SERIA II.—ANUL II, No. 54.
Ediţia de seara
VINERI 12 IANUARIE, 1896.
NUMĂRULUI0 BANI
A HOXAMESTELE
încep Ia 1 şi 15 ale (le-cărcl luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In juile.ţe şi streinătaU prin mandate poştale Un an in ţară 31) lei; In streinăLate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 *
Tatei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr in streinălate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
NUMĂRUL 10 BANI
iS|j!HlCKUE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinălate, <Urect la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV....0.30	b.	linia
>	*	»	III.......2.—	lei *
»	*	>	II........3.—	> ►
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr vechiă 30 bani
MINT
A
GESTIUNEA SOCIALA
II
M’am îndatorat sa dovedesc ca şi la noi pot înflori acele admirabile instituţiunl, pe cari iniţiativa privata întărită prin asoeiaţiune le creazâ pentru îmbunătăţirea traiului claselor desmoştenite şi cari sînt. podoaba societăţilor civilizate.
Ma voia ocupa azi de doua feluri de asociaţiunl: Societăţile de ajutor mutual şi asociaţiunile cooperative de credit, cunoscute şi sub numele de bănci populare.
Societăţile de ajutor mutual sa numără cu sutele la noi în ţara. Ele adună mici cotisaţiunl de la oamenii săraci, în genere de aceiaşi profesiune. In schimbul acestor cotisaţiunl, cari obicinuit sînt de 1 leu pe lună, asociatul obţine ajutoare în cas de boala, serviciile medicului societaţel, un sprijin familiei în cas de moarte şi o înmor-mîntare decentă pe socoteala societaţel.
Lipsite la noi de orl-ce sprijin, de legislaţiunea privilegiata de cari se bucură în alte ţari, aceste societăţi, cari în străinătate sînt obiectul unei deosebite solicitudini din partea puterilor publice, propaşesc cum pot la noi şi sa înmulţesc pe zi ce merge.
Ce avînt n’ar lua aceste minunate asociaţiunl, daca ar li îndrumate pe o cale mal sănătoasă de o legislaţiune mal părintească!
Tot asemenea exista, la noi, nenumărate societăţi cooperative de credit. Menirea acestora e din cele mal lăudabile, cum se poate vedea prin o sumară descriere a mecanismului lor.
Aceste societăţi adună cotisaţiunl lunare cit, de mici de la membri admişi după un vot, care e o chezăşie pentru creditul lor moral. Ast-fel se încurajează, în primul rînd, economia. DeposanţiI, la rîndul lor, pot împrumuta, la caz de nevoe, din fondul societăţii, sume a căror limită poate întrece pe aceia a de-positelor lor. Plătind pentru aceste sume o (lobînda moderata de 6 Ia sută ori 7 la suta, el dobîndesc în întreprinderi comerciale ori industriale, ce-şl au origina în aceste capitaluri şi în cari pun şi munca lor, o remuneraţie adese-orl de 20 orî 30 la sută. Aceasta este sorgintea a o mulţime de întreprinderi înflorite.
Cît pentru asociaţii ce nu fac a-pel la capitalurile societăţii, el dobîndesc sub formă de dividende o excelenta remuneraţie a economiilor lor depuse la societate.
El bine, avem la noi în ţara un foarte mare număr de asemenea societăţi. Răfl dirijate, oprite în des-voltarea lor de o mulţime de piedici, multe din ele totuşi propaşesc. La Ploeştl, societatea Albina dispune de un capital de peste un milion. Albina din Brăila are o avere de 500,000 lei. Şi mal sunt în Brăila multe alte societăţi de felul acesta, precum Virtutea, Strugurele, etc. într’o singura comuna rurala, anume la Silisfraru, din judeţul Brăila, existau acum 4 ani — nu ştid dacă mal exista încă — doua bănci populare.
De trecem în părţile din Ungaria, ocupate de o populaţiune de aceiaşi rasă ca a noastră şi dar înzestrata de aceleaşi însuşiri şi defecte ca şi noi, dar unde iniţiativa privată nu e sistematic înnăduşită şi unde o-mid nu aşteaptă totul numai de la Stat, vedem o expansiune admirabila a societăţilor cooperative de credit, cari pe lingă foloasele economice ce dau, sunt umil din elementele cele mal puternice (ie rezistenţa în contra maghiariz"’' Bi-
lanţurile a 45 Bănci populare ro-mîne din Ungaria, înfăţişează pentru anul 1805 un capital (ic 18,900,000 fiorini, adică aproape 40 milioane lei. Singura societatea Albina *din Sibiu, cu sucursalele el, dispune de tm capital de peste 8 milioane fiorini.
Dacă mal căutăm exemple în alte ţări, şi fără a merge la popoare de o cultura mal înaintată ori de un individualism mal bine oţelit, vedem că de pildă băncile populare ati reuşit în Rusia, chiar în mijlocul populaţiunel rurale.
In Rusia, o dată cu legile rurale, s’a favorizat desvoltarea societăţilor de credit şi economie pentru micii cultivatori.
Oare la noi asociaţiunea, ajutată de o legislaţiune mal favorabilă, n’ar putea da aceleaşi resultate ca la populaţia de aceiaşi rasă ca a noastră din Ungaria, ori la populaţia rurală din Rusia ?
Oare toate acestea sunt utopii ca şi cînd am cere ca, la noi, iniţiativa privata sa săvîrşească minunile ce îndeplineşte rasa anglo-saxonâ? Q asemenea alegaţiune e desmin-ţita de fapte.
Cari sunt dar căuşele pentru cari se face în contra tutulor întreprinderilor iniţiativei private, un fel de conspiraţiune a tăcerel?
Eu văd două cause de căpetenie.
Mal întîiu, exista o greşită neîncredere în energia poporului nostru, care sa desveleşte prin acest argument : ţară păcătoasă. Am a-râtat că această critică nu e întemeiata.
