y
SERIA II.—ANUL II, No. 56.
NUMĂRUL 10 BANI
Aito^AnoTixi:
Încep la 1 şi 15 ule fle-cărellunî şi se plătesc tot-d’a-nna Înainte
Iii Bucureşti la (’.asa Administraţiei In judele şi	streinătate	prin	mamlale	poştale
Un an tn	ţară îiO lei;	*n	streinătate	50	lei
Sase Ioni	... 15 »	»	»	25	»
trei luni	. . . 8 »	»	»	13	»
Un număr în strsinJllale 30 hani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
ltFUACŢIA
No. 3 STRADA CLEMENŢEI—No. 3
Ediţia de seara
DUMINECĂ 14 IANUARIE, 1896.
C Al
NUMĂRUL 10 BANI
AKDHKIIIRII.E
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III........2.—	lei	»
»	»	»	II.........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul
11 n număr vechili 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3
SCANDALUL DE LA CAMERĂ
Ceea-ce s’a petrecut eri la Camera ie un scandal fără pereche în analele parlamentare, nu numai ale lard noastre, ci ale tuturor tarilor cu regim parlamentar.
Batjocura ce s'a văzut ieri. nu s’a mai pomenii.
In mijlocul Camerei, în vaz.nl si auzul ţarii şi al lunii întregi, pri-inul-ministru a tras o aspra săpu-neală ministrului <lt interne, care la rîndul sari a atacat pe primul ministru cum ie mal rari.
Itamîi uimit in faţa unul aşa de nemăsurat scandal.
tntr’im cabinet se pot ivi neînţelegeri, de imille ori grave. Dar miniştrii cauta în consiliile lor sa se puie de acord si. cînd aceasta nu se poate, almei sini alte mijloace pentru a uşi din încurcătură.
Guvernul actml nu ştie însă să procedeze cu cuninţă.
După vum s’a putut vedea în şedinţa de ieri a Camerei, primul ministru, adm iţind ca avea motive serioase de nemilţumire contra ministrului săli de interne, n’a pomenit acestuia uimi, nici îi< consiliile de miniştri, .ţjict'iii particular.
S’a complotat in localul ziarului guvernamental Voinţa Naţională : s’a ales un colecti/ist pasionat ca sa facă in Camera o interpelare o-fensatoare pentru ministrul de interne : s’a făcut totul pentru ca interpelarea să nu se poată dezvolta imediat, aşa ca să planeze cil mal mult asupra ministrului bănuieli mite.
Iii toata vremea asta, primul-ministru nu s’a arătat, iii s’a mişcat. Chiar în întrunirea infimă a una nimităţilor la Senat, dsa n’a spus nid o vorbă, n’a făcut nici o mişcare.
Si d’o dată, la o întrebare dina inie arangiată, acelaşiprim-ministru care fusese aşa de tacul si de străin de cele ce se urzeau, ia cuvîntul şi atacă pe colegul sau de la ministerul de interne, care şedea pe aceeaşi bancă cu iei, alăturea de (lînsul.
le aceasta nu numai o lipsa totala de cuviinţă, un scandal fără de seamăn, dar mal ie si o uatin-gie fără de margini.
Cum ? Sunt neînţelegeri într’un guvern; preşedintele consiliului e nemulţumit de unul din miniştri. Şi guvernul nu-şl poate aranja treaba, primul ministru vine la Cameră să se plîngă de ministrul săQ ?
E arhi-canighioz si arbi-slupid ; e desgustător.
Precum firesc era, ministrul atacat <le şeful cabinetului s’a apărat si, la rîndul său, a spus despre partidul guvernamental şi despre primul ministru lucruri pe cari încă nid un ministru nu le-a spus de partidul şi şeful sau.
Se va tăia capul med, a strigai ministrul de interne, dar va cădea si capul primului ministru.
le eu putinţa o mal mare anarhie, un desfrifi mal complect ?
Guvern era cel ce ocupa ieri banca ministerială a Camerei?
Partid mai era adunătura zbuciumata care se insulta ieri singura pe sine?
Acesta ie guvernul şi Parlamentul cari aveau să mintuiască ţara în vremuri de grea cumpănă ?
Ne cuprinde scîrba şi de scîrbă va li cuprinsă ţara întreagă, cînd va cunoaşte nemărginitul scandal de ieri.
Şedinţa s’a închis prin violenţa, printr’o manoperă brutală a mame-ucilor colectivişti.
S’a votat. în mijlocul tumultului, o moţiune de încredere în primul-ministru, care în baza iei se va duci1 ’obabil să-.şl depuie demisia în minele Maiestate! Sale. O curiozitate constituţională care cadrează bine cu starea ticăloasă în care guvernul colectivist s’a înfundat singur.
Cît pentru d. Fleva, careta IN8N a scăpat de glonţul ce-I destinase colectivitatea, d-sa va cădea acum de sigur jertfă atentatului mişelese, săvîrsit asupra lui nu cu arme. ci cu intrigi întunecoase.
OrI-ce s’ar întîmpla insa, regimul liberal si-a pus singur o pata pe care nimic n’o va spăla; din nenorocire, banda colectivista a pătat si regimul parlamentar.
MULŢUMIREA CAMEREI
După scandalosul spectacol dat ieri de banca ministerială. Camera s’a necinstit votînd următoarea moţiune:
„Camera, mulţumită de declara-ţiunile guvernului, trece la ordinea zilei".
Cu puţin se mulţumeşte această Cameră, care nu se maî află în comunitate de sentimente cu ţara.
Ţara, în adevăr, dacă ar fl chemată să voteze o moţiune, s’ar es-prima, ast-fel :
„Ţara, adine dezgustată de atitudinea scandaloasă a guvernului, invită pe guvern să părăsească banca pe care o dezonorează".
CONSERVATORI Şl LIBERALI
bile, foarte iute, partidul liberal a ajuns sa dezguste pe toată lumea. Atitudinea guvernului in chestiunea, naţională, brusca schimbare la faţă în chestiunile interne, frămîntările şi sfişierile din partidul colectivist, au pus pe gîndurl opiniunea publică.
Am relevat acum cît-va timp aprecierile unu» ziar independent, Adevărul, tare nu ne ie cit de puţin prieten, asupra deosebirii profunde dintre atitudinea nos-Iră şi atitudinea partidului liberal în chestiunea naţională.
Trebuie să mărturisim, zicea Adevărul la 11 Iatiu&re, că guvernul conservator a ştiut, să păstreze mal bine demnitatea ţărel în afară şi o atitudine prudentă In toate chestiile cari ating relaţiile noastre diplomatice cu Statele vecine. Din acest punct de vedere, guvernul liberal al d-lul Sturdza ie inferior guvernului conservator.
Iu numărul săil din urmă, privind ta frămîntările partidului colectivist, Adevărul zice :
Att trecut numai două luni şi partidul se găseşte In halul In care ajunsese partidul conservator după opt ani.
Iată cum judecă oamenii independenţi, cari n’afl legături nici cu un partid nici cu altul.
Şi d’abia aii trecut trei luni de cînd partidul jţJiberal a luat locifl partidului conservator la cînna ţărel.
Ce va li peste şease luni ?
FISIONOMIA CAMEREI
(Şedinţa de erî)
Nici o dată n’a fost o şedinţă a Camerei mai penibilă, mat dcsgusţătoarc şi mai ruşinoasă ca cea de eri.
Nici o-dată nu s'a văzut un spectacol mai ciudat, o privelişte mai scandaloasă ca acea pe care an înfăţişat-o eri guvernul colectivist şi unanimitatea liberală.
Doui miniştri, dintre cari unul preşedinte al consiliuluit, pe aceeaşi bancă, colegi, din acclaş partid, aruneîndu-şî unul altuia cele maî grele invective, făcîndu-şî ne maî pomenite acuzări, spălindu-şiinfaţa ţârei şi a întregului public care a asistat, rufele lor murdare.
Nu. mat era Cameră ceea ce aveam eri înaintea noastră, ci o spălătorie.
Iţi întorceai capul dc scîrbă şi, ori cît de adversari am fi partidului liberal, totuşi am eşit de la şedinţă adine şi penibil impresionaţi.
Pentru prestigiul parlamentului şi al regimului Constituţional am fi dorit ca această şedinţă să nu fi avut loc.
*
* *
Tribunele sunt înţesate de lume, iar în cameră toate culisele erau pline de spectatori. Se poate socoti numărul celor pre-senţî la o mic dc persoane aproape. Tribuna ziariştilor e plină şi am numărat peste 30 de confraţi presenţl. Abia poţi să te mişei.
Pînă la deschiderea şedinţei dialogurile urmează :
A demisionat guvernul, na demisionat ? S'a retras Fleva ori nu s’a retras? îşi va desvolta Epurescu interpelarea ori nu ?
Atîtea întrebări la cari fie-care răspundea după informaţiile pe cari le avea.
La orele. 2, preşedintele Camerei îşi o-cupă fotoliul şi sc începe apelul nominal.
Pe banca ministerială miniştrii toţi, a-fară de d. general Bucii şt eanu,
Toata lumea aşteaptă'ca d. Sturdza să se ridice pentru a anunţa demisia cabinetului.
T). Vasile Lascar cere radului.
D. deputat de Ilfov cere explicaţiuni guvernului asupra svonnlui despre criză.
I). prim-ministru cerc cuvîntul. Atenţia e încordată.
După un preludiu asupra datoriilor partidului liberal, asupra moştenirii pe care a luat’o şi asupra intereselor ţârei, d. Dimitrie Sturdza vine la chestiune, la atacurile în contra d-lul Fleva.
—	D. ministru de interne era prea gelos de autoritatea departamentului său. D-sa avea o direcţie a d-sale personală şi nu admitea inter venirea nimănuia.
Noi nu ne potrivim cu d-nul Fleva şi d-nul Fleva nu şe potriveşte cu noi. Libertatea alegerilor nu este apanagiul nimănui, Guvernului întreg revine acest merit I). Fleva a personificat această libertate pe cînd noi am propovăduit-o...
D. G. Dobrescu întrerupe cu energie.
Da. Dimancii şi Kiriţopolii (aplause).
Colectiviştii sbiară. la ordine! şi scandalul continuă un sfert dc oră.
Fratele d-tale, zice d. Sturdza, a atacat pe Ion Brâtianu şi s’a căit...
—	Te rog să nu vorbesci de morţi, Să-t laşi in pace (aplause).
