SERIA II.—ANUL II, No. 57.
Ediţia de seara
MARŢI 10 IANUARIE, 1896.
NUMARUL^IO BANI
ABONANMTRLE
încep In 1 şi 15 nln flo-cireîlual şi se plătesc tot-d'a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» Şi ztreinătat* prin mandate poştale Un an in ţarii 30 lei; tn streiniltale 50 lei Sase luni ... 15 >	>	>	Si >
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătute 30 hani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDACŢIA
No. ÎI—STRADA CLEMENŢEl-No. 3

m
NUMĂRUL 10 BANI
AjnurcnjBiLE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV.....0.30	b.	linia
»	»	»	III.........2.—	lei	»
*	»	»	II........3.— *	*
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr voehiu 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
i'sraassF seb» asm t

ÂL treiieaFALIMENT
E do nedescris halul in caro ;i ajuns guvernul liberal, in mal puţin do trei luni .si jumătate de viaţă.
IntUim timp aşa de scurt, guvernul d-lul Sturdza a dat deja trei falimente, toate ruşinoase, toate frauduloase.
Subt conducerea înţeleaptă a şefului său, partidul liberal luase In exploatare chestiunea naţională; mulţumită unei reclame mal mult de cit americane, partidul reuşise să turbure bunul simţ public şi treburile tarabei liberale mergeau de minune.
Dar vino ziua de 3 Octombre 1895 şi partidul liberal trebuo să ia puterea lăsată de partidul conservator. Traficul patriotic din o-poziţimic nu se mal împăca acum cu poziţiunea cea nouă a d-lul Sturdza, care, zicîndu-şl că guvernul preţueşto o scuză, a rostit discursul de la Iaşi, în ziua de 13 Octombre, dîndu-se pradă risulul străinilor.
Acesta a fost primul faliment, falimentul patriotic al guvernului liberal.
S'au făcut alegerile generale şi guvernul a isbutit, se ştie cum, să aducă în Parlament unanimi tăţl. Scăpat de buclucul cu Pesta şi Yicna, guvernul liberal era în culmea fericire!, căci se găsea stă-pîn absolut pe situaţiune şi „strivise” infama opoziţie.
Dar vine ziua de 15 Noembre şi guvernul trebue să arate, dacă nu întregul său program, cel puţin programul de lucrârlaprimel sesiuni parlamentare. Mesagiul e aşteptat cu nerăbdare şi de partizani, şi de adversari, şi de opiniunea publică, pentru a vedea cum ştie puternicul partid liberal sa-şl ţie angajamentele luate în opoziţiune. Dar Mesagiul nu pomeneşte nimic de legea maximului, de legea minelor, de legea căilor ferate de interes particular, de schimbarea armamentului infanteriei, nu fă-gădueşţe desfiinţarea jandarmeriei rurale, nici readucerea bino-făcă-torului agiţi, nici desfiinţarea ina-movibilitaţel magistraturel ; mesagiul anunţă numai modificarea citor-va legi făcute de conservatori şi, ca lucru nou, o lege a-supra pescuitului proectată încă de regimul trecut, si descentralizarea administrativă.
Tribunalul opiniunel publice a înregistrat atunci al douilea făli-
o
mont fraudulos al guvernului liberal, falimentul politic.
Un sigur om era în cabinetul de la 3 Octombre care prezintă ţărel garanţii de cinste politică şi administrativă; un singur ministru faţă cu care opiniunea publică nu era sceptică, pentru că ştia despre el că arii idei şi ţine la realizarea lor mal mult ca orice. Omul acela era Nicolae Eleva, ministrul do interne. Scăpat teafăr din trecuta domnie colectivistă pentru că la vreme rupsese cu dinsa, duşman înverşunat al abu-zurilor de orl-ce sol, d. Eleva poseda simpatia publicului şi întrupa
speranţa tuturor acelora cari mal cred că partidul liberal se [toate încă ridica. Ministrul de interne al cabinetului de la 3 Octombre a fost singurul care in Mesagiul Tronului ’şl-a ţinut cuvîntul dat in opoziţiune, anunţind descentralizarea administrativă.
Dar acest om na putut trăi în cabinetul d-lul Sturdza de cit şeapte-zecl şi două de zile. In toată vremea scurtă de nici trei luni şi jumătate, intre ministrul de interne şi restul cabinetului a fost o continuă şi înverşunată luptă. Activitatea ministrului de interne, pe care toată lumea a putut-o judeca, pentru că s'a desfăşurat la lumina zilei, a ridicat împotrivă-I tot ministerul şi întreaga colectivitate şi a provocat, la urma urmei, un scandal parlamentar şi guvernamental cum nu sa mal pomenit în toată lumea. Alaltă-crI, d. Eleva a trebuit să părăsească ministerul.
Acesta e al treilea faliment al guvernului d-lul Sturdza, pe care îl putem numi falimentul liberal, pentru că guvernul pe care-1 vom avea d'aci nainte va fi pur colectivist.
Trei mari falimente, toate frauduloase, în numai trei luni de zile. Merg repede colectiviştii.
încă na fost guvern care, în aşa scurt timp, să-şi cheltuiască tot capitalul şi să dezguste atît de adine ţara întreagă; căci astăzi nu mal e nimeni care să mal aştepte vr'un bino de la dînsuL Moralmente, guvernul a căzut si d'aci nainte el nu va mal trăi, cît îl va fi dat să trăiască, de cit ca o stăpînire de fapt.
Ce avem de aşteptat de la a-semenea stăpînire, ştie toată lumea. Neavînd idei nici aspiraţiunl, condamnată la mici cîrpell administrative şi ne mal întîlnind în cale-I nici o piedică, ea îşi va consacra toată puterea la exploatarea foloaselor guvernului.
Orgie şi urgie colectivistă — iată ce ne aşteaptă.
IZGONIT DIN PARTID ?
Sîmbăta, anunţind Camerei că se retrage din minister, d. Fleva a spus că rămîne simplu soldat al partidului liberal.
In acel moment, fostul ministru de interne nu putea să aibă cunoştinţă de ar-colul Voinţei Naţionale intitulat «Cauzele demisiunel», căci altfel i-ar fi fost peste putinţă să-şi mal facă iluzii.
Nu ie vorba, în adevăr, numai de scoaterea din minister a d-luî Fleva, ci de ceva mai mult: de izgonirea d-sale din partid. Căci organul guvernului şi al partidului, Voinţa Naţională, tratează pe d. Fleva de «duşman al partidului».
Iată ce spune Voinţa Naţională, între multe altele:
«Nu deosebiri de principii despărţenii pe d. F'leva de cei l’alţi colegi al săi, ci modul săli de a procede îndreptat mai mult in contra partidului naţion&l-liberal.
«Fie-care ministru, pe lingă toate cele-l’al-te preocupări de ordine generală, îşi dădea tonte silinţele de a întări şi asigura încă coheziunea partidului naţional liberal; numai d. Fleva lucra d’impntrivă: căuta să-şi creeze partizani din sfărămăturile partidului în care lovea cu atîta furiei»
Mai lămurit de cît aşa, nu se poate.
I). Fleva e considerat de partidul liberal ca un om care lucra în contra partidului, care-i slăbea coheziunea, care căută să-i sfarăine şi diu sfărămăturile lui să-şi creeze partizani. Cu alte cuvinte, partidul liberal priveşte pe d. Fleva «a pe duşmanul său de moarte.
Fe noi nu ne surprinde atitudinea a ceasta a Ocultei colectiviste. Dar ce vor zice d. F'leva şi liberalii cari ţin la el ?
Isgonirea acestora din partid, după cele spuse de Voinţa Naţională de Duminică, e nn fapt îndeplinit.
SITUAŢIA PARLAMENTARĂ
'■ * ----------
Dcinan turcii ministerială.—Viitoare» Încăierare.—lin intervicw
In tabăra guvernamentală s’a restabilit pacea in urma retragerii d-lui Ar. Fleva, o pace relativă şi de foarte scurtă durată insă, căci vechile pofte deşi s’au astimpărat puţin, tu curtnd vor reveni cu mai multă putere.
Deocamdată lucrurile rămîn aşa cum sunt.
Guvernul, pentru a-şl asigura pacea tn timpul sesiunet parlamentare, va promite d-lor Stolojan, Lascar, Djuvara şi Porumbaru ctte un portofoliu la prima remaniate ministerială ce se va face imediat după. închiderea Corpurilor Legiuitoare, la 15 Martie.
Keiiiaiiiarea ministerială
Remaniarea se va impune, căci d. Eug. Stăteam numai pentru a salva situaţia parlamentară a d-lul Sturdza s'a determinat a mai rămîne cît-va timp tn cabinet.
In adevăr, ministrul justiţiei n’a vroit, ca prin retragerea sa în aceste momente să producă impresia că. ar simpatiza cu d. Fleva şi din această ccmză şi-a amânat plecarea sa în streinătate pentru a-şi căuta de sănătate. E sigur însă, că înainte de Paşti va demisiona , provurînd ast-fel, d-lui Sturdza ocazia de a remania cabinetul prin sacrificarea d-lui G. D. Palladi, a cărui situaţie în Cameră emai zdruncinată ca ori cind, din cauza atitudinei sale citit de duşmănoasă in contra d-lui Fleva.
Yiltostrea Ineierarc
Deocamdată va fi un mic armistiţiu în Cameră, căci luptele, intrigile şi zbu-ciumările din săptămîna. trecută au cam obosit pe toţi şi grupurile nu şi-au lămurit încă poziţia faţă de schimbarea ce s’a produs.
Avem însă din sorginte autorizată ştirea, că la discuţia'bugctelorŞd. Feracu amicii săi vor începe o luptă energică, de cum va nu chiar violentă, în contra d-lor CantacuMîw şi Palladi ; iar budgetele celor-l’alte ministere vor fi lăsate tn pace.
Socoteala este făcută astfel :
Dacă la această luptă a d-lui Fleva se vor asocia şi aceia cari vânează portofoliile fînancelor şi domeniilor, anume grupul Lascar-Porumbaru-Djuvara, a-tund situaţia d-lor Cantacuzino şi Palladi va fi zdruncinată şi uşor se va putea râsbuna în contra lor d. N. Fleva.
Un inlerwlev
întîlnind pe unul din amicii intimi ai d-lui Fleva, d-sa ne-a spus următoarele :
—	Ori ce ar face Oculta, situaţia este a d-lui N. Fleva. Stntem 47 de inşi. cari nu ne putem închipui partidul liberal fără d. Fleva şi pe cită. vreme noi ne manifestăm pe faţă sentimentele, Oculta nu-şl scoale capul, aşa că nici nu ştim bine din cine se compune ea. Acest lucru vine in ajutorul nostru, căci marele număr al deputaţilor indecişi simţind, în cele din urmă, că noi ieşim pe teren şi ceilalţi se ascund pe după tufe, vor vedea că dreptatea este de partea noastră.
—	Fa să zică nu veţi trece în opoziţie ?
—	Nu, de şi Oculta vrea să ne depărteze în cea mai extremă opoziţie, cu scopul de a stăpîni necontrolat în partid şi în ţară.
—	Dar vă înjură mereu!
Pot să ne insulte şi să ne înjure cît vor voi prin Voinţa sau. prin Gazeta, căci noi tot în partid vom rămîne, animaţi de un singur ideal, anume de des-colectivizarea şi pur/icarea partidului de toţi Kiriţopolii şi Săvenii.
Reporter.
