SERIA II.—ANUL II, No. 64.
MERCURI 24 IANUARIE, 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
ABOSAMHtELE
încep la 1 şi 15 alo fle-căroTlunî şi se plătesc tot-d’a-una înainte
Fn Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale
Un an în ţară 30 lei; In	streinătate	50 lei
Şase luni ... 15	»	»	»	25	»
Trei luni . . . 8	»	>	»	13	»
Un număr in	streinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMĂRUL 10 BANI
ANIAXTIJRILE
Fn Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag. IV..0.30	b.	linia
»	»	»	III.......2.— lei »
»	»	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr vechii! 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 —STRADA CLEMENŢEI — No. 3
APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREÎ
PSIHOLOGIE LIBERALĂ
FĂURIREA CELEBRITĂŢILOR
Am demonstrat că partidul liberal e lipsit de talente, recunosc însă că liberalii au o neasemănată dibăcie pentru a făuri oameni mari din secături.
Ca exemplu, vom înfăţişa astăzi, dezbrăcat de orl-ce podoabă falsă, pe unul din oamenii mari al zilei: pe Aurelian.
Domnia sa a purces pe tărîmul vredniciilor sociale de la treapta dăscăliei. Ca profesor la o şcoală de agronomie a izbutit într’un şir îndelungat de ani să umple ţara cu postulanţl de slujbe, fără să producă un singur agricultor de seamă.
De la o vreme s’a apucat să scrie intr’o revistă agronomică, sub pomposul titlu de «Ecomomie Naţională» o sumedenie de inepţii, ca fond şi ca formă, pe temeiul cărora s’a înfăţişat găgăuţi-lor ca special în economia rurală, iar tovarăşii l’afi proclamat, fără preget, «e-conomistul partidului.»
Acesta era modestul Aurelian de pină acum două luni.
De odată, la un anume moment, se simte nevoe de un om mare în partid. S’adunară toţi fruntaşii la sfat şi se trudiră la o laltă să iscodească omul.
Atunci, cu toată strădania protivnicâ a d-lul Stolojan, căci ar fi vrut şi dumnealui să fie om mare, sfatul proclamă pe Aurelian de celebritate.
S’a dat poruncă imediat pe la că-prâril, pe la comitete şi sub-comitete, că de acum ’nainte să se trlmbiţeze in largul ţării, cinstea cu care a fost învrednicit fostul profesor de agronomie. _ Am asistat atunci la o prefacere ciudată.
Mal înainte ştiam pe Aurelian ca un orator de a treia mină, ca un om politic fără nici o vedere clară, fără nici o concepţie deosebită, ca un dascal pedant şi de nimic; In urma poruncii, de odată ese la iveală ca orator distins, economist de frunte, om politic neasemuit.	;
După innâlţarea teoretică, a urmat ridicarea pe tărîmul practic. Aci se zugrăveşte minunat chipul cum măreşte partidul pe toţi netrebnicii.
Iată acum procedeul:
Se face un manifest; Aurelian e în-sărcinat să’l iscălească în numele par-} tidulul întreg.
Intocmindu-se comisia interimară a comunii Bucureşti, pe mulţi II ardea dorul presidenţiel; dar, partidul aduce pe omul zilei, îl pune în fruntea comisii ca pe o figură impozantă diimaintea căreia toate patimele să se stingă, toate ambiţiile să se înăbuşe, toate năzuinţile să se stăvilească.
Dar, preşedinte al comisiei interimare, preşedinte al comitetului electoral, tot mal mergea ; veni însă vremea să vedem alta mal de oaie.
Liberalii, uimiţi de măreţia figurelor trecute cari aă ocupat fotoliurile preşe-diuţiale la corpurile legiuitoare, s’ail ho-tărît şi ei să făurească pe unul care nu numai că să fie suficient, dar să aibă şi ifos, cu care să se impună protivnicilor.
Se începu atunci o reclamă ţigănească împrejurul lui Aurelian : îl reprezintară ca preşedinte posibil şi pentru cameră şi pentru senat; se arătă, alb pe negru, cit de dezorientată o să rămiie camera dacă d-sa optează pentru senat, şi cit de nemîngîiat senatul, dacă optează pentru cameră. Senatul i se ploconeşte spre a’l avea în parte; camera il imploră ca nu cum-va să o lase la o aşa de grea cumpănă.
După 24 de ceasuri petrecute de d. Aurelian în mature şi complicate chib-ztiinţl, camera află că arc fericirea negrăită să 'I aibă drept preşedinte.
Din acea zi e consfinţii ca om al zilei, ca om indispensabil, providenţial, un a-devărat deus ex machina la nevoile partidului.
Partidul e în pericol, se vorbeşte de oare-carl desbinârl, de nemulţumiri] cari i se ivesc în cestiunea distribuirel porto-
L
foliurilor ministeriale. Cine are să salveze situaţiunea? Cine e geniul fără seamăn care poate împăca pe cel nemulţumiţi, închide gura bîrfit orilor, ocupa demnitatea ministerială pe care ’şl o dispută Stolojan sau Gianni, Paladi sau Porumbarii ?
El, tot el, Aurelian, numele lui se şopteşte şi colectiviştii trebue să plece capul, căci o dată marele Aurelian pus In fruntea mult disputatului departament, cine poate să mal ridice glasul şi să mal ceară un loc sub acelaş soare.
De acum înainte, eată’l alfa şi omega şi cată să ne pregătim a vedea în curlnd fără dor şi poate repetîndu-se cu dinsul comediile cari se jucad pe vremea lui Ioan Brătianu.
Intr’o bună dimineaţă, dorind şi mal multă adoraţie, d. Aurelian să va preface supărat pe tovarăşii săi şi se va retrage la una din moşiile pe cari, fără îndoială că nu le-a cumpărat din lef-şoara de dăscălaş la Herăstrău, căci domnia sa a fost om fără avere. Camera şi Senatul se vor grăbi atunci să meargă în pelerinaj la I. P. S. Aurelian, II vor cădea In genunchi, lrnplorSndu-1 ca să nu se intoarne milostiva lui privire de la turma cea cuvîntâtoare a prietenilor.
Generalizaţi acum meşteşugurile astea iscusite ale liberalilor şi veţi pricepe întregul mecanism al înălţărel în tabăra lor.
*
* *
DIN STRllNATATE
Răscoala din Ciilia
Madrid. 22 Ianuarie.
Presa din Madrid, fără excepţie, protestează contra atitudinel comisiunel a-facerilor străine a Senatului american, care este favorabilă recunoaşterel ca beligerant! a insurgenţilor din Cuba. Ea califică această atitudine de contrarie dreptului ginţilor. Cea mal mare parte din ziare sfătuesc pe guvern să iea o atitudine hotărîtă, pentru a dovedi Statelor Unite că in unanimitate Spaniolii sunt decişi să păstreze Cuba şi să învingă răscoala, cu tot sprijinul ce-i să dă în străinătate.
OCULTA
I
Eu pericol.— l>ln cili© să compune Oculta.— Oculta la putere
En pericol
Direcţiunea tenebroasă care, în opoziţie, ţine în mină toate interesele private, iar cină liberalii sunt la putere, caută să acapareze afacerile publice, a-dică Oculta,pe care d. Fleva a denunţat'o de la tribuna parlamentului, să substitue pe si ce merge guvernului legal şi răspunzător al ţării şi se sileşte să concentreze în mina ei puterea legiuitoare, administraţia şi justiţia.
Pericolul este mult mai real de cit s’ar putea crede. Insă pericolul reşede in misterul ce învălue această organizaţie şi va fi desfid ca să arătăm ce este această organizaţie, din cine să compune, cari sunt resursele ei, precum şi mijloacele ei de acţiune, pentru ca lumea să se ferească de această Camoră pe care d. Fleva a făcut'o cunoscut în mod oficial, de pe banca ministerială.
I>iu cine să compune Oculta
Şeful Ocultei e d. Ccirada. După el vine d. Oogu Cantacuzino ca un fel de vice-preşedinte şi ci. Delavrancea care joacă rolul de. secretar. Membrii mai de frunte din Ocultă sunt dd. Nacu., Fere-kyde, Take Protopopescu, fiii Brătianu, Procopie Dimitrescu, etc.
D. Dim. Sturdza este instrumentul inconştient. al Ocultei. I). Stătescu, fără a fi din Ocultă, e consultat ele dtnsa.
Este o categorie de persoane, ca de pildă d. Costinescu, care fără a face parte din această organizare, o menajează ca să fie. lăsat în pace.
O ultimă categorie e acea a persoanelor cari fără a fi din Ocultă se laudă că fac parte dintr’tnsa. Aşa e d. Stolojan, care tind nu e supărat pe guvern, amăgeşte lumea făcind să se creadă, că e tare şi mare şi că face parte din Ocultă, care nici nu vrea să ştie de el.
Oculta la putere
Cînd partidul liberal e în opoziţie, O-culta intră în gaură de şarpe, adică dispare în bolta Băncii Naţionale, şi
caută să facă fără gălăgie presiune a-supra intereselor materiale ale oamenilor. Cînd liberalii sînt la putere, ea ese din gaură şi se întinde ca păianjenul pe toată suprafaţa ţării.
Astăzi, cînd avem un guvern liberal care nu-i de cit un paravan al Ocultei, trebue să arătăm ce este această putere care ne stăpîneşte şi care trebue combătută şi distrusă. Căci evident este o datorie pentru partidul conservator, cînd va veni la putere, să sfărîme organizaţia aceasta, care încuibată în Bancă şi în credite, vroeşle să substitue, în contra spiritului instituţiunilor noastre, un guvern ocult, guvernului legal.
