SERIA II.—ANUL II, No. 61. Ediţia a treia Sl MBÂTĂ 2-a. IANUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI A HONAXIFATFFF încep lu 1 şi 15 ule fle-eurcî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judele şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; in streinftlale 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » 'l'rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AMXIlim.K. In Bueureşll şi;judeţe se primesc numai la ’ Administraţie In slreinătaje, direct la administraţie şi la toate; oficiile de'publicitate AnuneiurI la pag. IV '. A . . . 0.30 b. linia » » » III.........- Ştacedum şi • cel-PaclţT măscărici, atV di),nerea să'vŞ anunţe încetarea din viaţă a prea iubitei.lor :t tM A Z E T A O B O R ti f V I ... şi vă roagă sft depuneţi o. lacrimă in beneficiul răposatei. OCULTA Origina Ocultei. — Oculta sau colectivitate. — Roiul Ocultei De ce ? Am să o spui efi. Fiind-că nici o dată nu va îndrăsni să abordeze gestiunea financiară a liberalilor, fiindcă desfid pe colectivişti să discute cu mine aceste cestiunl. Cum ar îndrăsni liberalii să spue. o vorbă măcar de acest împrumut, din care 2.429.436 lei au primit o altă destinaţie de cit cea prevăzută de lege ? Şi să se noteze că articolul 5 din legea care autoriză acel împrumut, zice: «Primarul, ajutoarele şi membrii consiliului cari ar întrebuinţa aceşti bani afară de destinaţiunea lor, vor Ji pasibili fie-care tn parte de penalitatea prevăzută în codul penal, pentru delur-nătorii de bani publici (art. 140 codul penal)-». Dar, la urma urmelor, n’am nevoe de opinia comisiei de anchetă. Am la mine probe zdrobitoare pentru colectivişti şi am in favoarea mea şi tăcerea lor, căci de mal nainte prezic că nu vor primi să discute aceste cestiunl. Şi sunt destul de bine înarmat ca să-I reduc la tăcere cînd cuin-va ar primi o discuţiune publică asupra meritelor administra ţiu-nilor lor şi administraţiunilor noastre comunale. Dar încă o dată, aceasta nu va li. A-ceştl nemernici vor continua să anunţe numiri de comisii de anchetă peste comisii de anchetă, din cari nu rezultă nimic. Ei vor continua şantajul ce’l fac prin presă cu învoiala parchetului, anunţînd că mîim vor publica alte amănunte dobindite de instrucţia secretă In afacerea Axente. El vor mal face luni întregi campanii ca aceia ce afl dus’o pentru a mă învinui că rări aş fi dat în virtutea unei transacţil 9000 lei d-lul Stanici! Ionescu, membru în clubul liberal, care ast-fel ar li fost favorizat de administraţia conservatoare. El vor mal anunţa că vor publica destăinuiri despre mridul necorect cum s’att făcut exproprierile. Aşa aii anunţat acum 7 8 zile. Am somat presa colectivistă să găsească vre-o neregularitate printre exproprierile de li ori 7 milioane pe cari în persoană le-am făcut, afară de cele mal mici de 2,000 lei. De opt zile de cind îl am somat, n’afl mal răspuns nimic. La asemenea păcătoşii să dedări în contra mea cei ce falsificai! contractul de mal multe milioane al Iul Boisguerin după cum a coustatat’o d. Dim. Sturdza! Exasperaţia colectiviştilor în contra Origina Ocultei O nedumerire mare a cuprins tara întreagă asupra Ocultei. Cine este, de unde vine. unde e şi ce face. se întreabă toată lumea. Să ne explică m: Colectivitatea căzind de la putere în 1888, a fost atît de compromisă, în cît n’a îndrăznit să-şi ridice captă; a făcut un călduros apel de salvare liberalilor disidenţi, cari într’un moment de milă ' şi extremă generositate au şters cu buretele un trecut de patru ani, Sperau că reintrînd în matcă cu triumf, vor regenera partidul, scuturîndu-’l de acea pleiadă de monştri cari au amărît anii din urmă al Iul Ion C. Brătianu. Colectivitatea s’a retras; în luptă nu vedeai de cît numai pe vechil disidenţi, Dar lupta, avînd nevoie şi de concurs material, a fost alimentată de colectivitatea retrasă pe la credite şi la Banca Naţională. Farmecul monedelor a impus mult şi după cîţl-va ani hanul a început să di rigeze partidul; hanul, această putere o-cultă, era în posesiunea vechilor colecti vişti refugiaţi la Banca Naţională şi la creditul fonciar rural şi urban : hanul a dirigiat, adică d-nii Carada, ,Carp, Pr. Dimitrescu, Băicoiauu, Stoicescu, D. Sturza, Lascar, Take Anastasiu, Simulescu, Ki-ritopol, Nacu. etc. Ocultă sau colectivitate Partidul colectivist de odinioară s’a mal modernizat puţin prin elementele disidente şi prin un număr oare care de tineri; a-ceştia erau mereu în luptă în cel din urmă opt ani. A văzut cine-va pe la întruniri sau în Corpurile Legiuitoare tn anii din Urmă pe Nacu, Carada, Anton Carp ? Ast-fel, într’un timp relativ foarte scurt, noţiunea de colectivitate îşi pierduse sen-zul şi publicul începea să se împace din nou cu denumirea de partid liberal-naţio-nal, deşi această etichetă nu corespundea de loc conţinutului vasului. Disidenţii de odinioară şi tinerii înrolaţi în partidul liberal, cuprinşi de iluzii frumoase, au luat înainte, au luptat fără să simtă că sînt dirigiaţl ■ de puterea o-cultă. Numai cînd au ajuns la putere au simţit de o-dată, că el nu mai însemnează nimic, că sînt sistematic înlăturaţi de la ort ce acţiune mare, că luptele lor în contra legel minelor, etc. au fost numai nişte pretexte pentru puterea oculta ca să a-jungă la putere; tinerii an trebuit să închisă şi «Gazeta Poporului,» de oure-ce nu mai avea sprijinul unei părţi a partidului, sprijinul puterel oculte. Rolul Ociillcî Iluziile vechilor disidenţi şi ale tinerilor s au distrus şi pe ruinele lor s’au ridicat creaturile puterel oculte. Căci pul crea o-cultă nu se arată pe fată ; ea stă ascunsă în pivniţele Băncel Naţionale îngrămădind aur şi argint ‘pentru viitor, iar în afară are o avantgardă de xenopoll şi de-hivranei, cori au rolul de ageuft secreţi şi ■■f-^dăC(»-Qiaaţuca.ro Aceste noduri, aşa de funebre în laconismul lor, ’mi-au produs o,, adîncă impresie erau cît p’aci să mă facă şă .leşin. Care va să zică, Gazeta Poporului s’a dus acolo unde nu-i durere, amărăciune şi public ingrat care refuză să te citească, a-colo unde odihneşte în pace Bumr GVe->i(ă, Turnul Babilonulul, Telegraful Romîn şi cşleTifite semene ale sale. Dumnezeul Spanachizilor, al fost prea crud cu dînsa, tu, care1 te lauzi că nu vo eşti moartea păcătosului ! Voi toţi cari în ceasuri de insomnie aţ: făcut apel la proza ScupieVskilor, băcan! cari aţi împachetat articolele voastre de delicatessc cu articolele pline de indelicatcţe ale subcomisarilor.de 'la; Mazda şi 'chiar dumneata domnule Mănliu, care’-ai fost- a--desea lovit chiar în manualul d-tale de am- • be sexe, rugaţi-vă pentru sărmana decedată, căci avea suflet nobil ! Ultimile ci momente au1 fost nespus de dureroase. —> Un tînăr doctor, anume' Procopiu, un băiat • cu mult fond după cît ni se spune, chemat îh grabă în ajutorul muribundei, n’a mai avut ce să-î facă,, a condamnat-b, De altminteri, rămîe vorba între noi, şi: unii din redactorii defunctei Cassete, ar li meritat' să fie condamnaţi, dacă nu de medic, cel puţin de justiţie. Demagog. DRAMA DIN IAŞI Amănunte interesante lată ctte-va date biografice asupra nenorociţilor eroi al drWitup de la Copoi!,.caii jji astă-zi mal preocupă opiiiia publică In laşi. împreună cu foţografia elevului Hareţii. Toate cercetările, pentru a găsi şi fotografia Măriei Gălbază, au fost pină acum in* uctuoase. NOSTIMADELE ZILEI Evenimentul de la 17 Ianuarie, reproduce un discurs funebru rostit de subcomisarul Vasile Botez din laşi, la in-mormîntarea nefericitei d-şqare Maria Galbază, care s’a. sinucis. Pînâ aici, nimic de zis. Dar Să vede că în lucrurile cete mal triste treime să apară nota caraghioasă, căci discursul rostit în fata asistenţei se termină prin cuvintele: «Omul e nimic nimic suntem şi noi /» în lume şi Vedeţi de publicul! aici, mutra care a fâcut’o ÎN CHESTIA NAŢIONALA Se ştie ce parte att avut si afl încă domnii Brote .