NOSTIMADELE ZILEI
Un model de raport
Anecdota următoare merită să fie semnalată publicului, căci dinsa arată perfect de bine halul în care ajunsese administraţia judeţelor pe cînd pe de o parte d. Fleva era ministru de interne, iar tu realitate d. D. Sturdza poruncea şi prefecţii petreceau In socoteala şefului lor
Fapt ne mal pomenii Încă iu analele administrative, d. Sechiaris, prefect piuă mal alaltă-erl In judeţul Covurlui, a fost mal Intîirt avertisat şi apoi pus la a mendă, ca un simplu sergent de oraş, de către ministrul de interne, pentru că nu ’şl îndeplinea datoria de a-'I adresa rapoarte asupra celor petrecute In judeţul s&tt.
Avertismentul pare-se era redactat în
Iwwv^.teorpmEttiica.TO1^
mina prinţi* o ,mviiaţiune adusa prefec
tului să nu mal păcătuiască pe viitor.
Imediat d. Sechiaris pune mina pe condei si răspunde telegrafic ministrului săi).:
„Sloiurile curg pe Dunăre. Apa a crescut de un picior. Clara cîntâ la cafe chan-tant!“
Cine ştie, dacă mal şedea mult timp d. Sechiaris iu capul judeţului şi d. N. Fleva la ministerul de interne, dacă nu sfirşea prin a înjura telegrafic pe ministrul săfl.
Doini.
—------------— n U3MII -------—----
DEZMINŢIRI PROSTEŞTI
In capul informaţiunilor sale de Stinbătă seara, Voinţa Naţională spune :
«Toate zgomotele răsptndite asupra demi-siunil cabinetului şi întreţinute cu ardoare de presa opoziţiuniî, nu fost şi sunt cu de-sftvîrşire uetteiueiate».
Serios ? Dar atunci ce rost afl următoarele linii cu cari se termină articolul de fond al celei.aşl Voinţe Naţionale de Sîmbătă:
«Dacă această îndărătnicie uimitoare (a d-lut Fleva) va perzista, atunci d-lul preşedinte al consiliului nu-I rămîne, pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, de cît să prezinte demisiunea cabinetului Majes. tăţii Sale Regelui».
Vra să zică, plnă în momentul cînd d-nu Fleva şi-a anunţat retragerea din minister, pentru toată lumea, inclusiv inteligenţii colectivişti de la Voinţa, era foarte probabilă demisiunea întregului cabinet; şi presa opo-ziţiunil nu-şl făcea de cit datoria cînd a-nunţa publicului această probabilitate.
Atunci, cum rămîne cu dezminţirea ce ne dă Voinţa Naţională? O trecem şi pe asta în catastiful neghiobiilor zilnice ale presei guvernamentale ?
RUBRICA MEA
ECONOMIE DOMNILOR !
Bietul domnu Gogu Rilovcanu, căruia-I place să se ascundă sub pseudonimul de Cantacuzino, s’a ’ntors de la Viena cu buzele umflate,—mal umflate decît gogoşile Voinţei Naţionale.— Fusese trimis, după cum se ştie, să contracteze un modest împrumut de 50,000,000 lei noi, dar afurisiţii de Nemţi s’au făcut Englezi la cererea marelui finanţiar al patrie! noastre.
Cînd conu Mitiţâ a aflat fatala veste, s’a făcut foc şi pîrjol, a ’njurat de papucii Mai-chi Precistei, de statua lui Mihaiu Viteazu şi de toate lucrurile sfinte ca un păgîn.
Tocmai pe cînd şeful dădea curs liber necazului său, hop şi d. Poni cu alta :
—	Săru’mîna coane Mitiţă, ar fi bine să facem un împrumut de trei-zecl de milioane pentru şcolile rurale...
—	Iar parale ? ! Dar, pentru Dumnezeu, d-voastră o să ne ruinaţi ! Nici două scude*), nimic să nu mal cereţi d’acum înainte !
Economie, d-lor, vreau să faceţi economie, înţelegeţi odată !
*
* *
... Economie, domnilor !
Ordinul acesta scurt dar coprinzător, a fost transmis din gură ’n gură, de la miniştri şi pînă la cei din urmă ipistaţi a! marelui partid, şi executat aidoma.
In biurourile ministerelor se scrie pe hîr-tie de io coaie ă 5 parale, şi bieţii funcţionari trebuie să’şî aducă d’acasă peniţe şi hîrtie sugătoare, fiind-că şefii de biurou din principii de economie refuză să mai treacă colonialele astea la cheltueli de cancelarie. Subscrisul a văzut, afară de asta, cu proprii săi ochelari, o grămadă de deputaţi şi senatori guvernamentali, cari dejunaţi cu cîte-o simplă fleică şi-un cinzec la un «birt iconomic» de mahala.
Delavrancea s’a hotărît, spre extrema bucurie a sărmane! omeniri, să facă economie la vorbă ; Cosmetică îşi unge frezura cu cel maî eftin untdelemn ; P. S. Aurelian fiice încă din cea mal fragedă vîrstă Economie... Politică, ca să-i zicem aşa.
Mal mult decît atît. Sîntcm pozitiv informaţi că chesturile respective aiî hotărît să reducă diurnele senatorilor şi deputaţilor la un pol! Infamia aceasta a scos din pepeni pe reprezentanţii naţiune! şi ameninţă cu toţii pe Şef să treacă la opoziţie cu arme şi bagaje. Catastrofa nu s’a putut realiza însă, de oare-ce intendenţii cluburilor noastre afi refuzat să primească murdarele bagaje colectiviste.
Totuşi din moment în moment se pot ivi alte primejdii la orizont.
...Şi de ce toate astea, mă rog? Pentru că Conu Mitiţă a zis într’un ceas rău : «c-conomie domnilor!» Apoi să nu rîzl? Poftim, cine vorbeşte de economic, cel mai risipitor bărbat, da, un bărbat care-a risipit toate parigoriile naivilor cari credeau că domnu Sturdza o să ’nfigă ’n Ungurime briceagul patriotismului tricolor!?
Demagog.
*) Seuilelo, după alţi numismaţi: scuzele,— silit nişte monede vechi pentru cari ministrul de interne are o deosibita predilecţie.
PARAZIŢII OAMENILOR ILUŞTRI
Unul din cronicarii glumeţi al Epocei a susţinut într’nnul din nunierile recente o tezil destul de comică, dar şi dreaptă în a-celaş timp.
Şi anume: oamenii mari, bărbaţii celebri, cît trăesc prea pun la dese contribuţii pe sărmanii şi necelebril lor contimporani. Contribuţiile acestea se prezintă sub diferite forme : ajutoare, pensii şi recompense naţionale, cari ating în toţ-d’a-una ţifre respectabile.
Ce-I drept, e un fapt notoriu acesta, că oamenii cari afl o inteligenţă mal presus d’a vulgului,—fac cheltueli enorme, adevărate risipe, în viaţă. Dar...
Genialul poet Francez Lamartine, care se ştie că arunca bani! cu amSndouă intinile pe fereastră, a răspuns o-dată unul prieten care-I reproşa prodigalitatea asta :
— Ce voeştî, scumpul meu ? E adevărat, clieltuesc mult mal mult de cît ori-care din concetăţenii mei; însă, cred că locomotiva care parcurge zecimi de chilometri pe oră, are dreptul să consume o cantitate de combustibile de zece ori mal mare de cît a-ceea de care are nevoie oala ridiculă în care un biet creştin îşi fierbe ciorii a sa cotidiană !
... Răspunsul lui Lamartine ar putea să servească, socotesc, ca o scuză, oamenilor iluştri cari recurg la contribuţiile contimporanilor spre a face faţă extravagantelor lor cheltueli.
Dar, «cliaque medaille a son revers».— Posteritatea mal în tot-de-auna se răzbună împotriva iluştrilor.
Căci dacă în timpul vieţel lor, aceştia exploatează pe admiratorii geniului lor,—nimeni nu va tăgădui că de multe ori după moarte şi răposaţii sunt exploataţi fără milă.
Da, gloria postumă a oamenilor iluştri slujeşte adesea ca un fel de profesie foarte lucrativă pentru o sumedenie de paraziţi, cari se căsnesc să tragă cît mal multe beneficii specullnd memoria defuncţilor celebri.
Să dovedesc prin cîte-va exemple afir-maţiunea mea, care poate va părea unora paradoxală.
Marele bărbat de stat şi şef al unul însemnat partid politic, X. moare.—El lasă în urma sa un ştoc colosal de datorii şi o întreagă ţară în doliă. Prima grijă a urmaşilor săi, «profund mişcaţi de această dureroasă pierdere... etc» e ca să-i ridice o statue, să petrilice pentru vecie figura măreaţă care face onoare patriei lor.
Dorinţa aceasta, cît se poate de legitimă, e imediat pusă tn esecuţie. Se fac apeluri călduroase la cetăţeni ca să’şl dea obolul lor, şi posta distribue în fie-care zi Î11 toate orăşelele ţărel, mormane uriaşe de liste de subscripţie iscălite cu pseudonimul: Corni-tetul.
Recunoştinţa posterităţel, nu e o vorbă goală, — deci banii curg din toate părţile în puţină vreme. Talantul bogatului şi dinarul văduvei, sunt oferiţi cu o egală grabă, cu acelaş sfînt entusiasm.
Pe cînd însă bietul public face socoteala cam In ce anume piaţă trebue instalată sta tuia şi din ce metal să fie ea confecţionată,— o veste tristă Încremeneşte pe toţi. Ce s’a întlmplat? Iată ce: sesvoneştecă comitetul a întrebuinţat paralele pe alte metalurl, de cît pe acelea destinate pentru monumentul marelui bărbat de stat.
Iată primul parazit!
*
* *
Mortul ilustru, ne avînd pe altul mal bun la îndemînă, a lăsat moştenire şefia partidului său cetăţeanului Neacşu. Numitul e quintesenţa mediocrităţel, nici o cablate mal de seamă nu are, nici un merit care să-l ridice mal sus de nivelul intelectual comun. Ce voiţi să facă Neacşu chemat, să succeadă marelui X.? Face şi d-nealnt ce poate, adică, să ni’l închipuim de pildă ca orator. El îşi va începe neînsemnatele şi soporificele lui logosuri în tot-d’a-una, cam aşa: —«Domnilor, mărturisesc că emoţiunea «îmi înăbuşă glasul... mi s’au mulat picioa-«rete... mi-am adus aminte de Acela al că-«rul loc îl ocupă astă-zl modesta mea per-«soană, de Acela care ’ntot-d’auna...», şi trage-I un ceas şart două pe coarda asta.
După acest exordirt, pişicherul Neacşu scoate o duzină de batiste din buzunarele pantalonilor, se preface că 'şl şterge nişte lacrăml absolut imaginare; iar auditorul mişcat şi el face acelaş lucru şi aplaudă în ruptul palmelor. Cu modul acesta discursurile lui Neacşu, cari habar 11’afl nici de retorică nici de sintaxă, capătă succese pe cari nu le-aft avut în viaţa lor nici Gambeta, nici Cicerone, nici Bossuet.
E de prisos să vi'l mal denunţ, căci aţi ghicit: Neacşu e un păr azil a) memoriei ilustrului X !
#
# *
Exemplele de soiul celor de mal sus se pot multiplica la infinit, însă sper că sîn-teţl pe deplin Inmimaţl, sper că soiul acesta de parazitism e complectamente dovedit.