In numărul viitor vom arăta rolul politic al Ocultei.
XX
CARII PENTRU COPII
ALEGEREA D-LUI CANTACUZINO
Alegerea il-lui Gh. Gr. Cantacuzino la col. I de senatori din Prahova. ne bucură, neapărat.
Faptul însă că d. Cantacuzino va participa la lucrările Senatului, fapt care dovedeşte o dată mal mult că partidul conservator nu fuge de căile legale, nu ne va face să privim Parlamentul actual alt-fel de cum l’am privit şi piuă acum.
Astăzi n’avem Parlament, ci o adunătură de mamelucl cari nu reprezintă de cit voinţa guvernului şi nu fac de cît ceea ce li se porunceşte.
Simple biurourl de înregistrare, Camera şi Senatul de acum nu afi nici un prestigiu şi, cufundate în trîndavie, nu pot cîştiga nici cea mal mică consideraţiune.
Prestigiul personal al d-lul Cantacuzino nu va putea folosi întru nimic Senatului colectivist, pe care de sigur îl va trata şi d-sa cum îl tratăm noi.
Explosiiineii «lin strii«Iu F«»r<uneî
Dăm aci o vedere a caselor «lin strada Fortunei No. 7, unde s’a produs deună-zl explosiunea despre care am vorbit.
Fotograful nostru, a doua zi chiar de explosie, s'a dus la faţa locului şi a luat instantaneul de fală. repre-sintînd casa în partea unde a fsuerit mal multe stricăciuni şi pe numeroşii curioşi adunaţi acolo. Casa din strada Fortunei "ii este proprietatea d-lul Nae Moldoveana, după cum s'a spus în un<de ziare, ci a d-lul
inginer Cucu. Ea este locuită jos de WWW.daCOromâldcair^ 1 1 iar "i. apartament de jos este sub închiriat d-lul Bădulescu, avocat şi om de afaceri al d-lui Nae Moldoveanu.
Cărţi instructive. — Publicaţiimî ilustrate
Librarul editor Haimann, a avut negreşit o idee fericită in ziua in care s’a gîndit şi la hrana intelectuală a copilaşilor noştri, dindu-Le putinţa să citească în limba romînească tot ceea ce nu puteau citi de cît privilegiaţii in limbele franceze şi germane.
Pentru editarea acestor cărţi d-nu Ha-mann a împărţit lucrarea sa după vîr-sta copiilor ; mal iutiiu avem publicaţiu-nile pentru copil pina la virsta de 7 ani, apoi de la 8— 10 ani şi de la 11 ani înainte.
Şi să nu credeţi mă rog că toate a-ceste publicaţiimî ilustrate cu gravuri colorate se mărginesc în aşedarea lite-riîor alfabetice safl în istorisirea poves-tel cu Anicuţa şi cu Iăncuşor Ochişori. Nu; partea instructivă ocupă locul de frunte în această operă de răspîndire a cunoştinţelor printre copil.
Mal întîiil avem o publicaţiune cu 22 de gravuri colorate şi negre pentru a obişnui pe copil in virsta de 8 ani cu cunoştinţa cimpulul şi a grădinel, apoi prin aceiaşi metodă vine seria animalelor domestice, animalelor sălbatice, în-tr’un album de peste două sute de figuri cu textul explicativ, lucrări la cari au colaborat de altmintrelea autori rondul destul de cunoscuţi.
La 11 ani a sosit pentru copil epoca basmelor istorisite seara înainte de a adormi şi citite ziua cînd domnişoara a fost cu minte, n’a spart nimic şi n’a supărat pe nimeni.
Pentru aceştia, d. Haimann a pus la disposiţie întreaga colecţiune a basmelor franceze şi germane traduse in limba romînească.
Avem pe Cap de aur, Nicu şi Lina, Cei trei fraţi, Prichindel, Albă ca zăpada, Cotoiul încălţat, Pantoful de sticlă, Cele două surioare, Epurele şi ariciul, Imput şi Iezii, Croitoraşul viteaz, Scufiţa roşie, Cei şapte corbi, Marioara şi Petrică, Piticul Muntelui, Oberon sau Cornul minunat, Aladin sau lampa fermecată, Prinţul sparge alună şi Regele şoarecilor, Flautul magic, Gidiver in ţara piticilor, Guliver în ţara uriaşilor, etc, etc.
Dar vorbeam mal sus despre partea instructivă a acestor publicaţiimî, şi e bine să mă reîntorc la dînsa.
Studiul mitologiei greacă şi romană ocupă un rol însemnat în învăţătura copiilor şi mal tîrziu a tinerilor. De aceea, găsesc că d. Haimann a avut o idee fericită înlesnind copiilor putinţa de a întipări cu uşurinţă in mintea lor încă fragedă răsboiul de la Troia, figurele şi viaţa lui Promethefl, Hercule, Theseil şi alţi zel din acele timpuri.
bust raţiunile din această publicaţiune sunt făcute cu multă îngrijire, lucrate în streinătate şi demne de a fi aşezate într’o carte care ar eşi din librăria lui Hacbette din Paris.
Pentru băeţil cari simt deja l'ierbind în vinele lor sîngele virtuţilor militare, editorul a publicat un foarte frumos album al armatelor Europene, cu 120 grupuri în aquarele fine şi cu un text, operă a d-lul I. Grossmann.
Locul de frunte în această lucrare îl ocupă negreşit şi cu drept cuvînt armata romînească, cu diferitele gravuri ale ofiţerilor şi trupei.
Textul de altminterea este foarte instructiv. Autorul începe prin a descrîe diferitele faze prin cari a trecut oştirea noastră, cu polcurile el primitive mărginite în 0000 de oameni pentru Munte-' nia, 4000 pentru Moldova, oştire ajunsă astăzi la un contingent de 200,000 oameni pe picior de rezbel.
Pentru a înlesni mal mult studiul organizare! noastre militare, lucrarea prevede împărţirea circumscripţiunilor militare, cu corpurile de armată, descrierea amănunţită a regimentelor, a scoa-lelor şi stabilimentelor ostăşeşti.
In mod mal sumar negreşit, aceeaşi normă este întrebuinţată pentru descrierea oastelor din cele-l’alte State europeane.
In rezumat, acest album milităresc e făcut cu aşa mare îngrijire în cit poate fi privit ca o lucrare serioasă şi necesară chiar unor persoane cari ah trecut virsta scoalel.
Mă opresc aici, după ce am enumerat principalele publicaţiimî eşite de la edi-torul-librar Haimann pentru instrucţiunea copiilor.
D-sa este un om cu multă iniţiativă, cu o deosebită rîvnă pentru educaţiunea copiilor; cine ştie dar ce surprinderi mal pregăteşte clientelei sale.
II amu.
2
EPOCA
£<liţia de seara
UN REU NECESAR
Gazetele afl anunţat, acum cîte-va zile, la rubrica ultimelor informatului, că, din motive pe caii nu voim să le cercetăm aici, a avut loc un duel cu floreta între d-nil Constantin Miile, proprietarul ziarului Adevărul, şi Alexandru Ionescu, reporter la Lumea Nouă.
lntimplarea aceasta e de o infimă importanţă pentru noi. Ne e absolut indiferent daţă rezultatul luptei a fost favorabil unuia sau altuia din combatanţi; chestiunea prezintă oare-care interes însă, dintr’un alt punct de vedere.
Căci, se ’ntîmplă ca ambii beligeranţii să facă parte din falanga acelora cari făgăduesc mulţimel credule marea cu sarea, cari pun înaintea ochilor oamenilor simpli feerica şi ademenitoarea perspectivă a unul viitor în care stradele vor fi pavate cu jimblă de prima calitate şi ’n care toată munca cetăţenilor se va reduce doar la osteneala fălcilor d’a mesteca legume căzute din cer.
In calitatea dumnealor de socialişti militanţi, şi d. Miile şi d. Ionescu afl tunat şi fulgerat în potriva duelului, In contra «acestei rămăşiţe odioase a san-ghinarulul şi întunecatului veac de mijloc» !
Şi astăzi—ce ironie plină de poveţî! — aceiaşi campioni al lumel nouă încrucişează săbiile ca cel din urmă dintre burgheji şi fac să curgă sînge pe terenul de la Herăstrău, după ce aii făcut să curgă atîta cerneală pe terenul ingrat al discuţiunilor anti-cavalereştl şi anti-feudale!
*
* *
Îmi vine In minte o mică istorioară. Acum şeapte saii opt ani de zile, într’o zi pe cînd Camera Franceză nu prea avea de lucru, un reprezentant al naţiune! ’şl aduce aminte că in cartoanele adunărel zace de mult îngropat în praf, un proect de lege în contra duelului. Numitul (adică vorba vine, liind-că numele deputatului cu pricina l-am uitat) readuce pe tapet această chestiune şi e ales raportor al legel.
Soseşte ziua desbaterel. Raportorul nostru se urcă la tribună şi începe să dea citire expunere! de motive.
Pe cînd însă înşira un pomelnic clii-lometric de pedepse groasnice pentru contravenienţii articolelor cari prohibeau duelul, de o dată un deputat din extrema stingă întrerupse :
—	Dar asta-I absurd!
—	Cum, mă rog? întrebă raportorul.
—	Am zis, că penalităţile astea ’s pur şi simplu absurde!
Foarte bine, domnul meu, mîine dimineaţă veţi primi noutăţi de la mine.
A doua zi, onorabilul raportor care vroia să trimeată la spînzurătoare pe toţi spadasinii din univers, trimetea martori colegului care ’l întrerupsese. Fireşte proectul de lege a fost înmormîntat sub
un general hohot de rîs.