La ordine! la ordine! urlă mamelu-cii,
D. Sturdza continuă. «As» există, zice d sa, flevişti şi antifievişti, şi în partidul liberal trebue unitate de vederi.
Lucrurile nu mai pot merge înainte tot aşa şi rănile trebuesc descoperite. Mai bine acum de cit mai tîrziu».
Şi se aşează pe banca sa în m ijlocul a planşelor represcntauţilor Ocultei.
In timpul disc ursului primului-ministru, fierberea era grozavă printre deputaţi. A litudinea iesuilică a d-lul Sturdza a indignat o mulţime de deputaţi şi din culuare se auzeoAi certurile între partizanii celor două tabere.
Repet, murdară (aplause frenetice) şi, d-le Epurescu, eu nu vreau să se discute în şedinţă secretă. In secret se discută numirile unor condamnaţi de justiţie (a-plausc, sgomot care durează mai multe minute).
D. Epurescu întrerupe din nou.
Eşti quintesenţa partidului liberal. Eşti tcadcrul majorităţr!. Te felicit, exclamă d. G. Dobrescu în mijlocul aplau-selor deputaţilor anticolectivişti.
D. Fleva continuă.
Protestez în contra acestei tendinţe de a-mi păta fruntea cu noroiu. (Aplause). Trei-zcci de ani de viaţă publică nepătată nu se pot atinge de atacurile reptilelor cari se Urăsc în ascuns pentru a mă lovi pe mine (aplause).
La alegeri n'am avut nici un partisan personal. Să mi se arate o localitate unite am avut- candidaţi ai mei.
D. D. Brătianu, la Focşani.
— D. Fleva. Este o profundă eroare. Dacă mi s’a pus candidatura la Focşani, aveam acelaşi drept cel puţin ca şi d. Bianu la Tecuci (aplause sgomotoase).
Dar ţoale acusările cari tui se fac pornesc de la oculta partidului, (le la reptilele partidului eari azi mă urmăresc pe mine (şi aplecindu-se către d, Sturdza) şi-ţi vor miilea eapul d-talo {aplause sgo-motoase).
Această ocultă am denunţat'o acum 12 anî, o denunţ şi azi, cari ea conduce astăzi partidul liberal.
Şi acum, termină d. Fleva, declar precum am declarat consiliului de miniştri, că mă retrag numai în cazul cinci întreg cabinetul s’ar retrage, şi nu voi pleca d'aci pînă ce Camera nu se va pronunţa.
st	w
*
* *
Efectul discursului d-lui Fleva este colosal. Nici o dată na fost o execuţie mai teribilă a şefului guvernului de pe însăşi banca ministerială.
Discursul d-lui Sturdza ca să protesteze în contra atacurilor d-lul Fleva şi moţiunea cl-lui Lascar au trecut aproape neobservate
In mintea tuturor era încă viu şi cald emoţionantul discurs al cl-lui Fleva, care a impresionat adine pe toţi oamenii cinstiţi.
Şedinţa încă nu se ridică şi miniştrii colectivişti fug ca şobolanii ca să se ascunsă în vizuinile lor.
Şedinţa de eri este lovitura de moarte a partidului liberal.
X. X.
*
* *
D. Fleva cere cuvîntul.
Nici o dată colectivitatea murdară n a fost înfierată de pe banca ministerială chiar cu edita francheţă, cu aşa mâestrie şi cu citita violenţă, cum a făcut-o d. Fleva, a-vînd alături pe d. Mitiţă Sturdza şi pe cei Volţi miniştr i.
Discursul şi apărarea cl-lui Fleva, vor rămînea ca cea mai straşnică hiciuială şi un stigmat în veci neşters pe fruntea partidului Kiriţopolilor.
— N’am comis nici una din crimele pe cari ini lo imputa preşedintele consiliului, care a ţinut să spălăm rufele noastre murdare aci, în public.
Cînd am văzut interpelarea d-lul Epurescu, am crezut că se datoreşte unui capriciu. După discursul d-lul prim-ministru capăt dovada că este resnltatul unor intrigi meschine cari se urzesc in contra mea.
Care-mi erei atitudinea? Să mă presint înaintea Camerei, cure singură c suverană să judece actele mele. Dar nu s'a urmat uşa. S'a pus la cale o interpelare murdară iu contra mea, ca să mi păteze
, mlacoromanica.ro "
Epurescu.
D. Epurescu întrerupe.
CĂSĂTORIILE MODERNE
Agenţiile matrimoniale. — î nde «'a ajun* eu reclama.—Preţurile curente—C ăsătoriile viitorului
DRAMA DIN FĂLTICENI
NWţli TI OI.OKI
Dăm azi, după fotografiile cele mal recente, portretele celor doi eroi al dramei din Fălticeni.
Iată mal intiiu portretul d-lul
Problema cea mal grea, eea mal comică, cea mal ridiculă şi cea mal tragică In acelaşi timp, e de sigur căsătoria.
Bărbatul şi femeea, pe cari legile naturel şi legile sociale ’i-att legat unul de altul, sînt în fond duşmanii cel mat grozavi, pricină reciprocă de nenorociri adinei şi ireparabile.
Din vremurile cele mal’veclil şi plnă astăzi scriitorii şi legislatorii s’au ocupat de chestia căsătoriei, unii căiiltnd s’o distrugă, alţii s’o fortifice, cu toţii Insă incapabili de-a face nici una, nici alta.
A fi pentru sau contra căsătoriei, e vecl-nica problemă care se pune lie-cărul, şi fiecare e In stare s’o rezolve într’un fel, clnd e vorba de altul, incapabil cînd e vorba de sine.
Cinci mii de anî de viaţă socială n’aă fest In stare să scoată la un capăt bun chestia asta, să hotărască care e forma cea mal bună a căsătoriei, să pue capăt dramelor cari rezultă din convenţiunea între bărbat şi femee.
Poligamia, monogamia, poliandria, căsătoria liberă, toate avi fost Încercate, şi de nici una nu se poate spune că-l cea mal bună.
*
* *
Iit.-eol.' Tlieodoru
care ’şl-a acuzat soţia că a Încercat să’l otrăvească.
Iată şi portretul d-nel
M:iria Tlieodoru
pe care Curtea cu juri din Făli in u achitat-o de teribila acuzare ce i se aducea.
Fără a analiza cauzele, trebue să constatăm următorul fapt: căsătoria legală e foarte sdruncinată In ţările civilizate, şi In unele oraşe mari numărul copiilor nelegitimi stă să Întreacă numărul celor legitimi.
Această decadenţă a căsătoriei legitime e Însoţită de fenomeue curioase, de un mercantilism greţos.
Negustori cari nu mal ştiu din ce să-şl agonisească viaţa, s’au pus să stimuleze gustul căsătoriei şi să tragă din el foloase băneşti.
Aceşti negustori al iubire! legitime, aă fundat societăţi anonime pentru exploatarea căsătoriei, cum s’au fundat societăţi financiare pentru facerea de căi ferate satl pentru exploatarea gunoaelor.
Nu există oraş mare In Europa safi în A-merica, care să nu aibă asemenea societăţi. Ascunse, mici la început, ele avi Început să prospere. Cu vremea comerţul lor a fost a-nunţat prin ziare, şi-au pus firmă In stradă, aft deschis prăvălie de dragoste tn toată regula.
Şi afacerile le-aă mers din ce în ce mal bine.
New-Yorkul a dat naştere uneia din cele mal Înfloritoare societăţi de acest gen. Ea se numeşte compania matrimonială «Al-cijon*, şi în prospectul el găsim că «procură partide dorite persoanelor cari aă gustde Însurătoare;—amănunte pe larg şi referinţe de prima ordine sunt date orl-cul».
*
* *
Mal mult de cit atlta. Această societate a umplut toate ziarele din lume cu anunţuri.
Am sub ochi unul din aceste anunţuri. Iată-1 :
Sub fotografia unei tinere languroase, cu ochii mari şi părul negru, stă scris: «orfelină, născută la Nouvelle-Orleans, foarte dispusă la veselie şi la o caldă afecţie pînă In ziua cînd a fost adoptată de o familie ortodoxă din Andover, tn mijlocul căreia trăeşte actualmente. Ar lua de bărbat pe ori cine ar putea s’o fure din sinul acestei familii.»
Urmează apoi portretul unul domn pleşuv, cu favoritele mlncate de molii, cu gura ctt
0	şură, sub care e scris :
«Gentleman bine crescut, de familie nobilă dar căzută; cosmopolit din cap ptnă’n picioare; vorbeşte nouă limbi; ar lua de nevastă pe-o doamnă tinără, bogată, frumoasă şi cu o Înaltă poziţie socială. Să nu
1	se adreseze nici o Întrebare (domnului din fotografie) asupra antecedentelor lui, de oare-ce asemenea întrebări l’ar face să’şl amintească lucruri triste.»
Iată acum şi preţurile casei.
Nt-riu preţurilor
Pentru pretendenţi:
Sub 30 de	ani	250	fr.	(
Intre 30	şi	45	300	»	)	PlălibilI In ziua
Intre 45	şi	00	375	»	j	nunţel.
Intre 00	şi	100	475	»	ţ
Un depozit prealabil de 125 fr. e indispensabil.
Să se adreseze ori ee comunicaţie la C-ia Matrimonială «Alcyon,» 21 West, 31, st. Street. New-York.
*
* *
Şi iată, domnii inel, cum ni se anunţă viitorul tn ceea-ce priveşte baza statului şi a societăţa, condiţiei esenţială a propagărel şi a perfecţiei speciei: căsătoria.
Cm U place ti’are de cit să se adreseze la compania de mal sus, al căreia anunţ l'ani dat gratuit.
I'iiulai/.lo.
s
EPOCA
IMitla a treia
Ştiri militare
Statul-major general al armatei a propus d-lut ministru de rezbel, ca recruţii armatei teritoriale să nu fie Chemaţi pe viilor de cit la 1 Aprilie, clnd să fie şi imediat concentraţi peniru o perioadă de 70 zile. D. ministru de resltel cerbul şi avisul comandanţilor corpurilor de armată, a aprobat a-ceastă propunere.
*
• *
Lucrlndu-se In biurourile statulul-inajor general un proiect pentru modificarea regulamentului de rechiziţiune, s’a dispus ca viitorul recensămînt de cal din ţară să fie făcut In spiritul acestei lucrări, şi să se prezinte rezultatele înainte de 1 Martie.
