SERIA II.—ANUL II, No. 00. Ediţia de seara NUMĂRUL 10 BANI VINEiU 19 IANUARIE, 1896. I1WB—H—M—B——MM NUMĂRUL 10 BANI AN IX11IUM: In Bucureşti şi judece «e primase numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuucinrl la pag. IV....0.30 b. llhi.i » » » III......2.— lei • » » » . II.......3.--- » » Inserţiile şi reclamele 3 îol rindul l'n număr vechii! 30 bani AUmUINTUAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI - No. » TIRÎ A Ii E SEREI A RONAltlKltfTELE încep la 1 şi 15 ale fie-căreliunl şi se plătesc tot-d’a-unu înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi strointitata prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinAtate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 > Trei luuî . . . 8 » » » 13 * Un număr In streinfltnte 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REIIAUŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 COMUNA BUCUREŞTI NUnaţia financiară Clnd am părăsit primăria, inten-ţiunea mea era de a nu aduce nouel administraţiunl critice ce din parte-inl puteafl sa nu para nepărtinitoare, şi sa cruţ celor ce m’aft înlocuit acele dificultăţi ce însumi îndurasem de la adversari şi cari, din experienţa o ştin, înrîuresc atît de păgubitor mersul unei administraţiunl. Atacurile furioase ale adversarilor ma silesc însă a-ml călca ho-tărîrea şi a ma ocupa de afacerile primăriei, în mod mal puţin senin de cît aş 11 dorit’o. O comisie interimară, ale cărei in-tenţiiml să pot judeca după faptul că primul el act a fost d’a-şl atribui bani în mod nelegal, ceea-ce de sigur nu va fi încuviinţat de Curtea de compturl, a început prin a-mî cerceta toate actele, a examina dacă nu cum-va vre-un angajament de lucrări s’a făcut cu vre-o lipsă de formă, spre a mă pune să plătesc personal lucrări angajate în interesul oraşului. Şi cu toate că am avut să angajez sutimi de lucrări, să fac mii de expropriaţi uni, să încheiu o mulţime de transac-tiunl, să daft zecimi de mii de au-torizaţiunl de lucrări, cercetările pătimaşe ale unor adversari apelpisiţl au ajuns la un resultat ridicul. Lipsit de multe documente decari aşi avea nevoe în campania furioasă ce s’a pornit în contra-mi, mă simt totuşi în stare să răspund la toate acuzaţiunile ce mi s’aQ adus, absolut la toate. Tot o dată desfid pe adversarii mei, nu să distrugă, dar măcar să răspundă ceva la acuzaţiunile ce voi aduce administra-ţiunilor liberale, trecute ori presente. Principala învinuire ce să aduce administraţiunilor conservatoare ce s’aQ succedat la primărie, e că s’an cheltuit resursele comunale în mod nechibzuit. Aceasta deiuonstraţiune e foarte importanta pentru actuala administraţie. Lipsa de resurse intelectuale să poate ascunde în dosul lipsei de resurse financiare ; şi orice neajuns să scuzează cu vecinicul argument: n’avetn fonduri. Pentru a se acredita legenda că conservatorii sunt risipitori, iar liberalii economi, colectiviştii să dedaţi la tot felul de socoteli fantastice, cari să contrazic unele cu altele. D. Bibiceseu zicea, acum un an, că în 12 ani liberalii a fi împrumutat 29 milioane ; Dim. Brătianu zicea în 1886 că, pînă atunci să împrumutaseră 34,950,000 lei. Ga-eeta Poporului de la 10 Decembrie 1895, afirma că în 12 ani, liberalii. împrumutaseră 40 de milioane. Aceste contraziceri dovedesc sinceritatea cifrelor. In realitate liberalii aii cheltuit din împrumuturi 56.580.000 lei. Aceste cifre sunt nediscutabile, a-fară de o parte din împrumutul de 13 milioane votat în 1887 şi realizat în 1888, dar cheltuit în parte înainte de a fi realizat şi pe care îl atribuia pentru o sumă destul de însemnata administraţiunilor liberale. Cît s’a împrumutat, sub conservatori ? Pînă în 1894, 18,550,000 lei. De atunci în coace s’ad împrumutat sub administraţia mea 25.500,000 lei şi am lăsat un sold în casă de 13.700.000 lei. Răndn dar cheltuiţi 11.800.000 lei. Bine înţeles că nu admit socoteala făcută de liberali, prin care mi să socotesc 15 milioane ce am împrumutat cu o dobînda mal mică pentru a plaţi 15 milioane datorii la Casa de depuneri, pentru cari să plătea o dobînda mal mare. Prin urmai e, de la 1888 pînă azi,s’atl cheltuit din împrumuturi 30,350,0001. Dar situaţia budgetară cum stă? Mi se imputa că exerciţiul 1894 —95 a dat un deficit şi să pretinde că exerciţiul curent sa va solda iarăşi cu un deficit. la să cercetez aceste afirma ţi uni: Mai întîin să vedem cum steteau liberalii cu