SERIA II.—ANUL II, No. 63. Ediţia de seara MARŢI 23 IANUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI aboxamextem; încep la I şi 15 ale fiecărei luni şi se plătesc tot-d’a-uua înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi sUrein&tate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în stroinătate 50 lei fase luni ... 15 » » » Î5 > re! luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în atreinălate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDACJIA No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AiW€irKIIil5 Iu Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătnte, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » > III........2.— lei » » » > n.........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr vechi ă 30 bani ADMINISTRAŢII No. 3-STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SEREÎ PSIHOLOGIE LIBERALĂ LIPSA de TALENTE De cind dăinuesc partidele în ţară, tot-d'a-una conservatorii s'afl înfăţişat cu oameni de o destoinicie vădită şi nediscutabilă, pe cită vreme liberalii n’au scos la iveală do cit nişte nulităţi, ajunso la oare care însemnătate graţie numai demagogiei care se bucură de cea mal mare vază la el. Adevărul acesta s’ar părea la prima vedere cam discutabil, totuşi, cercetat mal de aproape, are tăria de certitudine a unei axiome. Faptul că din ziua cind au venit la putere liberalii, aii dat o decepţie ţării prin puţina destoinicie dovedită la alcătuirea ministerului din oameni a căror mediocritate pare şi mal accentuată prin aceea că au fost chemaţi să succedoze unul din cele mal de seamă ministere pe cari le-a a-vut ţara, cit şi sterilitatea actualelor dezbateri parlamentare, in cari trebueau să se arate aşa de mult lăudatele talente înnăbuşite vreme de şapte ani de infama feacţiune, toate no întăresc acest adevăr care do 40 de ani se repetă cu precizia unei legi care nu suferă nici o excepţie. Vom da şi explicaţiunilc fenomenului. Putem chiar să lărgim teza noastră spre a cuprinde şi alte tărîmurl ale activităţii, cum e literatura bună-oară. E netăgăduit lucru, că in literatură liberalii n’au avut un singur talent mal de seamă. Deschideţi pe lsahar, de pildă, şi veţi afla blestemele şi sarcazmul amar al lui Eliade; citiţi pe Alexandriei veţi găsi cea mal crudă batjocură la adresa lor; iar Eminescu se foloseşte de toată puterea geniului săfi spre a biciui această sectă „quintesenţă de mizerii, de la creştet pînă ’n talpă1', slujin du-se de cele mal practice expresii spre a 'şl manifesta dispreţul pentru aceştia, cărora ,.e ruşine omenirii să le zică oameni", ară-tîndu-I ca pe nişte venetici streini de limba, de datinele şi de năzuinţele ţării. In politică liberalii n’au avut un singur orator de frunte. Ion Brătianu bîlbîia do la tribună; Rosetti spunea singur că nu e orator ; iar Cogălnieeanu, singurul care putea să merite numele a-cestul talent, era tot a.şa de li-beral în fond cum sunt efl mitropolit. Pe cind conservatorii au avut pe Bărbii Catargiu, pe Boerescu, Manolache Costache Epureanu, Costa-Foru şi întreaga pleiadă de astă-zl, care e încarnarea oratoriei romîne. Explicaţia c limpede. Frazeologia goală, exploatarea fără talent a clişeurilor celor mal vulgare, specularea fără sinceritate a cuvintelor înalte, cată fondul de idei pe care s’a ridicat un număr de farsori politici, svîrlind praf în o-chil atitor generaţii. Nu se află om, deci, cu min- tea sănătoasă, cu inima largă şi cu un grăunte de talent, care să nu fie scîrbit pînă în adîncul sufletului de asemenea şcoală. Dar, spiritele înguste, sufletele fără scrupule îşi găseaţi tărîmul minunat de prielnic în această frazeologie seacă, pe seama căreia putcati să 'şl dea ochii peste cap, să se tragă do păr şi să urle la lună. Aşa se explică faptul că liberalii aii fost cotropiţi do puhoiul mititeilor". Şi, dacă noi ne putem făli cu un Eliade, Alexandri, Eminescu, el nu pot să ne arate decît droaia secăturilor de advocăţel. Mal e încă un argument. Partidul liberal, mal cu seamă odinioară, era alcătuit din tot felul de părtaşi fără nici o altă a-vore decît viclenia şi fără vr'o meserie bine lămurită. Mal ales în cel 12 ani de guvern, în cari s’att înjghebat mal bine, politica n'a fost pentru el de cît un nesecat izvor domolitor al setil pătimaşe după înbogâţire. Spoculaţia cea mal dezgustătoare s'a făcut pe toate căile. Fruntaşii eraţi darnici, tovarăşii lacomi, pînă ce la o vreme prinşi la o-laltă de beţia gheşefturilor s'atl prăbuşit cu toţii in prăpastia ruşinii, sub povara dispreţului obştesc. Se înţelege că un ast-fel do tă-rîm nu poate să priiască omului de talent, dar era de o rodnicie ne mal pomenită pentru spiritele mici, interesate şi meschine. Şi, pentru aceasta, cind liberalii ne pun înainte izbinda numărului, noi lo înpotrivim talentul fără preţ, valoarea morală şi prestigiul. V V RESTAURAREA GESTIUNEA FAINEI Industria morăricl Morile din ţară au luat un avînt aga de mare In cel din urmă cîţl-va ani, în cit trebue să ne gîndim la asigurarea mal multor debugeurl sigure pentru exportul nostru de făină. Pieţele din Constanţi nopol gi Asia Mică sînt deja cucerite de făina romînă; ele însămi ajung fcăcl producţiunea noas tră devine din ce in ce mai mare. Avem acum o ocazie favorabilă ca să cucerim gi pieţele din Grecia gi Engli-tera, încheitnd aranjamente comerciale cu aceste ţări. Făina romină In străinătate In străinătate gi mat ales în Engli-tera gi Belgia, făina romînă este preferată celor americane gi rusegli, din cauză că e mult mai gelatinoasă de cît celelalte. Morile din Budapesta, cari consumă anual o mare cantitate de grîne romîne, numai cu făina romînă au izbutit să-gl asigure pieţele mal sus citate gi să realizeze beneficii imense. O fericită împrejurare a făcut insă, ca morile ungureşti să reducă produc-ţiunea lor, din cauza unui aranjament încheiat între guvernul ungar gi cel austriac în ce priveşte grîncle romîne, — gi drept consecinţă asociaţia morarilor din Budapesta este pe cale de a pierde de-bugeurlle sale din EnglUera gi Belgia. Concurenţa Am putea profita de această împrejurare cu un mare succes, atit pentru industria morâritului cit gi pentru agricultura noastră. Dată fiind calitatea făinei romîne gi mai ales eftinătatca ei, am putea susţine ori-ce concurenţă în extremul occident, întocmai mm susţinem azi în Constantinopol, cu produsele similare a-mericane gi ruseşti. Şi ţinem să atragem atenţiunea morarilor noştri asupra acestei împrejurări, cu atft mal virtos, că asociaţia morarilor din Budapesta o azi în plină luptă cu agrarii unguri, cari se opun cu putere la importul in Ungaria a grlnelor romîne destinate pentru> reexportare. ci o iiTc k E hotărît că retragerea d-luî Fleva, care a fost eliminat ca un corp străin din Ocultă, însemnează Restaurarea veciiel colectivităţi. Nu mal avem la putere un regim de opinie, ci un regim de teroare. Guvernul nu se mal impune prin prestigiu, ci prin frică. Parlamentul a amuţit, mărgi-nindu-se a înregistra hotărîrile Ocultei, azî cînd desbaterile despre afacerile ţării se produc în bolţile bănceî Naţionale. Tăcerea din Parlament s’a întins şl la presă. Singurul ziar liberal care avea cîţî-va cetitori, Gazeta Poporului, a fost suprimat ca inutil. Oculta n’are nevoe d’a convinge opinia publică. Ea lucrează în întuneric, îşi ţine partizanii nu prin articole ori prin discursuri, ci prin interese. Ea nu combate pe adversari prin argumente ci prin lovituri date intereselor lor şi prin înscenări de infamii judecătoreşti. Direcţia de principii devine dar inutilă cu acest regim, care trebue lovit cu aceleaşi arme pe cari le întrebuinţează. MEMORIA... REPOSATFI.FI D. Dim. Sturdza, ca membru activ al Ocultei, se ocupă şi cu ştiinţele oculte. De la o vreme, alături de spectrul reac-ţiuneî, a deschis în creerul său, ca şi tn discursurile din parlament, o rubrică specială pentru cultul morţilor. Ori-ce şedinţă a Camerei deputaţilor devine azi Bequiem, adică parastas. îndată ce un deputat ia cuvîntul într’o chestiune, d. Sturdza se scoală şi drept orice răspuns priveşte locul pe care-1 ocupă, îl îneacă lăcrămile şi alte argumente tot atît de nesolide, şi exclamă: — Bietul Ion Brătianu... memoria... ve-neraţiunea... patriot, 48... etc. Majoritatea urmînd impulsiunea unul sentiment de milă către şei, sau de obedienţă către presidentul Camerei, cere închiderea discuţiei. Dacă d. X cere cuvîntul într’o chestiune de politică externă, d. Sturdza se scoală şi în loc să scoată vre-un cuvînt, scoate batista şi începe: — «Ion Brătianu... memoria... politica externă a lui... Ion... Brătianu... reposatul... patriot». începe apoi să plîngă cu hohot pînă ce presidentul face semn majorităţii si ceară închiderea discuţiuncl. Se interpelează guvernul în cestiunea armamentului. D. Dim. Sturdza se scoală şi începe: — ...Ar... ma... mentul nostru... e... memoria (plînge tare)... memoria lui Ion Brătianu... (plînge). Discuţia se ’nchidc. Vine discuţia bugetului şi un deputat cere explicaţiunl asupra deficitului ce se