*
* *
S’a primit demisiunea din armată a d-lul căpitan Edmond llarotzi, treclndu-se In cadrele ofiţerilor de rezervă a regimentului Tulcea No. 33, din care a făcut parte In momentul demisionărel sale.
*
* *
It-nil General D. Racoviţă senator,locot.-eol. Emil Cazimir şi căpitan Gh. Văleanu deputaţi, au fost delegaţi de Senat şi de Cameră ca membri în comisiunea superioară a casei dotaţiunel oastel, In locul d-lor general V. Costaforu, Voinescu-Boldur şi maior Pruncu.
*
* *
D. General Cruţescu, comandantul diviziei de la Tirgovişte, ca cel mal veehitt comandant de divizie, a fost Însărcinat cu comanda corpului al 2-a de armată In locul d-lul General Arion, numit comandant al cetâţel Bucureşti.
*
* *
In urma tuturor cercetărilor făcute asupra cauzelor cari art provocat sinuciderea căpitanului Gh. Carp, comisarul regal şi raportorul consiliului de rezbel al corpului al 2 de armată, de un comun acord, art clasat a-facerea la dosar.
* *
*
Serviciul de genirt al corpului al 2 de armată, primind aprobarea ministerului de resbel, In ceea-ce priveşte devizurile şi pro-ectele de reparaţiune şi Îmbunătăţire a ca-zărme! Cuza-Vodă, a Început lucrările sale prin a acoperi acest edificiu, rămlnînd să urmeze la primăvară lucrările de zidărie.
mEP0CA“ LA IAŞI
(Corespondenţă specială a «Epocel»)
au manifestat intenţia de a’şi da dimi-siunile din posturile ce ocupă, in urma acestui blam.
E probabil că tot astăzi se va da şi sentinţa.
Iile.
OFOBMAŢH
fjrfiţia de fi iminenţă a *U-poce I», — cuprinzimt toate HtiriteHoritepină etapă mie-ztil nopţei, — se păseisie ăe vfaxare, in toate zilele, la & ore, la toate ehionearite.
12 Ianuarie, 1896.
Alegerea primarului
Ieri, la 2 oare p. m. în presenţa ambilor prefecţi de judeţ şi poliţie,—o dovadă că d-nil V. Gheorgliian şi C. Penescu sunt In cel mal buni termeni,—noul consiliu a depus jurămlntul legiuit.
— Jur credinţă şi fidelitate Regelui şi constituţiei şi că voiţi servi interesele comunei,» a spus d-1 N. Gane şi după dtnsul fie-care dintre noii consilieri. S’a subscris apoi foaia de jurămînt, după care s’a procedat la alegerea primarului şi a ajutoarelor.
După regula obicinuită, între colectivişti d-1 N. Gane a Întrunit unanimitatea voturilor consilierilor, în calitate de candidat de primar. Nu i-a lipsit nici chiar votul d-sale, cu toate că mulţi aii găsit că ar fi fost o dovadă de modestie, dacă d-1 Gane nu s’ar II votat.
Urmtnd exemplul primarului, d. Gh. Tăcu s'a votat şi d-sa, ca prim-ajutor de primar, întrunind tot 19 voturi, unanimitatea celor prezenţi, ca d. Gane.
Ambii mulţumesc consiliului pentru o-noarea ce li se face şi declară că, în marginea puterilor lor, vor lucra pentru pros-perarea oraşului.
D. Tăcu, plagiind în parte speachul d-lul Gane, adaogă şi inteligenţa sa vastă la puterile modeste ale primarului, care nu a putut să deschidă urna cu voturile, fără ajutorul odagiulul Ştefan.
^.Amîndouă alegerile provoacă un entusi-asm teribil printre uşieri şi fanaragil, re-prezintaţl în număr respectabil în publicul asistent.
$!»La alegerea celui al II-lea ajutor d. C. Lepădata cere a se amina alegerea ptnft ce se va obţine aprobarea ministerială pentru crearea unul asemenea post, conform legal comunale.
D-1 colonel P. Botez îl combate. D-sa pro pune o şaradă foarte greii de deslegat. Ci-ne-va din public oferă 5 lei aceluia care va deslega şarada.
Norocul cade tot pe d-1 Lepădatu, singurul care a Înţeles pe stimatul săil coleg.
Propunerea d-lul Lepădatu nu întruneşte de cit 2 voturi, a d-sale şi al d-lul Velicu, fiind şi o abţinere, a d. I. Ornescu.
Se votează al II-lea ajutor de primar d-1 G. Ghica cu 16 voturi, fiind două abţineri, a d-lor Lepădatu şi Veleiiî, şi un vot alb, probabil al d-lul Ghica, mal modest de cit cel-lalţl doul aleşi Conform art. 51 din legea comunală, pri mărul delegă apoi pe d. I. Ornescu la oficiul stărei civile. Acesta însă în baza principiului că toate puterile emană de la naţiune, nu vrea să primească ofiţeria, pînă cînd consiliul nu se pronunţă. 38 de braţe ridicate în sus, cu mult brio, acordă d-lul Ornescu o-noarea de a celebra căsătoriile în Iaşi.
1’roceHiil Ilerzembcrg
Ieri s’a judecat înaintea curţel de apel, secţia I, procesul Uerzemberg Lochman.
D. Uerzemberg, farmacist, care a clştigat procesul la prima instanţă, era representat prin d-nil V, Seuli şi G. Crislofor.
D. Lochman era asistat de d-nil V. Di-mitriu şi P. Zamfireseu.
Ministerul de interne, condamnat de tri bunal la daune, e reprezentat prin d. Anto-neseu, avocat din- Bucureşti.
Procesul continuă şi, astăzi.
Presenţa d-lul Antonescu a indispus mult pe avocaţii statutul din Iaşi, d-nil A. Suciu şi At. Gheorghiu. Dinşii văd în faptul a cest a neîncrederea ministeriulnl de interne în capacitatea lor Ni se asigură că ambii
lHn culisele Camerei
După incidentele petrecute ieri la Cameră, d. Fleva, in sala paşilor pierduţi, se apropie de un grup de deputaţi printre cari se aflau şi d-nil Slurdza fi Stătescu.
D. Fleva cere explicaţii de la primul ministru pentru discursul ruşinos pe care l’a pronunţat:
—	Ai demerilat de la partid,— răspunde cu violenţă d. Slurdza.
—	Fac apel la d. Stătescu, că n’am demerilat prin nimic.
—	Te rog, domnule Fleva,—răspunde d. Stătescu cu jesuitism,— să nu mai faci apel la mine.
*
* *
Un grup de deputaţi înconjoară pe d. Fleva şi-l felicită pentru discursul pe care Va ţinut drept răspuns tîngue-lilor d-luî Slurdza.
—	El bine, voi pleca din minister. Dar după 24 de ore aceşti oameni vor aduce armat a ca să împuşte pe cetăţeni !
*
* *
Unul din cei mai distinşi tineri deputaţi, d. I. Procopiu, diredor-delegat al «Gazetei Poporului», văzlnd bucuria unor colectivişti, a observat cu un sarcasm muşcător :
—	Părerea mea ar fi să se disolve Camera, căci majoritatea nu este destul de omogenă. Să se numească prefecţi toţi Kiriţopolii, Dimancii, Simuleştii, Săvenii, Take Anastasii şi mă prind că o să se aleagă o aşa majoritate, în cit lucrurile vor merge strună.
—	Dar la ce-ţi trebue o majoritate mai mare ?— observă unul.
—	E majoritate asta ? Cînd vorbeşte Slurdza îl aplaudă 30 de inşi şi cînd vorbeşte Fleva îl aplaudă 100. Nu mai merge aşa ! Trebue să se readucă bă-trînil şi să se isgonească tinerii.
Dispariţia Gazetei Poporului e ca şi un fapt îndeplinit.
Iu urma crizei ministeriale, a izbucnit o criză şi in sinul comitetului de direcţiune al Gazetei, precum şi în sinul fondatorilor el.
Comitetul de direcţiune e compus din d-nil deputaţi I. Procopiu, Gr. Grădiş-teanu şi Dinu I. C. Brătianu. Pe clnd d. Dinu Brătianu vrea să dea o direcţie pur colectivista, cel-l’alţl doul se împotrivesc din răsputeri. Tot ast-fel stă lucrul şi in sinul fondatorilor.
Neputindu-se stabili nici o înţelegere, d-nil Procopiu şi Gr. Grădişteanu se retrag din comitetul de direcţiune şi împreună cu amicii lor refuză de a mal da concursul lor material,— două mii de lei pe lună,— Gazetei.
Ast-fel Gazeta va înceta de a mal a-pare cu începere de la 15 Ianuarie.
Aflăm cu adîncă părere de răii că a-micul nostru V. Christoforeanu, fost deputat şi primar al oraşului R.-Sărat, a Încetat din viaţă ieri, la 3 şi jum. p. m., la Rîmnic.
Christoforeanu a sucombat unei pneumonii duble, după o suferinţă de patru zile.
Sincerile noastre condoleanţe intrista-tel familii.
D. Dimitrie IancovicI, prefectul judeţului Constanţa, şi-a dat demisiunea imediat după şedinţa de ieri a Camerei.
D. Fleva, primmdu-o, a făcut să i se remită o adresă prin care îl mulţumeşte de concursul ce ’l-a dat şi de activitatea ce a desfăşurat In serviciu.
d-sa proclamă pe d. Anghel Solacolu ales al douilea ajutor de primar.
La un senin al d-luî Tache Stânescu, galeria aplaudă.
I). Anghel Solacolu ţine un speach, în care spune că este convins că alegerea sa se datoreşte nestrămulăril sale în principiile liberale şi declaraţiunilor ce a făcut că va lucra cu cinste, zel, dragoste, devotament, etc... pentru interesele comunei. Mulţumeşte şi primeşte... primeşte şi mulţumeşte. (Aplause... interesate).
Se procede apoi la desemnarea comisiu-nel de licitaţiunl şi acelei pentru verificarea administraţiunel şi socotelilor bisericilor din capitală.
D. Primar comunică apoi consiliului că a primit de la ministerul de interne regulamentul Întocmit de fosta administraţiune comunală pentru serviciile primăriei, împreună cu observaţiunile ministerului, şi roagă consiliul, acest regulament fiind prea mare, să întocmească o comisiune care să-l studieze, Împreună şi cu modificările ce secere a i se aduce.