deficitele. De la 1878 pînă la 1888, opt budgete s’au soldat cit deficite şi două cu excedente şi anume acelea ale anilor 1882-83 şi 1887-88. Sub administraţia mea, exerciţiul 1893-94 a dat un excedent, exerciţiul 1894-95 a dat un deficit şi exerciţiul 1895-96 treime cel puţin să se echilibreze. Deficitul anului 1894—95 a fost de 525,000 lei. Liberalii pretind ca a fost de 638,000 lei. Admit, pentru nevoea discuţiei, chiar acesta din urină cifră. Cum se explică acest deficit ? Prin criza tnspâimîntătoare care a produs deficite în budgetele tutulor adini-nistraţiunilor şi tutulor particularilor. Ma) mult încă, pe lingă criza generală, s’a produs criza vinului şi este ştiut că venitul din vin este recursă de căpetenie a pritnărielor. Am avut dar un deficit de 1 milion de la vin, care, cu tot anul de criză, a fost în parte acoperit prin sporurile celor l’alte venituri, aşa că deficitul s’a redus, după spusele adversarilor, la 638,000. Dai- pe ce se reazămă afirmarea că anul 1895—96 va da un deficit? Eu cred că el va da un excedent. Criza generala e mal puţin simţitoare, iar recolta minunată a vinului din anul acesta a dat deja pînă azi un spor de peste 600000 lei peste încasările anului trecut. Prin urmare singur vinul acopere deficitul anului trecut. Aşa dar, de unde budgetul Statului va înfăţişa încă anul acesta un deficit, budgetul oraşului Bucureşti va da un excedent. Pentru viitor situaţia e şi mal îmbucurătoare. La 1 Aprilie viitor se va putea începe a se înseri In budget veniturile lucrărilor pentru cari s’atl făcut împrumuturile. Chiar în budgetul viitor se vor putea în-scri parte din veniturile antrepozitelor, halei celei noul, a totului la canal în stradele în cari s’aQ înfiinţat, vara trecuta, rezervoril de spălare a eguurilor. Se poate ca patima politica să denunţe ca rea această situaţie, cel interesaţi însă, cum de pildă capitaliştii străini, preţuesc alt-fel finanţele Bucureştilor. Aceştia an luat asupra lor sa plaseze, pentru conversiune, titluri municipale de 4 jum. la sută pe cursul excepţional de favorabil de 95. Cu toate criticile adversarilor, titlurile 5 la sută pe cari le-am găsit în 1894 cotate la 85 s’aQ urcat ia pari. Azi aceste titluri sunt între 95 şi 96. Ca încheiere, ţin să spun că nu am pretins nici odată că n’ara cheltuit pentru lucrările ce am săvîrşit, Se poate chiar ca unii să pretindă că am cheltuit prea mult. Eii cred însă că sacrificiile ce s’au făcut de la 1888 pînă azi sunt larg compensate prin transformarea Bucureştilor, prin sporirea avuţiei publice şi private, prin faptul că mal în toate părţile oraşului valoarea imobilelor s’a îndoit. Cred încă că Bucureştii n’ail căpătat întreaga lor desvoltare, că resursele oraşului permit încă capitalei ţărel să se înalţe la un rang mal ridicat între oraşele mari ale Europei. Sa pare însă că liberalii is’an a-morezat de formula lui Dim. Brătianu, rostita într’o întrunire publică: «O, Bucureşti, Bucureşti! redeveniţi Bucureştii tinereţelor mele!» Mărturisesc că nu mă împac cu această politică reacţionară şi mal lesne aş zice: «O,Bucureşti, Bucureşti! deveniţi Bucureştii aspiraţiunilor ţarii!» N. Ftllpescn. Pentru un portofoliu. — Capitularea Ocultei. — Cit coală ceaiurile d-lul Ktolo.inn Pentru un portofoliu Au răsturnat pe d. Pleca şi totuşi nu sînt mulţumiţi de noua situaţie ce. s’a creat; aceleaşi intrigi, consfătuiri tainice şi ambiţiuni vulgare se manifestă in partid, ca mal nainte. I). P. S. Aurclian nu voeşte să primească. ministerul de interne, de cît cu condiţia să i se garanteze libertatea de acţiune. D-sa a declarat unul grup de deputaţi : — Ori cît de intim să fiii cu d-nul Sturdza, dar nu pot admite ca subalternii mei să raporteze intim primului ministru şi apoi mie. Iar d. Stolojan vrea ca mai curînd să devie preşedinte al Camerei, stăruind, pe lingă d. AureMan să nu stea mult pe ginduri. Capitularea Ocultei Ambiţia d-lul Stolojan nu se mărgineşte însă numai la preşidenţia Camerei. D-sa aşteaptă momentul favorabil să răstoarne pe d. Falladi, pentru a face loc nepotidui său d. Y. Lascar. D. Stolojan speră că momentul va sosi cu ocazia discuţiei budgetelor, clnd se va da un asalt în contra domnului Pal-ladi, asalt sprijinit din afară de o eventuală demisiune a corpului silvia gi tehnic de la ministerul domeniilor, ca o manifestaţie de nemulţumire în contra ministrului. Oculta ştie toate acestea, dar e prea zdruncinată