a-nunţă. D. Dim. Sturdza răspunde ast-fel: — ...Cel mal mare deficit al partidului liberal e... (priveşte pupitrul rcposatulul) c... pierderea.. reposatuluL.. Ion Brătianu (plînge). La vot, la vot, închiderea discuţiei. Astfel bugetul se votează cu un cscedent... de lacrăml şi se soldează cu... parastasurl. D. Iepurescu are, bună-oară, dorinţa de a cunoaşte intenţiunea guvernului în privinţa pescuitului. D. Sturdza răspunde : — Pescuitul în... apă... tulbure... a fost... (îl îneacă plînsul) înscris în programul... reposatuluL.. Ion.... Brătianu.... respec.... taţi... me... rnoria... pa... tri... o... tu... lui, (plînge cu hohot). Majoritatea închide discuţia şi uşierul aduce repede d-lul Sturdza altă batistă. Deputatul **» întreabă pentru ce n’are ursul coadă. D. Sturdza răspunde: — Ursul... n’a avut coadă nici (începe să plîngă) sub... Ion... Bră... ti... a... nu... ’[)lînjie taM}... respectaţi motoria... şi... li- i. aaeoromamca.ro D. Dobrescu-Argeş nu admite loturile mici din proectul d-luî Paladi. D. Sturdza explică : — Ion... Brătianu (începe să plîngă) a împărţit... bine-facerile... partidului... în... loturi mici... la toţi..., ca să nu... rămîe... nici... unul necăpătuit.. Respectaţi memoria... patriotului... în memoria... lui... înfiinţăm numai... loturi mici... Locuitorii unei comune lipsiţi de apă, cer schimbarea albiei unul riu. D. Sturdza se ridică: — ...a Nu... nu se poate... albia prin cate a trecut... (plînge) Ion... Brătianu cu trăsura... nu... nu trebue schimbată; respectaţi amintirea... memoria... cultul... batista mea... lăcrămile... pupitru, uşier....» D. Y întreabă: pentru ce s’a admis la concursul de copist la”interne un tînâr fără titlu ? D. Sturdza răspunde : — Memoria... reposatul... Ion... Brătianu... n’a... avut (plînge)... titlu... memoria... me-momoria.... me...me...me...mo...mo...ri...a... ri...a... (Preşedintele ridică şedinţa). Şeful stenografilor întreabă pe primul ministru : dacă poate trimite stenogramele direct la Monitor. D. Sturdza:—«Respectaţi memoria., trebue să le revăd şi eh... Ion... Brătianu... patriotismu... memorie...» Ast-fel sînt toate desbaterile Camerilor şi toate ceşti unile sau interpelările de la ordinea zilei sînt înecate în praful secţiunilor sau în lăcrămile... memoriei... răposaţilor... Adevărat partid plin de viaţă... moartă. Jovial. --------- „uimi nu —— --------- legea maximului Intr’una din şedinţele Camerei, d. Iarea, deputat de BuzăCi, a propus abrogarea legii maximului. Atît şi nimic mal mult. Poate fi serioasă această propunere ? înţelege ori-ce om că nu poate fi serioasă. A desfiinţa legea maximului, vra să zică a tăia comunelor, urbane şi rurale, ori-ce resurse, cu alte cuvinte, a suprima comunele. Orî-cît de puţină stimă avem pentru priceperea liberalilor, nu putem admite că ar li in stare să comită o asemenea neghiobie. Dar, In opopziţiune, colectiviştii aii făcut o straşnică agitaţiune în contra legii maximului ş’att promis desfiinţarea el. Aşa este. Dar nici o dală nu le-a trecut prin minte să se ţie de cuvlnt şi asta nu e nici cea dinţii, nu va fi nici cea din urmă sarlatanie a lor. Propunerea d-lul Iarea nu poate avea alt rost de cit sau să arunce praf in ochii publicului, încercind a-1 face să creadă că partidul liberal ar vrea să se ţie de cuvlnt, dar nu poate, sad se facă încurcături guvernului, silindu-1 să se lapede formal de făgăduelile şarlataneştl din opoziţiune. Ori in ce caz, colectiviştii vor râmî-nea caraghioşi. In lumea miturilor albastre. — Ce credem noi scepticii şi blazaţii ? Sexul eu l'iistc şi Arta. — Di-ferlte specimene de Muze in secolul tram\,»yelor electrice SLUGăRStiClE l,ipsa de demnitate, slugărnicia, sunt aşa desvoltate în caracterul Primului Ministru, In cit spre a linguşi mulţimea e în stare să’şl batjocorească şi familia sa, peutru care pretinde că are un aşa mare respect. D. Dim. Sturdza nesocoteşte mal în-tîitl un adevăr istoric, atunci cînd zugrăj veste pe boeril noştri ca descendenţi al fanarioţilor şi pe actualii liberali ca pul de rominl neaoşi. E un ce evident că elementul străin predomină tocmai in sinul familiei liberale, compusă astăzi în majoritate din toţi fii de negustoraşl străini veniţi şi înavuţiţi In ţară. Prin îmbunătăţirea stă-rel lor materiale, el aCi fost mal tîrziu In posiţiune să dea educaţiune şi instrucţiune copiilor lor, cari aă ajuns cu timpul şi prin naturalizarea părinţilor lor să ocupe un loc mal cu vază în Stal. D. Sturdza să vadă lista amicilor săi politici şi se va înspăimînta de numărul colosal de put de greci, bulgari şi sirbl ce va găsi în acea listă, căci faptul că el aO pus un u in coada numelui, sau ad şters un s nu le-a schimbat sîngele. Impertinenţa d-lul Preşedinte al Consiliului trece ori ce margine cînd posează ca singurul boer bun din vremurile sale, ast-fel In cil îl era interzis contactul cu cel-l’alţl; slugărnicia d-sale pentru mulţime, lipsa de respect pentru cel carj’l înconjoară In sinul familiei, te uimesc cînd te gîndeştl că d. Prim Ministru are chiar rude cît se poate de aproape, a căror origină grecească e netăgăduită. Trebue dar să Iii cu desăvlrşire decăzut, pentru ca să ţii în parlament lim-bagiul pe care l’a ţinut d. Dimilrie Sturdza în scop de a’şl atrage uplausele unor panglicari şi, scuiplnd în sus fără să bage de seamă că se stropeşte singur pe obraji. Acum cîte-va sute de ani, strămoşii noştri, în simplicitatea şi ignoranţa lor, credeai! că toate acţiunile omeneşti sînt determinate de puteri supranaturale. Un cetăţean al vechel Athene se dădea tava cu un altul, spre exemplu. Cel cari asistai! la acest pugilat, în loc să sară să-I despartă, ori să-I conducă la una din instituţiile de pe atunci care azi s’ar numi «secţia respectivă», In loc de toate astea, martorii oculari se puneai! pe rugăciuni şi jertfe de tot soiul ca să tmblînzească Parcele, adică divinităţile cari după mitologie îşi băgaţi coadele în părueliie şi sfezile dintre muritori. Dar nu numai manifestările brutale ale activităţel omeneşti aveaţi zeităţile lor In anticilate, ci şi cele mal subţiri ceva, cele cari ţin de domeniul intelectual. Acestea din urmă se numeaţi Muse şi eraţi I) la număr. Iată-le: Clio era muza istoriei, Talia a comediei, Euterpe a muzicel, Melpo-mena a tragediei, Terpsichora a (lanţului, Erato a elegiei, Polymnia a poeziei lirice, Urania a Astronomiei şi Caliopi a elocinţel şi poeziei eroice. Noi modernii, nu mal putem crede in basmele primitivilor din epoci dinainte de Christos. Ştiinţa ne-a dovedit cu prisosinţă că: degetul Providenţei, deus ex machina, intervenţia forţelor superioare cu un cuvînt, în viaţa noastră de toate zilele, este un moft de care îşi bat joc şi Copil din clasa întîia primară. Acum, în veacul al nouă-spre-zecelea, bună-oară dacă Barbu Delavrancea vrea să ţie un discurs la Băile Eforiei, nu are nevoe să bată telegraful Doamnei Caliopi, muza elocinţel, ca să-I dea binevoitorul şi dumnezeescul săi! concurs; in vremurile noastre de scepticism, Barbu Oratorul cunoaşte foarte bine inutilitatea acestui apel către Cucoana domiciliată in Olimp. * * * De asemeni în artă, barzii şi muzicanţii noştri nu mal invoacă ajutorul Polymniel, lui Erato sati al Euterpel. Muzele moderne sunt fiinţe pipăibile în oase şi în carne (mal ales în carne) şi din actele lor de naştere se constată că poartă nume mai puţin barbare de ctt colegele lor din vechiul Parnas. ele se numesc: Lina, Mariţa, Roza, Sofia şi aşa mal departe. Sonatele lui Beethoven, pînzele unul Raphael, capo d’operile Shakespearilor şi Danţilor lumel cari ne lasă cu gurile căscate de admiraţie, sunt inspirate, cea mal mare parte, de o pereche de ochi negri safl albaştri. Ne-am înşela însă, dac’am spune că doar sub puternicul, irezistibilul imbold al dragostei, ai! produs operile lor ne-peritoare regii cugetărel omeneşti. Muzele moderne sunt nenumărate. * * * Un statistician a întocmit odată un tablou foarte amuzant de modul cum lucrai! scriitorii celebri. Unii dintre aceştia nu puteai! scrie nicl-o slovă pînă cînd nu înghiţia! cite-va pahare de absint, alţii luai! opiu şi haciş, alţii In fine cînd erai! în durerile facere! trebuiai! să aibă ’n jurul lor un anume decor, de pildă nu ştid care poet Englez, nu era ’n stare să comită versuri decît inlr’o odaie cu pereţii tapetaţi in negru şi garnisiţi cu cranii, fe-miirurl şi alte frînturl din schelete 0-meneştl. Subscrisul cunoaşte confraţi, dintre cel mal talentaţi, cari sunt incapabili să’şi confecţioneze articolele zilnice, pînă cînd n’or avea pe masă ’n faţa lor o ceaşcă de şvarţ «cu un pic rom», o cutie de tutun bectemis. eîc. Divinitatea însă cea mal puternică, care inspiră proza gazetelor noastre, e: Chenzena. Ceea ce noi naivii botezăm: principii, entuziasm, convingeri, adesea se reduc doar la o singură vorba, un substantiv mal concret: chenzena: ... Aşa e, că’s prozaice de tot Musele moderne ? Wetty EPOCA Ediţia«!