	Explică-te.
—	Dă-nil să beai! atunci.
Băiatul, după porunca Iul Panafieă, adusese grogurl ; oferi Nisetel, care, cu toiul beată, continuă:
—	Asculta, o vrei, Iţi voi spune tot, dar n’ar trebui să-ţi spun asta. Ea, vezi tu, am o uatură spăimtntâtoare, care nu se mal satură. Iubeam omul acesta din cauza viciilor sule; ce-a făcut din mine, e grozav de spus... caută, născoceşte tot ce fantaziu unul om poate Îndrăzni... ascultam din poruncă şi aproape din natură... El bine! acest om caro mă adora, Intr’o zi m’a părăsit... nu, m’a alungat, şi mă găsii singură, fără adăpost, ne mal Îndrăznind să mă duc peste apă, de teamă de a iiu întllni persoane din familie; crezlnd ca o dobitoacă câ-1 făceam să sufere mergeam In locurile unde mergea şi el, şi mă Încercam prin amoruri noul să-l excit gelozia. El nu se mal uita la mine, căzusem atlt de jos...
(Va urma).
EPOCA
ar fi convinsă câ in Bulgaria se orga-
nisează o stare de lucruri solidă şi că nu se glumesce acolo cu chestiunea tre-cerel prinţului Boris la ortodoxie, bucuria ar fi mare In Rusia şi ar şti să o arate Bulgariei. In tot caşul, trecerea prinţului Boris la ortodoxie, ar marca o eră nouă in relaţiunile dintre Rusia şi Bulgaria.
Novoje Wrenyci zice că prinţul Fer-dinand nu se va căi de actul săti. Prin botezul prinţului Boris, prinţul Ferdi-nand se va conforma tratatului din Berlin şi va înceta atunci de a fi un usur-pator.
Ştiri diverse
Crime.—Delicte.—Intlniplftrl
Veneţia, 24 Ianuarie.
Un incendiu a distrus noaptea trecută |o mnre parte a faltricel de flanele Hcrion.— Sunt zece răniţi, printre cari doul pompieri In mod grav.
* •
Viaţa lungă. — In ziua de 31 Decembre 1895 a încetat din viaţă locuitorul Dobro-Sarageua, din comuna Coeargea, judeţul Ialomiţa, In etate de 110 ani.
*
* *
Incendiul de In Botoşani. — In noaptea de 4—5 Ianuar ie a. c., pe la orele 10, a is-bucnit un incendii! In Botoşani, despărţirea IV, strada Sticlăriei, consumlndu-se casele No. 157, 158 şi 159, proprietatea d-lul Cos-tică Niculescu, casele No. 154, 155 şi 156, proprietatea d-lor loan Condrea şi Constantin Pavlov, cum şi casa No. 160, proprietatea d-nel Ilaea Rubla Holdner, causlndu-le o pagubă aproximativă de lei 18.900.
Afară de aceştia aii suferit pagube şi chiriaşii acelor case, consumtndu-le mobile şi mărfnri din magazii, şi anume: D-lor Osias Rotcop, Nuhăm Şmilovici, Neculal Cristea şi Moise Zarafu, a căror pagube se urcă aproximativ la suma de 24.700 lei.
De asemenea afi mal suferit pagube prin scoaterea mobilelor şi a mărfurilor din magazii, cu ocasiunea acestui incendiu, şi d-nil Ştrul Leib Segul, Istrail Stainberg et Froim Vital, Zanvel Ostfeld, Strul Feler şi Bercu sin Burăh, cari pagube se urcă aproximativ la suma de 2.300 lei.
In total pagubele causate cu ocasiunea acestui dezastru se evaluiază la suma de 45.900 lei.
Focul a luat naştere de la o lampă ce a făcut explosie In dughiana d-lul Osias Rotcop.
Toate aceste imobile, precum şi parte din mărfuri, ati fost asigurate la diferite societăţi, cu diferite poliţe.
serbările Încoronării Ţarului. Regina şi prinţul George Yor asista de asemenen.
Iiugclul nlrbCHC
Belgrad, 23 Ianuarie.
Discuţia bugetului continuă In mod foarte liniştit la Skupciuă. Liberalii aă votat plnă a-cuma inercQ cu progresiştii.	•
Arbitraj
Berna, 23 Ianuarie
Englitera şi Statele-Unile aă decis ca In caşul clnd nu s’ar putea înţelege pentru alegerea unul arbitru In cestiunea pescuitului In Marea de Bering, atunci să răinlio preşedintelui confedc-ratiunel elvetene de a-1 desemna.
In urma unei cereri a guvernelor EnglitercI şi Statelor-Unite, consiliul federal a autorisat pe preşedintele confederatiunel să procedeze In acest sens.
Reforma codului civil
Berlin, 23 Ianuarie
Reichstagul a continuat discuţia proiectului de cod civil. Coa mal mnre parte a oratorilor aă cerut să se trimeaiă din noii coniisiunol.
Comisarul guvernului a expus că prroiectul realisează progrese mari In toate domeniile a-supra legii actuale.