*
* *
Morala fabulei ar fi, vechea şi înţeleaptă zieătoare Romînească: «socoteala de a casă nu se potriveşte cu cea din tirg».
In biurourile de redacţie respective socialiştii Miile şi Ionescu, s’au ridicat cu o excesivă vehemenţă în contra «rămăşiţei odioase», dar zilele trecute, s’a dovedit că socotelile d-lor n’au nici in clin nici în mînecă cu realitatea şi că toate florile de stil s’au transformat in... florete! Da, stimaţi confraţi, sunt împrejurări cînd duelul devine un rău inevitabil, trebuincios.
Şi e bine să ştii că în dosul prozei murdare în care ţi se terfeleşte une ori cinstea şi numele tău, se ascunde un piept care poate să primească repara-toarea împunsătură de spadă a insultatului.
Xeltj
Ştiri militare
O întrebare d-lul ministru de resbel.
Intre majorii de artilerie puşi la alegere anul acesta pe tabloul de avansare, citim numele maiorului Baronescu Radu.
Dorim a şti caii sunt măsurile ce s’aft luat Înainte de a se face acest act, pentru a se şti dacă cele publicate de ziarul Evenimentul în 1894 sub titlul Moş Teacă Birtaş, sunt exacte satt nu; căci după in-formaţiunile positive ce avem, totul s’a mărginit atunci la achitarea d-lul Gh.Scorţescu, directorul acelui ziar, căruia d. Baronescu 11 intentase proces de calomnie.
Vom reveni.
*
♦ *
D. general Budişteanu a semnat ieri ordinele, ce i s’aă presintat de Statul major general al armatei, către d-nil comandanţi de corpuri de armată şi al divisiel Dobro-gea, relative la recensemlntul oamenilor ce vor forma noile batalioane de miliţii.
*
• *
Lulnd anuarul armatei şi făcînd un calcul exact asupra căpitanilor ce cad sub prescripţiunile art. 28 al. 3 din proiectul de lege asupra avansării în armată, constatăm că 170 căpitani din diferite arme vor li puşi iu retragere din oficii!, imediat ce această
lege se va pune In aplicaţie.
*
♦ *
Comisiunea însărcinată cu modificările ce sunt de adus în harnaşamentul şi marele echipament al trupelor călări, compusă din ofiţeri superiori de artilerie şi cavalerie, s’a întrunit erl în localul divisiel de cavalerie, din strada Dionisic. De şi aceasta este a
patra şedinţă, totuşi încă nu s'a luat nimic în discuţie.
*
* *
D. general Băicoianu, inspectorul general al Cavaleriei, întrebat fiind ce gîndeşte asupra nouel legi de înaintare, a lăsat a se în • elege că ea este departcde a corespunde aşteptărilor tuturor acelora ce se felicitau ciuda, general Budişteanu a anunţat că va reforma legea actuală! «Meritul şi instrucţia sunt cu desăvîrşire dale la o parte» a zis d-sa.
*
* *
Comitetul consultativ al Cavaleriei, la care va lua parte şi A. S. R. Principele Ferdi-nand, se va întruni Joi, la ministerul de resbel, peătru a examina mal multe schimbări relative la mişcări în şcoala de regiment, la marşuri în serviciul in campanie si pentru examinarea în detalii a noului regulament elaborat de inspectoratul Cavaleriei pentru îmbarcarea Cavaleriei în vagoane.
„EPOCA11 LA IAŞI
(Corespondenţă specială)
Iaşi, 22 Ianuarie.
Directoratul scoale! normale
«Vasile Lupu» continuă, după cit se pare, a fi obiectul de studiu al d-lul P. Poni, ministrul de instrucţie, de oare-ce pînă acuma un titular nu a fost încă numit.
Un candidat la acest post este şi d. Petru Cujbă, profesor de geografie la numita scoală. De şi neagreat de ministru, d-nul Cujbă caută să se impue prin stăruinţele colectiviştilor de marcă din localitate.
La Bucureşti insă sunt hotărîţl a nu face această numire sub nici un cuvînt. Calită-ile didactice şi administrative ale d-nulul Cujbă afl fost puse odinioară la încercare. S’a văzut atunci cu prisos de ceea ce este capabil un om ca d. Cujbă, pus în fruntea unei instituţiuul pedagogice ca şcoala normală «Vasile Lupu».
Însuşi dl. D. Slurza, pe atunci ministru al instrucţiune!, s’a convins de puţinele aptitudini ale d-lul Cujbă în această calitate şi a fost nevoit să ’I ceară demisiunea, în-locuindu’l prin dl. C. Meissuer.
De altmintrelea, opinia publică iaşană a-cordâ d-lul Cujbă numai talentul de bun vînător, întru cit talent se cere pentru a-ceasta. D-sa însuşi, prin numeroase fotografii executate In diferite ateliere din Iaşi, încearcă să perpetueze, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, meritele sale de Nerarod.
încercarea a fost încoronată de succes. Astă-zl d. Cujbă are o reputaţie bine stabilită chiar In Bucureşti. La ministerul de instrucţie sunt chiar atît de convinşi de calitatea aceasta a profesorului de geografie, în cît nu vor să’l încredinţeze un post atît de sedentar, ca acel de director al scoalel normale de învăţători.
Efl socot măsura dreaptă şi chiar d-1 Cujbă are să se consoleze cu timpul de a-cest eşec. Va putea ast-fel consacra mal mult timp pentru goane,—şcoala încă va clştiga.
Furi una
care a bîntuit laşul în noăj tea de Vineri şi ziua de Sîmbătă, a fost cu mult mal puternică în partea de sus a Moldovei, unde a întrerupt chiar circulaţia trenurilor.
Aşa trenul de Paşcani nu a putut sosi în Iaşi, din causa cantităţilor mari de omăt îngrămădite între Ruginoasa şi Tîrgul Frumos. De asemenea circulaţia a fost complect întreruptă pe linia Leurda-Dorohoifl.
In Iaşi, mal multe case afl fost descoperite, cîte-va balcoane sfărîmate şi un chioşc de ziare răsturnat.
Din lume
Sîmbătă, 27 Ianuarie, în saloanele clubului conservator, casele Neuschotz, balul Reu-niuneî femeilor romîne.
—	Duminică, 28 Ianuarie, căsătoria religioasă a d-lul căpitan dr. N. Vicol cu d-ra Valentina Ghiţescu, fiica d-lul deputat de Suceava, V. Ghiţescu.
—	Tot Duminică, d-na Elena Mîrzescu so-sesce din Paris, unde a petrecut iarna.
Sîmbătă trecută, 20 Ianuarie, d-1 Edu-ard Gliica, ajutor pe primar, a oferit, o masă mal multor prieteni, la berăria Zimbru. Au luat parte bărbaţi din toate nuanţele politice.
S’a toastat pentru tineri, fără deosebire de partid şi pentru auxiliari partidului liberal.
—	Astă seară încep representaţiile trupei francese de operă şi operetă cu Mignon.
Judecind după biletele plasate de agenţia teatrală, sala promit# a fi splendidă.
Trupa va da 10 representaţil în teatrul Sidoli.
Sivah
SITUAŢIA ÎN BULGARIA
Sofia, 21 Ianuarie.
Principele Ferdinand a sosit azi la a-miazl. E abătut, obosit şi foarte palid.
Convertirea prinţului Boris la religia ortodoxă nu s’a hotărît încă, deşi atît guvernul cît şi opinia publică aşteaptă cu nerăbdare să se facă cît mal în grăbă.
Prinţul Ferdinand se află într’o situaţie atît de penibilă, în cît circulă zvonul, că va slîrşi prin a abdica în favoarea fiului săă. Prinţul a făcut deja avansuri atît de multe pentru convertire, in cît nu se mal poate retrage, fără a expune ţara la zguduiri primejdioase, poate chiar şi la o revoluţie sîngeroasă îndreptată în contra dinastiei.
Pe de oparte a făgăduit guvernului convertirea, rugind în acelaşi timp pe Ţarul Nicolae prin o scrisoare trimisă cu mareşalul său contele Foras, ca să primească a li naşul prinţului Boris.
Pe de altă parte allt Papa Leon VII cit şi părinţii şi rudele principelui Ferdinand, ba chiar însăşi soţia sa, principesa Luisa, să împotrivesc cu energie la convertire.
Principesa Luiza a declarat chiar anturajului săă în timpul absenţei principelui în străinătate, următoarele :
— Nu voiii permite nici odată ca micul meu fiu să părăsească religia stră-
moşilor săi. Prefer să sacrific tronul bulgar
Acum întreaga Bulgarie este agitată şi aşteaptă cu neastîmpăr hotărirea prin-■ ului.
Unele ziare străine anunţă că Ţarul Niculae văzînd zbuciumările familiei Co-nirg, ar fi refuzat să fie naşul prinţului Boris.
Mal gravă este Insă hotărirea guvernului de a demisiona. D. Sloiloff, preşedintele consiliului de miniştri, va (Are azi principelui Ferdinand să se pronunţe în cestiunea convertirei şi în acelaşi timp va prezintă demisiunea cabinetului.
E vorba ca principele să Însărcineze safl pe Grecow sau pe Radoslavoff să formeze un cabinet liberal.
Convertirea principelui Hori*
Viena, 22 Ianuarie.