«? sekra Ştiri militare .Se luorctujă. ]a inspectoratul cavaleriei un noii regulament pentru Îmbarcarea trupelor călări In vagoane şi pe vase, care se va supune apreciere! comitetului consultativ al cavaleriei la viitoarele şedinţe ce se vor ţinea tn luna Februarie. I). ministru de resbel a dat ordine tuturor comandanţilor corpurilor de armată .şi divisiei active Dobrogea a face propunerile domnielor-lor, Iii cel mai scurt timp, pentru ameliorările, ce sunt de adus în localurile militare din raionul comandamentelor lor, pentru a putea fixa in viitorul buget cu pre-cisiune sumele necesare la capitolul clădirilor şi stabilimentelor militare. * * * I). colonel Botez, comandantul regimentului Ştefan cel măre No. Bl, a fost numit preşedinte al consiliului de resbel al corpului al 4-a de armata. * * * D. colonel Tel, şef de stat-major al colindul 4 de armată, va ti din nod numit director al Arsenalului armatei, din Bucureşti. SITUAŢIA IN TURCIA Cesiiuuen armenească Londra, 20 Ianuarie. La banchetul nc-conformistilor care s’a dat erf, lord Salîşbury a rostit un discurs lung. Vorbind de Armenia, oratorul a zis că şcase puteri veghiază la executarea reformelor, dar că nu vor Irece [ieste această atribuţiuue. Nu există nici un semn care să tacă să se creadă că En-glitera o să silească pe Sultanul a guverna pe armeni într’un mod cum a-cesta nn este dispus. Reformele cer un oare-care timp. Guvernul Sultanului este slab, foarte prost şt incapabil de a-şl îndeplini func-f Umile sale. Ar li o nerozie de a crede că Sultanul ar li ordonat cruzimile ce se cunosc, ci Irebuesc considerate ca provenind din fanatismul Mahometanilor. Englitera n’a putut să interVie, ea n’are dreptul de a ocupa milităreşte Asia-Mică şi nici o altă putere europeană nu vrea să o ocupe. Trebue lăsat timp Sultanului de a găsi alte mijloace. Dacă nu am coopera cu puterile, am li siliţi să procedăm în contra lor şi s’ar provoca ast-fel calamităţi mult mal mari de cit acelea ce încercăm să evităm, şi aceasta fără nici un folos. Constanliuopol, 21 Ianuarie.! Slaialo-Unile insistă pentru admiterea staţionarului San-Fraricisco, Turcii zicind eă chestiunea priveşte pe statele semnaloare, Statele-U-uile at'i răspuns că netiind una din puterile sera-. natoare, tratatele nu li se aplică si lor. Se speră că se va stabili o înţelegere. Coustantiuopol, 21 Ianuarie. Negociărjle pentru înapoiarea Zeitnulul continuă. Deşi există incă divergenţe între cele două partide totuşi se speră, după raporturile consulilor, că negoeiările să se termine in cu-rind. Ştin diverse Crime.— Delicte.— Accidente In ziua de 12 rafinărie a. ci, pe la orele 6 p. ui., s’afl aprins şi ars două şire de paie şi moara d-lul Radu Dumitrescu, din comuna Odobeştl, judeţul Dîmboviţa, eau.sîndu’I pagubă de lei 800 ; focul a proveuildela setn-teile eşite pe coş. *** Duminică 21 Ianuarie, ora 3 p. m. domdu dr. Luca va ţine la Universitate (sala 4-a) a opta conferinţă a d-sale: Mijloacele de a-părare, tratamentul şi alimentaţia tuber- culoşildr. La Societatea Progresul Silvic, vor avea loc în iarna aceasta, ca şi în anii trecuţi, trei conferinţe silvice, după următorul pro-grura: La 27 Ianuarie 1800, d. N. R, Danilescu va vorbi despre Organizarea serviciului silvic; La 3 Februarie 1896, d. D. Rusescu va voi'bi despre Proprietatea forestieră şi drepturile cari decurg dintr'însa (delicte şi pă-şunat); La 10 Februarie 1890, d.P. Antonescu va vorbi despre Studiu comparativ asupra pădurilor din Austria. Conferinţele se vor ţine în zilele indicate, la orele 8 şi juni. seara, la sediu societăţel (focalul Administraţiei Domeniilor Coroanei, Slr. Şlirbey-Vodă, No. 3). Afacerile Cubane — Prin fir telegrafic — Madrid, 21 Ianuarie. O depeşă diu Cuba anunţă eă> îutr’o luptă lîngă Cauudo, insurgenţii aii avut 40 do morţi, printre cari şeful Rojas. Madrid, 21 ianuarie. Nu esle exact că guvernul Statelor-Unite a făcut demersuri in Europa pentru ca insurgenţii din Cuba să fia recunoscuţi ca beligeranţi. Evenimentele din Transwal D. Schukman, noul consul german la Cape-Town, a plecat in acelaş timp cu dînşil pentru a lua in posesie postul. Agenţia Wolff anunţă (lin partea legă-ţiunel Transwaalulul că depeşa ziarulnl Times, care zice că situaţia este neliniştitoare la Johannesburg, nu s’a expediat din acest oraş. Italienii în Africa (Prin fir telegrafic) Roma, 21 Ianuare O depeşa din Mussauab dă nişte amănunte mişcătoare asupra eroicei apărări de la Makalle. Cînd garnisona a predat fortul, apa era cu desâvlrşire epuisată şi atmosfera nu mal era de respirat din cauza miasmelor cadavrelor inamice cari zăceau tn jurul fortului. Inamicii afi mutilat iu mod crud cîţî-va răniţi. Roma, 20 Ianuarie, Locotenentul-colonel Galliauno anunţă diu Adaghamus. că în ultimul moment, cu loaie promisiunile sale, Menelik a reţinut lingă dînsul 10 ofiţeri italieni. IIFOBMATn Londra, 20 Ianuarie. Trei funcţionari însărcinaţi să culeagă mărturii în afacerea Jamcson aii plecat azi în africa de Sud. JEdfţţa «te dimineaţă es«t!I-pacei*, — eitpHnzind toate hS irite &o&S(epiuă după miezul uopfei, — se ffăseste de vinzare, iu leu le zilele, in H ere, fa toate ctiieşcnrfte. Afacerea Popovicî Ou toată rezerva ce ne-o impunem faţă cu instrucţia în afacerea Popovicî — cu toate că cabinetul judecătorului de instrucţie s’a transformat în local de redacţie—nu putem să nu protestăm în contra infamiei săvîrşită cu depunerea d-lui Al. Exarcu şi suntem în drept să protestăm astăzi, cînd chiar tribunalul n’a confirmat mandatul de depunere. Este o ignominie ne mai auzită ca să implici pe un om pentru cuvîntul că s’a împrumutat două mii lei cu poliţă şi pentru acest cuvînt să-l depui. * * * Pentru a se vedea ce scop a urmărit judecătorul de instrucţie cu depunerea d-lul Andrei Popovicî, putem spune că de cînd a fost depus, el n’a fost supus la nici un nou interogatoriu. * * * Instrucţia caută a dovedi că votul consiliului comunal cu privire la transac-ţia cu Slănică Ionescu nu a fost real, adică că nu a întrunitnuniărul de voturi cuvenite. Să caută, lucru de necrezut, ca un vot dai in regulă, publicat în Monitor, a-probat de minister, să fie sfărîmat prin proba testimonială. I). Filipescu dispunea nu de majoritate, ci de unanimitate în consiliu şi a-ceşti caraghioşi caută să dovedească că primarul şi secretarul primăriei ar fi trecut ca presenţl consilieri cari n'au fost faţă. Să poate închipui stupiditate mal mare, d a să crede că un vot, tn privinţa căruia primarul s ar fi temut a nu avea majoritatea, şi care (lupă cit ne aducem aminte, a întrunit unanimitatea voturilor, ar fi fost făcut public, ş’ar fi inserat în Monitorul Comunal cu numele consilierilor absenţi dar trecuţi presenţl şi fără ca aceştia să protesteze f * 4c 4c In tot cursul instrucţiune} s’au pus mereu întrebări inculpaţilor şi martorilor despre d-nil Fleva şi Filipescu. Intr’o zi, judecătorul de instrucţie ou un aer tragic zice d-lul Andrei Popo-vicl: momentul, e solemn, acum îţi voiu pune o întrebare de care atîrnă viitorul d-tale şi al d-lul Fleva: Acum să’ml spui tot ce a făcut d. Fleva în a-ceastă afacere». * ♦ * Văzînd toate acestea, îţi vine să crezi că aceşti oameni sunt mal caragihoşt de oît odioşi. FURTUL DE LA BANCÂ A6RIC0LA Acum cltă-va vreme parchetul de Ilfov a fost sezisal de o cerere a băncel agricole de a urmări pe autorul unor falsificări de mandate, a căror sumă se urcase pînă la data descoperire! furtului la 4000 lei. După toate cercetările făcute, bănuelile toate cădeai! asupra unul funcţionar inferior dispărut imediat ce s’a denunţat făptui. Cine e antonii ? Autorul falsului nu fusese descoperit pînă ieri. Funcţionarul dispărut se numeşte Jean Popescu şi era plătit cu modestul salariu de 150 lei lunar. Dispariţiunea acestuia a zădărnicit cercetările justiţiei; cu toate acestea bănuelile în contra lui Jean Popescu se confirmau pe fie-care moment şi autorităţile căutau pretutindeni pe funcţionarul dispărut. Jean Popescu falsificase nu numai mandate de plată, dar şi actele de împrumut, precum şi autentificarea tribunalului. Semnăturile şi autentificările craii perfecte ca asemănare şi justiţia a trebuit să facă multe cercetări pentru constatarea falsurilor. Primi ere ii autorului D. judecător de instrucţie Sttrăţeanti a is-butit să descopere localitatea unde se află ascuns Jean Popescu şi să-l pună in stare de arestare. D-sa a făcui o perebiziţiune la o femeie anume Caterina Alteuburg, care a-vea relaţiunl intime cu Jean Popescu, Perehiziţiunea a dat resultate neaşteptate. La Caterina Âltenburg s’att descoperit mal multe scrisori de-ale Iul Jean Popescu, din cari reeşea că acesta se afla în Bucovina, la Suceava şi că nu putea intra iu ţară pentru că i se impută nişte incorectitudini de la Banca agricolă. 