SERIA n.—ATOL n, No. 58. NUMĂRULJO BANI A BOJfAMEJrTFXE hcif In 1 ţi 15 ale fio-eirel Ioni fi ae plătese tot-d’a-una înainte In BtionrtfU la Cana AdmimatraţUI In fsuUfa ţt itr»iuM«Ae prin mandata poştala Ua an tn ţar4 80 lai; tn atranătaU 50 lai Şasa luni ... ÎS > » > % » IVal luni . . . 8 » » » 13 » Un numfir tn atreinttUt* 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDAtiŢIA No. 8—STRADA Cl^EITENŢRl—N#. 8 Ediţia de seara MERCUR! 17 IANUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI A>r>nuui.K In Bucuraşi! şi judeţe m primesc numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurî la pag. IV.....OHO b. linia » > » III........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un nom tir rochii! 80 bani ADULA INTU IŢI A No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 8 QBE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRÎ ALE SEREÎ Nimeni nu se aştepta ca furtuna de săptăinîna trecută să şe potolească dintr’odată, cu retrageread-lul Fleva din minister. Fusese prea neegală lupta, pentru ca sa nu rămîie In mintea tuturor aşteptarea după o revanşă a fostului ministru de interne. In şedinţa de ieri a Camerei, d. Fleva şi-a şi luat revanşa. Colectivitatea a fost zdravăn pălmuită şi... a răbdat. Destăinuirile făcute de fostul ministru de interne, a doua zi după ieşirea sa din cabinet, aO fost adevărate lovituri de bici pe spinarea şi peste obrajii Ocultei; iar resemnarea colectivităţii, umilinţa cu care a primit aceasta nobilă companie ploaia de lovituri administrate de d. Fleva, restabileşte puţin echilibrul între cele două părţi combatante. In prima linie, d. Fleva a arătat că «afacerea» cu care Oculta a încercat să-l dezonoreze, nu-1 atinge de loc; şi că, din punctul de vedere advocăţesc, sunt amestecaţi în această afacere oameni fruntaşi al colectivităţii, ca d-nil Ferikide şi Lascar. Destăinuirea aceasta pune în cea mal vie lumină morala colectivista, după care acelaş lucru poate fi şi bun şi răQ, şi moral şi iinoraJ într’a-ceiaşl vreme, după cum ie vorba de oameni plăcuţi Ocultei saQ nesuferiţi de dînsa. Murdară ie afacerea Axente-Semu Intru ctt se poate arunca vr’o bănuială asupra mult nesuferitului Fleva, duşmanul mărturisit al Ocultei ; aceeaşi afacere îşi pierde însă caracterul urît de îndată ce ie vorba de sprijinitorii tovărăşiei sacre. In a doua linie, d. Fleva a făcut o mărturisire care trebue să dea mult de gîndit nu numai adversarilor, dar chiar liberalilor. D. Fleva a spus că, fiind d-sa membru al guvernului şi ministru de interne, era urmărit la fie-care pas de un agent poliţienesc, aşa că toate mişcările sale ierad suprave-ghiate. Fostul ministru a spus chiar numele agentului. Nemărginit a fost, şi fără păreche, scandalul de Vinerea trecuta, cînd în şedinţa Camerei primul ministru şi ministrul de interne s’aQ atacat unul pe oltul. Fără îndoială ca nu s'a mal văzut prim-ministru facînd ceea ce a făcut d. Dumitru Sturdza. Dar e şi mal mare, dacă se poate, scandalul dezvăluit prin mărturisirea fostului ministru de interne. La urma urmelor, se pot găsi es-plicărl pentru fapta d-lul Sturdza din şedinţa de Vineri a Camerei. Se poate invoca incapacitatea, lipsa de autoritate şi de tact a şefului guvernului. E însă absolut inexplicabila spionarea unui ministru de interne de către propria sa poliţie. OrI-ce minte sănătoasă refuza să înţeleagă un asemenea fapt In guvernul unei ţări nu se pot strecura oameni pe cari să fie nevoie a-I supraveghia poliţieneşte; un ministru al Maiestăţii Sale Regelui, administratorul unuia din cele mal însemnate departamente, nu poate fi mal puţin demn de încredere decît un simplu spion poliţienesc. Şi totuşi faptul acesta, monstruos pentru orl-ce minte sănătoasă, s’a săvîrşit timp de trei luni de zile. Ministrul de interne, supremul supraveghetor al ordineî şi al siguranţei publice, a stat subt supravegherea permanentă a unul slujbaş mal mic de cit chiar un epistat. In ce stare trebue să fie guver-md subt care se pot petrece asemenea lucruri ? In ce hal a căzut partidul care e silit să asculte Iu tăcere asemenea destăinuiri ? Şi ce soartă ie rezervată liberalilor cari se mal găsesc rătăciţi prin colectivitate ? Iată întrebări la caii nu ne vom osteni să răspundem, pentru că răspunsul e în mintea tuturor. DIK STRĂIH8TATE Hogele Alexandru ce (u«oar& Belgrad, 15 Ianuarie. La ultimul bal al curţii Regina Natal ia a 9pus mal multor doamne, că In anul Tiitor balul va fi prezidat de o regină tlnâră şi frumoasă. — Ea mă voia retrage, — adaogă Regina Natalia, — la Biaritz. Se crede că viitoarea Regină va fi o mare ducesă dia Petersburg. 8t«ll«fT lu oontru macedonenilor Sofia, 16 Ianuarie. In şedinţa de iert a Sobraniel, preşedintele consiliului, d. Stoiloff, lulnd cu-vlntul asupra proiectului Codului penal, a declarat că va proceda cu cea mal extremă rigoare în contra acelora, cari sub masca unul patriotism falş se dedau la agitaţii periculoase liniştel şi existenţei statului, pregătind revoluţii In Macedonia. Acest discurs al lui Stoiloff a produs o penibila impresie asupra populaţiei fiin Sofia, care crede că el a fost impus de corpul diplomatic. Ţ'nrnl In Berlin Patarsburg, 15 Ianuare QrajcPamn afirmă ştirea, cA Ţarul şi Ţarevna vor întreprindă pe Ir finele lunel Mal o călătorie mal lungă. Perechea imperiala va merge IntJiă la Darmstadt, apoi la Berlin să facă o vizită Împăratului Wilbelm. Italienii in Africa Roma, 15 Ianuarie. Agenţia Ştefani află din Adaghamus ea ştirile cele mol contradictorii circula asupra mersului coloanei locotenentului colonel Galliano. Clţl-ra informatori ric c* atl razul pe AscarişiI dezarmaţi ; alţi că u’aQ observat nici un semn de conflict. Plnâ ucurnnieîlocotenentul-colouelGal-liauo, nici mesagerul trimes de generalul Bara-tieri la Makonnen n'afi sosit. Convertiiiinon Prinţului Bariu Suflu, 15 Ianuarie. Se confirma că iL Stoilow, preşedintele cou-«iliulul, a declarat Vineri seara, clubului partidului naţional, ca conversiunea prinţului Boris se va face In mod pozitiv Ui cursul sesiune! Camerei, care expira la 80 Ianuarie stil vechia. Preşedintele consiliului a adresat prefecţilor o circulare avizlndu-I ca ceremonia se va face tutr'unu din aceste zilo apropiate şi cerlndu-le sa pregătească populaţia. Exurcul bulgar, Monsenior Josopb, pe drum spre Soflu, a sosit la AndrianopoL unde a fost primit cu onoruri mari. In cercurile majorităţii se credo că Rusia va icipa In mod oficial la botezul prinţului DESTĂINUIRILE 0-lUi KICOL. FIEVA (ŞcdlnU de erî) Ceea-ce n’a făcut d. Fleva în ştiinţa de Stmbătă, citul pentru a obţine eliminarea sa din minister colectivism au ordonat d-lui Epurescu să ’Şi retragă interpelarea, a făcut-o in şedinţa de cri ou succes, cu multe înţepături, la adresa Ocultei. Nerăbdarea amicilor d-lui Fleva de a’i auei răspunsul la calomniile colectiviste, a fost satisfăcută, căci d. Fleva a vorbit aproape o oră, înfierînd pe urzitorii infamei intrigi la adresa sa ; şi în tot timpul acesta, aţii d-nii Sturdxa-Cantacueino dl şi întreaga colectivitate, au tăcut, ai* tăcut şi aii înghiţit. I). Fleva a hiat cuvîntul în mijlocul atenţiei generale, ziclnd că retragerea interpelărei d-lui Epuresou Va împedi-cat să se explice Sîmbătă. O va face astăzi, căci nu vrea să rănite subt acuzările calomnioase ale unor intriganţi, ■şi nici odată nu va tolera ca să se a-ducă o atingere prestigiului său de om public si de om privat. D. Fleva protestează energic in contra calomniilor şi insinuărilor ziarelor guvernamentala şi în contra faptului că instrucţia nu mai e secretă, d se publică prin ziarele oficioase ale partidului liberal. Apoi d. Fleva exclamă: — Ce ar fi zis vrăjmaşii mei dacă aş fi fost acţionarul vre-unCl societăţi productive, al fabricai de hîrtie de la lAea, bună-oară ? D. Fleva, în mijlocul aplauselor a vre-o 50 d-ni deputaţi, continuă făctnd pe larg istoricul afacere1 Semo-Axetite şi arăltnd rolul pe care l’a avut in această i»/'aoere. In istoricul pe care ’l face, d. Fleva nu uită a administra colectiviştilor oîte-va înţepături, ca de pildă : — Obie sini avocaţii* cari apără pe acciearh cărora sunt acuiat >tă le-am rej>re»entat interesele ? D-nii Or. Androneacu, Vasile Lascar, pe car* de alt-fel nu-i acuz de loc, de oare-ce ’şi exercită pur şi simplu profesiunea lor de avocaţi;. căci unde am merge dacă ne acusăm şi pentru procesele pe cari le au avocaţii ? D. Fleva povesteşte tot istoricul tran-sacfiunel, cum la 20 August a fost chemat de (l. Filipesou spre a i se arăta chitanţele falşe, cum primăria a vrut să denunţe transacţia. cum accisaHt au venit să i să plîngă că primăria vroia ,să. sequestreze spirtul şi cele-Valte amănunte. (In tot timp#} cit vorbeşte d, Fleva, d. Cantacuzifro, ministru de finance, surîde ironic şi face cu ochiul lui Ki-■riţopol). Fostul ministru de interne povesteşte în mijlocul risdelor, cum, fiind ministru de interne, era spionat de un agent de poliţie al căruia nume,printr’o ciudată intîmplare, o Qeorqe Pallade şi sfîrşcşie ou următoarele cuvinte: — Termin denunţînd ţârei o calom-trie pornită din un cerc negru şi plin de venin, care tinde la sugrumarea şi exterminarea unui adversar, şi răspîn-dită anunţe ca să atingă onoarea mea. *S’a zis că aşi fi jyrimit o sumă de bani de la d. Popovici în timpul cînd ev am ministru şi că s’a găsit numele meu trecut în registrele d-sale. * Aceste registre au fost plimbate chiar la banca naţională (aplause). «Protestez in contra calomniei şi aou-zării ce mi se face.