şi Albini. aflători la Bucureşti, în eveni inentele cari de la Crăciun încoace zbuciumă partidul naţional de peste munţi. Voind să facă cu orl-ce preţ treburile d-lul Slurdza, el aii in scenat tot soiul de intrigi şi scandaluri, ajulall întru aceasta de foile guvernamentale. După cît se pare insă, începe să se facă lumină asupra acestor uneltiri. Hominul, vechii! ziar liberal, publică, în ulli-nui-I număr, un articol tn care, după ce arată că noi dio Romînia nu trebue să ne amestecăm in treburile celor de dincolo, osîndeşte energic purtarea d-lul Brote. Iată olte-va pasaje din acest articol: Pe cind conducătorii mişeărel naţionale de peste munţi cauta a se înţelege, cel re fugiaţl aci, neinţelegînd rolul lor, aruncă desbinare, prin intervenţia lor, aci şi acolo. I). Brote In special, care nu puterii tăgădui că a adus şi sperăm că va aduce mari servicii cauzei naţionale, urmthd impulsia unor nenorocite influenţe, se crede în drept a fi cel mal autorizat conducător al mişeărel de peste puiuţi şi crede că din Bucureşti poate conduce partidul naţional de peste munţi. Ar fl o greşală, dacă ar face numai a ceasta: dar e aproape o crimă cînd merge. mai departe, şi roeşte r pune organul comitetului naţional sunt directa conducere a unul partid politic de la noi şi cînd pasiunea! orbeşte pină a arunca insultele cele mal grosolane, asupra unul bărbat de valoarea d-lul I)r. Ilaţifi In ultima sa scrisoare, publicată tn Voinţa Naţională, deriaturtnd cu lotul faptele, con testă comitetului naţional proprietatea Tribunei şi merge pînă a face din d. dr. Haţiit un agent salariat al domnilor Tac lip Ionescu si N. Fîlipescu. , Noi aprobăm in totul aprecierile Ilomlnulul şi tmucLiiI său de vedere in chestiunea partidului naţional. Dacă toţi liberalii ar vedea lucrurile în acelaşi chip, ar li numai de cit pace la Sibiu şi, pe de aliă parte, acţiunea la noi n’ar mal tn-iimpiim nici o piedică. Ce nu s'ar putea face. dacă, în loc d’a ne o-cupa unii de alţii, am lucra cu toţi) împreună? Ion Ilarctii este fiul natural al d-lul maior Ion Haretu, şeful hergheliei Statului de la Nucet. S’it născut în 1877, April 24: prin urmare abia la 24 April viitor împlinea 19 ani. , Fruct al unul amor nenorocit, tlnărut liu-fietu a rămas de timpurii! orfan de mamă şi a fost crescut de bunica sa, d-na Catincâ Duca, domiciliată în Iaşi strada Sf. Andreii!, 12. Era elev în clasa a IV a gimnaziului Alexandru cel bun şi frecuentase clt-va tihip cursurile cbnservatoriulut de muzică şi declamaţie. De cît-va timp era corist în corul bişericel Banu, unde avea o mică leafă. De şi inteligent, după cum afirmă unii dintre profesorii săi, conduita tlnărulul Haretu lăsa mult de dorit la şcoală. Chiar în ziua sinucidere! sale, conferinţa profesorilor fusese convocată pentru a lua măsuri contra lui. din cauza numeroaselor absenţe ce făcea. Să se noteze că el repeta acum clasa pentru ă Il-a oară. In noaptea de Joi spre Vineri,— se ştie că drăma s’a petrecuI Vineri dimineaţa;— Haret a petrecut pină la 4 ore în spre ziuă la bal mascat, tu sala Pastia. Poseda deja revolverul, pe care l'a arătat, glumind, mal multor prieteni, cu cari se Intltnise în bal. Revolverul era sistem Lancaştre de calibrul Di, cu minerul de fildeş. El se află depus la parchet. Miirla (îulbnzH Fictima dragostei şi a iubitului el, esle fiica d-lul Galbază, pensionar a) c. f. r. Era în vrăstă numai de 17 ani şi frecventa cursurile scoalel profesionale sf. Sava, unde era Înscrisă în clasa a IlI-a. Mama tinerel, iles-gustată de viaţă, murise de mult. Ea mal poseda un frate, elev la conservatorul, şi o soră mal mică. Se pare că şi conduita el în şcoală, ea şi a iubitului, lăsa de dorit. Pasiunea el fusese remarcată de unele profesoare, cari o surprinseseră cu Haret, braţ la braţ, pe stradă. Conferinţa şeoalet fusese sezisafă şi măsuri urinari să fie luate în contra el, cind dralna dc la Copoii a venit să pună capăt zilelor el şi să dispenseze conferinţa de procese verbale şi acte de disciplină. Cu o zi mai înainte Marin Gălbază îşi luase rămas bun de la colegele el, cărora le-a spus că ştie că are să fie dată afară din şcoală şi că, de oare-ce se poate să nu le mai vadă, le urează bună reuşită la examen. *-* * Cititorii Epocel cunosc împrejurările în cari s’a comis faptul. Nu există absolut, nici o îndoială : Maria Gălbază a fost împuşcată de amantul el. Ion Haret, care în urmă s’a sinucis. Ceia ce a pasionat un moment opinia publică şi ceia ce parchetul a căutat să stabilească, a fost dacă dînsa şi-a dat consim-ţimîntul, înainte de a fi omorltă. Mult! ari susţinut părerea contrarie. Ceia ce a făcut să se creadă aceasta a fost faptul că fizionomia el nu exprima nici un sentiment de groază. Mal mult, minele i-ari fost găsite vlrîte în niaşonul dc blană neagră ce’l purta,—ceia ce arăta o perfectă linişte sufletească, absolut nici o grijă de omorul al căruia victimă urma să fie. Din scrisorile reconstituite reiese Insă că dînsa şi-a dat eonsimţimintul. Cu această ocaziune s’a stabilit şi data amorului lor: el nu era mal vechia declt cu două sari trei zile înainte de Crăciun. In primii scrisore Marin face reproşuri lui Haretu asupra purtării Iul şi'i impută rela-ţiunl cu o fată din Ţicări. Această scrisoare e scrisă cu cerneală roşie, semn al dragostei Înflăcărate ce’l purta. Iu răspunsul ce’l adresează, iubitul îi demonstrează falsitatea învinuirilor ce'l aducea şi'i declara că dacă dînsa îl părăseşte, el se împuşcă. Maria îl răspunde, că dacă e ho tării să, facă pasul acesta, atunci mal bine să moară am îndoi. Scrisorile umfndurora poartă cachetul dragostei celei mal învăpăiate. Haretu îl pune pe adresă : Steluţei mele, în strada amorului, numărul ncuilărei; ea ii proclamă îngerul ci iubit, sufletul vie fel sate. Vechili ca lumea şi banal, veţi spune; pentru dlnşil lucrul insa era cu totul nou, absolut inedit. La examinarea medicală a cadavrului lej tel, s’u găsit pe sinul el, Intre cămaşă şi piele, fotografia iubitului el, ceia ce întăreşte şi mal mult convingerea despre dragostea lor nemărginită. 2 EPOCA Că împuşcarea nu s’a făcut prin surprindere şi din apropiere, cum se credea la început, o dovedeşte încă şi împrejurarea că Iii jurul rănel de la tlmplâ nu s’a puful constata pirlitnra, care s'a păşit atît de pronunţată In jtirrtl rănel Iul Haret. Aceasta coiistitne proba că tnpuşcarea s’a făcut de la distanţă, probabil cu ştirea Măriei. ' *** Inmorniintarea Iul Haret a avut loc Duminecă, 14 Ianuarie, la orele 4 p. in. El a fost tnmormlntat cu ajutorul bănesc al moşilor săi d-nil A. Duca,; telegralist şi Cr. Duca, sub-loeotenent de «ălăraşl. I). maior Haret, părintele şăO, nu a putut lua parte la tnmormlntare, deşi fusese avertizat, prin două telegrame, de trista iuti mplare. Maria Gălbază a fost înmormintată luni, 15 Ianuarie, la 2 ore p. m. Foarte multă lume, cu deosebire tineret, a ţinut să o conducă la cimitir. Ambii afl fost Îngropaţi alături, ca un o-magiu adus dragostei care i-a unit In viaţă. Mentor. DRAMA DE PE ŞOSEAUA BASARAB C'lne-î asasinul. — A existat servitorul? — Ioau Opran. (’ine-î asasinul? Instrucţiunea in afacerea crimei de pe şoseaua Basarab este condusă cu multă activitate. Cu ţoale acestea, piuă Jn momentul de faţă magistraţii se pierd Încă In conjecturi şi nu ştitt dacă trcbue să-gl îndrepteze invesligaţiunile numai în direcţiunea Ini Ioan Opran, fratele victimei, sau dacă acesta trebue scos cu desăvîrşire de sub orl-ce bănuială. Ioan Opran care, la un moment dat, dăduse mal multe explicaţiuni asţtpra exteriorului servitorului şi asupra biuroulul de unde l’a angajat, s’a Încurcat cu totul acum in urmă şi a atras asupra sa bănuelile, destul de Întemeiate, ale justiţiei. A existat servitorul ? După declaraţhinile lui Ioan Opran, servitorul ar fi fost angajat numai de trei zile. Vecinii susţin însă că de vre-o două zile nu aii văzut nici un om strein in serviciul Măriei Popescu ; cîrciumarul din apropiere, şi bacanul de unde implicit ar fi trebuit să tîrguiască servitorul de ale mîncărel, de oare-ce hrana îl se dădea In bani, pe fiecare zi, — nu pot da nici o lămurire in privinţa existenţei unul om In serviciul lui Ioan Opran suil al Măriei Popescu. Aceasta a făcut pe justiţie să creadă că are aface cu improvizarea unul asasin, şi că asasinul adevărat ar fi chiar fratele victimei, şi «atunci Ion Opran a fost arestat. D«ir in urmă el a fost lăsat liber. Cercetările cele mal minuţioase se fac pentru găsirea servitorului, ale cărui semnalmente să corespundă cu acele date de Ioan Opran cu privire la asasin. Agenţii siguranţei caută in toate părţile cu o mare dibăcie, d«ar nu isbutesc să dea de urmele necunoscutului, — un adevărat necunoscut, pentru că nu se ştie nici chiar numele Iul. luau Opran Acei cari susţin încă vinovăţia lui Ion Opran şi îl pun în spinare greutatea acu-zaţiunel se mal întemeiază şi pe următorul fapt. Din declaraţiunile lui Opran reese că el s’ar fi opus la îngrijirea idiotului Iuliu Popescu în casă, din cauza neajunsurilor cari prezintă îngrijirea unul asemenea bolnav furios. Ioan Opran ar fi manifestat de mal multe ori dorinţa,—poate că dorinţa aceasta s’ar fi manifestat şi sub o formă mal vie,— ea Iuliu să fie internat într’un ospicii! de nebuni. Maria Popescu s’ar fi opus la a-ceasta şi de aci o inimiciţie Intre soră şi frate, inimiciţie care şi ar fi avut ca desno-dămlnt asasinarea Măriei, pentru a scăpa ast-fel Ion