1). Sărftţeanu a mal constatat din aceste scrisori că Jean Popescu avea părinţi în satul Broscăuţl, judeţul Dorohoî. Parchetul de Dorobol a fost Înştiinţat să orlnduiască o supraveghere în localitate, şi alaltăieri d. Sâ-răţeanu a fost înştiinţat că Jean Popescu a fost arestat în satul Broscăuţl, pe cînd, po ascuns, se ducea la părinţii săi. Jean Popescu va fi adus în capitală, unde se va relua firul instrucţiune! deja începută. Vom comunica la timp ori-ce alte amănunte. In curînd vom publica şi fotografia Iul Popescu. Este inexactă ştirea despre numirea d-lul I. L. Caragiali în postul de direstor general al imprimeriei Statului. Nu a fost desemnată încă nici o persoană pentru acest post şi d. Vrăbiescu a fost rugat să îndeplinească provizoriu această funcţiune pînă la numirea unul titular. Consiliul de miniştri întrunit Sîmbătă seara, n’a putut hotftri nici o numire de prefect. Cauza întirzierel provine din faptul că pentru posturile vacante sunt o sumă de solicitatori. E vorba ca d. C. lliescu-Olt să fie numit prefect al judeţului Constanţa, dacă nu cum va o mal fi tras pe sfoară pentru a patra oară. Instrucţiunea în afacerea atentatului din strada Fortunei No. 7 continuă. S’a vorbit la început de un oare-care Fischer, care ar fi avut. un proces cu d. Braicolf şi Nae Moldoveanu şi căruia îl se punea in sarcină acest atentat, al cărui mobil nu putea li de cit răsbuuarea. Azi, in urma cercetărilor făcute şi probelor adunate, toată răspunderea cade după cum am spus, esclusiv asupra fiului natural al d-lul Braicolf, Gustave de Poorter. Semnalmentele acestuia au fost date autorităţilor din ţară şi se speră că el va fi arestat în curînd. într’un număr viitor vom da fotografia lui Gustave de Poorter; mîine dăm două fotografii ale caselor unde s’a săvîrşit atentatul. Ministerul lucrărilor publice a instituit o comisiime pentru alcătuirea unul proect de lege asupra apelor. Comisiunea se compune din d-nil Ciru Economii, gP. Borş, gDr. Gr. Antippa, T/.oni şi ionel 1. C. Brătianu. O lege a apelor a fost prezintată în 1884 de Ion Brătianu, dar ea a fost respinsă de secţiile Camerei. Anul trecut s’a ocupat d. C. Olănescu cu această idee. Lucrarea d-sale e studiată acum de comisiunea de mal sus. M. M. LL. Regele şi Regina, pe lîngă alte multe donaţiunl făcute comunei Predeal, au bine-voit a mal dărui pen-tuu construirea noului local de şcoală din Poiana Ţapului precum şi o sumă de 3600 lei pentru construcţia şi mobilierul zisei scoale. DRAMA DE PE ŞOSEAUA BASARAB Un confrate a anunţat deunăzi că în urma autopsiei cadavrului Măriei Popescu, remă-şiţele victimei aii fost date lui loan Opran spre inmormîntare. Acelaş ziar anunţă că Inmonnînlarea s’a făcut Vineri. Toate aceste ştiri sunt neesacte şi de domeniul fanteziei. Autopsia cadavrului s’a făcut abia Sîmbătă, de d. Dr. Stoenescu, la Morga oraşului. I). I)r. Stoenescu a constatat mal tntliu că moartea nu a provenit din strangulare, ci din sufocare provocată din emoragia produsă prin loviturile de cuţit date victimei. Carotidele şi aortele n’afi fost tăiate; asasinul a lovit pe Maria Popescu cu o brutalitate nespusă şi în urmă, pe cînd aceasta expira, văztnd ca ea calează încă, a strangulat-o cu o frîhghie. S’a crezut, în primul moment, că asasinatul ar fi fost săvtrşil pe la miezul nop-ţel. Autopsia cadavrului a dovedit că Maria Popescu a fost ucisă pe la orele 9 seara. In stomacul el s’ati găsit alimente nedigerate încă, ceea ce dovedeşte că de la ora prînzulul obişnuit—7 ore indicate chiar de Opran,—şi pînă la săvlrşirea crimei n’ail trecut 4 ore fiind-că în caşul acesta alimentele ar li fost digerate. Intru cît priveşte pe autorul crimei, el e încă nedescoperit; semnalmentele servitorului s’afi comunicat poliţiei de siguranţă, astfel după cum aii tost date de Bercoviel şi se fac cercetările cele mal minuţioase pentru descoperirea criminalului. Aflăm că d. Culoglu, pe cînd era prefect, de poliţie, a cerut,jjprintr’un raport, desfiinţarea serviciului antropometric, sub cuvînt că este anti-constituţional. Dorinţa d-lul Culoglu va lî satisfăcută de guvern, care a tăiat din buget sumele afectate pentru întreţinerea acestui servicii!. Chestiunea aceasta merită mal mult decît o simplă informaţiime şi vom reveni asupra el într’un articol mal inşi ins. Epidemia do variolă a început să ia proporţiunT îngrijitoare in judeţul Teleorman. Direcţia serviciului Sanitar inter- venind pe lingă Ministerul de Interne pentru fondurile necesare pentru combaterea acestei epidemie, s’a hotărî! ca pe lîngă sumele existente la Capitolul hygienel din budgetul acelui judeţ, să se mal aloce şi alte sume din Capitolul chel-tuelilor extra-ordinare, în care scop s’a convocat în sesiune extra-ordinară con siliul acelui judeţ. Secţiunile Senatului aO primit legea pescuitului. Legea va veni Mercur! în discuţia Senatului, şi va fi combătută numai de d. colonel Obedeauu. Exc. Sa Recliid Bey, Ministrul plenipoien-ţinr al Turciei, părăsind postul său, Alfred Rusteni Bey, primul secretar, va gera afacerile Legaţiunel Imperiale, în calitate de însărcinat cu afaceri, Aseară la 10 ore am primit de la Ploeştl următoarea telegramă: Candidatul conservator Gbeorghe Gr. Cantacuzino ales senator în contra doctorului Stoicescu. Toată ziua d-1 Aurelian şi miniştrii Stoicescu şi Cantacuzino au stat în curtea primăriei, unde se făcea votarea. I> K 1»ESI (Sorvicinl Agenţiei Romîne) Taxele drumurilor de iir Berlin, 20 lanuaro Reichstagul a adoptat in prima şi a doua citire amendamentul votat la Berna la 2o Sep-temhre 1895 de călro delegaţii Germaniei; Belgiei ,Fraudei, Italiei, Luxemburgului, Olandei, Austro-Ungariel Rusiei, şi Elveţiei, iu privinţa couvenţiunel internaţionale asupra taxeler drumurilor do fer de la 14 Octombre 1890 Reichstagul a adoptat budgetul justiţiei şi s’a aniinat pe Luni. Societate comercialii riiso-aslntică Petersburg, 20 Ianuare După Noivoieivr etnia ministerul de finanţe se ocupă de un proiect privitor la crearea unei noi societăţi de comerţ russo-asiaticâ. la Ros-tow pe Don. spre a se ocupa de relaţiunile directe cu Asia Centrală. ştiri din Franeia La consiliul de la Eliseu, ministrul de finanţe a anunţat că proiectul de buget, care se va depune azi la Cameră, realizează 40,000,000 de economii in Raport cu bugetul din 1896. Consiliul a admis principiul taxei asupra lucrătorilor străini adoptata de comisiunea Camerei. Generalul de Boisdeffre a fost desemnat ea sef al misiunel care va representa Franeia la încoronarea Ţarului. La Camera, d-nul Julien, radical, întreabă guvernul asupra deposiţiunel unul martor înaintea curţii cn juraţi din Moiilins, care a insinuat ci guvernul avea legături cu ziarul la France. D-nul Bourgeois a declarat că martorul nu merită credinţa şi că mărturia sa nu este decît o simplă manoperă în contra" cabinetului, pe care nu poate decît să o vestejească, D-nil Lockroy şi Vigcr protestează cu indignare în contra mart urni i care a citat numele lor. Incidentul s’a închis şi şedinţa s’a ridicat. Judecătorul a făcut să se aresteze numitul Slauislas Silowsky, de origină polnnesfi. A-coastă arestare priveşte afacerea Max Lebaudy. Consiliul federal Berlin, 20 Ianuare Consiliul federal a aprobat propunerile eomi-siunel Însărcinată să modifice legea asupra imposibilul zaharurilor şi a respins decisiunile Reichstagului asupra modificărilor In constituirea şi administrarea JAlsaciel-Lorenel şi desfiinţarea puterilor extraordinare ale guvernatorului Iteichsland-ulut, fioNiren prinţului Bulgariei Sofia. 20 Ianuare Prinţul a sosit azi dimineaţă.— Pu s’a făcut nici o recepţimie, Măcelul diu TBCheng-fu Slianghai, 21 Ianuarie. Comisiunea de anchetă americană asupra măcelului misionarilor din Tscheng-fu a sosit aci. Iumoi-uiiatarea prinţului de Uuteu-l»erg ’ Sofia, 21 Ianuarie. O deputăţie a regimentului de infanterie «A-lexandru Battenborg» a plecat la Londra pentru a asista la îniuormintarea prinţului de Bat-ttenberg. Compromisul Austro-lJngar Viena, 21 Ianuarie Preşedintele consiliului, conte Badeni, precum şi d-nu Bilinski, ministru de finanţe, atî plecat la Budapesta pentru a continua acolo negocierile lu privinţa compromisului austro-ungar. Iniuormliitarea Mitropolitului diu Atena Atena, 21 Ianuarie Iumormintarea mitropolitului din Atena a fost măreaţă. Familia regală a asistat la serviciul funebru la catedrală. Prinţul moştenitor a urmat cortegiul piuă la cimitr. întreaga garnizoană a făcut onorurile. Fu meeting de protestare Lausanne, 21 Ianuarie. Un meeting de protestare a 700 amploiaţi al societăţel drumului de fier Jura-Simplon, a decis să respingă concesiunile făcute de consiliul de administraţie al acestei societăţi, tn chestiunea salariilor si să menţină toate cererile sale, MeeLingul a decis să Însărcineze pe comitelui central al Uniune! amploiaţilor drumurilor de fier elveţiene, să negocieze cu societatea Jura-Simplon; afară du asta s’a declarat solidar cu lucrătorii atelierelor Bieune şi din Yverdon, cari aparţin acoleeaşl societăţi. SITUAŢIA ÎN BULGARIA , Sofia, 21 Ianuare. Prinţul a primit ieri după umiazl pe ministru de resbel Petrow, care ’l-a presenta! raportul săli şi a conferit eîte-va ore cu dînsul. Se asigură eă în timpul serii, miniştrii Stoilow, Nacioviei şi Petrow aii fost împreună la Palat. Prinţul a primii lu timpul dimineţii pe preşedintele Sinodului mitropolitan, Monsenior Gregoriu. D. Sloilow va fi primit din nou la atuiazl. Nimic nu s’a decis încă, dar se aşteaptă o decişi une. Sofia. 