in urma ultimelor evenimente ca să îndrăznească a ridica mănuşa. Aceasta cu citit mai vîrtos, că un mare număr de deputaţi intimidaţi de presa opoziţiei, se fereşte ca de foc de faimoasa Ocultă şi se împacă pînă chiar şi cu ceaiurile parlamentare ale d-lul Stolojan, numai ca să nu le zică nimeni că sînt ocultişti. Cit costă ceaiurile «1-lnî Stolojan întrebat asupra ceaiurilor parlamentare, d. Stolojan a răspuns următoarele : — Cea mai eftină propagandă parlamentară ; nu mă costă nici 10 lei pe seară şi tn schimb, mereu tot mai mulţi tineri se grupează împrejurul meii. Reporter. CRONICă EXPERIENŢE FOTOGRAFICE Veacul acesta e al descoperirilor mari. După becul Auer şi explorările doctorului Ureche în domeniul urel soacrelor şi al jocurilor de cuvinte, a venit descoperirea d-rulul Roentgen, cu ajutorul căreia se poate fotografia prin corpurile opace. Subscrisul, care are o mare veneraţiune pentru capetele luminate, nu vorbesc de ale amicilor inel de la Senat, cari sunt luminate numai In creştet ,—fac experienţe serioase,-ori cit de ciudat s’ar părea că vorbesc de seriozitate sub această rubrică, pentru a da o intrebuinţare de un mare folos pentru presă descoperire! d-rulul Roentgen. Aşa. unii propun, în primul rlnd, ă tout seigneur tont konneur, să aduc înaintea obiectivului unul aparat fotografic, primul corp opac romîn, capul d-lul Dim. Sturdza, şi cu procedarea lui Roentgen plus razele luminoase ale lui Urookes, să fotografiez conţinutul cutiei pe care primul ministru o poartă pe umeri. Sunt foarte curios să ştiu care e dispoziţia celulelor creerulul lui torni Mi-tiţă, de vede alît de Încurcate manifes-tatiunilo exterioare ale bunel. Am convingerea că experienţa mea va isbuti pe deplin şi că voi obţine o imagine perfectă a locului ocupat în creeril primului ministru de paragraful parastasului, isvorul frumoaselor şi aplaudatelor necrologuri ale lui Ioan Brătianu şi a altor reposaţl. O altă imagine, tot alît de vie, voi obţine, nu mă îndoiesc, şi în privinţa spectrului reacţiunei, care; alături cu moaştele bărbaţilor de stat al partidului liberal, ocupă un loc însemnat în capul d-lul Dini. Sturdza. Subscrisul îşi propune să fotografieze, cu ajutorul descoperirel lui Roentgen, ambele emisfere,—ca să nu zic cele două www.dacoromanica.ro feţe,—ale creerulul d-lul Sturdza şi a le expune apoi Într’o panoramă, situată pe bulevardul Academiei, vederel publicului. pentru preţul de 50 bani de persoană. In ultimul moment aflu că ministrul de interne a refuzat de a-ml acorda au-torizaţiunea pentru deschiderea unei panorame, iar d. Sturdza, pentru a îndoi opacitatea craniului săli, a luat la purtare o pălărie soioasă, pentru că grăsimea singură e ceva mal refractară razelor luminoase ale lui Urookes, de cari subscrisul are nevoie în aplicarea descoperire! Iul Roentgen. Această precau-ţiune o găsesc inutilă, de oare-ce eă am de mult încredinţarea că craniul d-lul Sturdza e destul de refractar razelor luminoase. Jovial. MAI ÎNCET! I)e la eşirea d-lul Eleva din cabinei, Voinţa Naţională răsuflă. Abia acum a venit vremea, după organul guvernului, ea partidul să pornească la lucru ; cu alte cuvinte, d. Eleva iera un sol de piedică Iu calea harnicului şi consecventului partid liberal. A dat insă Dumnezeu şi piaza rea a fost scoasă din casă. Acum, nilndra colectivitate e la largul el; i-a venit vremea... «A sosit timpul, după părerea noastră — zice Y. N. — ca partidul liberal-naţional să procedeze cu energie la realizarea principiilor ?? şi reformelor proclamate şi cerute de clînsul în lupta aprigă pe care, timp de aproape opt ani, n’a slăbit-o nici un moment Împotriva regimului de tristă amintire al conservatorilor». Et, aşa înţelegem şi noi. Onorabilul guvern o să ne aducă de-acum înainte pro-eete serioase : pentru abrogarea legii maximului, a legii minelor şi a lege! căilor ferate de interes particular, pentru desfiinţarea jandărmărieî rurale, pentru întoarcerea clerului mirean la starea lui de mal înainte — şi aşa mal departe, toate «reformele cerute de dînsul tn lupta aprigă dusă aproape opt ani de zile». Numai, să nu fie lauda degeaba... TINEREŢILE LUI MiliTZA Petrecerea de predilecţie a moştenitorului răposatului, este d’un timp încoace să ne vorbească despre copilăria şi tinereţea sa, spre a dovedi că n’a mîncat acasă bucate greceşti, nici n’a fost crescut de dascălul Agamemnon Zarzairopulos. Aşa spre exemplu, nu