încă ceva înainte de a’ml pune obscurul inert pseudonim dedesubtul acestei coloane.
Aş fi desolat dacă toate cltevâ 'ndrugâiu ptn’aeum vor Ii interpretate ca aluzii la e-venimente ce se petrec în ţara noastră. Nu. Inchipuiţi-va că daraverile de cari tie-am ocupat aici s’att întlmplat: în Germania, A-bisinia, Indo-China, ori unde poftiţi.
Netty.
EPOCA
AFACEREA BRENNING
Curtea de Apel din Galaţi şi-a pronunţat SlmbăLă seara, la orele 6, deci-siunea sa in afacerea Brenning.
Prin această decisiune Curtea condamnă pe d. C. Ressu, pe G. C. Ro-bescu, şi pe Herman Şapira la cite 6 luni închisoare, iar pe Isidor Brenning la un an închisoare.
Curtea mal condamnă pe Isidor Brenning şi Herman Şapira la clte 5000 lei amendă, şi decide confiscarea celor 10 acţiuni ale casei Georgi, aflate !n posesiunea lui Şapira, în folosul spitalului «Elisabeta Doamna» din Galaţi.
D. C. Stoicescu, consilier, a făcut o-pinie separată, fiind pentru achitarea lui Ressu, în lipsă de probe, şi agravarea pedepsei celor-l’alţl inculpaţi.
D. Poenaru-Bordea, preşedintele Curţel a şi sosit erl dimineaţă în Capitală şi a avut o lungă consfătuire cu ministrul justiţiei In afacerea aceasta.
Alianţa ruso-turcă
Prin flr telegrafic
Londra, 13 Ianuarie.
Times şi Daily Tdegraph contestă ştirea dală de Pali Mall Oaeette privitoare la o alianţă Intre Rusia şi Turcia.
Londra, 13 Ianuarie.
Ambasada turcească declară neîntemeiată ştirea dată de Pali Mall Gnzetle in privinţa unei pretinse alianţe turco-ruseşti pe basa tratatului de la Kun-kiariskeleni.
Londra, 13 Ianuarie.
Agenţia Reuter zice că în cercurile biue informate nu se dă nici o credinţă ştirilor privitoare la o alianţă ofensivă şi defensivă ruso-turcească.
E de neadmis ca Sultanul să fi încheiat un asemenea tratat in împrejurările actuale, de oare-ce nu există nici un motiv plausibil care să justifice un asemenea act.
Sa admite că Rusia caldă de cit-va timp să trateze in acest sens cu Turcia, dar se crede că Poarta nu va consimţi la această alianţă fără vr’o presiune mare, de care nimeni nu are ptnă acum nici o cunoştinţă,
De altminterea Sultanul este prea prudent a se angaja într’o cale care ar putea să-I creeze dificultăţi cu cele-l’alte puteri.
Afacerea Bălcescu
Instrucţiunea in afacerea furtului de la gara de Nord, al cărui autor principal este fostul casier Bălcescu, se urmăreşte cu multă activitate.
Cînd am relatat faptul, In toate amănuntele lui, am spus că Bălcescu tăgăduieşte că s’ar fi făcut vinovat de vre-o incorectitudine. Mal In urmă însă Băl-cescu, după probele pe cari le dobîndise justiţia, a fost nevoit să recunoască întrebuinţare* făcută de dînsul cu biletele bianco, dar a susţinut cu tărie înaintea judecătorului de instrucţie, că nu are nici un complice.
Magistratul însărcinat cu instrucţia afacerel, nu s’a mulţumit cu această declaraţie a Iul Bălcescu şi a împins cercetările mal departe.
S’a dovedit că mal mulţi şefi de tren aO fost In complicitate cu Bălcescu pentru comiterea mal multor escrocherii cu bilete, în prejudiciul căilor ferate romlne.
La perchisiţiunile făcute la aceştia s’a găsit un număr de coloare de carte bianco şi uuele bilete de liber parcurs. Complicii aii fost imediat suspendaţi din funcţiune şi daţi judecăţii.
El se numesc: N. Constantinescu, domiciliat Fundătura Spitalului 21; I. Ale-xandrescu, domiciliat Strada Spitalului No. 22; P. Mihăescu, domiciliat Str. Ate-
lierului No. 7; Ilie Georgescu, domiciliat str. Occidentului 17 ; Ştefan Dnvi-descu, domiciliat Calea Griviţel 129 şi alţi doi şefi de tren al căror nume ne scapă.
La aceştia s’afl făcut perchisiţiunl minuţioase şi s’a ii găsit borderouri, cotoare şi carnete din cari resultă complicitatea lor la escrocherie şi perfecta înţelegere care exista între el şi casierul Bălcescu,
Instrucţiunea continuă.
OFOKMAŢn
FI fii fia «le flitnittcaţti a «JB-poccl*, — vufM'inxtnd toate ştirile mamite pfnd «lupă miezul nopfcf, — me pmmemte «ie rtnzmrc, iu toate zilele, la 9 ore, la toate chioşcurile,
IMu Iubim giivernmnentitlă
Ieri s’a răsplndit vestea, că d. C. F. RobescU va demisiona din postul de primar al Capitalei.
Acest svon, ajuns la urechile d-lul Sturdza, d-sa imediat a căutat o ocasie pentru a cere scuze d-lul Robescu.
In adevăr, acum clte-va zile d. Sturdza ameninţînd pe primarul Capitalei, acesta
i-a răspuns:
— D-le Sturdza, eil nu sunt sluga d-tale ca să mă ameninţi cu degetul. Bagă-ţl minţile în cap, că alt-fel...
D. Sturdza, înfuriat de asta, a reproşat In şedinţa de Vineri a Camerei d-lul Eleva, că a confirmat pe d. Robescu In funcţia de primar, fără să-l întrebe în-tîitl pe d-sa, primul ministru.
In urma acestui incident, d. Robescu a şi declarat Stmbătă dimineaţa, că în cazul cînd d. Fleva se va retrage, d-sa îşi va da demisia.
D. Sturdza, speriat de consecinţele a-cestel demiisuril, a dat intlifl ordin în Cameră d-lul Delavraneea să anunţe în mod simpatic în Gazeta şi in Voinţa, că la prînzul de la Palat a luat parte şi d. Robescu.
Mal tîrziă d. Sturdza întîlnind pe d. Robescu, i-a strîns mina cu căldură, In-treblndu-1 de... sănătate.
In urma acestora d. Robescu a renunţat la ideia de a demisiona.
* *
Alaltăseară şi erl s’aQ întrunit la d. Fleva mal mulţi deputaţi pentru a discuta asupra situaţiei.
S’a hotărît ca deocamdată să nu se înceapă nici o acţiune mal mare.
Deseară va fi o nouă întrunire, căci d. G. C. Dobrescu a anunţat că va adresa
o interpelare ministrului domeniilor.
*
* *
In urma demisiunel d-lul Fleva, mal mulţi prefecţi se află în Capitală pentru a pune la dispoziţia d-lul Sturdza posturile lor.
Ast-fel cităm pe d-nil Ghiţescu-Sucea-va, Vlrnav-Roman, I. Leca-BacăQ, Cape-leanu-Focşanl , Pătărlăgeanu-TecucI şi Manolescu-Piteştl.
D. Sion Gherey. din R.-Sărat, şl-a dat deja demisiunea, care a fost primită de d. Fleva.
In Budapesta se agită ideia ca au o-cazia Mileniului să se colonizeze In pustiile Ungariei pe Ungurii din judeţele BacăQ şi Roman.
Ziarele din Budapesta spun că în a-cest scop s’a format o societate sub pre-şedenţia directorului imprimeriei Statului.
O parte a fondatorilor Gazetei Poporului se ocupă cu ideia de a înfiinţa un alt ziar liberal, mal favorabil d-lul N. Fleva.
Slmbătă seara la circ, o vie alterea-ţiune a avut loc între d. inspector de poliţie Victor Leca şi comisarul Benoni de la siguranţa publică, care din ordinul şefului săă era să fie isgonit cu jandarmii din circ. Causa scandalului ar fi că comisarul şl-a permis să zică bună seara unul amic al săli ce se afla în aceiaşi lojă cu d. Leca. D. inspector a considerai aceasta ca un act de necuviinţă din partea subalternului sftfl.
Guvernul a avizat ziarele străine prin Agenţia Romină, că In şedinţa de Vineri s’a votat încredere cu unanimitate d-lul Slurdza.
«Făclndu-se o contra-probă pentru d. Fleva, ministru de interne n’a căpătat de cât numai un singur vot in favoarea sa».
Aducem la cunoştinţa publicului că societatea Albina Carpaţilor va da un mare bal la Coloseul Opler, Slmbătă 3 Februarie.
Slmbătă s’a distribuit în Cameră pro-ectul de lege privitor la reducerea numărului sub-prefecturilor la 124.
In speranţă de a fi numit din noii prefect de Covurlul, d. Sechiaris a felicitat erl pe d. Sturdza pentru retragerea d-lul Fleva din minister.
Slmbătă seara s’a dat ordin tutulor comisarilor, în special celor de prin mahalale, ca să urmărească pe toţi cetăţenii bănuiţi a fi devotaţi d-lul N. Fleva, pentru a împiedica o eventuală manifestaţie.
In acelaşi timp comisarilor li s’a dat ordin să perchiziţioneze chiar pe cel bănuiţi, confisclnd orl-ce fel de afiş făcut în vederea vre-unel manifestaţiunl.
Erl s’afi întrunit membrii clubului conservator pentru a alege comitetul pe a-nul 1896. S’a reales vechiul comitet.
S’a discutat, In faţa unul public foarte numeros, despre necesitatea d’a întinde organizaţiunea în toate judeţele şi în diferitele culori ale capitalei. In vederea organizaţiunel pe culori s'a hotărît o nouă Întrunire pe Miercuri seara.
SITUAŢIA IN TURCIA
— Prin fir telegrafic —
Marash, ÎL Ianuarie.
Reprezentanţii consulari însărcinaţi să negocieze cu insurgenţii din Zeitun aii sosit ieri.
Constantinopol, 14 Ianuarie.
Un comunicat oficial desminte ştirea la privinţa prelungirel moratoriulul care se termină la 2 Martie.
Numirea lui Ghalib bey ca ambasador la Berlin s’a anunţat in mod oficial.
Niasi-bey, notabil din Ruseiuk, este numit secretar general al comisariatului la Sofia.
EVENIMENTELE DIN TRANSVAAL
(Prin fir telegrafic)
Londra, 14 Ianuare.
Agenţia Reuter află din Pietermaritzburg că trimiterea de feticitărl de eătre guvernatorul Natalului preşedintelui Transraalulul, cu ocazia întrlugerii forţelor Iul Jamesen, a provocat diferite demonstraţiunl. Guvernatorul a fost primit la Newcastle şi la Pietermaritzburg, cu murmure de ale mulţimel care aştepta Ireserea soldaţilor Iul .Jameson.
O adunare a adoptat ieri o resoluţiune blamând amestecul Împăratului Wilhelm In afacerile Africel de Sud şi exprimtnd mulţumirile sale d-lul Chamberlain că a declarat că va menţine supremaţia Engliterel.
Pretoria, 14 Ianuarie.
O scrisoare a d-lul Schreiner, fost avocat al coloniei Capului, adresată gazetei o-
landeze Ausland, combate aserţiunea că ultimele evenimente treime să aducă o sciziune Intre Olandezii şi Englezii Africel de Sud ; din contra cele două rase albe se vor alia In mod mal strîns încă.