ARESTAREA IUI 6USTAVE DE POORTER
lî E I* K * I
(8erviciul Agenţiei Rom ine)
Paris, 34 Ianuarie.
Camera deputaţilor. — Camera reia discuţia asupra raportului privitor la conventiunile drumurilor de fer.
D. Rouanet continuă discursul săă început erl şi se sileşte să demonstreze că conventiunile sini desnvantagioase pentru tară. Termină ataclnd pe d. Raynal şi sustintud că companiile aă obţinut votul conventiunilor iutrebuinttnd mijloace de conrupţiune mal cu deosebire pe lingă ziare.
D. Darian, raportor, relevează atacurile al căror obiect a fost comisiunea. El e întrerupt de mai multe ori de zgomotul extremei stinge.
Urmarea discuţiei s'a arntnat pe Joi.
Senat. — Senatul discută propunerea care interzice coalitiunile lucratorilor drumurilor de fer ale Statului.
D. Cavnignae crede că guvernul esle destul de armat tn ras de grevă a lucratorilor de drumuri de fer, şi speră de altmintrelea că a-ceasla eventualitate nu se va produce.
D. Bourgeois, combate de asemenea propunerea care ar lua dreptul comun la o jumătate de milion de francezi, al căror devotament şi patriotism slnt cunoscute. (Aplause).
D. Demole susţine propunerea, care se adoptă In prima citire cu 159 voturi contra 82.
Zlnrlst arestat
Paris, 24 Ianuarie.
D. Joseph de Civry, redactor la Echo deVArmie, a fost arestat In timpul dimineteî. — Este inculpat în afacerea Lebaudy, ca şi fratele săfl Ulrich de Civry.
RladagaHcaral
Paris, 24 Ianuarie.
Ministrul afacerilor străine a notificat puterilor luarea tn posesiune a Madagascarului de către Francia. —Răspunsul puterilor este aşteptat.
Consiliul do miniştri s'a ocupat de daroa a-fară a 4 lucrători al sticlăriei din Carmaux. — A decis să depue azi la Cameră un proect asi-gurind liberul exerciţiă al drepturilor cari rezulta din legea de la 1884 asupra sindicatelor profesionale.
Generalul Duschesne va fi primit cu onoruri mari la sosirea sa la Marsilia.
Banca Italiei
Roma, 24 Ianuare.
Consiliul superior al Băncii Italiei a decis să împartă un dividend de 17 franci de acţiune.
Audienţă
Berlin, 24 Ianuare.
împăratul a primit erl in audienţă pe Ghalib-bey, In preaenţa baronului Marschall.
Anglia şi Rusiia
Bristol, 24 Ianuare.
Intr'un discurs ţinut ieri, d. Balfour a arătat că ar fi o greşeală de a crede că Englitera a făcut ceva pentru a lmpedica pe Rusia de a interveni in Armenia.
A făcut o alusiune lu marea Însemnătate a alianţei dintre cele două ramuri principale ale rasei anglo-saxone.
InuiormlnlarcH lui Buttenbcrg
Londra, 23 Ianuarie.
După un mic servicii! funebru, rămăşiţele mortuare ale prinţului Henri de Battenberg aă fost transportate de pe vaporul Bleuheiin pe bordut Văditului Alborta care a plecat lu Co-wes.
Prinţul I.ouis de Battenberg, prinţul de Gal-Ies şi ducele de Conuaught asistai! la ceremonie.
D-nu Cecil Rhodes a sosit; a fost aclamat de mulţime.
La tiicoroiiure
Alena, 23 Ianuarie.
Prinţul moştenitor va represeuta Grecia la
In sfirşit, Gust&ve de Poorter, autorul atentatului cu dinamită din strada Fortunei No. 7, a fost arestat erl.
Gustave de Poorter, după săvîrşirea aten tatulul, a plecat imediat la Orşova, unde a stat ascuns.
După cercetările făcute, poliţia de siguranţă a aflat locul unde se găsea fugarul şi a trimis 1a. Vlreiorova pe un comisar al siguranţei, Gaspar.
Acesta, Îndată ce a sosit la Vlreiorova, s’a pus tn relaţiunl cu autorităţile de acolo, pe cari le-a Înştiinţat de scopul sosirel sule, şi de aci a trecut la Orşova pentru a urmări pe Gustave de Poorter.
Noi, deşi ştiam deja de două zile unde se află Gustave de Poorter, n’am publicat ştirea pentru a nu periclita demersurile justiţiei.
Comisarul Gaspar, aştepta, dintr’un moment tntr’altul, ca Gustave de Poorter să pună piciorul pe teritoriul romtnesc şi apoi să-l aresteze.
Gustave de Poorter era aşteptat pentru azi sau mline,—aceasta o ştiam din infor-maţiunile noastre particulare,—la Vlreiorova In afaceri personale.
Gustave de Poorter a voit să vină acolo din ajun şi erl, clnd a plecat spre Vlreiorova, comisai'ul Gaşpar care cunoştea pe de Poorter, Ta urmărit plnă clnd acesta a pus piciorul pe teritorul nostru şi aci l’a arestat.