Apoi e un fel de moda de a face pe Stat să intervie chiar acolo unde intervenţia lui nu e necesară. A-ceastă modă nu e nici măcar scuzata prin cererile de intervenţiune ale paturilor populare cari în alte ţari justifica asemenea erori. La noi, moda aceasta îşi are, mal adese-orl, isvorul în ambiţiunea ministeriala. Cînd un om politic vine la minister, el vrea să-şi lege numele de creaţiunl pripite, de oare-ce existenţa lui ministerială e trecătoare. El caută să eclipseze pe predecesorul sad în scurtul timp de care dispune, pana ce urmaşul lui se va grăbi să-l eclipseze la rîndul lui. EI n'are dar vreme să încurajeze iniţiative cari vor da roade trainice, dar mal tîrzil, şi a căror fructe vor fi culese de succesorii lui.
El aleargă dar la un expedient lesnicios: el recurge la resursele budgetului şi la funcţionarii Statului, graţie cărora sevîrşeşte opere adese-orl pripite şi factice, dar cari aruncă pulbere în ochii lumii şi cari l’ar duce la nemurire dacă aceleaşi mijloace întrebuinţate de cel ce’l moşteneşte n’ar veni să-I întunece gloria.
Intr’un număr viitor, voi arăta ctte-va din măsurile legislative pe cari le solicita asociaţiunile existente, la noi, pentru ca ele sa capete desvoltarea ce ar trebui să dobîndeaseâ pentru binele claselor celor mal numeroase şi mal interesante ale populaţiunel noastre.
X. FlllpeiM'u.
CIUDAT
Caşurile ciudate privitoare la d. Fleva să Înmulţesc.
Ani avut mal lnttl lungul şir de atacuri Îndreptat de presa liberală In contra actualului ministru de interne.
Apoi a venit campania În afacerea Axente, cu iusinuaţiunl tu presă şi Înjurături In public In contra d-lul Fleva.
Campania de presă a fost alimentată, cu poruncă de sus, de tot instrucţia secretă care n’avea nici un secret pentru Voinţa Naţională.
Iu urmă a venit interpelarea d-lul Epurescu.
In tine, este de Înregistrat acest lucru de necrezut că, fată cu o interpelare ca acea a d-lul Epurescu, nu s’a sculat un.ministru, şi mul ales nu s’a sculat preşedintele consiliului, precum să cuvenea, pentru a cere imediata limpezire a incidentului şi pentru a apăra pe colegul săfl.
IN GESTIUNEA NAŢIONALĂ
Situaţia d-lul dr. Ioan Raţiu. — Ilc-velaliuiiilc «Tribnncî».— t'irculâ-rilc d-Ior Rrote, Aibini şi I»o-povicl.— Manifestul secret al IJgeL— Pace sau nkboiu ?
Nituaţiunea d-luî dr. Ioan Itaţiu
Am întreţinut pe cititorii noştri cu toate fasele triste prin cari a trecut cesliunea naţională în cele trei luni din urmă, faze cari aii produs o sciziune în sinul partidului naţional romîn odinioară atît de puternic peste munţi.
D. dr. Ioan Itaţiu, venerabilul şef al partidului naţional, în contra căruia s’aii dirigiat toate intrigile pornite din Bucureşti, precum şi patimile deslănţuite în Sibiiu, e azi stăpîmd situaţiei. Zilnic d-sa primeşte telegrame de aderări din toate părţile locuite de romîni, parte de la tinerimea entusiastă, parte de la cei mai valoroşi luptători ai cauzei naţionale.
Cităm între altele depeşa d-luî Ionel Gră-diştcanu:
«Primeşte călduroasele mele felicitări şi urările mele pentru un viitor mal bun. A-probarea tutulor romlnilor de inimă să te mlngîie de neajunsurile suferite».
Au măi trimis telegrame de aderare d-nii Petre Trufia, fost deputat, Filip, proprietar în Abrud, G. Pop de Băseşti, vice-preşe-dinte al partidului, toţi membrii comitetului naţional, afară de d-nii Eugen Brote, Lucaci, Albim, Barcianu şi Comşa.
Toate aceste aderări dovedesc, că şeful partidului naţional n’a putut fi. cîtuşi de puţin atins de intrigele urzite în potriva d-sale.
Revelaţi miile „Tribunei44
Odată cu aceste dovezi de simpatii, Tribuna publică un important articol prin care se arată lămurit motivele politice ale crizei ce a izbucnit.
Tribuna spune că există deosebiri de vederi in sinul comitetului naţional, deosebiri cari nu vor putea produce desbinărl în sinul partidului, ci numai oare-cari separări, cari nu vor stînjeni de loc acţiunea partididui, fie ori cît de înaltă poziţia separatiştilor.
«Aceste deosebiri, — spune Tribuna, — se referesc la conduita politicei noastre mal ales faţă de fraţii Romlnl din regatul vecin. Ea a fost determinată de repeţite-orl, tn diferite forme, prin conchisele şi declaraţiu-nile Însăşi ale comitetului. Conclusele şi de-claraţiunile acestea afl fost publicale chiar In Tribuna, dar chiar de ea afl fost şi ignorate, ba chiar atacate.
Mai departe Tribuna spune, că comitetul naţional, pe cînd se afla în închisorile din Seghedin şi Vaţ, a însărcinat pe d, N. Christea să ţie seamă de hotărîrile comitetului în cestiunea atitudine,i partidului naţional faţă de partidele politice din Bo-minia. Şi în acest sens s’aii dat instruc-ţii secrete în scris d-luî Christea, instrucţii semnate şi de d. Dr. V. Lucaci.
Aceste instrucţii culminează în următoarele :
«Independenţa politice! partidului nostru atît faţă cu Budapesta cit şi faţă cu Bucureşti».