Dacă Englezii ar învinge prejudicăţile lor în contra popoarelor mici, el vor recunoaşte atuncia că preşedintele Krueger şi burghezii sel băltud pe .Jameson, au combătut pentru toţi locuitorii liberi al Africel de Sud.
Complotul lui Jameson este condamnat de toţi englezii cinstiţi.
]> E P E S I
(Servicii! Ageaţieî Kiaiit)
împrumutul Tonkinulul
Paris, 13 Ianuarie.
Camera u adoptat cu 325 voturi contra 1fi5, primul articol al proiectului de lege privitor la împrumutul Tonkinulul, după un discurs al d-lul Itousneau. guvernator al Indo-ChineT.
Proectul împrumutului de 80.000,000 a fost votta apoi In total.
Paris 13 Ianuarie.
La Cameră, d. Rousseau a justificat emisiunea împrumutului şi a dovedit necesitatea de a perfecţiona toate instrumentele de lucru şi lucrările de exploatare ale Tonkinulul.—A adăogat că Tonkinul şi Anamul se vor dosvolta tot aşa de repede ca şi Coehinchina, care nu mal costă nimic pe metropolă.
Pirateria există, dar ea va fi in curlnd cu desăvlrşiro reprimata.
Chestiunea valutei
Berlin, 13 Ianuarie.
Naţional Z&itung anunţă că consiliul federal a respins rezoluţiunea HeichstugutiiI de JaJIO Februarie 1895 In privinţa regularei internaţionale a chestiunel Valutei de către o conferinţă monetară.
Pentru armeni
Washington, Î3 Ianuarie.
Senatul a adoptat in unanimitate oîresoluţiune, care declară că e de datoria Statelor-Unite să exprime speranţa că puterile Europei vor executa stipulaţiunile tratatului din Berlin in ceea ce priveşte Armenia.
Retragerea Italienilor
Adagahamas, 13 Ianuarie.
Nişte informatori anunţă că loc.-colonal Gal-liano a părăsit Mnkalle cu batalionul, răniţii, armele, muniţiunile şi bagagele sale. — Makon-nen şi Felter 11 urmează. — Aceasta retragere este confirmată şi de nişte ştiri din altă sorginta.
Massauah, 13 Ianuarie.
Ştirea anuuţind scâpărea loc.-colonel Galliano şi a bravilor *âl tovarăşi s'a primit in toată colonia cu un mare entusiasm.
Evenimentul este eu atlt mal însemnat cu cit Menelik însu-şl este acela care, prin intermediul lui Felter a oferit garnisonel din Makalle eşirea cu unsele, muniţiile de rosbel şi bagagele sale.
Roma, 13 Ianuarie.
Se anunţă din Aghadamus Agenţiei Ştefani că nişte informatori zic că ras-ul Makonnen a făcut să se aducă corturi pentru ofiţeri, şi să se prepare 300 da catărl pentru transportarea răniţilor şi a bagagelor.—Toată lumea zice că acesta constitue un omagitt făcut valorii trupelor şi că esto un semn care dovedeşte că inamicul doreşte pacea.
Informatorii fac »A se creadă de asemenea in liberarea prisonierilor de la Ambualadji.
Discursul «1-IiaI Cliamborlain
Birmingham, 14 Ianuarie
D-nu Chamberlain a ţinut un discurs la un banchet conservator, tu care a zis că se poate prevede că norii îngrămădiţi In cerul politic aă să se risipaască In curlnd. Ne-am speriat, a a-dăogat el, de demonstraţia foarte ostilă a Germaniei, care ne-a surprins cu atît mal mult cu cît a fost mal neaşteptată şi pe care noi n'am provocat’o de loc. Pare că nu va avea nici o consecinţă mal serioasă de ctt sporirea excita-ţiunel presei germane, precum şi faptul că ne-a silit să sporim forţele noastre de apărare.
In ceea-ce priveşte chestiunea Venezuelil, d. Chamberlain crede că e vorba de neînţelegeri. Englitera nu contesta doctrina Monroe; ea nu doreşte de loc să obţie vr’un deget de teritorii! american, dar vrea să păstreze ceea-ce posedă deja în mod legal.
Privitor Ia Armenia, primejdia şi ruşinea continuă să existe pentru Europa. Observaţiuniîe Engliterel aQ rămas fără resullat din causa lipsei de sprijin necesar.
Relativ la afacerile Transwaalulul spară că înţeleptul guvern al acestei ţări va face să In-ceteze pllngerile Uitlnnderilor. fără să pue în primejdie independenţa republice!.
Italienii In Afrien
Roma, 14 Ianuarie.
Manifestaţiunile tn onoarea scăpării garnisonel din Makalle continuă In toată ţara, cu strigătele de : trăiască Regele ! trăiască armata!
La Roma, municipalitatea, asociaţiuniîe şi o
mulţime enormă, aii celebrat după amiazl, aniversarea bătăliei de la Dogali. S’nO ţinut discursuri. Entusiasm mare.
Agenţia Ştefani află din Maimeghetta că Felter a sosit în lagărul italian cu nişte scrisori de ale lut Menelik pentru Regale Italiei şi pentru generalul Barutieri. Negusul cere trimiterea unul plenipotenţiar pentru a trata pacea.
Felter anunţă Încă că locotenentul-eolonol Galliano înaintează In condiţiunl bune cu batalionul săft. — El o însoţit do Makonnen şi de ras-ul Ulaia.
Un informator aduce ştirea că s'afi ivit neînţelegeri intre Şvanil.
Generalul Baralieri a crezut folositor să tri-meată un mesager la Makonnen pentru a-I cere explieaţiunl.
— Regele a semnat un decret proclainlnd starea de asediu In Eritrea şi teritoriile ce ţin de ea şi ncordlnd trupfelor competinţele necesare.
După «Tribuna» locolenentul-colonel Galliano ar fi distrus toate fortificaţiile din Makalle, iu-nainle de a pâresi acest loc.
Roina, 14 Ianuarie.
Agenţia Ştefani află din Adnghamus că sosirea loeotenenlulul-colonel Galliano este aşteptată cu nerăbdare.
Nişte informatori aduc ştirea că Menelik a ordonat plata unul tribut do resbel regiunilor Ilaramat, Gharalta şi Tembien. Ar mal ti ordonat do asemenea să se cureţe drumul In împrejurimile lui Scolia pentru caşul vr’unel retrageri eventuale.
Şefii tigrenl ae arată foarte nemulţumiţi de libera ieşire a batalionului locotenentulul-colonel Galliano. Unii dintr’lnşil o explică preaupunlnd că italienii ar fi promis să deşarte Agame.
Situaţia in Kulgaria
Sofia. 14 Ianuarie.
Ştirile persistente lu privinţa demisiunel cabinetului sînt neîntemeiate.
■Se asigură că preşedintele consiliului a anunţat clubului partidului guvernamental că botezul prinţului Boris se va face In cursul sesiune! actuale a Camerei.
Se confirmă din sorginte liine informată că prinţul Ferdinand este aşteptat la Roma azi sad mline. Călătoria sa este în legătură cu conversiunea prinţului Boris.
'ţ'nrui şi Villieiin II ;
Berlin, 15 Ianuare
împăratul a primii ieri pe ambasadorul Rusiei, care i-a remis din partea ţarului o scrisoare autografă felicitlndu-1 cu ocasia zilei naşterii sale.
Ambasadorul a mal presentat afară de asta lui Wilhelm al Il-a, un tabloă rcpresentlnd portul Kiel In timpul serbărilor inaugurării canalului, în momentul cînd Yachtul iloheuzollern a trecut pe dinaintea corăbiei amicale ruseşti.
PAHI.AM E>'TCL
BEXATIT I,
Şvetinţa tio Im S.% /«ntiocc
Se pune la vot recunoaşterea calităţet de cetăţean rointn a d-lul N. M, Gaciu, roniîn din Macedonia, şi se admite cu 53 voturi.
D. Preşedinte roagă pe senatori să nu plece, căci a primit o telegramă de la d, prim ministru că are să vină la Senat.
Se votează indigenatul d-lul Mauriciu Sterba, funcţionar al căilor ferate.
I). Sturdza soseşte, se sue la Tribună In aplausele Senatului şi nntintă demisiunea d-lul Fleva de la ministerul de interne şi interimatul d-sale la acest minister (a-plause).
Dă apoi citire mal multor proiecte de lege de indigenate şi recunoaşteri, pe cari le depune pe biuroul Senatului.
Se cenlinuă apoi cu votarea indigenatelor d-lor Corneliu I. Marinescu, I. Petrişor, M. Sandu-Munteanu, Haliman Oucea.
Şedinţa se ridică la orele 3.45. Senatul trece In secţiuni pentru a studia proiectele de lege presintate de d-nu prim-ministru.
CAME RA
Şortlnţa fir Im /.» Ianuarie
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 45, sub presidenţia D-lul P. S. Aurelian. Pe banca ministerială d-nil: Sturdza, Budişleanu, Sloi-cescu şi Gogu Cautacuzino.
Obiectul tuturor privirilor e d. N. Fleva, care a ocupat primul loc din extrema stingă.
D. D. Sturdsa citeşte decretul prin care e Însărcinat cu interiinul ministerului dc interne.
destăinuirile d-luî Fleva
I). N. Fleva spune că a crezut de datoria d-sale să’şi arate recunoştinţa acelor deputaţi cari ’i-au arătat simpatie în şedinţele precedente. Cît am stat pe banca ministerială am făcut puţin, recunosc, dar
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
81
ALEXIS BOUYIER
CREDITORI] MORŢEÎ
PARTEA f\lflA
—	Ne vedem îndată, domnule Panafieu, replică Levasseur.
râul urcă scara ; precum d-şoara Lisa era la atelier, scrise două rlndurl pentru a-’I spune că ’şl petrece seara la societatea Copiilor lirei, apoi, punînd lntr’un plic un bilet de 100 franci, scrise de asupra: <Pen-tru lucru,, puse biletul In stofă, pe care o puse pe masă... zictnd :
—	In astă seară, pot să vin ttrziu; va fi amabilă.
La patru ceasuri pleca cu tata Levasseur la banchetul Copiilor lirei lui Orftu.
Influenţa Soarelui asuprit lucrurilor ţi a oamenilor
A doua zi dimineaţă, era un timp dulce, palidul soare de iarnă arunca puţină veselie tn natură, din cauza aceasta eraft veseli In odaia lui Paul Panafieu.
Din zori de ziuă, d-şoara Lisa se dăduse jos din pat şi, foarte puţin îmbrăcată, cu picioarele goale, luase stofa şi se dusese la fereastră. Acolo, la razele soarelui care răsărea, privise cadoul pe eare-1 găsise tn ajun pe pat, şi pe care uu-1 văzuse bine la luminare.
Mulţumită şi pentru asta veselă, alergase la patul In care Panafieu dormea încă ca un copil şi, fără respect pentru somnul dulce de dimineaţă, îl deşteptase In sărutări.
Panafieu, deşteptat fără de veste, bombănise puţin, dar văzlnd drăgălaşul chip care-I zlmbea, citind In ochii Lisei toată fericirea ce-I pricinuise darul săli, se făcu şi el vesel ca şi dtnsa; şi ţinlnd’o in braţs, umărul acoperit cu părul el bogat, privea pe mica sa tovarăşă de mizerie şi de bucurie ; şi, cu acel glas care nu t ridicul Intre amorezaţi, zise:
—	Şi suntem mulţumită?