mal departe de cît în ziua de 13 Ianuarie, d-nul Dim. Sturdza ne-a mărturisit într’un discurs politic de o mare importanţă rostit la Cameră, cum că «mămitza d-sale nu’I da nici o dată voie să se joace cu copil de grec) !» înţelegeţi ce importanţă fără seamăn an pentru Europa întreagă şi întreita alianţă a-ceste destăinuiri ale Primului Ministru romîn. Agenţiile Havas, Ştefani şi C-ic s’au grăbit imediat să telegrafieze ştirea la toate cancelariile puterilor mari şi nu e ziar nemţesc, franţuzesc, unguresc, care să nu con-ţie astă-zî pe pagina I-a următoarea telegramă senzaţională : Bucarest 13125 Janvier 1806 — Rou-tnanic, Chambre des Ddputes : Le Priisi-dent du Conse.il D. Sturdza declare n’a-voir jamais joue avec Ies enfants des grecs pendant son enfance. Se zice că pentru această faptă eroică, împăratul Germaniei, Ţarul Rusiei şi Preşedintele Republice? franceze ar fi trimis numeroase decoraţiunf valorosului nostru Preşedinte de consiliu. Dar să vedeţi' unde se încurcă treaba. Guvernul de la Athena a privit mărturisirea d-lul D. Sturdza ca o insultă adusă poporului elen şi a telegrafîat la moment a-cestui bărbat de Stat, întrebîndu’l cum e dispus să aplaneze conflictul. D-nul Dim. Sturdza a răspuns imediat : — Mal am un stoc de scuze la dispoziţie. Sosesc îndată spre a vă cere pardon. In momentul de faţă, croitorul Vladimir lucrează din răsputeri zi şi noapte pentru a confecţiona costumul cu care urmează să se îmbrace d-nul Sturdza pentru ceremonia pardonului de la Athena, adică fesul, fustanelele şi restul. Pe de altă parte ni se asigură că între condiţiunile impuse de naţiunea elenă pentru aplanarea conflictului în cestiune, sunt: reintegrarea lui Secchiaris ca prefect la Ga-latzî, numirea lui Ferichidis ca ministru, alegerea lui Scrachitopulos ca deputat, a lui Kiriţopulos ca censor la Bancă şi o partidă de arşici jucată de ministrul recalcitrant D. Sturdza cu băeţil pul de greci de . la liceul SC. Sava. Chir Tatii ECONOMIŞTII CLASICI Şi adversari! lor Sub acest, titlu a apărut acum clte-va săptâmîni un volum al d-lul Richard Schtlller şi otraducţie franceză din limba germauă, în editura Giullaumin dela Paris. Autorul combate atacurile ce şcoala istorică ludreptează în contra economiştilor clasici şi intr’o serie de capitole, foarte documentate, răspunde la acuza-ţîunile că şcoala economică clasică nu ţine seamă de condiţiunile de civiliza-ţiune, de timp şi de mediu; că şcoala economică nu ţine compt de vre-un alt mobil decît egoismul ; că această şcoală nu să îngrijeşte de conflictele de interese; Intr’un capitol intitulat Politica economică, d. SchlUler să ocupă de atitudinea economiei politice clasice faţă cu clasele muncitoare. Unii represinlanţl al şcoalel istorice, zice d. Schtîller, preţuesc că economia politică clasică a fost dominată de dog-mul interesului personal, că ii lipseşte o basă morală şi că despreţueşce interesele uvrierilor. In realitate, găsim la clasici o dorinţă arzătoare de a ridica situaţia maselor şi o iniţiativă măreaţă în această direcţie. Teoria laissez-faire a lui Smith însemnează: «rupeţl lanţurile şi privilegiile cari Incătenează masele». Economiştii istorici mal afirmă că e-conomia clasică n’a favorizat de cit interesele bogăţiei imobiliare. In realitate, libertăţile cucerite de clasici, sînt condiţiunile de viaţă esenţiale ale mişcării uvriere şi desvoltarea bogăţiei mobiliare a fost prima condiţiune a existenţei drepturilor şi libertăţilor neessare muncitorilor. Autorul întemeiază aceste afirmaţiunl pe o mulţime de fapte şi de citaţiunl extrase din economiştii clasici şi apoi ajunge la următoarea concluziune : «Pentru a preţui în mod exact valoarea opoziţiunel dintre tendinţele istorice şi clasice din punctul de vedere al politicei economice şi sociale, nu trebuie uitat care e ţinta politică a şcoalel istorice. «A reveni la un conservatism ruginit, a opri pe Ioc orl-ce desvoltare populară energică, orl-ce reformă socială care s’ar atinge de ierarhia socială existentă, acesta este scopul politicei pe care reprezentanţii şcoalel istorice o privesc ca fiind singură chemată să rezolve problemele sociale ale timpului present. «Din punctul de vedere al concepţiu-nilor lor politice, leala critică făcută de Adam Sinith şi discipolii săi guvernelor din timpul lor, le pare că constitue un element disolvant pentru Stat; apărarea şi exaltarea marilor principii clasice e