Autorul atentatului cu dinamită a fost transportat azi In capitală şi deţinut la siguranţă. I). judecător de instrucţie Sărăţea-nu şi d. prim-proeuror Lilovicl s’aft dus i-dediat să vadă pe de Poorter şi i-afl luat azi la amiazl, un prim interogator,
Vom da mline alte amănunte in această interesantă afacere.
PARLAMENTUL
~~ Ziua întreabă pe liberali în ce constată liberalizatul lor şi unde şi’aii plasat democratizinul cu care se laudă atîta. Analizind ideile şi actele lor, organul radical conchide că partidul liberal nu e nici mal liberal, nici mal democrat de cît partidul conservator şi în încheie ast-fel:
Unde e deosebirea ? Daţi-ml deosebire In bine, căci in răii o ştiu şi o vad.
~-----Voiţi (a Naţională spune următoarele :
Nu există ziar in care să nu se strecoare, din clnd în eind, unele notiţe străine de redacţiune, ha chiar cu tendinţe cari nu s’ar potrivi cu atitudinea lui cunoscută in unele cestiunl san faţă de unele personalităţi.
Noi am fost cel mal puţin surprinşi de asemenea mijloace piezişe, dar totuşi am fost. Un cas de asemenea natură ni s’a întîmplat în numărul nostru de la 20 Ianuarie. La rubrica informaţiilor s’a inserat o informaţie priviţoare la administraţia aşezăminţelor brinco-veneştl.
In această informaţie I. P. S. S. Mitropolitul Primat este ridicat în slava cerului, iar Principii Bibescu şi Stirbey destul de maltrataţi. Şi cel puţin, din prea multul fum de tămîe, s’au putut simţi că acea informaţie esle streină de redacţia noastră, căci nu avem de obi-ceiu de a cădelniţă persoane, orl-cit de sus puse, pe cari odinioară le-am tînjit în conduita lor publică şi mal cu seamă asupra mijloacelor ciudate de a se sui cît mal sus pe poteci întortochiate şi misterioase.
Aşa fiind, este drept şi cuvenit a nu ne face solidari cu calomniile “adresate, în acea notiţă, Principilor Bibescu şi Şlirbey, a o desavua din toate punctele de vedere,—deşi acele atacuri nu puteaţi atinge pe d-rtil epitropl al aşezămintelor brîncoveneştl.
Dacă s’ar dori sincer şi desinteresat binele şi ordinea in administraţiunea a-sezămintelor brîncoveneştl, sunt mijloace permise şi avuabile de îndreptare şi prosperitate. In nici un caz însă notiţile tendenţioase,—şi mal ales injurioase pentru unii şi elogioase pentru alţii, — nu pot folosi la nimic.
Ne bucurăm şi noi de această soluţie a crizei şi sperăm că vechea armonie ce a existat în comitet şi în partid se va restabili şi toţi vor fi uniţi împrejurul programului de la Sibiu, nepermi-ţind nimănui ca pentru interesele personale ale unora să se adopte un alt program şi o altă tactică ticluită în Bucureşti.
Adevărul anunţă ca sigură ştirea, că d. Paul Stătescu va fi numit secretar general al ministerului de interne in locul d-lul Morţun. care va fi numit prefect al judeţului Bacăti.
Actualul prefect de Bacăti, d. loan Lecca, după acelaşi ziar, a fost invitat de d. Sturdza să-sl dea demisiunea.
Prefect al poliţiei va fi readus d. Em. Culoglu.
înregistrăm ştirea Adevărului sub toată rezervă.
şi al grupului său politic va apare la 1 Februarie, sub ^direcţiunea d-lul Ianco-covicl, fost prefect la Constanţa.
D. Anastase Stolojan ar fi declarat că este decis a fonda în curtnd un mare jurnal politic, împrejurul căruia speră să grupeze vre-o 50 de deputaţi şi mal mulţi tineri liberali.
Aflăm cu părere de răă încetarea din viaţă a d-nel Zoe Fotin, soţia amicului nostru C. Fotin, fost senator.
D-na Fotin a Încetat din viaţă azi dimineaţă In Brăila, iar inmonnîutarea se va face mline.
Trimitem familiei expresiunea condolean-ţelor noastre.
Ultima ora
SESATCL
Şedinţa tie la 24 Ianuarie
D. I. Arapii îutreabă pe d. ministru de finanţe dacă are cunoştinţă de neregulari-tăţile şi reaua administraţiune a bănccl agricole.
D. Boloescu Întreabă pe d. ministru al lucrărilor, dacă există studiile făcute pentru unirea directă prin o cale ferată a oraşelor Bîrlad şi Bacăfi, rugind a elabora un proiect de lege tn acest seus.