—	O! da, Paule dragă.
—	Şi de astă dată, avem multă dragoste pentru el.
—	O, da!
—	Şi vom relnol jurâmlntul făcut de a nu merge nici odată cu... ori şi cine In tavernele unde am fost?
—	Să nu mal vorbim de asta, am jurat..
—	Şi ce-ai să faci acum.
—	Sunt silită să mă grăbesc, am să mă îmbrac ca să mă duc la prăvălie.
—	La prăvălie, astă-zl?
—	El bine?
—	Astâ-zl, drâguţo, al congediu,..
—	Cum asta?
—	Iţi dau congediu... Ai cu ce să-ţi cumperi ace si aţă, nu-I aşa?
—	O! ua, bărbăţelul ineă! zise Lisa ară-tlnd biletul de 100 de franci şi sărutlndu-şl amantul.
—	Ai Să te duci sâ-ţl iei tot ce-ţl trebue pentru rochie şi n’ai să te’ntorci la prăvălie declt după ce va ti încercată.
—	O! cit eşti de drăguţ!.. Dar trebue să anunţăm la prăvălie.
—	Bine Înţeles... aide, tmbracă-te şi date de-ţi iea ce-ţi trebue
Domnişoara nu să codi, tu clte-va minute
fu gata.
De odată să auzi b&tlnd la uşă.
—	Du-te de deschide, 11 zise Panafieu.
Lisa deschise uşa şi văzlnd visitatorul,
se ddte înapoi arunclnd un mic ţipăt.
—	Aici e, intră, zise Panafieu, care recunoscuse glasul lui Calicescu.
Văzlnd acel personagiu ciudat, Lisei II fusese frică şi uittndu-se mal cu atenţie, arancă către Paul o privire mirată, sfor-ţtndu-se ca să nu pufnească da rls.
—	Aide, Lisico, du-te la treburile tale... lasă-ne.
Lisa se grăbi de a asculta; era şi timpul, căci Panafieu auzi pe scară notele vesele ale rlsulul el copilăresc.
După ce se Închise uşa, Calicescu întrebă :
—	E cucoana d-tale ?
—	Da.
—	Dâ’ml voe să’ţl fac complimentul meii.
—	Eşti prea bun.
—	Al primit scrisorica mea?
—	Da... Ce-al sâ’ml spui ?
—	Iată toată istoria. L’am urmărit, dar imposibil să’l dovedim.
—	Cum asta ?
—	Nu s’a dus acasă.
—	Ce-a făcut ?
—	A fost In două cluburi, apoi lntr’un tripou unde se joacă toată noaptea.
—	Atunci l’al pierdut ?
—	Nu, se părea că bănuia lucrul.
—	In sflrşit, care’l resultatul ?
—	Iată ! s’a dus la drumul de fier do Nord, n’a luat bilet, n’am putut să ştim unde mergea, avea o carte de abonament şi trenul pentru mahalale pleca.
—	Atunci, totul e pierdut?
—	Al jjmi!
—	Al alte informaţiunl ?
—	Da.
—	Spune repede.
—	Ştiu unde o să-l găsim adesea.
—	Unde?
—	La tripoul din strada Aumaire.
—	Clnd?
—	Mtine Slmbătă, esta ziua In caro se face joc mare şi nu lipseşte nici odată.
—	Această informaţie e precioasă.
—	Cunoşti locul?
—	Da, da.
—	Eşti mulţumit?
—	Da, şi am să-ţi datt, pentru ţine şi Petre Sttucă, o sută de franci pe cari-I veţi împărţi.
—	O sută de franci !...
—	Da.
—	Dar e aproape o meserie de om cinstit aceea pe care mă faci să o fac... şi ctştig mal mult de ctt făcliid pe coa-l’altă.
—	Dacă reuşim, o să vezi lovitura ce avem pe urmă.
—	O! eă am încredere tn d-ta. Ce avem de făcut?
—	Nimic. Piuă mline odihniţi-vă.
—	E uşoară muncă. Pe urmă?
—	Pe urmă, vă veţi afla la opt ceasuri seara tn grădina Mont-Saint-Martm.
—	Vom fi.
—	In dosul secţiei.
—	Dacă nu vom fi acolo... este că, pentru pentru a ne feri de agenţi, sail a ne’ncălzi puţin stomacul, ne vom fi dus In faţă să bem clte un vin cald.
—	Bine.
—	Acum poţi să pleci.
—	Atunci, pe mline.
—	Pe mline.
Calicescu plecă îndată; scoborlndu-se pe scară, zicea:
—	Nu ştitl, dar mi se pare că meseria pe care o fac nu-i curată; uu*i vorbă că iată uu săpun care spală multe lucruri.
Şi zictnd acestea, Calicescu ridica biletul In faţa soarelui şi-l privea ztmbind:
-	Pre legea mea, numai dobitocii nu-şl schimbă meseria.
Rămas singur, Panafieu se glndi la tot ceea-ce făcuse şi la ce râminea de făcut.
Resulta din Întreţinerea cu Jobert că moartea d-nel Mazel era datorită acului înfundat tn vertebrele cervicale. f}Din descoperirea abatelui aşa zis dispărut, resulta că adevăratul culpabil era In a-dovăr acel abate.
Acel aliate misterios, cine era el ? Acest punct râminea de lămurit.
Unde să găsească pe prefăcutul aliate; o ştiea!... pentru expediţia aceasta trebuea să fii prudent. Panafieu se’ntrebă dacă pentru aceasta nu trebuea să ceară ajutorul poliţiei... hotărî că era mal liine să facă totul singur, de oare-ce cel doul fraţi voiau o răzbunare deosebită.
Şi el voia să răzbune pe mama sa şi-I plăcea să o facă singur.
Tot rămlnea un punct capital, de a şti ce era aliatele, şi Panafieu compta pentru asta pe prînzul bogat ce trebuea să ia seara cu Niseta, pe care-şl reserva s’o studieze bine. Ce era această femee stranie care, sub a-parenţe cinstite, ascundea attta destrăliă-
—	In orl-ce caz, se gtndea Panafieu, mline o să isprăvim; lini pregătesc oamenii şi Încerc un lucru Îndrăzneţ: să răpesc un om In mijlocul Parisului, şi Intr’un cartier atlt de bine supraveghiat de poliţie In cit unul din cele mal mari tripouri progresează fără frică... Pe deseară deci afacerile...
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA
4
ini-am făcut datoria. Oratorul regretă ater-poi că d. Epurescu nu ’şi-a dezvoltat in-polar ea. De cite-va zile zice d-sa, viaţa mea privată, onorabilitatea mea, e dată pradă curiozităţel publice şi eu n'am avut prilejul să mă disculp. Mai mult de cit atît : am citit în presa guvernamentală rapoarte d'ale instrucţiei în afacerea acelei nenorocite afaceri de la Axize. Ast-fel se asigură secretul instrucţiunei, d-lor P
Ce-am fost cii vinovat în toată afacerea aceasta ?
Că înainte de a fi ministru am exercitat profesiunea de avocat? Dar aceasta e o crimă ?
Omul public d-lor, s expus la cele mai joasnice calomnii. Ia'tnchipuiţi-vu il-voas-trâ, ce ar fl rin vrăjmaşii mei dacă aşi Ii font acţionarul vre-unel societăţi productive, acţionar al fabric»! de hârtie de ia Letca, bună oară !
In politică eii am pus în tot-d’auna interesul public mai presus de interesele mele şi totuşi mă văd implicat în afacerea pretinsei contrabande.
Cum stau lucrurile ?
La mine aii venit vrt-o 5 comercianţi şi m'au rugat să mă considte dacă aii dreptate sau nu într’o afacere cu Primăria.
Primăria, lărgise raionul Capitalei şi băgase în teritoriul Bucureştilor atunci şi cite-va comune din preajma Bucureştilor. Mi s a părut că negustorii aii dreptate şi le-am spus că toate taxele percepute de ei slnt bune percepute. Ei m’au însărcinat să Ic reprezint interesele.
TJnnl dintre ei m'a însărcinai şi cu o altă afacere, privitoare la oari care cantităţi de spirt ale d-lui Popovici.
Mam întîlnit cu ci. Popovici şi d-sa mi-a declarat că spirtul nu mai e al d-sale, îl vinduse cl-lor Axente şi Semo. Am chemat pe clientul meu şi pe acele persoane, s'aii împăcat, clientul meu a primit 15000 lei în loc de 50000, iar eu am luat ca onorariu 2000 lei. De aici în colo nu mai ştiu nimic.
După aceea d-lor am înheiat transacţia dintre d-niî Axente şi Semo chiar în casa mea pentru care am primit 2000 de lei. Şi-atîta tot.
Ast-fel s’a terminat şi această afacere. După o lună d. Filipescu mă cheamă la primărie şi’mi comunică că una din chitanţe e falsă. I’am răspuns că nu ştiu cum stau lucrurile şi l'am rugat să întrebe pe clientul meu. I). Filipescu s’a decis să denunţe transacţia. Intr’o zi mă pomenesc cu clientul meu.
—	D-le Eleva, vrea suini oprească spirtul, cc-i de făcut ?
—	Să facem proces Primăriei.
Mam însărcinat şi cu acest proces, mi s’aii dat 2500 lei înainte şi 2500 după proces.
La 4 Octombrie am fost numit ministru, Clientul meu vine să mă felicite..
I-am spus: felieită-mă dacă vrei, dar nu’mi vorbi de afaceri; acum sînt ministru, du-te la d. Săuhscu, care-t însărcina-tid meu.
Clientul meu însă nu a luat pe d. Său-lescu, ci pe d. Ferecliidi, care şi azi e a-voeatul său.
D. Fle va arată apoi că d-sa şi în opoziţie şi la guvern a fost în tot d’a-una urmărit de cîte un agent poliţienesc.
Ca ministru, d-lor, eram urmărit de ui agent anume Gheorghe Paladi (ilaritate).
Vedeţi prin urmare că aş fi fost chiar în imposibilitate să'mi văd de afacerile mele personale.
Ast fel stă, d-lor, afacerea şi d-v. veţi judeca dacă .onorabilitatea mea este sau nu atinsă (Aplause).
După ce d. Fleva sfîrşeşte, se dă oliviului d-lul I. Poenaru Bordea, care desvoltă o interpelare adresată d-lul ministru de res-boifl, relativă la avansarea la gradul de colonel a maiorului Crăiniceanu, avansare făcută printr’o interpretare greşită a legel asupra înaintărilor ofiţerilor superiori. Cum stă afacerea ?
In 1891, Ianuarie 2, ofiţerii Gianolu şi Cică, ernfl lt.-colonell. Puşi pe tabloul de înaintare, el totuşi nu slnt Înaintaţi. La 1 Decembrie acelaşi an ambii ofiţeri slnt avansaţi la gradul de coloneii.
De la această dată, Cică trece la genifl, iar Gianolu rămlne tot la infanterie,
La 26 Martie 1892 apar tablourile de In-naintare pe anul 1893 în care figurează |şi numele d-luljlocotenent.-colonel Crăiniceanu. Vechimea d-lul Crăiniceanu etnd a fost Înaintat la gradul de colonel a fost socotită de la 8 Aprilie 1892,—In loc să fie socotită de la 93, adevărata dată a avansărel sale.
Dacă comparăm acum Înaintările acestor trei lt.-colonell, reese in mod clar că cel 2 d’inttifl au fost nedreptăţiţi faţă cu d. Crăiniceanu.