«Noua Presa liberă» află din Sofia că după audienţa acordată de prinţul Ferdinand d-lul Stoi-low şi în care i-a anunţat consiinţiinintul săfi la conversiunea prinţului Boris, prinţul şi-a re-serval să tranşeze personal toate chestiunile în legătura cu acea a botezului. El le consideră ca personale, iar nu ca afncerl de guvern.
Ilote/.iil prinţului Hori*
(Sofia, 23 Ianuarie
Sohrania. D-nu Sloilow citeşte un manifest relevînd dificultăţile cari se opun la conversiunea prinţului Boris. Cu toate astea botezul se va face la 2 Februarie.
Citirea manifestului s’a făcut în mijlocul unul entusiasm mare.
INFORMAŢII
Ediţia de dimineaţa a*E-pocefaf — cuprinxind toate ştirile sotsitepiua după miezul nopţeh — st? ffă&e&te de einzare, in toate zilele, ta & oreţ la toate chioşcurile.
Secţiunile Senatului aă discutat aseară proiectul de credit de 48 milioane de lei pentru complectarea armamentului ţării.
D. general Budişteanu a trecut prin toate secţiunile, stăruind pentru votarea de urgenţă a acestui credit, de oare ce în fie-care moment pot izbucni evenimente grave în Europa.
Culisele Ocultei
Jouî seara, cînd comitetul partidului guvernamental se întrunise pentru a fixa candidat ur ile la alegerile suplimentare pentru Cameră şi Senat, într'un mic salon luminat numai cu o luminare de ceară se retrăseseră d-nii Carada, Gogu Cantacu-zino şi Delavrancea.
într’un alt salon erau întruniţi membrii comitetului executiv în număr de aproape 30.
Un deputat atrage atenţia d-lui Stolojan asupra consfătuirei tainice a celor trei.
—	A, aceea-î Oculta. Ce-or fi vorbind ei ? —observă d. Stolojan.
D-nii Carada, Cantacuzino şi Delavrancea ies din salon şi în şedinţa com itetului propun o listă de candidaţi pentru locurile vacante.
Această listă s’a votat.
*
* *
D. Stolojan, care avea un candidat pentru colegiul I de Senat din Bucureşti, văzînd că protegiatul său a fost respins, s'a adresat d-lui Delavrancea:
—	Ascultă, Delavrancea, văd că Oculta e in adevăr tare. Eu propusesem candidatura lui Missir şi toţi au aprobat’o. Cînd aţi propus voi trei pe Becheanu, toţi aii tăcut şi Missir a căzut. Ia spune-mi ce tre-bue să fac ca să intru şi eu în Ocultă?
—	Greu, coane Năstase, foarte greu, !
—	Aş da o avere întreagă sa să pot străbate şi eu acolo !
D. C. Dimitrescu- Iaşi,—a cărui candidatură la colegiul I de Senat din Te-cuciii a fost înlocuită pentru a i-se pune la colegiid I de Cameră din Dorohoiu, — e sacrificat cu desăvîrşire de Ocultă.'
Comitetul executiv al partidului guvernamental a invitat pe d. Dim. Mo-ruzzi, prefectul de Dorolioiu, să susţină candidatura d-lui C. Dimitreseu-Iaşi. D. Moruzzi, însă, a răspuns imediat telegrafic :
— Imposibil /
Candidatul Ocultei la Dorohoiu este d. Gh. Pilot.
D. Stolojan a invitat pe deseară pe mal mulţi deputaţi la un ceaifl parlamentar.
Se vor duce toţi aceia cari sunt nedumeriţi asupra situaţiei.
CiţI-va deputaţi tineri afl încercat ieri la Cameră să formeze o ligă in contra legel pescuitului.
In fruntea ligel va sla d. 1. N. Ianco-vescu.
Aseară a apărut întîiul număr, în format mic, al Ziarului, organul ocult al d-lul An. Stolojan.
Primul număr e plin de desminţirl la adresa presei opoziţiei.
Colectiviştii acuză cu violenţă prin toate părţile pe d-nil deputaţi G. C. Do-brescu şi Scorţeanu, că pe sub mină au dat concursul lor d-lul Gh. Gr. Canta-cuzino la alegerea de senator din Ploe.ştl.
Această acuzaţie n’are absolut nici un temeifi, căci d. Gh. Gr. Cantacuzino, la alegerile generale din Noembre, cine a fost combătut cu violenţă, a obţinui. 145 de voturi, iar la alegerea de Duminecă a fost ales cu 148 de voturi; deci o deosebire numai de trei voturi.
D-na Delavrancea, inspectoarea şcoa-elor secundare de fele şi d. Ştefan C. oan, inspectorul invăţămlntulul primar, nsărcinaţl de d. Poni să facă o anchetă a Azilul Elena Doamna, aii depus raportul asupra anchetei încă de Vineri.
Ministrul va aviza în curîud.
Este eronată ştirea că d-nul N. Eleva ar ti fost citat Înaintea judecătorului de instrucţiune în afacerea condrabandel de spirt din capitală.
D-nul Eleva s’a presentat numai astăzi la procurorul general, în calitate de avocat al lui Stănică Ionescu, spre a lua informaţiunl în privinţa afacerel care’l privesc pe acesta.
Se vorbeşte că d. Măldărescu, depilat al colegiului I de Dolj .şi primar al Craiovel, va depune mandatul săli de aeputat.
Stirî <1 i vei'se
Paris, 22 Ianuarie.
O parte a holţel bisericel satului Mauleu-vrier s'a dărtmat în timpul liturghiei, omo-rîiul patru persoane şi rănind vr’o şase-zecl.
DEPESI
(Serviciul Agenţiei Romîne)
•Scrisoarea împăratului C.cruianieî
Berlin, 22 Ianuarie
Monitorul publică o scrisoare de mulţumiri a împăratului, pentru felicitările ce a primit, cu ocasia zilei naşterel sale, din toate părţile lumii unde locuesc germanii.
împăratul constată cu satisfacţie că silinţele sale neîncetate pentru siguranţa şi prosperitatea patriei intîmpuiă din ce în ce mal mult, în toate straiele sociale, oameni inteligenţi şi o grabă veselă care îl ajută la executarea lor.
Codul civil german
Berlin, 22 Ianuarie
Reichstagul a început discuţia codului civil.
D-nu Nieberding, sub secretar de stat, a relevat calităţile proiectului care, dacă nu e satisfăcător din toate punctele de vedere, deschid totuşi orizonturi mal vaste şi aduce naţiuuel a-vanlage mari politice, economice şi morale.
Mal mulţi deputaţi afl expus apoi părerile partidelor lor politice respective ; cea mal mare parte suut favorabile proiectului.
Discuţia va continua mîine.
Ştiri din Franci»
Paris, 22 Ianuare.
Camera adoptă de urgenţă convenţiunile de delimitare si de comerţ între Franţa şi China.
Respinge punerea sub acusaţie a d-lul Raignal, cerută de socialişti. Aceştia au cerut'o pentru că fostul ministru a condus negociările privitoare la drumurile de fer de Sud. Raportul constată că convenţiunile in această privinţă afl fost o operă folositoare.
D. Dussanssoy chestionează pe d. Viger asupra importului vitelor şi se plînge că piaţa e plină de ol germane, ungureşti şi americane.
D. Viger răspunde că va îngriji ca circulările ministeriale să se aplice în mod riguros, mal cu deosebire aceea care obligă pe importatori să împartă oile, cu măruntaiele nescoase, — prin cartiere.
Ştiri din Serbia
Relgrad, 22 Ianuarie.
Skupcina a adoptat un proiect autorizînd pe consiliul de miniştrii să acorde avantage şi altor exporturi de cit acela al porcilor, cît timp va fi oprit importul iu Ungaria.
Preşedintele eomisiunel de finanţe a îndreptat atacurile sale in contra unei prese «scandaloase» care dă dovadă de puţin patriotism. Ziariştii indigeni afl părăsit aluncia sala, pe clnd d. Garacianin da deplină dreptate eomisiunel de finanţe.
Ilulieniî in Africa
Massauah, 22 Ianuarie.
Makonnen a liberat pe ofiţerii italieni reţinuţi ca zălog. El afl sosit azi in lagărul italian.
ltăniHHiţele principelui Hiittenbcrg
Plymuth, 22 Ianuarie.
Incrucişălorul Benheim» a sosit cu rămăşiţele mortuare ale prinţului de Battenberg.
Evenimentele din Transwal
Jobannesburg, 22 Ianuarie.
La adunarea generală a Camerei miuelur, preşedintele a declarat că nu este adevărat că companiile minore ar avea de gînd să suspende lucrările lor.
ŞlirI din Norvegia
Chrisliauia, 22 Ianuarie.
Stortingul s’a deschis.
In discursul tronului, Regele speră că, ca şi în trecut, deputaţii vor păstra o atitudine independentă. Mal exprimă Încă dorinţa, ca comitetul uniunel să croiască un drum care să conducă cele două popoare la o fericire desăvir-şitâ.
PARI.AMEIVTUI.
SENATUL
Srtli nţa tir ta S3 Inna arie
Senatul votează proeetul de lege prin care se modifică circumscripţiile mal multor comune rurale din judeţul Ialomiţa, se desli-peşte cătunul Muntenl-Buzău de la comuna Reviga, urintnd a fuce comună a parte.
Se ocupă apoi cu indigenatele d-lor A-xenti, Frunză şi Albert L. Folt/.er şi 4 recunoaşteri, după care trece în secţiuni.
CAMERA
Srfiinţa tir la 5f«* lanttarir
După deschiderea şedinţei:
I). Diucă Skileru roagă pe preşedinte ca toate petiţiunile pentru cereri de pămlnt să nu mat treacă pe la comisiunea de petiţi-unl, ci să fie adresate direct ministrului de Domenii.