D. 8cfeudache cere trimitirea nelnttrziată a dosarelor alegerilor parţiale de senatori de la Putna şi Tecuci.
D. N. Micescu, interpelează pe d-nul ministru Palndi asupra comerciulul ambulant, care contribue la ruina neguţătorilor, cerlud în acelaş timp un tablou statistic de lungimea şoselelor din ţară, pentru a i servi la interpelarea ce este hotdrtt a adresa d. ministru'al lucrărilor publice, în privinţa stărei deplorabile tn care se află şoselele naţionale din judeţul Argeş.
Ne fiind alt la ordinea zilei, senatul votează recunoaşteri şi indigenate.
CAMERA
Şedinţa de la 24 Ianuarie
D. Nicolaescu cere ca să se pună la ordinea zilei pe Vineri, proiectul pentru modificarea legel administrative.
D. Dobrescu-Argeş depune un proiect de legedin iniţiativă parlamentară,prin care cere ca şi seminariştii cu 4 clase să poată fi numiţi preoţi la parochiile vacante.
D. ( aton Leca cere ca discuţiunea proiectului de lege prin care se reduce numărul subprefecturilor, să se Înceapă tocmai Luni, de oare-ce regulamentul sa opune la o discuţiune mal grabnică.
Camera fixează ziua de Vineri pentru discuţia numitului proiect.
Se procedează apoi la alegerea unul membru lu comisiunea de indigenate, loc devenit vacant prin demisiunea d-lul C. T. Gri-gorescu.
E reales tot D. Grigorescu.
La ora 2 şi 15 minute şedinţa e ridicată; deputaţii trec In secţiuni.
DIN PRESA
Ştiri din ziare
Din Constituţionalul:
*** D. Andrei Popovicl şi ’d. Stănică Io-nescu aă fost puşi în libertate pe o cauţiune de 200.000 lei. Arestaţi Simbatâ, d-niilor aă fost liberaţi Marţi, fără ca In interval să fi mijlocit vre-un act de instrucţiune saă vre-o descoperire nouă!
Cînd d. Popovicl a fost pus in prevenţiune nu ne-am permis umbra unei observaţiunî: dacă justiţia avea bănueli ea treimea să-şi facă opera el. Tot asemenea clnd d. Popovicl a fost depus, de şi se simţea că instrucţia este pe sf.rşit, iarăşi nu ne-am per mis eicl o reflecţiune.
Detenţiunea preventivă este de sigur motivată, cînd instrucţiunea se teme ca pre venitul, lăsat in libertate, să nu Încurce iţele el, să nu conrupă martori, să nu pregătească dovezi meşteşugite. In această privinţă se putea admite ca legitimă, tot sub reserva resultatulul, final — arestarea d-luî Popovicl.
Dar d. Popovicl este liberat după 48 de ore, pur şi simplu că a depus o sumă de bani. Deci arestarea d-lul Popovicl nu era necesară instrucţiune!, deel ea a fost un act arbitrar şi o vexaţiune neomenoasă.
N’avein destule cuvinte pentru a reproba direcţiunea ce se dă azi de actualul procu ror general instrucţiunilor judecătoreşti ce se urmează în resortul curţel din Bucureşti.
Este o ruşine a se aresta un fruntaş al comerciulul, un om bogat, un om cu domi ciliul ■ cunoscut, pentru pătimaşa satisfac-ţiune de a’ţl zice că pentru o oră măcar l’al pus In puşcărie.
Din Timpul:
»** Secţiunile cameril s’uti ocupat azi cu proiectul de lege, depus erl de d. Eugen Stătescu, ministrul justiţiei, pentru modificarea actualei organizaţii a judecătoriilor de ocoale.
Proiectul a fost admis de loate secţiile cari ati numit delegaţi.
Delegaţii se vor întruni mîine spre a a lege pe raportor.
*** Este inexactă ştirea că d. Al. Morlzun va trece prefect la Bacău şi că în locul du rnisale va veni, ca secretar general al mi nisterulul de interne, d. Paul Stătescu.
Suntem pozitiv informaţi că d. Al. Mor tzun va rămlne la postul său, d. Leca pre feet la Bacăti şi d. Paul Stătescu prefect al poliţiei capitalei.
Ziarele de azi
------Timpul constată că avem ia
eîrmă mediocritate în oameni, mediocritate în idei, mediocritate in procedi-mente.
Şi apoi adaogă;
ProtutindenI, nişte asemenea politicianl sunt înfieraţi cu porecla de şarlatani.
Dar cu puşca Manlicher ce a(l făcut?
Acuni două luni am pus întrebarea aceasta guvernanţilor actuali, dar nimeni nu ne-u răspuns.
Aci şarlatania colectivistă a ajuns pină Ia infamia cea mal patentă, căci luni intregl ati răs-pindit tot felul de calomnii In privinţa armamentului infanteriei noastre, provoctnd îngrijirea ţărel şi neîncrederea ostaşului înarma sa. Cind colo, toate defectele ciomagului Manlicher au dispărut ca prin minune prin singurul fapt că generalul Budişteanu a devenit ministru de războia.
ULTIME liFORMAŢilil
Tiinmftil d-lul dr. loan Ruţiti.