Oratorul arată, apoi, că acesta e un precedent nenorocit care se creează şi că favoarea făcută d-lul Crăiniceanu va descuraja şi va desgusta pe mulţi colonel! din armata noastră. (Aplause).
D. Ministru do răsboiă general Budiş-teanu, răspunde că ministrul de răsboid In contra articolului 34 din legea avansărilor, a luat pe lt.-colonel Cică de pe tabloul de infanterie şi l’a trecut la genifl, aceasta numai ca să facă o vacanţă din care a profitat d. Crăiniceanu.
Oratorul laudă apoi In aplausele Camerei legea relativă la înaintări, elaborată de d-sa, prin care se Îngrădeşte oare-cum puterea Ministrului.
Revine In urnitt la chestia’colonelululCrăiniceanu şi spune că d-sa a căutat să repare inegalitatea pe care o făcuse Ministru înaintea d-sale; deci ar fi fost de dorit ca d. Poenaru să nu fi făcut interpelarea In mod aşa de pripit.
D. Poeunra-Iiordea crede că ari. 34 permite ofiţerilor din infanterie să fie avansaţi In genifl.
D. General Budişteanu spune că numele unul ofiţer odalft trecut pe un tabloft, nu mal poate fi strămutat pe tabloul unei alte arme.
D. N. Fleva.—Ie scris asia In lege?
Voci. închiderea discuţiunil.
Discuţiunea se închide şi deputaţii trec tn secţii la ora 3 şi 10 minute.
DIN FRE8Â
Ziarele «le ani
Lumea Nouă atacă pe colectivişti pentru campania dusă In contra d-lul Fleva. Iată cum termină ziarul democrat:
Toată intriga In potriva d-lul Fleva. el nil scornit-o şi aii aliinentat-o. — El nu iartă Tribunului că a răsturnat pe tatăl lor şi afl făcut totul pentru a-l reslurna la rlndul lor de la putere. Şi tot aşa vor face pentru toţi vechil disidenţi, pentru Mirzescu, Tzony, Paladi, Lecca, ele. Şi tot aşa vor face pentru toţi cel tineri şi noul, care tind să iasă din hăugaşul trecutului şi să se emancipeze de tutela umbrei... ca să rărntie cu Caradalele, cu Kiriţopolil. Anastasii, cu purii... tu familie.
Iată cine slnt oamenii!
----- Adevărul spune că singurul i-
deal pe care-1 urmăreşte denumi şef al turmei colectiviste, este credinţa oarbă a partizanilor săi.
■---- Voinţa Naţională publică un
apel desperat la unire şi adaogă :
A sosit timpul, după părerea noastră, ca partidul Naţional-Liberal să procedeze cu energie la executarea principiilor şi reformelor proclamate şi cerule de dtnsul tn lupta aprigă pe rare, timp de aproape opt ani, n'a slăbit-o nici un moment împotriva regimului de tristă a-mintire al conservatorilor.
Rine că a sosit!
----- Constituţionalul se ocupă de
modificarea lege! vlnzărel bunurilor Statului propusă de ministrul domeniilor. Confratele nostru arată Intr’un lung articol că modificările introduse de d. Pal-ladi distrug spiritul şi economia legel din 1889.
Constituţionalul termină ast-fel:
Legea de la 1889 căuta deci in limitele posibilului, să concilieze interesele ţărăneşti cu interesele proprietăţii mari şi cu interesele Statului ; reformatorul Pallado a isbutit a propune măsuri dăunătoare şi ţăranului şi proprietarului şi Statului, şi In starea actuală tot ce putem face este să sperăm ca d. Pallade să fie şi el flevisat Într’o bună dimineaţă.
Ştiri din ziare
Din Adevărul:
*** D. Felix, directorul serviciului sanitar, ne fiind agreat de Mitiţă Sturdza, îşi va da demisia din acest post.
In locul săfi va fi numit d. dr. Polizu.
Din Voinţa Naţională:
*% Candidat al partidului Naţional-Libe-ral la colegiul III de deputaţi din Roman, colegiu vacant prin optarea d-lul N. Fleva pentru colegiul II de Prahova, e d. V. Ko-gălniceauu, fiul marelui om de stat Miha-lache Kogălniceanu.
„EPOCA" LA CONSTANŢA
(Corespondenţă specială a *Epocei•)
13 Ianuarie, 1896.
Consiliul comunal, Intr’una din şedinţele trecute, a votat taxa de 10 bani pe 100 de chilograme piatră brută safl fasonată şi 15 bani pe metrul cub de nisip.
Antreprisa portului are nevoie de cel puţin 2 milioane metrii cubici de piatră. Metrul cub piatră ctutăresce In mediu 2000 kilograme. Revine la 2 lei m. c. ceea ce ar produce comunei 4 milioane de lei, numai de la piatra din port.
Credem că această taxă enormă, nu se va percepe din un motiv safl altul.—E posibil ca textul legel maximului să fie greşit ; poate că legiuitorul a înţeles a pune taxa de 20 bani pe metrul cub safl pe 1000 kilogr. iar nu pe sută.
*
* *
Prefectul nostru a plecat alaltă-erl la Bucureşti. Cu cite-va zile mal înainte au plecat tot la Bucureşti o delegaţie de locuitori, spre a reclama ministerului contra noii alcătuiri a plăşilor, reduse numai la 3 din 6 clte sunt acum.
Cel mal nedreptăţiţi sunt Hlrşovenil, plasă esclusiv romtnească, proeetată a trece la Medjidie.
Se pare că din noii Hlrşovenil vor avea de furcă cu administraţia locală.
In Ţulcea asemenea se reduc plăşile la trei din şease.
*
* *
Nici un ziar local n’a apărut nici astă-zl.
Seria petrecerilor continuă la diferite persoane din societatea locală, cu toată epidemia de influenţă ce blntue lu oraş.
Balul mult aşteptat al săracilor nu s'a dat încă. Credem că nici nu se va da.—In Constanţa nu sunt săraci; şi eu toate a-eestea e multă miserie In mahalalele de sus. O vom descrie altă-dată.
ULTIME IMATiUNi
SOLUŢIA DEFINITIVI (?) A CRIZEI
D. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a luat interimul ministrului de interne.
Decretul regal în această privinţă, a
fost iscălit de către M. S. Regele.
*
* #
Pentru a ajunge şi la această soluţie, d. Sturdza a avut nevoe de două zile întregi.
Părerile eraă divisate în tabăra ocultei. Unii sfătuiaă pe d. Sturdza să ia interimul internelor, alţii îl povăţuină să însărcineze ped. Aurelian cu acest departament, ca în acest caz să se aleagă d. Stolojan ca preşedinte al Camerei.
Afl fost mal multe întruniri intime în această privinţă. S’aii certat, s’aii batjocorit, dovedindu-se înc’odată incapacitatea complectă a şefului şi lipsa lui de autoritate asupra partisanilor săi.
Faţă cu refuzul d-lul Aurelian şi pentru a nu da ocazie d-lui Fleva să’şl numere partisanil prin candidatura d-*ale la preşedenţie, s’a convenit ca d. Sturdza să ia interimul. Cu această soluţie d. Sturdza crede că va stîmpăra pe unii din nemulţumiţi şi candidaţi de ministere.
*
* *
Interimatul ministerului de Interne nu este luat de d. Dim. Sturdza de cit pentru scurt timp pînă cînd se va putea cădea de acord asupra persoanei care va intra în minister în locul d-lul Fleva.
Competiţiunile sînt numeroase. D-nil Aurelian, Stolojan şi Ferikide aspiră de o potrivă la portofoliul vacant.
Se vorbeşte cu multă insistenţă de trecerea d-lul G. Oantacuzino la Interne. Aceasta ar însemna triumful complect al Ocultei.
Astă-zl de dimineaţă d. Stolojan părea cam posomorit din cauza amînârel înde-plinirel promisiunilor ce i s’afl dat.
Iată circularea generală adresată de d. Fleva tuturor prefecţilor din ţară : Retrăglndu-mă din minister, rog primiţi mulţămirile mele pentru concursul ce mi aţi dat cit am servit tmpreună. Exprimaţi, vă rog, aceleaşi mulţumiri subalternilor domnielor-voastre.
M. Flevn.
Se telegratiază din Burdujenl, că ambulanţa a plecat astă-zl fără expediţie de scrisori, din cauza trenului austriac care de şi a întirziat cu două ore şi jumătate nu a putut aduce poşta, de oarece vagonul poştal a rămas în gara Sta-nislaw, unde a fost ciocnit şi aproape distrus de o locomotivă ce manevra prin gară.
Din cauza ingheţerel Dunărei, cursele GiurgiO-Rusciuk sunt suspendate.
Un incendiu, care ar fi putut avea. urmări grave dacă pompierii nu ar fi fost energici, a distrus casele d-nel Is-voranu din piaţa «Tudor Vladimirescu» la T.-Severin. Pagubele se urcă aproape la 120000 lei.
In şedinţa de Vineri a Camerei, d. Sturdza, reeditlnd vechile-I clişeurl cit fanarioţii, a adăogat, că, pe cînd era copil, mama d-sale nu-1 lăsa să se joace cu copil fanarioţilor.
Cum se face, insă, că o strămoaşă a d-lul Sturdza, în etate de 103 ani, tră-eşte şi azi la Pirefl, lingă Atena ?
D-nu C. F. Robescu, primarul capitalei, şi d. N. Cucii, inginerul-şef al primăriei, afl fost ieri la Bragadiru spre a inspecta lucrările ce s’aii făcui acolo pentru ceptarea apel.
Peste clte-va zile întregul consiliu comunal al capitalei va merge se visiteze aceste lucrări împreună cu ministrul lucrărilor publice.
Joi la 18 ale curentei va avea loc sârbarea aniversară a Liceului «Lazăr». Cu această ocasie d-nul profesor Aurel C. Comănescu va ţinea o interesantă disertaţie, Intitulată : Max Miiller faţă cu teoria lui Darwin asupra descendenţii omului din maimuţă.
Şcolile primare din Zimnicea, Roşiori şi Alexandria aii fost Închise pe timp de zece zile, din cauza epidemiei de variolă şi influenţă.
Iată rezultatele constituire! mal multor consilii comunale:
Ploeştl.— Primar, d. Radu Stanian, a-jutor d. Mitu Ştefănescu ; alegerea celui de al 2-a ajutor se va face la viitoarea şedinţă.
Botoşani.— Primar, d. Eduard Ule, a-jutor d. Al. Carp.
— Piteşti.— Primar, d. Maior Botescu, ajutor d. Gh. C. Gozan.
Rezultatul colegiului 2-a comunal de la T.-Severin.
Alegători înscrişi 678.
» votanţi 437.
Voturi anulate 17.
Lista liberal-naţională 239 voturi: d-nil M. Gheimegeanu, C. Scăuneru, V. Mari-nescu, B. Reculese», S. Negoiţeseu.
Afl mal fost alte două liste cari afl întrunit, una 110 voturi, alta 71.
Rezultatul balotajului colegiului l-iu comunal între 4 membri rămaşi nealeşi la l-iul scrutin.
Aă fost aleşi cu 109 voturi, lista o-poziţiei: d-nii Or. Constantinescu, I. Şte-făneanu, I. Q. Isvoranu, I. Oeorgescu, contra listei colectiviste, care nu a întrunit. de cît 81 voturi.