I). Preşedinte spune că cererea aceasta e contrarie dispoziţiunilor regulamentului.
D. Ministru de justiţie depune un proect pentru modificarea legel judecătoriilor de pace.
Cere urgenţa, care se admite.
1). I). Sturdy.a. primul ministru, depune două proecte do lege de interes local,
D. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, depune un proiect de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a serviciului exterior de la ministerul de finanţe.
D. G. Olănescu cere ministrului lucrărilor publice dosarile relative la construirea unor poduri la Turnul Roşu, R.-Vllcea.
I). Ştefanescu Gogii Întreabă pe ministrul de interne cînd se va aduce un proiect de lege pentru ameliorarea situaţiei funcţionarilor comunali şi judeţeni.
I). I). Sturdza răspunde că mal întifl va trebui să studieze bine cestiunea. Acelas răspuns Îl dă şi d-lul Gorgos care a animat o interpelare In cestiunea aceasta pen-i u Joia viitoare.
D. Steffuiescu Gogu se declară mulţumit cu promisiunea primului ministru.
D. Bălănescu anunţă o interpelare miniştrilor de externe şi comerţ asupra tratamentului ce suferă vinurile noastre la trecerea peste graniţa Austro-Ungară.
I). C. Popovicî doreşte ca să aibă o mică explicaţie de la ministrul de justiţie. Şi a- • nume : Asupra desacordulut care există Intre legea eclcsiastică şi cea civilă în materie de căsătorii.
Aşa, codul nostru civil permile căsătoria între rude ptnă la al patrulea grad, pe clnd cea bisericească numai pînă la al şaselea. Din cauza acestei nepotriviri, se produc o mulţime de anomalii mal cu seamă la ţară, unde cunoştinţele juridice ale celor cari efectuează căsătoriile, sînt foarte mărginite.
I). Kug. Stătescu, ministru de justiţie, spune că nu poate să violenteze conştiinţa preoţilor printr’o măsură pripită. Recunoaşte necesitatea imperioasă a unei modificări a codului nostru, Insă aceasta nu se poate face de cit cu încetul, pe cale de legiferare.
1). Politimos cere ca să se aleagă imediat un alt membru în comisiunea de indigenate în locul d-lul C. T. Grigorescu, care perzistă in demisiunea sa.
I). Aurelia» răspunde că alegerea se va face mliue.
Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, deputaţii trec să se odihnească tu secţiuni la ora 2 şi 20 minute.
DIN PRESA
Ziarele de azi
----- Adevărul blamează atitudinea
judecătorului de instrucţie în afacerea Popovicî şi se exprimă âst-fel :
Cu latitudinea mare pe care o are asta-zl judecătorul de instrucţie şi cu lipsa de scrupule care caracterizează pe unii dintre aceşti magistraţi, nici o reputaţiune, nici un om nu poate rămine fără pată. E destul să fi fost in capul unei adininistraţiunl, pentru ca, in tot momentul, să te aştepţi a face cunoştinţă cu Văcăreştil.
Eşti vinovat ori nu eşti vinovat, eşti un om onest ori eşti un pungaş, nimic şi nimeni nu te mal poate apăra. Judecătorul de instrucţie este o fiinţă suverană, mal mult de cit un semizeii, el este un Dumnezeii înaintea voinţei căruia totul trebue să se plece, şi cînd un asemenea judecător voeşte să-şi satisfacă o răsbunare, nimic nu’l poate împiedica sa trimeată pe cel mal cinstit om, măcar pentru 24 ore, in celula ignobilă a închisoare!.
—Timpul se ocupă de alegeri a d-lul G. Cantacuzino la Prahova şi a-daogă:
Cu toată legitima birîurire de care se bucură d. G. Gr. Cantacuzino In Prahova, lupta era din cele mal grele pentru dinsul. In urma presiu-nel exercitate de partidul guvernamental prin toate mijloacele licite Fşi ilicite, izbînda candidatului conservator nu se poate explica de cit prin o oscilare pulerniaă a opiniei publice, provocată de desaniâgirea pe care aii suferit«o cetăţenii faţă cu regimul colectivist.
Aleegrea de la Ploeştl este primul avertisment dat colectivităţef; pentru noi ea este o invitaţie de a ne pune pe lucru.
------Constituţionalul discută proectul
de lege al generalului Budişteanu privitor la înaintările în armată.
Acest proect de lege face confratelui nostru impresiunea de a nu fi alcătuit de un militar.
Şi mal departe :
Intr’adevăr, autorul proiectului nu concepe corpul ofiţeresc, de la gradele cele mal mici pînă la cele nial înalte, de cît ca o adunare mare de elevi împărţiţi în diferite clase, cari trebue să înveţe carte, să fie cuminţi, să se su-pue la interogaţii zilnice, să dea esameue regulate, să se şteargă la nas cu basmaua din buzunar, şi să fie supuşi la note metodice, după cum a recitat bine safl a scris fără a face pele de cerneală pe hîrtie.
Ştiri «lin ziare
Din Lumea Nouă:
*% Aflăm că d. Manolache Culoglu, ex-prefectul poliţiei capitalei, supărat că comitetul electoral liberal nu i-a pus candidatura la colegiul II de deputaţi din Capitală, şi-ar fi dat demisiunea din clubul liberal şi e hotărît a candida la alegerea de la 28 Ianuarie ca independent, In contra d-nulul \ intilâ Rosetti.
Se zice că fostul prefect de poliţie a fost Îndemnat In aceasta de către mal mulţi colectivişti cari i-afl făgăduit tot concursul pentru a reuşi să se aleagă.
Iii acelaşi timp, se mal spune că cei de la Voinţa Naţională, Iu frunte cu d. Dela vrancea, vor lucra pe capete prin agenţii electorali colectivişti, ca să tragă pe sfoară pe d. Vintilă Rosetti, căruia lasflrşit M vor spune: «iacă, vezi ce vrea să zică alegeri libere In ţara romînească!»
Vom vedea decifl această nouă ticăloşie colectivistă!
Din Aeevărul:
*** Remaniarea ministerială tot nu se poale face. Cu toată dorinţa d-lul Sturdza de a sftrşi eu această stare de incertitudine, pretenţiunile partizanilor săi nn ’1 dau pas.
Ultima combinaţiune ministerială pare a fi următoarea: D. Palladi să fie ecsollisit, D. Sturdza să ia internele, R. Stătescu externele, D. lanov justiţia, D. Aurelio» dome-niele şi d. Stolojan preşedinţia Camerei.
Dar nu este nimic pozitiv.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
I)in Timpul:
**» Azi s’a distribuit In Cameră un pro-eet de lege din iniţiativă parlamentară prin care liberii profesionişti si anume advocaţii, doctorii, inginerii, etc. vor avea să plătească o patentă de 10 la sută, care să se calculezi' nu asupra valorel locative a imobilului ce ocupă cu familia, ci asupra Încăperilor din imobil ce profesionistul ocupă cu biuroul in care îşi exercită profesiunea.
Din Adevărul:
*** Fie-eare se va mira cum de a primit colectivitatea să susţie candidatura d-lor Nicolae lonescu, V. C. A. Rosetti şi V. Cog&Iniceanu, la alegerile parţiale, lată
cauza:
Oculta, după mature gloduri, ’şl-a zis că, a respinge pe toţi aceşti liberali independenţi tocmai acuma cina d. Fleva caută să grupeze pe nemulţumiţii partidului, însemnează a procura tribunului soldaţi şi aderenţi ; pentru a-’l izola ctt mal mult, şi pentru a dovedi că Oculta nu e exclusivistă, guvernul e hotărlt să susţie candidaturile celor mal nedisciplinaţi.
Guvernul, care dispune de imense majorităţi. nu riscă nimic, iar d-lul Fleva i se ridică putinţa de a se presenta Incongiurat de prea multă lume.
ULTIME INFORMAŢII
Suntem informaţi că d. Sturdza a prelungit contractul, pe care îl avea Statul cu fabrica de hârtie de la Letea, pînă la 1901.
In urma acestei scandaloase concesiuni Statul este pngubit în beneficiul Ocultei ni aproape 800.000 leî pe an, adică cu un milion şi jumătate pe timp de cinci anî.
Neue Freie Presse anunţă că guvernul roinin a renunţat pentru moment la emisiunea de rentă pe care a proiec-tat’o cînd d. Cantacuzino a fost în Viena şi Berlin.
In schimb insă se vor emite bonuri de tezaur pentru a acoperi necesităţile Statului.
Conferinţa comitetului naţional «lin Sibiu
In urma unei violente scrisori, pe care părintele I/ucaciu a adresat’o d-lui dr. Ioan Baţiu, şeful partidului naţional ro-mi», acesta a convocat comitetul naţional la o conferinţă intimă, pentru a se lămuri neînţelegerile izbucnite în timpii din urmă.
Se pare, însă, că vechea armonie nu se va putea restabili, de oare-ce abia întruniţi, unii membri ai comitetului aii început să atace cu o extremă violenţă pe d. dr. Baţiu.
*
* *
In urma regretabilelor incidente petrecute în Sibiu în timpii din urmă, d-nii N. Cri stea, dr. Bar cian u şi Comşa demi-sionînd din comitet, d. dr. Baţiu cu drept cvvînt nu i-a invitat la conferinţă.
D. Vasile Mangra conţină pe votul d-lor Bareianu şi Comşa în contra d-lul dr. Baţiu, s’a dedat la nişte mustrări aspre în contra preşedintelui comitetului, pentru motivul că n’a invitat şi pe cei demisionaţi.