Am anunţat eri, că comitetul naţional s’a întrunit Duminecă în Sibiu pentru a lămuri situaţia.
Rezultatul acestei conferinţe este cit se poate de favorabil d-lul dr. loan Raţiu, pe care intriganţii nu l'au putut înlocui de la şefia partidului naţional.
Tribuna de azi anunţă ast-fel rezul totul conferinţei:
Aflăm cu bucurie, că chestiunea care attta timp a ţinut tn agitaţie opinia publică romînească: proprietateu «Institutului Tipografic» şi a ziarelor Tribuna şi Foaia Poporului s’a resolvat favorabil prin cel mat competenţi fruntaşi al noştri.
Averea din chestiune a revenit în toată forma adevăraţilor proprietari. Ast-fel şi crlsa ce a erupt şi durat atita timp se consideră de sfîrşită.
Sîntem informaţi că în curtnd se va adresa o interpelare ministrului justiţiei asupra modului cum se instrueşte afacerea Popovicl.
După desvoltarea interpelării, un grup de deputaţi va propune o moţiune prin care ministrul va fi invitat să prezinte de urgenţă un proiect de lege pentru modificarea codului de procedură penală, spre a se limita puterea prea discreţionară a judecătorului de instrucţie.
Un mare număr de deputaţt-ţuicarl vor propune un proiect de lege tinzlnd ia Introducerea monopolului spirtoaselor.
Cauza este, că fabricanţii de ţuică nu-şl pot desface mărfurile, avirid fie-care in depozit 3— 6000 mii de vedre de ţuică. El speră că introducindu-se monopolul spirtoaselor vor izbuti ca Statul să cumpere cu preţ bun depositele lor de ţuică.
Botezul prinsului Buri»
In ultimul moment primim următoarea telegramă :
Ziarele Mir şi Progres confirmă informaţia că Ţarul a acceptat invitaţia prinţului Ferdinand de a fi naşul prinţului Boris. Ţarul va fi representat probabil la ceremonia botezului printr’un general.
Un grup de cetăţeni prepară un tren special pentru a merge în întîmpina-rea sa.
Toate oraşele fac preparative mari pentru celebrarea botezului prinţului Boris.
Aseară, la ceaiul de la d-nu Stolojan, s’a decis a se ataca Oculta de întreg grupul d-sale. Toţi deputaţii olteni ati convenit ca amfitrionul să caute a intra in tratative cu d-nu Eleva si a lucra In acord cu toate elementele tinere.
JB tBt tjMOCrMA F'MJS
Cu toate propunerile ce s’au făcut d-lul Em. Culoglu de a primi prefectura de Covurluiti, şi stăruinţele ce se pun pentru a-1 face să-şi retragă demisiunea de la clubul liberal, d-sa refuză categoric ort-ce funcţiune.
întrunirea de la d. N. Fleva
Mai mult de 50 deputaţi s’au întrunit aseară la d. Fleva, pentru a se consulta asupra situaţiei creată partidului prin uUimile evenimente.
Principele Gr. Sturdza a propus, pur şi simplu, că trebue început prin a lua şefia d-lul Sturdza, care a probat în uUimile evenimente complecta sa inca-pacitate de a conduce destinele partidului şi totala insuficienţă ca preşedinte de consiliu.
D. G. I. Scorţeseu declară că d-sa e hotărît să demisioneze din cameră, dacă parlamentul va continua să nu facă nimic, şi dacă guvernul va trăi în inerţia de azi.
I). Iarca şi alţi deputaţi au, propus să se strtngă cu toţii împrejurul programului de la Iaşi. Dacă guvernul e absolid incapabil de a lucra, din cauza intrigilor personale, deputaţii vor lua însăşi iniţiativa unei munci rodnice, ca să nu se facă de rîs partidul la putere.
Un proces-verbal s’a semnat de vr’o 40 deputaţi în senzul ca să lucreze pentru îndeplinirea progranmluî de la Iaşi şi pentru a susţine proiectele democratice ale d-luî Fleva.
întrunirea viitoare va avea loc la d. Yernescu.
A apărut do sub tipar romanul : Eliza, absolventă a şcoalei profisiondle din Bucureşti.
De vinzare la toate librăriile şi la autor Alex. Bădulescu, strada Fecioarei No. 10, Bucureşti. *
# *
loan Neniţescu : De la Romînii din Turcia europeană. Studiu etilic şi statistic asupra Ro-intailor, in aproape una sută de gravuri şi cu o hartă etnografică. Imprimat la C. GObl No. 16 strada Doamnei.
itihail I. Toncescu: Vorbă să fie. Volum versuri, Imprimat la F. Gnbl, No. 19 str. Regală. *
* *
Prea frumosul tabloă reprezentind pe toţi colaboratorii Iminei Ilustrate a făcut ca broşura a 5-a (nr. 9 şi 10) să se epuizeze curind, necesitind a nouă ediţie, care a şi apărut. Amatorii să se grâbiaseâ a-şl procura cit mal In grabă această broşură.
***
A apărut No. 16 din anul al doilea al admirabilei reviste ilustrate pentru familie ; VATRA.