D-l Miclescu cere ca din această comisiune să facă neapărat [mi le şi d. Bibicescu, fiind dat că nimeni nu are mai întinse şi profunde cunoscinţî asupra afacerilor comunale ca d-sa.
Se alege comisiunea, cu d. Bibicescu cu tot.
D-l Primar supune consiliului că a primit o adresă de la ministerul de justiţie prin care se atrage atenţiunea consiliului a-supra diurnei ce ar urma să se dea d-lor magistraţi pentru zilele In cari aă fost ocupaţi cu presidarea biurourilor electorale pentru comună; d-sa adaoge că cu această o-caziune crede câ ar fi bine a se fixa şi o diurnă pentru particularii cari aii Îndeplinit o asemenea Însărcinare. Arată că diurna plătită de minister pentru alegerile legislative a fost de 30 lei pe zi.
D-l Major Fănuţă se revoltă contra a-cestul bacşiş ce se voeşte a se da prin a-ceasta magistraţilor, cari aii leafă şi nu tre-buesc, după d-sa, plătiţi, pentru un servicii! ce-1 fac o dată la patru ani.
Aceşti funcţionari, zice d-1 Fănuţă, abia eşiţl de;pe băncile scoalel, aii clte 5-600 lei pe lună, pe cînd eu, am servit ţărel 29 de ani şi abia am ajuns la 400 lei pe lună.
După ce mal repetă de vre-o zece ori cuvlntul de bacşiş la adresa magistraţilor, se aşează, nu pe băncile... seolel, căcl'e cam tîrziîl, ci pe scaunul de consilier pe care i l-a hărăzit voinţa liber consultată a cetăţenilor Capitalei.
Publicul aplaudă.
D-l Tache Stănescu se revoltă contra cu-vlntulul de bacşiş pronunţat de maiorul Fănuţă şi spune că nu e bine să aruncăm numai aşa, cuvinte, ca să provocăm aplause; trebue să ne gândim că dacă magistraţii sunt plătiţi e numai pentru a intra la 12 în şedinţă şi a sta 3-4 ceasuri, iar nu pentru a sta pînă la ora 1 noaptea tntr'o atmosferă viciată. D-sa regretă că d. Major... consilier, a pronunţat euvlntuî murdar de bacşiş şi roagă a se vota indemnizaţia propusă.
D-l Ionescu-Muscă declară că este de a-ceiaşl părere cu d-1 Stănescu, dar roagă să nu se treacă în procesul-verbal cuvlntul de bacşiş.
D-l Bursan, prim ajutor de primar, pre-umblîndu-se (lin un loc în altul, cu multă emfasă, spune câ consiliul comunal nu trebue să debuteze prin a călca un principiu democratic: magistraţii art lucrat, trebue să fie plătiţi pentru munca lor.
D. Maior Fănnţă cere cuvlntul în chestiune personală şi spune că dacă se cere ştergerea din procesul-verbal a cuvîntulul de bacşiş pronunţat de d-sa, să se şteargă şi acel (le «murdar» pronunţat de d. con silier Stânescu, care este şi advocat.
D. Primar C. F. Robescu îl împacă zi-cînd câ desbaterile Consiliului se trec în procesul-verbal în resumat şi nu se vor menţiona aceste discuţii academice.
Uitasem să spunem eă d. Miclescu a propus, in ilaritatea şi aplausele ironice generale, să se plătească diurne la toţi membrii biurourilor (secretari, scrutători).
Propunerea de a se plăti o diurnă de cîte 30 lei pe zi magistraţilor se aprobă; apoi Consiliul intră In ordinea zilei, adică expediarea afacerilor curente de administraţiune, începtnd cu discuţiunea eererel Dir. Lucr. Technice de a se instala 50 lampe pe bulevardul Maria.
Mersul crizei
a-
a-
0 telegramă din Galaţi ne nunţă că decisiunea Curţei de pel în afacerea Brenning se va pronunţa tocmai astă-seară la o-rele 5.
Întrunire»» «Ic la Senat
Convocaţi la o întrunire intimă, deputaţii s’au întrunit aseară la orele 9 în sala Senatului.
Miniştrii şi preşedinţii Corpurilor Legiuitoare n’au luat parte la întrunire ; ei se aflau, afară de d. Fleva, la d. Eugen Stătescu, împreună, cu d. Ca-rada.
Agitaţia în sala Senatului era foarte mare ; ultimele evenimente se discutau cu urnită efervescenţă şi deputaţii, risipiţi în grupuri, făceau atîta sgomot, în cit abia se puteau înţelege unii pe alţii.
fţcriinţu 4'onsiliiilnl 4 ommial
Aseară, la orele 9 şi 20, se deschide şedinţa Consiliului comunal al Capitalei şi se procede la alegerea celui de al douilea a-jutor de primer.
Sala este plină de agenţi comunali şi mal cu seamă de acea lume interlopă care caută să se recomande tuturor stăpînitori-lor zilei; In fruntea lor este preotul de pe şoseaua Ianculul.
D. Angliei Solacolu întruneşte 16 voturi, d. C. Bolintineanu 4 şi d. Melisianu 3, fiind şi două buletine albe.
D. C. F. Robescu, primarul, ridică obiec-ţiuneacă numărul consilierilor fiind de 31, d. Solacolu n’a întrunit deci de cit majoritatea relativă, şi roagă Consiliul să pro-ceadă la o nouă votare.
La observaţiunea ce i se face Insă, că doul d-nl consilieri — Intre cari d. Al. Djuvara — n’aii depus jurămlntul, şi ast-fel nu slut de cit 29 d-nl consilieri în funcţiune,
1). Stolojan, nechemat, de nimeni, îşi ia rolul de preşedinte şi crezîndu-se în elementele sale, a început să glumească şi să facă zeflemele sui generis. D-sa a conchis că ar fi bine să fie pace, linişte şi concordie.
D. Gr. M. Sturilza regretă incidentele ce s’au produs în Cameră şi regretă mat ales că ele aii izvor it din discursul pri-mulul ministru. Crede că răspunde unul sentiment, general, cînd face apel la unire şi la aplanarea diferendelor în sensul ca d. Fleva să rămînă în minister, de oare-ce ministerul ast-fel cum e constituit acum este expresia a-devărată a unanimităţii; fără d. Fleva, însă, ministerul nu represintă majoritatea din Cameră. Propune deci, ca deputaţii să intervină pe lingă d-nu Slurdza să se restabilească armonia.
1). Tli. Stolian spune fă în urma
...... Jacoromamca.ro «»-
nistru în Camera, împăcarea nu mai
e posibilă şi deputaţii n’aii, căderea de a fi mijlocitori intre miniştri şi d. Fleva. Nu mal puţin adevărat este însă, — a-daogă oratorul,— că trebue să i se a-corde şi d-lul Fleva o satisfacţie, a-nume să răspundă In calitate de ministru la interpelarea ce i s'a făcut. Şi după această tnterpelare să se dea o satisfacţie din partea Camerei d-lul Fleva, în urma căreia d-sa să se retragă din minister. Ast-fel s’ar salva at ît situaţia, cît şi prestigiul guvernului iş al d-lul Fleva.
D. Epurescu, cu ton teatral, a declarat că n’a avut de glnd să loveassă în onorabilitatea d-lul N. Fleva, ci a vroit săi-i procure ocazia să desminţă acu-zaţiunile ce i s’au adus.
Mal multe voci: Tîrziu te-ai trezit !
D. Poenaru-Bordea propune alegerea unei delegaţii care să meargă la d-nu Slurdza şi la d-nu Fleva să vază întru cit sînt întemeiate plîngerile primului ministru în contra ministrului de interne şi în aceiaşi timp să se încerce o împăcare.
La această propunere colectiviştii au început să vocifereze. S’a produs un tumult şi un sgomot de nedescris.
Deputaţii neputînd ajunge la nici o înţelegere, întrunirea s’a spart pe la o-rele 11.
Oculta tremură.
Aflăm că cinci procurori aă fost însărcinaţi să stea toată noaptea pe la cele cinci secţii principale din Capitală, pentru a ti gata la ori-ce mişcare s’ar face şi spre a împiedica pregătirile pentru o mare manifestaţie ce se va face azi d-lui
N.	Fleva.
In acelaşi scop d. Stătescu, prefectul poliţiei, a dat ordin ca toţi inspectorii şi comisarii să fie la posturile lor, iar subcomisarii şi agenţii secreţi să circule in permanenţă prin toate localurile publice şi prin mahalale.
Unzcta Poporului şi Evenimentul
Astă noopte s’a ţinut o întrunire intimă a fondatorilor Gazetei Poporului, la d. G. D. Palladi.
In urma neînţelegerilor dintre fondatori, neînţelegeri cari se raportează la criza ministerială, mal mulţi dintr’înşil aă declarat că nu vor mal contribui cu nici un ban pentru acest ziar.
In urma acestor declaraţii, s’a liotărît încetarea din viaţă a Gazetei.
Pe de altă parte aflăm, că d. G. I. Scorţescu va muta ziarul săiî Evenimentul în Capitală. Acest ziar va susţine interesele grupului d-lul N. Fleva in contra Ocultei.
Interpelarea «l-iul Epurescu
Ieri s’a răspîndit zvonul, că d. Epurescu nu-şl va desvolta azi interpelarea, de oare ce instrucţia, în afacerea Axente-Semu fiind secretă, dosarele nu-i-se pot da.
Asupra acestui zvon întrebînd pe d. Epurescu, d-sa ne-a asigurat, că nea-vînd nevoie de dosar, nimic nu-l împiedică ca să-şi dezvolte interpelarea. Iteinanierea ministerială
Guvernul n’a scăpat încă de toate boclucurile ce au produs sfîşie-rile din sînul său şi iată că în-tîmpină alte dificultăţi pentru compunerea din nou a cabinetaluî.
Nenumăratele aspiraţiunî ministeriale din sînul majorităţii riscă să provoace nouî disidenţe.
Pentru a înlătura aceste dificultăţi, d. Sturdza a liotărît să nu complecteze ministerul şi să ia d-sa interimul internelor, păstrînd în acelaşi timp portofoliul exter-neler. Camerile se vor închide la 15 Martie şi atunci se va complecta cabinetul. D. Sturdza poate astfel făgădui tutulor că îi va satisface, cu atît .maî mult că închi-zînd sesiunea camerilor nu prea îî pasă de nemulţumirile ce atunci va stîrni, bizuindu-se pe răgazul de 9 luni ce-1 va avea pînă la 15 Noembre.