*
* *
In acest moment se află întruniţi în Sibiu d-nii George Pop de Băseşti, Iulius Coroianu, Bubin Patiţia, dr. MihaU, dr. Patriciu Barbu, Aurel Suciu, Paul Ve-lici, vicarul Basil Baţiu, dr. V. Lucaci, Gherasim Domide şi supleanţii V. Mangra şi Petrovici.
Voturile sigure ale d-lui dr. Baţiu sînt Pop de Băseşti, vicarul Baţiu, Coroianu, Bubin Patiţia, dr. Mihali şi Patriciu Barbu. I). Gherasim Domide e încă nedumerit asupra situaţiei. Va sfîrşi, însă, probabil prin a se alătura d-lui dr. Baţiu.
Bezultatxd conferinţei nu se poate prevedea încă.
Npioutl „Voinţei*6
<	Monitorul de azi publică decretele de
Înaintare şi numire făcute In ordinele naţionale cu ocazia inaugurării podului peste Dunăre.
D-nii C. 1*. Olănescu, fost ministru al lucrărilor publice şi E. Duval inginer director, aQ primit marea cruce a Coroanei Hominiel; d-nii Gh. Duca, fost director general al C. F. li. şi Angliei Saligny,
afi fost înaintaţi mari ofiţeri al Stelei Hominiel.
AA. LL. Regale Principele moştenitor şi Principesa aQ bine-voit a onora pre-senţa Lor representaţiunea de aseară la Teatru Naţional.
Am spus ieri că judecătorul de instrucţie a admis liberarea d-lor Andrei Popovict şi Stănicu lonescu pe o cauţiune de 200.000 lei, pe lingă suma de
100.000	lei depusă deja de Semn.
Astă-zi cînd s’a prezentat judecătorului chitanţa de depunere a sumei de
200.000	lei, el a pretextat că poate pretenţiile Primăriei să fiă mal mari, căci ea s’a constituit parte civilă pentru
305.000	lei.
Cu toate acestea, după oare-carl sfă-tuiri cu procurorul general, judecătorul de instrucţie a ordonat punerea in libertate a d-lor Andrei Popovict şi Stă-nică lonescu.
Monitorul Oficial de astă-zl publică decretele prin cari consiliile generale ale judeţelor Olt şi Bacău sunt disol-vate.
Din rapoartele d-lor prefecţi către ministerul de interne se vede lesne că lucrul e pus la cale de înainte, căci ele sunt aproape identice, Membri acelor consilii sunt acusaţl de negligenţă şi rea voinţă.
Iloformu financiară
Proedul de reformă financiară al d-lul G. C. Cantacuzino este aproape terminat.
In proect să. prevede reducerea capita-ţiet de la 9 lei 55 bani la 3 lei; anume un leu pentru Stal şi dout lei pentru judeţ şi comună.
Prin această reducere se produce însă un gol de aproape şeapte milioane de lei în budgetul Statului. Pentru a complecta acest gol, ministrul de finance va propune modificarea legel spirtoaselor, ureînd taxa actuală pe alcool de la cinci bani la zece pe grad.
Pe de altă parte însă, pentru a nu vătăma industria alcoolului, în proedul de reformă se vor restabili vechile premii de exportare a alcoolului.
Guvernul speră să realizeze ast-fel anual un venit de vre-o zece milioane de lei.
Ocultiştii din Galaţi, al căror şef este vestitul intim al lui Sărâţeanu, Costică Malaxa, stăruesc din răsputeri să nu se numească prefect la Galaţi de cit după alegerile comunale, adică la 3 Februare, pentru ca tot şeful lor să conducă alegerile comunale.
Disidenţii liberali din Galaţi, general I. Cotrutz, C. Plesnilă advocat, Emil Vulpe advocat, Gh. Gamulea advocat, St. Neniţescu doctor în filosofie, etc, vor lupta şi de astă dată în contra listei malaxiştilor.
In cercurile guvernamentale bine informate, se vorbeşte de numirea d-lul Gh. Balş ca director al Monitorului 0-ficial, în locul d-lul Vrăbiescu care menţine demisiunea sa.
In fine, de nu va fi tras şi cu aceasta pe sfoară ca cu Senatoria de la Tecuci şi cu deputăţia de la Roman, d. Balş poale ti mulţumit că a ajuns la locul ce a solicitat atîta timp şi sub guvernul conservator.
D-nil coloneii Cică şi Lăzărescu, numiţi comisar regal şi raportor speciali în afacerea furtului de 9000 lei de la casa regimentului 20 Teleorman, termi-nînd instrucţiunea, vor înainta d-lul comandant al Corpului 2 de armată dosarul, cauzei dimpreună cu ordonanţa definitivă, care tinde la darea în judecata consiliului de rezbel a acuzatului.
D. senator colonel Obedeanu va vorbi In Senat în contra Legel de înaintare şi acea a modificării pensiunilor militare. D-sa caută a convinge pe mal mulţi domni senatori de desavantagiile ce se aduc ofiţerilor prin aceste două legi şi a para lovitura ce se poate da armatei prin demisiunile numeroase ce se vor da de căpitanii, ce nu aQ devenit majori după 25 ani de serviciu.
D. Dini. Sturdza a invitat aseară pe unanimităţile sale din Cameră şi Senat la o serată.
S’a remarcat foarte mult, că pe cînd toţi senatorii au răspuns la această invitare, pe de altă parte un mare număr de deputaţi din toate nuanţele nemulţumite, u’aQ fost nici cel puţin invitaţi.
In chestia atentatului din strada Fortunei, d. Nae Moldoveanu s’a presentat în redacţia noastră şi n-ea declarat că d-sa departe de a distruge vr-un act cu privire la starea civilă a lui Gustav, a procurat din contra acte cari dovedesc adevărata filiaţiune a lui Gustav de Poorter.
Inspectorii şcolari aQ dat o circulară către direcţiile şcolare primare din ţară, prin care le pun in vedere că cererile de concediG pentru institutori să nu se mal adreseze ministerului de cit numai prin intermediul revizorilor respectivi.
Aceştia apoi vor trebui să certifice a-
Spionii Voinţei Naţionale, cari fac in afacerea Axente meseria de delatori pe baza confidenţelor ce le face instrucţia zisă secretă, cari sunt reproduse în mod neexact şi pătimaş în coloanele organului guvernamental, aă întrecut ori-ce margine.
Acum trei zile tribunalul a fost chemat să se pronunţe asupra confirmării ori neconfirmăril mandatelor d-lor Po-povici, Esarcu, şi St. lonescu. Apărătorii acestora vor să asiste pe clienţii lor. EI însă nu sunt admişi. D. Ferekyde protestă în contra acestui scandal.
Totuşi nu poate pătrunde. Insă spionii „Voinţei“ publică toate întrebările puse de preşedinte inculpaţilor şi răspunsurile lor, tălmăcite bine înţeles după cum ştiă delatorii de la Voinţa Naţională.
Aceste scandaluri judecătoreşti să continuă de o lună, sub ochii bine-voitori ai ministrului justiţiei şi presa guvernamentală laudă magistratura regimului şi ne acuză pe noi că facem o cestiune politică din această afacere!
Negreşit că e o afacere politică şi înaintea tribunalului să vor desveli mijloacele întrebuinţate de instrucţia şi de parchetul regimului.
cele cereri, spre o mal bună garanţie despre sinceritatea lor.
Galaţii afirmă, că d. general Budiş-leanu aflîndu-se Duminică in Galaţi, a comunicat mal multor persoane liotâ-rîrea guvernului de a nu numi în postul de prefect nici pe Secchiaris nici pe vr’un altul din localitate.
Prefect va fi numit o persoană străină de judeţul Covurlul.
D. G. Cantacuzino, ministrul de finanţe a declarat că nu înţelege de loc pe d. ministru de resbel, care insistă pentru ca corpurile legiuitoare sâ-I voteze împrumutul de 50,000,000, cînd d-sa cunoaşte prea bine eşecul financiar ce a avut în streinătate in ultima sa călătorie.
B. DJABOUROV
Biieureşti.—t’alea Vidorlei, 72 7 4
PEjNTTKU A MICŞORA 8TOKII, CONSIDER A ISII»
Se piui în vinzare
2C Cm preţuri earcepţloual tiv re sfiise
Covoare persane Turceşti
.TI ăr furi garantate
C sa	> ii i
MARE ASORTIMENT DE OBIECTE DE TOT FELUL Articole artistice <iin O’liiiiîi si .Tîi j>o n ist Ceai excelent de Mhining
B» Bi E Ţ l Bf B r B X E (10-«
SPECTACOLE, BALURI, PETRECERI
CIRCUL REGAL ROMAN. — Representaţie cu program variat. La belle Helene, Balet, Clovni muzicali.
SALA RĂILOR EFORIEI.—Miercuri 2+ Ianua-rie, soc. internaţională a chelnerilor din Ru-cureştl, va da al Hi-le a Mare Bal in folosul casei societăţel, sub paironngiul onor. d-lul şi d-nel I). M. Bragadiru.
***
Aseară s’a cîntat la Teatru Naţional Faust. Rolul Margaretei a fost ţinut de d-na Gemă Belineioni ear al lui Mepbislo de eminentul nostru bas I. Theodorescu, care a fost furtunos aplaudat şi rechemat nenumărate ori la rampă.
Suntem veseli că publicul nostru, care făcea pînă acuin invazie la Teatru ori de clte-orl vedea un nume strein pe afiş. s’a convins că nici artiştii noştri nu ’s tocmai de lepădat si că pot ţine’piept acelora cari vin de peste frontieră.