PUBLICAŢIILE
Se face cunoscut că tn ziua de 25 Februarie 1896, la orele 10 a. m. se va ţine licitaţie prin oferte sigilate In cancelaria administraţiei succesiunel Principelui Alex.
B.	Ştirbey, Calea Victoriei 110, pentru arendarea pe timp de 5 ani cu Începere de la 23 Aprilie 1996:
Moşiei Pătulele cu trupurile Jud. Mehedinţi.
«	BăileştI cu moară «	Dolj.
«	Buftea din judeţul Ilfov,
Cu începere de la 1 Februarie viitor, d-nil amatori vor putea lua cunoştinţă de condi-tiunile de arendare ale fie-eărel moşii, tn cancelaria administraţiei In toate zilele de lucru, de la orele 9—12 a. m.
Administraţia succesiunel Principelui Alexandru R.Ştirbcy
Secţiunile Senatului, în urma stăruinţelor ministrului de războiţi, aă aprobat eri creditul de 48 milioane pentru com-plectarea armamentului.
Astăzi s’a distribuit deputaţilor pro-ectul pentru modificarea legel asupra în-văţămîntulul primar şi normal primar, şi acela prin care numărul suprefecţilor se reduce la 119, iar al inspectorilor administrativi şi sanitari la cîte doi de fie care resort.
Discuţiunea ultimului proect de lege se va face In şedinţa de Vineri; iar a celui d’intîifi nu e fixată încă.
Bani (Notaţi)
milioane 500 mii lei
lu parte
sînt de dat cu împrumut pe liypotecă a-supra caselor din capitală şi moşii tn suine lncepînd de la 6.000 lei în sus, atit tn primul rang, cît şi după credite.
fţp vîn7nr»A în bune condiţiunî şi UKj \ AILCU C aigure 1783 de imobile
precum: case, locuri virane, vile, vil şi moşii etc.
Gratis se Plaseaz& ban! particularilor
VJ1 ctllo pe iJVp0teci sigure.
A se adresa la AGENŢIA UNIVERSALA, Calea Victoriei No. 150, vis-â-vis de palatul prinţului Ştirbei.—Bucureşti.
fl —B
Conspiraţie nihilistă
Pelersburg, 23 Ianuarie.
In bulevardul Perspectiv de Nevvsky, în suteranele unul palat, s’a descoperit o tipografie clandestină. S’au confiscat mal multe broşuri nihiliste, precum şi nişte corespondenţe compromiţătoare pentru mulţi.
In urma acestei descoperiri, aiî fost a-restate mal multe, persoane printre cari şi două femei.
Mişcare în magistratură :
D-nu Negreanu, judecător de instrucţie la R.-Sârat, este numit sindic la trib. de Ialomiţa, în locul d-lut Cincler, care trece in aceiaşi calitate la Buzău ;
D. Gheorgbiu, procuror la R.-Sărat, este avansat judecător de instrucţie in aceiaşi localitate.
§$D. Tufescu, substitut Ia Tulcea, este avansat procuror Ia B.-Sărai;
1). Ramiro Savinescu, licenţiat în drept este numit substitut la Suceava.
Ziarul Dreptatea, organul d-luî Fleva
înştiinţare
S’a dcachiM
1\ XOII iîEHTAl ltOT
Iu str. Regală, colţ cu str. Academiei, In fostul local Constantin Paraschivescu şi Cosina.
Bucătărie aleasă, Rointnă şi Franceză; speeia-iital de salată de icre, gigot de viţel, rostbrat, r&citurî fine, ele.
Vinuri naturale din viile Simuleseu si Filipescu (DrăgăşanI), Cănuţă Ionescu (Dealu-Mare), Nico-reştl şi OdobeştI.
I’BEJ'Viii MOUF.Ii tlB
ANDREI DEMETRE8CIT
Fost asortat timp do 12 ani al d-lul O. Dobro• 15 — 14)	ueatiM-Oherea la restaurantul găiot Ploeţtl.
fi>e arendat
De la Sf. Glieorglie 1897 Moşia DudeştT-Cioplea, cu trupurile BîrzeştI-Citzel, din judeţul ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintâ cele mal bune avantagil de exploatare.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunî la d-nil G. N. Eftimiu & Cornii, bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. «-
>iuronl fal»ritH‘î «Ie spirl
Ifabrieel de borhot uscat de la Iîerestreiî şi morel automatice de nbur de la Obor ale
D-lul ANDREI A. POPOY1CI
S'a mutat din strada Smtrdan in Strada Lipseam No. 86
faţă cu biserica Sfintu Glieorglie Noă
www.dacoromanica.ro

EPOCA


îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată | Nou!
Sistem Dr. THOMALLA j
De trei ori expuse piuă în present la Munchen. Lii-beck şi Bremen, şi pretutindeni afl fost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”.