In darea noastră de seamă asupra şedinţei de Vineri a Camerei, din eroare de tipar s’a pus că d. Dan Brăliami a Întrerupt pe d. N. Fleva.
Acela care a întrerupt pe d. Fleva e d. Dinu I. C. Brătianu, iar nu vărul acestuia, care se află In Nizza pentru căutarea sănătăţii sale.
Un prtnz diplomatic a avut loc aseară la legaţiunea Austro-Ungariel din Bucureşti.
S’a observat că Sâmbătă seară la balul de bine-facere dat în sala teatrului în folosul societăţci * Regina Elisabeta»
M.	S. Regele s’a întreţinui mult cu d.
N.	Fleva, iar M. S. Regina ’i-a cerut braţul şi s’a preumblat mai mult timp cu fostul Ministru de Interne.
Astăzi la orele 10 juni. a. m., s’a etntat cu ocasia aniversării M. S. împăratului Germaniei, un Te-deum In biserica Luterană, la care afl asistat Întreg corpul diplomatic şi consular din Capitală, represcnlanţil guvernului, şeful casei militare al M. S. Regelui şi doi adjutanţi. In urmă, receptiune la legaţiunea germană.
D-nu C. F. Robescu, primarul Capitalei a fost ieri primit, intre orele 4 jum. şi 5 juni. in audienţă de către M.
S.	Regele.
In provincie a produs o penibilă impresie retragerea d-lui N. Fleva. Liberalii foşti disidenţi sunt mîhniţl de cele ce s au petrecut şi nu-şi ascund de loc nemulţumirile lor.
Ast-fel ziarul liberal Curierul Roniln din Botoşani scrie următoarele :
Doi din cel mal impuşi miniştri, şeful cabinetului d. Dim. Sturdza, şi ministrul de interne d. N. Fleva, prin nişte lungi şi violente discursuri, ,şl-afl aruncat reciproc cele mal aspre acusărl de autoritarism, de nedisciplină şi subminare a partidului, etc., prin termeni atît de gravi,—dureroase, dar adevărate re-chisitoril,—cum nu s’aii, mal auzit, în aşa condiţiuni, pe băncile ministeriale. Aplause furtunoase şi urări frenetice salută cuvîntarea d-lul Fleva.
*
* *
Un alt ziar, Democratul din Ploeştl, organul d-lui C. T. Grigorescu şi al liberalilor foşti disidenţi, se exprimă ast-fel asupra şedinţei de Sîmbâtă a Camerei:
Ast-fel s’a terminat scena pe care o regretăm din adlncul inimel, împreună cu opiniunea publică, care a rămas şi va fi şi mal mult favorabilă fostului ministru al alegerilor libere.
D. N. Fleva a avut ovaţiunl călduroase Ia Cameră şi afară, de la amicii şi numerosul public care asistase la a-ceastă şedinţă.
De şi astăzi nu este ziua obicinuită iu care d-nu Stătescu urma să fie primit la Palat, d-sa totuşi a fost primit de M. S. Regele. Imediat după plecarea d-lul ministru de justiţie a sosit d. Fleva, care a stat mal bine de o oră la Majestatea Sa.
Un liberal a trimis după şedinţa Camerei de Sîmbătă, o depeşă în judeţ, concepută ast-fel:
«D. Fleva s’a retras din minister fiind victima unei infame cabale».
Depeşa a fost înapoiată după cîte-va ore adresantului, cu rugăciune să şteargă cele din urmă două cuvinte.
D. Nicolae Fleva a primit pe ziua de ieri mat multe sute de telegrame din provincie şi s au depus la domiciliul său peste 2000 cărţi de visitâi.
Din Budapesta ni se telegrafiază, că deputatul Josias Molnar a interpelat pe ministrul de interne ungar în privinţa afacerel pădurilor oraşului Chezdi-Oşor-heifl, cari ar fi fost cumpărate de Ro-mînia.
Candidatura d-lul V. M. Kogălniceanu la colegiul III de Roman este combătută de colectiviştii din localitate, cari vor să-I opună candidatura unul ţăran ungur, anume Rab Iânoş.
D. Kogălniceanu este susţinut de d-nil Al. Delimarcu şi V. G. Morţun.
Conservatorii din Dorohoifl afl decis să susţină candidatura d-lul C. StroicI la colegiul 1 de Cameră.
D-nil Vintilă Rosetti şi V. Mortzun afl plecat la Roman Slmbătă seara pentru a susţine candidatura d-lul V. Kogălniceanu la colegiul III de deputaţi.
In cercurile colectiviste bine informate se vorbeşte despre reîntoarcerea d-lul Em. Culoglu la prefectura poliţiei capitalei. D-sa ar fi pus ca condiţiune, renumirea întregului personal care a fost cu d-sa. D-nu P. Stătescu ar trece secretar general la Ministeriul de Interne, iar ii. Mortzun prefect de poliţie la laşi, în locul d-lul Penescu, căruia se va da o advocătură de el. 1 la Stat.
Meteorul a plecat ieri dimineaţă la o-rele 4 jum. din Constanţa la Constanti-nopole.
Tribuna publică azi o scrisoare a d-lul
I.	Coroianu prin care acesta se plînge, că cerind un paşaport de la ministerul de interne, i-s'a refuzat sub cuvînt că e «memorandist».
Un nepot al d-lul Coroianu cerind explicaţii de la un şef de servicifl al mi-nisteriulul de interne, asupra acestui refuz, el a răspuns :
— Spînzurătoare, iar nu paşaport treime să-I dăm acestui om, care face numai Încurcături statului ungar.
Duminecă la ora 2 după amiază a a-vut loc în biserica protastentă un con-
cert religios In folosul săracilor, pu sub patroaagiul M. S. Reginei, cu bine voitorul concurs al corului societate! Ein-traclit, al D-rel Emilie Einschenk, al d-lor Duval şi T. Popescu şi al orchestrei condusă de profesorul ÎL Peters.
Cu toată scumpetea preţurilor de intrare, vastul interior al bisericef protestante era plin de public, care-a alergat c’o grabă lăudabilă să-şi dea obolul săli pentru această operă caritabilă.
Succesul şi material şi moral al concertului, a ’ntreeut toate aşteptările.
Majestatea Sa Regina a bine-voit să asiste de la început şi pînă la sftrşit, insoţită de damele Sale de onoare.
Apărarea d-lul Fleva
Atragem atenţiunea cititorilor asupra şedinţei de astăzi a Camerei.
D. N. Fleva*, fostul ministru de interne, a luat cuvîntul pentru a răspunde bănuielilor pe cari colectiviştii le-au aruncat asupra cinstei d-sale şi la cari nu i-a fost dat să răspundă ca ministru.
Discursul d-nulul Fleva e de cel mai înalt interes.
Numiri in magistratură
M. S. Regele a semnat următoarea mişcare în magistratură :
Aristide Alexandrescu, actual jude instructor la trib. Prahova, se numeşte procuror la trib. Ilfov, în locul vacant.
Constantin I. Protopopescu, actual procuror la trib. Prahova, se numeşte jude instructor la acelaşi trib., in locul d-lul Aristide Alexandrescu.
Ion D. Filiti, actual supleant la trib. Prahova, se numeşte procuror la acelaşi trib., în locul d-lul Protopopescu.
Alexandru G. Ionescu, licenţiat din Bucureşti, se numeşte supleant la trib. Prahova, în locul d-lul I. I). Filiti.
Oscar Chiriacescu, licenţiat din Bucureşti, se numeşte judecător de pace în Bucureşti, No. 3, în locul d-lul Petre Rosetti Bălănescu, demisionat.
Ioan Zaharia, care are 3 examene de drept de la facultatea din Bucureşti, se numeşte ajutor la judecătoria de pace din Bucureşti. No. 4, in locul vacant.
Osvald A. Theodoreanu, actual substitut la trib. Dorohoifl. se numeşte procuror la trib. Iaşi, tn locul vacant.
D. C. Giurgiuvanu, licenţiat al facul-tăţel juridice din Paris, se numeşte substitut la trib. Dorohoifl, în locui d-lul Osvald A. Theodoreanu, înaintat._______
Institutul de Galactoterapie
sub direcţiunea
D-r ului N. PAVLOV
Asistent la Institutul de bacteorelogie al d-lul prof. dr. Babcţ
si a d-rulul I. STEINEART
Medic de coplî
Cura de lapte şi de preparate de lapte absolut necesare in dieta bolnavilor şi a copiilor.
Institutul dispune pentru acest scop de vad proprii helveţiene şi tiroliene.
Lapte sterilizat pur
Aliment higienic. lipsit de microbi, se conservă luni întregi fără a se altera avlnd gustul şi proprietăţile laptelui proaspăt. Pe oameni sănătoşi II preservă de boli, pentru bolnavi este indispensabil.
Lapte maternal sterilizat
Coniposiţia exactă a laptelui de ţâţă, preparat după procedeul prof. Gartner din Viena. Singurul aliment hrănitor pentru copil, lnlocu-osce cu succes doicele.
K e f i r
Lapte peptonisat prin fermentaţie. Cel mal recomandabil în boalele de plămâni (Tuberculosa, pneumonii, pleuresil, bronchite cronice etc.) in boalele stomacului şi a intestinelor, in boalele de rinichi, do ficat şi de inimă. In anemie, sero-fulosa, rachitism siphilis şi în genere în toate stările de convalescenţă tn urma maladiilor grave ca, febră typhoidă, pojar, scarlatină. dysenterie etc. Cel mal perfect aliment fortefiant.
Depoul general: Farmacia W. WEINH0LD Strada Colţel No. 24
Consultaţiunî medicale pentru adulţi şi copii de la 1—6 p. tn.
______Strada Rudn-Yo<lă \o, O__________
fnsfiiiifare
A	5
8'» deschis
IX NOt BEST AU 2SAXT
In str. Regală, colţ cu str. Academiei, in fostul local Constantin Paraschivescti şi Cosma.
Bucătărie aleasă, Rointnă şi Franceză; specia-litat de salată d» icre, gigot de viţel, rostbrat, răcit uri flae, etc.
Vinuri naturale diu viile Simulescu şi Filipescu (Drăgâşanl), Cănuţă Ionescu (DealmMare), Nico-reştl şi OdobeştI.
rMEŢUml MOBLU A TE Afimci DEMETREStlF
Fost asoaiat ttaup do 12 aut ul d-lnl G. I)»bvo-(11—10)	ţemnH-Ghsrşg la rosti uraniul gft.it»! PlooşM.
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(In Faţa Palatului de Justiţie)
Fheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă)
tir tffomittt-fi, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estrade de orî-ce acte.
Hrtittrlttrr tir ztrfiţiuiif, prorurl, roHlrterlr. somnţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi lu genere de orf-ce ttolr tir nttlai-ittl.
l’on*nlltali"tii.
tir ot-f-rr p/occ^c.
Itttlrfjlii»îrr tir formnlSItîli pentru Împrumuturi la Creditele; Urbane, lîurale şi Agricole.
Condiţiuni favorabile._________(36—10)
Ocasiiiin» rară!
Desfacere de vinuri ve«*hî şi naturale cu preţuri foarte reduse.
Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit
1879, (adică de 15 ani):	1	litru.	.	2.50
Idein	10	«	.	.	20.—
Vin alb de Dealn-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem	10	« . . 20,—
Vin alb de Drăgâşanl dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem	10	« . . 16.—
Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de viu	1	litru.	.	—.80
La comanda de cinei lilrurf se trimete a-casă.
Comanda se face uşor prin carte poştală.