Opran de Iuliu Popescu. Nimeni insă nu poate şti felul vieţel acestor oameni şi care era caracterul relaţiuni-lor lor, de oare-ce nimeni, afară de Ion 0-pran, nu poate da amănunte; iar idiotul se află lntr’o stare care face imposibil orl-ce interogator faţă cu dînsul. împrejurările şi dibăcia magistraţilor instructori vor pune, poate, justiţia pe urmele adevărului; piuă atunci suntem nevoiţi să înregistrăm tot ce se spune în privinţa acestui misterios asasinat. O INTÎMPINARE I). E. Costinescu ne roagă să publicăm următoarea îutimpinare : Domnului Redactor al starului «Epoca» Fiind presupus că ori cărui ziar trebuie să-I pară răii că a publicat o informaţiune eronată, şi să caute cu mulţumire a o rectifica, lini permit să vă comunic următoarele lămuriri «asupra unei cestiunl, în expunerea căreia aţi introdus şi numele meu. Sub titlul Un (jheşeft al Ocultei publicaţi astăzi următoarele: «In 1881 s’a votat o lege privitoare la încurajarea industriei naţionale, în care se prevedea ca Statul să-şi furniseze toate mărfurile din produsele industriei indigene. «Odată legea votată, un grup de colecti-tiviştl, d-nil Carada, Anton Carp, Take Pro-topopescu, I. G. Bibicescu, Costinescu, Pro-copie Dimitrescu, etc., cu un cuvînt Oculta de azi, formează o societate pe acţiuni, în-fiinţînd fabrica de hîrtie de la Letea. «In 1884 Octombrie 1, în virtutea leget pentru încurajarea industriei, Statul In-cheiă un contract cu fabrica de hîrtie de la Letea pentru furnisarea hîrtiel necesare imprimeriei Statului pe un timp de 12 ani. Preţul hîrtiel s'a fixat pe 700,000 lei' anual, adică cu 30 la sută mai scump ca in piaţă.» Mal întll legea privitoare la incuragiarea industriei naţionale, al cărui autor sunt «ii, nu s’a votat in 1881, ci tocmai in 1887, a-dică trei ani după înfiinţarea fabricel de la Letea. Apoi această lege nu prevede ca Statul Să-şl furniseze toate mărfurile din produsele indigene, ci numai să dea preferinţă acestora cu egalitate de preţ. Constatarea acestui simplu fapt este de ajuns spre a dovedi: 1) că zisa lege nu s’a votat spre a înlesni ceia ce numiţi «un gheşeft». 2) că contractul cu fabrica de la Letea nu s'a putut încheia în 1884 «in virtutea» legii pentru incuragiarea industriei,; votată tocmai in 1887. 3) că, în virtutea acestei legi nu s’ar fi putut fixa preţul hîrtiel nici cu un ban mal mult de cit In piaţă, necum cu 30 la sută mal mult, precum ziceţi d-voasţră. Cit despre participarea mea la formarea societăţel Letea, şi la orl-care alt act al acestei întreprinderi, ea s’a mărginit la subscrierea unei sigure acţiuni de 5000 lei, pentru care nici eă, ca nici unul diri acţionari, n’am primit nici un ban dividendă de 12 ani de cînd am subscris această sumă. Ce e drept că alţii afl fost şi mat nenorocoşi de cit mine, căci d. Fleva a spus alaltă-erl In Cameră că a subscris 10.000 lei. Ast-fel aă plătit, cel ce ufi înfiinţ«at societatea Letea, rlvna lor de a crea o industrie naţională, şi acesta este ceia ce numiţi d-voastră «Un gheşeft». Frumos gheşeft, şi slabă speranţă de a vedea rădieîndu-se industria noastră, cind silinţele şi sacrificiile făcute spre a o înfiinţa, sunt imputate ca fapte necinstite. In ori care altă ţară se consideră ca o faptă rea ca statul să se furniseze cu mărfuri aiurea de cit din industria indigenă, chiar dacă le-ar plăti mal scump de cîtdin industria străină. La noi din contra, se de- j nuntă ca un ce neonest ceea-ce aiurea este . cu drept cuvînt cerut ca o datorie patriotică i de la stat. Ce să mal zic despre faimoasa Ocultă, \ in care, împreună cu mulţi alţii, mă introduceţi şi pe mine, care am avut tot-d’a-una oroare de tot ce nu este lucrăre la lumina mare. Dar ducă Oculta coprinde atlte persoane, ! ba iacă şi «etc», mă faceţi să mă îngrozesc şi ei! de străşnicia acestor conspiratori, cari parvin să păstreze acţiunea lor ocultă, adică ascunsă, misterioasă, intre im număr de i oameni aşa de mare şi nedeterminat. Sperînd că veţi trage, din liniile de mal : sus, un folos pentru cauza adevărului, pri-, miţl vă rog salutările unul vechio confrate. 18 Ianuarie 18%. E. t’OHttnCHCM. Ediţia a treia Itatienil In Africa (Prin fir telegrafic) Roma, 18 Ianuarie. Agenţia Ştefani află că batalionul Gal-liano a sosit astă-seară la Adaghamus, venind din Împrejurimile lui Hansen, de unde plecase de dimineaţă. Aseară toată armata şoană sosise in această localitate. , Generalul Baratieri s'a dus spre în-tlmpinarea locotenentulul-colonel Gal-liano pentru a-I duce sentimentele de satisfacţie ale Regelui şi ale patriei, pentru ofiţeri şi soldaţii albi şi negri, cari au fost «admirabili de devotament. Batalionul posedă armele, muniţiile şi bagagele sale; sub-şeful Makonnen îl însoţeşte. In lagăr domneşte un entu-siasm mare. Trupele au făcut onorurile militare batalionului Galliano. Roma, 18 Ianuarie. Comisiunea extremei stinge a adoptat o ordine de zi cerlnd convocarea Camerei, spre a putea discuta situaţia din Africa. „EPOCA" LA TECUCI Tecuci 18 Ianuare In seara de 17 Ianuare curent, s’a ţinut o Întrunire a comitetului electoral al partidului aşa zis liberal din oraşul nostru, In casele d-lul Alecu Anastasiu. Prefectul Al. Pătărlăgeanu, a propus can-ditat pentru colegiul I de Senat pe d. Neculai lonescu, unul dintre protejaţii d-lul Sturdza. Propunerea prefectului a fost respinsă cu unanimitate de comitetul electoral. Ca să nu se zică Insă, că n’are autoritate, onorabilul prefect a convocat o altă întrunire, azi 18 Ianuare, la avocatul Mărculescu, la care întrunire, a invitat, prin mijlocul comisarilor şi a tuturor epistaţilor, alegători, tot unul şi unul, cărora să le poată porunci ca să semneze o scrisoare, prin eare să ceară d-lul Sturdza pe Neculai lonescu. Cred că nu mal e nevoe de nici un comentar date fiind operaţiile colectiviste ale prefectului, judeţului nostru, conu Alexandru Pătărlăgeanu Curcanu. Florldor SITUAŢIA IN TURCIA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 18 Ianuarie. La Aintab, la Anasia şi în clte-va sate ale Vilayetelor Van şi Bitlis, opinia este aţlţată din cauza temerel de excese iu contra armenilor. Constantinopol, 18 Ianuarie. Se aşteaptă pe mîine publicaţia privitoare la curtea superioară Însărcinată să cerceteze toate conspiraţiunile revoluţionare. Membrii acestei comisiunl vor fi: Said-paşa, procuror; d. Ianko, grec, consilier de stat; d. Murian, armean şi doi funcţionari turci al justiţiei. Circulă ştirea că Sultanul, răspunzînd scrisorii Reginei Engliterel, a exprimat vechile sale simpatii pentru Majestatea Sa britanică. A făcut cunoscut de ase- menea părerile sale de răfi in privinţa comentariilor Jnedrepte ale presei cari atl provocat aţiţârl in spiritul musulmanilor. A manifestat de asemenea speranţa că, vechea amiciţie dintre cele două ţări va li In tot-d’a-una menţinută. Circulă ştirea câ armenii ruşi din Ka-radagh aft trecut graniţa şi au provocat dezordine în vilayetul Wan. El ar li a-tacat două fortăreţe. Petersburg, 18 Ianuarie. Journal de St. Petersburg scrie: Mal multe organe ale presei străine au răs-pindit nişte ştiri cu totul fantesiste, bine făcute pentru a excita surprinderea. E vorba cind de un proiect de Împărţire a imperiului otoman, cind de o alianţă între Busia şi Turcia. Mal este oare nevoe de a zice că ţoale aceste ştiri nu sînt bazate pe cel mal mic temei Q. ? OFORTIAŢII Ediţia de diiutneaţă a*JE-pocel», — cuprtnzimt toate ştii'tlc sositepiuă după miezul ttopţel, — ne găseste de cinzarc9 in toate zilele* la § ore9 ta toate chioşcurile. . * , ‘ Suntem informaţi că un grup de tineri deputaţi va profita de disenţia asupa lege! pescuitului pentru a da un asalt în contra d-lul G. D. Palladi. Legea pescuitului va 11 combătută pe tema, că ea este elaborată de d. P. P. Carp şi adoptată întocmai de d. G. D. Palladi. E foarte probabil că această luptă a tinerilor deputaţi va fi sprijinită şi de a-micii d-lul N. Fleva. Ni se afirmă in mod pozitiv, că mai mulţi deputaţi vor propune în curind revizuirea legei minelor. Tendinţa este modificarea legei în sen- . sul ca minele să fie declarate de pro- , prietate a; Statului. I). Dimitrie Sturdza a retras proiectul de lege depus la Cameră de d. Fleva pe cînd era ministru de interne, pentru suprimarea a 107 subprefecţi, a doui inspectori administrativi şi a doui inspectori sanitari. Voinţa Naţională de ieri spune că d. Filipescu a trecut în budgetul ordinar 250.000 lei din preţul locului numit Pro-copoaia, in loc de a vărsa această sumă la casa lucrărilor. Explicaţia e foarte uşoară. Casa lucrărilor fiind Înfiinţată la 1 Iulie, fosta administraţiune. care avea să încaseze 1 milion de la căile ferate, a