Această încercare a rămas zadarnică, căci cei de la Tribuna, d-nii Russu-Şiria-nul, Bogdan-Duică şi Livius Aibini, nu s’aiî supus hotărîrilor comitetului, ci ins-pirîndu-se din Bucureşti, din anti-camera d-luî Sturdza, au făcut o politică nu naţională romînească, ci politică liberală, a-tacînd chiar partidul conservator din ţară.
CireulArile d-lor Rrote, Aibini şi Popovicî
D. Dr. Raţiu eşind din temniţă nu mai putea tolera această meschinărie şi a căutat să facă să se respecte hotărîrile comitetului.
Căzînd partidul conservator de la putere, d-nii Brote, Aibini şi Popovicî aii lansat o circulară secretă, pe care au trimis'o «în mod confidenţial» fruntaşilor partidului naţional. In această circulară ei pretind, că odată cu venirea liberalilor la putere, s’a schimbat situaţia externă (?), precum şi situaţia partidului naţional; deci se impune schimbarea tacticei, schimbarea programului din Sibiu şi răsturnarea d-lui Dr. Ioan Raţiu, precum şi înlăturarea tutulor acelora, cari nu vor să se potrivească intereselor politice ale d-lui D. Sturdza.
După lansarea acestei circulari, se întrunesc în Braşov vr’o 20 de inşi în frunte cu Russu-Şirianul şi Aibini, şi hotărăsc înlăturarea cu orl-ce preţ a d-lui Dr. I. Raţiu şi amicilor săi.
Manifestul secret ni I.igcî
Toate aceste intrigi neizbutind, s’a pus şi comitetul Ligei Culturale in joc şi, — precum ani anunţat,— în şedinţa sa de Luni seara a decis să întrerupă ori şi ce fel de relaţii cu comitetul naţional, cu d. Dr. Ioan Raţiu şi cu Tribuna ; dar în a-celaşî timp să încurajeze pe d-nii Rusu-Şirianul, Iiogdan-DuicA şi Aibini, prin cari va continua propaganda sa.
Despre această hotărîre Liga a decis să facă un manifest secret, pe carc’l va trimite tuturor secţiunilor din ţară.
Pace ssi ii răsboiu ?
MINCIUNILE CONVENŢIONALE
cădea, ştîaceasta cădere va fi. primul pas pentru înfrăţirea tuturor romînilor fruntaşi de peste munţi, din cari unii ptnă a-cum aii stat la o parte, tocmai din cauza intrigilor ce s’aii urmat.
Tribuna ce ne-a sosit ieri declară că, dacă intriganţii nu se vor asttmpăra, a-tunci va purta răsboiul în contra orî şi eu! ?»	Reporter.
CRIZA MINISTERIALA
Criza ministerială, a izbucnit.
Ruptura dintre d. Fleva şi colectivişti este astă-zi nu lucru cert.
Cititorii pot gâsi toate amănuntele privitoare la criză, pe pagina IXI.
LIBERTATEA ALESERILOR
La toate denunţările şi criticele opo-ziţiunel, unnniinităţile colectiviste afl răspuns lăudîndu-se in adresele lor că «alegerile afl fost libere».
Dar tot colectiviştii se dafl acum de gol şi distrug singuri legenda creată de iei.
Am relevat ieri informaţiunea Voinţei Naţionale în care se spune că la Roman lista liberală-naţională a reuşit în contra listei simpatice administraţiu-nel... liberale-naţionale.
Trebuie să mal amintim depeşa publicată tot de Voinţa Naţională cînd cu alegerea col. II comunal de R.-Sărat, depeşă în care senatorul colectivist An-tonescu şi deputatul colectivist dr. Po-pescu se plîngeafl de ingerinţele admi-nistraţiunii.
In sflrşit, nimeni n’a uitat Încă comunicatul dat de ziarele guvernamentale in vremea alegerilor generale, cînd d. Fleva îndrăznise să destituie vre-o doul sub-prefecţl surprinşi făcînd ingerinţe, că guvernul a hotărît să nu se destituie nici un funcţionar în cursul alegerilor. Prin acest comunicat, s’afl încurajat agenţii colectivişti şi s’afl intimidat alegătorii.
Să mal poftească colectiviştii să vorbească de libertatea alegerilor.
CĂPITAN PAVLACHE
Acel cari vorbesc mal mult despre libertatea cetăţeanului şi se sblrlesc cînd un nebun nu este lăsat liber pe strade, sunt iubiţii noştri! liberali, cari îndată însă ce dispun de putere, se a-rată de un autoritarism fără margini.
Priviţi spre exemplu pe fostul bărbier al doctorului Cheladino, căpitanul Pa-vlache Stătescu, actualul prefect al poliţiei capitalei.
Avea el deja un nume nemuritor din ziua cînd plimbase pămătuful pe obrajii medicului din Tulcea şi semnase faimoasa sa ordonanţă stabilind censura pentru presă. Acum nu’i ajung prescrip-ţiunile codului penal, nu se găseşte la largul săfl cu puţinele articole relative la contravenţiunile poliţieneşti şi a ho-tărlt să înfiinţeze el cu autoritatea sa penalităţi neprevăzute de nici o lege.
«D. Paul Stătescu, prefectul poliţiei Capitalei, a invitat pe toţi antreprenorii de cafenele-şantante, baluri mascate şi alte localuri de petreceri ca să afişeze pe ziduri şi să pună pe mesele consumatorilor tabloul preţurilor tuturor con-sumaţiunilor ce debitează.
«In caz cînd acest ordin nu va fi executat, localurile vor fi închise».
Partea Sntîia a ordonanţei este legală, este Înţeleaptă, nu merită nici o critică.
Dar cum vi se pare partea a doua— închiderea localurilor contravenienţilor, penalitate scornită de d. Stătescu, neprevăzuta de nici o lege, căci după codul penal contravenientul nu ’şl poate atrage de cit darea în judecată, iar pedeapsa se aplică de justiţie, nu de administraţie.
Să nu ne mire însă măsurele drastice ale noului prefect de poliţie. Suntem la Începutul erei Căpilanului Pavlaehe, şi zicem deocamdată: Fereşte Doamne de mal răfl!
