SERIA II.—ANUL II, No. 59. Kdiţia cie seara JOI 18 IANUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTEMK încep la 1 şl 15 ala fle-cărel luni şi se plat mo tot-d’a-una Înainte In J?«ctla Caaa Aduiinintraţtei In judeţe şi streindtate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei; in streinătate 50 lei Saae luni ... 15 > > » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In atroinfitate 80 hani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ANOCIUniLE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In st remaiate, direct la administraţie şi la tonte oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV......0.30 b. linia > » » în..........2.— lei » * » » II . . . . « 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr v e e h i u 30 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLKMENŢEl-No. 8 ADMIlTSTRA'ţTA No. 3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRÎ ALE SEREÎ UN QHEŞEFTALOCULTEI INCAPACITATEA ŞEFULUI Din numeroasele evenimente cari săli desfăşurat in cursul .săp-tămînel trecute în parlament, a reeşit pină la evidenţă şi pentru noi şi pentru prietenii d-lul Di-mitrie Sturdza, incapacitatea neţărmurită, lipsa de tact şi de pricepere a §efuluî partidului liberal .şi puţina autoritate de caro se bucură faţă cu oştirea pusă sub ordinele sale. Trei zile atl fost de ajuns pentru a se sancţiona mal repede de cît credeam, temeinicia proorocire! făcută de d. P. Carp, la întrunirea de la Orfeb : „Aliatul cel mal puternic al partidului conservator, este nepriceperea liberalilor !“ Intr’adevăr, evenimentul cel mare, care a pus în mişcare si guvern si parlament, care a fost adus chiar înaintea Suveranului de către d. Preşedinte al Consiliului, cu rugăciune de a ti rezolvat, să rezumă în următorul fapt concret: ..Dorinţa majorităţel ministerială şi parlamentară de a se înlocui ministrul N. Fleva". Să nu mal intrăm aici în alte amănunte, să nu mal discutăm dacă pretenţiunile acestei majorităţi erau bune .si pornite din sentimente sănătoase. Să fim largi în aprecierile noastre şi să admitem un moment, pentru a face plăcere colectivităţel, că dreptatea era în partea d-lul Dim. Sturdza si a conspiratorilor. La ce se reducea dar toată campania, pentru un om cu ceva pricepere ? La dibuirea unul mijloc inteligent, parlamentar în adevăratul sens al cuvîntulul, spre a produce o întîlnire în faţa urnelor a ministrului deochiat cu majoritatea răsvrătită. Modul de administrare al ministrului de interne, anchetele pe cari luase obiceiul să le facă singur prin sate, desconsiderînd astfel în judeţe pe prefecţi, făcîn-du-I să'.şl pearză prestigiul, şi alte mici amănunte, ar fi putut spre exemplu servi drept pretexte la o interpelare, care s'ar fi terminat priutr'o moţiune de blam .şi o retragere firească în urmă a d-lul N. Fleva, In loc de aceasta, d-nul Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, întocmeşte o adevărată conspiraţie, inspiră o interpelare care se anunţă, nu se dcsvoltă, se retrage şi se termină prin scuze adresate ministrului. Apoi Ministrul Preşedinte se ţigăneşte pe banca ministerială cu colegul sâti de la Interne, cere o moţiune de încredere pentru dînsul, nu îndrăsneşte să ceară un vot do blam contra acuzatului, fuge la Palat, ameninţă cu demisia, conjură pe Rege săi vie în ajutor, se reîntoarce la Cameră şi intră prin nepriceperea sa intr'o încurcătură din care nu'l scoate la urma urmelor de cît mărinimia d-lul Fleva, care’l trînteşte demisia in nas ! » * • Acum vedem pe sărmanul şef de partid, ars cu ciorba, suflînd şi'n iaurt. Portofoliul Ministerului de Interne rămîne fără titular, într'un partid care se laudă cu cantitatea colosală dc capacităţi de care dispune, într'un partid venit la putere dc 60 de zile şi care n'a avut mijlocul pină în present nici să satisfacă o parte minimă din aspiraţiunilo ministeriale ale partizanilor săi. Scăpat de Fleva, d-nul Sturdza e nevoit să ia intcrimul ministerului de interne, pe care nu’l poate împărţi între toţi Stolojeniî şi Porumbarii majorităţii, e nevoit să păstreze acest portofoliu, pentru că nu are autoritatea necesară spre a zice : „Cutare va fi ministru"— cu credinţă că va fi ascultat cuvîntul său! In ziua in care d-nul Sturdza ar vrea să fie ceva serios în partidul său, va fi în guvern vacant şi portofoliul Preşidenţiel Consiliului, căci majoritatea 1 va da afară. DIN STRţiNATATE Panamaua ungurească Budapesta, 16 Ianuarie Ultima şedinţă a Camerei a fost foarte sgomotoasă. Şeful stîngel extreme, d. Gabriel Ugron, interpelează pe guvern asupra unor tripotagil colosale făcute de fişpanul (prefect) din Mişcolţ, in unire cu frate-săti Micloş Edrnond, secretar general al ministerului de comerţ, in afacerea concesiune! unei linii ferate particulare. Cestiunea stă ast-fel: Fraţii Mikloş, acum trei ani, pe cind erafl deputaţi, afl căpătat concesiunea de a construi o linie ferată particulară în judeţul Borşod. Curlnd după aceea, amindoul aii fost numiţi, unul secretar general la ministerul de comerţ şi altul prefect al comitatului Borşod. Prefectul concesionar, abia numit, a impus judeţului şi Ia vr'o 30 de comune din judeţ să contribuiască la construirea liniei ferate particulare cu o sumă totală de 300,000 florini. O-dată concursul comunelor asigurat, prefectul vinde concesiunea unul advocat şi mare proprietar cu 80,000 florini, cu condiţia ca cumpărătorul, după alte multe avantagil ce i-se vor acorda de către guvern, să mal dea concesionarilor vinzătorl încă vr’o 300,000 de florini. Despre aceasta s’a încheiat un contract In regulă la notarul public. In curînd după aceasta fraţii Mikloş, abuzind de poziţia lor, aii îndeplinit toate angajamentele luate prin contract, precum: ridicarea sumelor cu «ari con-tribue judeţul şi comunele la construirea liniei; fixarea cheltuelilor de construcţie a liniei de la un milion 700.000 la un milion 900,000 flozinl şi emiterea de acţiuni In această valoare ; reducerea transportului pe C. F. ungare a materialului necesar pentru construcţie ; urcarea contribuţiei Statului pentru serviciul de poştă şi telegraf pe linia particulară, etc. etc. Cu un cuvlnt, din toate acestea se realiza un beneficiu de vr'o 700,000 florini, din cari 300,000 reveneaţi fraţilor Mikloş. Proprietarul care cumpărase concesiunea de la fraţii Mikloş nefiind Insă tocmai exact cu plata, lucrurile aii ieşit ia iveală. Prefectul Mikloş a demisionat nu numai din postul pe. care-] ocupa, ci şi din toate cluburile. In Cameră contele Csăky a propus o moţiune primită cu unanimitate, ca de acum Înainte să nu se dea nici o concesiune deputaţilor şi funcţionarilor publici pentru construire de căi ferate particulare. Opoziţia, ne fiind mulţumită de toate acestea, va propune ca interzicerea să se întindă şi asupra membrilor casei magnaţilor, asupra clerului şi In acelaşi timp să fie daţi in judecată fraţii Mikloş şi ministrul de comerţ Daniel. Această afacare va lua în curînd proporţii scandaloase, căci clţl-va deputaţi vor să deinascheze toate gheşefturue comise de rnal mulţi prefecţi şi depuţaţl cu concesiunile pentru construiri de căi ferate particulare. Denlăiiuiicea d-luî Fleva.— Un con-tract oneros.— O concesiune scandaloasă.—Expirarea contractului. Destăinuirea d-Iitî Fleva J). N Fleva, în şedinţa de alaliă-iert a Camerei, apărîndu-se in contra acu-zaţiunilor Ocultei, a spus următoarele : sin închipuiţi-vă d-voastră ce ar fi zis vrăjmaşii mei dacă aş fi fost acţionarul vre-unct societăţi productive, acţionar al făbrieel de hirtie de la Letca, bună oară /» 1). Fleva a deschis numai colţul vălului care acoperă un gheşeft îndrăzneţ al Ocultei. Noi am semnalat acum cîte-va zile acest gheşeft, certnă lămuriri de la directorul general al imprimeriei Stalului; acum insă vom ridica vălul, arătînd cum cabala înscenată in contra d-lul Fleva porneşte de la Banca Naţională. Un contract oneros In 1881 s’a votat o lege privitoare la încurajarea industriei naţionale, în care se prevedea ca Slutul să-şl furnizeze toate mărfurile din produsele industriei indigene. Odată, legea votată, un grup de colectivişti, d-nil Carada, Anton Carp, Take Protopopcscu, I. G. Bibicescu, Cos-tinescu, Procopie Dimitrescu, etc., cu un cuvlnt Oculta de azi, formează, o societate pe acţiuni, infi iuţind fabrica de hirtie de la Letca. In 1884 Odombre 1, în virtutea legel pentru încurajarea industriei, Statul în-clieiă un contract cu fabrica de hirtie de la Lelea pentru furnizarea hîrtiei necesare imprimeriei Stalului pc timp de 12 ani. Preţul, hîrtiei s’a fixat pe 700.000 lei anual, adică cu 30 °/0 mai scump ca în piaţă. O concesiune scandaloasă In 1887 fabrica de la Idea arde; acţionarii el fiind insă la putere, isbu-tesc să determine pe