MtmijiMiH A m bm:
A apărut de sub tipar nimănui : Etiza, absolventă a şcoalel proflsionale din Bucureşti.
De vinzare la toate librăriile şi la autor Alex. Bădulescu, strada Fecioarei No. 10, Bucureşti. *
* *
Ioan Neniţescu: De la Romîniî din Turcia europeană. Studiu etnic şi statistic asupra Ro-minilor, In aproape una sută de gravuri şi cu o hartă etnografică. Imprimat la C. GObl No. 16 strada Doamnei.
MihaU I. Toncescu: Vorbă să fie. Volum versuri, Imprimat la F. GObl, No. 19 str. Regală.
Bani (Notaţi)
*7 milioane 500 mii lei
iu parte
sînt tle dat cu împrumut pe hypotecă a-supra caselor din capitală şi moşii in sume începînd de la <5.000 leî în sus, atit în primul rang, tît şi după credite.
T4a vîn79r*a hi bune condiţiunî şi uk: VlIUdlC sigure 1783 de imobile
precum: case, locuri virane, vile, vil şi moşii etc.
rtpqfîe sc plasează bani particularilor
Uia.no pe i1Vp0tet., sigure.
A se adresa la AGENŢIA UNIVERSALA, Calea Victoriei No. 150, vis-â-vis de palatul prinţului Ştirbel.—B ucu reşti.
DIN MINUNILE ŞTIINŢEI
O re'etă celebră a doctorului Paul Constantin, un savant cu o reputaţiune universală, profesor la facultatea de medicină din Paris şi celebru inventator al cerebrinei. Cu această reţetă, a cărei original îl posedăm, se vindecă neurastenia. Neurastenia este o slăbiciune de nervi la bărbaţi dar mal ales la femei. Ea se manifestă prin faptul că cei veseli devin posomoriţi, nu’şl aduc aminte cu înlesnire de cele intîmplate cu ani inainle, nu mă-iiîncă cu pofla obişnuită, munca devine o povară şi ţoale acestea fără să determine vre-o alteraţiune vădită în organele destinate a împlini aceste funcţiuni. Neurastenia este boala timpurilor moderne şi puţini scapă de ea. Traiul neregulat, excesele de muncă şi abusurile de plăcerile lumeşti, provoacă zisa boală. A-ceastă reţetă vindecă pe cel sleiţi de forţe, pe anemici, impotenţi, pe cel cari suferă de consecinţele onaniei (malachiel) etc. etc. Toţi cîţl nu’şl pot da seamă de starea lor de slăbiciune, bărbaţi şi femei, să ceară această reţetă şi să fie sig’urî că vor fi folosiţi.
Praf vagiiialophU este suveran contra poalei albe recentă sau veche pe care o vindecă radical in 2 safi 3 zile. Acest praf experimentat în spitalele speciale de femei din Franţa este infailibil in vindecarea acestei boale.
impotenţa. Efect imediat, într’o oră, prin pilulele herculiane garantate inofensive.
Creion «le dinţi magic. In cîte-va minute acest creion face albi. frumoşi şi transparenţi dinţi cel mal urlţl fără a aduce vre-o vătămare smalţului. Succes garantat. 1.000,000 de reţete şi procedeurl pentru industniaşl şi comercianţi. înfiinţări de ori-ce industrii şi desvoltare de eomerciiî.
Diferite curioşi taţi.
Pentru informaţii a se’ adresa: Administraţiei ziarului ..Iniţiatorul" Str. Regală No. 25, Brăila. Ziarul se trimete gratis şi franco sub bandă. Pentru a’l primi în plic închis, se va trimite 30 bani în timbre poştale.
1 >e arendat
De la Sf. Gheorghe. 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile BîrzeştI-Citzel, din judeţul ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunî la d-nii G. N. Eftimiu <C Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-ua Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Badn-Vodă No. 5, In Bucureşti. 4r, 3
ALEXANDRU 6. FLORESCU
A D V O C A T
____Calea Dorobanţilor, 11 bis._
Hotel llritttofl
Mr. Regulă. 15. BRĂILA.
Antreprenor. %»igu. o 5
www.dacoromanica.ro
Ocasiime rara!
Desfacere de vinuri vechi şi na turale cu preţuri foarte reduse.
Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani):	1	litru.	.	2.50
Idem	10	« . . 20.—
Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem	10	« . . 20,—
Vin alb de Drăgăşanl dela 1887 I litru. .	t.80
Idem	10	« . . 16.—
Viu profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin ^	1	litru.	.	—.80
La comanda de cinci litrnri se trimete a-casă.
Comanda se face uşor prin carte postată.
FItrEDKICH l'ILDNER
(30—8)	Calea Duileştl, 128—130.
CONST. ST. BORANESCU
ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
I)-riîl Meitclomdi
Medic la spitalul Brîncovenesc dă consultaţiunl in toate zilele de la 6—8 seara la domicilia în strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei
iuroul fabricci <l«k spirt
fabricel de borhot uscat de la Herestreă şi morel automatice de abur de ia Obor ale
D-lul ANDREI A. POPOVICI
S’a mutat din strada Smîrdan în Strada Lipscani No. 80
faţă cu biserica SRntu Gheorghe Noii
I >r. rr. Hevici
Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele siftliee într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical In 8—9 zile.
Consultaţiunl de la ora 2 pînă la ora â No. 31. Strada Carol, No. 31
| Intra rea prin Strada Şelari No. 17 (Coltul). — PENTRU SĂltACI GRATIS — (72-31
Dr. BltAYEK
De la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de femei, intre orele 4—6 p. m. -59, Calea Văcăreşti, 59—
(alături de spitalul Xenocrat) (40—37) (Cores spondenţăpecială)
Dr. Y. Thoinescu
Medic dc copil
Str. Italiană. IO.
20—4
CASE rie I 'EBl EXCCEXE arCII U 15 15
Furnisor al M. S. Reginei şi al Băncel Angliei.
Miliail A. Raclitivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida
PETRE TJI. SFETESCU
ADVOCAT
No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23.
B 1J C I) K E tj T i
Doctorul Gr. A. Ţaranu
S pecialist în boale venerice şi ale cailor urinare.
Strada Băncel Naţionale
colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Iîugo.
Consultaţiunl de la 4'lt pînă la7, p m.: pentru dame de la 3—4.	(100-43
Institutul de Galactoterapie
sub direcţiunea
D-ruluî N. PAVLOV
Asistent Ia institutul do baoteorelogle al d-lul prof. dr, Bubeţ
şi a d-ruluî I. STEINHAET
Medic de copil
Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare iu dieta bolnavilor şi a copiilor.
Institutul dispune pentru acest scop de vaci proprii helveţiene şi tiroliene.
Lapte sterilizat pur
Aliment higienic, lipsit de microbi, se conservă luni întregi fără a se altera avînd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi îl preservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil.
Lapte maternal sterilizat
Composiţia exactă a laptelui de ţaţă, preparat după procedeul prof. Gartner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, înlocu-esce cu succes doicele.
K e f i r
Lapte peptonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil în hoaţele de plămâni (Tuberculosa, pneumonii, pleuresif. hronchite cronice etc.) In boalele stomacului şi a intestinelor, în boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. In anemie, scro-fulosa, rachitisiu siphilis şi în genere în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină, dyseuterie etc. Cel mal perfect aliment fortefianL Depoul general: Farmacia W. WEINHOLD Strada Colţel No. 24
Consultaţiunl medicale pentru adtdţl şi copil de la 1—6 p. m,
Strada Radn-Yodă No. 9	12-4
iii neţuri Avocaţilor
4»
1*. BBt(iitf si . ă ie.r. B*asfia
♦
VfiHfifţiul ffitTncct-Raţionate, 7
8 — 11 dimineaţa; 2 — 6 după amiazl.
12-8
U. «I. BERGEB
MAGASIN ŞI ATELIER DE
BIJOUTERIE, HQRLOGERIE, ARGINTĂRIE
BiicurcşlL—Calea Victoriei, 38.
Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijuuterie fină, ceasoarnice de preeisiune în toate speeicle, orfevrerie, etc. etc. pentru sesonul do logodne, nunţi şi cadouri.
mi t: i cu / mo men i t 'k (30-19
Dr. MlT€iEL
Specialist pentru boale Jde OCHI şiURECUI
s’a stabilit Calea Hohooeî No. 3.
Consult. 2—5 p. m. (30—28)
D*r BĂCĂNIA
G LANCEA & STĂNESCU
118, CALEA VICTORIEI, 98
(vis-â-vis de Palatul Regal, în colţ Aii Sosit:
Solles, Stridii şi Languste proaspete şi
vor sosi în continuii.
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(In Faţa Palatului de Justiţie)
Chelul Dîmboviţei (Casa Cămilă)
Inilrftlinii-r «Ic proccdiirn, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estrade de ori-ce acte.
tir	procuri,
ronlt-fielr, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de ttri-rr ttt-fr tir itoftcrfttl.
ComutiMn/imii.
Sttstţfurt-r tir rtrt-rr prooroc.
ftttlr/tlinirr tir f'ttrinaliltili pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole.
Condiţiunî favorabile.	(36—16)
MAX LICHTENDORF
«LA l’A.FERA AMERICANĂ»
Grand hote! Bulevard!
%
it ti «• c k k sri
(d mai iiiNCiunal «linguşim «le aruic «lin ţara
Mare asortiment de arme de vînătoare de tot felul, de la 60 phui la 1000 lei bucala, celor mal renumite fabrici. Engleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei do vînnt cu o ţeava pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio** cu trei
eve (două pentru alice şi una pentru glonţ).