21 Ianuare. După audienţa sa la prinţul, d. Stoilow a declarat la clubul partidului naţional că crisa s’a terminat. Prinţul consimte la conversiunea prinţului Boris la ortodoxie. Mtine va apare o proclamaţie în această privinţă. UN NOU ATENTAT CU EXPLOSIRiL Atentatul din strada Fortunei, dacă din fericire nu ne-a dat prilejul să Înregistrăm vre-un accident de persoană, a servit însă de exemplu răfi răsbunătorilor. Aşa alaltă-seară o detunătură puternică a alarmat pe locuitorii din strada Pensionatului. Ea s’a produs la d. Loefller, inginer şi constructor de mori, domiciliat în strada Pensionatului No. 25. Imediate© s’a produs detunătura, d. Loef-fer a eşit afară, a făcut o minuţioasă cercetare In curtea caselor locuite de dînsul, dar n’a putut descoperi absolut nimic, nici o urmă de explosibil. A doua zi dimineaţa, pe Ia orele 5, o nouă detunătură, de aslâ-dată mult mal puternică, s’a auzit lu curtea locuinţei d-lul Loeffler. Aresta deşteptat din somn, a eşit redepe afară şi a găsit o ţeava de puşcă, de o lungime de 15-20 centimetri; ea explodase lu faţa casei, fără a produce vre-o stricăciune. Comisarul secţiei 10, d. Conslantinescu, a fost prevenit imediat şi a Început cercetările, cari sunt continuate de parchet. Plnă acum nu s’a dovedit eine e autorul faptului. S’a constatat numai că ţeava de de puşcă fusese înfundată cu pulbere de vina!, şi ambele extremităţi astupate, In mod foarte prost, cu dopuri de plută, ceea ce a făcut că gazele desvoltate să poată eşi fără sforţare, din ţeavă, fără să producă nici o stricăciune prin împrejurimi. Parchetul anchetează faptul, dar nu are nici un indicii! pentru a bănui pe cutare sail eulare persoană. ARESTAREA IUI FISCHER;! Cînd am relatat explozia din strada Fortunei, am spus eă există Intre, altele şi bă-nuell asupra unul oare-care Fischer, care ar fi căutat să-şi răzbune în contra lui Moldo-veariu şi a d-lul Braicolf, In urma unor procese importaute pe cari le-ar fi avut cu a-ceştia. Adăugăm în acelaşi timp că Fischer e urmărit, dar că bănuelile întemeiate cad asupra lui Gustave de Poorter. Toate detaliile acestea, date de noi atunci, se confirmă azi pe deplin. Fischer a fost arestat Sîmbătă seara la Severin, el a fost adus In capitală de un agent al siguranţe erl, la amiazl, şi transportai la prefectura poliţiei. Imediat d. judecător de instrucţie Sără-ţeanu şi d. prim-proeuror Lilovicl afi luat lui Fischer mal multe interogatorii şi con-vingtndu-sc de neculpabilitatea lui, l’aii pus in libertate. La ora 4 p. m., Fischer a părăsit prefectura, duetndu-se la liotei Metropol, unde ocupă camera No. 22. Fischer a fost văzut azi de un redactor al nostru,Tel e un om de vr’o 40 de ani; înalt, cam slab, poartă o mică barbă a-proape căruntă, şi un palton de culoare deschisă. Mersul său e liniştit, el priveşte tot în pămlnf şi are aerul unul om supărat de a fi implicat într’o afacere In care nu are nici o parte. Intru cit priveşte pe Gustave de Poorter, el n’a putut fi arestat plnă lu acest moment. PAH1 iA>I RM UI, S E .V A T F I. Şett(»tţn tSr la 22 Ianuarie Cu o activitate demnă de admirat, Senatul votează două indigenate şi apoi, sim-liridn-se obosit, trece tn secţiuni. <’ A IU E K A Salin!ts tie la 22 Ianuarie D. Girboviceanu depune o cererea mal multor preoţi şi Învăţători cari cer să li se acorde şi lor dreptul d’a cumpăra pâmtnt In loturi. D. Poenaru-Bordea cere să se facă o lege interpretativă care să calculeze patentele la cari trebuesc supuse profesiile libere. D. Statescu-Buzău spune că e Însărcinat de alegătorii săi, să întrebe daeă guvernul are de gtnd să vie la sesiuuea aceasta cu un proiect pentru reforma lege! licenţilor. D. Gogit Cantacuzino zice că imediat după votarea proectelor de lege făgăduite prin mesaj, va satisface legitima cerere a deputatului de BuzăQ. D. Pîclennu roagă pe ministrul finanţelor ca cel puţin In sesiunea viitoare să aducă un asemenea proect D. G. Cantacuzino relnoeşte promisiunea sa. I)-niI Dobrescu-Argeş, Mnlla şi laueo- vescu declară că se asociază la interpelarea adresată în şedinţa de erl de 1). Vilit-cros ministrului lucrărilor publice, relativ la racordarea liniilor noastre ferate de la R.-VUeea cu cele ungare. D. Dobrescu-Argeş întreabă dacă se va Introduce vre-o modificare în legea clerului, şi dacă se suprimă taxa de 4 lei. D. Prim ministru răspunde eă legea clerului necesitează un studiu aprofundat, care nu se poate face a.şa In grabă. De oram-dată se desfinţează taxa de 4 lei. D. Dobrescu-Argeş Întreabă dacă remuneraţia preoţilor va suferi vre-o schimbare. D. Sturdza declară că remuneraţia lor cămine întreagă, aceiaşi. 1). Pnnâ Buescu cere ca procesele verbale ale şedinţelor să se tipărească imediat după stlrşirea şedinţelor, ca să se poalăjdis-tribui deputaţilor. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Oratorul, 8fir şi nd, începe să hală din palme, să se aplaude singur (ilaritate). D. Preşedinte răspunde că va face tot ce-t stă prin putinţă ca să ’rnpacepe venerabilul domn Pană Buescn. L). Yilacros depune o cerere a unor locuitori din judeţul Vllcea, cari solicită dreptul d’a cumpăra lemne din pădurile Statului. I). Politiinos anunţă că consimte să amine interpelarea d-sale în chestia infirmilor închişi tu penitenciare. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică la ora 2 şi 20; deputaţii trec In secţii. DIN PRESĂ Ziarele ele azi — Sub titlul «O infamie judiciară». Lumea Nouă publică un interesant articol, din care extragem următoarele: Secţia Il-a a Tribunalului de Ilfov, a confirmat mandatul de depunere a d-lul Andreifl Po-povicl. Ştim cu siguranţă că unul din cel trei magistraţi, om care a intrat adese-orl in casa d-lul Andreifl Popn\ ici, s'a exprimat nst-fel către o persoană, uimită de atita... justiţie. — Cc vret! Eu nu pot să’mi risc posiţia de, magi trot ’ In cuvintele acestea e cuprinsă situaţia întreagă. Şi iată pentru ce d. PopovicI a fost depus. Căci. omeneşte vorbind, depunerea d-sale in împrejurările existente este un adevărat scandal judiciar. Depunerea cul-va presupune dpuă lucruri: safl că te temi să nu fugă, safl că te temi' să nu poată distruge unele probe ce ar exista inpolriva-I. Or, nici un caz nici altul, nu este aci. Atunci ce rost are depunerea? Ce rost are plimbarea unul om cunoscut, iubit şi stimat de toată lumea, intre baionetele jandarmilor, prin sălile tribunalului? Ea n’are alt rost, de cit ca să se împlinească zisele scripturel, că un mieluşel ajutat de o droaie do secături, îşi pot bate joc de viaţa şi de cinstea orl-cul. Dar să lăsăm aceasta, căci vom avea ocazie să revenim asupra lor. Voim să arătăm pentru acuma, că inlreaga afacere aceasta, este un şantaj ruşinos, Întrebuinţat do Ocultă şi de instrumentele el în potriva d-lul N. Eleva, N. Filipescu şi a altora. D. Eleva scoate un ziar şi intră în opoziţie; prin urmare trebuie paralizat. D. Filipescu este un opozant periculos ; deci trebuie distrus. şi, cum era grefl să se inventeze ceva care să-j lovească direct, s’afl ales mijloacele piezişe, infam de colectiviste şi colectivist de infame, mijloacele pe cari numai intriganţii de melodrame le mal Întrebuinţează. S’a pornit, în adevăr, o adevărată teroare în potriva tuturor funcţionarilor fostei admiuistra-ţiunl comunale. Aşa, d. Bărbălescu, fost inspector al accizelor, este chemat la instrucţie şi ameninţat să fio implicat în afacere, din cauza unei neglijenţe a sa ori a d-lul Andrieu de la accize. D. doctor Thomescu, fost consilier comunal, a fost interogat asupra faptului că d. Zătrennu, vechili şi cunoscut, funcţionar, om onorabil, ne-bănuit incă de nimeni, ar fi făeînd cbelluell prea mari. 1). Esarcu, fostul şef al contenciosului, a fost chiar depus un moment, pentru ca s’ar fi împrumutat cu bani de la d. Andreifl PopovicI. D. Bălăsanu fost consilier, a fost cercetat dacă nu eum-va a fost trecut pe lista prezenţilor la şedinţele consiliului fără să fi luat parte. - Şi aşa mal Încolo. ^Judecătorul de instrucţie face o anchetă pătimaşă, el se poartă în mod nedemn şi necinstit, mal răii de cit un spion de poliţie. Atitudinea arestul nomernic om al nemernicului Sărăţeanu, a revoltat toată lumea onestă. El merge pln’acolo cu neruşinarea, in cît nu înumal că interpretează cum ii convin cuvintele fie-cărul martor safl informator, dar încă nu notoasă de cit aceea ce ar pidea fi oarc-cum in defavoarea adversarilor politici ai lui Stă te sen. Pentru ca să nu se mire cititorii cum un judecător poate fi aşa de netrebnic, sintem datori să dăm o mică esplicnţie, din care să se Înţeleagă ce împinge pe domnişorul acesta să se poarte cum se poartă. 