Ion G. Brătianu să le acorde concesiunea ca să furni-seze tot el fiirtia necesară Statului 'pe preţul prevăzut în contract. Concesiunea H se acordă şi. acţionarii cumpărînd Midia din piaţă, o vindeau Statul»* cu 30 «/o mal scump. Expirarea contractului Contractul încheiat în 1884 expiră la 1 Odombre a. c. Ast-fel timp de 12 ani acţionarii fabricei Letea au păgubit Statul cu o sumă totală de două milioane 500.000 de lei, pe baza unui contract scandalos. I). N. Fleva, pus în curent de toate a-cestea, s’a revoltat şi. a avizat acum zece zile pe acţionarii făbrieel că cu începere de la 1 Odombre contractul expir rînd, Statul nu mal are nevoie de Midia făbrieel. Ne putem închipui spaima care a cuprins pe acţionarii făbrieel, toţi membri al Ocultei, cînd aii văzut măsura luată■ de d. Fleva. Imediat acţionarii s’au pus pe lucru, insccnînd cabala a cărei victimă a fost d. Fleva, ca ast-fel să nu-l dea timp dc a acorda concesiunea furnizării hîrtiei unei alte fabrici. Acum Oculta, răsturnînd pc d. Fleva, cere ministrului de interne să anuleze măsura, luată, de predecesorul său, căci, zice ea, de şi contradul expiră la 1 Odombre, totuşi acel dout ani, 1887—88, cit timp fabrica n’a funcţionat, nu se pot socoti; deci contradul de la sine e prelungit pină la 1 Odombre 1898. Şi d. Sturdza de sigur va admite aceasta, căci nu de geaba se inspiră clired de la O-eultă. Reporter. INTERPELAREA Nu ar li poate răfl, să lămurească puţin d. Epurescu rolul pe care l’a jucat în Cameră cu faimoasa d-sale interpelare. D-sa, etnd s’a urcat la tribună, a avut negreşit scopul să ceară fostului Ministru de Interne socoteală asupra unul fapt pe care’l cunoştea în mod precis. Atunci pentru ce nu a vorbit îndată? Ne va răspunde : «Nu puteam vorbi căci nu cercetasem dosarele.» Foarte bine, fie aşa. Dar atunci pentru ce nu s’a mărginit in formalitatea unei cereri adresată Ministrului de Justiţie spre a i se comunica dosarul a-cestel afaceri, aşa cum procedează ort care deputat serios şi pe urmă, după ce ar fi cercetat dosarul, să fi anunţat interpelarea ? Să mergem mal departe. In ziua cu răfueala între miniştri pe banca lor, d. Fleva strigă : — Mi s’a anunţat o interpelare mur- www.dacoromanica.ro Epurescu răspunde furios: O să vedem noi dacă e murdară. Cu alte cuvinte, spune lămurit ca procedarea cea murdară e a Ministrului de Interne, lasă să fie înţeles că cunoaşte pe de rost rolul jucat de avocatul Fleva în afacerea Axente-Stănică. Şi a doua zi, acest deputat enigmatic, se ridică In picioare spre a declara, ce? Că nu s’a îndoit nici o dată despre onorabilitatea Ministrului de Interne, şi pentru acest, motiv îşi retrage interpelarea /* Cum naiba a dobfndit această convingere peste noapte d. Epurescu ? Mister, sturzism şi sparafucilism! '' —-----— ■ ■wggB-«CV» QCIW.HB i --— NOSTIMADELE ZILEI Kasnl d-lus Slâri-soai O conversaţie auzită la Cameră dinaintea deschidere! şedinţei de Sîm-bătă: Prinţul Gr. M. Sturdza se apropie de banca ministerială şi adreştndu-se ministrului de justiţie ’I zise : Bine, d'-le Stătescu, pentru ce nu iei direcţia partidului, nu vezi cît de răft merge sub conducerea d-lul Mitiţă Sturdza ? Nu o raft fiind-că ’m! cunosc lungul nasului, răspunse d. Stătescu. — Nu ţi Pal măsurat de mult, replică prinţul Gr. Sturdza ; ia măsoară acum din noii, vel vedea că s'a lungit tocmai cil trebue ca să iei situaţia. Palidul ministru a zimbit cu satisfacţie. Cel ce nu va zîmbi aflînd această conversaţie, va fi d. Mitiţă Scuza. c a o 11 cF ”“ Agentul Rlaitza In şedinţa Camerei dc la 15 Ianuarie, nu s’a luat nici un ministru de pâr cu colegul său Sturdza, n’a fost nici o înjurătură de mumă între membrii majorităţii, însă d-nul N. Fleva a făcut publicului o destăinuire de o mare importanţi, pe care negreşit aţi citit’o în darea de seamă a desbatcrilor parlamentare, şi anume: „Domnilor, ca ministru eram urmărit de un agent anume Gheorghe Palladi î“ Publicul a ris şi a aplaudat. Pentru ce a ris, nu ştiu ; dar presupui că majoritatea a aplaudat de bucurie cînd a descoperit în ministrul ci al Domeniilor aptitudinile cerute unui agent din brigada lui Puiu Alexandrescu. De, ce’ţl e cu colectivistul; pină cînd nu cumulează două slujbe, nu are odihnă. Aşa spre exemplu, d-nu Palladi e ministru, are 1500 lei leafă pe lună, la Domenii mai are la disposiţie fondul pentru epizotii. Nu’i a ajuns şi nu s’a lăsat piuă cînd nu s’a înscris în budgetul lui Puiu, cu un bilet de o sută lei pe lună! De altminterea d-nul Fleva a recunoscut că agentul Gheorghe Palladi şi’a îndeplinit misiunea cu multă pricepere, dibăcie, şi că avea un talent deosebit pentru a se deghiza ast-fel în cît să nu fie recunoscut. Clfiar burta, laimoasa burtă care’l trăda şi te făcea să ghiceşti restul personagiului îndată ce o zăreai,— Palladi isbutise să o disimuleze, sau mal bine zis să’l dea o a-parenţă firească, purtînd costumul unei femei după nouă luni de gestaţiune a douî viitori gemeni. Dar să istorisim aici graţie cărei împrejurări a putut descoperi d-nul Fleva pe a-gentul Ghitză Palladi, pus în urmărirea sa, In ziua de 13 Ianuare 1896 — ora 7 şi 23 minute seara — notaţi că precizăm bine momentul — fostul Ministru ele Interne intră la birtul naţional-dcmocrat Trei sarmale din Dealul Spirei şi cerc, dacă e cu putinţă, să mănînce singur intr’o odac, riesupărat de nimeni. Acolo, departe de lume, cugetînd la numeroasele ramificaţii ale familiei Culoglu gata să’l mănînce, cum aţinea el trei sarmale, N. Fleva, cere să i se aducă şi o friptură. — Fleică, mititei, sau purcel? întreabă unul din asociaţii celor trei sarmale ? — Fie purcel, răspunde viitorul fost Ministru. Peste cind minute, pc o tipsie simili sil-ber, se, arată o rumena porţie de purcel cu căpăţina respectivă a acestui dobitoc, ţinînd între dinţi o legătură dc pătrunjel. D. N. Fleva îngălbineşte ca Nottara în actul al 3-a din Olhello şi tremurind, arată porţia cu degetul, zicîml : — Căpăţina! Căpăţina! -— El ? Ce ai cu căpăţina ? e a purcelului ? Fleva însă tresărind şi ştergîndu-sc la o-cliî cu şervetul, adaogă: «Moarte şi damnaţiune ! Am recunoscut’o! E agentul Ghiţă Palladi care mă urmăreşte!» Ministrul Domeniilor dusese cutezanţa prea departe. Spre a spiona pe colegul său de la Interne, agentul Ghiţă Palladi îşi pusese capul pe tipsie... fără să se deghiseze! Uf ax. Uf! In preajma luorţeî lui Ves-luine <'11111 treime wft se poarte mii poet veritabil î. — Adevărata Concepţie Şăptămlna trecută a fost pentru biata literatură o adevărată săptâmlnă a patimilor. Nimeni nu s'a ocupat de numeroasele el ineleahne, nimeni nu i-a nun pipăit pulsul,— Împrejurul el a domnit tăcerea tristă, atmosfera grea şi apăsătoare care ’ncon-joară pe bolnavii săraci şi stingheri,-uitaţi de toţi. In locul Literaturel, Politica, suverană a tot puternică a intereselor şi curiozităţel publice, —a format obiectul preocupărel tuturor. Şi să nu facem din asta un cap de acuzaţie cititorilor. Nn,—Înainte de a fi cititori sunt şi el alegători şi contribuabili şi în a-ceastă dublă calitate, interpelarea burlescului personaj de la Giurgiu, sad demisio-narea d-lui Fleva din postul de Ministru (un post pe care nici copiştii să nu’l invidieze în cazul de faţă) evenimentele acestea politice zic, aii avut o importanţă d’o mie de ori mal mare săptămtnă trecuta deeît poemele cele mal geniale. Acum Insă, am intrat intr’o perioadă mai calmă, putem să ne permitem luxul taifasurilor literare. Să zicem: uf! şi bine c'iun scăpat! * * Umil dintre cel mal mari poeţi ai acestui sfirşit de veac, Paul Veriaine, s’a stins de curlnd la Paris într’o odăiţă modestă, sub privigherca unei femei caritabile, singura care-a fost martoră la durerosul sfirşit al genialului autor al atilor volume ne-peritoare: Sagesse, FStes galantes, Pohnes Saturniens, etc. Paul Veriaine a murit Întocmai cum a şi trăit, fără zgomot, fără pompă, fără fanfarele asurzitoare ale mulţime! care consacră atltea glorii usurpate. Boem incorigibil, viaţa «bietului Leliau» cum îl numeaţi intimii, s’a scurs în urcarea nespus de tristului Calvar care duce de la patul de culcare al spitalelor piuă la orgia îndobifocitoare a tavernelor. Mai mult de cit atît, ca şi poetul Villon de odinioară, sărmanul Veriaine mărturiseşte cu o rară sinceritate că a făcut cît-va timp cunoştinţă şi cu zidurile puşcăriei. Moartea lui a furnisat presei internaţionale cantităţi fabuloase dc articole. Dar, din feluritele discuţiuni la cari n dat naştere această jalnică Intlmplare, una mi se pare mai interesantă, fiind-că readuce pe tapet chestiunea atlt de mult desbă-tulă : dacă poeţii trebue să fie ca toată lumea, saft dacă ei trebue să se poarte ea nişte dihănii croite din altă stofă. * * * întrebarea aceasta deci se impune : cum trebue să se poarte un poet veritabil ? Chestiunea-I controversată. Unii susţin că acei cari simt că mişcă ’n dumnealor «focul sacru» au dreptul să’.