* Aplause sgomo/oase acoper discursul d-lui Fleva. Rechisitoriul sever al d-lul Fleva a fost ascultat de consiliul de- miniştri şi de Ocultă, fără ca să se ridice o singură voce spre a răspunde atacurilor fostului ministru de interne. Ai* tăcut toţi. r— Nici n’aveau, nici nu putecvă să facă alt-fel. X. X. MIHIŞTBlŢPE TKOTOSR Or cit de caraghioasă este întreaga comedie care se joacă î» Dealul Mitropoliei de o săptâmluă, cu numeroasele el scene umoristice, mal caraghios a fost însă spectacolul dat publicului bu-curescean de compania ministerială, pe trotoarul din faţa Palatului Regal în ziua de 13 Ianuare 1896. Representaţia a început pe la ora 9 de dimineaţă. Timpul era frumos şi spectatorii nu-meroşL Mal întlifi d-nu Dimitrie Sturdza, care juca rolul de tată. nobil, se plimba npel-pisit de la corpul de gardă plnă In colţul grădinel Palatului, se ducea, să întorcea, ne ştiind ce să facă. Apoi intra în curte, urca treptele castelului şi mergea la Rege, unde sta clte-va minute. In timpul acesta d-nu N. Fleva, îl păndea de vis-a vis la băcănia Coltzes-cu şi îndată ce eşea Sturdza din Palat, ţop Fleva sus. Sturdza lua atunci locul lui Fleva la băcănie şi îndată ce eşea ministrul de interne de la Suveran, ţop Sturdza la loc. Şi iar ţop Fleva, apoi iar ţop Sturdza, înlocuindu-se mereă unul pe* altul. Iar In acest interval cel-lalţl miniştri se plimbai! de vale pe la birtul din str. Sf. Ionică, aşteptînd rezultatul Întrevedere! Preşedintelui Consiliului, iar Gogu, căţelul d-lul Sturdza, spiona paşii d-lul Fleva. Cînd începea d-nu ministru preşedinte să lămurească colegilor săi cum stă situaţia, ce a hotărît Regele, o dată sosea căţelul Gogu: — Iute. iute, d-Ie Sturdza, a intrat Fleva la Palat în urma d-tale. Şi repede se întorcea Sturdza iarăşi la pîndă, lăsindu’şl conversaţia neisprăvită. Dacă nu se hotărea Regele să’l trimită pe toţi să se plimbe şi să se descurce cum poftesc, fără îudoealâ că acest spectacol nu s’ar fi terminat nici plnă astăzi ! a RUBRICA MEA Bl unul lOOO Un american a publicat, e puţin timp d’atund, o. scriere fantezistă: In anul 2000, prin care araţii ce transformări are să sufere omenirea în acea epoci. Eu’s mal puţin pretenţios de cît americanul cu pricina; voiu ruga pe cititori să sari doar peste patru calendare, adică si se transporte în anul 1900. Doamne fereşte să nu zic intr’un ceas rid,—ne aflăm tot într’o Cameră colectivistă, eşită din fabrica Chiriţopol & Mano-lescu-Lungu. La ora 2 şedinţa e deschisă, preşedintele agită cu violenţi... pe Don Basilio cel tare In apostrofă. Aid sînt dator o mică lămurire. In anul 1900 d. Sturdza, spiimîntat de preponderenţa pe care Bivolarul de la Giurgiu o cîş-tigi în partid şi temîndu-se să nu’I sfeterisească şefia din mină, s’a hotărît si facă o spuraţiune în partid, cu alte cuvinte să se scape de Epurescu. In acest scop, Conu Mitiţă a desfiinţat clopotul prezidenţial de la Cameră şi a însărcinat pe Omul-clopot să stea la dispoziţia preşedintelui. Şi acum să venim la chestie. După deschiderea şedinţei, d. Fleva a-nunţi că are de făcut vre-o 20 de interpelări, dintre cari: 1) Asupra turpitudinilor la cari s’afi dedat în alegerile trecute prcfeqil Toboc şi Ul-meanu ; a curs sînge, 1 o alegători afi fost spînzuraţl, s’a adus o baterie de artilerie în sala de vot, etc. 2) Interpelează pe ministrul de războifi asupra svonurilor grave cari circulă în public, menite să slăbească în faţa Europei prestigiul armatei noastre. Şi anume: guvernul a cheltuit cîte-va zecimi de milioane pentru fabricarea unor arme sistem nou, construite din mucava. 3) Ministrul de externe e întrebat să spună ce rost aii avut scuzele umilitoare pe cari d. D. Sturdza le-a cerut republice! Argentina ? 4) Altă interpelare, relativă la o sumedenie de gheşelturl cari se ridică la 100 de milioane lei, etc., etc. Preşedintele dă cuvîntul lui Conu Mitiţă. Acesta se scoală in sus, cu o luţnînirică de ceară aprinsă, în mîinî. Deputaţii la rindul lor aprind smirnă şi tâmîe şi intonează în cor: «veşnica pomenire». D. Sturdxa : Aoleoooo, bietul răposatuuu, ce om de ispravă era, săraacuu !'... Dooomni-lor... scuzaţi-mă, nu mal pot să vorbesc... hait! iar m’a apucat!... Brătianu..! emoţiu-! nea... 48... Independenţa... Ad hoc !... (Primul Ministru să reaşează bocindu-se la pupitrul să5, susţinut de 4 uşieri, cari îl freacă cu oţet la tâmple). Camera, mişcată de explicaţiile date de venerabilul Şei, îl votează cîtova duzini dc moţiuni (sau mal bine: emoţiunl) de încredere şi chiamă la ordine pe Cleone cel lără de ruşine! REFORMA CODULUI de PRCMEDIKA Ciml Om trăi şi-om vedea! Demagog. Mă crez mal Inlîitl dator să declar tuturor că subscrisul nu sunt nici magistral, nici jurisconsult, nici avocat, prin urmare mă Înţeleg In legi cum se înţelege d-nu Dim. Sturdza în politică, a-dică prost de tot. Sunt însă un nenorocit de împricinat şi în această calitate, pentru un singur proces moştenit de la o mătuşe— ma! bine ’xnl lăsa alt-ceva—am deosebita 0-noare să mă plimb de vre-o zece ani pe la Tribunale, Curte, Casaţie şi să dat! nasul cu toţi Înalţii împărţi tort al justiţiei de la diferitele instanţe judecătoreşti. In aceşti zece ani, am constatat cu o deosebita plăcere că trenurile aă început să meargă ceva mal repede, lncer-clnd chiar să facă concurenţa In iuţeală tramwayulul electric din Bucureşti. Am mal constatat că preţul consumaţiunilor s’a ridicat cu o perfectă armonie In toate cafenelele, că femeile aO devenit mal şirete, bărbaţii mal pehlivani, tro-toarele din Calea Victoriei mal frequen-tate seara pe mina dreaptă între Teatru şi Statua lui Lazăr, am mal constatat lipsă de parale mal simţitoare în punga mea. In toate, precum vedeţi, este o schimbare. Singur codul de procedură civilă, remîne fidel întemeiătorulul săQ Alexandru Ion I; nu se teme nici de schimbarea guvernelor, nici de schimbarea Domnilor. La postul seă ca o statue de granit, stă neclintit de trel-zecl şi mal bine de ani, bătindu-şl joc de toate fur-tunele grămădite asupra capului săQ. Şi eatâ pentru ce am luat hotărlrea să Întreb pe d-nii legiuitori: Oare n’a venit timpul să mal ineremetisim ceva acest respectabil monument? Nu sunteţi de părere câ prea e dărăpănat, trecut de modă şi că are uevoe de ceva spoeală ? Cu deosebire pentru sflrşitul acestui veac, foarte eespeditiv, veac In care lumea se plimba su bicicleta, nu credeţi că faimosul cod de procedură civilă, umblă tot cu carul cu bol ? V’am spus că nu sini nici legist, nici avocat, ci simplu împricinat. Prin urmare să nu cereţi de la mine exemple prea serioase şi propuneri prea ă la Laurent şi C-ie. Dar spre pildă : Termenele de apel. Care este nevoia ca aceste termene să fie de două luni, In zilele noastre? O aşa mare Intîrziere, avea raţiunea el de a fi, atunci cînd s’a pus In aplicare la Început codul civil, dar astăzi ce sens iual are? Atunci nu eraţi drumuri de fer, nu eraO înlesnirile de comunicaţie cari există astăzi. Plnă cînd să sosească o sentinţă din Bucureşti la locuinţa D-tale din Craiova, plnă cînd să vil D-ta de acolo la Bucureşti ca să faci apel şi iar să te duci acasă, iar să vil la proces, treceaQ lunile. Dar astăzi drumul acesta II faci în şase ore, pentru ce dar două luni de Intîrziere ? Termenele de recurs. Pentru ce trei luni ? Şi unde mal puneţi la socoteală toate articolele preparatorii pe cari ţi le a-plică cu aşa mare geuerositate Curţile şi Tribunalele, piuă clnd sâ’ţl aplice pe acel de care al nevoe? Comunicări de acte, expertise, para-expertise, descinderi locale — toate semănate bine înţeles din trei iu trei luni, ast-fel In cit un proces care s’ar putea termina înaintea unei instanţe în şase luni — ţine minimum trei ani. D-nul Stătescu, ministrul justiţiei, are reputaţmnea unul jurisconsult — col puţin aşa’î merge numele. De ce nu dă cu toporu în actualul cod de procedură ? Poate nu’l lasă avocaţii. Le-ar scădea veniturile cu 60 la sută. Defeador www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Xtfitia a treia CRONICA TEATRALA Comediile : du Mintea Fetelor, — şi Moştenitorii Duminică seara, s’afi jucat pentru prima oară la Teatrul National: Cu Mintea Fetelor, o comedie In un act de d. Bengescu-Dabija şi Moştenitorii, comedie lu 3 acte tradusă din franţuzeşte după dd. A. Belot şi Edm. Villetard. Cu Mintea Fetelor, a avut un frumuşel succes, judecind după imensa veselie, care a durat In sală, tn tot timpul cit a ţinut actul. Comedia d-lul Bengescu-Dabija, e o piesă cu lotul uşoară, cu situaţii de pură imaginaţie; care nici nu are vre-o altă pretenţie, afară de acea să te facă să rlzi, cită vreme cortina e sus. iată In două vorbe subiectul piesei d-lul Dabija : Un oare care Petrâşanu ’şl logodeşte fata cu Costică Dlr-zescu, Încă după vremea clnd şi băiatul şi fata sunt copil mici. Prin plecarea Iul Dlrzescu la Paris, logodiţii nu se mal văd vre-o zece ani. La Întoarcerea lui Costică Dlrzescu, fata iubeşte pe un altul, iar Costică Dlr-zeacu, care ’şl uitase şi el logodnica lui, căzuse la dragoste cu d-şoara Sofia Mir-ceseu. Clnd logodiţii vin faţă în faţă pentru Inllia oară, după Întoarcerea Iul domnul Cos-ticâ de la Paris, grija lor e să se facă nesuferiţi unul altuia. In scopul ăsta Dlrzescu face înaintea fetei pe ţîcnitul, iar fata împrumută vocabularul unei perfecte mitocan-ee, ca să ve scape de vechiul el logodnic. Din Încurcătură asta, ese desnodămlntul, că fie-care se căsătoresce cu iubita inimel, iar logodna cea veche râintne uitată. Ceea-ce a făcut deliciul publicului, şi ponte succesul piesei d-lul Dabija, a fost în* Uluirea între logodiţi, in care unul face pe nebunul, iar logodnica pe mitoeanca, ainln-dol, în acelaş scop, ca să se scape unul de altul. Trebue să recunoaştem că Toneanu şi cu d-na Iotiaşcu au contribuit mult la succesul comediei, Cu Mintea fetelor. Toneanu tu rolul Iul Costică Dlrzescu şi d-na Ionaşcu în rolul Logodnicei, nft fost amîndol cit se poate de bine. In special Toneanu, a fost de mal multe ori rechemat de public In ne-sftrşite aplause. Moştenitorii, comedie lu trei acte cu care s’a Început spectacolul, e iarăşi o Încurcătură de situaţii, pe cave ne dispensăm să o mal povestim de frică să nu ne Încurcăm şi noi. In comedia asta, Niculescu a avut rolul ţinut altă-dată de artistul Milo. I)e-ghisnt In tocmai cum se deghiza tn piesa asta, Millo altă-dată, Niculescu în privinţa jocului şi a nesfîrşitel Iul verve a fost demn de predecesorul sătt. Acest rol Ta studiat In trei rîndurl artistul chiar la Paris. * * * Piesele fiind amlndouă comedii foarte vesele, att adus foarte multă lume la Teatru. S. Tal. Ştiri diverse M. S. Regele a bine-voit a primi ieri In audienţă pe d-uil Paladi, Stătescu, Fleva, J. Negruzzi, Verbiceanu, Vulturescu şi I. P. S. Mitropolitul Moldovei. ♦ * * D. Ştefan Vlădoianu, fost sub-easier la regia Monopolurilor Statului, a fost numit casier al poliţiei, în locul d-lul Brâdeanu, destituit. * * * D. prefect de Olt, Stăncescu, telegrafiază d-lul ministru de interne că aseară la ora 9 un incendia a isbucnit la moara de foc din Slatina, proprietatea d-lor Donewski şi Ştefănescu. Cauzele nu se cunosc încă; cu toate acestea se crede că focul ar fi fost anume pus. Iu moară se aflaă 180 kile grlft, 130 de porumb, cari erafi, dinpreună cu clădirea întreagă, asigurate. Pagubele se urcă la 500,000 lei. Parchetul cercetează. * ♦ * Consiliul judeţean de Ilfov va fi convocat In sesiune extraordinară în luna lui Februarie. * * * Epidemia Influenta ia o mare întindere la Bucureşti, din fericire Insă caracterul săfl este destul de bllud. In urma constatări! făcute de d. dr. Felix la şcoala veterinară, unde jnmătale din elevi slut atinşi de influenţă, cursurile acestei scoale aO fost suspendate pe termen de 15 zile. *% «Propăşirea» societatea lucrătoarelor din Romlniu, va da in sala «Băilor Eforiei» In şira de 19 Ianuarie 1896. un bal cu tombolă In folosul şcoalel de adulte. Două muzici, Co-tilion, Bătaie de flori, Confetty şi alte surprize sunt rezervate onor. public. • • * D. Senator Colonel Obedeuno, va lua eu-vlntul Iu Sunat In contra proiectului de lege al d-lul Ministru de Rezbel, pentru înain-tnrea In armată. Nemulţumirile sunt enorme, căci această lege treclnd, jigneşte pe adevăraţii ofiţeri de merit şi chiar pe acel ce aft făcut şcoli speciale. Armata întreagă so Întreabă cum d. General Budişteanu a a-baudonat această ehestţune importantă d-lor Colonel Crăiniceanu şi Maior Saegiu, cari atl elaborat proiectul şi care nu a fost Intru nimic modificat de d. Ministru. ♦ • • Vaporul Cobra a plecat erl dimineaţă din Constanţa şi a ajnns aseară In Conatanti-nopole la ora 10, cu 30 pasageri, toţi al ex-presulul-orient. Meteorul a plecat de la Constanţa spre Constautinopole astă noapte la ora 4, lulnd pasagerii Expresulul-orient, unde va ajunge la orele 5 p. m. * * * I)-niI A. Nicolini şi Manolescu Sideri, directori de prefoctură sunt Însărcinaţi a gira prefecturele de Covurlul şi de Constanţa pînă la numirea titularilor. După cum afirmă d. Malaxa, nu d. Leo-nida Aslan ci d. Sechiari va fi numit prefect al judeţului, eeea ce d. Sturdza ar fi promis ieri după întrunirea intimă de la Senat. * * * Duminecă noaptea un lucrător englez e-şind dintr’o circiumă din Galaţi, s’a încăe-rat cu un lucrător roinîn şi Ta lovit cu boxul în faţă rupîndu-I fălcile. Lucrătorul romln, la rîndul săd, a zmuls o mină de păr din capul englezului Urmarea acestei bătăi la parchet ♦ * Variola cresce într’un mod îngrijitor în jud. Teleorman. 43 comune rurale'sunt pînă astăzi atinse de epidemie, care se întinde cu mare iuţeală, şi se semnalează cazuri şi In alte comune. Direcţia sanitară a trimis In acel judeţ pe inspectorul sanitar dr. Gavrilescu, precum şi mal mulţi vaccinatorl, angajaţi anume pentru a combate flagelul. EOFOliMAŢH Ediţia de dimineaţă m< E-pscel», — euprinztnd tsmte ştirile semite pînă după mie-xwl nspţeî, — se păşeşte de rinzmre, in tsmte zilele, Im 8 ere, Im lemte chieşenrile. Numiri In magiitratară M. S. Regele a semnat următoarea mişcare In magistratură : Aristide Alexandrescu, actual jude instructor la trib. Prahova, se numeşte proeuror la trib. Ilfov, lu locyl vacant. Constantin I. Protopopescu, actual procuror la trib. Prahova, se numeşte jude instructor la acelaşi trib., In locul d-lul Aristide Alexandrescu. Ion D. Filiti, actual supleant la trib. Prahova, se numeşte procuror la acelaşi trib., în locul d-lul Protopopescu. Alexandru G. Ionescu, licenţiat din Bucureşti, se numeşte supleant lâ trib. Prahova,pn locul d-lul I. D. Filiti. Oscar Chiriacescu, licenţiat din Bucureşti, se numeşte judecător de pace In Bucureşti, No. 3, în locul d-lul Petre Ro-setti Bâlănescu, demisionat. Ioau Zaharia, care are 3 examene de drept de la facultatea din Bucureşti, se numeşte ajutor la judecătoria de pace din Bucureşti, No. 4, In locul vaeant. bbb—laniiiBmiBaMflBi—aman—wawnaBi Osvald A. Theodoreanu, actual substitut la trib. DorohoiO, se numeşte procuror la trib. Iaşi, în locul vacant. G. Giurgiuvanu, licenţiat al facul-tăţel juridice din Paris, se numeşte substitut la trib. DorohoiO, In locul d-lul Osvald A. Theodoreanu, înaintat. D. N. Fleva, fost ministru de interne, în discursul pe care l’a pronunţat ierî şi în destăinuirile pe cari le-a făcut, a pomenit de societatea lucrativă de la Letea. D. Fleva făcea aluzie la un mare gheşeft pe care l’a dejucat fiind ministru şi despre care avem a-mănunte interesante şi precise cari vor arăta de ce e capabilă Oculta. Impedicarea acestui gheşeft este încă unul din numeroasele motive de ură în contra d-lul Fleva. Comisarul Benone Tănăsescu a fost înlocuit. Motivul este, că şi-ar fi exprimat simpatiile sale pentru d. N. Fleva, din care cauză s’ar fi născut scandalul de la circ, pe care l’am raportat ieri. Ieri, după şedinţa publică, d. Sturdza a întrunit Intr’una din sălile Senatului pe toţi domnii senatori şi le-a citit de pe microscopicele sale fol, un mic discurs prin care ’I Îndeamnă a nureiuza d-lul ministru de rezbel creditul ce va solicita în interesul armamentului ţârei. Nimeni nu a zis nimic, ba unul din oratorii maturului corp, ce se zice din cel de la 48, a citat o mulţime de episode din vechea sa viaţă de pandur, şi a conchis că trebue să se voteze creditul. Vineri va veni in discuţia Senatului proectul de lege al d-lul general Budişteanu relativ la înaintările în armată. D-nul I. Ciolac, prefectul de Botoşani, a suferit erl un eşec, neputind obţine de la d. general Budişteanu, precum promisese conjudeţeuilor săi, a nu se strămuta reşedinţa diviziei a 8-a de la Botoşani la BacăQ. D-sa a vorbit mal bine de o jumătate oră în această privinţă cu d. ministru de rezbel, care a susţinut că această strămutare e In interesul armatei. Doamna Gemma Bellincioni, mare cln-tăreaţă dramatică, d. Emil