De, nu trăim de prisos sub un regim liberal.
De eîtă-va vreme iubitorii de literatură Romînească, afl de Înregistrat un eveniment Îmbucurător.
Librarii noştri se’ntrec care mal de care să dea la iveală, fie traduceri ale operelor celebre din literatura streină, fie scrieri o-riginale mal de valoare ale puţinilor literaţi Romlnl.
Rlnd pe rtnd, d-nii Samitca, Şaraga şi Mftller, afl editat, In Biblioteci de popularizare, o sumă de capo d’opere ştiinţifice şi literare, a cărora Însemnătate a dovedit-o 4cu prisos unul din colegii cari colaborează la această coloană. Fără Îndoială, lupta a-ceasta de Întrecere Intre aceia cari debitează hrana noastră intelectuală, are un caracter pur negustoresc.
Puţin ne importă Insă pe noi dacă d-nil Mftller ori Şaraga sunt călăuziţi In Întreprinderile d-lor numai şi numai de dorinţa unul dever mal bun,—ceea ce ne interesează In prima linie e că această concurenţa profită literaturel, că din războirea asta crtncenă a tcjghelilor vom trage un folos considerabil.
* *
Cunoscutul librar editor Socec nu se lasă mal pre jos de firmele rivale.
Zilele acestea d-sa a avut o idee fericită, luceplnd publicarea unei serii de traduceri din scrierile cari ati avut un răsunet european, sub titlul de: Biblioteca internaţională.
In adevăr, utilitatea bibliotecelor populare este netăgăduită, dar ele prezintafl un mare inconvenient.
Şi anume: formatul minuscul al acelor broşuri nu permitea editorilor, cu toată bu-nă-voinţa lor, să ne dea declt crîmpee de nuvele, opuscule cari nu puteafl îndestula pe amatorii de scrieri de longue haleine.
Volumele cari vor compune însă Biblioteca internaţională, cuprind 4 -500 pagini, aşa că vom avea tn curlnd prilejul să citim In romtneşte: Robia femeel de Stuart Mill, Educaţiunea morală, intelectuală şi fi-sică de Spencer, Crimă şi pedeapsă, genialul roman al lui Dostoiewski, Genift şi nebunie de Lombroso, etc., etc.
Biblioteca internaţională debutează cu: Minciunile convenţionale ale civilizaţiunei noastre de Max Nordau, tradusă de d. Mi-liail Canianu după o ediţie germană.
Cea mal mare parte din cititori cunosc fără Îndoială opera aceasta, de care s’a vorbit tn lumea Întreagă.
Minciunile convenţionale a produs o a-devărată revoluţie tn spiritele superioare cari se’lndeletnicesc cu resolvirea marilor probleme ale secolului. Minciunile convenţionale a provocat discuţii lnvierşunate şi polemici nesftrşite prin ideile îndrăzneţe ce conţine.
Intr’o scurtă prefaţă, autorul caută să dovedească că opiniiinile emise de el nu sînt noul, nu sunt personale.
După Nordaft — Minciunile Convenţionale reproduce cu iideliiate chipul de a vedea al majorităţel oamenilor culţi din epoca noastră. Milioane de oameni critică organizaţia noastră politică şi socială, sentinţa a-ceastu osînditoare Insă nu-1 pronunţată de cit In forul interior al conştiinţei lor.
Sclavi al obiceiurilor seculare, fiindu-le teamă să nu jignească prejudiţiile cari întunecă mintea contimporanilor, îiict-unul dintre aceştia nu are curajul să’şl dea la lumină convingerile, credinţele intime. O diplomaţie exagerată — această formă mal blajină a ipocriziei — îmiăbuşă pe buzele lor adevărul.
Cam aşa explică Max Nordaft necesitatea apariţiunel Minciunilor. Convenţionale.
Apoi Începe să des voi te teza sa: totul e minciună In actuala ortnduire socială, In religie, In politică, In căsătorie, In rclaţiunile de toate zilele ale oamenilor, doar minciună şi făţărnicie!
Minciună! Cuvîntul acesta te obsedează de la prima pîn’la cea din urmă pagină cu atlta desnădâjduitoare tărie, — în cit, ajuns la sfîrşitul calvarului, cititorul buimăcit se ’nlreabâ : oare toate astea nu’s şi ele minciuni, fraze frumoase croite doar ca să’ţl gtdile timpanul cu muzica lor plăcută?
*
* *
Am spus mal sus că Max Nordau a stlr-nit o colosală furtună de indignare şi de protestări lmpotriva-1.
Şi cu drept cuvlnt. In cea mal recentă scriere a sa: Degenerescenţa, autorul se încearcă nici mal mult nici mal puţin să probeze că toţi scriitorii de genift din cele 5 continente sunt nişte detracaţi, nebuni, degeneraţi şi aşa mal departe.
Un neamţ, al cărui nume Îmi scapă, scandalizat de măcelărirea asta nelmhltnzită a tuturor gloriilor Iumeî, a publicat acum clte-va luni un studii! psichiatrie, prin care se face forte să arate că, el, Max Nordau, e cel mal nebun din toţi.
In orl-ce caz Minciunile convenţionale simt scrise d’o pană măiastră, ele merită să intre lu rafturile bihliotecel ori cărui bărbat care ţine să mal adaoge pe lingă calitatea de cititor şi pe aceea de inteligent.
NTetly.
2
EPOCA
Ediţia de seara
Sinuciderea căpitanului Carp
Nou! amănante.- Viaţa oăpltanu-lui.— Cauzele sinuelHoro!. — O chestiune de onoare.
Noul amănunte
împărtăşim azi citii orilor noştri noul amănunte asupra căpitanului Carp, a cărui sinucidere a impresionat dureros pe toţi camarazii şi cunoscuţii săi.