Analisată şi recomandată, de către onor. Institut chimic universitar din Bucureşti şi găsite ca mai bune şi mai hygienice de cît sistemele Iâger Knelpp şi Lakuiahn, singurul fabricant
O. MnUing^haiiB Pet. loli. Eoîm
Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută în mrăjiturf largi nu permite absorbaţiunea (imbibarea) sudoare! corpului de vreme ce stratul exterior ţesut In mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsînd stratul interior perfect uscat, apărînd ast-fel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi în proporţiune eftină, nu intră la apă şi ră-niîne păroasă, — Se găseşte de yîuzare în toate prăvăliile mal principale.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la
F. BASKEX & M. HOROTITZ
BUCUREŞTI
(24—19)	Singurii reprosentanţî pentru toată Eomînia
wmm
msm
îrcXiOCTorK
Pudră de orez, preparată cu Bismutk, Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţia, U-niversală din 1889.	30-20
Cil. FA Y, parfumor
Paris. — 9, Rue de Ia Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile.
MragjBBgm
BBMMHSflflHHBKtfl
TINCTURA INSTANTANEE
iv i o ii x t 1 ]>r .x
Pentru a da părului culoarea neagra, castanie, brună.
©clic Fr^re»
Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vi uzare ia toate farmaciile principale.	20-30
CAFE „NAŢIONALA"
In fie-care seară concert muzical sub «inducerea D-luI Rubinstein, Bere Bragmîiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea litieră.
R A T HEB
SINGURELE CASSE CONSTRUITE 1)E
OŢEL CAUT compus patent GG^GREÂVE
XEbiCBlBU, Şl XEHFiBeiBIL
•I a m»l militar autorităţi «Un ţar»
Aceet oţel a font Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici eelebri precum şi de diferite uzine din Englitern, a căror certificate le poeedfltn.
DetaUuri, preţuri oorenie şi certificata aa trimit după cereri (/raţie fi franco.
Reprezentanţi si depozit general (100—46) DIMOVICI «Sr C-ie
Bucureşti, str. Doamnei, 21
Brăila, calea Regală, 61


E I »O < 1A
FONDATA IN ANUL 1895
Tipografi» EPOCA
e în măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărî, bileie de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc.
13 TJCTJR E ŞT I
S T R ^ D OLBMBNŢBf-3.
----xc=3§e=3<x-
FONDATA ÎN ANUL 1895
Tipografi» EPOCA
Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă.
Eieflftnţtif acurateţd, prompfihtnhte, eftinăluîe, — aceasta va fi deviza nouel tipografii.
Tipografi» EPOCA
de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun in măsnră de a face faţă ml-căror exigenţe.
CASA DE SCHIMB
HESKIA & 8AMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpttră şi vinde efecte publice şi face on-ce schimb do monezi.
Cursul pe ziua de 2-! Ianuarie. 1896
1 Cu mp.			Vind	
4%	Rentă AmortlhabifST . .		W/7	
5*/»	» Amortisnbilă. . .	991*1	100 */<	
	Obligaţ. de Stal (Cov. B.) .	1011 ‘.j	102	_
;V ( ,	» Municipale din 1883	96|—	96 ‘ ,	
5 "1.	► » > 1890	96| l/«	96 »/«	
5	Scrisuri Funciar Rurale .	92|‘ ■.	92	
fi0/,	« * Urbaue .	lOPi' 3	101	
5 '7,	» » Urbano .	881' „	88	
5«/o	» » » Iaşi .	80j8/,	81	v«
	Acţiuni Banca Naţională.	1590 —	1600	
	» > Agricolă .	2051 —	215	—
	» Dacia Romi n ia asig.	400;	410	—.
	» S-fea Naţionala asig.	415] —	425	—
	Florini valoare Austriacă .	2! 09	2	12
	Mărci Germane ....	l!2;j	1	2»5
	Bacnolo Franceze . . .	100;'/*	101	i/«
	» Italiene. . . .			
	» ruble hîrlie . .	2'65	2	70
Imprimarea cit maşinele dnblu-cilindrice, din fabrica Al bort & Cit, Frarikcnthal fi ai caractere din fonderia de litere Fii usc. h din Fr antifurt AM.
Bogat asortiment de ariile «le vluăloîiro de tot felu. de la 7(5 lcî Ia IOOO Jeî bucata. Arme cu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fitră cocoaşe,—puşcă-carabint» o ţeavă alice, alta glonţ: puustîcii trei ţevi „Trio*k două de alice alia de glonţ,— Exprci-Rlfle fln lucrate carabine do precise, „Kiiblni-* garan-tîud tirul exactplnă la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
«'arnhiiie cn repetiţie importate direct diu America Winchester, Colt. Martin, etc., ch 9,12 şi 15 focuri, recomandabile c.a arme de apărare si vi-nătoare la animale mari. Pusei de salim de In 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de precisie, de duel, ele. — Mare asortiment do REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune do obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Elev» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe produclnd artiflţii pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte «le scrimă: săbii, florete, mă set, etc.
,0_4 Atelier «ie reparaţii «#.
II. H. Xlsmaii
Calea Victoriei No. 44
n ucunjEŞTi
Ungă farmacia Brus Cel (l’intiiă şi cel mal însemnat mugaziu iliu ţară de ARME
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.