preţuit că pentru 9 luni al acelui an să cuvin 750.000 lei pentru casa lucrărilor şi 250.000 lei pentru cele trei luni ale â-nulul budgetar, înainte de Înfiinţarea casei lucrărilor. De altminteri Curtea de compturl a cercetat şi aprobat socotelile pe acel an. Desaprobarea Voinţei ne e dar indiferentă. Comitetul executiv al partidului guvernamental a decis în şedinţa sa de alaltă-erî, ca la colegiul II de Cameră din Ilfov să fie susţinută candidatura d-lui V. C. A. Rosetti. Ideia de a susţine candidatura d-lui Cu-loglu a fost părăsită, pentru a nu provoca prea mult pe d. N. Fleva. Ieri d. Robescu, primarul Capitalei, a vizitat bala de gunoae, unde a găsit multă necurăţenie. Aflăm că azi d. Robescu va vizita latrinele de la Cişmegiu, unde va constata o mare infecţie. Poimîine d. Robescu va visita abatorul, unde va găsi totul în neregulă. Oculta a avizat ieri pe d. Dim. Mo-ruzzi, prefectul judeţului DorohoiO, ca la alegerea colegiului I de deputaţi, să susţină candidatura d-lul C. Dumitrescu-IaşI. D. Nicolae lonescu va fi candidatul partidului guvernamental la colegiul I de Senat din Tecucih. Candidatul Ocultei la colegiul I de Senat din Bucureşti, va fi d. Stancu Becheanu. Acţiunile d-lul Stolojan pe ziua de azi staO foarte răfi. D-sa însuşi a recunoscut ieri că : — Odată mi se promite un portofo-folifi, ca apoi a doua zi să mă mingăe cu preşedinţia Camerei şi totuşi văd că nu mi se dă nimic. Acum m’am plictisit şi nu mal cer nimic, dar absolut nimic. Sîmbătă după amiazî se va întruni un consilia de miniştri spre a hotărî numirea prefecţilor la judeţele Brăila, Constanţa, Piteşti şi R.-Sârat, unde se scie că locurile sunt vacante. Tunelul de la Epureni de pe linia Do-rohoifi-laşl fiind terminat, se va deschide în curind circulaţiei trenurilor. Din cauza epidemiilor numeroase cari bln-tue ţara In acest moment şi cari reclamă presenţa medicilor pe lu localităţile infectate, concursul pentru posturile de medici www.dacoromanica.ro primari de judeţe, care trebuia să se ţină la 1 Februarie viitor, s’a amlnat. Inscripţiunile deja luate vor fi valabile pentru concursul viitor, dar numai cel Înscrişi piuă la data fixată se vor putea prezenta. In consiliul de miniştri de ieri, s’a ho-tărlt numirea lui Kiriţopol ca prefect de Teleorman. Aflăm că această numire va provoca o mare nemulţumire printre liberalii din Teleorman. Kiriţopol e şeful Ocultei din Teleorman şi însuşi primarul din T.-Măgurele, d. State Angheleseu, va veni In capitală cu o delegaţiune din judeţ pentru a cere ministrului de interne să nu ti hneală pe Kiriţopol prefect în localitate. Putem afirma că, iu cazul cind această numire se va face, toţi liberalii din Teleorman vor lupta în contra adminislraţiune! Ocultei şi vor cere neîncetat înlăturarea lui Kiriţopol. Mal mult chiar, guvernul va fi interpelat In Cameră cu privire la această numire, indatft ce ea va deveni un fapt îndeplinit. D. Ilie Ciolac, prefectul de Botoşani, s’a prezentat erl Ia d. «Sturdza împreună cu deputaţii şi senatorii acelui judeţ, tîn-guindu-se contra d-lul genaral Budişteanu care le-a refuzat de a lăsa reşedinţa diviziei a 8-a la Botoşani, precum şi mutarea reşedinţei regimentului 16 Suceava din Fălticeni Ia Botoşani. Deputaţiunea a mal cerut d-lul Sturdza construirea unei linii ferate de la Botoşani la TodirenI, In scop de a uni o-raşul cu noua linie DorohoMaşî, prin valea Jijieî. D. Sturdza, ne asigură unul din reprezentanţii botoşănenl, a promis, că orl-cari ar fi motivele d-luî general Budişteanu, va satisface cererea d-lul prefect. Noi ne temem însă că d. Sturdza va termina şi acum prin a adresa scuze şi d-lul ministru de rezbel, pentru că a încercat să nesocotească hotărî rea sa, şi reprezentanţilor botoşănenl că nu le-a putut satisface dorinţa. M. S. Regina a bine-voit să primească Mercur! in audienţă pe d-nele Negruzzi, C. Lahovari, C. Filipescu şi C. F. Robescu. Prin cercurile guvernamentale perzistă zvonul, că în curind d. dr. Petrini-Ga-laţl va fi numit director general al serviciului sanitar, în locul d-lul dr. Felix, demisionat. D. Meissner, demisionînd din postul de inspector general al învăţământului primar, va fi numit director al şcoalel normale Vasile Lupul din Iaşi. Marţi seară pe la orele 8, o crimă s’a sâvîrşit în Pietrărie (Repedea) Iaşi. In circiuma din Pietrărie erafi adunaţi seara, mal mulţi flăcăi din sat cari se puseră la băut. Printre dînşil se afla şi Vasile Brichiu, un ttnăr In virstă de 24 ani, fiul Iul V. Brichiu care Iocueşte peste drum de circiumă. In acest timp intră în circiumă şi tînărul Dumitru Maltei, din Blrnova, care se întorcea din oraş, de unde îşi cumpărase cuţite pe cari le ascuţise la tocilar. Din vorbă în vorbă Vasile Brichiu se ia la ceartă cu Mafiei, şi cu nişte lăutari cari se aflafi în circiumă. Cearta degenerează şi Vasile Brichiu se repede la Maftel şi II trage două palme. Acesta puse mina pe un cuţit şi-l înfige în pînteeele Iul Brichiu. Oamenii cari erai! de faţă intervin şi criminalul e desarmat; el a fost predat în mli-nile autorităţilor, cari afi sosit imediat la faţa locului. Astăzi se va juca la Teatrul Naţional Pescuitorii de Mărgăritare (Ies pecheurs de perles) operă în 3 acte şi un tablofi, muzica de Bizet, in beneficiul simpaticului bariton Aurel Eliade. Cel ce afi a-sistat la repetiţiunl afirmă că e cea mal bună reprezentanţie pe care trupa noastră de operă o dă de la înfiinţarea ei. Suntem siguri că publicul va încuraja prin prezenţa sa pe tînărul artist bene-ficiant. Obştea locuitorilor din Spineni, judeţul Olt, a adresat d-lul N. Fleva, în urma retragere! sale din cabinet, următoarea telegramă: Sătenii Spineni regretă din inimă retragerea d-v.—Sentimentul datoriei şi al ordine! s'a Infiltrat adine In inimele noastre. La lupta uriaşă ce aţi început vom lua parte cu cea mal mare bărbăţie ; vom suferi totul, căci am învăţat de la d-v. Roadele mun-cel noastre să le culeagă urmaşii. «Să trăiţi! Partidul conservator din Giurgifi a înfiinţat un ziar săptămânii, Legalitatea. Primul număr a apărut erl. ÎI urăm izbîndă deplină. 1). doctor Babeş a intervenit Ia direcţia Sanitară ca să i se pue la disposiţiune de pe acum vitele necesare pentru prepararea vacinulul necesar In campania de vaccinare ce începe în primele zilei ale lunci Aprilie. D. Inspector Sanitar d-r. Blasianu, în urma iuspecţiunilor făcute în ultimele zile, a raportat direcţiune! superioare Sanitare eă epidemiele de variolă şi scarlatină descresc în judeţele laşi, Ro- man .şi Suceava. D-sa a arătat în ace-laşl timp cit de mult lasă de dorit serviciul Sanitar in plasa Muntele din judeţul Suceava (vecinie bîntuită de unghia difterică şi scarlatină) din cauza lipse! unul spital plasat la un loc convenabil şi imposibilitatea in care se află medicul plăşel de a putea da ajutor locuitorilor, din cauza greutăţii comunica-{iun i lor. D E P E S I (Servicinl Agenţiei Rom ine) Prinţul Ecrdinuud Viena, 18 Ianuare Prinţul Bulgariei a sosit venind din Roma. Viena, 18 Ianuare După Noua Presă Liberă depeşile venite erl de la Sofia la Viena zic cft prinţul Bulgariei n’a avut. succes pe liugii Vatican ; din contra exista convingerea că nu se va acorda indulgenţa, ha chiar câ prinţul Ferdinand ar fi fost ameninţat cu excomunicarea. Din aceasta causă, decisiuuile luate de prinţul pină acum ar fi fost sdruneinale. E cu putinţă să se formeze un minister Gre-kov-Petkov. pentru că d-nul Stoilow împărtăşeşte dorinţa unanimă a populaţiei în cea ce priveşte conversiunea apropiată a prinţului Bo-ris. D-nul Stoilov esle ast-fel foarte angajat ; pe cind d-nul Grekov e de părere că conversiunea n'are decît un interes secundar pentru Bulgaria, cit timp va domni prinţul actual şi că in mod eventual conversiunea s’ar putea amăna pină la majoritatea prinţului Boris. Panamaua ungurească Budapesta, 18 Ianuarie Camera a adoptai după o discuţie de mal multe zile, şi aproape in unanimitate, propunerea Gakiy, primită de guvern, şi care zice că nici funcţionarii publici, nici deputaţii nu pot să obţină concesiuni pentru drumurile de fer locale. Propunerea Bartha, de a numi o comisiune însărcinată să examineze toate caşurile de incompatibilitate şi alte propuneri încă privitoare ta acelaş obiect, combătute de guvern, aii fost respinse. Succesiunea Tronului Austro-l’iigar Viena, 18 Ianuarie. «Corespondenţa Politică» taxeaxă de născocire zadarnică ştirea dată de oare-care presă asupra unul pretins proiect de modificare a ordinel de succesiune la tronul Austro-Dngarel şi insistă din nou asupra vanităţii desăvtrşite a acestor combinaţiuni. Zisul ziar relevea’ză Încă necuviinţa ce exsistă de a zice că ministrul