Engel, celebru tenor de la opera-comică din Paris şi d. Ludwig Strakosch, unul din baritonil cel mal renumiţi In Germania şi Italia, vor da la Teatru Naţional, cu trupa de operă: Sîmbătă 20 ianuarie, Travioia; Luni 22, Carmen; Miercuri 24, Faud ; Vineri 26, Carmen satt Pescatori di Perle. Ultimul număr al Gazetei Poporului a apărut erl. In locul el, o parte a foştilor fondatori vor scoate în curînd un ziar, care va susţine interesele tinerilor liberali grupaţi Împrejurul d-lul N.Fleva, în contra Ocultei. D. Capeleanu, inspector poliţienesc, ’şl-a dat erl demisiunea. In locul d-sale va fi numit d. Otnescu, fost inspector sub d. Culoglu. D. Mîrzescu a declarat, intr’un cerc intim, că d-sa nu va sta un minut la îndoială de a lua loc alături de d. Maio-rescu, dacă guvernanţii actuali vor continua a recurge la procedeuri analoage cu acel ce att Întrebuinţat faţă de d. Fleva, pentru a se menţine la putere. Toţi tinerii liberali sunt decişi a susţine candidatura d-lul Fleva la preşi-. âenţia Camerei, imediat ce d. Aurelian se va decide a primi ministerul de interne. In cercurile bine informate se vorbeşte din noii de o apropiere ce se va face In curînd Intre d-nil Fleva, Pâu-cescu şi Mîrzescu. „EPOCA" LA CONSTANTA (Corespondenta specială a «Fpocei»j 13 Ianuarie, 1896. Consiliul comunal, lntr’una din şedinţele trecute, a votat taxa de 10 bani pe 100 de chilograuie piatra brută sad fasonată şi 15 bani pe metrul cub de nisip. Antreprisa portului are nevoie de cel puţin 2 milioane metrii cubici de piatră. Metrul cub piatră cîntăresce În meditî 2000 kilograme. Revine la 2 lei m. c. ceea ce ar produce comunei 4 milioane de lei, numai de la piatra din port. Credem că această taxă enormă, nu se va percepe din un motiv sad altul.—E posibil ca textul legel maximului să fie greşit ; poate că legiuitorul a înţeles a» pune taxa de 20 bani pe metrul cub sad pe 1000 kilogr. iar nu pe sută. * * * Prefectul nostru a plecat alaltă-erl la Bucureşti. Cu ctte-va zile mal Înainte ad plecat tot la Bucureşti o delegaţie de locuitori, spre a reclama ministerului contra noii alcătuiri a plăşilor, reduse numai la 3 din 6 clte sunt acum. Cel mal nedreptăţiţi sunt Htrşoveoil, plasă esclusiv romîneascft, proectată a trece la Medjidie. Se pare că din nod Hlrşovenil vor avea de furcă cu administraţia locală. In Tulcea asemenea se reduc plăşile la trei din şeose. * • • Nici un ziar local n’a apărut nici astă-zl. Seria petrecerilor continuă la diferite persoane din societatea locală, cu toată epidemia de influenţă ce blntue In oraş. Balul mult aşteptat al săracilor nu s’a dat încă. Credem că nici nu se va da.—In Constanţa nu sunt săraci ;-şi cu toate a-ceslea e multă miserie In mahalalele de sus. O vom descrie altă-dată. Germania şl Venemela Berlin, 15 Ianuarie. Nnrddeutsche AUqemeinc Zeitung declară falşă ştirea că două corăbii de reshel ar merge In curînd la Puerto Cabello peutru a debarca a-colo noldaţl pentru a face să se plătească o sumă garantată pentru drumurite de fler. Adevărul este că guvernul german a cerut, printr'o notă adresată guvernului Venezuelil, plata unei sume a cărei scadenţă expirase. Explozie Intr'o mină Londra, 15 Ianuarie. 90 de mineri nil fost acoperiţi Intr’un puţ lingă Tylorstown, în urma unei explozii. S’uQ găsit 15 morţi, 33 de minieri aft fost scoşi vil de sub dărâmături; mal lipsesc încă 42. Decoraţii germane împăratul a conferit cancelarului imperiului marea cruce de comandor al ordinului casei de Hohenzollern; contelui Eulenburg crucea de comandor şi steaua ordinului casei do Hohon-zollern; ministrului, d. de Hammerstein ordinul Vulturului roşu de clasa l-a şi ministrului, d. Von dor Recke, Steaua ordinului Vulturului roşu cufrunze de stejar. Moartea mini ambasador Berlin, 15 Ianuarie. D. Runeyon ambasador al Stalelor-Unite, a murit astă noapte de o apoplexie a inimel. Prlac la Cnrte Viena, 15 Ianuarie. La prlnzul ce s’a dat Ia Curte, asistenţa se compunea diu contele Eulenburg, personalul ambasadei germane şi miniştrii comuni. împăratul f'rantz Ioseph a ridicat un toast In sănătatea împăratului VVilhelm. încoronarea Ţarului Paris, 15 Ianuarie. Generalii Saussier de Boisdoffre şi amiralul Gorvais vor representa Francia la Încoronarea Ţarului. Exploela miel mine Londra, 15 Ianuarie. Cincl-zecl şi cinci de mineri aii fost omoriţl de explosia minei de lingă Tylorstovru. Plnă acum s’atl găsit 35 de cadavre. Numiri In arniatn germană Berlin, 5 Ianuarie. Prinţul Henri a fost numit şeful regimentului 35 de infanterie. Marele duce de llessa a fost uumit locotenent general. Ceetinnea Armeniei Washington, 5 Ianuarie. Camera representanţilor a adoptat resoluţi-unea deja votată de Senat, In privinţa Armeniei. B EP E I I (Servieial Agenţiei fiomîne) Afacerea Panama Paris, 15 Ianuarie. Camera deputaţilor.—D. Ilulbard, desvoltă o interpelare In privinţa fugii d-lul Vitrac Desro-ziers, compromis In publicarea listei celor 104 de ziarul la France. D. Mirman zice că o atmosferă de neîncredere domneşte In jurul parlamentului pentru că se primeşte amestecuri cu oare cari ziarişti şi alţi indivizi. D-nu Bourgeois zice că Vitrac Desroziers nu putea să fie arestat In mod preventiv, pentru că nu era vorbă numai de o simplă afacere de defăimare. Ministrul termină afinnlnd că el nu subvenţionează nici un jurnal. Incidentul s’a închis. BooUtnirî de laxe Berlin, 15 Ianuarie. D-nu Paascho, deputat, a supus Reichstagului o propunere care tinde să acorde proprietarilor de mort, fabrice) or de măcinat orzul şi fabrice-lor de spumă de bere. restituirea taxelor de vamă plătite pentru grănile străine destinate fabricărel produselor lor, In caz de reexpedi-ţiune a acestora. Prinţul Rnlgariel la Rama Roma, 15 Ianuarie. Prinţul Bulgariei a sosit azi; a tras la hotel Londra. Se asigură că astă seară va fi primit la Vatican. — Prinţul Bulgariei, însoţit de o suită de 6 persoane şi de 4 senatori, a tras la hotel sub numele de Murat şi păstrează cel mal strict incognito. Ln timpul serii s’a dus cu suita sa la Vatican, de unde apoi s’a Întors la hotel. BAaroala din Madagascar Londra, 15 Ianuarie. Ziarele anunţă că indigenii din Madagascar s’aO răsculat in contra Howaşilor ln districtul Vatomandry. Un negustor norvegian şi mal mulţi ofiţeri howaşl ad fost omortţl. Răscoala ia proporţii. gmgBBBnBBBaOBBHDmBMi DIN PRESÂ Ilarele do azi Lumea Nouă spune că plecarea d-lul N. Fleva din minister înseamnă re-surecliunea unei ere vechi şi apoi a-daogâ: Dar d. Fleva, omul înjurat plnă azi de toată caraeuda Caradaielor, a plecat N’aă priceput nimic din sistemul ce a voit să Întroneze acest om, n’aft simţit nimic din sinceritatea lui; nu vor pricepe şi nu vor simţi nimic din revolta şi amărăciunea ce duce cu sine acelaşi om, după trei luni de încercări in sensul unei guvernări cinstite. -—~~ Ziua se ocupă ln mod ironic, de criza ministerială din urmă. Confratele nostru constată că: Clnd o cameră roniină, după o şedinţă furtunoasă precedentă se ridică la Înălţimea morală a unul adio ministerial şi a unei treceri teatrale a victimei de la o bancă la alta, el... să’ml daţi voe să vă spun că Rotnînia are încă multă vitalitate şi că scene de natura acestora sunt menite a fi scrise cu Litere de aur ln cartea neamurilor ! Şi tot partidului liberal sireacu! II revine meritul ! --------- Conttituţio naiul numeşte campania dusă de liberali ln contra d-lul Fleva, şarlatauie politică. El adaogă: Să tragem morala lntlmplărel. A slăbi pe ascunse pe un coleg de minister, a pune pe un amic să bânuească onoarea acelui coleg, este a face şarlalanie politică. Specimenul acestui gen de politică ce ni s’a dat acum. nu este nici primul, nu va fi nici cel din urmă : partidul naţional-liberal a practicat necontenit, in opoziţie şi la guvern, şarlatania. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 32 ALKXIS IiOUVIER CREDITORII MORŢEl F1BTEA ÎATÎIA Iu care Panafleu este gata să creadă că uuT declt un dobitoc. In seara acelei zile, pe la cinci, Panafieu se scoborea de la el şi intra la tata I.evas-seur. Tata Levasseur, am uitat s’o spunem, sâ deda, in momentele libere, la reparaţiunl de Încălţăminte: clntecul II ocupa mintea, por-tăria II lua timpul, cismăria braţele. — A 1 iată-te, zise el uitlndu-se la Paul. — Eşti bine? — Vexl biue. — Voeam să te previn că rol veni llrzitt. — ŞUI că eşti considerat ca prieten. — Eşti prea bun. — Ş’apol, dragă Paule, n’am nici un merit pentru asta, femeea mea se duce să petreacă seara la mătuşă-sa, petrecerea ainl-nată din aeara cea-l’altă, ştii? — Da, da. — Si se poate sâ se ’ntoarcă la acelaş ceas ca şi d-ta. Panafieu fu confuzat de fraza aceasta. Se uită la portar să vadă dacă n’o spusese cu vre-o intenţie răutăcioasă. Dar acosta, liuiştit, coutiuuă să coasă uu petec. — A! uitam, zise de odată copilul lirei lui Orfeiî, cu toate că femeea mea ’ml recomandase bine; am o scrisoare pentru d-ta, o doamnă i-a dat-o, se vede, c.lte-va minute Înainte de plecarea el. — Al mulţumesc, domnule Levasseur... Pe deseară. — Pe la noapte, ştrengarule, răspunse ri-zlnd portarul, care reîncepu îndată să lucrexe clntlnd. Panafieu ieşi şi rupse pecetea scrisorel. îndată ce citi «ele do ’ntliă rîndurl, lşl zise: — O! e prea multă îndrăzneală ; hotărît că e tare, Niseta. Citise : «Paulică, «Ştiti pe bărbatul mett destul de prost pentru ca să-ţl dea ln taiuă epistola ce*ţl scria, si mi se pare aceasta nostim. — Te aştept la cinci ceasuri jumătate, ta cafeneaua Mulhouse, ltngâ pasagiu! Jouffroy; dacă vrei, vom merge de aeolo la Peters; sunt prea mulţi literaţi la Brebant, şi sunt cunoscută acolo. «Cu toate acestea rol face ce vel voi. Te aşţept la cafenea la cinci. «Iu aşteptarea fericirel de a te săruta cu tot dinadinsul, te iubesc...» Iscălitura era o măsgălitură indescifrabilă. — Foarte bine, zise Panafieu ; cu cit văd ’ -I mult, cu atît femeea aceasta mă interesează. De ce o portăreasă, mal lutiiă ? Scrie biue, a avut relaţii cu tot felul de lume, e foarte curios 1 Dragul mea P&uu-fieu, este absolut necesar să găseşti cheia acestui mister. Jumătate de ceas dună aceea Panafieu intră lu cafenea; văzu ue Îndată pe Niseta care, stlnd la cea d’lntliă masă, ’l-aştopta răsfoind jurnale ilustrate. Aceasta nu trebuea să ’l surprindă, ţi cu toata acestea râmase două secunde uimit Iu faţa aceleea pe care o căuta. E că o nouă particularitate mira pe tl-nărul nostru. Niseta nu mal era aceiaşi, nu mal era femeea modest Îmbrăcată pe care o vedea ln fie-care zi, cu rochie de lină şi cu o pălărie purtată. De loc. Niseta era nine făcută, graţioasă şi frumoasa, am spus’o, şi Niseta era foarte elegant îmbrăcată ; purta de miuune o rochie de mâtasă, avea mănuşi şi era foarte bine Încălţată. Nu de sigur ţinuta unei femei distinsă, dar era toaleta distinsă a unei o-rizontale. Surprins şi măgulit, da, măgulit, Pana-fieu luaintă cătră ea şi-I zise : — Nu te-am văzut nici odată aşa frumoasă ! — In adevăr, zise ea, dragă Paule, mi se parc că ue-am judecat rătt aintndoul : tu lulndu-iuă drept o... simplă... e0 lulndu-te drept un nătărău!... — Hei?... — Am zis: lulndu-te drept un nătărău... — Le spui verde... — Ş’apol, avem tot timpul să vorbim despre acestea ln astă seară... Nu te mira, sunt o femee care ştie să se pună tot-d’a-una la tuălţimoa cadrului ce i se dă. tifi asta 1 1 bine, uude mergem să mtncăm? — I)ar mi-al spus la Peters. — O ! nu ţin!... e pentru line. — Cum, pentru mine... — Abatele, faimosul abate... —• Poulard ? — ljal — El bine 1 — 11 vel vedea poate acolo !... — La Peters 1... — Da, pentru că ln toate nopţile, ieşind de la club, merge acolo de supează. — A ! făcu Panafieu. Astă dată, bietului băiat Începea săi fie frică de aceea pe care voia să o întrebuinţeze ca să’l servească proiectele! Simţea că era timp să ia măsuri; nu era să ştie ce căuta stlnd de vorbă... era să joace o partidă şi începea să-l fie frică că n’o va clş-liga. BăO paharul de vermut ce ceruse, plăti şi zise Nisetel: — Vrei să plecăm? — Da ! — Să luăm o trăsură. — Nul zise ea lulndu-1 de braţ, să mergem pe jos, sunt fericită si mlndră să mă preumblu la braţ cu uu liăiat frumos ca tine. Astă-dată încă, Panaflett se miră ; consimţi cu toate acestea. Aplecată pe braţul lui, cu capul aproape pe umărul iul, II zise lncot strtugtndu-l : — Ol Paule, slnt foarte fericită, crede-măl... să fiu cu tiue... singură cu tine... O ! te iubesc mal mult de cit crezi. Panafiefl era cu desăvtrşire ameţit; dar gata la orl-ce, se ţiuea ln apărare. Distanţa diu bulevardul Montmartre piuă la Peters nu e mare, şi Panafieu, devenit observator, lăsă Nisetel grija de a intreţine conversaţia ; ş’apol acesta ţji e mijlocul cel mal hun de a judeca pe limbuţi şi do a face pe oamenii cari voesc să facă spirit să spună prostii, pentru că oameuil cari In adevăr slnt de spirit iubesc tăcerea clnd se află cu limbuţi. Destul de încurcată de tăcerea amantului el, Niseta se încurca tn prostii. — Ştil-tu că m’al făcut să sufer la femeea Balauder, n’ul găsit uu cuvlnt plăcut pantru mine şi n’al încetat a te preocupa de Lisa ta: din două una : ori iubeşti pe Lisa ori n’al nimic pentru mine, orl-ţl baţi joc de Lisa şi-ţi baţi joc de mine... Răspunde ? — Daeă-ml aş bale joc de tine, n’aş fi aici. — Nu-I un cuvlnt... Am luat pe Lisa cu mine; vrei să’ţl spun pentru ce, căci poţi cu drept cuvlnt sâ mă ici drept femeea cea mal nedemnă de pe lume... El bine! am laat pe Lisa cu mina pentru că amorul ce al pentru ea mă jigneşte, mă face să sufăr; ori mă iubeşti ori nu mă iubeşti; dacă mă iubeşti, trebuie să Înţelegi că vederea tn-tr’una a relaţiuuilor tale’ml face râtt... Te iubesc, pe tine... Peutru co rtzl ? Nt» avea aerul sâ’ţl baţi joc de mine, nimic nn mă necăjeşte ca asta. — Nu rid de asta. Urmă o tăcere de ctte-va minute, In timpul căreia Niseta se uită ln dreapta şi tn stingă, părea că ztmbeşte la toţi acel cari se uitafl la eu ; se aştepta la o pllDgere, o observaţie diu partea Iul Panafieu; acesta, liniştit, părea că nu vede nimic. — Mă rog, zise Niseta, sătulă de ochia-dele ce arunca, nu ţi se pare ofensatoare pentru mine mirarea ce al arătat răztndu-mă Îmbrăcată cuviincios ? — Ce mal spui acum ? •*- Spun adevărul... itflici ert nu fac cil d-şoara cutare sail cutare? N’am fost tot-d’a-una ceea-ce slut şi ca să statl aşa poate slnt lucruri grave. Ca clinele de vlnat care ridică urechile la bălaia puştel, Panafieu ascultă... lşl întipări chiar In memorie frasa ce auzise, voind a fuce să i se explice chiar lu acea seară, dacă atingea scopul ce’şl propunea; dar zise; (Va urina). www.dacoromanica.ro EPOCA 2 Ştiri din ziare Din Voinţa Naţională: |P*** Budgetul ministerului de interne tu fi din noii studiat. *** Lucrările comisiunel numită pentru a studia reforma legel comunale, s’ail suspendat plnâ clnd d. Dim. Sturdza va fi pus tn curent cu mersul lucrărilor. PAHLAMENTUI, S E X A T U I, Srsfi»ejţm tir Im IO D. Pallade roagă biuroul să puie la ordinea zilei In secţiuni proiectele pescuitului şi vînzăril bunurilor Statului. Se votează proiectul prin care Stalul c autorizat să cedeze comunei Cucu din Covurlul, un loc pentru clădirea primăriei. După ce se votează un indigenat, Senatul face pe placul ministrului domeniilor, şi trece In secţiuni. C1NEBA fitrtlinţm str Im IO Imnttmrlr După deschiderea şedinţei, preşedintele D. P. S. Aurelian comunică deputaţilor că biuroul Camerei s’a achitat de însărcinarea d’a prezintă doamnei Pia Brălianu omagiile sale. In urină, ne mal fiind nimic Ia ordinea zilei, onorabilii trec în secţii la ora 1 ?i 55 minute. CRIMA DE PE ŞOSEAUA BASARAS Teatrul crimei.— Nari» Vopeacn.— Crima.—Asasinul. Am vorbit, pe scurt, In ediţiunea a 111-a a ziarului nostru, de o crimă Îngrozitoare săvîrşită în capitală, în casele cu No. 92 de pe şoseaua Basarab. Iată amănuntele pe cari le putem împărtăşi cititorilor noştri, cu privire la a-ceastă crimă: Teatrul crimei La No. 92, iar nu 97, după cum am anunţat din eroare, pe şoseaua Basarab, locueşte un anume Ioan Opran cu sora sa Maria Popescu şi un fio al acesteia, anume Iuliu. Casa se compune din două corpuri de clădire. In cel de la poartă locueşte Ioan Opran, funsţionar la Căile ferate roniîne; iar în fund, într’o mică cameră Ungă care se află o bucătărie, locuieşte sora acestuia, Maria Popescn, văduvă, în vîrstă ca de 60 de ani. Maria Popescu are un fiă anume Iuliu, care s’a ocupat multă vreme cu ingineria, dar care acum, In urma unul acces de nebunie, şi din cauza deselor furii, nu ocupă nici o funcţiune. Maria Popescu trâeşle retrasă, şi, din vonitul unei proprietăţi pe care o are tot pe şoseaua Basarab, isbutise să agonisească un capital de 12,000 lei, pe care fratele el i-1 plasase la casa de depuneri şi economie. Recipisele casei se află în păstrarea lui Ioan Opran, care le ţine închise în casa sa de fier. Crima Azi dimineaţă Maria Popescu a fost găsită strangulată în camera ocupată de dînsa ; ea purta în aeelaş timp pe corp urmele a trei puternice lovituri de cuţit. Asasinul văzlnd că nu isbuteşte a u-cide pe Maria Popescu numai prin strangulare a şi lovit-o cu un cuţit de bucătărie. Comisarul secţiunel a 20-a a sosit cel d’întiiO la locul crimei ; el a fost urmat apoi de d. procuror de serviciu Cer-nescu, de d. San Marin, directorul pre-fecturel poliţiei şi Bolintineanu, comandantul sergenţilor de oraş, Însoţit de fotograful poliţiei. Iuliu Popescu, fiul victimei, a putut da următoarele detalii cu privire la să-vîrşirea crimei. Azi-noapte In timpul somnului, o puternică lovitură de ciomag l’a făcut, să-şi piardă