tot una pentru el ca şi cînd ar nesocoti circumstanţele particulare ; energica iniţiativă luată de clasici în cestiunile e-conomice, politice şi sociale ale timpului lor, le face efectul unul periculos radicalism». D. SchlUler conchide că criticile îndreptate de şcoala istorică în contra şcoalel economice clasice să reazămă pe erori grosolane, pe o interpretare greşită a doctrinelor şi pe o ignoranţă complectă a operilor clasicilor. DIN STRĂINĂTATE 1‘anaiuaua ungurească Budapesta, 17 Ianuarie In şedinţa de erl a Camerei, unul din şefii slingel extreme, d. Bartlia, relevirid tripotagiile numeroase cari se fac cu concesiunile ce se acordă din partea guvernului pentru construire de căi ferate particulare, a propus o moţiune In următorul cuprins: «Guvernul este invitat a depune la Cameră dosarele celor 22 de concesiuni acordate tn cursul anului 1895, Dosarele urmează să fie studiate de o delegaţie a Camerei». Prin unele cercuri se crede, că se vor descoperi lucruri senzaţionale şi foarte compromiţătoare pentru un mare număr de deputaţi, printre cari şi fostul ministru contele Testeticl. 2 EPOCA Ediţia a treia DRAMA DE PE ŞOSEAUA 8ASARAB Un (lefnlltt caracteristic. — Cercetările parchetului. — Rănuielile. Drama de pe şoseaua Basarab, despre cure am vorbit !n numărul de cri, intră intr’o fază cu totul nouă. Ptnă acum se bănuia, şi dovezile ernă destul de numeroase, că autorul .crimei este servitorul angajat de Ion Opran, acum patru zile la biuroul de plasare BercovicI, In serviciul sorel sale Măria Popescu. Primele investigaţiunl ale parchetului eraţi de natură a confirma această versiune şi magistratul insărcinnt cu instrucţiunea afa-cerel nu se preocupa de cit de stabilirea relaţiunilor servitorului, pentru a da de urma fugarului. Un detaliu caracteristic D. Opran, la Întrebările membrilor parchetului, n’a putut da amănunte asupra semnalmentelor servitorului, nici a spune numele acestuia. El susţinea numai că servitorul a fost angajat de dînsul în biuroul de plasafe al unul oare-care BercovicI, situat în piaţa Sf. Gbeorghe. Atît şi nimic mal mult. Cercetările parchetului D. procuror Cernescu s'a transportat la biuroul de plasare al lui BercovicI şi, în registrele acestuia, u’a găsit urmele vre-unul servitor angajat do acest biurod In serviciul Măriei Popescu sad Ioan Opran, şoseaua Basarabilor 92. BercovicI a fost confruntat atunci cu Ioan Opran şi acesta, foarte con-fus, a recunoscut în cele din urmă că s’a înşelat dlnd numele biuroulul BercovicI ca plasator al servitorului asasin. Parchetul a constatat imediat această nepotrivire de declaraţiunl a lui Ioan |Opran şi a Împins cercetările mal departe. Bănuielile In urma celor constatate plnă acum, se crede că servitorul asasin n’a existat, ci ol a fost inventat de Ioan Opran. Imposibilitatea In care se află acesta de a spune din care biurod de plasare l’a angajat, face să nască bănuell puternice în spiritul magi: tratulul instructor, cum că autorul crimei ar fl chiar fratele Măriei Popescu. Intru cit priveşte pe Iuliu Popescu, fiul victimei, starea lui de idioţie îl face să nu poată da nici un detalid asupra crimei. Ceva mal mult: Opran nu avea obiceiul să iasă seara şi tocmai In noaptea îu care s’a săvîrşit crima el pretinde că a lipsit de acasă şi că, întoreîndu-se tlrzid, a intrat în camera sa fără o altă preocupare. Ori cum ar fl, împrejurările în cari s’a săvîrşit drama, sunt foarte ciudate. Justiţia îşi dă toate silinţele ca să descopere adevărul, pe care îl vom împărtăşi şi noi cititorilor îndată ce-1 vom cunoaşte. SITUAŢIA IN TURCIA — Prin fir telegrafic — Cestiunea armenească Londra, 17 Ianuarie Cartea albastră asupra evenimentelor din Armenia a apărut de curlnd ; această carte conţine perioada de la 24 Iunie 1894, plnă la 16 Octombrie 1895. In ea se găseşte de-peşile şi raporturile coraisiunel de anchetă asupra măcelurilor din Sassun. Declară că amănuntele date de ziarele engleze şi străine sunt exagerate. Londra, 17 Ianuarie Cartea albastră privitoare la Armenia expune că agitatorul Hamparsum Boyadjan, care zice că se chiamă Murad, a aţlţat pe armeni cari ad fost promotorii luptelor cu Kurzii. Trupele ad constatat omorurile comise a-supra Armenilor, dar e gred :de a şti dacă aceste omoruri ad fost comise de zapcil sad de soldaţi. Numărul victimelor a fost exagerat; el se urcă la aproape 900. Memoriul d-luî Shipley, delegat engles, releveazâ faptul