şl permită toate extravaganţele, toate bizareriile din lume, fără ca eino-va să protestezi. Poetul S. G. I). G., adevăratul bard, are dreptul să’şi poarte părul rtepieptânat şi lăţos ca Avesalom din Biblie, să dea cu pistolii’» lună, să nu facă faţa poliţelor sale, să umble eu umbrela deschisă printr’mi salon, să comită într’un cuvlnt toate comediile ce ’i-or trăzni prin cap. .Şi de ce absoluţiu-nea asta complecta şi anticipată, a tuturor năzbutiilor? Pentru că acel care le aăvlr-şeşte a tipărit în viaţa lui elte-va volume pline de rime sonore, de imprecaţii adresate bunel şi altor planete. Mersi! * * * Concepţia aceasta mi se pare cu desă-vîrşire greşită. Ca să judeci cu indulgenţa aceasta nemărginită pe un fabricant de versuri, e de neapărată nevoie ca să aibă şi niţel talent. Dacă inculpatul e autor de poezii asasine, felul de viaţă pe care ’l va duce mi-e indiferent ; numele lui e tot Prodăneseu. Din contra, poate să ducă poetul 2. cel mai prozaic trairt posibil, să’şi ia regulat aperitivul la Moceanu, ca mine şi cu dumneata cililor, să mănînce chiflele marinate la Ghiţă Berbecn şi să poarte şoşoni şi bretele ca col din urmă negustor,—poetul Z. va fi tot mare, dacă va ishuti sft’mi producă emoţii artistice cu operele lui. Fireşte, discuţia nu-l Încă sflrşită. Ctnd ai doar o coloană la dispoziţie treime să le resemnezi şi să’ţl măsorl rlndurile scrise cu centimetrul. Netty. 2 EPOCA sau IMS ţi a (k‘ sesira „EP9GA“ LA fAŞI — (Corespondenţă specială) — ' laţi, 16 Ianuarie, 1896. Retragerea «l-înl lT«vvii Modul cum a fost rezolvată criza a indispus mult pe liberalii tineri din localitate. El nu se slieso de aşi manifesta pe faţă simpatiile pentru fostul ministru de interne, <1. N. t'leva. «Evenimentul» a îndrăznit chiar să tlea. irt mal multe-numere consecutive, lecţii de corectitudine «Voinţei Naţionale», retrăpîndu’T pmă |i titlul de organ oficial al guvernului actual. Se înţelege însă că nimeneâ'dîntrc -ţ » mulţumiţi pu are omagiul sa ia în moU energic chestia aceasta în mină şi să lupte alături cu d. Fleva contra Ocultei. Îmi fac datoria însă de a semnala curentul : alimentat cu noul scandaluri şi procedenrl barbare, uin le-a numit «Ziua».- el poate aduce rezultate neaşteptate. i> descoperire importantă Un prieten sosit din Citişi năft (Basarabia), îmi eonninîcă o importantă descoperire archoologică făcută lingă Ac-; kerman — Cetatea Albă, — la gura Nistrului. D. Constantin Stamati Ciurea, cunoscutul literat basarabean, in urma săpăturilor făcute, a dat peste intuise catacombe antice. S’aii găsit statui şi mau-solee, cari se .cred a fi din timpul Romanilor. D. Stamati Ciureleaa fotografiat obiecte găsite şi a invitat' societatea archeo,‘i-gieă din Bucovina, să trimită iui delegat la faţa locului. Noul numiri Dintre puţinii liberali cari au mal rămas necazaţi este şi d. dr. N. Negură.- Iu urma suspendării d-lul dr. Ar. Periile, din postul de medic primar de judeţ, mulţi dintre liberali aii cerul înlocuirea acestuia prin d. dr-. Negură. Nu se ştie clacă ci. GheorghiaP va consimţi la această înlocuire, de oare-ce propunerea vine din cercul prefectului de poliţie, al căruia bon prieten e candidatul doctor. Trup;: germana Trupa germană continuă a da reprezentatului pe scena teatrului nostru. Pentru miine-seară ea va juca, in beneficiul societăţeî Datoria, Olhcjlo sad Maurul din Veneţia, iar la 1!) Ianuarie Ţesătorii, cunoscuta piesă a lui Gerjbardt Hauptmkn. * * Trupa roniînă joacă Joi seară Moş Teacă. Imr. ITALIENII IN AFRICA (Prin fii- telegrafic;) Roma, 16 Ianuarie O ediţie extraordinară a Tribunei publică o depeşă dîrid amănunte asupra ultimului atac dat contra Iul Makălle. Inamicii înaîntînd contra fortului Ma-kalle cu scări, Italienii i’au lăSat să se apropie, apărindu-se cu pietre pentru a face pe agresori să creadă că le lipsesc muniţiile. O dată inamicul îngrămădit sub ziduri; garuisoana a deschis un foc cu repetiţie şi cu fer mărunt (mitraille). Iu acest atac năvălitorul a avut 1500 de morţi. NUMIRI i FUNCŢIUNI La Interne Atanasie. logcjseu, ajutor dc.sub-prcfectură la plasa Vedea de jos. 1. G. Perietzfea'nu,' ajutor de siib-prefdc-ţ tură plasa Siul de jos. N. 1. Letu, ajutor de sub-prcfectură la plasa Siul-de-Sus. 1). Demetru Daniel, Oltu-de.Jos. 1). Ion Gogodopol, ajutor de sub-prefect la plasă MMoecr. I). Aurel N. Balaban, ajutor de sub-pre-fect la plasa Oltu-de-Sus, toţi din judeţul Ol.tu. D. G. Constantinescu, este mnniJL în funcţiunea de sub-prefect la plasa Ne’goesci, judeţul Ilfov. 1). Grigore A. Popoviel, actual sub-prefect al plăşei Constanta, judeţul Constanta, este transferat la plasa Gbergaui, judeţul Dîmboviţa. , I). Ion I. Lerescu, actual sub-prbfeet al plăşei Ghergani, judeţul Dîmboviţa, este transferat, In plasa Ialomiţa. D. Alexandru Stircea, actual sub-prefect al plăşei Co.şula, judeţul Doroboiu,j,‘ste transferat, în aceeaşi calitate la plasa Herţa. I) . Ti-aian Stoica, actual sub-prefect al plă? şei Hlrşova, judeţul Constanţa, este transi ferat, In aceeaşi calitate lu plasa Hîul-Doamueî judeţul Muscel. f). Constantin Serghiescu, eslc numii :>• funcţiunea de sub-prefect la plasa Hlrşovq, judeţul Constanţa. J) . Miliail Cojan este numit. In fancţiunea de poliţniu al oraşului Huşi, judeţul l’ălciu. D. Nieulae Dumilreşcp este numi Un funcţiunea de suli-eomisar clasă I pe lingă prefectura politiei Capitalei, SlnL mntiiţl în funcţiunile de siih-comisari clasa 1 pe lingă prefectura poliţiei Capitalei : d-nii D. Negrespu şi I. Munteanu. D*nu S. Savu este numit îu funcţiunea de comisar clasa U pe lingă prefectura poliţiei capitalei. J). Wiliain Georgescu este numit iu funcţiunea de comisar el. II pe lîngă prefectura capitalei. v-:. I). locotenent S.ilnieu Dumitru, actual a-jutor al comandantului companiei de gen-darml rurali din' judeţul CovurluiOJ este transferat in funcţiunea de şef al cancelariei circumscripţiei III Galaţi a gendarme-riel rurale. i, •' La justiţie D. N. Sfeteâcu, actual ajutor de grefa la secţiunea comercială a tribun,aiului Ilfov, în aceeaşi calitate la seclijniea, !f a aceluiaşi tribunal, In locul d-lul L C. Negulescu, demisionat. D. Nauin Christescu, actual copist in grefa tribunalului lllbv, ajutor de grefă la secţiunea comercială a aceluiaşi tribunal, -îu -locul d-lul N.' Sfetcscu, permutai. SITUAŢIA IN TURCIA — Prin fir telegrafic — Ceslimiea Armenească Berlin, 10 Ianuare Daily News a publicat o ştire venită, din Viena şi care zice că chestiunea armenească devine arzătoare, că fiola rusească din Sebastopul şi Odesa sunt in observaţie, că trupele din Caucasia suni. concentrate pentru a intra in Armenia la primă-vară, şi că Rnsia cauţă să oblic consiiriţimintui puterilor pentru împărţirea Turciei, după un plan regulat şi aceptat de toate, puterile afară de Austria, care şi-ar fi reservat consimţi-mintul săfl. Agenţia Wolff anunţă că la Berlin nu se ştie nimic de tot planul acesta. Constantinopol, 16 Ianuare O iradea ordonă să se ia 120000 lire din casa amploiaţilor cu titlu de împrumut pentru a răspunde cerinţelor Statului. O altă iradea ordonă distribuirea trupelor de puşti Manşei1, în deposit de mult timp. „EPOCA" LA BÎRLAD Constitui imn consiliul tfj comunal «lin liirlml Consiliul comunal actual din Birlad este imaginea în miniatură a guvernului liberal-coleclivisl ce se află acum la putere. Majoritatea aparţine colectivităţi?! pure oculfiste şi camoriste, şi ca o ironie a sorţel mal sunt in sinul consiliului comunal şl vr'o trei membri tineri liberali, oameni cinstiţi necompro-mişl în matrapazlăcurile de tristă memorie ale colectivismului. Cred că nu e fără interes de a arăta istoricul alcătuitei listei actualului consiliu comunal. Lista ş’a alcătuit într’o întrunire ţinută de ciţl-va membri ai comitetului în casele d-luf Lascar Costin, şeful autorisat al colectivismului din Birlad, avocat al Statului clasa II. In capul acestei liste figurează ca primar Ghiţă Vidrea avocat. Aristide Chiriac, ambii vechi membri într’un comitet permanent al judeţului Tutova pe vremea Iul Brătianu, cunoscuţi printr’un proces relativ la anlreprisa şoselei dintre Birlad şi Pogana. Buchetul eolectivităţel din consiliul comunal se complectează cu Pmîaite Mi-hal, fost suprelect în timpul conservatorilor, dat afară din slujba pentru abuzuri, cu Gh. Paruş care a figurat in consiliul judeţan tot sub conservatori şi din alţii de acelaş calapod. Iar pentru ca să dea .puţină faţă acestei liste au mal pus in ea şi vr’o doi trei liberali sinceri ca Gh. Argenti, inginer, D. Ha-raga, comerciant. La constituirea consiliului