cunoscinţelte pentru un timp oarecare, cit a trebuit de sigur asasinului ca să stranguleze pe nefericita sa mumă şi să scotocească prin casă. «Ctnd mi-am veni/. In simţire, a adăo-gat Iuliu Popescu, am găsit pe mumă-mea moartă şi am dat alarma». Asasinul Asasinul e un servilor, intrat numai de trei zile In serviciul Măriei Popescu. El a fost tocmit de fratele victimei, d. Ioan Opran, de la biuroul de plasare din piaţa Sf. Gbeorghe, al unul oarc-care Bereovicl. Servitorul, după cele auzite prin vecini, îşi formă in scurt timp convingerea că Maria Popescu are bani şi hotărî să o asasineze. Azi noapte, după ce detc o puternica lovitură de ciomag lui Iuliu Popescu, pe care-1 ameţi, intră In camera Măriei Popescu, o strangula şi ucise dîndu-I şi trei lovituri de cuţit. El a scotocit apoi pretutindeni prin «asă dar n’a găsit nici un ban. In urmă a dispărut. Numele lui nu-1 cunoaştem, parchetul însă intrueşte afacerea şi se crede că asasinul va putea fi arestai iieîntirziat. Aceasta dramă a mişcat groaznic po toţi locuitorii din preajma şoselei Basa-rab. Îndată ce ne vom procura alte a-mănunte în această privinţă, le vom împărtăşi cititorilor Epocel. ULTIME INFORMAŢIUNI Mtine vom publica amăunnte interesante asupra unul gheşeft colosal practicat de 12 ani do faimoasa Ocultă, gheşeft po care voia să’l zădărnicească acum zece zile d. N. Fleva. întrunirea secretă a T'naniniilăţel Renalului Eri, după şedinţa Senatului, tn care d. Dim. Sturdza a anunţat retragerea d-lui Fleva din cabinet, mal rnulţl senatori şi-aii exprimat nemulţumirea lor ca prezidentul consiliului n’a găsit de cuviinţă a arata şi acestui înalt corp, cauzele acestei retrageri. Nemulţumirea aceasta venind la urechea d-lui Dim. Sturdza, acosta a convocat imediat pe senatori în şedinţă secretă. D. Dim. Sturdza a arătat că d. Fleva cit timp a stat in cabinet, n’a făcut de cit să pericliteze acţiunea guvernului tn năuntru şi în afară faţă cu măsurile sale administrative. înăuntru. a zis d. Sturdza, numirile d-lui Fleva au fost contrarii spiritului cari animează partidul naţional-liberal; în afară, d. Fleva, prin ordinul dat prefecţilor săi de a nu comunica direct decît cu d-sa în ori-ce chestiune, a pus pe guvern in 'neputinţă de a cunoaşte agitaţiunile, şi acţiunea diferitelor comitete secrete bulgare cari se întruneau pe teritoriul nostru, puneau în nesiguranţă linişiea Statului şi creaii ast-fel guvernului o situaţiune dificilă faţă cu toate cele-l’alte puteri. Cu acest prilej d. Sturdza critică guvernul comentator, pe care-l învinovăţeşte că nu s’a ocupat serios de Gestiunea armamentului nostru şi în cos de nevoie, armata noastră e lipsită de arme şi de pulbere. D. Dim. Sturdza pronunţă un rechizitor contra partidului conservator şi pregăteşte terenul unor credite pe care ministrul de resbel le va cere Comorilor, rugind pe membrii majorităţei să aibă în vedere nevoile ţârei şi să fie. tot-d’a-una gata a da concursul lor organiză-rel şi armărei armatei. Tol-de-odată prezidentul consiliului a declarat că o nouă comandă de arme se va face tn străinătate, dar că tipul de fi1/* m- m se va transforma, prin-tr’o nouă perforare a ţevilor, în tipul de 7 m. tn. care corespunde mai bine intrebuinţârei pulberei Tormsder, care se orede a fi pulberea ideală. In urma acestor cxplicaţiunl date de d. Sturdza, maioritatea s’a arătat foarte satisfăcută şi a aplaudat frenetic pe ministrul preşedinte ale cărui cunoştinţe technice militare aii uimit pe naţionaUi-liberali. Marc otn, ziceau unit. întrunirea s’a spart dupe ce un senator a cerut preşedintelui consiliului să expună starea armamentului nostru tn şedinţă publică. Cil ocazia relnoirol dualism aiul aaatro-ungar, a a mare număr de deputaţi din toate partidele vor propună ca in oraşele principale din Ronitnia să se Înfiinţeze clte un conmilat pur unguresc dependinţe de primul ministru ungar. O mare întrunire publică este convocată pe Duminecă în Ploeşti. D. N. Fleva va lua cuvîntul pentru a arăta adevăratele motive ale retragerii sale din minister. Partizanii d-lui Fleva deja sint la Ploieşti, lutnd măsuri ca întrunirea să fie cîi se poale impozantă. Ziarul Figaro de la 24 Ianuarie a ina-guurat o nouă rubrică: Figaro în Ro-mtnia, care e Încredinţată d-lul Jules Brun. corespondetul din Bucureşti al mal multor ziare franceze. In sinul partidului naţional romin din Bucovina, a isbucnit o criză identică cu cea din Sibiu. IX baron Doxuţa Hurmuzaki, vărul d-lui Dim. Sturdza, împreună cti- d. Grigorcea, s’au retras din comitetul partidului, pe motiv că schvmbindu-se guvernul în Ro-mînia, s’a schimbat şi situaţia politică în Bucovina. Adunarea generală a clubului politic. Concordia, a votat însă cu mare majoritate încrederea comitetului şi in special preşedintelui d. cavaler Iancu Zotta. E regretabil, că primul ministru al Ro-mîniei se amestecă imediat chiar şi în luptele grele, pe car* le poartă romînii din Bucovina în contra polonilor şi a rutenilor. O crimă oribilă Azi dimineaţă, pe la orele 7 şi 45, comisarul secţiei 20, d. Yeltz, a fost anunţat că femeia Maria Popescu, domiciliată la No. 97, şoseaua Basarab, a fost găsită asasinată. Imediat s'u anunţai poliţia Capitalei. D. San Marin, directorul prefecturii Capitalei şi d. Maior Bolintineanu, comandantul sergenţilor de oraş, s’aă transportat imediat pe locul dramei. Autorul crimei este un servitor al acesteia, intrat numai de trol zile In serviciul Măriei Popescu. După informnţiunile luate, servitorul a-cesta ai cărui nume ne scapă pentru un moment, a fost luat de la biuroul de plasare din piaţa Sf. Gbeorghe, condus de un uure-care Iîercovicl, care a şi fost uscultat de parchet. Asasinul, după săvtr.şirea crimei, a dis- părut ; autorităţile Îl caută şi speră că el va fi arestat nelntlrziat. Plnă acum nu se cunoaşte însă mobilul erimel. Se crede a fi la mijloc vre-o răs-bunare, iar nu furtul, de oaro-ce victima nu are avere. In numărul de mtine vom da toate amănuntele In privinţa acestui misterios asasinat. D. Stolojan dă silnice asalturi d-lui Aurelian ca să primească ministerul de interne. in scop de a putie mina pe preşedinţia Camerei. I). Aurelian a făgăduit in cele din urmă d-lui Stolojan că va primi portofoliul internelor. D. Sturdza a primit azi pe funcţionarii ministerului de interne şi le-a ţinut un lung discurs asupra orelor la cari trebue să vie la minister şi asupra îndatoririi de a fi exacţi la orele de biurotL Despre nemuritorul Ion Brătianu n’a spus nimic. I>. Fleva şi grădinarul primăriei De un an şi jumătate, Primăria avea norocul de a avea un excelent grădinar belgian, ale cărui opere, printre cari putem cita grădina Sărindarului, aă fost tn destul preţuite de publicul bucureş-tean. Altă dată, primăria însărcina pe vreunul din grădinarii cari fac comerţ de grădinărie, să îngrijească şi de parcurile municipale; In realitate însă el se ocupafi mal mult de comerţul lor. Noul grădinar n'avea drept să facă comerţ, dar în momentele lui libere făcea şi clte o lucrare pentru vre-un particular. El s'a ocupat ast-fel de grădina d-luî Vernescu şi a făcut acum şi o grădiniţă la casa d-lul Fleva din calea Dorobanţilor. Atît a fost destul pentru ca colectiviştii sâ-1 dea afară şi să cerceteze dacă a fost plătit de d. Fleva şi dacă cum-va n’a adus plante de-ale Primăriei In grădina fostului ministru de interne. Cercetările acestea sunt stupide şi colectiviştii vor afla că toate plantele aii fost cumpărate de la d. Leyvraz. Ori cum, cercetările acestea dovedesc meschinăria colectivistă. D. general St. Fălcovanu lucrecză cu multă răvnă la o operă de un mare interes istoric : Istoria resbelului Independenţei pe cimpiile Bulgariei Confraţii de la Adevărul văd în atitudinea noastră o conspiraţie în contra d-lul Fleva. Toate amănuntele ziarului In cestiune sunt lipsite de ori-ce temeifl; cit pentru scrisoarea d-lul Filipescu, cititorii noştri sunt în măsură de a şti că ea nu coprindea nici o învinuire In contra fostului ministru de interne. Atragem deosebita atenţiune a publicului asupra succesului fără seamăn pe care l’a dobîndit artistul Niculescu In rolul lui Isidore din comedia Moştenitorii, care se joacă pe scena Teatrului Naţional. Această piesă se va juca din noii Joi 18 Ianuarie. Iată, după Liberalul gălăţean, opiniu-uea separată a d-lul G. Stoicescu, membru al Curţii de apel din Galaţi, In procesul Brenning: «Opiniune : «Difer de opiniunea majorităţei şi sint de părere a se condamna Herman Şa-pira în folosul unei institnţiunl de bine facere încă la suma de 55,000 lei ce a primit de la Ch. Georgi; a se condamna G. C. Robescu numai pentru faptul că a luat cel 12,000 lei pentru a mi tui pe primarul C. Ressu şi In consecinţă a plăti această sumă îu folosul unei insti-tuţiunl de