Dar şi această soluţie a produs multă iritaţiune la acei ce aveau făgădueli ce trebuiau să se împlinească imediat şi cari simt că vor fi traşi pe sfoară.
D. Stolojan, în deosebi, nădăjduia că d. Aurelian va lua portofoliul internelor şi că ast-fel va putea fi ales preşedinte al Came-riî. Azi însă e sigur că nu va a-vea nici măcar mulţumirea de a scoate pe d. Pallade din minister.
In această stare a spiritelor, ati fost aseară maî multe consfătuiri intime, consfătuiri în cari trebuiau să se ia resoluţiuni menite a sili pe d. Sturdza să-şi complec-tezo imediat cabinetul.
DEPESI
(Serviciul Agenţiei Bomîne)
Kegina Angliei
Cowes, 12 Ianuarie.
Regina, a cărei stare «le sănătate pare bună, a făcut o mică plimbire în trăsură erl după atniazl.
Inmormintnrcn Iul I*i»tlenb«*rg
Londra, 12 Ianuarie.
Se crede că prinţul ie Battenberg va ti în-mormîntat Ia Windsor ci onorurile militare.
Concentrările turceşti
Constaninopol, 12 Ianuarie. Reducerea numai la 4<H de oameni a efecli-vulnî batalioanelor mobilisate Încă nu se poate execuţa, din cauza afituilhel Kurzilor In teritorii! Dersin.— Ordonanţaprivitoare la această seducere s’a anulat In urmi nouilor şi deselor lupte dintre Kurzi şi truptle turceşti. — S’at! trimes întăriri.
Concentrarea trupelor turteşti a devenit mal grea din cauza zăpezilor.
Se crede că pacificarea nu este cu putinţă de cit cu forţe mari militare ş numai la primăvară.
K<»gina Itclgici
Bruxelles, 12 Ianuarie.
Regina suferea de ma! multe zile de o răceală ; Starea sa s'a îmbunătăţit de iert.
Alianţa ruso-tiircil
Paris, 12 Ianuarie.
Ştirile de sorginte englezească, cari anunţă o alianţă intre Rusia şi Turcia, nu se consideră ca 'oase.
C'ioi-iiire de trenuri
Paris, 12 Ianuarie.
Două trenuri s’art intilnit azi dimineaţă pe drumul de fier de îentură lingă gara porţii Maillot. Sint doul mirţl şi vr’o zece răniţi.
Afae«ren Irlan
Paris, 12 Ianuarie.
Senat.—D-nu Lamarzelle, al dreptei, desvolta o interpelare în privinţa afacerii Arton. El susţine că pe cînd erziî miniştri d-nil Ribot şi Loubet, aceştia atl negociat cu Arton, prin intermediul agentului Dupas, în loc de n face să’l aresteze. Oratorul întreabă peniru ce nu s'a urmărit Dupas, Indati ce acesta a publicat broşura sa în privinţa negocierilor sale.
D. Bourgeois răspornice câ justiţia face opera sa şi că a ordonat urmăriri după pllngerea d-1 ui Ribot. Roagă deci adunarea să aştepte resiiltalul instrucţiune!.
Incidentul s'a închis.
Estradarea Ini Ilaiumer&tciu
Brindisi, 12 Ianuarie.
Curtea de apel din Tnni dind o sentinţă favorabili pentru extradirea lui Haminerstein, se aşteaptă ordinele peitru ca acesta să fie predat Germaniei.
C«>dul penii bulgar
Sofia. l2 Ianuarie.
Camera a adoptat In doua citire toate paragrafele codului penal. S'art Introdus în acest cod nişte reforme foarti liberale.
Evenimentele lin Trausvanl
Londra, 12 Ianuarie.
Agenţia heuter află c tntr’un discurs rostit la Pretoria, comandantu general Joubert a mulţumit burgherilor SIi-tiu! liber Orange, pentru sprijinul lor în timpi ultimei crize. A exprimat speranţa că poprul din sudul Africel îşi va ajunge scopul prii unirea populaţiunilor In-tr’o singură naţiune, chiar sub guverne diferite.
Liniştea nu s’a ret abilii cu desăvtrşire la Johannesburg.
I>e*oraţil
Berlin, 12 Ianuarie.
împăratul a numit ne prinţul de Bismarck şi pe mal muţi profesori, cavaleri activi al ordinului Meritilul penru ştiinţe şi arte.
PABLAM UNTUL
SENATE E
Si-ilitJu tfe fa l-t Manaare
înainte de deschiderea şedinţei o vie ngi-aţie donineite prin culoare; amicii d-lul Fleva, foarte supăraţi pe ministrul preşedinte, laudă ititudinea ministrului de interne In şedinţa de ieri a Camerei. Colonelul 0-bedeanu apac cu o telegramă prin care vesteşte pe lenatorl câ la Cameră se va desvolta azi, fără doar şi poate, interpelarea d-lul Iepirescu.
Insftrşit şedinţa se deschide şi d. Fale-riau-Urseanu cere cuvlntul pentru a face o comunicare, dar presidentul ÎI observă că pe banca ministerială nu se află nici un ministru.
Semn rău! esclamă un nobil ales. Apelul nominal fiind suficient pentru dreptul la diurnă, şedinţa se ridică, iar senatorii, sub pretext că trec în secţii, se duc la Cameră.
< A M E It A
.Setliitţa fie ta l-t Ianuarie lnaiiit«‘a şaxlinţei
In Cameră, mare animaţie. D. Fleva este foarte anturat.
D. G. Dobrescu ne comunică cum are sa respuuză d-lul Sturdza în chestie personală.
«D. Sturdza, zice d. Dobreccu, care tot d’a-una vorbeşte de Ion Brătianu, l'a tratat pe acesta de aventurier In anul 1877».
Dar, zice d. deputat de Prahova, d. Fleva a insistat să amin chestia personală.
*
* *
Ca şi erl tribunele sîut înţesate de public. La intrarea în tribuna Presei, e postat un comisar, al cărui nume ne scapă, şi care ne supune la un adevarat interogalo-rirt înainte de-a ne lăsa să ne ocupăm locurile. Un confrate, trage cu drept cuvtnt o sftpuueală energică zelosului poliţist şi’l trimete... la secţia respectivă.
In incintă deputaţii discută cu aprindere ultimele versiuni asupra situaţiunel d-luî Fleva în cabinetul colectivist.
—	Işl va desvolta sau iiu d. Epurescu interpelarea V Aceasta-I întrebarea care şi-o pun cu toţii. Se aşteaptă deci cu o nerăbdare uşor de Înţeles sosirea matadorului de la Giurgirt. Gel dintlirt ministru care'şl face apariţia, e d. Costică Stoicescu, care-I asediat din toate părţile:
—	El, ce mal noii ?
D Stoicescu trece, însă, prin foaie grupurile cu un zinibet graţios şi enigmatic, care nu satisface de loc legitima curiozitate a onorabililor.
In sflrşit sosec şi celTalţl miniştri.
EPOCA
Şedinţa
D. P. S. Aurelian deschide şedinţa d’abia la ora 3 fără 25 minute. Deputaţii tşl ocupă locurile lor. Se dă cuvintul d-lul:
T. Epurescu declară că anunţlud interpelarea sa n'a voit să facă un act de vrăjmăşie în contra d-lul Fleva; ci a voit numai să dea Mintstrutul de Interne prilejul să se disculpe de acuzaţiile Epocel.
Ca dovadă că nu m’ain îndoit nici o dată de onorabilitatea d-lul ministru, inii retrag interpelarea,— sftrşeşte d. Epurescu.
Dciuisiiiiica «l-lni Fleva
D. N. Fleva declară că se retrage de pe banca ministerială.
Ministrul de interne Îşi părăseşte locul In aplausele frenetice ale Camerei, aplause cari durează clte-va minute.
P. Ionel (irădişteaau constata înttiil că declaraţia d-lul Epurescu e cam tardivă şi apoi Îşi retrage şi d-sa interpelarea, re ser-vindu-şi insă să revie altă dată asupra păr Ici politice care-% legată de interpelarea cl-luî Epurescu.
Voci. Nu-1 nici o parte politică.
1). I. Gradişteanu. Ba da, există una.
I). P. S. Aurelian, preşedintele, ridică şedinţa, ne mal fiind nimic la ordinea zilei.
mitale la opera imorală Întreprinsă de d. Eleva ?
La care d. C. F. Kobescu a răspuns cu brutalitatea unei catarame:
— Pe mine, d-le Sturdza, să nu mă a-meninţl cu degetul că te iail de fundul... indispensabililor şi te asvlrl de nu te vezi!
Cameră cu ocasiuuea retragerel sale din Minister.
Astă-zl la 5 ore şi jum. d-nu Fleva şi-a luat adio de la personalul ministerului de interne.
N
(
V I
ULTIME INFORMATIUKI
niuni im> iaşI
(Corespondenţă specială a * Epocel*
)
DIN PRESA
Ziarele de azi
———- Lumea nouă prezice că grosul partidului liberal va simţi In curtnd cit II costă ieşirea din minister a d-lul Ni-colae Fleva. Dacă colectiviştii s’afl ridicat în contra ministrului de interne, pricina ie că acesta a voit ca legile să domnească; aceasta s’a părut temerar şi primejdios colectiviştilor.
~~— Adevărul vorbind, de retragerea d-lul Fleva din cabinet, se exprimă ast-fel:
In sfirşit d. Fleva a încetat de a mal fi ministru. Noi îl felicităm că a scăpai din cloaca infectă în care intrase. Avea ce-I drept gîndul să ardă cu fier roşit in foc gaugreua partidului şi să întreprindă o operă de moralizare si de democratizare a ţârei. A fost însă prea naiv ca să nu-şl cunoască oamenii, a fost prea încrezător in propriele sale puteri ca să nu vadă că nu se poate aduce sănătatea in corpul putrezit şi infectat, în hoitul colectivităţel.
—— Gazeta Poporului încearcă să a-tenueze efectul scandalului de la Cameră şi zice între altele:
O, negreşit, sub conservatori nu s’a văzut o discuţiune In parlament, ca acea de erl. Deşi se certau intre el fără de ruşine şi fără de cumpăt, nici o dată n’aă avut curaj să aducă in discuţie publică neînţelegerile dintre dtnşil...
Noi punem interesul bunel guvernări a ţărel mal presus...
Mal e vorbă?
pri-
-----Ziua se exprimă ast-fel cu
vire la şedinţa Camerei de ieri:
Erl s'a petrecut la Cameră un fapt fără precedent. Primul-ministru a expus înaintea camerei neînţelegerile din sînul cabinetului şi a declarat, că nu mal poate lucra alături cu d. Fleva,
Ministrul de interne s'a apărat atăcînd pe primul ministru şi direcţia oculta a partidului.
Majoritatea a votat o moţiune de încredere primului ministru şi deci implicit un blam d-lul Fleva.
Era natural ca tovărăşia d-lul Fleva cu liberalii să se sfirşească cît de curind şi deci nu ne surprinde de loc votul camerei; cea ce este de mirat sunt procedeurile liberalilor.
12 Ianuarie 1896. îndoită sinucidere
Un soldat, care se plinba azi dimineaţă pe la n oare pe platoul Copoulul, a văzut lingă şanţul rondurilor două cadavre : un bărbat şi o femeie.
Dînd de veste poliţiei, cadavrele au fost ridicate şi duse la sala mortuară a S-tulul Spiridon.
Ele s’afi recunoscut a fi ale tînărulul Ioan Haret, fiul d-lul maior Haret, fost multă vreme în garnizona laşi şi a elevei Maria Gălbază, din clasa a 111-a a scoalel profesionale de fete S-tul Sava.
Ioan Haret nu putea să aibă mal mult de 21 de ani şi era elev la conservatorul de muzică şi declamaţie. A fost angajat a-nul trecut in trupa de operetă a d-lui Bo-bescu, iar în timpul din urmă a cîntat în corul operetei Baba Htrca, la teatrul Naţional.
Cadavrul său poartă o rană adîncă la cap, în tîmpla dreaptă. Cînd l’am văzut, era întins pe o masă în camera mortuară a spitalului : ochii puţin intredeschişî, iar faţa mînjită de sîngele ce curgea încă din rană.
La picioarele sale era aşezată pe o altă masă Maria Gălbază.
Din informaţiile ce am luat, ea este fiica d-lui Galbază, fost funcţionar la căile ferate, domiciliat în strada Arcu. Şi dînsa avea o rană la cap, în tîmpla stingă. Ochii îl sînt închişi, faţa liniştită, gura puţin deschisă. Figură plăcută, mîinele îl sînt ascunse în-tr’un manşon de blană neagră, ceea-ce denotă că moartea i-a fost instantanee.
După declaraţiile tatălui el, Maria Gal-nază nu are de cît 16 ani.
Lingă cadavru, s’au găsit nişte scrisori rupte, cari aii fost luate spre a fi reconstituite de parchet.
***
Cauza acestui îndoit omor nu poate să fie de cît dragostea. De dimineaţă, Maria a plecat la 7 ore şi jum. la şcoală, cu taşca de cărţi subsuoară.
Pe drum s’a întâlnit cu iubitul ei.
Acesta probabil o cunoştea mai de mult şi’i dăduse întîlnire pentru azi dimineaţă. După cum ar reieşi din scrisorile ce s’au găsit rupte la locul omorului, Haret propusese tetei să fugă cu dînsul, ceea-ce de sigur Maria a refuzat.
O discuţie trebuie să fi urmat, care se termină cu drama pe care o relatez. La refuzul ei, Haret a răspuns cu glontelc de revolver, care le-a curmat viaţa la amîndoi.
Agenţia romînă ne aduce următoarea ştire din Cernăuţi :
Dieta. I). Wolczinsky desvoltă o propunere privitoare la crearea unor secţiuni romîneştl pe lingă cele patru clase inferioare ale gimnaziului Statului la Cernăuţi. Reaminteşte că mal mulţi elevi din clasa l-a paralelă romină a gim-nasiulul din Suceava n’aft fost primiţi din cauza lipsei de loc.
Preşedintele ţinutului declară' că 11»*-primirea elevilor romînl din Suceava nu s’a făcut din cauza lipsei de loc, ci din cauza inscripţionel neconforme regulament ului. Două-zecI de copil nu au fost primiţi pentru acest motiv.
B. DJABOUROV
Hiinireşti. l’nlcn Victoriei, 72- 74
PENTRU A MICŞORA NTOKUL CONSIDERABIL
Se pun in vînzare
’am- < ii preţuri ejrcepţional de reduce
Covoare peruane Turceşti
H si ri n ri gsirantate
4 4 «a *1 o IX i* 1
MARE ASORTIMENT DE OBIECTE DE TOT FELUL Articole artistice din China s-şi Jsiponisi ('cai excelent de
Hlstiiiiig
ff> n Bl T U BS B B' B X K
(10 -T)
------ Voinţa atacă cu violenţă pe d.
Fleva în primul săli Bucureşti. Atragem următoarea apreciare a ocultei la adresa tribunului:
Fie-care ministru, pe lingă toate cele-l’alte preocupări de ordine generale, îşi dedea toate silinţele de a întări şi a asigura încă şi mal mult cohesiunea partidului Naţional-Liberal : numai d. Fleva lucra d'impotrivă; căuta să-şi creeze partisanl din sfărămăturile partidului tu care lovea cu atîla furie.
VII 1*0111-
P. S. A11-
Audicnţclc la Pa lai
Azi dimineaţă la orele 10 şi jumătate a fost primit in audienţă la Palat (1. N. Fleva.
♦
* *
I). P. Poni, ministrul instruţiunel publice, a fost primit astă-zî la orele 11 in audienţă de Rege.
*
* *
Im orele 11 şi jumătate aii fost primiţi în audienţă la Palat (l-nil D. Sturdza şi Eugen Stăteseu.
*
* *
Duşi ieşirea d-lor Sturdza şi Stăteseu, (1. Fleva care se plimba pe jos în faţa Palatului, a intrat imediat în Palat.
FABRICA de ŢESĂTURI METALICE
SCHETTIHI & BIANCHI
Bucureşti.—Str. Doamnei, 1) (lingă poştă).
Unica fabrică premiată pentru ţesături de sîr-mă, la exposiţiunea din Bucureşti in 1894-, Furnizori al mal mullor administraţi uni publice şi private.
Timpul vorbind de şedinţa de erl a Camerei se exprimă ast-fel: Amănuntele acestei şedinţe sunt atit de piramidale, incriminările preschimbate între miniştrii adversari sunt atit de necrezut, In cît, ca Romînl. ara fi dorit, dacă ar fi cu putinţă, ca aceste scirboase desbaterl să nu fie publicate în Monitorul Oficial, pentru ca să nu figureze în mod autentic în istoria noastră parlamentară.
Senatul va lua în desbaterl, chiar la începutul săptămlnel viitoare, proiectul de modificare, presentat de d. Paladi, a citor-va articole din legea vînzărel bunurilor Statului.
Este inexactă ştirea dată de mal multe ziare, cum că d. M. Săulescu a părăsit catedra de economie politică de la facultatea de drept din Bucureşti.
Mal mulţi colectivişti vorbind aseară despre interpelarea d-lul G. Dobrescu a-dresatâ d-lul ministru de finanţe, ’l a-cuzau de slăbiciune, fiind-că nu a insistat să se numească comisiunea cerută de d. Cantacuzino, căci banii adunaţi pentru monumentul lui Ioan Brăţianu sunt cheltuiţi toţi, pentru ultimele alegeri, afară de cel 25 mii franci daţi de M. S. Regele.
In întrunirea de aseară la Senat d. Sto lojan a oferit un premiu aceluia din dei putaţl care va găsi o soluţiune crizei. Nimeni n’a putut câştiga premiul.
Constituţionalul sfârşeşte ast-fel un articol asupra situaţiunel:
Toate aceste (scandaluri pe noi nu ne miră. Ele iul venit ceva mal repede de cît ne aştep-tnm; dat* trebuiau să vină sub o formă satt sub alta. Vechia colectivitate tot colectivitate a rămas; ea şi-a pierdut numai şeful popular, onest, cn autoritate, care putea s’o înfrîneze cîte odată şi sâ-l împrumute prestigiul săU.
In locul acelui şef are in capu-1 un om strimt la minte şi râtt la sullet, vrednică de dînsa, după cum şi ea e vrednic de dînsul.
Spectacolul pe care ea ni-1 dă este un lung scanda], de care se va ruşina ţara.
Şitrî «lin ziare
Din Gazeta Poporului:
*** Se crede că, cabinetul se plecta chiar prin numirea d-lnl relian, ea ministru de interne.
In acest caz o aproape sigur că d. A-nastasie Stolojan va 11 numit preşedinte al Camerei.
O singură observaţie: preşedinţii nu se numesc, se aleg; In parlamentul colectivist luate sini posibile.
Din Tini]ml:
Intre cancanurile cari se colportează pe socoteala d-lui Miliţii Sturdza, următorul este, după părerea noastră, cel mal picant: 1 nttluind deună-zi pe d. E. F. Robescu, primarul capitalei, ministrul preşedinte l-a ameninţat cu degetul şi, tu paroxismul furiei, ’i-a zis pe un ton ridicat :
Dumneata, profesor, dat concursul du-
D. N. San-Marin, directorele poliţiei capitalei a fost primit ieri la orele 2 p. 111. In audienţă de către A. S. R. principele Ferdinand,
Alegerile comunale din Galaţi cm fost casat pentru motiv de violare a secretului votului.
D-nil membri al .lockey Clubului sunt convocaţi in adunare generală pentru a asculta citirea gestiunel ultimului an şi spre a procede la alegerea noului comitet.
Ultima oră
Mal toată Dunărea e îngheţată, de la Virciorova piuă la gura Ialomiţel; la Su-lina şi la Chilia apa a crescut cu 4 centimetru.
Circulă două versiuni în privinţa complectăriî cabinetului.
Saii d. Dimitrie Sturdza va lua interimul internelor, sau că d. Aurelian va fl numit ministru în locul d-lnî Fleva.
In acest caz d. Stolojan se va alege preşedinte al Camerei.
Jurul (lealului mitropoliei
In curtea Mitropoliei o viaţă neobicinuită, viaţă şi agitaţie de zile mari; sute de cetăţeni erau îngrămădiţi înaintea intrărilor in sala Camerei şi în tribune, aşteptînd cu nerăbdare sosirea d-lul Fleva, precum şi desfăşurarea evenimentelor. Tribunele de asemeni erau înţesate de un mare număr de cetăţeni.
Poliţia la rîndui ei şi-a desfăşurat toate forţele; curtea plină de comisari, agenţi secreţi şi sergenţi, iar în dosul Mitropoliei se află adăpostiţi jandarmii pe-deştrl.
#
# *
Comisarii de poliţie au fost rînduiţl la intrările tutulor tribunelor şi împiedicau cu obicinuita brutalitate chiar şi pe reprezintanţil presei să intre în tribuna ce le ie rezervată.
In locul gazetarilor s'a dat drumul la cîţl-va agenţi al clubului liberal, cai i ocupaseră cele două mese ale presei.
*
* *
Pe strade s au lipit ele azi dimineaţă afişe, cari vesteau pe cetăţeni despre cele ce se vor petrece la camera.
Poliţia a rupt aceste afişe împiedicînd în acelaşi timp distribuirea lor.
1	*
* *
La ora 1 şi un sfert soseşte d. Fleva.
Lumea din Curtea Mitropoliei îl aclamă cu entusiasm.
Ministrul de interne însă să strecoară repede prin mulţime şi intră în Cameră.
Cîţl-va agenţi colectivişti au început să ghiontuiască pe unii cetăţeni, cari au aclamat pe d. Fleva.
Garda Camerei s'a îndouit.
Din oraş vine vestea că trupele au fost consemnate in cazărmi.
*
* *
Retragerea d-lul N. Fleva de pe banca ministerială a produs un entusiasm nemărginit în Cameră.
Majoritatea deputaţilor a aplaudat cu frenesie timp de mat multe minute şi în mod ostentativ pe fostul ministru de interne.
*
* *
La ieşirea din Cameră lumea îngrămădită în curtea Mitropoliei a aclamat pe d. Fleva şi a izbucnit în urate en-tusiaste.
s»iiiI<tp finwnc-g pentru paturi de bronz, tablă, fer şi lemn.
•ţvxnuin t]e pjnze în sirmă de fier, oţel, alamă, aramă, ete.
1 ini» 1 <■ 1 i 1 <n-i <i<- striiii, pentru grilaje de grădini, pateuri, chioşcuri, voliere. criiiHi-i* pentru ciuruit pietriş şi nisip. Ciururi. nIIc, iluliipun. i'iipurc de Nlrinft, precum şi alte lucrări atingâtoare de această branşă.
PREŢURI MODERATE (36—32)
i}. A .1. BERBER
MAGASIN §1 ATELIER DE
BIJOUTERIE, HORLOGERIE, ARCINTĂRIE
Bucureşti.—Calea Victoriei, 28.
Casa Villacros, vis-ă-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, eensoarnice de precisiune în toate speciele, orfevrerie, etc. ete. pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. __________ritE friti uonen i te_00-u
I îiştiii iţare
Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientelă şi onor. Public, redeschiderea
Restaurantul Hotelului de Paris
(t'osit Hngueai)
Bucureşti. — Piaţa Theatriilul, 66. Biieiitiirie Francezii şi Itoiniiia Itrjmi :t lei — Sft-Jutt t lei
A la Carte preţurile cele mal moderate Abonamente lunare pe zi şi rachete In con-diţiunile anului trecut.
Am organizat şi un serviciu complect pentru Banchete In oraş şi In provincie, cu tot materialul şi personalul med format pentru acest scop şi garantez cea mal perfoelă execuţiune a ordinelor care voiţi primi.
Albert m a r g 1111 c r. Antreprenorul Hotelului Windsor din Sinaia. P.S.— Hotelul Windsor, din Sinaia, este deschis şi In timpul iernel.	(30—28)
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(I11 Faţa Palatului de Justiţie)
Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă)
Imlejplinirr ile jirocediu*», cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitala, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estraete de orf-ce acte.
Heitnetare fie ti tt ni. jicociiri. contracte, somaţi uni, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi în genere de ori-ee acte fie notarial.
f’onesullaCinni.
Susţinere tle ori-ee procente.
Intlcplinirc tle forsnalitâţi pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole.
Condiţiunt favorabile._______(36—10)
iihivoiil Avocaţilor
fm.	si Alean, BD«ts!ia
Mrafsa//iul Mtdncci- .\a(iontflc, 7
8 — 11 dimineaţa; 2	6 după amiazl.
S*sa descltis
alături de Imprimeria Statului, în faţa Cismegiulul pe Bulevard, cel mal mare si renumit
3IUZETJ
Istoric, Mecanic, Automatic fi Anatomic precum fi PANORAMA’ a lut E1H AK1» SÎIIAI X
Muzeul istoric se compune din peste 200 grupe din cele mal interesante, cu totul uol nevăzute pînă acum, petrecute în secolul al XlX-lea.
A sosit nofi de tot:
l,a Molie Ir£ne
frumoasa tntovată, pe al cărui corp slut peste 5,000 de tatovări expresive.
X octurna opressi o
o figură de o raritate ne mal pomenită, ca lucrare de artă. Explicaţia se poate vedea In catalogul muzeului.
Museul este Dine Încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se allă deschis in ioate zilele de la 8 dim. pină la lt seara.____
Hotel BSrista»!
Str. Ilegalii, 15.
iikIila.
Antreprenor, %*igu. 6—3
XUrifl! Mendosildi
Medic la spitalul Brîncovenesc dă consultaţii!ni In toate zilele de la 6—8 seara la domicilii! tn strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei
Biuroul fabrice! (Ic spirt
fabricel de borhot uscat de la Herestrefl şi morel automatice de abur de la Obor ale
D-luî ANDREI A. P0P0YICI
S’a mutat din strada Smîrdan în Strada Lipscani No. 80
faţă cu biserica Sfîntu Gheorghe Nod
PETRE TII. SFETESCU
ADVOCAT
No. 23. — Strada Mireea-Yodă. — No 23. BFCUREŞTi
ALEXANDRU 6. FLORESCU
A 1> V O C A T
_____Calea Dorobanţilor. 11 I>1»._
Mihail A. Racktivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
_____Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida_
C0NST. ST. B0RANESCU
ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
Bi% 1I1UYE1
De la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de femei. Intre orele 4—6 p. m. —50, Calea Văcăreşti, 50—
(alături de spitalul Xenocrat) (40—34) (Cores spondenţăpecială)
J>r. ST. Tltomescii
Medic de copil
Str. Blaliană. IO.
La librăria M. Lazăr, Piteşti se caută 2 vinzătorl pentru ziare. Se oferă 15 la sută rabat vînzătorilor.
PRIMA FABRICĂ de CONSERVE şi MUŞTARURI ». iTAICOVici
Pe lingă calităţile speciale, extra-line şi line a conservelor sale cunoscute deja onor. public al întregel ţări, recomandă ca noi produse următoarele:
Ciuperci fripte in sosul lor. Ardei grai* copt. Pătlăgele vinete marinată ă Ia Greqne in imt-de-lemu de Nisa. Glii vecin grecesc preparat în unt-de-lemn de Nisa. Muştar de masă de diferite gusturi. Muştar naţional cu mustuleţ. Fructe asortate ă la Chambăry în muştar cu mustuleţ.	(42—22)
I)e vin/.are la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente.
Strada Regala, 11 bis. DEPOUL GENERAL.—Strada Regală, 11 bis
Reprezentaţiunile artisitlor Gentma Belineioni, Kngel şi Strakosch, la Teatrul Naţional, vor Începe Joi 20 cu Traviata. La 22 se va ciuta Carmen, la 24 Faust şi la 26 Pescuitorii de perle sad Carmen pentru a 2-a oară.
lin mare număr de senatori deputaţi si cetăţeni aii mers de au depus la d-nu Fleva cărţile lor, In semn de a-probarea atitudinel demne ce a avut In
In ultimul moment ni se comunică din Galaţi,prin telefon, că la orele 6 şi jum. curtea de apel şi-a pronunţat decisiunea în afacerea Brenning.
D-nil Ressu, Robescu şi Şapira au fost condamnaţi la cile ti luni închisoare: Brenning un an închisoare. Fiecare din el au mat fost condamnat la cîte 6000 lei amendă. Curtea a decis de asemenea confiscarea a cinci acţiuni ale casei Georgi, aflate în posesiunea Iul Brenning.
I). consilier Sloicescu a făcut opinie separată, fiind pentru achitarea ful Ressu şi Robescu ne exidînd probe suficiente de culpabilitatea lor.
Decisiunea în privinţa lut Robescu a fost dată cu drept de opoziţie.
www.dacoromanica.ro
MAX LICHTENDORF
«LA PAJ ERA AMERICANĂ»
Grand hotel Bulevard!
R II C VRE8CI
Cel mal Însemnat magasin de arme din ţară
Mare asortiment de arme de vlnătoare de tot felul, de la 60 pînă la 8)00 tel bucata. celor mal renumite fabrici, Engleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vtnat eu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei
eve (două pentru alice şi una pentru glonţ).
Arme Ideal Patent Ilaminerle* fără cocnij, sistemul cel mal perfect pentru vtnat. Puşti de salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale de tir si (inel. Carabine de apărare şi de vlnat cu repetiţie, 'Winchester, Colt şi VI ari in. cu 8, 12 şi 16 focuri.
ICevolvere engleze şl belgiene de toate felurile şi mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi eondiţiunea de Încercare.
Avem in mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley» şi austriaca «Sellier c6 Bellot»), Mare asortiment de obiecte de vinăloare şi accesorii de arme.
Avem in atelierul nostru de arinurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară ori-ee fel de arme, cu garanţie.
(60—14)	~ VÎNZARE ŞI ÎN RATE ------------------ (50-21)


I
EPOCA
CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
>o. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efeele publice şi face «rl-ce schimb de mone/.T.
Cursul pe ziua de 12 Ianuarie, 1806
1		Cump.		Vind	
i-’/o	Rentă Amortisabilă. . .	“Sfl	Vi	87	77
•>°/o	» Amortisabilă. . .	99	i	100	
6°/u	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	■/«	101	’/(
5«/0	» Municipale din 1883	94	’ii	95	'U
5»/»	» • » 1890	95	7 4	95	3li
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92		112	'li
li1’/»	« » Urbane .	100	—	100	7.
5”1»	» » Urbane .	88	*/«	AS	*/*
»>°/o	» » » Iaşi.	80	74	80	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1580		1590	
	» » Agricolă .	208	—	210	—
	» Dacia Romînia asig.	:$97	-	400		
	» S-Ica Naţionala asig.	415	—	420	—
	Florin) valoare Austriacă.	2	09	2	11
	Mărci Cormane ....	1	2:1	1	25
	Bacnulo Franceze . . .	100	7.	toi		
	» Italiene. . . .	91		90		
	ruble hîrtie . .	2	66	2|7o	
Imprimarea eu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CI®, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de Utere Flinsch din Frank-furt A U
4-
V i n Desilei
Cordial Regenerator
*■
COMPOZIŢIE
COCA
K O Ia A (( A € A O
Foafat «le est le Iu
Acest vin so poale întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftiisie, Coiivalem-ocnţc (mai ales la femei in vremea critica a vieţef), Slăbiciunea inii.şcliiu-ljirii sad nervoasa pricinuita de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematura: «permutarea; boalele niădiivcî Kpinftrci: IHnhcIii ; afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea slugoiul ca : I*o-ilagra. Iteumatismul. ICaeliîlis-mul. Accidentele scroftiloase, ele.
Gustul e plăcut ca al unul lieher de masă.
■B S&JSmv
Tţ
Soluţie Iodo-Tonieă Excipient special Desiles
Pi'ejnl flaconului:
Depozit Central: RUE DE EOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
lei
(i-i - :>)
1. M «8tHH*8 BV
Ilogal asorlimeul de arme «I«• vinătoiire de lot felii_ de la 75 lei la IOOO lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe, puşca-carabină o ţenvă alice, alta glonţ: piiuwtieii trei ţevi ..Trio** două de alice alia de glonţ,— Fxprcs-ltifle fin lucrate carabine de precise, „Itubini" garantau! tirul exact piuă la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, otc., cu 9, 12 .şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare si vi-nătoare la animale mari. Plinei de salou de la 20 lei la 150 lei bucata, pintoale de precisle. de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de loale mărimele şi do loate felurile de Ia 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe produclnd nrtiflţil pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimă : săbii, florete, măset, etc.
70 i Atelier «le reparaţii (W_M
B. IK Zisiinua
Calea Victoriei No. 44
UUCUKEŞTI lingă farmacia Brus Cel il’intîiu şi cel mut însemnat magazin din ţară do ARME
'X
1TA.S
^ 99

BkRKîl
II'
sMiiig.
XkcgStusai./c
9/	1
R
NociHalc pe neţi ii ui
pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă
î ii 15 ti <1 a pes t a
Strada Gizella, 1.
Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru a ceas tă fabricaţi mie.
Premiată şi medaliată la toate exposiţiuniie din lume. Recomandă a parai#* patentate pentru apă gazoasa de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici.
Aparate patentate pentru sterilisare şi filtrare.
tt.vtoam* garantate* prin l«*g«*. Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nui C A ROL IIIRStlIIIORA
în Iaşi prin d-nul	2f, 2
15 Iii? A IIA Kl> St imX lt KII
EDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA so află în strada Clemenţei No. 3.
Pudră de orez, preparată cu Bismuth, 11 igienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889.	20-w
Cil. FAY, par Fi unor
Paris. îl, Rue de Ia Paix, îl. — Paris.
Se găseşte in toate parfumeriile.
TINCTURA INSTANTANEE
NIGliIT INA
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
Gel l«* Frer«‘s
Paris. — 6, Avenue de I’Opere, 6. Paris.
Se găseşte de vlnzare la loale farmaciile principale,	30 - U
CAFE „NAŢIONALA“
In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luI Rubiustein, Jierc Kragadini cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată ) Nou!
Sistem Dr. THOMALLA f
De trei ori expuse piuă în present la MQnclien, Ui-*	beck si Bremen, şi pretutindeni au fost premiate
cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”.
Analisată si recomandată de către onor. Institut chimic universitar din Bucureşti si găsite ca mai bune şi maî hygienice de cit sistemele Iager Kneipp şi Labmann, singurul fabricant
C. Miihling'haus Fet. îoh. Soim
Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută în mrăjiturl largi nu permite absorbnţiunea (imbibarea) sudoare! Corpului de vreme ce stratul exterior ţesut in mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsînd stratul interior perfect uscat, apărînd ast-fel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi în proporţiune eftină, nu intră Ia apă şi ră-niine păroasă. Se găseşte de vlnzare in toate prăvăliile mal principale.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la
F\ I5 ASK IIA A M. HOROVITZ
BUCUREŞTI
(24- 15)	Singurii representanţî pentru toată Romînia
T 4» N 1 «
AÎÎALEITU
Reconstituant
Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrtnl, femei şi ori-ce persoane delicale.
ial
CC (HUNI Km* de Carne
Fosfat de Calce
Compus din substanţe absolut indispensabile formare! şi desvoltărel muşchilor şi sistemuluinervos si osos
y I IM 1> E A I A 12
este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Fii/.ia. l)i«pcp-sia. «iasieitele Vfrsia critică. Epiilsare ner-x«nisă. .Slăbiciune resultînd din bâtrîneţe, lungile convalescenţe, infim cuvînt ţoale stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor.
Lion, Farmacia ,1. VI AC, rue de Bourbon, 14.
In Bucure§ti, la d. ILIE ZAMFIRESCH, şi la topi Droghiştii şi Farmaciştii,
1). M. BRAGA!) I llU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICĂ DE BERE ŞI GHIAŢĂ ARTIFICIALĂ
Fabrică de drojdii presate
Pentru comande de Spirt a se adresa strada Când, 66. Pentru comande de Berc: Calea Raliovel, 153.	^ fia io)
Adresa telegrafică: ItRACSADIRAJ, Bnciircşti.
■■■■■■■■■■■■nai
Taitiar iiulian <*rillon
Fruct laxaliv răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
îi IV. âll cui ia
Paris, 28 rue Gram mont si in toate farmaciile. 18-7
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
B I € 11 A111) B B A A B T
IXd'.IK ATF OK:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin « «de Gielt, Miinich (f)
«	«	Reclam ; Lipsea (f)
«	«	de Nusbaum Miinich	(f)
«	«	Hertz Amsterdam
«	«	de Knrczynski. Craiova
«	«	Brandt, Klausenburg
«	«	Frericks, Berlin (f)
«	«	de Soauzoni, Wiirzburg
«	«	C. WiU, Copenhaga
«	«	Zdeknuer St, Petersburg
«	«	SoedersIJldl. Kusan
« Lambl. Varşovia « Forslcr. Birmingam,

Inlrebjiiuţate de jieste 15 uni de Profesori, mediei practici şi de public şi recomandat ca cel iual eflin. plăcut, sigur şi nevătămător
MEDICAMENT I>F, CASA
La derangearea organelor Abdominale
fa maladTTale ticntul ui, hoenio rii oi zi (irinjft, constipnţie. durere de rup, ameţeală-, respiraţie grea sau dilieilă. palpitaţie
(bătaie de inimă), consiricţiiiiu de piept, lipsă de poftă de îuineare, etc. Pilulele elveţiene ale farmacistului Kieliard Brandt, din cansă efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la loale farmaciile numai a-devărateb* PILULE ELVEţTEJfE ale farmacistului 151(11 4RI> Brandl. şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe tund roşiii şi numele Iticli. Hrnudl.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi Împachetate similar pentru a induce publicul In eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale Iul Richard Brandt.
1‘ltKŢI I. « I TIia l.4-i 1.50
Depoul general pentru toata Rom Inia
La farmacia Victor T ii rin ger
Bucureşti calea Victoriei
Se găseşte asemenea In Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zttrner, A. C.zeides, E. f. RisdOrfer, A. Fran't. I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile : F. Bruss, Economii
. -s ■«
L'JWIUWMMMMimm
îi E Itl ŞIMF
0 3
ftiind-că obrazu’1, de alt-minterl drăgălaş, esle desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţe) şi sărmana n’a putut alia de cit abia acum, cit de repede s’ar fi putut debarasa do el cu
Pomada de obraz de Lugoş a farmacistului Vertes
care poinadă se bucură de un renume şi de o favoare universala, ca cel mai bun şi mal sigur remediu pentru înlăturarea grabnica şi radicala a pislruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi in genere a tuturor impurităţilor de pe pielea obrazului.
1 Boreănaş a 3 lei şi i> lei
şi o barbă minunat de fru-mosă se capătă în modul cel mat repede si mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului Heuffel Această poinadă neîntrecută e cu desăvirsire ne-vătâmâtoare pentru piele şi prin întrebuinţarea ei cbiar In flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile.
1 Borcan îl şi <» lei. Depou general Iirogiicria 15 It I V Bucureşti, Bulev. Elisaheta
13-6
Vin de
TPli. Dzieyanosky
Operator de bătături pe cale chimică, numai in 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tmclura Beligam.
Bucureşti. Băile Eforiei, de la 8 dimineaţa piuă la 7 seară.
Peptonă a lui Chapeauteaut
Conţine carne de bou digerată şi făcută solubilă prin Pepsină. Este recomandai in boalele de slomach, digesliunile grele sao ne-suficiente. E o hrană admira' ilă pentru Anemici. Convalescenţi. Ftiziei şi Bătrtnl, precum şi pentru toţi acei cari u’ali pofta de mîncare saii nu pol suferi mincările. ’	tsr — u
I*nritalea I*«*|»Kiu<*i lui 41lia|»«*uut«‘»nl
a făcut ca ea sa Iii* admisă de INSTITUTUL PASTEUR. Farmacia «Vial». I. rue Kourdaloue, I’aris.
Se găseşte (le vlnzare la toate farmaciile bune 'wa
La Administraţia, ziarului EPOCA se află d(> vinzare hîrtie maculaturi cu cliilograiuul.
-*X=3§C=XX-
l	FPOUA
e in măsură să execute orl-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, carii, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulărl, bilete de nunţi, botez, inmormmtare, etc., etc.-
Tipografia EPOCA
Posedă litera cea mat elegantă dm cele maî bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă.
iJfvf/tntftii acurateţa, prompţi tu a iti p, epiaatatc, — aceasta va fi deviza nouei tipografii.
TipogTnlia EPOCA
de si va oferi clienţilor săi literă nouă si foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EP0GA, o pun în măsură de a face faţă ort-căror exigenţe.
Bucurescl. - Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.