comunal s’a dat ne faţă planurile oculte ale buchetului colectivist, care n’avea altă ţintă de să constitue o cârdăşie pentru exploatarea comunei in interesul lor. Căci minunaţi-vă noroade cum s’âQ aranjat lucrurile: cel mal deochiaţl dintre colectivişti au pus mina pe biuroul primăriei. G. Vidrea s’a ales primar, Aristide Chiriac şi Panaiote Mi hal ajutori, N. Borş psaltul de la biserica domnească şi casierul casei obştel, a primit dele-gaţiunca ca ofiţer al stărel civile. Faţă cu acest spectacol scandalos şi degradator, cel doul membri sinceri liberali din consiliul comunal, Argenti şi Haraga s’afi retras indignaţi, nedepnnind nici jurămîntul, respectîmlu-şl demnitatea lor personală, şi nevoind a lua parte activă la lucrările unul consiliu a cărui unica ţintă nu e binele comunei ci căpătuiala proprie. Urăm oraşului Birlad succese sub conducerea părintească a eolectivităţel a Cărei reprezentant fidel este d. Vidrea; cu un trecut atît de frumos la activul Şăfi şi ca membru în comitetul permanent şi ca preşedinte de tribunal, unde a făcut să se înămolească arhiva de nenumărate mii procese nejudecate şi ar minate peste limitele legei, în cit succesorul săli Simionescu a trebuit în curs devm an să scuture tribuiialul judecind v. .c 00 de procese pe zi. Acest consiliu comunal nici n’a apucat să puie mina pe primărie şi deja s’a ilustrat prin scumpirea pîinel, care în timpul conservatorilor era 20 bani şi cu venirea oblăduirel părinteşti a d-iuî Vidrea s’a suit la 25. Nu mal vorbesc despre igiena oraşului care e în starea cea mal deplorabilă. Starea de infecţie in care se găseşte a-cum partea oraşului zisă Pescăria, este de necrezut. Acest loc caracterizează iubiea de igienă a actualului consiliu comunal. Ccle-l’alte acte care le face şi va face încă desconiplectalul consiliu comunal vor ti analoage. Dar mi sperăm că acest consiliu născut intr’o zi nenorocită va avea lungă durată şi soarta ne va scăpa, poale în curînd ile această mare belea. Ifii lilrlilihsin. MFomriTii Bhiitja de «iâtutnmSti ot < B-l-poceî», — cuprinzând foaie ştirile sosi te până după miezul n opt el, — hc ţfănente «ie vânzare, in foaie zi fete, ta H ore, la toate efiiotseurile. I>. Fleva şi 4g«‘iiţia Koniiaă Acum trei zile am citit în ziarele streina o telegramă a Agenţiei Romîne, prin care se vestea că «deputatul Epurescu adresînd o interpelare în privinţa unei mari contrabande în care c ainestecat ministrul de interne, retragerea acestui din urmă este aproape sigură», Ca să se vadă sentimentele d-lul Sturză pentru d. Eleva, reproducem telegramă pe care Agenţia Roniînă a trimis-o ziarelor străine asupra demisiunel d-lul Fleva: *In şedinţa de azi a Camerei, \Epu-rescu rctrâgîndu-şl interpelarea, ministrul de interne Fleva a declarat că văzând retragerea interpelărel, precum şv votul de erl al Camerei, care e un blam indirect pentru dînsul, se retrage din. minister. După aceste cuvinte Fleva părăseşte banca ministerială». Atît şi nimic mal midi. Cum rămîne insă cu onorabilitatea d-lul Eleva, bănuită în telegrama anterioară de însăşi Agenţia Romină oficioasă ? La inaugurarea Porţilor de fer, ministerul de externe din Viena. in numele împăratului Frăutz Tosef, va invita şi pe M. Sa Regele Carol. Inaugurarea, se va face la vară în orăşelul Orşova. Parchetul din Mehedinţi a■ cerul Camerei autorizaţi unea de ci urmări pe <■. deputat Vasile Ştefănescu, acuzat fă a săvîrşU scandaluri şi bătăi cu agenţii săi, la alegerile din urmă. Darea în judecată a d-lul Ştefănescu a fost înscenată de d. Hanii Isvoranu şi de partizanii săi. In schimb, liberalii din localitate au propus excluderea d-lul Isvoranu din clubul liberal local. D. Vrăbiescu, directorul general al Monitorului Oficial, şi-a prezintat ieri de-misiunea ministrului de interne. D. Dini. Sturdza a primit denrisiunea. Proiectul de budget pe exerciţiul viitor va ti trimis azi sau miine la imprimeria Statului. Ziarele romîne de peste munţi publică o scrisoare a d-lul Dr. V.Lucacl către d. Dr. Ioav Raţiii, prin care cere convocarea de urgenţă a comitetului partidului naţional. E probabil, insă, că d. Dr. Ioan Ra-ţiii va convoca în curînd o mare conferinţă a partidului naţional. Iută, după Liberalul galăţean, opiniu-nea separată a d-lul G. StoicesCu, membru al Curţii de apel din Galaţi, în procesul Breiining: «Opiniune : «Difer de opiniunea majorităţel şi sini de părere a se condamna Hernian Şa-pira, în folosul unei instifuţiunl de bine facere, încă la suma de 55,000 lei ce a primit do la Cli. Georgi; a se condamna G. C. Robeâcu mimai pentru faptul că a luat col 12,000 lei pentru a mit ui pe primarul C. Rcssu şi in consecinţă a plăti această sumă in folosul unei insli-înţiunl de bine-facere; a se mal condamna Isidor Brenning pentru faptul că în Iunie 1891 a cerul de la Cli. Georgi, suma de 25,000 lei pentru a mitui pe primarul C. Ressu şi lot-o-dată a plălj o sumă egală în folosul unei instituţiunl de bine-facere şi a se achita C. Ressu in lipsă de probe. O. Stoieesm». F, vorba ca d. N. Fleva împreună cu amicii şal, să se grupeze împrejurul ziarului Romînul. D. Glielujegeamj, prefect de Mehedinţi, iu ciuda comitetului local liberal, a pus în capul listei colegiului 11 coniuna) pe fiul săli, cu scopul do a’l alege primar al oraşului T.-Severin. D. N. T. Bopp este greii bolnav la CraiovA şi starea sa inspiră serioase Îngrijiri amicilor. D. Delimarcu, deputat de Roman, stă-rue pentru alegerea şi confirmarea ru- dei sale, d. Ioacliim, ca primar la Roman. In cazul cind aceasta nu se va face, d-sa ameninţă eu disidenţă. D. Secchiaris va fi din noii numit peste cîte-va zile prefect al judeţului Covurlui. Pîuă acum nici o. demisiune de prefecţi nu s’a anunţat la ministerul de interne. afară de acele ale d-lor Iancovici şi Şiion GliereL Ziarul pe care-1 vor in fiinţa tinerii liberali in locul Gazetei Poporului, va a-pare probabil la I Februarie. Kt va li mal mult un ziar de propag gandă a programului de la laşi. de cit ziar do luptă. Deocamdată sfiit, neînţelegeri mari a-fetipra dalei apariţiei, precum şi asupra preţului cu care se va vinde acest ziar, Ni sfe trimite următoarea copie depo o telegramă ce s’a adresat d-luf N. Fleva: «Adine mişcaţi de .retragerea d-yoastre din minister, retragere atît de dăunătoare ţărei noastre, care aspiră de la d-voastră atît ea îmbunătăţiri liberal-dc-mocratice, ne grăbim a vă exprima viile noastre expresiunl de adiniraţiune şi devotament». li.-Sărat, 1.4 Ianuarie 1896. Mosgos, Viforeanu, S. Gherghiceann, S. Mi-hăescu.'N. Mitiăilescu. Căpitan RattovicI, Căpitan Arabulo, Pavel Robescu, Stan Popeseu, Drăghiei MoisOiu, C. Dimitrin, Ion Ghergliieeanii, Dumitru Mihăescu, C. Bercoanu. D£P£SI (Serviciul Agenţiei Romîne) Codul penal IiulgKr Sofia, 16 Ianuarie. Camera a adoptat In a treia citire proiectul de cod penal. Opoziţia a încercat să facă să se voteze mal multe amendamente printre care unul privitor la articolul care interzice formarea de bande armate într’un scop răzvrătitor. Oratorii opoziţiei au pretins că acest, articol ar putea să fie întrebuinţat la suprimarea mişcării macedonene. După un discurs strălucit ai d-lul Stoilow Camera a votat textul proiectului. Împrumutul bulgar :Sofia, 16 Ianuarie. Sobrania a autorizat muncipatitatea din Sofia să emită în (ară un împrumut eu loturi de 400,000 francii ^ Reformă doctorală fu Cilortnania Berţin, 16 Ianuarie. Bnimitag. — Cu ocazia discuţiei bugetului ministerului de interne d. ministru von der iîecke a declarat că guvernul e gata să dea urinare cuvintuliiT ce şi-a dai în cea-ce privesle reforma electorala dar că roagă adunarea să nu grăbească guvernul, de oare-ce nu se poate admite că se poate face un salt în întuneric întru chestiune aşa de însemnată. (Aplause la dreapta), NtntiKtica lucrătorilor Berlin, 16 Ianuarie. Beichislagul a terminat discuţia capitalelor ministerului de interne privitoare la boală şl bâtlaneţe, supravegherea emigraţiei şi eoini-siunea pentru statistica lucrătoare. Kxpcdiţia «îiit Ilmiiigascar Paris 16 Ianuarie. Consiliul ţinut la Eliseii a decis ea, îndată ce vor sosi informaţiunile complecte din Madagascar, să se distribuiască parlamentului o carie galbena asupra noului tratat. Guvernul va noj tifiea iu acelaş timp puterilor străine luarea in posesiune a Madagascarului de către Francia. Generalul Zurlindcn a fost numit comandantul corpului al 15-a de armată. Iuoor«uiart‘a '('ariihu Paris, 16 Ianuarie. Un credit de 975000 de franci se va cere Cernerilor pentru cheltuell de representarea Fran-ciei la încoronarea ţarului. Composiţia misinneţ care va asista la încoronarea nu s"a fixat încă. lieclicmarca nmbaMiKloi'uliti Francez Paris, i6 Ianuarie. O notă a Agenţie) Huvas desniinto in mod formal