bine-tăcere; a se mal condamna Isidor Brenning pentru faptul că In Iunie 1891 a cerut de la Ch. Georgi, sumă de 25,000 lei pentru a mitui pe primarul C. Ressu şi tot-o-datâ a plăti o sumă egală In folosul unei instituţiunl de bine-faeere şi a se achita C. Ressu In lipsă de probe. G. Stoicescu». LICXTAŢIUNÎ La ministerul de reefrel. — La 15 Februarie, furnitura a 70,000 cauciucuri pentru cravata şi 100,000 batiste pentru trupă. — La 17 Februarie, furnitura h 16.000 ţoaale pentru cal, — La 17 Februarie, furnitura a 15,000 traiste de pinztt pentru orz. — La 14 Martie, furnitura a 700,000 metri de americă pentru cămăşi şi ismene. — La 15 Martie, furnitura a 00.000 metri piază pentru bluze. La atelierul de haine ofiţereşti Bucureşti, strada Colţel No. 50, la 26 Ianuarie, furnitura a 1000 motri cam,gard negru pentru pantaloni. La ministerul lucrărilor publice. — La 17 Februarie, construcţiunen podului peste plrlul Sărat de pe şoaeuua Saiine-Rlurenî (Ocnele mari), judeţul Vllcea ; valoarea după deviz lei 50.000. La regimentul 2 de cetate, strada Ştirbel-Vo-dă — ia 22 Ianuarie, furnitura a 1,600,000 chile-grame lemne de foc. La Direcţiunea Cititor Ferate Romme, la 25 Februarie st. n„ furnitura a 10.420 metri cub! stris ciuruit şi 3080 metri cubl pietriş ueciu-ruit, din matca rlulul Moldova, lingă Roman. — La 26 Februarie st. n., furnitura a 10,500 metri cubl pietriş ciuruit şi 2000 metri cubl pietriş neciuruit, din matca rlulul Suceava la kilometrul 25 plus 050, Intre staţiile LitenI şi Vereştl. MAX LICHTEND0RF «LA I’AJERA AMERICANĂ» Grand hotel Bulevard! R 17 C F K K ft C I Cel mal înNcmnnt iiingaaiu de itrine din ţarii Mare asortiment de arme de vlnăloare | de tot felul, de la 60 piuă la 1000 lei burată, celor mal renumite fabrici. Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve I pentru nhee cu cocoaşe şi ftlrft cocoaşe, rosei de vlnat cu o ţenvă pentru alice şi * alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei eve (două pentru alice şi uun pentru glonţ).' Arine Ideni Patent Ifnntinerleu fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vi-nal. Puşti de naion de Io 18 ptnă la 100 lei bucata. Plutonic de tir ai dnel. Carabine de apărare şi de vlnat cu repetiţie, Wlnchenter, Colt şi Mnriin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere cnglene şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Grl-ct arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiuiten de încercare. Avem In marc cantitate tot felul de cnrtnşc franceze, eiiKler.e (*Eley> şi aus-triace *Sellier & Bellot»). Mare asortiment de obiecte de YlnjUonre şt accesorii de arme. Avem In atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armnrier special eare transformă şi repară ori-ce fel dt; arme, cu garanţie. (50-13) ----- VÎNZARE ŞI ÎN R A T E-— (50 -22) moara ffliui'oitl 4 rornUfar €r. si Alene, &*css!ias Paeiagiesl Ultim vei- Na ţiu n/dc, ; 8—11 dimineaţa; 2—6 după amiaai. Ii-5 S“n ticscltift alături de Imprimeria Statului, în faţa Cismegiulul pe Bulevard, col mal mare şi renumit M U Z E Xj Istoric, Mecanic, Automatic şi Anatomic precum şi PANORAMA a Iul EDUAKD ISKAra Muzeul istoric se compune din poate 200 grape din cele mal interesante, cu totul noi nevăzute plnă acum, petrecute tn secolul al XIX-)en. A sosit nofi de tot: ILa lifelle Iri'ne framousa talovută, pe al cărui corp stnt peste 5,000 de tatovărl expresive. Xocturna opressio o figură de o raritate ne mal pomenită, ca literare de artă. Explicaţia se poale vedea in catalogul muzeului. Museul este bine Încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se află deschis In toate zilele de la 8 dim. plnă la tl seara. 20—14 Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Bimboviţcl (Cusa Cănuţă) Indcşiliiiirv fler prorrdurrt, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitala, din ţară şi din străinătate. Copil şi estracte de ori-ce acte. B&rtMmeiat-r ar turtiţi an», procuri, ooBifrtsclc, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi In genere de orî-ee «efe i-. rr. Xlevici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sililice lnlr’un timp foarte scurt. Rlennoragia (Seulamentul) vindecă radical în 8—9 zile. Coneultaţiuni de la ora 2 pînă la ora 5 Xo. 31. StrmlaC»rnl,Xo. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS - ns-si) IiişIiinţaiMJ Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientelă şi onor. Public, redeschiderea Restaurantul Hotelului de Paris (fo*t IIll£7UC«) Bucureşti. — Piaţa Theatruluî, 66. Bucătărie EriRiccziî şi Roiutnă llrjttn 3 lei — Alrjun 3 lef A la ( 'arte preţurile cele mal moderate Abonamente lunare po zi şi cacbete în con-diţiunilo anului trecut. Am organizat şi un serviciu complect pentru Banchete In oraş şi tn provincie, cu tot materialul şi personalul med format pentru acest scop şi garantez cea mal perfectă execuţiune a ordinelor oare voia primi. A 1 li c r 4 Margnllcr. Antreprenorul Hotelului Windsor din Sinaia. P.S. — Hotelul Windsor, din Sinaia, este deschis şi In timpul iernel. (30—29) .J. BERC^EM MAGASIN ŞI ATELIER DF. BIJOUTERIE, H0RL9GER1E, ARCIfiTăRIE Bucureşti.—Calea Victoriei, 28. Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că h sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasoarnice de precisiune tn toate speciele, orfevrărie, etc. ele. pentru s«eonul de logodne, nunţi şi cadouri. PllBţUnl MOBEHATE (80-16 |iiii*îml labricci de spirt fabrice! de borhot uscat de la HerestreQ şi morel automatice de abur de la Obor ale D-lul ANDHEI A. TOrOVICI S’a mutai din strada Smîrdan tn miraila Lipsonni No. 86 faţă eu biserica Sfintu Gbeorghe NoO wr BĂCĂNIA -ws GRANCEA & STANESCU 98, CALEA VICTORIEI, 98 (ris-4-vis do Palatul Regal, In colţ Aă Sosit: Solles, Stridii şi Lnnguato proaspeto şi vor sosi tn continuă. I)r. KIJBEL Specialist pentru boale de OCHI şi URECHI s’a stabilit Calea Rahovei No. 3. Consult. 2—5 p. m. (30—26) Motel Bristol SIr. Regalii, 15. BRĂILA. Antreprenor, Zsiga. 6—3 Br. M. TSioiBiescM Medic de copil ________________Str. ItnltîinA. 10. Miliail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Clieiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida C0NST. ST. B0RANESCU ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. PETRE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23. _________B V 4 1 R 1, !j I t___ SKrniI Meindoiiiftl Medic la spitalul Brîncovenesc dă consul taţi uni in toate zilele de la 6—8 seara la domicilia In strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei ALEXANDRU G. FLORESCU A I> V O C A T Culca Dorobanţilor, 11 bis. Institutul de Galactoterapi8 sub direcţiunea D-ralnl N. FAVLOV Astetent la institutul de b&oteorelogie al d>lul prof. dr. Babeţ şi a d-ruluî I. STEINHART • Medio de copiî Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare In dieta bolnavilor şi a copiilor. Institutul dispune pentru acest scop de vaci proprii helveţieno şi tiroiieue. Lapte sterilizat pur Aliment higienic, lipsii de microbi, se conservă luni întregi fîtră a se altera arinii gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi H preservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil. Lapte maternal sterilizat Composiţia exactă a laptelui da ţâţă, preparat după procedeul prof. Gartner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, înlocu-esce cu succes doicolo. Kefir 1-apte peplonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil In boalele de plămâni (Tuberculosa, pneumonii, pleuresiT, brnnchite cronice etc.) în boalele stomacului şi a intestinelor, in boalele de rinichi, de ficat şi de inimă. Iu anemie, scro-fulosa, racbitism sipliilis şi In genere în toate stările de convalescenţă In urma maladiilor grave ca, febră lyphoidâ, pojar, scarlatină, dysenterie etc. Cel mal perfect aliment forteliaut. Depoul general: Farmacia W. V/EINH0LD Slradn Colţel No. 24 Consultaţiuuî medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. m. Ntrnd» ilndn-Yodit No. O a lihrAria M. Lazăr, Piteşti se caută 2 vlnzâtorl pentru ziare. Se oferă 15 la sută rabat vînzătorilor. încercaţi şi vă veţi convinge de eftinâtatea preţurilor magasinulul de Bijouterie, Horlogerie A Foumihii i aer EN GROS ŞI BN DETAIL -w* A m m Jj 1J> K tlix STLIN <4 JE B BUCUREŞTI.