afacerilor străine ar fi schimbat o corespondenţă în această privinţă cu misiunile Austro-Ungare din străinătate. Sănătatea Prinţului Nicolae Cetinge, 18 Ianuarie. împăratul Franţ losef şi Sultanul aii însărcinat pe representanţil lor, să le dea informa-ţiunl asupra stării sănătăţii prinţului Nicolae. Moartea Mitropolitului Atena, 18 Ianuarie. Mitropolitul Monsenior Gerinanos, a murit pe neaşteptate. Plecarea Prinţului Bulgariei Viena, 18 Ianuarie. Prinţul Bulgariei a plecat în timpul serii la Sofia. Aeciileutelc maritime Berlin, 18 Ianuarie. Reichstagul a discutat, bugetul ministerului de interne şi a adoptat capitolul privitor la autorităţile Însărcinate cu anchetele asupra accidentelor maritime. I). de Boettieher a declarat că guvernul a elaborat deja un proiect de reorganizare a regulamentelor maritime. In timpul desbateril, mal mult! oratori afi respins aeusârile aduse în contra Iul Norddeut-scite L/oyd şi afi relevat atitudinea corectă a autorităţilor germane in timpul naufragiului Elbei. Atentat contra regelui Portugaliei Lisabona, 18 Ianuarie. Regele se întorcea aseară in trăsură, cînd un lucrător anarchist s’a pus să arunce cu pietre asupra lui; una din ele a atins pe aghiotantul săfi, care a făcut să aresteze pe agresorul, care s’a pus atuncea să strige : «trăiască revoluţia socială!» Regele a fost azi obiectul unor numeroase manifestaţiunl de simpatie. Prlnz diplomatic Petersburg, 18 Ianuarie. Un prinz diplomatic s’a dat iert la ambasada Austro-Ungariel, la care afi asistat mal mulţi ambasadori, printre cari acela al Turciei. Moartea principelui Italtcmberg Darmstadt, 18 Ianuarie. Marele duce de Hessa va pleca la Osborne pentru a asista la inmormintarea prinţului de Battenberg. Funchal, 18 Ianuarie. Incrueişfitorul engles «Blonde» a sosit cu corpul prinţului de Battenberg. Budgetul francez Paris, 18 Ianuarie. Consiliul de miniştri s’a ocupat de budgetul pe 1896, in care se afla impozitul asupra venitului, care va înlocui impozitul mobiliar si acela asupra porţilor şi tereştrilor. Noul impozit asupra venitului va trebui să dea 150.000.000 şi se va fixa de la 1 la 5 la sută după venitul contribuabililor. Veniturile mal mici de cit 2800 de fr. vor fi scutite de impozit. Aniversarea austerei prinţului Boris Sofia. 18 Ianuarie. Cu ocazia aniversării naşterii prinţului moştenitor Boris, un Te-Deum solemn s’a celebrat la catedială de către preşedintele sinodului Mitropolit Monsenior Gregoriu. Afi asistat la această solemnitate : principesa, corpul diplomatic, toţi miniştrii şi ofiţerii garnizoanei. Apoi a fost recepţiune la palat. Toate autorităţile eclesiastice şi militare an prezintat felicitările lor principesei. Ucfragcrcu d-lui lloctticlicr Berlin, 18 Ianuarie. După nişte imformaţiun! sigure ale «Gazetei de Wess», ştirea înjprivinţa retragerii apropiate n d-lul de Boettieher este neîntemeiată. E P O C A 3 din presa /.iurole «le u/.I —-— Adevărul, vorbind in cestiunea cristelniţei «le la biserica Doamna Bîl-laşa, a zis cil rolul jucat de episcopul de’ Roman in aceaslit afacere este odios. I). A. V. Beldiman răspunde ast-l'el în-lîmpinărel episcopalul : Unde erai Prea Sfinte eînd, in ziua de 30 Octombrie 1893, am denunţat în coloanele «A-devărulul» hoţia cristelniţei din biserica Dom-miţa Bălaşa, dăruirea el Regelui şi Înlocuirea el prin o alta urltă şi proastă ? Cum de nu al luat atunci apărarea hoţului de Ghenadie şi numai acum in luua Ianuarie 1896 — peste doi ani şi mal bine — te trezeşti ca dintr’un somn letargic şi îndrăzneşti a'ml da o dezminţire? •—~ Constitu{ionalul răspunde profeţiei unul organ colectivist care a spus că «partidul conservator» are înaintea Iul ani lungi de aşteptare şi termină, dind la riadul lui următoarea povaţă partidului liberal: In starea in care se găseşte partidul liberal şi după cum s'a manifestat piuă acum, acest partid are, de sigur, dinaintea lui puţin timp de guvernare. Va trebui neapărat, din cauza ne-pregătiril lui de a ţinea guvernul, să părăsească puterea, pentru a ghidi in opoziţiune asupra condiţiunilor iu cari se merită guvernul şi a se transforma in conformitate cu aceste condiţiunl. Că este posibilă această transformare, chiar in partidul liberal, noi o credem şi cu sinceritate o dorim, pentru binele ţării noastre. Ziua se ocupă de numeroşii poştulanţl la minister şi spune că, trecerea acestora prin cabinet nupresintă inconveniente de cit atunci cînd fie-care din el caută să-şi facă un grup pentru a se impune. Atunci, zice confratele nostru, partidul se împarte în o mulţime de grupuri sail coterii cari dovedesc o stare de a-narchie şi de descompunere. In această situaţie se află şi partidul liberal, zice confratele nostru. Cauza a-cestel stări phsicologice a partidului o expune ast-fel confratele radical: In loc ca in opoziţie şeful să caute a stabili o disciplină morală în partid, în loc să se or-ganiseze în vederea puterel, şi anume să facă să iasă în afară de rîndnrl un număr de bărbaţi cari să se fi distins prin muncă intelectuală şi prin acte de valoare, partidul nu s’a organizat- timp de şapte ani de cit numai în vederea răstit măr ei conservatorilor. Toţi, mari şi mici, nulităţi, mediocrităţi, oameni de valoare, afi făcut o singură muncă: munca brutală de răsturnare prin ţipete, declamaţii, e.şirl pe stradă, articole de gazetă de o violenţă rară, discursuri ne mal auzit de sărace în idei şi (ie bogate în injurii. A lipsit la liberali în oposiţie diviziunea muncei. Toţi ati făcut, o mâl repet, aceiaşi muncă, şi încă cea mal puţin calificată. CONFERINŢELE PUBLICE La institutul de patologie şi de bacteriologic,, vor începe Miercuri la 24 Ianuarie la 9 ore seara Programul acestor eonforinte va fi cel următor : 1) Miercuri 24 Ianuarie, Profesor V. Babeş. Despre microbi şi despre importanţa lor pentru sănătatea publică. 2) Sîmbâtă 27 Ianuarie, Profesor V. Babeş, Despre seroterapia diferitelor boale. 3) Miercuri 31 Ianuarie, Profesor V. Babeş. Despre difterie. 4) Sîmbătă 3 Februarie, Profesor V. Babeş. Despre tuberculoză. 5) Miercuri 7 Februarie, Profesor T. Ionescu. Conformaţia exterioară a creerulul. 6) Sîmbătă 1(1 Februarie, Profesor T. Ionescu. Cireumvoluţiunile cerebrale. 7) Miercuri 14 Februarie, Profesor T. Ionescu. Couformaţiunea internă a creerulul. 8) Sîmbătă 17 Februarie, Profesor T. Ionescu. Pedonculiî şi Protuberanţa. 9) Miercuri 21 Februarie, Profesor T. Ionescu. Bulbul. 10) Sîmbătă 24 Februarie, Profesor T. Ionescu, Cerebelul. 11) Miercuri 28 Februarie, Profesor Obregia. Psihologia patologică a visiunel a sensibilităţi! a sentimentelor. 12) Sîmbătă 2 Martie, Profesor Obregia. Psihologia patologică a audiţiunel şi a fonaţiunel. 13) Miercuri 6 Martie, Profesor Obregia. Psihologia patologică a sferei psihomotrice şi a voinţei. Feluri de obsesitme. 14) Sîmbătă 9 Martie, Profesor Obregia. De-generescenţa mentală. 15) Miercuri 13 Martie, Profesor V. Babeş. Măduva spinărel. 16) Sîmbătă 16 Martie, Profesor V. Babeş. Boalele mâduvel. 17) Miercuri 20 Martie, Dr. MinovicI, Antropologia criminală şi responsabilitatea. Biletele pentru aceste conferinţe se vor găsi la institutul de bacteriologie in ziua ce procedează conferinţa. Conferinţele vor începe exact la 9 ore seara. PAKLAMEIVTUL J ti E N A T II L Şctlinţa tir la I» Ianuarie I). Ministru de războiă spune că ii. senator general Angheleseu ar trebui să’şl retragă proiectul pentru modificarea legel asupra poziţiuuil ofiţerilor, de vreme ce guvernul va depune un proiect In această privinţă. D. General Angheleseu îşi retrage proiectul, rugind guvernul să grăbească depunerea proiectului sătî. I). ministru de războiă spune că proiectul e gata, dar că... mal treliue studiat. Şedinţa urmează. CANEIU Şctlinţa fir la /» Ianuarie D. Nauin Mărculescu citeşte un proiect de lege prin care se cere construirea unei linii ferate, care să unească Podgoria Ni-coreştl cu reţeaua principala. Apoi se procede la repetarea votului, care a fost declarat nul lu şedinţa precedentă, asupra proiectului de lege prin care se modifică art. 7 din legea organică a Cosei de Depuneri şi Consemnaţiunl, în sen- sul ca Statul să aibă dreptul să se Împrumute cu 20,000,000 lei In loc de 10,000,000 ca pln’acum. Proectul se votează cu 76 voturi pentru şi 2 contra. I). Marin Petrescu dă citire proiectului de lege pentru abrogarea dîspoziunitor ultimului aliniat din art. I şi art. IV din legea de la 23 Martie 1894, privitoare la Întrebuinţarea excedentelor anilor 1888 89—1892-93 şi acoperirea deficitului în sumă de lei 10.365.499, bani 48, resultat la Închiderea exerciţiului 1894-95. Proectul este primit In total cu 73 voturi pentru şi 1 