ştirea privitoare la rechepiarea d-lul Herbette ambasador la Berlin. Ţlibustieril Washington, 16 Ianuarie. In urma renresentaţiilor ministrului spaniol, cinci corăbi de resbel aţucrieane aii primit ordinul de a urmări vaporul HatvMns Care a părăsit FHadelfta cu un mare număr do flibusliori. C'onverMiiinca prinlfiiiii itoris Roma. 16 Ianuarie. Agenţia St»fani anunţă că papa primind a-seară pe prinţul Bulgariei, i-a confirmat in mod oral răspunsul săO anterior, că conversiunea prinţului Boris la ortodoxie nu esle permisă. Prinţul Bulgariei a cerut o audienţă papii care a consimţit să"l primească. Prinţul s'a dus aseară la Vatican în cel mal strict incognito, cu 5 persoane din suita sa. Papa a primit pe prinţul singur şi audienţa a fost foarte scurtă. I-a făcut răspunsul deja cunoscut ţi confirmat de Agenţia Ştefani. Prinţul a făeut apoi o vizită scurtă cardinalului Rampulla. — Agenţia Ştefani asigură că demersul făcut pe lingă Vatican de către prinţul Biîlgariel a causat o impresie foarle urită. Acest demers e judecai iu mod aspru şi calificat de uejustili-cuhil. — O notă a Agenţiei Ştefani zice că contra? rin obiceiului, cardinalul Rampolla n’a înapoiat prinţului Bulgariei in numele Pape), vişita ce cel d'intiiâ a făcut celui d'al dyuilea. Prinţul Bulgariei ri’a făcut visită ambasadorului Turciei. — Prinţul Bulgariei a plecat la unspre-zece ore seara la Viena, via Florenţa. Fxarcnl bulgar Sofin, 16 Ianuarie. Agenţia Balcanică anunţă că ştirea în privinţa sosire! exarculul bulgar la Adrianopo) este prematură. De altmintrelea ştirea nti s’a confirmat încă. Nclilmbărî «Io luiibsiMiM'ori Constantinopol, 17 Ianuarie. Besfhîd-Bey, ministru la Bucureşti, a fost a-great de guvernul italian ca ambasador la Bonia. Predecesorul sân in acest oraş, Malumid-bey, desemnut pentru ambasada din viena, va trece priu Constantinopol înainte de a intra in funcţie, www.dacoromanica.ro Demnul Iepurescu Citim lu Lumea Nouă . Am acordat de urgenţă cuviiitul «teribilei apostrofe» de la Giurgiu, don Bazilio Iepurescu, pentru a ne spune ce ştie lu chestia unui schimb de telegrame între... Giurgiu şi un oare-eare bancher din Capitală. Iepurescu în chestiune a tăcut Insă, cum nmt a fost etnd i s’a pus somaţiunea de a-şi desvolta «teribila interpelare» către d. Fleva. Vom vorbi dar tot noi. Şi acum iată de ce e vorba. In ajunul campaniei electorale pentru Camera, următoarea telegramă a fost transmisă, prin oficiul Bucureşti la destinaţie. Teldgl'ăin'a a 'fost dată In franţuzeşte, noi dăm textul in romtneşte: Paris, No, 30,596 din 7 Dec. st. n. Ghermani liotei Capşâ.— Bucureşti Primit telegrama. Rog du-te singur negreşit la Giurgiu spre a da toţi hanii lui iepurescu, sub responsabilitatea mea. Reuşita garantată; detalii prin poştă. Nici o tragere pi sfoară'. Sînt cinstiţi. ($8) Ghermani Cine, cătun cine telegrafiază aci P După ale noastre informaţii, d. Efrein Ghermani, care se afla atunci la Paris, te* legraliază către fiul său care se afla la hotel Capsa In Capitală, Cum vedeţi : data telegramei e 7 Decembrie slil noii, adică 25 Noenibrie, tocmai preziua alegerilor pentru Cameră. D. Efrein Ghermani a candidat şi... reuşit cu 641) voturi la col. III de Vluşca. La 9 Decembrie st. n. ’se transmite de oficiul telegrafic din Capitală tot pe adresa Ghermani, la liotei Capşa,. următoarea telegramă : Giurgiu. No. 912 din 9 D-brie, St. n. Ghermani Hotel Capşa.-- Bucureşti ^ Delegaţii sosiţi. D. Rosetti nu s’a pre-sentat, E absolut necesar presenţă fhduî d-stră cu fondurile necesare : alt-minteri, conform înţelegercî avute, nu răspund de situaţie. (ss) Iepurescu Data acestei telegrame: 9 Decembrie, stil nofl, corespunde zilei de 27 Noembrie, adică preziua alegere! Col, III, unde candida (l-nul Efrem Ghermani. Această telegramă să vede că don Bazilio Iepurescu o adresa d-lui Efrem Ghermani, care se întorsese, safl mal curînd, pe care-1 credea întors din Paris şi de aceea vorbeşte de .«presenţă necesară a fiului d-Jul Ghermani». Şi în definitiv-, care poate fi conclusia V Care alta de ctt: cînd lo cbiamâ Iepurescu, nu anunţa interpelări umil Fleva in chestiune de cinste şi prestigii! ! Şi acum aşteptăm cu resignare apostrofele «teribilului de la Vlasca» ! PAHI4AMENTUI, C A 51 E K A 8'rdbtţn tle In St Sannw'lc Dirpă deschiderea şedinţei, ia cuvîntul: I). V. Epurescu cere o pensiune viageră pentru o doamnă anume Muşceleanu. I). GeorgescU-Buzău întreabă pe ministru de răsbol: clţl ofiţeri superiori din corpul 3 de armată vor fi avansaţi pe ziua de 8 Aprilie. I). C. Popovici depune un proect de lege prin care cere un credit ministerului de lucrări publice spre a se construi un pod pe . Siryt la Mitenl, m judeţul Suceava. Proee-tiil este trimes în Studiul secţii mi tor. D. Ia rea dă citire uimi proect de lege prin care se cere desfiinţarea legei maximului ca antî-constituţionata şi anti-econo-rmcă, (Aplause). Se cere urgenţa şi se admite. D. Dobrescu-Argeş Spune că voeşte să facă o interpelare ministrului de interne, Insă are nevoie (le: 1) O statistică a bugetelor comunelor rurale. 2) Bugetele judeţelor şi 3). statistica populaţiei rurale. Cere să i se pună acestea la dispoziţie. Di ÎHncâ-ScSiileru propune ca Statul să contribue cu cei puţin 50000 tel pentru ridicarea unei sfatul lui Tudor Vladimirescu. D. Politimos adresează ministrului de interne următoarea interpelare : cum se tolerează că cerşetorii şi infirmii să fie închişi în penitenciarul central ? Cere punerea 1-niediată în libertate a numiţilor. D. baton J^eca roagă să se pună la ordinea zilei, indigenatele D. Ionel Grădi.ş-teiinu spune că imediat ce rapoartele comi-siuneî de indigenate vor fi terminate, se va începe votarea indigenatelor. La ora 2 şi 10 minute şedinţa este ridicată; deputaţii trec In secţiuni. SEAATII, Hetliota de In St Maunnrte * * Prinţul Dim. Chica presidează o şedinţă cu un caracter soporific. Pe banca ministeriala d-uii Poni şi general Biidişteanu schimbă graţiosităţt, iar biriroul, cu toată buua-voinţu sa, nu poate da explicaţium d-lui Mîrzescu asupra maladiei d-lul P. StoiI cescu, care solicită un coiigedifi matunilu-corp. I). I’atadi, cu un aer de Mikado, la care nu puţin contribue şi fisionoinia, tşl face apariţiunea ; el este salutat de uşieri şi de ciţl-va intim! cu veleităţi idem. 1). Sefenduche voeşte să arate că dacă n’a păstrat favoritele pe cari le avea în Senatul trecut, a păstrat cel puţin verva; plasează un discurs in cestiimea recunoaş-terel de persoană juridică şi moralăa socie-tăţel pentru Învăţătura poporului romîn, discurs In sensul ca statutele să poată li modificate şi fără aprobarea consiliului de miniştri. D. Mîrzescu, hiat prevăzător asupra consecinţei persoanelor morale, vorbeşte contra amendament idol d-lui Sefenduche. Pis-cuţinnea intră repede In categoria acelora cari se Închid fără reşţdUt şi proeclul se votează fără modificare. Glasul sonor şi vihrător ăl beizadelei invită apoi pe membrii Senatului în secţiuni, unde somnul e mal dulce şi nici nu e public, nffto® .«dwio no nor .brtfua oI> DIN PRESĂ Ziarele «te azi ------Constituţionalul se ocupă de po/.iţiimea d-lul Dini. Sturdza ca ministru de interne şi adaogă: Ain dori decT ca guvernul să ne lămurească, prin vre-un organ de publicilale, asupra punctului ce găseşto el cu privire la figftmiiala data ţărel', prin gura Suveranului nostru, pentru reforma ndministrativa pe baza principiului de descoutralisare. Şi nial departe : Noi ne Îndoim de întregimea programului precum no îndoim şi de întregimea partidului; oculta care a mlncat capul d-lul FTeva a înghiţit, firii nici un respect pentru Cuvîntul Ilegal, şi reforma administrativă. 7—— TimpwZ vorbind de discuţiunea urmată In Cameră asupra înaintare! ilegale colonelului Crăiniceanu. spune cu privire la răspunsul ministrului de război: D-sa a pus că măsura ce a luat a fost aprobată de M. Sa Regele d. ministru de risboiil este de sigur foarte novice în chestiunile de administraţie şi de răspundere politică. Dacă prin cuvintele sale a înţeles că M. S. a semnat drecretul sâO ilegal, atunci ne a făcut nouă un compltineuL cam urit ciad ne-a crezut aşa do naivi lu dt să nu ştim că decret nu există dacă nu este semnat de llege. Dacă însă a voit prin aceasta să arunce răspunderea pe Suveran, atunci cu mîhnire am li siliţi să declarăm că in al 13-lea an al colectivităţii am ajuns să auzim de pe banca ministerială doctrina d-lul Apostrofă, care din buzele sale nevinovate, neresponsahile şi nici rodată ministeriahile ne spunea nouă, opoziţiei, cure ne pltngeaiu de rai-delegile colectiviste do la 1887, -că toată activitatea politică a partidului liberal este să dea un corp şi o fiinţă vederilor Suveranului.» Voinţa Naţională explică In modul următor, rolul Ocultei: ' Cine trădează interesele ţărel şi ale Statului?