—Strada Carol I, No. 36, in etagiu. Acest mugasin se recomandă ca In tot-d'a-una cel mal bun asortnt cu: Tot felul de ceasoarnice de aur, argint, nikel şi oţel oxidat. Mare asortiment de bijuterie de aur, argint şi doubld ca: brăţări, cercei, inele, broşa, etc. Obiecte do argint şi argint de China, întîia qaalitate garantată: Serviciurl de ceaiQ, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. ele. Diforite ceasoarnice de masă, pendule si doştept&toare. (30—17) Toate acestea pentru logodne, nunţi, cadouri pentru anul nod şi alte OCfiSniM. Lanţuri de aur, argint, doubl6, etc. ele. Noutitţi ~ cu pietre fine şi anume: briliante, diamante, ţî în bijuterie de aur şi argint, ţintuite netre fine şi anume: bruiae safire, rubine, smaragde, etc. www.dacoromanica.ro CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI Ho. I Str*d* Lipscani Ho. t Ca «păr a ţi rinde efecte publica ţi Ace ari-ea eebimb de moueel. Cursul p# ziua de 15 Ianuarie, 1360 Cordial Regenerator COMPOZIŢIE Ae**t rin ** F0*1* taMebufnţ • pentru: Anemie, FtSale, «.rin QUrNXWĂ 'f1*1 •?.* J* £>■•* *• tist ■ neţeTl, fllăblelnnen mnţ ^ O C JL lari *■« zcrroo»* pricianiM < nea, de vegheri, de manii «iele KOLA «pai-ar*. rr®"iVnrA«,-,?< tarea»; bnalele nădnrel Splr CACAO Diabet* t nfecţinnlle stoma ţi a inteatineler, preanm ai li Fosfat de caleift priainuite de riţiore. ataşelnT ea ... sacra. Ileninatlamnl, Rac [Soluţie Iodo-Tonlcă nul, Aeelieatele **r*ftil*»i r . . . . , n, ,, (inelnl a plăcut ea ol traaT tir Excipierrt special 06«ilcs «n Preţ.11! flaconului: Ci lei Depozit Central: RDE DE LOUVRE, & bis., PARIS. Se giseşte Ia to*t« farmaciile ban*. Bogat asortiment da ana« «U» Tlaătaara de tot fain, de 1* 7ă> 1*1 ta ÎOOO lei buoala. Arme cm dană ţerl pentru alice, ea coco* ţe p lltrft oocoaţe,- puţet-earablnio ţaară aJiee, alt* ţilont,: punatian trei ţeri „Trta“ două de alice alt* da glon^— Exprea-Rlfle fln lucrate aarabine de nredee, „Rnbial* garantând tirul exaatptnt la ÎOSS metrii. Arin* ra 8 pereabT de ţevi Carabine en repetiţie importate direct din Ameriea Winrhttt&r, Ce 3, Mar lin, etc, au $, 12 fi 15 focuri, recomandabile ta arme de apărare ai vi-nttoore la animale mart. Piuci fie talan de la 00 lei la lbO lai bucata, pfstanle fie preelnlc, de duel, etc. — Ilare asortiment de BMVOLVBKS de loate mtrimele ţi de toate felurile de la 8 lei la 900 lei bnaatn. — Bogată colecţiune de obiecte de Tînătoare ţi aeceaorit de arme.—Se ‘gfisieec: lot felul de Oariuft emieeeţtl «Elev» franţuzeşti ai anat.rieee. — Cartuşe prodnrizul «* Kkimiii Calea Victoriei No. 44 Bl’ClltJtţTt Ungi farmacia Brun Col dlntîlft ţi cel mal însemnat mărăcin din ţară de ARME In*i>ritnarea ea mafioţi» dtMn-oiUndriet, din fabric» Albert k (>, FranhenthcU ti cu caracter» din fondări» St Mtrt Plinită din FrtviU-furi A U. Meiitoroide Hemoroidele se vindec* cu pilulele ţi cu pomada (alifia) doctorului Lob el An-drd d*la Paris : 4 strada de l’Echquier, 4. Patru-zeeî de ani de succes. Broşuri enplieativi se tixnlte franco în schimbul anal mandat poştal de 1 fr. 60 cent. Depoeit tn Romtaia, 1« toate farmaciile şi drogheriile principale. 19—i Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de bob digerată fi (Scotă solubilă prin Pepeinâ. Kele recomandat tu boalt le do etomaeh, digoetiuuile grele aati ue-fluficieate. X o hrană admirat i)ă pentru Anemici, ConvaletotnM, FHridt şi 1lâlrtni, prenum ţi pentru toţi aceî e*rî n’aO poftă de mineare sad nu pot suferi mînalrile. a-» Puritatea Pepsinci lui Chapcantenat a făcut ea ea ni fie admisă de INSTITUTUl PASTEU*. Farmacia «Vini», 1, rue Ronrdalone, Paria. flar Se găseşte de vtnzare la ţoale farmaeiile bune -tal VKLOtTVrsnE Pudră de orez, preparată cu Bismnth, Hinionică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime natural A Sittffura recompeneatfi la «xposijia U-tdvertalA din 1880. m-n (II. FAY, parfnmor Paris. — !>, Rn* da 1* Paix, 9. — Paris. Se găseşte In toate parfumeriile. D. M. BRAGADIRU BUCUREŞTI FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT FABRICĂ DB BERIJ^GinAŢĂ ARTIFICIALĂ Fabrică de drojdii presate Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Berc: Calea Rabovel, 158. pa Adresa telegrafică: SîliAG ADIKU, Uncurcţti. iiTIEl SINGURELE CASSB CONSTRUITE DR OŢEL CAUT compus patent CONGREAVE nelmniL şi se*pAii«>ibii, BUCUREŞTI 8 t).-8trada Berzei.— INSTALAŢIUNI Lumină incandescentă peatru Gaz aerian Aparate de ga: ţi a mai mnlîor autorităţi «lin ţară A««*t oţel a fo»t Încercat tn araenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici colobri precum ţi de diferite urine din Engliter*. a căror certificate le poeedim. Dttolimri, prafuri tortnit fi certificate tt trimit după cereri gratie f» franco. Reprezentanţi si depozit general (100—43) i. dImotIci a O-le Bucureşti, str. Doamnei, SI Brăila, calea Regală, 61 CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (i»_ Proecte. — Biurott de Construcţie. — Export rrcinn piEiryfeT'^ot»» TINCTURA INSTANTANEE NIOHITINA Pelitra a da părul al caloa rea aeagră, castanie, brata. (Aell« Frf re* Pari*. — 6, Avane# da 1*0pere, A — Peria. Se găaefte de rbaaare la UiaU Sumoeeîl* pria- Imbrăcăminte flanelară hygienică patentată ] No tlI Sistem Dr. THOMALLA J @De trei ort expuse pînă în present la Manchen, LQ-beck şi Bremen, şi pretutindeni aO fost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Âtir”. Analisată, şi recomandată, de către onor. Institut chimic universitar din BueurestI şi găsite ca mal bune şi mai hygienice de cit sistemele lager Kneipp şi Lahmann, singurul fabricant V. BliiMmg*laaTi.s Pet. lok. SoSm Ţesătură dublă, pai’tea interioară fiind ţesută în mrăjiturl largi nu permite absorbaţiimea (imbibarea) sudoarel corpului de vrome ce stratul exterior ţesut In mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lâslnd stratul interior perfect uscat, apărtnd ast-fel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabila şi în proporţiune eflină, nu intră la apă şi râ-mine păroasă. — Se găseşte de vînzare In toate prăvăliile mal principale. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la F. BĂMKEN d M. HOBOY1TZ BUCUREŞTI (54—16) Singurii rvpreientanţl piatra toată Boaitni* 1* MAGAIilNlIL (OI8EBU TORUL FI BUCUREŞTI Strada Colţ*I, 7, (IHaţ* Sf. Gheorghe), ţi Cale» Tietorleîj 73. GAFE „NAŢIONALA* In i»-aar« soeră «ou «ort muri eal cub «onda-e«r*a D-lal Rubmatuin, B*r« Bragadlra *8 pubu.ru! ţi diferit* umzriarl en preţuri moderat*. Intrare* li bară. ADeposite speciale de tot felul de: Nfota şi Ioitnuuente mnaicalo. Piane ai Planluo din fâbricele cele mal renumite, uc la cele mal eftine pînă la cele de Cadouri «le anul noii Arintoae. Fhilnix©, Ariţ.sa, Intona, Hcrophone, Oraheu*, VlotorU, Plano-*. elodloo, etc., 34U8ICI DE MASA dif*rita mărimi, Sjniphonlone, Poly- jrCĂBîi PEITÎSU COPII Asortiment foart* ales şi variat d* JUCĂRII MECANICE, fin d» tibcle, p« preţuri fabulos de eflin*. Mart asortiment de tablouri. — Atelier special de Incadramente. Ocasiune rară! Desfacere de Ticuri vecbl ţi B»(ur»Ie cu praţorl foarte reăuae. ▼iu roşu da U Goln-Drimcea din anul renumit 1870, (adică de 15 ani): 1 litru. . 1.50 Idem 10 « . . 80.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 150 Idem 10 « . . 90,— Via alb de Drigăţaal dela 1887 1 litru. . 1.80 Idea 10 « . . 19.— Viu preftr din via mea, de 5 aal, 1 litru. , —.00 OUt numai de rin 1 litru. . —.80 la comanda de eisol lltrmrl ae trimete s- WMtt. Comanda M tace uţor prin carte poatald. FHmDBICH PCLDHEB ((»—6) Cale* Dadeţtl, 108—180. FONDATA IN ANUL 1895 FONDATA In ANUL 1895 Tipografia EPOCA Tipografia EPOCA de -p va oferi clienţilor săi literă nouă §ifoarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşvnele de mare tiraj cu am e înzestrată tipografia EPOCA, o pun in mâsnră do a face faţă orl-căror exigen{e. aceasta va fi deviza nouel tipografii. Bucurescl. -Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3 U-ri!!." ; . TTt iienlă ĂmorlWbLră. . . M Sh 5*,ţ • Ainortioabilă. . . 99 v. 10O — fi*/. ObligaL de Stat (Cot. R.) . 101 V» 109 »•/. » Municipale din 188S 65 *. 66 — o*;. . . » 1890 96 — 66 •/. 8»/i Scrisuri Funciar Rurale . 9î •fi 9î ■/. «•/. < > Urbana . 1W 102 V. 6 •/, » » Urbane . 88 V» 88 •u 5»/. » » » Iaal . 80 '/» 81 —i Acţiuni Bane* Naţională. 1590 1565 » » Agricolă . Î08 510 — » Dacia Romluia aaig. 400 405 — » S-tea Naţionala aaig. 41b — 420 — Florini valoare Austriacă . 9 10 5 19 Mărci Germana .... 1 Î3 1 U Baenote Franceze . . . 100| V. 1*1 » Italiene. . . . 91 08 » ruble hlrtie . . i 66 _J5 76 nr „SANITAH” I Soviet®te pe acţiuni pentru instalaţiunl do fabrici de apă gazoasă 1 î ii B u da pesta Strada Giiolla, 1. Cea mal importantă fabncă din Austro-Ungaria pentru | această fabricuţiune. | Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile dui lume. | Recomandă »parste patentate peulru apă gaaoaKă de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mart ai mici. Aparate patentate pentru «terilisare şi filtrare. 1 Njfoanc garantate prin le^e. Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul C.UIOL I11KAC1IHORY In Iaşi prin d-nul »_# p BEMHAD NCHANECKEB ■r (rirefl gratie emiaiuagetu MttgmuAttuSta' -wl (3»-l* 1 iBir TT "C Ă atT 1P F'^TTttTTTÎ PTY EPOCA www.dacoromanica.ro