contra. I). Ghodcm Theodorescu dă citire unul proiect de lege pentru abrogarea şi acordarea mal multor credite extraordinare ale unor autorităţi dependinţe de Ministerul de Interne. I). G. Cantacuzino cere amtnarea dis-cuţiune! pentru 3 zile. — Amlnarea e primită. D. Iancovescu, raportor, dă citire mal multor proiecte de lege prin cari se recunoaşte calitatea de cetăţean romln d-lor Giurgiuveanu din judeţul Dorohoiti, Dini. Georgescu şi Teofil Olinescu. — Se votează. La ora 3 şedinţa se ridică, ne mal fiind nimic la ordinea zilei. IULTIMEINFORMATIUNI InHrurţia afacerii Axento-Stănieă Ionescu Am spus că ministrul justiţiei a dat ordin ca această afacere, un moment îndreptată in contra d-lul Fleva, să se abată acum în contra fostei adminis-traţiuni comunale. Iată ce aflăm acum în această privinţă. După ce s au chemat funcţionarii cărora li 8’au cerut, depăşiţii în contra fostei administraţiunî, avînd făgăduiala că, în schimb îşi vor p utea păstra slujbele, acum s'aii chemat la instrucţie toţi membrii fostului consiliu comunal. Acestora li se pun întrebări menite a arăta că votul transacţiunel cu Stănică Ionescu n’ar fi fost sincer. In acest scop li se pun întrebări în modul acesta: «D-ta ai luat parte la şedinţa din ziua cutare P» Dacă fostul consilier, din lipsă de memorie, spune vre-un lucru inexact, de care instrucţia crede că se poate folosi, atunci să consemnează acea declaraţie. Să ştie că unii consilieri sunt pre-senţî numai la începutul şedinţei, iar alţii vin numai la sfîrşit. Să caută a se stabili prin această împrejurare o contrazicere cu procesul verbal al şedinţei. In ceea-ce priveşte procesul verbal, legea cere ca să fie iscălit de primar şi de secretar. Totuşi să obicînueşte ca şi consilierii presenţl la şedinţa următoare să’l iscălească. Dacă vre-unul n’a iscălit, instrucţia conchide că n’a fost present la şedinţă. In fine iscălirea procesului verbal se face, în practică, fără ca?fie-care consilier să recitească toată darea de seamă a şedinţei ci pe basa contra semnârei de către secretar care e o garanţie de sinceritate. De aci porneşte instrucţia spre a zice că iscăliturile sînt date de complezenţă. Putem adăoga că s’a chemat la instrucţie un funcţionar destituit care a trecut prin puşcărie, spre a declara în ce moâfţineau consilierii şedinţele şi dacă nu cum-va ţineau şedinţe secrete. După toate acestea, nu putem de cit să trimitem felicitările noastre d-lui m inistru de justiţie. Sîntem pozitiv informaţi, că d. Dela-vrancea a primit din partea a vr’o 200 de alegători din Ploeştî o scrisoare, prin care i-se cere să înceteze orl-ce atacuri în contra d-lul Fleva, fie prin Voinţa Naţională fle prin alte căi, Alt-fel nu numai să ’şl ia gîndul de la deputăţia de Prahova, dar nici să nu mal calce prin Ploeştî. Se anunţă apariţia a patru ziare politice In cursul săptămînel viitoare. O adevărată manie. Teribilul Epurescu este foarte plouat de dud cu faimoasa sa interpelare şi de clnd s’a dat pe faţă cum a extorcat 8000 de lei de la d. Efrem Ghermani cu ocazia alegerilor generale. In Cameră nimeni nu-I vorbeşte, laCapşa nu mal merge şi pe calea Victoriei se strecoară ca o umbră printre mulţimea pietonilor. Comitetul partidului conservator din Ploieşti a trimis alegătorilor colegiului 1 de Senat din Prahova, următorul apel, cu privire la candidatura d-lul Gh.Gr. Cantacuzino: In ziua de 21 Ianuarie curent, alegătorii colegiului I de Senat din Prahova, sunt chemaţi să aleagă un alt senator in locul d-lul P. S. Aurelian, care a renunţat la mandatul ce i s’a dat de Prahoveni şi a preferit pe acela de deputat al capitalei. Comitetul partidului conservator, a ho-tărît să susţină şi să recomande pentru această alegere, pe d-nul Gheorghe Gr. Cantacuzino, fiind cunoscute calităţile distinse ale acestui bun cetăţian şi adevărat patriot. E mal bine de un sfert de secol de cînd, neîntrerupt, a fost representantul nostru iu Parlament, şi în lot acest timp, a luptat fără preget ca să înzestreze judeţul cu şcoli, spitale, drumuri, poduri şi alte instituţiunl folositoare, şi a întrebuinţat întreaga sa influenţă ca ade- văratele interese ale ţărel să fie respectate, silind chiar pe adversari să’I recunoască patriotismul, cinstea şi dreptatea de care e Însufleţit în toate acţiunile sale. Cu un asemenea represeutant, colegiul I de Senat nu se poate de cil mihdri, căci va da încrederea sa unul bărbat luminat şi de cea rnal perfectă corectitudine, care v’a iubit şi necontenit a cugetat la înflorirea judeţului, fără să dorească altă răsplată mal scumpă de cit stima şi Încrederea concetăţenilor Prahoveni. Punînd In urnă alăturatul buletin îndoit in patru, cu numele d-lul Gheorghe Gr. Cantacuzino, fit! siguri că vă îndepliniţi datoria de adevărat cetăţian, care ştie să preţuiască meritele şi calităţile unul candidat pe care comitelui este o-norat că 11 poate recomanda încrederel Domniei-Voastre. Fabrica tic la I.etca In cestiunea fabrice! de hîrtie de la Le-tea, ni se comunică următoarele amănunte interesante. Acum zece ani, cînd s'a încheiat contractul între Stat şi fabrica de la Letea pentru furnizarea hîrtiei necesare, preţul hîrtiei era ceva mai scump ca azi, de oare-ce nu mai exista nici o altă fabrică de hîrtie în ţară. De la 1887 şi pînă azi, s’aii mat înfiinţat încă vr’o patru fabrici de hîrtie, astfel că preţul hîrtiei în cei din urmă şease ani a scăzut foarte mult, aşa de mult că azi un kilogram de h trtie de tipar se vinde în piaţă cu 62—64 bani, pe cită vreme Statul plăteşte fabrice! (le la Letea un leu şi 5 hani kilogramu, adică cu 65 lu sută mal scump, Văzînd aceasta, d. Fleva, pe cînd era ministru de interne, a luat măsuri pentru denunţarea contractului. Acţionarii fabricai au voit şi voesc prelungirea contractului pe un nou termen de vr’o 10 ani, tot în aceleaşi condiţiunl. Atunci d. Fleva — in puterea unei clause din contract — hotărîse să propună un arbitru, desemnînd probabil pe d. Ioan Kalinderu. I). Fleva a căzid, arbitru nici pînă azi nu s’a ales; dar acţionarii sunt aproape siguri că vor ajunge la bun sfîrşit cu actualul ministru de interne, d. Dim. Sturdza. Astăzi la ora 9 dimineaţa a avut loc la Herăstrău un duel cu floreta între d-nil C. Miile, proprietarul ziarului Adevărul şi Alexandru Ionescu, reporter la Lumea Nouă. Martorii d-lul Miile afl fost: d-nil C. Bacalbaşa şi Saita. iar al d-lul Ionescu: d-nil Anton Bacalbaşa şi avocat Angliei. După a cincea repriză, d. C. Miile a fost uşor rănit la mina dreaptă. Cauza acestui duel este o notiţă injurioasă publicată intr’unul din numerele trecute ale Adevărului, notiţă prin care d. Miile Însoţea numele d-lul Al. Ionescu cu calificativul puţin măgulitor de «poliţist». Din sorginte sigură aflăm, că întreg personalul primăriei Capitalei este în fierbere. Ajutorii de primari, cu învoirea lainică a d-lul C. F. Robescu, aii ordonat şefilor de servicii să le facă cit mal în grabă un număr de posturi de 300, 250 şi 200 Iei. Şefii de servicii, nevoiţi să se supună, trebue să înlocuiască un mare număr de vechi funcţionari cinstiţi şi capabili, pentru a face loc agenţilor 0-cultel. Mişcarea in personal se va face In cursul săptămînel viitoare şi funcţionarii actuali sînt toţi lngrijaţl de soarta ce-I aşteaptă, de-oare-ce nimeni nu e sigur de postul săfl. In vederea acestei mari măturăturl, primarul a ordonat ca lefurile să nu se achite la 20 ale lunel, cum se făcea pîn’acum, ci tocmai la liuele lunel. ErI seară, la balul de la Palat, o rudă din cele mai apropiate a d-lul Dim. Sturdza a întins mina d-lul Fleva, care îl a întors spatele. D. V. A. Urechiă, preşedintele Ligel Culturale, ne asigură, că campania de agitaţie întreprinsă de d-nil Russu-Şi-rianui şi Bogdan—Duică prin Transilvania şi Ungaria In contra d-lul Dr. Ioan Raţiu, nu este de loc sprijinită nici materialiceşte nici moraliceşte de Liga Culturală. Aseară s’a dat prima serată dansantă la Palat. Animaţie foarte mare. AA. LL. Regale au petrecut pînă noaptea tîrziil. Au fost peste 300 de invitaţi. C’OA VOCARE La 24 Ianuarie a. c. ora 2 p. m., va avea loc adunarea generală a membrilor societâlel centrale agricole pentru anul 18%. La ordinea zilei: 1) . Darea de seamă despre situaţia so-cietăţel pe anul 1895. 2) . Alegerea censorilor pentru verificarea gestiunel financiare pe 1895 şi pe 1896. 3) . Votarea budgetului pe 1896. 4) . Alegerea comitetului compus din 24 membri, conf. art. 12 din statute, şi 5) . Discuţiunea orl-căror propuneri venite din iniţiativa adunărel. D-nil membri al societăţel sînt cu insistenţă rugaţi, să bine-voiască a participa la această adunare. www.dacoromanica.ro 13rog-ueria la ^OÎNELK NEGRU” IO Ţ JE T Z U lîncureşti.