—Oculta. Cine atentează la viaţa politică nu numai a d-lul Fţeva, dar şi la «cea a d-lor Sturdza, Stă-tescu, Cantacuzino, Palade?—Oculta. Cine provoacă scandalurile ? — Oculta. Cine acopere scandalurile ?—Oculta. Cinerăneste ?— Oculta. Cine e rănit V— Oculta, Şi ceeste Oculta?—Oculta. Da. Oculta este Oculta. Din Lumea Nouă: *** Un anume Avram Negrea, de Fel din judeţul Neamţ, s’a dus ieri la Palatul regal din capitală şi a vroit să intre cu forţa spunlnd că el are de vorbit ceva cu Regele asupra viitorului războiţi şi asupra des-coperirel cîrmel balonului. Individul a fost arestat, iar In urmă s*a constatat că acest ciudat descoperitor al cîrmel balonului e un nebun. *** D, Meisner, inspectorul învfîţămlntulul primar va fi Înlocuit. D-sa Ist va relua postul de director al şcoalel normale «Va-sile Lupu», din Iaşi, loc ocupat provisoriu de către d. Ghibănesen care a fost dat ju-decăţel consiliului permanent al instruc-ţiunel pentru abuzuri. ULTIME INFQRMATIUNI 1). Stăteam a dat ordin ca de-o cam dată să nu se mai amestece d. Fleva în afacerea Axente şi ca toată instrucţia să se abată în contra fostei adrni-nistraţiunî comunale. S’a hotărit definitiv de d. Sturdza înlocuirea d-lul Mitilineu, ministrul nostru la Coustantinopol. E probabil că d. Dim. Oiânescu va fi numit In locul d-lul Mitilineu, Proectul de lege pentru reducerea sub-prefecţilor intîmpinâ o foarte vie opo-siţie in secţiunile Cam’eril. Ancheta financiară de la Primărie S'a numit o comisiuue compusă din d. Constau tinesc ii, inspector financiar şi din consilierii Bolintineanu şi Solacotu, pentru a cerceta gestiunea anului 1894-95 a primăriei Capitalei. Ne bucurăm foarte mult de această decisie, cu toate că e cit se poate de ciudată. Iată ce găsim ciudat in această procedare. Exerciţiul 1893-94 s’a verificat si aprobat de Curtea de Compturl. Socotelile exerciţiului 1894-95 s’au încheiat după 30 Septembre, cum prevede legea, s’ail aprobat de consiliul comunal şi s’ail lăsa! — cînd a fost disolvat consiliul la primărie timp de o lună, iarăşi cum prevede legea. Aceste compturl trebuiau să fie trimese Curţii de conturi, înainte de 1 la-nuare, după prescripţiunile legii. Cu toate acestea, prin o flagrantă violare de lege, socotelile piuă azi nu s’au trimes Curţii de compturi şi s'aă dai în cercetarea unei comisiunl care e compusă,”afară de un inspector financiar, de consilieri comunali, adecă de persoane politice. Comptabilitalea primăriei e in aşa perfectă regulă in! rit ne e indiferent ca să lie cercetată chiar de adversari politici, cari să vor convinge rit de bine era ţinută acea comptabilitate. Pe cită vreme Insă se caută a se Înlătura adevărata instanţă care e chemată a revizui compturile, pentru a o înlocui prin o instanţă politică, să ne lie permis a face si noi puţină politică. Rugăm chiar pe aceşti adversari politici să facă o comparaţie între comp-tabililatea comunală de ’nainte de 1888 şi după 1888. Curtea de compturl a revisuit toate socotelile, afară de exerciţiul 1894—95 şi un împrumut contractai şi întrebuinţat din timpul liberalilor. EPOCA Rugăm dar pe convisiune sâ*se ocupe de una şi de alta şi să cerceteze|şi cump-turile acelui împrumut. Suntem foarte fericiţi că chiar o comisie pătimaşă cercetează compturile exerciţiului 1894- 95, cari se vor găsi în perfectă regulă. Hiigăm însă pe administraţia comunală să ne răspunză prin o gazetă liberală dacă consimte să supue verificării comisiunel, compusă din proprii el partizani, socotelile unui împrumut despre care ne oferim noi a face destăinuiri din cele mal interesante. Aşteptăm. La 1 Fevruaric va apare ziarul Dreptatea, care se va intitula organ liberal-naţional si va purta în fruntea Iul însemnarea : director-politic N. Fleva. Dreptatea va combate guvernul din punctul de vedere a ideilor liberale. Proiectul de lege privitor la reducerea serviciului în armată este deja terminat şi se va aduce în cursul acestei săptămînl în dezbaterea consiliului de miniştri, după care apoi se va depune la Cameră. Falsificatori de monede D. Vergtilescu, comisarul gării din Ploe.şll, a descoperit, ieri o bandă de 6 persoane cari de cît-va timp falsificaţi monede de cîte 1 şi 2 lei. Această bandă a falsificat piuă aeuni aproape 4000 de lei, plasind monedele falşe printre ţărani. * * * In Brăila făcîndu-se percbiziţil la domiciliul unul oare-care M. Christescu, s’afi descoperit mal multe unelte pentru fabricarea monedelor şi vr’o 3000 de piese falşe de cîte 2 lei. Monedele sint falsificate cu măestrie. D. Dini. Sturdza avizează prin Monitorul Oficial, că va acorda audienţe la ministerul de interne numai odată pe săptămină, anume Simbăta intre orele 10 jum. —'12. D. A. Stolojan, în speranţă de a se impune guvernului, continuă aproape in fie-eare seară cu ceaiurile sale paria mentare, invitlnd pe.. orl-cine apucă la Poimîine vor apare decretele prin cari d. Gr. Ghica, ministre plenipotenţiar al ţării Ia Berlin, e transferat în aceeaşi calitate la Paris ; D. A. A. Beldipian numit miniştrii plenipotenţiar la Berlin şi in locul d-sale numit secretar general al ministerului de externe d. Dini. I, Ghica. Intrigile «lin Sibiu In loc să se liniştească, spiritele din Sibiu sînt din ce în ce mal agitate din cauza unrr intrigi meschine ce se ţes în contra d-luî dr. Ioan Raţiu. D-niî Bogdan-Duică şi Busu Sirianul din Sibiu, precum şi Eugen Brole din Bucureşti, tipăresc mereu 'circulari şi declaraţii pline de insulte josnice kt adresa d-lul Dr. Raţiu, pe cari apoi le răs-pîndesc prin toate părţile Transilvaniei şi Ungariei. Pe de altă parte aflăm, că d-niî Russii Şirianul şi Bogdan-Duică an plecai din Sibiu cu banii Liget Culturale şi cidree-rînd toate localităţile fac o întinsă agitaţie în contra comitetului naţional. Pentru a se vedea la ce arme neleale recurg aceşti oameni, relevăm din pamfletele pe cart le răspînăesc acuzările că d. dr. Ioan Raţiu ar vrea să dea o direcţie ruso-filă partidului naţional, ba că e călăuzit de ideia de a intra. in alianţă cu partidul Koşutist din Budapesta, etc. Şi pentru ca aceste acuzări să aibă o aparenţă de adevăr, calomniatorii citează mărturia unor fruntaşi romînî. Unul din aceşti fruntaşi însă, d. dr. Âtnos Frîncu din Sibiu, ne trimete azi o declaraţie tipărită, desminfind şi de-mascînd toate intrigile ce se fac cu o asiduitate demnă de o acţiune mal nobilă. ♦ * * Tribuna din Silviii relevlnd toate aceste intrigi, face următoarele observaţium leale şi patriotice: Tribuna a făcut mai ales în anii din urmă o politică hotărit. liberală : ea une ori se părea a fi mal mult organul partidului « naţional-liberal » din Romî-nia. de cil orgauul partidului naţional al nostru. Lucrul acesta era principial contra programului şi contra voinţei comitetului nostru naţional, al cărui organ e Tribuna. Era un tini]), cînd ţinuta aceasta a «Tribunei», ori cit de necoreclâ în principiu, era totuşi aprobată mal de toţi Romîniî, ba unii o aflau de foarte firească. Era timpul, cînd liberalii agitau cm mare aparat chestiunea naţională aşa de mult şi cu atU zel, in dl nu puteai să nu te încălzeşti pentru el. Timpurile însă- s’au schimbat. Liberalii au ajuns la putere, la guvern. S'a dovedit şi la el proverbul honores mutant morgă, Am trebuit să constatăm, jjcâ la guvern şi el sunt alţii; ba că s’au schimbat aşa de mult, de nu-l mai puteai recunoaşte. Am greşi contra unul principiu al ţinutei hotârtte de comitetul naţional, dacă ne am pune să imputăm partidului liberal schimbarea ţinutei sale. El va şti de sigur de ce a făcut-o şi noi nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne de partid ale fraţilor noştri liberi, tocmai precum cerem ca nici el să nu se amestece în afacerile noastre interne. Proiectul de lege, elaborai de ministrul de războit! pentru avansările în armată, prevede între alte patru grade de generali : de brigadă, de divizie, de corp şi de armată. In timp de pace, singur Regele are dreptul de a purta gradul de general comandant de armată. Im timp de rezbel insă acest grad se poate da si numi general care a repurtat o victorie strălucită. La 21 curent, se vor face alegeri parţiale de senatori la colegiul 1 în judeţele Prahova. Ilfov, Brăila, Tecuci .