Arme Ideal Patent Ifammerh** fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vî-nat, l’usli de salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale «le tir si «inel. Carabine de apărare şi de vînat cu repetiţie, Winchester, Coli şi iiln !in. eu 8, 12 şi 16 focuri.
Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile si mărimile. Or,-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi coudiţiunea de încercare.
Avem în mare cantitate tot felul do eartnşc franceze, engleze (*Eley» şi austriaca «Sellier £ BelloU). Mare asortiment de obiecte «Ie vinAt«>:i.re şt accesorii «1«* arme.
Avem în atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orl-ec fel «l«ţ ««rine, eu garanţie.
(50-14)	------ VÎNZARE ŞI ÎN BATE----------------------	(50 -26)
I
EPOCA
CASA dp: schimb
HESK1A & SAMUEL
BUCUR ESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 22 Ianuarie, 1896
Tc
ump.
Vind
	Rentă Amortisabilă. . .	86	r>	S8I	
s° Io	» Amortisabilă. . .	99	“U	100	*/4
60/n	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	V.	102	
5“/o	» Municipale din 1883	95		96	*/4
5 «/o	. . » 189(1	96	V.	96	SM
5"/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	*/»
6%	« v Urbane .	100		TOI	
5»/»	» » Urbane .	88		88	•/.
5«/o	» » » Iaşi.	80	*/4	81	>/4
	Acţiuni Banca Naţională.	1500		1605	
	» » Agricolă .	205	—	215	—
	« Dacia Rominia asig.	400	—	405	—
	» S-tea Naţionala asig.	415	—	425	—
	Floriul valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	>/4	101	—
	» Italiene. . . .	90	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	66	2|70	
Imprimarea cu ma finele dublu-cilindriee, din fabrica Albert & C*«, Frankenthal fi cu caractere din fondcria de litere Plinsoh din Frank-furt A/M.
im*
1 1 ii
Cordial Regenerator COMPOZIŢIE QUINOA C OC' A li O li A C A € A O FomIjiI «l«‘ calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Desiles
Preţul flaconului: 5 Depozit Central: BUE DE LOUVRE, 5 Se găseşte la toate farmaciile
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftisie, Convalescenţe (mal ales la femei tu vremea critică a vieţei), Slăbiciunea ninijeliin-lară sau nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură: sperma-tarea; boalele înăduveî Spinăreî: Itiabeta: afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea slngţlui ca : S’o-dagra. lteuniatisniuL Rucliitis-mul, Accidentele serofuloase, etc.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
lei bis., I bune.
'ARIS.
Bogat asortiment de nrme de vlnătonre de tot felii de la 75 Iei Ia ÎOOO Iei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—piişcft-carabină o ţeavă alice, alta glonţ: pmislicu trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— FxprcM-Kiilc fln lucrate carabine de precise, „Kiibiui“ garan-tlnd tirul exaetpînă la 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cit 9, 12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vt-nătoare la animale mari. Pusei de Nalon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de prccinic, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de loate mărimele şi de ţoale felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colocţiune de obiecte de vlnfttoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producînd artifiţH pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimă: săbii, fiorele. masă, etc.
,0-1 Atelier de reparaţii g0-33
II. II. Zisnian
Calea Victoriei No. 44
BDOJttEŞTI
iîngă farmacia Brus Cel (Tintiiil şi cel inaî însemnat magazin din ţară de ARME
R
„SAV1TAS”
Societate |>e aeţiiiiiî
pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă
î ii IA ii <1 si |> <? s t îi
Strada Gizella, 1.
Cea mai importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru această fabricaţiune.
Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gazoasă
de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi miel.
Aparate patentate pentru sterilisare şi filtrare.
Sjfonise garantate prii» lege. Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul (A ItO L 111 KM IUI OIIX
în Iaşi prin d-nul	26_6
rek\ ii aki> snm:( ker
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA so află în strada Clemenţei No. 3.
vkcoijtijve
Pudră de orez, preparată cu Bismutb, Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţiu U-niversală din 1889.	20-21
IMS. FAY, parfum or
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris.
Se găseşte In toate parfumeriile.
TINCTURA INSTANTANEE
IV I < X S t, I T IIV
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
GelSe Freres
Paris. — 6, Avenue de l'Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vinzare la ţoale farmaciile principale.	20—21
CAFE „ NAŢIONALA “
In fie-core seară concert muzical sub conducerea D-luI Rubinstein, Bere Brugadiru eu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.

.* ti € A B I I I* K X T 1« I c O 1» 11
. MI S € 88 OIV Z XIK ¥
ŞI
M A GĂSI A IJ L € O A SER VA TO R I V L i; 1
lîtJCUJREŞtTi
Strada Colţel, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şi Calea Victoriei, 72.
Deposite speciale de tot felul de: Hote şi
ţSfGv-— ..Instrumente nitisicalc.
Flanc şi Pianine din făbricele cele mal renumite, ele la cele mal eftine piuă la cele de concert.
€a<Eoiiri «Ie anul noii
Aristone, Pbdnixe, Arii sa, Intona, lieropbono, Orphcus, Victoria, Piauo- iielodico, etc., MUSIC’I DE MASA diferite mărimi, Symphonione, Poly-pbone, Lyropbone, etc.
JUCĂRII PEJTTRE €01*11
Asortiment foarte ales şi variat de JUCĂRII MECANICE, fin de sitele,
pe preţuri fabulos de eftine.
Mare asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramente.
Cereţi f/rnlis cataloagele Ha ga/sine for îl CA1SI1 PKXTIiV COPII
(25-28

TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI D.-Strada Herzei.-D.'
INSTALAŢIUNÎ
DE
TELEGRAF, GAZ şi APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
? Aparate «le gaz
CLOSETE DE TOATE SISTEMELE
l
SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-«|
Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export
COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU
Bucureşti, Strada Carol, 4
Recomandă marele săli depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de Boiuurî indigene şi streine, începtnd de la 1,50 piuă la O Iei litru. Vinzare cu ridicata şi en delail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional.
ADEVĂRATA MASTICÂ ZISĂ I>K C’BII«>
BOMBONERIE ŞI PATISERIE ÎN PIE-CARE ZI
In tot timpul se găseşte de vinzare Gliiaţa artitleială din noua fabrică de Bere «Bragaîliru»
Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, cu preţuri cunoscut de eftine, coprinzîndu-se şi serviciul.
Cu Înaltă stimă
(36~81	Tom a Constau tineseii.
■pn

Mărie Brizard & Roger
OOGIâi
Calităţile cele maî recomandabile ***- 9 o-vf1ti-rf'vo-svfvo Representantul general pentru Romîuia şi Bulgaria BAJBUrOVICi A STARCK
Bucureşti şi Galaţi
Deposit general la cofetăria
X). MARINESOU-BRAG-ADIRU
BUCUREŞTI
Strada Carol I, 41.	(25-19;

O
6
» » % S.oaJS.^O'!
a s
2 ^	02
O jy O ®

_ c >-------
(P s.eo^ • 2 n
ttsra- gs-şfg
. . o o ® o
. £2. a.»3 £ z ■ a.'*
721 a>
cîq ,
a*
5*’
w
3 cn
s
M
53
-î
2n>ţ)îiH n a C3
______ cn
p
3	.5;
o ~ = "
s> _
re
Sî'Dposti goiierel la fttrmacla
OCHIULLUtDUMNEZEU
Calea Victoriei, Ci t. Bucureşti, 25
MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI
MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE
ALBERT& C FRANKENTHAL
Avantagiete maşinelor noastre sunt de prisos a-te mal reaminti; este destul a spune că plnă acum un număr de 4(1 maşini din fal>ric;d.iunea noastră funcţioueii/.a In diferite
I a<"
L
Tipogrefit din oraşele Rominiel.
Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioasc. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general in Romînia,
JOSEF SCinVAKZ A (’» (Bucureşti). ţjjo> Deposit de lot felul de cernele Lito-Tipogratice -aa
Tsimar iiedlan ^wrilfloii
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
2 IV. 50 «'iilia
Paris, 28 rue Granimont şi in toate farmaciile. '* 11
Vin ele Peptonă a lui Chapeauteaut
Conţine carne de boQ digerată şi fă culă solubilă priu Pepsină. Este recomandat in boalele de stoinach, digestiunile grele safi nesuficiente. E o hrană admira! ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftisicl şi Bătrînl, precum şi pentru loţt acel cart n'afl pofta de mîncare safi nu pot suferi mincările.	25-13
Puritatea Pepsiuei I ici €liapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEI R. Farmacia «Vial», 1, rne Bourdaloue, Paris.
Sar Se găseşte de vinzare la loate farmaciile lume
FONDATA IN ANUL 1895
55
55
BUCURE ^rJTI
3.-STRADA CLEMENŢEI.
----XX=3§C=30<-
Tipografia K1*4KJA
e in măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, carp, în orl-ce format, teze de doctorat, câtrp de vizită, registre, reclame comerciale, cir cutări, bilete de nu tip, botez, înmormîntare, etc., etc.
Tipografia EPOCA
Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acuratetă.
FONDATĂ ÎN ANUL 1395
Tipografia EPOCA
de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu prepirile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în
măsură de a face fap ori-căror exigenţe.
VJejfaata, acurateţa, proia/tlituuine, efiind ta le, — aceasta va fi deviza noueî tipografii.
Bucureştii. T lTt] i o’ *. m a< U|i ucaT'^st n i7T*r CI t1 n i <; 11 Uri, No. 3.