—1. Str. LipscanL 1.—Bnenreştl. Aranjînd «lin noii DUOGUERIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţa onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei inele clientele şi onor. public că sînt asortat complect cu tot felul de articole precum: Diferite lîrogue, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape minerale din toate surse,le indigene şi streine, Parfumerîe şi alte articole de toileta, Pansamente, Desinfeetapte, Insecticide ete, şi in general cu tot felul de articole ce se ţiu de această branşă, cu preţuri moderate. Comanifrlr «r rfecturază in tonta Hnminia contra rambur(30-12) încercaţi şi vă veţi convinge de eftinătatea preţurilor magasinului de (ISiJouterie, llorlogcric «.V Fon mituri BW- EN GROS ŞI EN DETAIL AimOLl) KUANTLOCÎEK BUCUREŞTI—Strada Carol I, No. 35. în etagiii. Acest mugasin se recomandă ca in tol-d’a-una cel mal bun asortat cu : Mare asortiment de bijuterie de aur, argint şi doublă ca: brăţări, cercei, inele, broşe, etc. Obiecte de argint şi argint do China, întîia qnalitate garantată: ServiciurI de ceaift, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. etc. Diferite ceasoarnico de masă, pendule şi deşteptătoare. (30—20) Toate acestea pentru logodne, nunţi, cadouri pentru anul nofi şi alto ocasiunl. Tot felnl de ceasoarnice de aur, argint, nikel şi oţel oxidat. Lanţuri de aur, argint, doubld, etc. etc. Noutăţi în bijuterie de aur şi argint, ţintuite cu pietre line şi anume: briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc 13 e arendat De lu Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Citzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Tb. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl Ia d-nil G. N. Eftimiu tf; Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. a, 2 Cm. J. BERGER MAGASIN ŞI ATELIER DE BIJOUTERIE, HORLOGERIE) ARCINTĂRIE Bucureşti.—Calea Victoriei, 28. Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasoarnice de precisiune în toate speciele, orfevrerie, etc. etc. pentru sesonul de logodne, minţi şi cadouri. PREŢURI MODERATE (30-17 FABRICA de ŢESĂTURI METALICE SCHETTINI & BIÂNCHI Bucureşti.— Str. Doamnei, 9 (lingă poştă). Unica fabrică premiată pentru ţesături de sîr-înă, la exposiţiunea «lin Bucureşti în 1894. Furnizori al mal multor administraţiunl publice şi private. soinicrp < (»■*«(<'<■ pentru paturi de bronz, tablă, fer şi lemn. ŢcHiUnri de pînze în sînnă de fier, oţel, alamă, aramă, etc. iiiipiciimri (TAR1> BKAI Y Muzeul istoric se compune din peste 200 grupe din cele mal interesante, cu totul noi nevăzute pină acum, petrecute în secolul al XlX-lea. A sosit noG de tot: I.a Itclle Irriic frumoasa tatovată, pe al cărui corp sînt peste 5,000 de tatovărl expresive. Norlur ii a o ]> r essio o figură de o raritate ne mal pomenită, ca lucrare de artă. Explicaţia se poate vedea in catalogul muzeului. Museul este bine încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se află deschis în toate zilele de lu 8 dim. pînă Ia II seara. 20—17 Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul I>iml>oviţei (Casa Cănuţă) Intlcgtlinirc tic itrocctlură, cercetare şi studiare de dosare pentru imprieinaţil din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de ori-ce acte. Ilctlaclarc tic itellţiunî, gtrocuri, contracte, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi în genere de ori-cc ade tic notarial. (’on&ulf aţinui. Susţinere tic ori-cc gtroccetc. Mntlegtlinire tic formalităţi pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Burate şi Agricole. Condiţiunl favorabile. (36—15) Ocasiuue rară! Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. , 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu ^tare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de Dl-ăgăşanl dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinei litruri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte postulă. FKIEDR1CH lMLDNElt (30—7) Calea DudeştI, 128—130. înştiinţare S'a deschis I Y YOl RESTAURANT In sir. Regală, colţ cu str. Academiei, în fostul local Constantin Paraschivescu şi Cosma. Bucătărie aleasă, Romînă şi Franceză; specia-litat de salată de icre, gigot de viţel, rostbrat, răciturî fine, etc. Vinuri naturale din viile Simulescu şi Filipescu (Drăgăşanl), Cănuţă Ionescu (Dealu-Mare), Nieo-reştl şi OdobeşlI. PREŢURI MODERATE ANDREI DEHETRESCC F.st asociat timp de 12 an! al d-lul (». Dobuo-15—12) geanu-Gherta la restaurantul gă-iet Ploeştî. IULIAN S’a mutat tot în strada Lipscani No. 63-65 vis-â-vis de Papagal, alături cu magazinul d-lor Manolescu & Stoenescu fost Dancovicl. IO buni 20 bani S A N V IC 1 S ANTIC I cu Salam, Şuncă Sardele CU ICRE Ni UNT Comenzi se pot e-fectua cu 12 ore Dinainte. Comenzi se pot e-fectoa cu 12 ore Dinainte. VIN NEGRU VIN ALB 1.20 I. I T K 1) 1 LEE LITRII MÂNCAŢI CMliiveeinl Iulian CEllE r I Cilii veei călugăresc de post imr i eeu Cutia (le ÎOOO grame MAZĂRE BOABE Pe lingă specialităţile fabrieuţiuuel inele de conserve cunoscute destul de bune de onorabila clientelă, vid şi vă recomand magazinul meu foarte bine asortat, cu tot felul de delicatese, trufandale etc., etc. . Unul din magazinurile mele l’ani aranjat ca orl-cine poate fiice gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă. Al d-v. cu stimă Iulian Oprcscu A Comp. (20—8) La «Ghiveci». Rr. Thoniescii Medic de copil 8lr. Italiană, 16. Bogat asortiment de arme «le vinătoarc de tot felu, de la 75 lei la IOOO lei hueaia. Arme cu «louă ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,- pieşcă-carabină o ţeavă alice, alta glonţ: puuştîcii trei ţevi „Trio4* două de alice alta de glonţ,— Expres-Kille fin lucrate carabine de precise, ,.Itnl>ini“ garan-tind tirul exactpină la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cm 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-năloare la animale mari. I’iincI de m»1«»ii de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de prccixie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriace.— Cartuşe produclnd artiftţti pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Oblcclc «le se rimă : săbii, florete, măsci, etc. 70 3 Atelier de reparaţii 80_3i R. ]>• ZiKiiian Calea Victoriei No. 44 BUCUREŞTI lingă farmacia Brus Cel (TinGiil şi cel mal însemnat magazin (lin ţară de ARME 4 EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMCJEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpfirft şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 18 Iumiatie, 1806 Tt | Cump. Vind 4-“/o Rentă Amortisabiia. . v 87 V» 5°/o » Ainortisabilă. . . 99 8li 100 */« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V. 102 5°/u » Municipale din 1883 96 96 '/« . » » 1890 96 V» 97 59/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 1 / a 92 8/l 6°/» « » Urbane . 100 1 Vf 101 5‘>/„ » » Urbane . as s. 89 — 5»/» » » » Iaşi . 80 V» 81 — Acţiuni Banca Naţională. 1600 1610 — » » Agricolă . 205 — 210 — » Dacia Romînia asig. 4-00 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bncnote Franceze . . . 100 V. 101 » Italiene. . . . 90 93 — » ruble biriie . . 2 66 2 70 Imprimarea cu marinele dMu-cilindrice, din j ' î ’ fi carac- Un Frank- fabrica Albert & C>®, Frankenihal si cu carac tere din fonderia de Utere Flinsch air. furt AjM. TTŢTYŢŢTjPgg i gg ( «l>ii- N. HISCHONZN1KI fii MAGASINIJL CONSERVATORIULUi BUCDKKŞTI Strada Colţcî, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şi Calea Victoriei, 72. Deposite speciale de lot felul de: Nolc şi luntrii mente iiiusiculc. lManc ni Pianine din făbricele cele mal renumite, de la cele mal elline pinii la cele de concert. Cadouri de anul nou Aristone, Phonixe, Arie sa, Intona, Herophone, Orpheus, Victoria, Piano- ilelodico, etc., MUSICI DE MASA diferite mărimi, Syinphonioiie, Poly-phone, Lyrophone, etc. JUCĂRII PENTRU corii Asortiment foarte ales şi variat de JUCĂRII MECANICE, fin de sitele, pe preţuri fabulos de eftine. Mare asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramente. Cereţi oraţie* eataloaoefe Maoa**tnetor ----TTT V IHT P U TT TV F l h T T I- (as-ai MAX LICHTENDORF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard! BVCHRESOI fel mal In sein nai inagasin de arme din (ară Mare asortiment de arme de vinrttoare | de lot felul, de la 00 piuă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve I pentru alice cu cocoaşe şi litră cocoaşe. I Pusei de viuat cu o (eavă pentru alice şi I alta pentru glonţ. Arine „Trio4* cu trei | eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent Ilammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect, pentru vl-nai, Puşti de salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale de tir si «inel. Carabine de apărare şi de vînat cu repetiţie, Wineliester, Colt şi Mari in. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de tonte felurile şi mărimile. Ori-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem în mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley> şi austriaco *Sellier <£ Bellot»), Mare asortiment de obiecte de vtnatoare şi accesorii de arme. Avem în atelierul^ nostru de nrmurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orî-ce fel de arme, cu garanţie. (50-13) -VÎNZABE $1 ÎN RATE -------------------- (50 -25) El» i î E RUŞINE fiiind-că obrazu’I, de alt-minterl drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cit abia acum, cît de repede s’ar fi putut debarasa de el cu Pomada de obraz de Lugo^ a farmacistului Vertes care pomadă' se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remediQ pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genere a tuturor impurităţilor de pe pielea ob-razului. 1 Borcânaş a 3 lei şi O lei Depou general I>rogtieria 15KI S. Bucureşti, Bulev. Elisabeia ______________________ 12-9 şi o barbă minunat de fru-mosă se capătă în modul cel mal repede şi mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvirşire nevătămătoare pentru piele şi prin întrebuinţarea el chimia flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile. 1 Borcan 3 şi 6 lei. V i ii Bl e § i I c « Cordial Regenerator UOMPOZIŢIE qilNINĂ COCA K O L A C A C A O Fosfat «le calciu ^Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Ddsiles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemic, Ftisie, Convalescenţe (mal ales la femei în vremea critică avieţel), Slăbiciunea miişcliiu-lară sau nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematură; sperma-tarea; boalele mădmel Spinare!: lliabela ; afecţiunile slomaeulaî şi a intestinelor, precum ţi la boale pricinuite de viţiarea singeliu ca : Po-«lagra. Reumalismiil, Racliitis-miil. Accidentele scrofuloasc, ele. Gustul e plăcut ca al unul liclier de ■naşă. Preţul fla.conu.lui: r» lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făcută solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sad nesuficiente. E o hrană admira1 ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum şi pentru toţi acel cari n’au poftă de mîncare sau nu pot suferi mîneârile. 25-10 Puritatea Pepsinei lui Uhap«kuiit«k»Rt n făcut ca ca să fio admisă de INSTITUTUL PASTEUH. Farmacia «Viat*, 1, rue Bourdaloiie. Paris. Sar Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune -wi COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU Bucureşti, SI rada Carol, 4 Recomandă mai-ele săfl depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de Koiuurî indigene şi streine, începind de la 1,50 pînă la O lei litru. Vinzare cu ridicata şi en dCia.il. Preţurile cu ridicata se fac excepţional. ADEVĂRATA M ANTICĂ XISA I>E CHIO BOMBONERIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARE ZI In lot timpul se găseşte de vinzare Clbiaţă artificială din noua fabrică de Rere «Prăgadiru» Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, cu preţuri cunoscut de eftine, coprinzindu-se şi serviciul. C11 înaltă stimă ®«-29 Toma Constautinescu. Mărie Brizard & Roger COGNAC Calităţile cele mai recomandabile ***- Jo-vfo-rfro-strfvo Representantul general pentru RomTuia şi Bulgaria RARINOVIUi «& STARUK Bucureşti şi Galaţi Deposit general la cofetăria D. MARINESCU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Strada Carol I. 41. (05-18) wm * ge?8 © ® ^ St ®. S: ® H. O s. «ft»- _ p P 2. cq 2. <1*5 & * HH tî ^ W w <- * . CT5 x © £3. s g s © * 2.® * ® 2 • 9 „ 3.p Cu * 00 SP - o O rt- 2 P o 2 50 § • g- =■ * • s *V - • CL 5*- • ® - < “ » t-p ■. ~ pi g-cB. * p-l-s? o"- 2 ogts p g ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL pa ms-oaMjA tî • Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, dej pere, de prune şi de ori-ce fel de fructe. Cu el se poate | distila tescovina" drojdiele de vin sau ori-ce soiţi, precum I şi florile, seminţele şi ori-ce fel de plante mirositoare. | Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţâ şi ori-ce | spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şil Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut sau prin rectificare după | voinţă, un spirt, rectificat de o calitate mal bună. cu o economie mal inare de timp, de apă şi de eon-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite 1 A. CARANFLL, I ţări şi localităţi. 100-2 Th. Dzievanosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclwa Beligam. Bucureşti.—Băile Eforiei,la 8 de dimineaţa pînă la 7 seară. VELOUTIM Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposijia U-niversală din 1889. ao-i8 CU. FAY, parfunior Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumei iile. TINCTURA INSTANTANEE NIG1IITINA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. delte Fr&re.s Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale. 20—19 CAFE „NAŢIONALA* In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-lul Rubinstein, Bere Rragiuliru cil paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. Hem or of de Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An-drb dela Paris : 4 strada de l’Echquier, 4. Patru-zecI de ani de succes. Broşură esplicativă se tiinite franco in schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit în Romînia, la toate farmaciila şi drogheriile principale. 12—2 PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI KF € 11 AII1> 16 11 A N D T mc JUCATE l»E: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « « de Gielt, Miinich (f) « « Reclam; Lipsea (f) « «de Nusbaum Miinich (f) « « Hertz Amsterdam « «de Korczynski, Craiova « « Brandt, Klaiisenburg « « Frericks, Berlin (f) « « de Scauzoni, Wurzburg « « C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersburg « « Soedersladt. Kasan « Lambl. Varşovia « Foi-ster, Birmingam, întrebuinţate de jieste 15 ani de Profesori, mediei pruetici şi de publie şi recomandat ca cel mal eflin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale ficatulu i. Iioeinorîioizî (trînji), eonslipatie, durere de eap, ameţeală, respiraţie grea sau dilii'ilă, palpitaţie (bătaie de inimă), eoiistrieţiuiiî de piept, lipsă de poftă de mineare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Rieliurd Brandt. din causa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunî şi cereţi la toate farmaciile numai a-dcvăratelo PIIAJEE ELVEŢIENE ale lăruiaeistiilui KI(114 liII Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu (îrucea albă, pe fund roşia şi numele Kich. Hrandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt EKETITI, CETIEI Lei 1.50 Depoul general pentru toata Kouiinia La farmacia Victor Tiiringer Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zfirner.A. Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, ele., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu & Co. Th. M. Stoeuescu, Ilie Zamlireseu.—Botoşani Ia: Haynal, V. D-. Vasiliu. — Brăila> la: Filloti, G. Kaufl'mesc, A. Drumer. -Buzău, la: Sehuler, Weber.—Craiova, la farmaciile1 Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. - Galaţi, la: Sticliler. — Giurgiu, Iu: Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal. Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeşti, la: SchQller Ziegler.—Tîrgovişte, la: E. Seyinann.—T.-Măgwrele, la: A. Hebberling. (16-13) B spirt iuroul fabrice! «le fabricel de borhot uscat de la Ilerestreft şi morel automatice de abur de la Obor ale D-luî ANDREI A. POrOVICI S’a mutat din strada Smirdan în SIr;»(l» Lipscani No. 86 faţă cu biserica Sfîntu Gheorghe Nou w- B A C A N I A Twa GRANCEA & STÂNESCU 98, CALEA VICTORIEI, 98 (vis-â-vis de Palatul Regal, iu colţ Au Sosit: Solles, Stridii şi Languste proaspete şi vor sosi în continuă. ■i.x r vt A . •*' V Tipografia EI*0€A e în măsură să execute ori-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în ori-ce format, teze de doctorat, căirţ de vizită, registre, reclame comerciale, circulăm, bilete de nunţi, botez, înmormmtare, etc., etc. Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mai bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mai perfectă acurateţă. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mai moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun in măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. Etef/itnţa, acurate/â, prompţifnttiiie* efUtuitoie, — aceasta va fi deviza noueî tipografii. RucnrntuT _ Tinnernfi» «Eooca>.—Strada Clemenţei, No. 8.