Viaţu căpitanului
Căpitanul Carp era în vlrstă de 29 de ani. El s’a născut In 1867, la 20 Februarie ; a făcut studii strălucite atît în şcoala militară, cit şi mal pe urmă în şcoala de răsbol.
De un temperament puţin sociabil, George Carp a arătat tot d’auna o mare iubire pentru familia sa, în afară de care nu avea alte relaţiunl. Aproape tot prisosul soldei şi-l întrebuinţa mult timp pentru ajutarea surorilor, astăzi una măritată cu d. locotenent E. Broşteanu, iar alta cu d. procuror C. Praja.
Căpitanul Carp era foarte puţin comunicativ, dînsul nu avea altă plăcere de cît studiul, cum o dovedesce cele două cufere pline cu cărţi pe cari tatăl său le-a dus Ia Iaşi. Un detaliu caracteristic este că George Carp era religios; el nu se culca şi nici nu se punea la masă pînă nu se închina.
De sărbătorile Crăciunului, cînd a fost în familie, căpitanul Carp a dus cumnatului său Broşteanu o icoană de argint, amintiri de la mama acestuia, icoană pe care Carp a sărutat’o cu multă evlavie şi credinţă.
Cauzele sinucidere!
E incontestabil azi că sinuciderea se datoreşte dragostei; chiar un membru al familiei căpitanului a confirmat această ştire, pe care am dat’o cel d’întîl.
De aproape un an. căpitanul Carp întreţinea relaţiunl intime cu soţia unul avocat din Capitală. Descoperindu-se lucrul, soţul s’a plîns generalului Arion, căruia i’a îmînat şi corespondenţa căpitanului, surprinsă în împrejurări destul de ciudate. Soţul a avut chiar grija, ca om cu două morale, să administreze soţiei şi morala corporală.
Generalul Arion a chemat atunci pe căpitanul Carp la comandamentul corpului de armată şi i-a arătat obiectul plingerel soţului ultragiat. Căpitanul a recunoscut situaţiunea dificilă creată unei femei măritate şi a promis generalului Arion, pe cuvtntul său de onoare, că va rupe orl-ce legături cu femeia gîndurilor sale.
Căpitanul Carp a luat însă un angajament peste puterile lui, a căzut din noii în ispită şi a scris iubitei sale.
O chestiune de onoare
Căpitanul Carp, după ce a scris soţiei avocatului, si-a adus aminte de cuvîntul de onoare dat generalului Arion şi a-tuncl s’a hotărît să facă pasul fatal pe care-1 deplîngem cu toţii.
Cauza sinucidere! este, prin urmare, o chestiune de onoare şi aceasta se con-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ALEXIS BOUYIER
CREDITORjl MORŢEl
PAltTEA tWTÎIA
—	A ! făcu Panafieu, pe care cuvîntul de familie’l susprinse din partea fiilor executatului.
—	Trebue să asistăm mîine la botezul nepotului nostru.
—	Căruia-i sunt naş, zise Vincent; ce vrei, acolo-i adevărata noastră familie ; sarcina ce ne-a lăsat tatăl nostru ne obligă să rămlnem necăsătoriţi; nu urîm pentru că trăim singuri; inima noastră a tuturora are nevoe de iubire şi e asupra surorel noastre şi asupra familiei sale că se revarsă acum toată trebuinţa noastră de a iubi.
—	Şi, adaose Carol, viaţa ce ducem ne arată necontenit o lume pe care avem trebuinţă s’o uităm.
—	Sunteţi fericiţi d-voastre, zise Panafieu căzut pe gindurl, vă rămlne cine-va de iubit.
—	Bietul băiat, zise Vincent uitlndu-se la Panafieu.
Dar acesta alungă supărarea care-1 cuprindea şi reîncepu:
—	Domnilor, poi-mtine veţi primi un bileţel de la mine, prin care vă voi fixa o Intllnire. In astă-seară am să-mi văd oamenii, să ştii! ce ad aflat şi dacă-ml daţi voe, ed voi dirija acţiunea.
firmă şi prin următoarele rîndurl scrise de căpitanul Carp prietenului săd intim, căpitanul Pătraşcu din Statul major în ziua chiar a rezoluţiunel fatale:
«De oare-ce mi-am călcat cuvtntul de onoare, nu mai pot trăi*.
Clnd căpitanul Pătraşcu primi scrisoarea camara#ilul săd, orl-ce ajutor era prea tîrziQ, de oare-ce acesta îşi curmase deja firul vieţel, după ce avusese grija să înştiinţeze şi pe d-na N. de pasul pe care-1 făceâ.
Dăm mal sus fotografia sinucisului, pe care ne-am procurat-o chiar de la familia nefericitului militar.
diverse
S’a găsit ieri, In strada Negru-Vodă, o copilă In etate de o lună, Înfăşată lntr’o plapomă albă uzată şi cu o rochie veche. Secţia 3-a a trimes’o imediat la spitalul de copil.
*
* *
Serviciul siguranţei publice a prins pe individul Iacob VesfricI, complice In furtul efectelor de Îmbrăcăminte, furate din magazia regimentului 20 Teleorman, care furt, se ştie, a atras după sine condamnarea de către consiliul de resbel al Corpului al 2-a de armată a administratorului cl. 2 Andro-nescu.
*
* •
Un furt foarte curios s’a săvlrşit astă-zl In str. Mircea vodă la No. 40. Ioan Ciobotă, servitor la d. M. Camionagi, • furat un cal din grajdul stăplnulul săd şi se dusese la Obor să’l vlnză. A fost Insă prins şi condus la secţia 41.
lYFOIlMAŢII
Ediţia de dimineaţă «<£-paeei», — cuprinxind toate ştirile sosite pititi după mie-xul nopţei, — se găseste de vinxare> in toate xilele, la 8 ore9 la toate chioşcurile.