şi Putna. La 28 alegeri parţiale de deputaţi la colegiul I de Dorohol şi la colegiul ii de Ilfov. Concursul pentru postul (le medic primai al spitalului Colentina a fost amlnat. Azi se trage la sorţi (.omisiunea examinatoare a concursului pentru posturile de mediei secundari al spitalelor Eforiei. Concursul se va ţine la 26 Ianuarie pentru 13 posturi de medici secundari. £ I Si Si A Bl B Tradiţii poporane roraîno din Bucovina, adunate de S. Ff. Marian, profesor In gimnaziul superior din Suceava şi membru al Academiei romlne. Preţul 4 lej. * * * „Deputaţii noştri** Librăria editoare Carol Miillcr, a adresat la începutul sesiunii parlamentare, o circulară membrilor Camerei, făeîndu-le cunoscut editarea unul album intitulat «Deputaţii noştri», conţinîml portretul’şi biografia fie-cărul repre-sentant al naţiunii. Prin acea circulară se cerea deputaţilor sa complecteze chestionarul co era alăturat şi a'I înainta editorului. Scurta sesiune dinaintea vacanţei, precum si împrejurările independente, de sigur, n'afi permis multora a răspunde invilaţiunil casei Mul-ler; de aceea editorul îşi face o datorie a reaminti acea circulară, rugind pe d-nii deputaţi a complecta chestionarul ce li s'a trimis din nofi şi a’I trimite, însoţit de fotografia d-lor, editorului Carol Mullcr. Credem inutil de a insista asupra importanţei unei ast-fel de publicaţii. Succesul imens obţinut de publicaţiile similare în străinătate, încurajează pe editor in întreprinderea sa şi'l face să spere într'un succes deşăvirşit. Publicaţia aceasta va fi însoţită de o istorie a parlamentarismului romin. parte care a fost Încredinţată d-lul George l). Niculescu, ziarist. * * * Romînia Agricolă, studio economic de ă-r. George Maior, profesor de agricultura. Se găseşte la librăriile Graeve şi Mm Ier. Preţul 2 Iei. IiICITAŢIUNÎ La mini sterul de rezbel. — La 15 Februarie, furnitura a 70,000 cauciucuri pentru cravate şi 100,000 batiste pentru trupă. — La 17 Februarie, furnitura a 15.000 ţesute pentru cal. La 17 Februarie, furnitura a 15,000 tfaislo de pinză pentru orz. La 14 Martie, furnitura a 700,000 metri de americă pentru cămăşi şi ismene. La 16 Martie, furnitura a 90,000 metri piîlză pentru bluze. La atelierul de haine ofiţereşti Bucureşti, strada Colţcl No. 59, la 26 Ianuarie, furnitura a 1000 metri camgard negru pentru pantaloni. La ministerul lucrărilor publice. — La 17 Februarie, coustrucţiunea podului peste pîriul Sărat de pe şoseaua Saline-RlurenI (Ocnele mari), judeţul Vilcea; valoarea după deviz lei 50.000. La regimentul 2 de cetate, strada Ştirbei-Vodă —-,1a 22 Ianuarie, furnitura a 1,600,000 chilo-grnme lemne de foc. La Direcţiunea Căilor Ferate Romi ne. la 25 Februarie st. n., furnitura a 10.420 metri etibl pietriş ciuruit si 3980 metri cub! pietriş neciuruit, din matca ciulul Moldova, lingă Roman. — La 25 Februarie st. n., furnitura ă 10,500 metri cubl pietriş ciuruit şi 2000 metri cub! pietriş neciuruit, .din matca ciulul Suceava la kilometrul 25 plus 950, intre staţiile Liteul şi VereşlI. - La 26 Februarie st. n., furnitura 1500 metri cubl pietriş ciuruit şi 400 metri culă pietriş neciuruit, din rîul Troţuş sau camerele ue îm-prumut ale liniei Adjud-Tîrgu-Ocna. — La 26 Februarie st. u., furnitura a 6000 metri cubl pietriş ciuruit şi 900 metri cubl pietriş neciuruit din Suşiţa, intre slaţiile rutna-Seaeâ şi Mărâşeştt. La 4 Martie st. n. furnitura şi aşezarea in operă a unul cazan de abur cu basin de alimentare şi accesorii a unei pompe cu abur compun, sistem Wortliinglon, cu dublu efect a reservorinjul de aer a ţevilor de fontă şi accesoriilor necesarii pentru alimentarea depoului Buzău cu apă din rîul Buzăfl, şi accesoriilor necesare la puţul colector. La ministerul de rezbel la 12 Februarie; furnitura a .3,800 kgr. piele albă lucrată în piatră, 590 kgr. piele blank negru subţire şi 22 mesinl negre. .Jalnicii : Uimi trie Giuvaru, Slelania Giu-varli, Lucreţia si Mirroa Giuvaru. Neculae şi Ion Adrian —Ţari. Familia George, Di-niilrie Giuvaru, Alexandrina Vasilescu, Teodor Vasileşeu, Şub-locotengut George Şa-cnelarie, Ion N. Sachelarie şi fii, EraClia şi Iulian Delescu, aii durerea a vii face cunoscut Încetarea din viaţă in ziua de 16 Ianuarie, a d-nel Anna Criuvani In etate do 83 ani prea iubita lor mamă, soacră, bunic.;! şi mătuşă şi roagă pe amici şi cunoscuţi să asiste la luuiojnnînture, care se va face la cimitirul Serban-Vodă, intine Joi 18 Ianuarie, ta ora 3 p, m. încercaţi şi vă veţi convinge de eftinâtatea preţurilor magasinului de Utijoutcrio, Slorlojjorie Foiirsiituri SMT EN QR0S ŞI EN DETAIL aste. W N0L1) K ÎI JH ST Ti IX a E fit BUCUREŞTI.—Strada Carol I, No. 35, tu elagiu. Acest inagasin se recomandă ca în tot-d'a-una cel mal bun asortai cu: Mare asortiment do bijuterie de aur, argint si doubh; ca: brăţări, cercel, inele, broşa, etc. Obiecte de argint şi argint de China, întîia qualitate garantată: ServicinrI de ceaifi, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. etc. Diferite coasoarnice do masă, pendule şi deşteptătoare. (30—ÎS) len pentru logodne, nunţi, cadouri pentru anul mul şi alte dcăsiunl •Tot felul ii-' coaeoarnico de aur, argint, nifel ''şi oţel oxidai. MutaiT i’c •tur. argint, dOUhlA, etc. etc. AmiLţl in bijuterie do nur şi argint, ţintuite cu pietre fine şi anume: briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc. Toate acestea Biuroul Avocaţilor asociaţi (lu Faţa Palatului de Justiţie) Chelul Di ut ho v iţei (Casa Gurniţă) Iur/rgethth’r tic itr/erectură, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Gopil şi estrade de orl-ce acte. ReilueSare tir gtrUflirtt»-. proeifrif, contracte, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente; şi în genere de arî-cc acte tfe fetus, uffalia ttt. Shş/Iwcit ete arZ-ee fteocestCt Fneteştfhiire ete RetrtetrrfiftîJi pentru împrumuturi ia CrediLclo: Urbane, Rurale şi Agricole. CondiţiunI favorabile. (36—13) FABRICA (IcTESATURliiETAUCE SCHETTIfi! â B4ANQHI Bucureşti.—Str. Doamnei, 9 (Ungă poştă). Unica fabrică premiată pentru ţesături de sir-mâ, la exposiţiunea din Bucureşti în 1894. Furnizori al mal multor administraţiunl publice şi private. Somiere oinUi c pentru paturi de bronz, tablă, fer şi lemn. ţ esânin (ie pja/e jn sinuă de fier, oţel, alamă, arama, etc. tmjtioiiuirî «le ■urmă pentru grilaje de grădini, pai curl, chioşcuri, volierc. «(re fure pentru ciuruit pietriş şi nisip. Ciururi. sit«\ UÂMS> ÎIRira Muzeul istoric se comjjutifc din jie'ste 200 grupe din cele mal interesante, cu toiul noi nevăzute pină acum, petrecute în secolul al' XTX-lea. A sosit no£t de tot: ; Ea Uelle IrFne frumoasa tatovată. pe al carul corp sini peste 5,000 (le talovirl exiiresive. Nori u r ie a o p r «* s s I o o figură de o raritate ne mal pomenită, ea lucrare de artă. Explicaţia se poate vedea în catalogul muzeului'. Museul este bine Încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se află deschis în ţoale zilele de la 8 dini. piuă la 11 seara. 20—15 I >1*. rl\ Jrfce viei Vindecă printr'un procedeO special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Rleunurugiu (Sciilameutul) vindecă radical în 8 -9 zile. Consultaţi'nit de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. strada Carol, X<>. 31 Intrarea prin Strada Şelari, No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂliAC.TGRATIS - (7s--si’ I TJ L 1 A N S'a mutat tot în strada Lipscani No. 63-65 vis-ă-vis de Papagal, alaiuri cu magazinul d-lor Manolescu 0<) grame MAZĂRE BOABE Pe lingă specialităţile fuhricaţiunel mele de conserve cunoscute destul de bune do onorabila clientelă, vid şi vă recomand magazinul meQ foarte bine asortat, cu lot felul de delicatese, trufandale etc., etc. Unul din magazinuriie mele l'atn aranjat ca orl-cine poate face gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă. AI d-v. ou ştimă Iulian Oprixscu A Comp. (20—7)________Lu «Ghiveci».______ Ocftisirane itm&l Desfacere de vinuri vechi şi naturale pu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din auul renumit 1879, (adică de 15 anî): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20:-— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . — Vin alb de Drăgăşaul dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « '■. . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , -4,90 Uţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci îi Iruri se trimete a-east. Comanda se face uşor prin carte postulă. friedrich ITLDNER (30—6) Calea Dudeştl, 128—130. CMSJE; fie mEM EWGIjBEZE ** <3 M U B B ^hs Furnisor al M. S. Iîegiuel şi al B&ncel Angliei. Br. Mo tliomescu Medic (le copii Ntr. Itnliuusi. 16. iurowl fabriceî de spirt fabricai de borhot uscat de la Herestreti şi murei automatice de abur de la Obor alo D-lul ANDREE A. POPOVICI S'a mulat din strada Smîrdan în Stradă Lipsciuii Xo. 86 faţă cu liiserica Sfintu Giieorghe Nod PETRE TE. SFETESCU _______ ADVOCAT________ No. 23. — Strada Mircea-Voda. — No 23. ________IUTI' R 1' Ş T t_____ D-rvd Mendonidl Medic la spitalul Brincovcnesc dă consultaţiuni m toate zilele de ia 6—8 sşara la domiciliu în strada Sfinţilor No. 8 de litiale chirurgicale, interne sifilitice şi de femfel n Drog'ueria la „OINBIjEI NEGBU” ioâi qpB.T.ziJ Bucureşti. -1, Stx*. Dipscbiii, l.