1! cbiamă Vasiliu,—şi nu mal ştim cum. Este adus din Buzău de către escrocul Sărăţeanu, procurorul general al regimului. Precum se ştie, Sărăţeanu este un bandit, căruia i se datoreşte procesul monstruos de la Galaţf (1887): el ajunsese în cele din urmă să slujească pe lingă tribunalul de Buzău ca martor mincinos plătit cu doi lei depoziţia. Nu-I numai atîta. Acest Vasiliu are şi un interes personal in afacerea a cărei victimă cade d. PopovicI. Şi iată cum : Pentru orl-cine cunoaşte eîtuşî de puţin culisele infamiilor ce se urzesc la lumina mare snb aparenţe de justiţie, este ştiut lucru că acela caro conduce pe sub ascuns acţiunea contra d-luî PopovicI, acela care produce indi-caţiunl mincinoase şi argumente perfide, este celebrul antreprenor al tuturor guvernelor, vestitul Marinescu-Bragadiru. Acest negustor, îmbogăţit din politică ruşinoasă, nu poate suferi faptul că Andreifl Po-povicl l’a Întrecut pe calea progresului industrial. Judecătorul de instrucţie Vasiliu, acela care pune atita patimă în cercetarea (?) afacerei, este cumnatul d-luî Furnică, reprezentantul lui Marinescu-Bragadiru. Iaiă cum se executa în familie oamenii a căror singură vină este că iudrâsnesc să lupte pe cale comercială, cu slugarnicii tutulor slă-pînirilor. Asta se cbiamă dreptate căreia treime să le supui: o droaie de necinstiţi fScîndu-şI afacerile lor prin dezonorarea adversarilor. —-— Constituţionalul, vorbind de chipul cum se face instrucţia in afacerea contrabandei de la accise, după ce constată că judecătorul de instrucţie a primit să se facă uneltii de partid şi să alimenteze zilnic un ziar cu depoziţiunl incomplecte, cu piese copiate din dosar şi cu conclusiunl deduse Înainte de terminarea unei instrucţiuni care trebuia să fie secretă, slîrşeşie ast-fel: Desaprobăm acest fel de a se instrui afacerile şi declarăm încă o dată că conservatorii, reorgunisind magistratura, nu afi crezut că vre-o dată primul pas pe care’l va face un magistrat iu cercetarea unei afaceri delicate să-şl aibă resunet tiitr’un organ de partid. Ştiri din ziare Din Constituţionalul: *** A ret-, .ea d-lul Alexandru Exarchu, fost şef al contenciosului primăriei capitalei, este o adevărată aberaţiune. I). Exarlm n’are să răspundă Înaintea justiţiei de cit că oare-clnd a fost obligatul d-lul Andrei PopovicI, cu suina împrumutată de 2000 lei. Aceasta, după nouil magistraţi al d-lul Stătescu se vede eă este o crimă, necesitlud arestarea imediată a acestui curios prevenit. Unde mergem cu acest sistem şi cine mal rămtrie sigur de libertatea lui ? Dealtmintreloa tribunalul neconfirmlnd mandatul şi punlnd imediat pe d. Exarcuîn libertate, a indicat piuă la un punct că pro-cedareaparchetulul general era monstruoasă. Aci nu era vorba de o arestare eu Înfăţişări politice, în care judecătorii de instrucţie, mal direct In contact cu puterea centrală, pot ti mal dispuşi la autoritarism de cît restul magistraţilor din tribunal. Aci este vorba de o pretinsă escrocherie safl de o pretinsă mită In care magistraţii nu pot avea deosebire de vederi şi dacă tribunalul in întregul Iul a pus in libertate pe d-nul Al. Exarhu, judecătorul de instrucţie a primit o corecţiune bine meritată şi care dovedeşte piuă la ce punct pornirea lui era abusivă D. Vasiliu, magistrat inventat ad-hoc de d. Sărăţeanu, este capabil ca şi patronul săfl, procurorul general, de toate violenţele şi de toate nelegiuirile. Din Constituţionalul : *** Atragem atenţiunea d-lul ministru de justiţie asupra faptului următor: D. Vasiliu, judecător de instrucţie, care instrumentează în afacerea Popovicl-Axente etc., este cumnatul d-luî Furnică, omul de afaceri .şi ruda d-lul Marinescu-Bragadiru. Nu este un mister pentru nimeni concurenţa comercială ce există între d. Andrei PopovicI şi d-nul Marinescu-Bragadiru. Cea mal elementară moralitate ar voi ca instrucţiunea să nu poată fi bănuită că se influenţează de consideraţiunţ lăturalnice. Credem că mutarea instrueţiuncl de la un cabinet la altul se impune. (JLTE1E INFORMAŢII^! Secţiunile Camerei afi adoptat proectul de lege pentru sporirea soldelor ofiţerilor. Acest proect va veni In discuţia Camerei în cursul săptămînel acesteia. Se vorbeşte prin cercurile oficiale că d. maior Fănuţă va fi numit prefect al judeţului Ilfov, In locul d-lul Dobrescu, care se va trece In magistratură sau in o altă funcţiune. La alegerile judeţene cari afi avut loc erl la Galaţi pentru două locuri vacante de consilieri, au fost aleşi cu unanimitate d-nil V. Vasiliu şi V. Dragnea, oposiţia ne presentlnd nici un candidat. Aseară ciţl-va agenţi colectivişti, în cap cu cîrciumarul Niţă Repechic din strada Icoanei, au atacat pe d. Nicolae Pătraşcu Fidot, proprietar in strada Romană Nu 107 şi sub cuvînt că e conservator, l’au bătut piuă la sînge. Victima reclamlnd comisarului secţiei 11, d. Niţă Apostolescu, care se afla beat mort acesta în loc să cerceteze denunţarea, a arestat pe denunţător şi după clte-va ore l'a liberat, fără a încheia nici un proces-verbal. D. General Budişteanu, ministru de răsboiu. s’a întors din Galaţi unde a stat două zile mspectînd forturile şi cazărmile. Consiliul de răsboifl din Galaţi a reformat erl pe d. căpitan Nicolart din infanterie, cu garnizoana în Tecuci, pentru greşeli grave în contra mioarei. Săplămîna asta se va semna decretul de numire al d-lul inginer Rîmniceanu in postul de director al Eforiei Spitalelor civile. Imediat după constituirea consiliului comunal din Giurgiu, sease consilieri comunali, nemulţumiţi tle alegerea de primar a d-lul Partenescu, afi demisionat. Consilierii demisionaţi sint d-nil M. Demetrescu, T. Marinescu, G. Zaharia, N. Burilescu, R. Stroescu şi M. Caragea. D-nu Gheorghe Ghiţescu, prefectul judeţului Suceava, a demisionat; d-1 deputat Gh. Softa ’l va înlocui şi d. Ghiţescu ’şl va pune candidatura la colegiul î-irt de deputaţi. Se lucrează cu multă activitate la Ministerul Domeniilor un nofi regulament pentru vinderea bunurilor Statului in loturi mici, care să fie în acord cu noul proiect de Lege pe care d. Palmii l’a presintat Corpurilor legiuitoare. 1). Stancu Becheanu a fost ieri ales, cu multă dificultate, senator al colegiului 1 de Ilfov, aceasta din cauză că majoritatea alegătorilor, indignaţi de această candidatură, nu voiau să vie la vot, ast-fel că poliţia şi poliţia comunală a trebuit să desfăşure aceiaşi activitate ca si cînd ar fi avut a lupta în contra candidaţilor opoziţi unei. D. doctor Felix directorul serviciului sanilar, va pleca mtine In inspecţie la judeţele din Moldova bîtilnite de epidemii, pentru a se asigura de modul cum se dafi ajutoarele medicale şi pentru a lua măsurile necesare spre a combate cu energie boalele cari se prelungesc de atîta timp, din causa puţinelor mijloace de cari dispun judeţele. Un consiliu de minişti se va ţine astăzi la 5 ore p. in. acasă la d. Eugenia Stătescu. Judecătorul de instrucţie a lansat două mandate de arestare în contra lui Gus-tave Poorter — presupus fifi al d-lul Braicoff şi a lui Caro! Fischer, amicul lui Poorter, cari ambii ar fi bănuiţi ca autori al atentatului din strada Fortunei. Primul locueşte în Orşova, iar cel de al doilea Ia T. Severin. Politia a trimis agenţi în urmărirea lor. CASTELUL SUTERAN DIN 60RJ O explozie senzaţională. — Haremul inginerului Vălescu. — Răzbunarea eadlnelor O explozie senzaţională De trei zile gazetele din Budapesta sînt pline cu amănunte despre explozia unul castel suteran din Romînia în munţii Gorjulul. înregistrăm acest basm, pentru ca să vadă publicul pînă unde poate merge imaginaţiunea fantastică a vecinilor noştri. In vara anului 1894, un inginer bogat, anume Axentie Vălescu, a construit între nişte stînel din Cîmpul Neagulul, aproape de munţii Retezatului şi al Pa-tinului, un castel suteran. Inaugurarea castelului s’a făcut cu un chef straşnic in Octombrie 1894, la care au participat mal mulţi amiţl din Oltenia al inginerului şi mal mulle domnişoare, doamne şi ţărance tinere şi frumoase. Ţărancele n’afi mal ieşit din castel. precum n’afi ieşit nici cîte-va domnişoare. Haremul inginerului Vălescu Castelul era pus sub îngrijirea unul francez numit Mervieux, pe care stăpî-nul şi amicii săi îl chemafi numai pe numele de botez, adică Franţois. Intrarea în castel se făcea prin casa unui păcurar bogat, anume Dumitru Vigâreanu. Inginerul Vălescu avea un harem întreg In castel. Aici petrecea el merefi şi din cînd în cînd chema şi cîţl-va prieteni, pe cari îl oprea apoi o săptă-raînă întreagă. Drumul pînă la castel e foarte anevoios şi primejdios ; numai cu cal de munte şi parte pe jos se poate trece prin văl şi stînel. Răzbunarea ondinelor doreşte să ocupe ca prefect de poliţie la iaşi. D. Stătescu, ministrul justiţiei, răspândeşte ou ajutorul prietenilor zvonul că ar fi foarte nemulţumit cu modul cum sc face instrucţia în afacerea Axente. Serios ? Dar dc cine atîrnă procurorii şi judecătorii de instrucţie ? Parcă în procedura penală scrie că şeful parchetului e ministrul de justiţie,. De ge (ha încearcă ministrul justiţiei să se scuture de răspunderea infamiei judiciare pe care a înscenai o Oculta; răspunderea aceasta cade cu toată greutatea pe şubredele d-sale spete. Mal multe consfliurl judeţiane afi fost convocate astăzi in sesiune extraordinară, pentru a vota fondurile necesare la combaterea epidemiilor de variolă, angină diflerică şi