Interpelarea Epurescu
Textul interpelăref
Iată cuprinsul aproape exact, dacă nu textual al interpelării d-lul Epurescu :
«Interpelez pe d. ministru de interne asupra acuta ţiunilor cuprinse în ziarul «Epoca» de la 9 Ianuarie. Aceste acu-zaţiuni sunt de natură a compromite prestigiul d-luî ministru de interne».
Caracterul Interpelării
Nu să ştie încă ce întorsătură se va da interpelării d-lul Epurescu. Unii cred că lucrul se va sfîrşi ca o furtună în-tr’un pahar cu apă.
Ceea ce însă e cert e că interpelarea s’a pus la cale într’un spirit de vrăjmăşie în contra ministrului de interne. A-ceasta o dovedesc şi demersurile ce s’ad făcut pe lingă mal mulţi deputaţi cari refuzlnd această sarcină, d. Epurescu a luat’o asupră-şl, şi comentariile ce le făcea d. Epurescu ieri şi azi despre afacerea care face obiectul interpelării sale, şi impresia d-lul Eleva care, fiind vestit că va fi;interpelat de d. Epurescu, a zis : «Nu cred ca el să aibă atita îndrăsneală».
I>. Stătescu
Ceea ce a dovedit pînă azi această a-facere e falşa prietenie pentru d. Fleva a d-lul Stătescu. Pe cînd acesta arăta că e în toate alături de colegul lui de la interne, în acelaşi timp el dedea int-rucţiel, în afacerea Axente, un caracter neplăcut pentru d. Fleva şi a pus pe primul procuror şi pe judecătorul de instrucţie să meargă la ministerul de interne să cearră explicaţiunî d-lul Fleva.
D. N. Fleva, sezisat de telegramele primite de la d. Filip Corlătescu,— publicate şi în coloanele noastre,—a însăr-
cinat pe d. Dobrescu, prefect de Ilfov, să facă o «anchetă asupra torturilor de la Kirnogl.
D. Dobrescu a Înaintat ieri după a-miazl raportul său d-lul N. Fleva. Din acest raport reiese, că toate denunţările d-lui Filip Corlătescu sînt perfect adevărate.
D. Vintilă C. A. Rosetti declară prin Romtnul că-şl pune candidatura la colegiul II de Cameră din Capitală.
D-sa îşi pune candidatura ca liberal independent.
Se vorbeşte despre înfiinţarea unul consulat romîn în Lemberg.
Iu acest sens se va depune in curlnd un proiect de lege la Cameră.
Zgomotul despre demisionarea d-lul Fleva, a fost răspîndit de grupul Voinţei Naţionale; se înţelege lesne în ce scop.
Nici vorbă n’a putut fi de demisionarea d-lul Fleva.
Voinţa continuă a publica cancanurile sale In privinţa afacerii Axente.
Intre altele spune lucrul foarte interesant, dar foarte neexact, că un funcţionar a fost chemat de la slujbă pentru a organisa bătaia de flori. Acel funcţionar n’a fost chemat de la slujbă, ci de la moşie, unde era în congediii.
Liberă e Voinţa să-şi hrănească cititorii cu asemenea secături, dar să ne slăbească cu întrebările, ca de pildă de ce primarul n’a consultat pe avocaţi In cutare ori cutare cestie. Nici un reglement nu impunea aceasta şi clnd redactorul Voinţei va fi primar, el pe răspunderea lui va consulta ori nu pe avocaţi.
Aşa, am putea Întreba noi pe cel de la Voinţa de ce comisia interimară n’a consultat pe avocaţi ca să-I întrebe dacă poate da lefuri membrilor comisiei interimare în contra legii.
O altă întrebare: de ce afacerea In ces-tiune e intitulată afacerea Axente-Popovici-Semu în loc de afacerea Stănică Ionescu, clnd din spusele Voinţei este dovedit că Stănică Ionescu a Înşelat pe de o parte comuna cu chitanţe falşe şi pe de altă parte pe Axente-Semu, cărora în schimb a 15.000 lei să îndatorase a da acestora pacinica folosinţă a spirtului lor în locul unde Introduseseră spirtul, în cît aceştia nu avead nici un interes a uza de vre-un act falş, căci eraţi garantaţi de Stănică ? Oare fiindcă d. Stănică Ionescu e membru în clubul liberal ?
Voinţa poate de altminteri să nu ne răs-punză, cum nu vom mal răspunde stupidităţilor el.
D. general Barotzi, şeful statulul-major general al armatei, a intervenit pe lingă d. ministru de rezbel, a trimite pe la corpurile de trupă pe toţi ofiţerii ce fac serviciă la biurourile de stat-major, cari nu ad stagiul cerut de lege pentru a fi avansaţi.
In acest scop, între alţii d-nil căpitani Rămniceanu şi Mironescu V. vor fi ataşaţi pe 1 Februarie cel 1 la reg. 4 roşiori şi cel al 2 la reg. 3 călăraşi.
Torturile «lin Kirnogl
In ultimul moment primim următoarea telegrama:
A sosit în fine şi mult ceruta anchetă de schingiuiţii administraţiei de aici. întregi denunţările din telegramele mele anterioare au fost cu prisosinţă dovedite şi cu toate că la unul din pacienţi medicul plâşel a constatat frîngerea a trei coaste, sfărmarea capului în două locuri şi înfingerea în corpul locuitorului Constantin Manta a unui ciomag cu cuie în virf pînă la adîncime de şase centimetri, voinicii stăpînirel au fost lăsaţi liberi spre a putea duce la bun sftrşit a-legerile de astăzi.
încă de aseară ah blocat localul de a-legere şi pînă azi la ora 12 nu s’a permis intrarea în localul de vot a nici unul alegător crezut adversar, sad măcar a vre-unul din candidaţii adverşl sad delegaţilor lor.
Toate reclamaţiunile făcute, atît de locuitori cît şi de mine, d-lul Prefect, pentru a interveni să se lase intrarea liberă în sala de vot şi putinţa de a se controla ce se face înăuntru, ad rămas fără resultat.