că autorităţile turceşti, ln-tărîtate de nesuccesele lor In înăbuşirea răscoalei, nu şi-ad Îndeplinit datoriile lor de a protege pe toţi supuşii. Berlin, 17 Ianuaro După nişte informaţiunl din Petersburg, cercurile ruseşti şi turceşti consideră ca lipsite cu desăvlrşire de temeid, toate ştirile date de presă In privinţa încheierii unei alianţe ruso-turceştl. Petersburg, 17 Ianuare Agenţia rusească se declară in stare să afirme din sorginte autorisată că ştirile răs-plndite de presa străină In privinţa unei Împărţiri a Turciei sad a unei alianţe ruso-turceştl nu sunt absolut do loc Întemeiate. Paris, 17 Ianuare Ambasada turcească desminte In mod formal depeşa din Londra care vorbeşte de nişte pretinse negocieri intre Turcia şi Rusia. Washington, 17 Ianuare Camera representanţilor a discutat reso-luţiunea Senatului privitoare la chestiunea armenească.—D-nul Hessburn a propus un amendament insărcinlnd pe preşedintele să remită paşapoartele sale ministrului Turciei. D-nul Ilill a făcut imputări vil d-nulul !T ;burn In privinţa amendamentului săd. Resoluţiunea Senatului a fost adoptată. Constantantinopol, 17 Ianuarie. S’a descoperit vr’o două-zecl de armeni ca autori sad purtători de scrisori de ameninţare adresate unor armeni notabili. Intre alţii s’a recunoscut un student în medicină ca autorul unei scrisori ameninţătoare la adresa bancherului Karaghenziau, asasinat de curlnd. Ancheta continuă. Constantinopol, 17 Ianuarie. Fostul ministru de finanţe, Mosiff-efendi a fost numit din nod şeful acestui departament. Mal multe lupte noul s’afi dat între trupe şi Kurzi pe teritoriul Dersin. Situnţia In împrejurimile Iul Urfa este de asemenea neliniştitoare şi garnisoana acestei localităţi a fost Întărită. OEOBMAţn Ediţia de dimineaţă a 1*. T. Revici Vindeca printr’uii procedeă special, maladiile de femei precum şi cele sifilire îulr'un timp foarte scurt. Btennoragia (Sculamentul) vindecă radical In 8—9 zile. Consuttaţiunl de la ora 2 pînă la ora 6 No. 31. StradaCarol, No. 81 Intrarea prin Struda Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS — (72-aa Miliail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casn Cuţarida CONST. ST. BORANESCU ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. Institutul de Galactoterapie sub direcţiunea D-ruluî N. PAVtOV AMut«ut Ia institutul dr baoMorologle ui d-lur prof. dr. Baboţ şi a d-rului I. 8TEINHAUT Medio de copii Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare lu diola bolnavilor şi a copiilor. Institutul dispune pentru acest, scop de vaci proprii helveţiene şi tirolione. Lapte sterilizat pnr Aliinenl higienic, lipsit, de microbi, se conservă luni Întregi fără a se altera avlnd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi li preservâ de boli, pentru bolnavi este indispensabil. Lapte maternal sterilizat Cornposiţia exacta a laptelui de ţaţă, preparat după procedeul prof. Gartner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, Inlucu-esce cu succes doicele. K e f i r Lapte peptonisal prin fermentaţie. Cel mal recomandabil in hoaţele de plămănl (Tuberculosa, pneumonii, pleuresil, bronchite cronice etc.) In boalele stomacului şi a intestinelor, In boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. In anemie, scro-fulosa, rachitism sipbilis şi tn genere tn toate stările de convalescenţă In urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină, dysenterie etc. Cel mal perfect aliment fortefiant. Depoul general : Farmacia W. WEINH0LD Strada Colţel No. 24 Conaultaţiunl medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. tn. Nlrada Itjk1u-Vo(1A No. 9 n-i I*a\ IIK.AY.EK De la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de femei, intre orele 4—6 p. in. 59, Calea Văcăreşti, 59 — (alături de spitalul Xenocral) (40—36) (Cores sşwndenţăpecială) M. Tliomescu Medic dc copil Str. Italiană, 19. Motel Bristol Str. Kegaîă, 15. BItĂIXiA. Antreprenor, SKsîga. 6—4 PETRE TIL SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23. __________B U C l'REŞ T <__________ B-rul Meautoiiidi Medic la spitalul Brîncovenesc dă consuttaţiunl in toate zilele de la 6—8 seara la domicilia In strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei ALEXANDRU G. FLORESCU A 1> V O C A T Calea Dorobanţilor, 11 bis. Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţâ) îndeplinire de stroftedura, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce acte. MSetlMeftcw ai*- procuri, confratele, somaţi uni, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de ori-ctt acte ale notoriul. ('onetnllnţiienS. Sumţincre ele orl-ce proeeme. îndeplinire de fomealitiiţi pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. Condiţiunl favorabile. (36—14) I 1 % v.. , v PMTRl B. DjABOUROV Bheureşti.—Calea Victoriei, 72- -74 ■ II A MICŞORA fiTOKllL tONSIDEBABIL Se pun. în vînzare _ Cm preţuri eapeepţional de reduse Covoare persane Turceşti Mărfii ri g'it rantate £ & d o t & a * I . MARE ASORTIMENT DE OBIECTE DE TOT FELUL Articole ariistice tlin Oliina şi Japonia Ceai excelent de Mailing #» n E T U m B E I X E (10-8) PRIMA FABRICĂ de CONSERVE şi Ml',STARURI D. ST A ICO VI CI Pe. lingă calităţile speciale, extra-tine şi line a conservelor sale cunoscute deja onor. public al îutregel ţări, recomandă ca noi produse următoarele: ă Ia Ciuperci fripte in sosul lor. Ardei gras copt. Pătlăgele vinete umrinntă i Oreque lu unt-de-lemn de Nisa. Dbivectu grecesc preparat în unt-de-lenm de Nisa. Muştar de masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu mustuleţ. Fructe asortate & Ia t îiHinberj In muştar cu mustuleţ. * (42—24) De vlmeare la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regală, 11 bis.—DEPOUL GENERAL.—Strada Regală, II bis încercaţi şi va veţi convinge de eftinătatea preţurilor magasinulul de iSijoulcrie, lEoHo^eeic & Foiiruituri m" EN GROS ŞI EN DETAIL » » » laşi . 80 */« 81 V* Acţiuni Banca Naţională. 1600 1610 » » Agricolă . 205 — 208 oi- » Dueia Roiului» asig. 400 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 26 Baenote Franceze . . . 100 V. 101 —- » Italiene. . . . 90 — 93 — » ruble hlrtie . . 2 66 30 Imprimarea cu maşinele dnbiu-cilindrice, din fabrica Albert fr. Qj*, Frankenfhal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt A M. ■«■■■■■■0■BBraBHBBBgOUHBaBB Cordial Regenerator Acest rin *e poat COHPOXIţlE 4|I IXI3Î A C C A K O L A C A C A O Fosfkt df ©alesă * Soluţie Iodo-Tonicâ Excipient special Dâsiles Preţul flatHînuluI: fţ lei Depozit Central: RITE DE LOUVRE, & bis., PARIS, Se găseşte la toate farmaciile bune. îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată j Nod! Sistem Dr. THOMALLA ] h^Si a MjPfl De trei ori expuse pînă în present la MOnchen, LQ-beck şi Bremen, şi pretutindeni aQ fost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”. Aaalisată, şi recomandată de către onor. Institut chimic universitar din Bucureşti şi găsite ca maî bune şi mai hygienice de cit sistemele Iiiger Kneipp şi Lahmann, singurul fabricant C. P©t„ Iok Soim Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută în mrăjiturî largi nu permite absorbaţiuuea (imbibarea) sudoarel corpului de vreme ce stratul exterior ţesut Iii mrăjiturî inguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsînd stratul interior perfect uscat, apărînd ast-ic corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi în proporţiune eftină, nu intră la apă şi ră-mlne păroasă. — Se găseşte de vînzare In toate prăvăliile mal principale. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la 1P. BÂtHLEX d M. MOROVIT25 Strc URKSTI (21—17) Singurii roprosontanţl pentru toată Ronriaia VEIiOUTK^E Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o fnimuşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposifia U-niversalâ din 1889. n-n CIff. FAY, parfum or Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. TINCTURA INSTANTANEE NIGHITINA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Gclle Frirc» Paris. — 6, Aveuue de l’Opero, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale. ao-is CAPE „NAŢIONALA* Iu fie-cave seară concert muzical sub conducerea D-luI Rnbinstein, Berc Bragaullru eu pabarul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. lAOAIOkllL COYSERYATORI1 BUCUBEŞTl Strada Col ţel, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şl Calea Victoriei, 72 . Depoeite speciale de tot felul de: Jfota şi mij>IiMlmmeiite mnilcals. Piane ai Pianine din făbricele cele mal ,T'n,un'lei t‘e *a ct,l® niai ®fbue pînă la cele de Ctadouri tir amil noA Ariston*, I’hCnlxe, Arii -,a, Intona, llerophone, Oraheas, [Victoria, Piano».melodico, etc., MU8ICI 1)8 MASA diferite mărimi, Sy mphonlone, Poljr- jucării pentru corii Asmfcnwent foarte alee şi variat de JUCi.RH MEC ANI CB, fin de siMe, pe preţuri folmlos de efline. Mare asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramente. MAX LICHTENDORF «LA PA J ERA AMERICANĂ» Grand hotel Bulevard Pusei de vînat cu o ţeava pentru alice i alta pentru glonţ. Arme „Trlo“ cu tr< ev# (două pentru alieo şi imn pentru glonţ). Arme Ideal Paleut Hnmmerlee fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru v1-nat, Puşti de anton de la 18 pină la 100 lol bucata. Piatoalc de tir «i «Inel. Carabine de apărare şi de vlnat eu repetiţie, WinoUester, Colt şl Martin, cu 8, lâ şi 16 foeuri. Kevolvere engleze şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem eu garanţie şi condiţiunea de Încercare. Avem în maro etuiUlate tot felul de cartnşe franceze, engleze (< Klty* şi austriac« *>, TEIRICH & Ci BUCUREŞTI -Strada Bei-z©I.-tt.| « IX ST AL AŢIU Ni : DE TELE6RÂF.8AZ ?' APl Lumină incandescentă peatra Gaz aerian | Aparate de gazj CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (iw-m)| Proecte. — Biuroii de Construcţie. — Export Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine «une de boii diferita fi tăcu» soluliilă prin Pepsiuă. Bete recomandat în boalele do «itomaeh, digeatiumle grei* aaft ne-•ufidente. K o hrană admira.! ilă pentru Anemici, CoeeotoaranJi, Ttimct fi BătrUd, precum fi pentru toţi ace* «ari a'afl poftă de mineare tsaH na pot eufori mircărils. no •» PurUatca I*ep«inel lui €liaut»auteRut a fteut ta ea să fle adultă de INSTITUTUL PASTEL R. Farmacia «Viat». 1, rue Uourdaleue, Paria. taur- Se găseşte de vlnxare la toate farmaciile buuo -3C3 La Administraţia ziarului EPOCA se alia de vînzare liîrtie maculatura cu cliilogramul. Preţ moderat. RDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA sriamlal EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. PATRIA SOCIETATE ROMlNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LF.I CM MILION Sediul Sodetflţel: BuaureştT, Strada Smtrdan No, 15 Societatea *Patria* se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEI pentru cas de moarte, asociaţiunl eu capital garantat, zestre: (ca încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRt ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, tadernnisare zilnic*. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospect* a «e adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Tamar iiidian CLrilloii Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel. 2 fi-. 50 cutia Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18~* SAIV1TAS Societate pe aoţinul pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă î ii 13 u d a p e s t a Strada Gisella, 1. Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungarift pentru această fabricaţiime. Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gawoa«& de coustrucţiunea eea maî nouă pentru fabrici mari şi mici. Aparate patentate pentru starilisare şi filtrare. 8yfoau© garantate priit lege, Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul CAROIi mRSCHIIORN In Iaşi prin d-nul M_, ISERYKIRl) SOI4NECKER FONDATĂ IN ANUL 1895 Tipografia 13POCA e în măsură să execute Oi î-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, in orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, re-clanie coi,cot dale, circulări, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. V> BUCURE ŞTI STRADA CLEMENŢEI. ----*>e=3§e=>o<- Tipografia EPOCA Posedă litera cea mai elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă. FONDATĂ ÎN ANUL 1895 Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Marinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă orVcârw exigenţe. Eleffanţă, acurateţă, promptitunlne, e/tinătate, — aceasta va fl deviza nouel tipografii. Bucurescl. wwWvdacoFomanicatroeintnţei, no. a. BATIIJH SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CĂLIT compus patent CO^GREÂVE KEUilIKIlilL f*I KEMrtRGiniL *». şl a maî multor autorităţi «liu ţara Ae««t oţel a fost Încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri preeum şi de diferite uzina din Englitera, a oăror certificate le posedăm. Detatinrî, preţuri torent» şi calificate se tihnit după cereri gratis şi franco. Reprezentanţi şi depozit general (100—44) I. DlMOTICi A C-le Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 D. M. BRAGrADIRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICĂ DB BERE ŞI G1IIAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bere: Calea RahoveT, 153. (72-42) Adresa telegrafică: BRÂOADIRU, Bucureşti.