-xmcur(*ijdŞ. Ai'unjlnd din nod DROGUER1A inea, cu onoare aduc lu eunoşiânţa onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clientele şi onor. public că slut asortat complect en lot felul de articole precum: Diferite Drogac, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape miuerale din toate sursele indigene şi streine, Parfiunerio şi alte articole deToileLI. Vausamente, Desiul'eclante, Insecticide etc, şi in general cu Lot felul de articole ce se ţin de această branşă, cu preţuri moderate. Cotate nUr ic *•* cfc.ctitvtexâ in toatei Moto inia contre: ramtruret* (30—r 11) PRIMA FA BRIOA de CONSERVE şi MUŞTARURI 1». W ® A I € *1» V fi: C I pe lingă calităţile speciale, extra-Hne şi line a (îouservelor sale cunoscute deja Onor. public al introgel ţări, recomandă ca noi produse următoarele: Cin perei fripte în sosul lor. Ardei gras copt. Pătlăgele vinete marinată ă Ia <«rc«nio iu îml-de-lemn de Nisa. «hivectn grecesc preparai in iml-de-lemn de Nisa. Muştar de masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu mustuleţ. Fructe asortate ă I:i Chamherv in mugUtr cu musluleţ. (42 - 23) De vlnxare lu leale băcăniile principale, t se cere preţuri curente. Strada Regala, II 1H9.— RFlPOtH, CENKRÂL. htrada llcgalS* 11 bis www.dacoromanica.ro \ EPOCA CASA DE SCHIMB IIESKIA & SĂMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi faco orl-ee schimb de monezi. Cursul pe ziua do 16 Ianuarie, 1806 |Ciunp.| V’lnd i*}a Rentă ÂinortisamlĂ. . . 871— 87 V* 5*/o » Amortisabilă. . . 99 100 7« C«/« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V» 102 5"/« » Municipale din 1883 «5% 96 V« 5 •/« » » » 1890 96 % 97 5"/„ Scrisuri Funciar Rurale . 921“, 92 »/« 0% « » Urbane . 100 V» 101 » » Urbane . 88»/, 89 » » » laşi. 80 81 ■/« Acţiuni Banca Naţională. 1600 1605 » » Agricola . 205 215 — » Dacia Rorninia asig. 400 — 44)5 — » S-lea Naţionala asig. 415 — 420 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 V* 101 » Italiene. . . . 91 93 » ruble htrtie . . —1 65 al 70 Jntprimaraa cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CJ* F Fnmkenthal şt cit caractere (Un fondeHa /te litere Flinseh din Frank-furt A/M. Bogat asortiment de ariae «Ic rin&tonre de tot felii, de la 75 lei In ÎOOO Ici huealn. Arme eu douii ţevi pentru alice, cu co- oonşe şi fără cocoaşe, —pnşcÂ-coral>f un o ţeavă alice, alia glonţ: pnuntîen trei ţevi .,Tri<»*‘ două de alice alta de glonţ,— ExpretoRlfle fin lucrate carabine de precise, ^Rabini" garan-tlnd tirul exaetptnă la ÎOOO metrii. Arme eu 2 perechi de ţevi. Carnlilne cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc„ cu 0,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi Ţintit oare la nnimale mari. Bunei «le Maiou do la 20 lei la 150 let bucata, plMoule de prcclsb", de duel, etc. — Maro asortiment de REVOLVERE de toate m&rimelo şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bacata. — Bogată eolecţiune de obiecte de vinătoure şi accesorii de arma.—Se găsesc : tot B. 11. iKisman Calea Victoriei No. 44 BVOIIBEŞTt lingă farmacia Bros Col d'intiifi .şi cel mul înseninat magazin din ţară de ARME felul de Cartuge englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaca. — Cartuşe produetnd artificii pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. 7«-l Obiecte de scrimă : săbii, florete, ntăeci, etc. Atelier de reparaţii M-« MAX IJCHTENDORF «LA PAJ ERA AMERICANĂ» Grand hotel Bulevard HUCIIKKHCI Cel mal înseninat mngnMln de arme din ţară Mare asortiment de arme de vtnătoarr, I de tot felul, de la 60 piuă la 1000 lei bu- j cate, celor mal renumite fabrici, Englez/*.', Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţevoj pentru alice cu cocoaşe şi filră cocoaşe.} Pusei de vînal eu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trlo“ cu tre! | eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent Hammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vi-nat, Puşti «l«î Hainii de la 18 pfnă la 100 M bucata. Pistoale de tir si «mei. Carabine de apărare şi de vînat eu repotiţie, Wlmihcster, foit ţi Martin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şl belgiene de toate felurile şi mărimile. Ori-ce arma şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem in mare cantitate tot felul de enrtnşe franceze, engleze (*Eley» şi austriaco «Ssllicr <2 Bellot»), Mare asortiment de obiecte «Ic vlnăiwHi-e şi accesorii de arme. Avem In atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară orl-ec fel de arme, eu garanţie. (50—13) ------ VÎNZARE ŞI ÎN RATE ~~~~- (50 -23) ¥ I n il e VI a 1 TONI C ANAEEPTIt Reconstituant •VoV. CU OI’INA fine de Carne i ^oiat de Calce Tonicul cel mal e-nergic. pentru convalescenţi, btttrlnl, femei şi ori-ce persoane del’eate. Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos V I TV î> E A I L este asoeiaţiunea medicamentelor celor mat active pentru a combate Anemia. Cloroza, Ftizia, Ibispep-sla, fjîastritele Tlrsta critică, Epnlsnre nervoasă. Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuviut toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mlncare a forţelor. Lion, Farmacia JT. VIAX, ruo de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. II.ÎE ZAMFIRESt l, şi la toţi Droghiştil şi Farmaciştii. 52-2 COFETĂRIA D. M. BRAGAD1RU Bncnreşti, Strada Carol, 4 Recomandă marele săfi depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea penlru timpul ernel magazinul se află asortat eu un mare ilepor.it de Romuri indigene şi streine, îuceplnd de la 1,50 plnft la 6 lei litru. Vtnzaja cu ridicata şi 011 detuil. Preţurile cu ridicata se fie excepţional. ADEVĂRATA KASTICl SRISĂ i>F C1HIO B0MB0NERIE ŞI PATISERIE lN FIE-CARE ZI In tot timpul se găseşte de vtuzare «Uhiaţâ artificiala din noua fabric* de Bere «Rragadirii» Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, eu preţuri cunoscut de eftine, coprinzîndu-ao şi serviciul. Cu înaltă stimă <**-*« Tonta Censtantlneaen. sunmnm ALAMBICURILE DEROY-CARAHFIL Pi H SS-epo«lt gen erei la ftinunda OCHIUL LUI DUHNEZEt -4, Si* Calea Victoriei, Sol-4. Mncnreştl. -3 Taniar indian €urilIon Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel. 2 fr. 50 cutia Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18-8 La Administraţia ziarului EPOCA se află de vînzare liîrtie maculatură cu chilogramul. Preţ moderat. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. 99 PATRIA 44 SOCIETATE ROMlNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smtrdan No, 15 Societatea * Patria» se recomandă pentru ANKil RĂBl ANITIU VIETEI pentru cas de moarte, asoeiaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu tn-cetaroa plâţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, hidemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară HgjgWBlBfitWtHrafflgKBBÎMKBCgJIUIMiltSIBItMIBilfilUi VELOirTISnE Pudră de orez, preparată cu Bismnth, Higienieă, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la eooposifia U-niversală din 1889. EH. FAY, parfunior Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte kt toate parfumeriile. TINCTURA INSTANTANEE IV IO IIIT I NA Pentru a da părului culoarea neagră, caatanie, brună. Cîelle Fr^re» Paria. — 6, Arenue de l’Opere, 6.— Paris. Se găseşte de vtnzare la toate farmaciile prin* eipale. 20—17 CAFE „NAŢIONALA* In fie-caro seară coneert muzical sub conducerea D-lul R linstein, Bere Rragadirn eu paharul şi diferite mezelari eu preţuri moderate. Intrarea liberă. BBIMIWHWMffi »B»gaBaggil!M«WIMIWMIW Mărie Brizard & Roger COGM6 Calităţile cele mal recomandabile ***- Yo-t'fo-vfrtt-sivfvo Representantul general pentru Romîuia ţi Bulgaria KABOOYICÎ A ST IU K Bncnreştf şi Galaţi Deposit general la cofetăria D. MARINESGU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Strada Carol I, 41. (m-h; (t 9 S 3 H H H e Îl cr —|?R 2 r.' 2- 5? 1 ir. ® ^ z- 5 &88- ff IJt F ft. S’. • i\ ? 1 9 a | a T> 2 3* Th. Dzieyanosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinchtra Beligam. Bucureşti. —Băile Eforiei, de la S dimineaţa piuă la 7 seară. rr I I FONDATA IN ANUL 1895 BUCURE 3. — S T R A. E A. CLEMENŢEI. FONDATA tN ANUL 1895 *0C=3§C=XK- Tipografia EPOCA e în măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţi, în ori-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormântare, etc., etc. Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă dm cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţei. Tipografi» EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun m măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. Eleganta, acuraletă, promplîtomine, eflinălale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. www.dacoromanica.ro