TJi. Dzieyanosky
Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam.
Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa piuă la 7 seară.
BĂCĂNIA GBANCEA & STÂNESCU
98, CALEA VICTORIEI, 98
(vis-ă-vis de Palatul Regal, în colţ Aii Sosit:
Solles, Stridii şi Languste proaspete şi
vor sosi în continuă.
Hotel Hristol
Str. Itcgnlă, 15. BRĂILA.
Antreprenor, Z»igu. -	6—5
ALEXANDRU G. FLORESCU
AliVOCA T
( alea Dorobanţilor, 11 bis.
C0NST. ST. B0RANESCU
ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 18.
Mihail A. Raclitivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida
Bucurescl. lipograiia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 8.
www.dacoromanica.ro

fiiind-că obrazuT, de alt-minteri drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cît abia acum. cît de repede s'ar fi putut debarasa de ol cu
Pomada de obraz de Lugoş a farmacistului Vertes care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remeditt pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistmelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi hi genere a tuturor impurităţilor de pe pielea abraşului.
1 Borcănaş a 3 lei şi O lei
Depou general Droguerhi Hlil'S, Bucureşti, Bulev. Elisabeta
şi o barbă minunat de fru-m6şă se capătă în modul cel mal repede şi mal sigur prin Pomada reg-enatoare a d-rului Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvîrşire ne-vătămătoare pentru piele şi prin întrebuinţarea el chiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile.
1 Borcan S şi O lei.
Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
Preţul flaconului: fî lei
MAX LICHTENDORF
«LA PAJEUA AMERICANĂ»
Grand hote! Bulevard
BVCl'BEiCI
Ol mni Inicimiat uiagaxin «Ie arme «U11 ţara
Mare asortiment de arme de vtnătoare j de tot felul, de la 60 piuă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Enylece, i Belgiene şi Francase. Arme cu două ţeve i pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. I Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi I altapent.ru glonţ. Arme „Trio“ eu trei j
sve (două pentrn alice şi una pentru glonţ).
Arme I«ieal l'nlcnt Ilaniiutrles»/VR-A cocoş, sistemul ce! mal perfect pentru vî-nat, Punţi «le nalon de la 18 pinăla 100 lei bticata. Pieton!© «le tir «1 «inel. Carabine de apărare şi de vlnat cn repetiţie, 5Viu«‘henter, «'olt şi .1! ari in. cu 8, 12 şi 16 focuri.
Itevolvere engleze şi heigiene de toate felurile şi mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu gRrnnţie şi rondiţiunea de Încercare.
Avem In maro cantitate tot felul de carinşc franceze, engleze (*Eley* şi austriaca *Setticr di Bettot>). Mare asortiment de obiecte «ie vînătoare ţi aceesoril de arme.
Avem în atelierul nostru de annurerie ai mecanică, un ariunrier special care transformă şi repară orî-ce fel de arme, eu garanţie.
(50-14)	------ VÎNZARE .8/ ÎN RATE ----------------- (50 -27)
D. M. BRAGADIRU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICĂ DE BERE ŞI GHLAŢĂ ARTIFICIALĂ
Fabrică de drojdii presate
Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bere: Calea Babovel, 153.	(73-44)
Adresa telegrafică: BKiGADlltV, Bm-ureştl.
Tamar indian Crrîllon
Fruct laxatir răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
2	IV. 50 cutia
Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 1,-12
Vin ele Peptonâ a lui Chapeauteaut
Conţine earne de boft digerată şi ftcutâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele saă ne-sufieiente. E o hrană admirat ilă pentru Anemiei, Convalescenţi, Ftieicl şi Bătrtni, procura ai pentru toţi acel cari u’atî poftă de mîncare saă nu pot suferi mîneările.	as-n
Puritate» Peptinel lui ('leapraiiteaut
a făcut ca ea *ă fle admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
Farmacia «Viul», 1, rue Bonrdaloue, Pariu.
Hs?- Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -wb
Cordial Reganerator
«’OMROKI’ŢUE (irmNĂ (OCA K O L A C A € A i* Fosfat de calciu Soluţie Iodo-Tonieă Excipient special D6siles
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Filate. Convalescenţe (mal ales In femei in vremea critică a vieţel), SlAbicimwa sius.şt'Ssiu-lară şuti nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematură : spernin-tarea: boalele mătiuvei hpinurei; IXalMVta ; aieeţiunlio stomacului şi a inteHtinelor, precum şi Ia boalc pricinuite de viţiarea Mtngelui ca : P<>-«lngrn, lionmiilisninl. Kucbille mul, l«'Ci<te«tele scrofuloasc, etc.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
PATM IA
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE
CAPITAL SOCIAL VĂIÎSAT I.KI IJJf BILIOT
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea *Batria» se recomandă pentru
ASIGURĂRI ASUPRA VIITFUl
pentru cas de moarte, asodaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel preruiolor la raeartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorile din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agouţiile din ţară