FR1EDRICH I’I Iil>.\ F,U
(30—5)	Calea Dudeşll, 128—130.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice ţi face «rl-ce ■chiinb de monezi.
Curaul pe ziua de 12 Ianuarie, 1890
		Cump.		Vtnd	
4»; u	Renta AmorGsabirt. . .	tîfi	T*	"“WJl	
5*/,	> Amortisabilă. . .	yu	V j	100	
R •/.	Obligat, de Stat (Cot. R.) .	101	'/«	101	8 4
»• a	» Municipale din 1883	Ui	*/«	95	V«
•*/•	» » » 1890	95	>./*	95	■ 4
5»/*	Scrisuri Funciar Rurale .	92	—	92	'/«
ev.	« » Urbane .	100	—	-ioo	7»
»•/.	■» » Urbane .	88	*, fi	as	*/»
5«/.	» » » laşi .	80	ll<	80	7>
	Acţiuni Banca Naţională.	1580		1590	
	» » Agricolă .	208	—	210	—
	» Dacia Romluia asig.	397	—	400	—
	» S-len Naţionula asig.	415	—	420	—
	Florini valoare Austriacă»	2	09	2	ll
	Mărci Germane ....	1	2:tj	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	•/.	iot		
	» Italiene. . . .	91		93	
	» ruble htrtie . .	2	fifi	5	70
Imprimarea cu marinele dublu-cilitulrice, di» fabrica Albert A Cji, Frankenthal ţi cu caractere din fouderia <Te litere Flins.h (lin Frank-furt AU.

V i ai Desiles
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE
COCA K O L A CACA O Fosfat de calciu
l Soluţie Iodo-Tonicâ Excipient special Dâslles
Acest vin se poale Întrebuinţa deci pentru: Aueaiie, 1'lUic. («iivalei* «•culc (mal ales la femei In vremea critici avieţel), NljUticiunc» iiiuţchiu-Inrâ sa ti uervoasn pricinuită «le oboseli, de vegheri, de munci intelectuali ; cpulznrea prematură: sperma-tarea: boalele mAtlnvel SptnAreî; Diabet» : afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boalo pricinuite de vidarea slugoiul ca : Port agr», Reumatismul, Racliltis-imuI, Accidentele scrofuloase. etc.
Gustul e plicul ca al unul licher de mut.
Preţul flaconului: 5 lei
Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
«•-*)
MAX LICHTENDORF
«LA PAJERA AMERICANI»
Grand hotel Bulevard!
b r c v a k i c i
Clei mut tnsciunnt niiiKiiiiii de arme din ţnrii
Mare asortiment de arme do vtuăloare de tot felul, de la 00 pin A la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabriel, Fnylcee, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţevo pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe, rusei de vtnat cu o ţeava pentru alice şi alia pentru glonţ. Arme „Trlo“cu trei
ove (două pentru alice şi una pentru glonţ).
Arme Jdonl Patent Ilnmmcrles fără cocoţ, sistemul cel mat perfect pentru vi-nat, Puşti «le anlou de In 1H pinăla 100 lei bucata. Pil «ţoale «le tir si duci. Carabine do apăraro şi de vtnat *u repetiţie, IVli»«‘liester, Colt şl flfarlin. cu 8, 12 şi Ifi focuri.
Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Ori-ce arme ji revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea do încercare.
Avem In mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, euţlcze (*Eley. şi aus-triace *Sellier ct Bellot.). Uare asortiment de obiecte de Tlnutoare ţi accesorii de arme.
Avem in atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special earo transformă şi repară ori-ce fel de arme, cu garanţie.
(50—14)	------ VÎNZARE ŞI ÎN RATE	(50 -22)
(I e V i st 1
T O * S 4
AX AIJE I*T IC
Reconstituant
Tonicul col mal e-nergic pentru convalescenţi, băietul, leinel şi ori-ce persoane delicate.
CU «RISfA Muc «Ie Corne Fosfat de Calce
Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rol şi desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos
V I ±V D E V' I A Tu
este asociaţiunea medicamentelor celor ntal active pentru a combate Anemia, Clorom, Ftizia, IJispcp-sla. (hiNiritclc Vlrsla critică, Epulsare ner-Tonsii. Mubiclune resulttnd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, tnt’un cuvint toate stările adjmice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor.
Lion, Farmacia VXAJL, rne de Bourbon, 14.
In Bucureşti, la d. IUE XAMFmESClJ, şi la top Droghiştii şi Farmaciştii.	52—1
COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU
Bucureşti, Sirnila Carol, 4
Recomandă marele săti depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de Romuri indigene şi streine, tnceplnd de la 1,50 pinft la fi leî litru. Vlnzare cu ridicata şi on detail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional.
ADEVĂRATA HMTICA ZISĂ 1>E <11 IO
BOMBON ERIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARI ZI
In tot timpul se găseşte de vlnzare Gfiinţă artificiala din noua fabrică de Bere «Bragafiirn»
Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirsls, sil preţuri cunoscut de eftine, eoprinzlndu-se şi serviciul.
Cu Înaltă itimă
<**-ST	Tom» Cmitsillnesea.
btla
Ropowft generel la fhrmaeia
OCHIUL LUl »UM]¥E*Et
■4,Mă Cafea Victoriei, Să-S. HacureslL 25-2
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
ivi n bs1-a a iu a Ti

rafK
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de ort-co fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele do vin sau ori-ce soifi, precum si florile, seminţele şi ori-ce fel de plante mirositoare. Se ponte fabrica cea mal bună ţuică, sbloviţă şi ori-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazacelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce săti din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după voinţă, un spirt rectificat de o calitate mal bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil.
A se adresa d-lul GF.ORGEM

A. CARANFIT, Galaţi, safi la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
') rl : l
Vin de Peptonă a Iul Chapeauteaut
Conţine carne de boii digerată şi făcută solubil* prin Pepsiuă. Este recomandat tn boalele de stomacb, digesliiinile grele snfine-suflcienle. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, FUeid şi Bătrînf, precum şi pentru toţi acel cari n’ati poflă de mtncare sail nu pot suferi mtnoăj-ilo.	2s-e
Ruritatca Pcjwinel lui FlmiM>aiiI<>aiit
a făcut ca ea să fie admisă do INSTITUTUL PASTEUR. Farimicla «Vial», 1, rne Rourdaloiie, Puri».
aug- Se găseşte de vlnzare la tonte farmaciile bune -ş*s
mnnnnnnBBEBl
3
îl E Itl SOE
0 M»?
f
fliind-că obrazu’I, de all-minterl drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţei şi sărmana n’a putut afla de ctt abia acum, ctt de repede s'ar 11 putut debarasa de el cu
Pomada de obraz de Lugoş a farmacistului Vbrtes care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, on cel mal bun şi mal sigur remedia pentru Înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi In genere a tuturor impurităţilor de pe pielea obrazului.
1 Borcănaş a S lei şi fi lei
şi o barbă minunat de fru-mosă se capătă în modul col mal repede şi mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvîrşire nevătămătoare pentru piele şi prin Întrebuinţarea el cbiar la flăcăi tineri de toi, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile.
1 Borcan 3 şi fi lei.
Depou general Drogueria SUITA, Bucureşti, Bulcv. Elisabeta
ia-7
Fabrica de maşini E. Kiessling & C
LIEPZIG-PLAGWITZ
CONSTBUESC CA UNICA SPECIALITATE
MAŞINE PENTRU LUCRAT LEMNUL
PRECUM SI

pe care le construeşte gata în întregul lor
CATALOAGE
se trimit gratis după cerere
CELE MAI BUNE REFERENŢE
POSESORI
a mat multor medalii do Stat şi diplome do onoare
Mărie Brizard & Roger
COGNAG
Calităţile cele mai recomandabile ***- Jo-rfo-efeo-svfvo
Representantul general pentru Romluia ţi Bulgaria
BAB1NOVICI cV iTABCK
Bueuroştî ţi Galaţi
Deposit general la cofetăria
13. MARINESCTI-BRAGAD1RU BUCUREŞTI
Nlratla Carul I, 41.
(M-l'l)
r«<
3 2 S.m5 o<£
i Aşiîf i
PENTRU
FABRICAREA BUTOELOR
'	«i!»-	-

»5 S-5
g'g,
s-svir *
•+ tr. **
S. ® *3
: *1,
ţî
z •
3-2
. WW
|*|«3 g-&S 3 * g iig.. s.
2.P5 P
& a-*
O- • m ■ •
3 . *
*
Ş n -o Ti h
2	3.
^	O
CL |
(l
*
p
N
n
H
o
n® w
2 c' o
5* rf r—
Hemorolde
Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An-dre dela Paris : 4 strada de l'Echqimr, 4.
Patru-zecI de ani de succes.
Broşură esplicativă se timite franco In schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent
Deposit in Hominia, la toate farmaciile? şi drogheriile principale.	12
VELOUTOE
Pudră de orez, preparată cu Bismuth,1! Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime' naturală.	B
Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889.	M_14
CH. FAY, pai'fiimor
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile.
TINCTURA INSTANŢANEE
nig uirrxrvuv
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
CJolle Frerc»
Paris. — 6, Avenus de l'Opere, 6. — Paris.
Ss găseşte d* vlnzare Ja toata farmaciile prin-eipale-___________ so-n
CAFE ^NAŢIONALA*
In fie-care sonră concert muzical sub conducerea D-lul Rubiuslein, ltcre Itruga«llru <*u piiliarul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
txr BĂCĂNIA
GRANCEA & STĂNESCU
98, CALEA VICTORIEI, 98
(vis-ă-vis de Palatul Regal, In colţ
Afl Sosit:
Solles, Stridii şi Languste proaspeto şi vor sosi In continuă.
Dr. KII41EL
Specialist pentru lioale fie OCHI şi UKKCIII
s’a stabilit Calea Rahovei No. 3.
Consult 2—5 p. m. (30—25)
99
PATRIA"
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE Şl I)E REASIGURARE
CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI TN MII.ION
Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea .Patria, se recomandă pentru
ANIGI B lKi ASUPRA YIEŢEI
pentru cas de moarte, asociaţiunl cti capital garantat, zestre: (cu iu-cetarea plaţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi do invaliditate, îudentnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi Ia agenţiile din ţară
JUCĂRII PTNTRT C O P 1 I
. 18 S € II O % ZDTIK ¥
MAGASINITL CONSE K VA TO R B II L IJ 1
BUCUREŞTI
Strada Colţol, 7, (Piaţa Sf. Gheorghe), şi Calea Victoriei, 72.
Deposite speciale de tot felul dc: Note şi In«lrtimcnte inuaienle.
I'inne ţi PiaMlne din biblicele cele mal renumite, ele Ia cele mal eftine ptnă la cele de concert.
(Tidoiiri dc imul noii
Aristonc, Phdnixe, Ariosu, Intona, Herojthone, Orpheus, Victoria, Piano-Lclotlico, etc., MUSICI 1)K MASA diferite mărimi, Syinplionioiie, Poly-phone, Lyrophone, ete.
«I 1 C Ă IU I PENTR U COPII
Asortiment foarte ales şi variat de JUCĂRII MECANICE, fm de sitele,
pe preţuri fabulos de eftine.
Marc asortiment dt tablouri. — Atelier special de Ineadramente.
C»ro jfî & rafii• tteelaloageta JHaganhiefor -m cu n
j u < nm »v e y t ii n < g pi j
BueuregeL —Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro