SERIA II.—ANUL II, No. 55. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia de seara SÂMBĂTĂ 13 IANUARIE, 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABONAT! ENTFXE încep la 1 şi 15 ale fle-căreîlunl şi se plătesc tot-d’a-ana Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streindtate prin mandate poştale Un an în ţarii 30 lei; în slreiudtate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 ANCNCHJRILE In Bucureşti şi judeţe se jrrimesc numai la Administraţie In streinătale, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Dn nnmăr vechi il 3 0 hani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 TERIALÂ SITUAŢIA Crisa ministerială, a isbucnit; guvernul va demisiona în parte sau în întregimea lui, spre a se lepăda de singurul ministru care mal putea contribui la însănătoşirea moravurilor liberale. Din prima zi a venirel sale la putere, partidul liberal s'a înfăţişat cu două direcţiuni, cu două tendinţe contrarii, şi în trei luni de zile guvernul acestui partid a dovedit: l-iii că ştie să re-nege toate angajamentele sale chiar cu preţul demnităţel ţărel în afară, şi umilindu-se în modul cel mal servil faţă cu streini, al 2-lea că în sinul partidului este o luptă crâncenă între vechea direcţiune colectivistă şi direcţiunea mal nouă a d-lul N. Eleva. Spectacol ne mal pomenit încă, am asistat la dueluri dintre miniştri, avînd drept teren de în-tîlnire coloanele aceluiaş Monitor Oficial şi la atacuri îndreptate în contra ministrului de interne prin organul oficios al partidului. Dacă funcţionarul abusiv era destituit, furtuna se ridica îndată în contra celui care'l izbise. Cioranu devenea martir, Eleva era cală îl. Dacă ministrul de interne îndrăznea măcar să promită alegeri libere, o rezoluţie a consiliului de miniştri asigura impunitatea funcţionarilor cari făceau ingerinţe, prin faimoasa încredinţare că „nici o schimbare de funcţionari nu se va face în timpul alegei'ilor lu Toţi netrebnicii daţi afară de d. Eleva erau îmbrăţişaţi de colectivişti, iar administraţia împănată cu protejaţii d-lul Sturdza este în aşa hal de destrăbălare, în cît Ministrul de Interne să vedea nevoit să cutreore satele şi să cerceteze singur denunţările ce primea. Am mal văzut pe un prefect de poliţie, funcţionar pus după lege direct sub ordinele Ministrului do Interne, bătindu'şl joc de şeful săti, refusînd să'I facă raportul despre cele petrecute în Capitală, nesocotind orl-ce ordin ne aprobat mal întîiu de d. Dim. Sturdza, parcă ar fi voit să pre-ciseze mal bine diferenţa de cugetare ce există între Preşedintele Consiliului şi Ministrul de Interne. ErI, în sfîrşit, s'a văzut lucru de necrezut—o Cameră care se pretindea compusă numai din u-nanimitatea liberală—nevoită să recurgă la chiţibuşul unei descom-plectârl pe poruncă, spre a evita o adevărată încăerare, între direcţiunea ocultă colectivistă şi li- u S beralil independenţi. Ultimul incident al acestui şir de mici scandaluri în sînul familiei liberale, a fost o afacere care avea aparenţa do a fi îndreptată în contra noastră, dar care în re-litate ţintea pe d. Ministru de Interne, căci apărarea noastră se transformase într'o acuzaţie în contra lui. Astă-zl, guvernul care s'a discreditat prin renegarea angajamentelor sale, prin umilinţele faţă cu streinii, prin sfâşieri interioare cari numai spre lauda direcţiune! oculte a partidului nu pot fi —acest guvern se poticneşte pe o afacere de a zecea mînă, ticluită de alt-fel în forma specială a colectiviştilor, acea a înscenărilor judecătoreşti. Spre a scăpa de un ministru care era o stavilă contra vechilor deprinderi şi a deslânţuirel tuturor patimelor colectiviste, guvernanţii nu s'au sfiit să implice în această afacere de mîna a zecea pe unul din cel mal de frunte membri al partidului liberal. Am avut în această cestiune, spre a teroriza pe Ministrul de Interne, un simulacru de instrucţiune transportată în cabinetul titularului acestui departament, apoi un simulacru de interpelare în Cameră şi acum la urmă un simulacru de demisiune a guvernului, care va reveni mîine fără d. N. Eleva, adică fără control, şi liber să redeschidă cartea co-lectivităţel acolo unde a rămas închisă la 15 Martie 1888. ALTA TACTICA Toată lumea a putut să observe deosebirea intre atitudinea noastră şi a partidului liberal. Pe clnd noi am rămas liniştiţi, făcînd guvernului cel mal larg credit ce a făcut vr’o dată o opoziţiune, partidul liberal nu mal iese din frâmîntărl cari dovedesc că, venind la putere, iei nu avea vre un ideal de realizat, ci numai pofte de îndeplinit. Din aceasta izvorăşte şi deosebirea intre activitatea presei noastre şi a presei lor. Pe cînd noi discutăm principii, iei ne atrag fatal la lupta acută şi violentă. Lucrul s’a putut vedea destul de limpede cu prilejul discuţiunilor asupra chestiunii naţionale. Atitudinea noastră demnă şi împăciuitoare, utilă Romlnilor de peste munţi şi, la urma urmelor, folositoare chiar guvernului, i-a nemulţumit. Iniţiativa luată de noi In această chestiune, d’a uni intr’un gînd pe toţi Rominil, fără deosebire de culoare politică, liberalii atl respins’o cu ură. Nu regretăm, de sigur, ceea-ce am făcut, căci ne-ara Împlinit o datorie patriotică ; şi toată răspunderea consecin-ţeler o lăsăm partidului liberal. Dar trebuie să dăm mal multă atenţiune apucăturilor partidului guvernamental. Nu putem tolera ca, pe cind noi urmărim activitatea liberalilor ca adversari de principii, iei să facă toate actele posibile de agresiune si violenţa. Nemulţumiţi c’afl luat guvernul, comunele, toate administraţiile publice unde ie vr’un buget, oamenii aceştia vor acum să puie mîna şi pe instituţiunî private, cari funcţionează in virtutea unor testamente, şi pun pe Mitropolitul Primat să se facă de rîs, să se declare nebun, să se dea în spectacol zicînd că n’a ştiut ce a iscălit timp de doul ani de zile, numai ca d. Mitiţă Sturdza să obţie ceva jetoane de prezenţa, invoclnd rudenia sa cu Safta Brîncoveanu, la care plnâ azi nici odată nu s’a gfndit. Scandalurile colectiviştilor şi atitudi nea agresivă a presei lor ne impun ca să schimbăm tactica. N’al la ce discuta principii cu asemeni oameni; ca să-I tratezi cum merită, trebuie să le răsfoieşti trecutul, să le reaminteşti acuzările de hoţii şi pungăşii ce şi-afl aruncat unii altora şi... să le dai la cap. CULISELE CAMEREI Deputaţii sosesc mult mai de vreme ca de obiceiu. La ora 1 erau deja in sala şedinţelor peste 120 de deputaţi, şi cu toate acestea şedinţa nu se deschide. E un fel de grea atmosferă care apasă pe toţi; membrii majoritâţei se consfătuesc, discută cu agitaţie situaţiunea. Dintre miniştri sint faţă d-niî Paladi, C. Stoicescu, general Budişteanu, iar la ora 1.15 soseşte d. Eleva surizînd şi împărţind strîngeri de mînă în dreapta şi in stânga, neuitînd nici pe inimicii săi declaraţi. La orele 2 şi jumătate în sfîrşit apare d. Aurelian, care declară şedinţa deschisă. Deputaţii îşi ocupă locurile şi miniştri idem. Numai d. Eleva nu se vede. Trebue de sigur să se petreacă ceva interesant. Aşa se comentează absenţa momentană a d-lui ministru de interne. * * * D. Oeorge Dobrescu cere cuvîntul. Se acordă cuvîntul. Deputatul de Prahova interpelează pe d. ministru de finanţe asupra acuzaţiunei ce i-a adus ziarul «E-poca», cu privire‘ la fondul adunat prin subscripţie pentru statua lui Ion Brătianu şi adaogă că cere explicaţiuni asupra a-cestei chestii, care atinge prestigiul ministrului. Mai mulţi deputaţi aplaudă, iar colectiviştii sunt consternaţi de acest atac neaşteptat. D. Gogu Cantacuzino sare furios în banca sa. — Cer cuvîntul, zice d. Gogu Bifoveanu, galben de minie şi de venin, ca să răs-pund imediat la această interpelare. Şi după cîte-va laude personale ce ’şî face, termină cu cuvintele: — Eu nu sunt ca acei cari pot să aştepte pentru a-şi apăra prestigiul atins!... La aceste cuvinte apare şi d. Eleva şi ’şi ocupă locul pe banca ministerială. D. Dobrescu replică că a plagiat pe d. Epurescu cu interpelarea sa în contra d-lui Fleva şi că cere explicaţiuni asupra acuzaţiei din «Epoca». D. Bifoveanu răspunde că e cinstit, că banii sunt depuşi la Bancă. D. Ferikidi propune o moţiune pentru trecere la ordinea zilei şi incidentul pare a fi închis, de şi fierberea şi agitaţia este mare printre deputaţi. * * * D. Fleva cere cuvîntul, pentru a explica Camerei că regretă penibilul incident şi, în acelaşi timp, revenind asupra interpelării d-lui Epurescu, cere să răspundă imediat. Mulţi aplaudă. D. Pană Buescu caută să calmeze ambele tabere şi sfătueşte Camera ca să nu dea ascultare acusaţiunilor vrăjmaşilor, căci interpelarea d-lui Dobrescu are aceeaşi origină ca şi interpelarea d-lui Epurescu... — Te înşeli! strigă d. Epurescu cu vocea sa de clopot. Interpelarea mea este gravă şi serioasă... Aplausele, vociferările şi apostrofele curg şi aproape toată Camera e în picioare. — Cer cuvîntul, strigă Epurescu, — Cer cuvîntul, zice d. Coton Lecca. — Cer cuvîntul., zic d-nii N. Popp, G. Dobrescu, Morţun, Scorţescu şi alţii. D. Epurescu obţine cuvîntul de la d. vice-preşedinte Nacu. — Interpelarea mea este foarte gravă. Ca s’o desvolt am nevoe să aduc probe materiale pe cari nu le-am la îndemînă şi faptele pe cari le voi denunţa sînt atît de grave, în cît voi cere o şedinţă secretă. Aceste cuvinte provoacă o colosală agitaţie în Cameră. Tret-zecî de deputaţi a-meninţă pe Epurescu şi-l tratează de calomniator. D. Nae Popp se sue la tribună şi cere ca Epurescu să-şi desvolte imediat interpelarea. Scandalul luînd proporţii ne mai pomenite şi preşedintele temîndu-se de în-căerări, suspendă şedinţa. Apoi Camera se descomplectează după îndemnul colectiviştilor. D. D. Sturdza, în tot limpid şedinţei Camerei, de şi chemat mereu prin depeşi, n’a vrut să se arate. X. X. MONUMENTUL D. deputat Dobrescu a Întrebat erl în Cameră dacă este adevărat că banii adunaţi prin subscriere publică pentru ridicarea imul moment în memoria Iul Ion Brătianu afl primit altă destinaţie. D. Gogu Cantacuzino, Ministrul de Finanţe şi Încasatorul fondurilor, a răspuns: Nu e adevărat. Poftiţi la Banca Naţională şi veţi găsi acolo banii. Nu stă aici cestiunea. Nu ne îndoim că d. Gogu Cantacuzino, fiind dat prietenia sa cu Carada şi posiţiunea sa socială actuală, va fi în stare sa găsească pentru un anume* mo m-nt, banii cu pricina. berall îşi vor depune bonurile la Bancă, pe 24 ore, plnă se termină controlarea. Cestiunea e alta: s’afl adunat bani pentru o anume destinaţie, subscrierea s’a închis şi nu s’a dat acelor bani destinaţia cuvenită. Paralele nu afli fost a-dunate nici pentru a sta în casa clubului colectivist sail a băncel, nici pentru a se juca cu dînsele d. Cantacuzino de a « Ui-te popa, nu e popa !> S’afl adunat pentru a se face un monument care nu s’a făcut. Nu numai că nu s’a făcut acest monument, dar s’afl mal cerut încă 300,000 lei de la Stat pentru acelaş scop. Statua Brătianu a ajuns basmul cu cocoşu roşiu; lumea crede că banii în parte s’afl mîncat, şi o crede aşa bine în cît chiar un deputat liberal a simţit nevoe să ceară esplicaţiunl în Cameră. RENAŞTEREA COLECTIVITATE! La începutul guvernului actual am spus că evenimentele de la 14 şi 15 Martie 1888 au avut drept rezultat două izbînde : o primă victorie subt forma conservatoare, la 1888, cu ocazia constituirii ministerului Theodor Rosetti, şi o a doua victorie, în 1805, prin formarea ministerului Sturdza cu elemente disidente, cari aO azvîrlit în al doui-lea plan elementele colectiviste. Guvernul conservator a fost credincios origine! sale şi a rămas timp de 1 ani statornic curentului de idei creat în 1888, afirmîndu-se ca o reactiune contra sistemului co- i lectivist. Guvernul liberal însă n'a putut face să triumfe de cît abia trei luni tendinţele de pocăire şi purificare ce-a căutat să afirme prin modul cum s’a constituit cabinetul de la 3 Octombre. După ce s’a servit de elementele disidente pentru a triumfa în alegeri, iei se leapădă astâ-zl de concursul acestora, pentru a redeveni vechia colectivitate. Aşa dar, se reia, precum a spus d. Statescu, firul evenimentelor întrerupt la 15 Martie 1888. Vom vedea renâscîndu-se vremurile înfierate de Dumitru Brătianu. Vom vedea reapărînd mutrele sinistre ale Kiriţopolilor, Săvenilor, Simuleştilor, Malaxalelor şi tuturor potlogarilor puşi timp de trei luni în carantină. Aceleaşi cauze vor produce însă aceleaşi efecte ; colectivitatea va ridica din nou ţara în potriva iei, de astă-datâ mal curînd şi mal cu putere. FARA IMPORTANTA Gazeta PoporulM a bine-voit să dea pe ziua de erl cuvenitul calificativ grupurilor liberale independente din parlament, cari din cind în cînd arată dinţii, mîrie şi fac zile negre colectivităţel. Nu tăgădueşte organul lui Palladi că , — cuprtnxînd toate /ştirile sosite pină după mie-xmI nopţei, — se găseste de vtnzare, in toate zilele, la 8 ore, la toate chioşcurile. Se aduce la cunoscinţa generală că zilele şi orele de audienţă la ministerul de resbel sunt: D. ministru primeşte Marţea şi Sîmbăta pentru civili de la orele 9—12 a. m., Sîmbăta pentru militari de la orele 9—12 a. m. D. secretar general primeşte Mercurea şi Vinerea civili şi militari de la orele 2 şi jum. pînă la 5 şi jum. p. m. Afl sosit din streinătate pentru pyrotechnia armatei toate accesoriile şi maşinele necesare la confecţionarea cartuşelor pentru armele Manlicher. Instalaţiunea complectă va fi terminată peste clte-va zile, clnd se va Începe cu activitate fabricaţiunea cartuşelor necesare pentru perioada tirului de primă- La marele Stat-Major al armatei se lucrează cu mare activitate la terminarea pro-ietulul de leşe asupra modificărel termenului de serviciu acliv în armată, pe care d-nul general Budişteanu voeşte să-l pre-sinte Corpurilor Legiuitoare chiar în această I ii glieiNefl. mlistcrloa Suntem pozitiv informaţi, că în urma unu! referat al d-lul Vrăbiescu, directorul imprimeriei statului, ministerul de interne a aprobat ca termenul conce-siunel, dezastroasă pentru stat, făcută falnicei de hlrtie de la Letea In virtutea legel din 1881, să se denunţe pe ziua de 1 Octombre. Societatea pentru exploatarea fabricel de la Letea pretinde Insă, că termenul concesiunel expiră abia la 1 Ianuarie 1898. Asupra acestei cestiunl cerem lămuriri şi sîntem surprinşi cum d. Vrăbiescu n’a dat Încă la lumină denunţarea contractului de concesiune cu fabrica Letea, de unde statul şi autorităţile se furnisează cu hlrtia necesară. Vom reveni tu curlnd asupra acestei afaceri, în dosul căreia se ascunde un mare gheşeft colectivist, şi vom arăta cu cifre pagubele însemnate suferite de Stat. prin furnizarea liîrtiel de la fabrica Letea cu 30 la sută mal mult ca în piaţă. Şi vom dovedi că Statul este frustrat cu 200,000 lei pe an în beneficiul unor oameni azi sus puşi. Milcovu, societate de ajutor a romî-nilor basarabienl, în şedinţa de la 10 Ianuarie, a reales în comitet pe d. B. P. Hasdeu preşedinte, Ion G. Bibicescu, vice-preşadmte, secretar Z. C. Arbore. * Frăţia», societate pentru subvenţionarea elevilor săraci, va da un Bal In salonul Hugo la 17 Ianuarie. Criza ministerială Demisia cabinetului E probabil că azi d. Sturdza va pre-sinla M. S. Regelui demisia cabinetului. Probabil că această demisie va fi un act îndeplinit înainte de şedinţa Came-ril, ast-fel în cît d. Fleva să nu mal poată răspunde de pe banca ministerială interpelării d-lul Epurescu, d-nu Sturdza temîndu-se de succesul ce l-ar putea obţine colegul săă de la interne. Intrnnire publică Dacă ministrul de interne va fi nevoit să se retragă, prin demisia cabinetului, înainte de a se fi putut explica în faţa Gamerit, atunci d. Fleva va ţine o întrunire publică, in care va răspunde acueaţiunilor ce i s’au adus şi tutulor şoaptelor râspîndile de colectivişti, cari prin localuri publice îl învinovăţesc că ar fi primit 2500 lei ca onorarii de a-vocat, în cestiunea axizelor, şi fiind că ar fi primit plata aceasta după ce a intrat în minister, insă pentru trecut. Noul cabinet Un călător sosit diu Albania, ne asigură că in împrejurimile oraşului Me-lenic, aproape de fruntariile Bidgariel, peste trei mii de oameni stau gata înarmaţi, aşteptînd numai sosirea primăverii ca să înceapă insurecţiunea. Acelaşi călător ne afirmă că la hotarele dinspre Macedonia ale Bulgariei, se fac intime pregătiri pentru organizarea unei revoluţii generale la primăvară. Societatea corpului didactic din Prahova, în adunarea generală ce a avut’o la 6 Ianuarie, a ales cu unanimitate pe d. Gheorghe Cantilli, profosor universitar, ca preşedinte de onoare. D-sa a primit cu plăcere să satisfacă dorinţa societarilor. D-nul prefect de poliţie a făcut raportul săli. către d. ministru de interne, ce-rînd înlocuirea d-lul Brădeanu, casierul poliţiei capitalei, prin d. Vlădoianu. ţinut la d. Flovn, afl luat parte aproape 35 de deputaţi, printre cari d-nil Ionel Grădişteanu, Ghedem Teodorescu, Politi-mos, Mitică Apostol, Nae T. Popp, Zari-fopol, Deliinnrcu, loc.-colonel Casimir, V. G. Morţun, Piteşteanu, Papailopol, Gorgos, Buzdugan, Nae Georgeseu, G. I. Scorţescu, Iulian, Seorţeauu, Poennru-Bordra, Mul-tezianu, Caton Lecca, Tache Giani, Stavri Brătianu, Anton Arion, Iulieli şi alţii a căror nuine ne scapă. Afară de aceştia, d-niî Aurel Procopiu, Iu nins Lecca, Mitescu, Nicolaidc, G. C. Dobrescu, C. T. Grigorescu, Livezeanu, C. G. Vernescu, Enacovicî şi Ylaicu, unii dintr’inşiî absenţi din capitală, alţii împiedicaţi do a merge Ia Întrunire, aă asigurat pe d. Fleva de devotamentul lor. E aproape sigur deci, că d. Fleva va fi urmat de peste 50 de deputaţi. Printre aceştia nu sunt prenumăraţi a-raieit prinţului Gr. Sturdza, cari fac opoziţie holărită. PARI.AMENTUL * * * SENATUL Scaintm rte im Ianumr* * * In senat domneşte o vie agitaţie. Generalul Budişteanu, singur pe banca ministerială, e obiectul interpelărilor amicale ale membrilor majorităţel. Se aşteaptă dintr'un moment într’altul un eveniment important. D. Ilariu Isvoranu şopteşte la urechea amicilor săi că demishinea cabinetului e iminentă. Senatul, In timpul discuţiunilor dintre grupuri, votează un indigenat şi apoi trece In secţiuni la orele 2 şi 35. CAM E It A Stulinţa fir In IU Bunttnvir Scandalul de la Cameră. Camera-l aproape complectă ; pe banca ministerială: d-nil Sturdza, Fleva, Foni, Stoicescu, Paladi şi Gogu Cantacuzino. Şedinţa se deschide la ora 2 fără 15 minute. 1). X. Lascar roagă pe primul ministru să spue dacă svonurile că cabinetul a demisionat slut adevărate sad nu. Ştiri diverse Atacul d-lui Niurdza Societatea Deşteptarea a vlnzătorilor de ziare din capitală aduce viile sale mulţumiri d-lul Luigi Gazzavillan, preşedintele de o-noare al societăţel pentru donaţiunea generoasă de 200 de lei pe care i-a făcut-o. D-na Maria Petrescu, de 27 ani, domiciliată In str. Trifoiului No. 20, fiind abandonată de iubitul săfl, s'a otrăvit astă-noapte pe la orele 3 şi jum. cu o soluţiune de chibrituri. Doctorul Theodorescu, chemat în grabă, ’l-a dat ajutoarele necesare cari afl Înlăturat pericolul. Pacienta a refuzat să meargă la spital. O ttnără fată de 19 ani, Maria Georgeseu, a încercat să se otrăvească astă noapte, bind o ceaşcă cu acid phenic. Dlndu-i-se Ia timp ajutoare, chiar de mama sa, nu s’a lntîmplat nici o nenorocire. Cauza acestei încercări de sinucidere a rămas Încă necunoscută. Sergenţii de poliţie cu No. 141 şi 24 vor primi o recompensă bănească din masa generală a casei sergenţilor de oraş pentru bravura «e afl arătat ieri oprind caii de la o caretă care alergau In fuga mare, fără vizitiii. In trăsură se aflafl două copile mici eu guvernanta lor. D. Al. Poitevin a fost uumit şef de ser-vicifl, în administraţia vămilor; d-sa este Înlocuit la regia monopolurilor statului prin d-nu C. Hărjefl. »EPESI (Serviciul Agenţiei R o m î n e ) Nu se ştie încă cum va fi compus noul minister. Se crede că d. Sturdza va lua internele şi că, azi cînd a săvlrşit ingrata misiune d’a fcice scuze Austriei, un altul şi anume d. Stătescu, va primi portofoliul externelor. Se zice însă de unii amici al d-lul Stătescu, că acesta desgustat, n’ar vrea să mal facă de loc parte din nona combinaţie. In acest caz portofoliul externelor va fi încredinţat d-lul M. Ferikide. Este aproape sigur că d. Palladi va fi şi el sacrificat. Situaţia acestuia va fi din cele mal grele, căci după rolul ce l’a jucat in minister în ultimele timpuri cînd devenise mal colectivist ca toţi colectiviştii, el va fi repudiat de opoziţie, fiind în acelaşi timp lepădat de liberali. D. Al. Djuvara speră să ia locul d-lul Pallade şi a fost suficient să i se arate un colţ din portofoliul ministerial, pentru ca el imediat să părăsească pe amicul săfl d. Fleva. D. Stolojan nădăjdueşte şi el să capete o satisfacţie ministerială. Scontul băncel Austro-Engare Viena, 11 Iauuare. Banca Austro-Ungară a redus scomptul săfl cu o '/a “/«• înarmările Angliei Londra, 11 Ianuare. Intr'un discurs ţinut la Salisbury, ministrul de resbel, a declarat că 'înarmările continuă. Pcdcap«a cu moarte pentru femei Soita, 11 Ianuare. Camera a terminat discuţia mal multor articole ale codului penal. A adoptat un amendament al coiuisiunel stabilind pedeapsa cu moarte pentru femei, neprevăzută de proiect. Qţi-va deputaţi aii vorbit In contra polyga-niel supuşilor musulmani al principatului, dar Camera a treeut peste această chestiune. O conferinţă monetară internaţională Berlin, 11 Ianuare. In timpul discuţiei budgetului prinţul de Ho-henlohe, răspunzlnd la o interpelare privitoare la convocarea nnel conferinţe monetare internaţionale, a declarat că acum nu poate să dea explicaţiunile cerute, dar că in curlnd va avea ocasia să explice posiţiunea guvernelor federală faţă de resoluţiunea Reichstagului In aceaste privinţă. Noul academician! D. Prim-Ministru Începe să spuie cu o voce pllngătoare, că-I emoţionat fiind-câ şi-a adus aminte iar de I. Brătianu. Am fost foarte mihnit—continuă Primul Ministru—clnd am auzit că erl v’aţl tras săbiile d’asupra mormtntulul marelui om. D. G. Dobrescu. Cer cuvîiitul In chestie personală! D. Prim-Ministru. E natural ca opoziţia să caute să ne dărtme prin orl-ce mijloace. Nu’I nimic mal urîcios de ctt a cili gazetele conservatoare, cari’s pline de grozăvii. Aşa spre exemplu mal zilele trecute a-nunţafl că d. Poni o să plece din minister, negreşit ca în locul d-sale să vie un altul care să dărtme şcoalele şi bisericele ţărişoarei noastre (?!) Mama mea—zice D. Sturdza—o adevărată matronă romană, clnd eram mic nu mă lăsa nici odată să mă joc cu băieţii fanarioţilor. In adevăr, Domnilor, contactul cu ciocoii e molipsitor. Primul ministru arată apoi că idealul u-nul partid este ca să nu existe gelozie între guvern şi parlament, ca fie-care să caute să’şl armonizeze activitatea şi năzuinţele sale cu interesul general. Sfătueşte pe deputaţi să'şl chibzuiască fie-care pas, să’şt cîntărească fie-care cu-vînt. Domnilor, am să, mă pllng în contra d-lul ministru de interne flind-că d-sa a căutat să-.şi păstreze autoritatea departa-mentuluî cu o gelozie şi o rîvnă excesivă. Un prefect a Îndrăznit să’ml trimeată o comunicare într’o chestie de politică ex-terioarâ. El bine, d. Fleva s’a supărat şi a admonestat pe acel prefect. S’a confirmat uu primar fără să ştifi nimic, eu preşedintele consiliului. Libertatea alegerilor? Dar ea nu-I apanajul nimăuuia! (a-plause). G. Dobreacu. Apanajul Kiriţopolilor şi Dimancilor! (sgomot). D. Sturdza. Kiriţopolil şi ţara Întreagă, d-le Dobrescu. Un nmre bărbat care-a murit... I). G. Dobrescu. Tot de morţi vorbiţi d-le Sturdza! Voci: La ordine! La ordine! D. Sturdza constată cu părere de răfl ca d. Dobrescu nu respectă părul cărunt şi vtrsta d-sale. Apoi, revine la alegerile trecute şi i se pare peste măsură de bizar ca Preşedintele consiliului să uu fie pus în relaţiune cu cele ce se petrec. Dacă aş ti fost numai ministru al Externelor, fără preşedenţie, m’aşl fi mulţumit poate, cu modestul rol impus de d. Fleva. Dar ca prim-ministru, trebuia să cunosc afacerile tutulor departamentelor. Efl fiind simplu soldat al partidului liberal n’arn căutat să’ml fac partisanl, pe cînd d-v. ştiţi foarte bine că acum există aşa zisul grup Flevist. — ( u modul acesta guvernul a Încetat d’a mai fl eoni pact şi o-poziţia caută să profite de desbinările din sinul său. Efl, zice d. Sturdza, dacă aş citi ziarele opoziţiei aş face-o doar pentru ca văzlnd laudele ce mi-ar aduce, să ştiu ce nu trebue să fac. D. Sturdza zice apoi că ort cit de grefl ’l-a fost să vorbească, totuşi s’a decis, fiind că-I de părere că de al vre-o rană trebue s’o descoperi ca să’l afli leacul. Ofiţerii de cavalerie demisionaţi se vor duce la d. Fleva pentru a-’î cere să le dea o soluţiune asupra celor ce le promisese pe timpul cînd era în opoziţiune şi a se tîngui contra d-lul general Budişteanu, care nu a prezintat încă proiectul de lege prin care urmează a-’l rechema În armată, cum le-a promis-o la venirea sa la ministerul de rezbel. Guvernul a decis în mod definitiv să susţină candidatura d-lul Manolache Cu-loglu la colegiul II de Cameră din Capitală. D-sa va avea de adversari pe d-nil Vintilă C. A. Rosei ti şi Demetrescu-Mirea. (Ora 1 noaptea) După prînzul parlamentar dat aseară la Palat, mai mulţi deputaţi s’att întrunit pe la orele zece la d. N. Fleva, pentru a discuta asupra situaţiei. 0 conferinţă intimă s’a ţinut la aceiaşi oră şi la d. Eugen Stătescu. Paris, 11 Ianuarie. Scriitorul Anatole France şi istoricul inar-chieul de Beauregard afl fost aleşi membrii al Academiei fraucese. Italienii tu Africa S’a decis ca în postul de al douilea ajutor de primar în Capitală să fie ales d. C. Solacolu. Deci candidatura d-lul V. C. A. Rosetti s’a înlăturat de către Ocultă. * * * * * * Ministeriul de Resbel a dispus să se dea o extensiune mal mare tăbăcăriel militare de la Bucăvăţ. In acest scop a comandat mal multe maşini de cel mal nofl sistem în străinătate, unde va trimite în curlnd un număr de lucrători militari pentru a se perfecţiona In această branşă, In diferite stabilimente. D. General Budişteanu a decis înfiinţarea atelierelor de confecţie pentru haine ofiţereşti la fie-care corp de armată. Pentru ca furniturile să fie din cele mal bune şi predate ofiţerilor cu preţurile cele mal moderate, d-sa va interveni către Ministerul de Finanţe ca tot materialul ce se va aduce din străinătate pentru aceste ateliere, să fie absolut scutit de orl-ce taxă vamală. Mal mulţi ofiţeri superiori din arma geniului afl fost însărcinaţi de către inspectoratul geniului, a prelucra regulamentul te- I.oviturn măgarului In ajunul retragere! d-lul Fleva din minister, Liberalul Gălăţean, organul colectiviştilor din Galaţi, plagiează Întocmai pe măgarul din poveste şi se dedă la următoarele probe de stil: Nu-l vorbă... avem un adversar crincen in persoana d-lut Fleva, care dacă ar putea ar decreta din cabinetul său stingerea totală a , să nu rămtnă picior de «malacsist» pe suprafaţa pămin-tulultl... dar sperăm că în acest resbel de exterminare, tot noi vom eşi învingători... Nu mat departe, chiar în zilele acestea, domnii Fulger, Cavalioti şi Malaxa vor deschide în Parlament o campanie teribilă contra ministrului de interne, şi atunci să te {ii bine domnule Fleva, dacă te ajută puterile!.., întâlnind pe d. Epurescu şi intrcbîndu-l asupra situaţiei, ne-a răspuns : — Cred că (1. Sturdza va demisiona miine. — Atunci cuin rămîne cu interpelarea (l-tale ? 0 adresez viitorului ministru de interne. — N’a intervenit d. Sţurdza pe lingă d-ta să renunţi la interpelarea pe care al adresat’o ? — Nu, nici d. Sturdza nici d. Uanta-cuzino. Trccînd în opoziţie, crezi că d. Fleva va II urmat de mal mulţi deputaţi ? Vr’o două-zeci de deputaţi îl vor Roma, 11 Ianuare. Agenţia Ştefani anunţă că împăratul Wil-helm a decorat pe locotenentul-colonel Galliano cu ordinul regal al Coroanei de clasa a doua cu spede încrucişate. împăratul felicita pe ofiţerii şi pe soldaţii italieni pentru bravura de care afl dat dovadă in apărarea lui Makalle, reamintind eroismul romanilor. Depeşa Împăratului privitoare la locotenentul colonel Galliano a produs o impresie favorabilă şi e considerata ca o legătură mal puternică de afecţiune şi de solidaritate Intre cele/louă popoare amice. 1tu«I>uusuI «l-iul Eleva I). N. Fleva. I). ministru de interne spune că va vorbi cu fermitatea pe care-o dă unul om conştiinţa că a făcut tot posibilul ca să’şl servească partidul. Mi-aduc aminte—Începe d. Fleva—că mi se imputa mal acum clt-va timp de ce-am deschis presei uşile ministerului rnefl. Mi-e ’ml place ca actele mele să fie controlate In public. Fac apel mal ales la duşmani, spuneţi In conştiinţa d-voastră dacă am avut vre-odată efl tendinţa să Împart partidul tn Sturdziştl şi FleviştI ? St. Filipesca. Alegerile de la Vtlcea ! D. N. Fleva. Spuneţi care-a fost candidatul personal al ministrului de interne? Dan Brătianu. La Focşani. D. N. Fleva. Regret că tocmai fiul nemu- Tralulul ou Madnguscurnl Paris, 11 Ianuarie. urina. So zice că ministerul se va reconstitui chiar azi tnaiutc de amiazl şi după amiazî se va presinta Corpurilor legiuitoare. In locul ii lor < Ir i • 5 Pallade vor in- tra (loul co i ii ri-i i nî. Consiliul de Cabinet s’a ocupat de noul tratat ce reşedintele-general] al Madagascarului a făcut să se semneze de către regina. Prin acest tratat, Madagascarul este declarat posesiune francesă dar totuşi se menţine regina si administraţia indigenă. Francia nu va avea deci, ca In toate ţările de protectorat, să negocieze cu puterile străine in privinţa regimului vamal ce se va putea aplica prinlr un decret al consiliului. Consiliul a examinat modul de a comunica noul tratat puterilor străine. Camera deputaţilor a reluat discuţiunea asupra Împrumutului Tonkiniilul. D-nil l.almii şi Etienne, foşti sub-secretarl de stat al coloniilor, justifică ceea-ce afl făcut la Tonkin. Moţiunea de amănare a d-luT Montfort este respinsă cu IttlU voturi contra 175. Camera adopta aproape iu unauiinitate un ordin de zi de încredere în guvern, care v a face o anchetă pentru a stabili răspunderile, apoi decide să treacă la discuţia pe articole. La cel ■ i • i ■. i • - uri intime, cari s’afi 1 ritmului Brătianu mâ’ntrerupe, căci d-sa are de la mine o telegramă eare’l cea mal strălucită dovadă a intenţiei mele d’a face alegeri absolut libere. Am făcut alegeri libere cu desăvlrşire (lesinteresnt şi numai ca un cooperator al partidului liberal, dovadă discursul meii de ta Senat; am zis d-lul Măiorescu: «felicită partidul liberal, nu pe mine!» Cu tonte acestea, găsiţi că prezenţa mea aci e o piedică de care voiţi să vă debarasaţi ! EI bine, voirt pleca. D. Fleva protestează apoi lncontra acu-zaţiunel Primului Ministru că d-sa a voit să facă ce-I-a plăcut cu ministerul săfl. Am consultat consiliul de miniştri la toate numirele făcute; mal mult: am ales prefectul de poliţie din redacţia Voinţei Naţionale! Efl sunt prea muncitor, mărturisesc, mi s’a părut că unii funcţionari nu muncesc cit mine şi-am fost sever cu el. Dar nu credem nici odată că pentru un prefect de poliţie să se facă chestie ministerială. www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Aţa am fost eă d-lor, ca ministru de interne. Sint nemulţumiri in contra mea? Foarte bine. Insa cu m’aşteptam ca nemulţumirile sft isbucnească de pe băncile d-v. nu de pe banca ministerială. I). Sturdza putea să ’mî aducă la cunoştinţă griefurile d*sale mat în familie* lu chestia prefectului pe care eh l’am reprimandat, lucrul a’a petrecut alt-fel de cum a fost presentat de d. Sturza. Eu n’am oprit pe prefect să comunice cu d. preşedinte al consiliului, dar am dorit sft cunosc şi eă cele ce se comunicai! d-lul Sturza. In chestia primarului din Bucureşti am comunicat toate actele d-lul prim ministru, dar eu nu’s uşier ca să staii toată ziua la uşa d-lul Sturza. Iată la ce se reduc crimele de cari mă acuză d. prim ministru! Totuşi intrigi meschine şi subterane au căutat să mă denigreze. In Întrunirea intimă de la Senat, alaltăieri, am avut naivitatea să cred că d. preşedinte al consiliului va veni să mă spele de calomniile infame ce mi s’ail adus. M’am Înşelat şi decepţia .aceasta a fost penibilă pentru mine. Atunci am rugat pe d. Sturdza să pue cestiunea In discuţia consiliului de miniştri. Acolo am declarat că n’am voit să ful ministru decit ca să realizez oare-cari idei cari mi-aă fost scumpe. Oratorul se plînge apoi iarăşi cu d. Sturza nu i-a adus la cunoştinţă în mod intim nemulţumirile în contra sa. 1888—18% arată că colectiviştii abia de trei luni la putere aii Început ast-fel precum aii slirşit la 1888, cu scandaluri şi scene tumultoase In Parlament şi cu acuzaţiunl de tot felul. Timpul sfirşeşte ast-fel: Un lucru este sigur: După trei luni de putere, colectiviştii aă ajuns iar la starea in care erai! la 1888. Apucăturile şi năravurile lor sunt aceleaşi ; pseudo liberalismul lor a rămas neschimbat; excluzivismul lor esle şi mal mare. fiind-că nu sunt satul. In afara ne aduc umiliri şi incoherenţă; In liiuntra incapacitate vădită, destrăbălarea de o-dinioară, stirpiciunea cea mal coinpleciă şi imoralitatea prin care s’aă distins ia tot-d'uuna şi care a făcut pe Dim. Brătianu să le strige Hoţii la puşcărie. Din cauza mal multor nelndeplinirl de condiţiunl, direcţiunea căilor noastre ferate a denunţat cartelele de tarife pentru transporturi ce avea cu diferite companii din Germania. Mersul Crizei %»>> Drogueria la „OHNKIjR NEG-RU” IOAI ŢETZU « / JF Bucureşti.—I, Str. I dpseani, 1.—Bucureşti. Aranjtnd din noi! DROGUERIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţa onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clientele şi onor. public că rînt asortat complect cu tot felul de articole precum: Diferite Drogue, Specialităţi farmaceutice, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene şi streiue, Tl w VI,,,, , nrimit dimi. I î Pnrfuincrift şi alte articole de toiletâ, Pansamente, Desinfectante, Insecticide etc, şi ’ ! . a . . " . , „ , I | in general cu tot felul de articole ce se ţin de această branşă, cu preţuri moderate, neaţa, la orele <* Şl jumătate, în audienţa I j Comeindiilv ,, .-/>»< ttiror.n in toata ftominta contra ramftur*. (30—9) de M. S. Regele. D-sa a stat aproape o oră la Palat. * * * Ştiri din ziare Din Gazeta Poporului: *** Ieri s’a întrunit noul consilia comunal din Blrlad spre a se constitui. După validarea titlurilor, procedlndu-se D. deputat Caton Lecca a făcut ieri demersuri pe lîngă d. Dim. Sturdza să se împace cu d. Fleva. Demersul deputatului de Bacâfi n’a dat însă nici un rezultat. * * * Se vorbeşte prin unele cercuri bine informata, că d. Dim. Sturdza a prezint&t Primăria Oraşului Bucureşti Publicaţlnne Afllndu-ne In timpul In care consiliul comunal urmează conform legel ca să facă lucrarea de revizuire a listelor electorale pe anul curent; Primăria roaga pe d-nil Cetăţeni In interesul d’a se Întocmi aceste liste cit mal corect şi scutite pe cit posibil de erori, să bine voiască a-’l comunica In scris la alogerea primarului, a fost ales ca atare I u aaiB n„irnliiî dsmisiunea rahinotnlnl I orl ce refdficărl ar ti de făcut, arătlnd auu-d. Gh Vidr., c„ unanimitatea voturilor. A- r,_ ar li l.gurtn., jutori de primari aă fost aleşi d-nil Paiiaite Mihal şi Aristide Chiriac, iar d. Mihalache Borş, s’a delegat ca ofiţer al stării civile. *** Ieri ah avut loc la T.-Severin alegeri corn. col. 1. S’aă presentat trei liste. Aii fost proclamaţi aleşi numai d-nil O. Udescu şi Vasile Nistor, cari figurau pe două liste. Prima listă a fost a partidului naţional-liberal, a doua conservatoare şi a treia Independentă In cap cu d. Iosef Igiroşanu. *** Aseară pe la orele 10 un incendia s’a încă de-acum două zile. Primul ministru n’a comunicat însă Corpurilor Legiuitoare această demisie, aşteptînd ca d. Fleva să se retragă singur din minister. * * * Proiectata mazilire a d-lui Fleva nu se datoreşte numai vrăjmăşiei grupărel oculte de la Voinţa şi de la Banca Naţională, ci şi mai cu seamă, temerii d-lul Mitiţâ Sturdza de a vedea pe d. Fleva Ei bine, mi se spune astă-zl, după cenn declarat la fabrica de petroliu, din comuna ]ujnd 0 preponderenţă în partid în paguba s’a făcut o interpelaţiune murdară I). Epurescu. Vom vedea dacă-i murdară. Voci. Da, murdară! 1). N. Fleva. E adevărat (l-le Epurescu: nu c murdară, ci foarte murdară! Mă aşteptam—zice d. Fleva, ca d. Sturdza să insiste ca acea interpelare să se des-volte azi, ca incidentul să se videze imediat, nu în şedinţă secretă, căci la secret se cer numai slujbe pentru ex-condain naţii la puşcărie 1 D. Epurescu începe să sbiere din nou cu vocea sa de clopot dogit. D. N. Fleva. Ei! nu fug de exhibiţiunea actelor, voesc ca discuţia să se facă la lumină şi înainte ca d. preşedinte al consiliului să prezinte demisia cabinetului. D. Fleva vestejeşte apoi direcţiunea o-cultă, a partidului pe care,—zice d-sn,— am denunţat-o, am inlierat’o do acum 12 ani! Termină apoi ziclnd: daţi’ml voe să mal stau pe această bancă plnă etnd se va des-volta interpelarea. D. Sturdza tămtiază iarăşi mormlntul lui Brătianu şi apoi pretinde că nu e vorba aci de interpelarea d-lul Epurescu, ci de învinuirea ce’ml aduce d. Fleva că aş fi instrumentul unor intriganţi! Există sau nu 0-culta, sint ei! un intrigant nemernic ? Nu d-lor, Oculta e fructul unei imaginaţii bolnave. Primul ministru susţine apoi că Intre d-sa şi d. Fleva nu e incompatibilitate de u-moare, ci de acţiune, de fapte. Chestiunea stă aşa: dacă d-v. credeţi că eu sint victima ocultei, spuneţt-vă verdictul. Aveţi dreptul să cereţi de la mine muncă, orl-ce, dar şi ei! am dreptul să cer să’ml respectaţi munca mea 1 D. Bălănescu răspunde d-lul Dan IBră-tianu care a susţinut că deputaţii de Putna sint creaturi Fleviste. D. Gr. Sturdza crede că spectacolul oferit prin explicaţiile dintre d. Sturdza şi Fleva, este unic în analele parlamentarismului. Spune In urmă, că Camera-I datoare să poftească pe miniştri să meargă ’nainte împreună. D. Lnscar propune o moţiune de Încredere pentru d. Sturdza. D. fir. Sturdza combate propunerea, fiind că nu se dă nici o satisfacţie d-lul Eleva. Se pune la vot moţiunea d-lul Lascar şi se votează prin ridicare de mtinl. La ora 3 şi 50 m. D. Nacu, care presidă, a ridicat şedinţa, fără să ţină socoteală de moţiunea ce voia să propună d. Gr. Sturza şi fără să acorde cuvîntul d-lui Dohrescu şi altor deputaţi înscrişi. Militari. Focul se zice că a luat naştere de la o scară din cauza căldurii unor ţevi. Acesta fiind al treilea foc ce se declară la această fabrică in iarna asta, se bănueşte ca focul să nu fi fost pus. De alt-fel incendiul s’a putut repede lo-calisa. Pagubele se ridică la ctte-va mii de lei. ULTIHMAIIUNI CONfVOCAKE IPotnnii Jlembri ai Clubului Conservator sint ruffaţî a sc întruni în adunare generală IPntninecăy 14 Ianuarie «. c.» orele 9 p. m. în localul clubului (Casa Handg) spre a asculta tSarea de seamă anuală tşi a procede la alegerea comitetului pentru anul l&OO* conform ari» 3 fjfi 19 din regulament. Preşedinte General G. Mânu. E probabil că AA. LL. Regale principele Ferdinand şi principesa Maria vor merge pe la finele lunel viitoare la Iaşi, pentru a patrona balul pe care-1 vor da studenţii universitari din localitate. Ziarul Asty din Atena anunţă că s’au făcut nişte demersuri prin legaţiunea rusească din Bucureşti pentru restabilirea relaţiunilor diplomatice dintre Grecia şi Bomtnia. D-sale. D. Sturdza a exprimat această temere erl la dejun între cîţi-va intimi, decla-rînd că în nici un caz şi cu nici un preţ nu mal poate tolera presenţa d-lul Fleva în cabinet. * * * Aflăm că criza trebue să ia o altă întorsătură. Să zice că M. S. Regele n’ar fi admis ca cestiunea d-lul Fleva să se tranşeze în culise şi nu s’ar fl prestat la comedia ce voia să joace D. 8turdza demisionînd spre a recompune a doua zi ministerul cu aceleaşi persoane afară de d. Fleva. D’aceia cestiunea se va tranşa în parlament, în urma unei interpelări ce o va anunţa d. V. Lascar asupra situaţiunel. * ♦ * Atragem deosebita atenţiune a cititorilor asupra dării de seamă a Camerei. In şedinţa de azi s’a petrecut nn scandal ne mai pomenit. Primul ministru a luat cuvîntul şi, în faţa ţârei, a batjocorit pe ministrul săii de interne. * * * Aflăm că după şedinţa Cameril, d-nu Sturdza s’a dus la Palat să presinte demisia cabinetului. fără drept In zisele liste, cum şi pe acelea ce nu figurează şi ar avea dreptul de a fi Înscrise In liste la diferitele colegii. Primar, (’. F. Robescu. Secretar General, C. Zatreanu. 1890 Ianuarie 4. Doctorul Gr. A. Ţaranu S peeialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Băuccl Naţionale colţ cu strada Caragheorghevicî de asupra teatrului Ilugo. Consultaţi uni de la 4ljy piuă la 7, p. m.-‘ pentru dame de la 3—4. (100—37) Hotel Hristol Str. IC egală, 1-1. BRĂILA. Antreprenor, X«iga. 6—1 D-raa! Mendonfdi Medic la spitalul Brîncovenesc dft consultaţiunl in toate zilele de la 6—8 seara la domicilia in strada Sfinţilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice şi de femei S"a «lescleis alături de Imprimeria Statului, în faţa Cismegiulul pe Bulevard, cel mal mare si renumit M UZEtl Istoric, Mecanic, Automatic şi Anatomic precum fi PANORAMA a Iul EUILiKI) BRAIIÎÎ Muzeul istoric se compune din peste 200 grupe din cele mal interesante, cu totul noi nevăzute pinii acum, petrecute In secolul al XlX-lea. A sosit noi) de tot: lui Itclle I rene frumoasa tatovatft, pe al cărui cor]) sint peste 5,000 de tatovări expresive. Nocturna opressio o figură de o raritate ne mal pomenită, ca lucrare de artâ. Explicaţia se poate vedea in catalogul muzeului. Museul este bine încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se află deschis în toate zilele de la 8 dim. plnă la 11 seara.______________ Biurouî Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) C’heiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă) ItttJe/tlinire elf gtvocetiui'd, cercetare şi studiaro de dosare pentru împricinaţii din capitala, din ţara şi din străinătate. Copii şi estracte de orl-ce acte. Stt‘niavtart‘ tir jn-tiţiuiai, procuri, contracte, somaţiuni, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi In genere de ori-cr acte fte ttoSaridt. «'ntiemff aţintii. <§w"ţinere tir orl-ce procese* Jfmleptinire tte formalităţi pentru Împrumuturi la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. Condiţiunl favorabile. (36—0) I TT I I A N BHAYER JL V JLJ JL XjsL. X 3 I De la facultatea de medicină din Pat S’a mutat tot In strada Lipscani No. 63-65 vis-â-vis de Papagal, alături cu magazinul d-lor Manolescu i*. rI\ 1 fceviei Vindecă printr’un procedeă special, maladiile de femei precum şi cele siftJice intr’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamenlul) vindecă radical in 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pină la ora 5 Xo. 31. bitriula Carol, Xo. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS - na-ao I$r. M. Thomeicu Medie do copil Str. Italiană. 1(1. Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi impedieare, după o experienţă de 23 nul. Specialist în boale lumeşil Or, TIOM Strada Emigratu No. 1. intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). ConsuUaUunî de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. (30—29) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. CASF «Ic FKU IWGLFZE kwt O H U li B -W5 Furnisor al M. S. Reginei şi al Răncel Angliei. încercaţi şi vă veţi convinge de eftinătatea preţurilor magasinului de llijoulcrie, llorlogerie «St Fouruituri BBF- EN GROS ŞI EN DETAIL -ws ARXOL» BA tNf M T I NT« E K BUCUREŞTI.—Strada Carol I, No. 35, in etagiu. Acest magasin se recomandă ca tu tot-d’a-una cel inal bun asortat cu: Tot felal de ceasoarnice de aur, argint, nikel şi oţel oxidat. La’nţnrî de aur, argint, doublc, etc. ele. Noutăţi în bijntorie de nur şi argint, ţintuite cu pietre fine şi anume: briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc. Mare asortiment do bijuterie de aur, argint şi doubld ca: brăţări. cercei, inele, broşe, etc. Obiecte do argint şi argint do China, întîia qnalitate garantată: ServiriurI de eeaiă, pahare, tăvi, fructiere, linguriţe, sfeşnice, candele, etc. etc. Diferite coasoarnico do masă, pendule si deştoptătoare. (30—16) Toate acestea pentru logodne, nunţi, cadouri pentru anul nod şi alte ocasiunl.______________ www.dacoromanica.ro Bucureşti, strada Smird 4 El EPOCA CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 11 Ianuarie, 1896 Cump.| Vlnd 4 »/* Rentă Amorlisabilâ. . . sd ^7 87 7. 5«/o » Amortisabilă. . . 99 100 6»/. Obl igaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 •/. 101 ii 6 •/« » Municipale din 1883 94 */* 95 'U 5»/. » » » 1890 95 v« 95 ‘U 6°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 — 92 '1* e*/. « » Urbane . 100 — 100 Vi 6°/o » » Urbane . 88 88 •/. 5«/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 80 1580 7< 80 1590 V» » » Agricola . 208 210 — » Dacia Roininia asig. 397 — 400 » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — Florini valoare Austriacă . 2 09 2 11 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenote Franceze . . . 100 ’/» 101 » Italiene. . . . 91 93 — » ruble hirtie . . 2 r.6 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrict, din fabrica Albert k Cţ®, Frankenthal fi cu caractere din fonderta de litere Flinsch din Frank-furt AM 'Vin Desiles Cordial Regenerator COMPOZIŢIE OIIAIXi COCA ROLA CACAO Fosfat «le calciu “ Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Ddsiles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Fliaie, Convalescenţe (mal ales la femei in vremea critică a vieţui), Slăbiciunea nmşolihilarii saO nervoasa pricinuita de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematura ; upernia-tarea; boalele niiVtluveî Spinitrci; Diabet»: afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum ţi la boale pricinuite de viţiarea slngeltu ca : Po-dagra. lteuniatiHinul. ltacliitin-mul, Accidentele acrofiiloase, ele. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Preţul flaconului : f» lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. Bogat asortiment de arme de vtn&toare de tot felu, de la 75 lei la lOOO lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pilfcă-curnbină o ţear* alice, alta glonţ: puuşticii trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— Kxpres-Rifle fln lucrate carabine de precise, „Rubini“ garan-tlnd tirul exactplnft la 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Furabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9, ÎS şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare si vi-nătoare la animale mari. Pusei de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preeisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe produelnd artiftţil pentru puşti cal. 12, 16 ţi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsd, etc. ţ0-i Atelier «Ie reparaţii ^ B. I). Kisinan Calea Victoriei No. 44 Bl'CllREţTI lingă farmacia Brus Cel d’întiiă şi cel inul însemnat magazin din ţară de ARME MAX LICHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANĂ» Grand hotel Bulevard! BCCUUEIICI Cel mai Însemnat mazasin de arme din ţara Mare asortiment de arme de vlnătoare | de tot felul, de la 60 pină la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru abce cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio“cu trei | eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent Hammerles fără cocoţ, sistemul cel mal perfect pentru vlnat, Puşti de salon de la 18 pină la 100 lei bucata. Pistoale de tir si duci. Carabine de apărare şi de vlnat cu repetiţie, Winchester, Colt şl Marlin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile şi mărimile. Ori-ce arme ţi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de Încercare. Avem în mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze ( m i------- (2» — 17 RAŢIE K SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patent CONGREAVE KEUlOUBII. ŞI XF.SPAKOIB1L « S O •t* e «3 O S «1 ţi a mai multor autorităţi «liu ţară Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi si de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Detdliuri, preţuri corente ţi certificate ie trimit după cereri gratis şi franco. Reprezentanţi şi depozit general (100—42) I. DIMOVICI A C-ie Bucureşti, slr. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 P COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU Bucureşti, Strada Carol, 4 Recomandă marele săti depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de Romuri indigene şi streine, lnceplnd de la 1,50 pină la 6 lei litru. Vlnzare cu ridicata şi en detail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional. ADEVĂRATA MASTICĂ ZISĂ I>E €UIO B0MB0NERIE ŞI PATISERIE lN FIE-CARE ZI Iu tot timpul se găseşte de vlnzare Gliiaţă artificială din noua fabrică de Bere «Rragadirn» Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, eu preţuri eunoscut de eftine, coprinzlndu-se şi serviciul. (86—21 Cu înaltă stimă Toina 0«uitaiitiiie»cn. Mărie Brizard & Roger COGNAG Calităţile cele mai recomandabile ***-1 o - rfo - vfvo-H vfvo Representantul general pentru Romîuia ţi Bulgaria lUBLYOVK i A ST11W K Bucureşti şi Galaţi Deposit general la cofetăria I). MARINESCU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Strada Carol I, 41. <»-«> 9 B < l ® sigS-S 5*® fg ef- JZ. O- S© hi. : “a ■ it: • a.» • SP n h her.es w ca > o o GfiŞ * 2 2. © © o 3. p © ® m ®. 5U3- P B:. o'. . u. © CTQ H | © < | P P * P | P v - \ crtr o K*r © 2 . »-< < : © Qtca *“i ►-> q P h- s* sr © % a-jg p S Th. Dzieyanosky Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam . Bucureşti.—Băile Eforiei, de la 8 dimineaţa pină la 7 seară. TINCTURA INSTANTANEE NIORITINA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. Ctelle Ur&res Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Pari*. Se găseşte de vînzore la toate farmaciile pri n-cipale. 20-u PETRE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodă. — No 23. IIIieUREfjTă ALEXANDRU G. FLORESCU ADVOCAT Calea Dorobanţilor, 11 bia. Mpiuroul fabrice! «le spirt fabrice! de borhot uscat de la Herestreă şi morel automatice de abur de la Obor ale D-luI ANDREI A. BOPOVICI S’a mutat din strada Smtrdan In Ntrada Lipscani No. 80 faţă cu biserica Sfîntu Gheorghe Noti Mihail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida C0NST. ST. B0RANESCU ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. BUCUREŞTI 1).—Stracla Berzei.—£>. INSTALAŢIUNl TELEGRAF, GAZ şi APĂ Lumină incandescenta pentru i Gaz aerian t . , i Ş Aparate «le g-az CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-4i)J IProecte. — Biurou de Construcţie. — Export 1 Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făcută solubila prin Pepsină. Este recomandai în boalele de stomach, digestiunile grele saă ne-sufleiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum şi pentru toţi acel cari ii'aU poftă de nilncare saO nu pot suferi mlncările. jj-* Puritate» Pep»inei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. Farmacia «Vini», 1, rnc Itour0C=Ş=5