scarlatină. Erl s’a celebrai la Focşani căsătoria d-rel Simioneseu Rîmniceanu cu d. 1. Pî-cleanu, secretar la legaţiunea romittă de la Paris. Iată resultatul alegerilor parţiale de ieri pentru colegiul I de Setial: Brăila, d. dr. I. Bulârescu liberal, cu 140 voturi din 147 votanţi. Pufna, d. Al. PJaino liberal, cu 143 voturi din 144 votanţi. Tecuciu, d. N. Ionescu liberal, cu 57 voturi din 99 volanţi. Prahova, d. Gh. Gr. Cantacuzino, cu 147 voturi din 290 votanţi. Ingerinţele afi fost colosale din partea colectiviştilor pentru a face să reuşească candidatura d-lul dr. Gh. Stoicescu, guvernamental. Mulţi din membrii statulul-ma-jor colectivist, venise la Ploeşt.1 împreună doul miniştri şi preşedintele Camerei. Tribunalul a admis liberarea d-lor Andrei Popovicî si Stanică Ionescc pe o cauţiune de 200.000 lei. POŞTA REDACŢIEI D. A. diu Itoman, caro ne-a trimis o corespondenţa, este rugat să ne trimită numele, profesiunea şi adresa sa, ne putina pune temeifl pe corespondenţe cari ne sosesc de la necunoscuţi. M>e arendat DIU MINUNILE ŞTilPEI O repetă celebră a doctorului Paul Constantin, un savant cu o reputaţiune universală, profesor la facultatea de medicina din Paris şi celebru inventator al ccrebrineî. Cu această reţetă, a cărei original il posedam, se vindecă neurastenia. Neurastenia este o slăbiciune de nervi la bărbaţi dar mal ales la femei. Ea se manifestă prin faptul că cel veseli devin posomoriţi, nu'şl aduc aminte cu înlesnire do cele inttmplate cu ani înainte, iiu mfi-nîneft cu pofia obişnuită, munca devine o povară şi toate acestea fără să determine vre-o alteraţiune vădită în organele destinate n împlini aceste funcţiuni. Neurastenia este boala, timpurilor moderne si puţini scapă de ea. Traiul neregulat, excesele de muncă şi nbusurile de plăcerile imnoştr. provoacă zisa boală. A-ceastă reţeta vindecă pe cel sleiţi de forţe, pe anemici, impotenţi, pe cel cari suferă de consecinţele onaniei (malarhiel) ele. etc. Toţi etţl nu’şl pot da seamă de starea lor de slăbiciune, bărbaţi şi femei, să ceară această reţetă şi să fie siguri că vor fi folosiţi. Praf ragiiuiiephit este suveran contra poalei albe recenta safl veche pe care o vindeca radical in 2 safl J zile. Acest praf experimentat in spitalele speciale do femei din Franţa este infailibil in vindecarea acestei boale. Impotenţa. Efect imediat, într’o oră, prin pilulele herculiane garantate inofensive. Creion de dinţii magic. In clte-va minute acest creion face albî, frumoşi şi transparenţi dinţi cel mal urlţt fără a aduce vre-o vătămare smalţului. Succes garantat. 3.090.OOP de reţete si procedeurl pentru indastuiaşl şi comercianţi. înfiinţări de ori-ce industrii şi desvoltare de eomerdfl. Diferite curlosităţî. I’entru informaţii a se adresa: Administraţiei ziarului „Iniţiatorul44 Slr. Regală No. 25, Brăila. Ziarul se trimete gratis şi franco sub bandă. Pentru a'l primi în plic închis, se va trimite 30 bani in timbre poştale. m- Banî (Notaţi) °7 miiioane STO mii lei iu parte siut de dat cu împrumut pe hypotecă a-supra caselor din capitală şi moşii In sume îneepînd de la (5.090 lei în sus, atît In primul rang, cit şi după credite. Fia uînTnuQ in bune condiţiunî şi xJC VillidiC sigure 1783 de imobile precum: case, locuri virane, vile, vil şi moşii etc. flpofic se plasează bani particularilor VII ctLAa e fiypoteci sigure. A se adresa la AGENŢIA UNIVERSALA, Calea Victoriei No. 150, vis-ă-vis de palatul prinţului Ştirbei.—B u cur eşti. JJjfcsştliiaţare S’a deschis Acum trei săptămînl, inginerul Vălescu adusese din Bucureşti o amantă tinără şi frumoasă. Vălescu o iubea şi îu curînd devenise favorita tul. CeleTalte fete afi fost cuprinse de gelosie şi mal ales o craioveancă. care pînă atunci trecea drept favorita «boemi ui». Simbăta trecută, In ziua de 13 Ianuarie, fetele afi plănuit o răzbunare în contra tul Vălescu; favorita de odinioară s’a Introdus in camera tul Vălescu pe cînd acesta dormea şi a luat cheia că-marel, unde se afla o mare cantitate de praf de puşcă şi dinamită. Fetele afi a-runcat un fitil aprins în cămară şi-apol afi fugit. Abia afi ieşit din castel, o detunătură colosală zgudue atmosfera şi pe locul unde se afla castelul nu mal iera de cît o ruină. Timp de cinci zile n’a aflat nimeni despre această catastrofă, a cărei victimă afi căzut şi fetele. Un silvicultor ungur, care trecuse prin acele părţi, mărginaşe cu hotarele Transilvaniei, a descoperit catastrofa şi a povestit faptul mal multora. I). Nebunelii, directorele (barului Galaţii, a fost dat In judecată pentru că în campania ce a dus în contra Ocultei din Galaţi, cu ocasia arderel jurnalului Dunărea de jos, ar li ull ragiat într’un articol pe comisarul Balaban. Iată candidaţii la prefecturile vacante: Covurlui: d-nil Leonida Aslan. protejat de d. ministru Patadi, şi d. general în rezervă Cotrutz, protejat de d. general Budişteanu. • Suceava : d. Gh. Softa, protejatul deputaţilor şi senatorilor districtului, în contra d-lul senator Samson, omul O-cultel, avînd pentru d-sa pe d. Sturdzn. Brăila : d. col. Fălcoianu şi Al. Ctt-loglu, actual prefect de Teleorman. R.-Sârat: d. Gh. Lapati, tina din slăbiciunile d-lul Sturza şi mal ales a d-lul P. Grădişteanu. Constanţa : d. C. lliescu, I. Fărcăşanu şi Căp. C. Milicescu, protejat de d-nil Paladi şi G. Cantacuzino. La 24 Ianuarie, Liga culturală va organiza o serbare în sala Atheneulul pentru aniversarea unirii Principatelor şi a fuudărel Ligel. Mal mulle şcoli din judeţul Vlaşca afi fost închise din cauza epidemiilor de influenţă, variolă şi angină diflerică. D-nul V. Ghecfrghiau prefectul de Iaşi a sosit astă-zl în capitală pentru a pune Capăt situaţiunel ce i se erează de către d. prefect al poliţiei de laşi, cu care nu se poate de loc înţelege, mal cu seamă de la retragerea d-lul Fleva, al cărui partizan devotat e d. Penescu. Cu această ocasiune se va decide şi numirea d-lul Gh. Mortzun în locul ce De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Duiloştl-Cioplea, cu trupurile Birzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune nvantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă dc condiţiunî la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti._43-33 C0NST. ST. B0RĂNESCU ADVOCAT Lanţnri de aur, argint, double, etc. etc. Noutăţi în bijuterie de aur şi argint, ţintuite cu pietre fino şi anume: briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc. \m irotr itEST.vustAjrr In str. Regală, colţ cu str. Academiei, în fostul local Constantin Paraschivescu şi Cosma. Bucătărie aleasă, Romînă şi Franceză; specia-lital de salata do icre, gigot do viţel, rostbrat, r&eiturî fine, etc. Vinuri naturale din viile Simulescu şi Filipescu (DrăgâşanT). Cănuţă Ionescu (Dealu-Mare), N'ico-reştl şi Odobeştî. PllEŢVni MOOEIl.lTE ANI> HEI DE MKT RESCC Fo«t asociat timp de 1*J ani al d-lul G. JJobro-15 — 18) yeanu-Gherna la restaurantul gă-iol Ploeţfc!. Br. W. Tfoomescai Medic de copii Maro asortiment do bijuterie do aur, argint şi doublti ca: brăţări, cercei, inele, broşe, etc. Obiocte de argint şi argint de China, întiia qualitato garantată: ServieiurI de ceaifl, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. etc. PRIMA FABRICĂ de CONSERVE si MUŞTARURl ®. STAICOW €S Pe lingă calităţile speciale, extra-fine şi line a conservelor sale cunoscute deja onor. public al tntregel ţări, recomandă ca noi produse următoarele: Ciuperci fripte în sosul lor. Ardei grascopt. Pătlăgele vinete marinată ă Ia Ctrcqne îu unt-de-lemn de Nisa. Htaivecifi grecesc preparat in unt-de-lemn de Nisa. Muştar de masă de diferite gusturi. Muştar naţional eu mustnleţ. Fructe asortate ă Iu Cliaiisttei) in muştar cu mustuleţ. * ’ ^ (42—25) De vlnzare la ţoale băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regala, 11 bis.—DEPOUL GENERAL.—Strada Regala, 11 bis Bogat asortiment do arme de viuătoare do tot felu de la 75 leî la ÎOOO lei bucala. Arme ca două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pnşcă-carahiuă o ţeavă alice, alta glonţ: puuslicit trei ţevi „Trio4* două de alice aitade glouţ, - ExprcKdiifie fiu lucrate carabine de precise, „Rabini’4 garan-tînd tirul exactpină la 10O1) metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Mariin, etc., cu I), 12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-năloare la animale mari. Dusei de salon de la 20 ie) la 150 lei bucata, pistoale de prccisic, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţinne de obiecte de vânătoare şi accesorii do arme.—r Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eloy» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producînd artifiţiî pentru puşti cui. 12, 10 şi revolvere cal. 7, 0, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsci, ele. 15. 11. 3Kisa»»M Calea Victoriei Mo. 44 llIlClKJiŞTl lingă farmacia Brua Cel d’întiiu şi cel mai însemnat magazin diu ţară do ARME 70-4 Atelier ttM*pm*nţîî w_aa Bucureşti, Str. Zboru No. 13. Str. Italiană. IO. încercaţi şi vă veţi convinge de eftiaătatea preţurilor magasinulul de ISijouterie, Iforlogerie «& Foiirmituri IST EN GROS ŞI EN DETAIL -rog a m m o Jj 11 k t ar®tjliar & e m BUCUREŞTI—Strada Carol I, No. 35, in stagiu. Acest magasin se recomandă ca în tot-d’a-una cel mal bun asortat cu: Tot felnl do ceasoarnico «le aur, argint, nikel şi otel oxidat. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA CASA DE SCHIMB 1IESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Curupără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 20 Ianuarie, 1890 MAGASIXITL COXSEIlYATORIULUi BUCUBE^TÎ Strada ColţeT, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şi Colea Victoriei, 72. W8. W* 7&U C A |j lari» sati nervoasa pr sell, de vegheri, de mun< Ba |ţ» K . « epuizarea prematm tarea: boalele mâduv C 4 Iliabeta : afecţiiinih si a intestinelor, prei Fosfat de calclll pricinuite de viţiarea sin lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., Se găseşte la toate farmaciile bune, Deposite speciale de tot felul de: Nrote şi InNirnnicute muzicale. Piane «I Pianine din fâbricele cele mal renumite, de la cele mal etline pînă la cele de concert. Cadouri do unui nou Aristone, Phdnixe, Ari* m, Intona, Horoplione, Orplieus, Victoria, Piano> uelodico, ele., MUSICI DE MASA diferite mărimi, Sjmphonione, Poly-phone, Lyrophone, etc. J r CARII PEN T Ii II C O I» 1X Asortiment foarte ales şi variat de JUCĂRII MECANICE, fm de sticle, pe preţuri fabulos de efline. Mare asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramenie. Imprimarea cu maşinile dublu-cilindriee, din fabrica Albort & C(«, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de. litere Eiinscli din Frank- furt AjM. DT Cci'c'll gratiei cataloagele Magazinelor ^*a (35-22 TKldOUTXSnB MAX LICHTENDORF «LA l’AJERA AMERICANĂ» Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frurauşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţin TJ-nivcrsală din 1889. 20-20 CM. FAY, parfum or Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ee fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiil, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, şhloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sau din o singură dală gradul cerut sad prin rectificare după voinţă, un spirt rectificat do o ea- „ vknJ? litate ma bună. cu o economie mal mare de timp, do apă şi de con- liif f ţijŞH» \ Cel mai t însemnat mitgasiu de arme di» ţar» Maro asortiment de arme de vlnătoare de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici. Engleze, Belgiene şi Franceze,. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vînat cu o ţeavâ pentru alice’şi alta pentru glonţ. Arate „Trio*4 cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arate Ideal Patent IEammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vi-nat, Fiistî de salon de la 18 pînă Ia 100 lei trucata. Pistoale de tir si unei. Carabine de apărare si do vînat cu repetiţie, Winchester, Coît şi Mstrlin. eu 8, 12 şi 10 focuri. ÎSevoîvere engleze şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Ori ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiuuea de încercare. Avem In mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (•Elay» şi aus-triace *Sellier £ Bellot*). Mare asortiment de obiecte de vină toace şi accesorii tle arme. Avem în atelierul nostru de annurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară ors-ee fel de arme, cu garanţie. (50—14) ------ VINZARE ŞI ÎN BATE ------------------- (50 -26) imm SKSmBI bustibil. A se adresa d-lul GEOliGKS Galaţi, sau la agenţii săi acreditaţi din diferite Heanoroide Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An-dre dela Paris : 4 strada de l’Echquier, 4. Patru-zecI de aul de succes. Broşură esplicativă se timite franco Iu schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposil in Romînia, la toate farmaciile şi drogheriile principale. 12—3 t. CARANFIL i,ărl şi localităţi. Th. Dzieyanosky w Operator de bătături pe cale chimică, numai I11 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînă la 7 seara. ■■■■■HBnnnnBHunBaBHaaBaBanBBnBaBMBHHHnnnHnBsaannB $ Ş8j?AHfiS L1/»» • L_ .... j Cump. Vlnd Reală Amoraşul!)lâ. . . ’ 87 88 —• 5°/e » Amortisabilă. . . 99 Si 1* 100 v« «"/o ObKgaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V* 102 G"/« » Municipale din 1883 96 — 96 v* 5°;„ » » » 1890 96 V, 97 5 Scrisuri Funciar Rurale . 92 '/* 92 s/« 6"/,. « » Urbane . 100 V» 101 S "/■ » » Urbano . 88 89 —t 5«/u » » » Iaşi. 80 81 •/« Acţiuni Banca Naţională. 1800 1610 » » Agricola . 205 — 210 — » Dacia Romînia asig. 400 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 _ 420 — Florini valoare Austriacă. 2 iu 2, 12 Mărci Germane .... 1 23 î 25 Bănuite Francezo . . . 100 v« 101 — » Italiene. . . . 90 93 — » ruble hîrtie . . 2 66 2 76 D. M. BRAGrADIRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICĂ DE BEBE ŞI GI1IAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru comando de Spirt a se adrosa strada Curol, 66. Pentru comande de Bere: Calea Rahovol, 153. (ia-»8) Adresa telegrafică: BRAGADIRU, Bucureşti. iEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA so află în 1 strada Clemenţei No. 3. Tamar txidia.ii CîTillon Fruct laxativ răcoritor, admirabil îu contra constipaţiet. 2 Fr. 54) cutia Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. li_1* R i TJ o U SA 1: !Şrr I STRADA CLEMENŢEI ----»0C=?C=XX-—— 3 FONDATĂ ÎN ANUL 1895 FONDATĂ IN ANUL 1895 SEEascsa®*msBsm&memumss îi e mxj^oie fiiind-că obrazu’î, de alt-minterl drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cit abia acum, cit de repede s'ar fi putut debarasa de el cu Pomada de obraz de Lug-oş a farmacistului Vertes care pomadă se bucură de iui renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remediu pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor. bureţilor şi cojilor şi iu genere a tuturor impurităţilor ele pe pielea obrazului. 1 Boreănaş a 3 lei şi O lei llopou general lîrogues’ia I5RUS, Bucureşti, Bulov. Elisabeta 12-10 şi o barbă minunat de fru-mosă se capătă în modul cel mal repede şi mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului HeufFel Această pomadă neîntrecută e cu desăvîrşire ne-vătămătoare pentru piele şi prin Întrebuinţarea el chiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile. 1 Borcan 3 şi 6 Iei. TINCTURA INSTANTANEE IVI <« RI rJT IIV Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Welle Fr^rcs Paris. — 6, Avenue de l’Gpere, 6. — Parts. So găseşte devîuzare la toate farmaciile principale. 20-21 CU «gl lNA Snc d? Furue Fosfat do Calce T O W I C AVALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic penlni convalescenţi, bâtrinl, femei şi orl-ce persoane delicate. Compus din substanţe absolut indispensabile forniâ-rel şi desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos V I IV I> E V I Ij este asoeiaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate 'Aîneiisia, Cloroaa, Ftizia, f>I»pej»-n!», Ctastritele Vtrsta critică, EpiilHarc iscr-voasă, Slăbiciune resultînd din băfrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mlncare a forţelor. Lion, Farmacia .F. VIAi., rua de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. I1L1K XAMFIltESCi , şi la foţi Droghiştil şi Farmaciştii. 52-3 Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine corne do boîl digerată şi tăcută solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stoinuch, digostiunile grele saQ ne-suficiente. E o hrană admira' ila pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum şi penlru toţi acel cari 11'ntl poftă de mlncare saă nu pot suferi mîncăiile. 25-12 JPuritsitea Fopssnei lui Ăliapeauteuut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUB. Farmacia «Viul», 1, rue Bourdaloue, B'aris. fgeş~ Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -asa Imiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiii 111 ■uit Fabrica de maşioî E. Ksessiiog & C1 ie §2 E K PZMi -P1JLO W XTZ CONSTRUESC CA UNICA SPECIALITATE MACINE PENTRU LUCRAT LEMNUL PRECUM SI FEHTBv FABRICAREA BUTOELOR pe care le coiistrueşto gata, în întregul lor CATALOAGE sc trimit grcMs după cerere CELE MAI BUNE REFERENTE POSESORI a mul multor medalii de Stat şi diplome de «uimire m- 12) CAFE „NAŢIONALA* Iu fie-care seară concert muzical sub conducerea D-lal Rubinstein, Bere Bragadiru eu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. La librăria M. Lazăr, Piteşti se caută 2 vînzătorl pentru ziare. Se oferă 15 la sută raliat vînzătorilor. mammmsmammMmaammmammmm Tipografia EPOCA e în măsură să execute orl-ce fel de lucrări} precum: ziare9 afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, mmrmîntare, etc., etc. 1 Tipografia EPOCA Posedă litera cea mat elegantă din cele mat bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mai perfectă acurateţă. Eteffiinfd, ttcnrafeţfi, prumpliSuniite, eftinălate, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mai moderate. Maşinele de mare tiraj cu care c înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. Bucurescl. Tipografia