Faţă cu această batjocură de alegere şi cu atita sfruntare a tutulor agenţilor administrativi, cari ’şl-ad luat tristul rol de protectori al acestor neauzite baş-buzucil — pentru a se evita nenorociri, cari căutad a se provoca de bandele administrative, am îndemnat pe toţi locuitorii a se retrage liniştiţi.
Fiii]» Corlătescu.
Criza ministerială
(Ora 1 noaptea)
Criza ministerială e declarată.
Ura surdă ce clocotea printre liberali în contra d-luî Fleva, care a căutat să stîrpească vechile deprinderi colectiviste şi care a încercat în mod timid să isbească în năravurile electorale ale sectei liberale, a isbucnit.
Iată ştirile ce am putut culege aseară prin diferitele cercuri politice.
*
* *
Toată ziua ieri s’a petrecut în negocieri şi combinaţiunl menite a hotărî pe d. Fleva să se retragă spontaned şi în mod amical din minister.
D. Fleva a respins toate aceste tîrgurl.
Aceasta a pus în mare încurcătură pe colectivişti, cari pînă seara nu găsiseră încă soluţia pentru a scăpa de ministrul de interne.
Ruptura nu era încă făcută pînă seara, şi d. Fleva, care era poftit de mal multe zile la un prînz politic la d. Sturdza, a fost la masă la preşedintele consiliului, unde a asistat şi la recepţia care a avut loc după prînz.
D-nil Sturdza şi Fleva s’ad despărţit fără ca relaţiunile să fie definitiv rupte.
E probabil că, azi, criza va primi o soluţiune.
*
* *
Eri s’aîî adunat miniştrii şi au încercat să hotărască pe d. Fleva să părăsească ministerul. D. Fleva a răspins toate propunerile şi a declarat că se va presinta înaintea Camerii, care va hotărî.
D-nii Gogu Cantacuzino, Budi^-teanu, Pallade şi Stoicescu si-au pus demisiile la disposiţia d-lui Sturdza pentru ca preşedintele consiliului să presinte Regelui demisia cabinetului şi să poată ast-fel scăpa de d. Fleva, împedlcîndu’l d’a da ochi cu Camera.
D-niî Sturdza şi Stătescu n’au luat încă nici o hotărîre. Azi se va ţine un consiliu de miniştri, în
care se va limpezi situaţia.
*
* *
Cîţi-va tineri colectivişti din Ocultă, temîndu-se ca nu cum-va d. Sturdza să nu să teamă d’a o rupe cu d. Fleva, au hotărît să scoată în foi volante un pamflet în care ministrul de interne va fl atacat cu cea din urmă violenţă.
Chestia Venezuelei şi Transvaalulul
Londra, 10 lanuare
Agenţia Reuter află din Wellington, In Noua Zelandă, că cu ocasia unul banchet public, primul-niinistru, d-nu Seddon, a vorbit de complicaţiunile ce resultă din chestiunile Venezuelil, Transwaalulul şi din ati-
tudinea Germaniei.—A insistat asupra faptului că Noua Zelandă este interesată In această chestiune, In urina intereselor Germaniei In Africa şi In Insulele Samoa.
Cel mal bun mijloc de a face faţă evenimentelor este de a Întări posiţiunea autorităţilor, de a lua o posiţiune definitivă pentru protegerea drepturilor sale şi de a fi In tot-de-auna gata la orl-ce eventualitate.
Mal multe Întruniri publice ad adoptat nişte resoluţiuni patriotice In chestiunile Venezuelil şi Transwaalulul.
D E P E S I
(Serviciul Agenţiei Bon ine)
Inniorintn tarea Iui Floquet
Paris, 10 lanuare.
InmormlntRrea d-lul Floquel a fost pur civilă şi n’a avut nici un caracter oficial. Coroane multe.
A asistat o mare mulţime din toate notabilităţile politice. S’ad rostit mal multe discursurt, Intre alţii aft vorbit d-niî Bourgeois, Poincarră şi Bărenger.
Incendiu
Paris, 10 lanuare.
Un incendiu violent a isbucnit la St. Denis, In turnatoria de tunuri Hotkichs. Pagubele se urcă la 1.000.000.
Toate instrumentele, 70 de maşini şi 150 de tunuri aft fost nimicite.
(iaranţll de pace
Londra, 10 Ianuarie.
Intr’un banchet ce s’a dat ieri, d. Chamber-lain a ţinut un discurs zicltid că sînt clte-va săptămint clnd Englitera s’a văzut isolată şi Înconjurată de rivali geloşi. In faţa acestei ostilităţi neaşteptate, Englitera se artă acum prote-giată de propriile sale resurse şi de lealitatea copiilor săi din tot imperiul
Pe viitor. Marea Britanie nu va avea numai grija propriei sale siguranţe, ci va fi un element puternic in favoarea menţinerel păcii In lumea Întreagă.
D-nu Chamberlain a terminat ridicind un toast călduros in sănătatea ambasadorului Italiei şi a adăogat că Englezii admiră bravura soldaţilor italieni.
Nituaţla In Turcia
Constantinopol, 10 Ianuarie.
Congediarea celor 35 batalioane de redift s’a ordonai.
Mal sini Încă sub arme 128 batalioane, dar vor fi reduse la efectivul de 400 de oameni.
Poarta a cerut consimţimlntul puterilor pentru a stabili un monopol asupra alcoolului, hîr-tiel de ţigară, chibriturilor şi cărţilor de joc.
Ambasadorii aă promis să supună această cerere guvernelor lor, dar nu se crede să poată fi luată Iu consideraţie, căci este In contradicţie cu tratatele de comerţ.
Revolt» Cuhauă
Madrid, 10 Ianuarie.
încercarea energică a lui Maccoş de a se a-propia de Pinal del Rio n’a isbutit; acesta a fost pus pe fugă cu grosul forţelor sale. Insurgenţii aă avut vr’o 30 de morţi şi 300 răniţi.
Asigurări
Londra, 10 Ianuarie.
Vorbind la banchetul unionist de la Eastgre-enstead, d. Goschen, prim-lord al Amiralităţii, a zis că nici o ţară nu trebuie să considere ca o ameninţare punerea tn activitate a escadrei volante.
Afacerile slrlieştî
Belgrad, 10 lanuare
Skupcina. — D-nu Pawlowici a interpelat pe ministrul afacerilor străine şi Ta întrebat dacă ştia pentru ce guvernul unguresc a oprit importul porcilor sârbeşti, deşt aceştia simt sănătoşi.
L’a mal Întrebat dacă guvernul are de gind să pue in vigoare tratatul de comerţ dintre Strbia şi Austro-Ungaria, dacă guvernul unguresc va persista să interpreteze tn acest mod tratatul existent.
Moartea Prinţului «le Battenberg
Osborue, 10 Ianuarie.
O telegramă anunţă moartea prinţului de Bat-tenberg. —- A murit la 8 Ianuarie la 9 ore seara pe bordul tncrucişătorulul Bloncies, In urma unul noă acces de friguri.—lnerucişâtorul s’a întors la Siera Leone.
Regina a primit ştirea mortel prinţului In timpul dejunului, şi deşi adine mişcată, ea a comunicat personal ştirea principesei Beatriee.
Holera
Constantinopol, 10 Ianuarie.
Holera a isbucnit tn trei sate ale vilayetulul Bitlis. — De la 3 Ianuarie sunt 71 cazuri şi 49 decese.
—	Domnule Panafieu, ştii scopul nostru.
—	Este de a afla pe vinovatul pentru care părintele d-voastrâ a fost executat.
—	Da, dar aflîndu-1, nu voim să-l predăm justiţiei.
—	Ce voiţi să faceţi? Întrebă P.anafieu surprins.
—	Mă explic: voim să-l predăm justiţiei, dar voim ca acţiunea el să servească nu a răzbuna, ci a reabilita pe tatăl nostru. înţelegi.
Panafieu se gtndi clte-va minute, apoi
zise:
—	V’am spus, domnilor, că şi ed căutam un vinovat; dacă este ceea-ce cred, noi urmărim pe acelaş om. Or, ed am de răsbu-nat pe mama mea.
—	Pentru ce vrei...
—	Dar, Întrerupse repede Panafieu, n’am ajuns Încă acolo; vindem pielea ursului. Să-l prindem mal tntîitt; şi mal cu seamă să a-dunăm mal Înainte dovezile necesare.
—	Al dreptate, zise Vincent.
—	Ast-fel, reluă Panafieu, suntem Înţeleşi că dacă informaţiile ce aştept de la oamenii mei sunt bune, punem să-l supravegheze clte-va zile ; dacă merge Într’un tripod, Îl urmărim.
—	Da.
—	Avein timp atunci să ne ocupăm de măsurele ce vor trebui luate.
—	Tocmai aşa.
—	Căci, vă repet, tot ce facem nu se rea-zămâ de cit pe inducţiunl; n’avem un fapt, nici o dovadă.
—	Adevărat.
—	Dar, zise Vincent, dacă trebue să cred istoriile de poliţie, tot avem un sistem uşor de urmat.
—	Care ?
—	A tntreba femeea... Ne-al spus câ-1 al găsit la birt cu o femee pe care o cunoşti.
Panafieu, istorisind scena de la femeea Balandier, natural că nu vorbise de Lisa, nu vorbise de cit de Niseta.
—	Da, zise el, şi e ceea ce am de glnd să fac. Vă Încredinţez chiar că dacă am să vă cer ceva parale, este că am intenţiunea să-l ofer un prînz in care voi reuşi să o fac să vorbească.
—	Foarte bine, şi suntem la disposiţiunea d-tale pentru ace«asta.
Carol se duse de luă un portofoliu din care scoase două bilete de clte o mie de frunct pe cari le dădu lui Panafieu.
—	O! e prea mult! zise acesta.
—	Domnule Panafieu, te rugăm să primeşti; Întrebuinţează unul pentru afacere şi cel alt la necesităţile traiului În care te atragem...
Panafieu nu stărui, primind cele două bilete, se apropie de fereastră şi zise cu naivitate :
—	E curios, mi s’a spus: sunt albastre.
—	Domnule Panafieu, zise Vincent, pe pol-mline...
—	Pe pol-intine, domnilor...
Şi Panafieu se scobort cu mina In buzunar, strlnglnd cele două bilete. Zăpăcit, ameţit ca şi cum ar fi băut, Panafieu, fără să bage de seamă, vorbea singur, zicea:
—	Vreail să cumpăr cornul de vlnăloare de la negustorul de peste drum de noi, cele două tablouri de pe bulevard... A! astă dulâ am să iad un dicţionar de rime... e destulă vreme de clnd am poftă... asta, nu trebue să uit; are să Împace cu totul pe Lisa.
Intră lntr’o lipscănie, cumpără 14 metri dintr’o stofa nouă şi alergă îndată acasă.
Levasseur ll opri In treacăt.
—	Domnule Panafieu! strigă el.
—	Hei! ce e.
—	O scrisoare!...
—	Binel
Panafieu luă scrisoarea, cunosclnd slova mare a lui Calicescu, o deschise şi citi:
«Domnule Panafieu,
«Totul merge bine, dar am pierdut urma de două ort... avem informaţiunl curioase. Vă voifl vedea mtine dimineaţă la d-v. a casă,
la zece ceasuri.
«Servitorul d-v. respectuos şi devotat.
«Isidor».
—	Foarte bine, zise Panafieu tare; tn sflrşit, am să înă odihnesc liniştit, piuă ntlinl, nu mal am treabă.
Intorclndu-se pentru a apuca pe scară, văzu că tata Levasseur era tn faţa lut...
—	Dar ce vrei, tată Levasseur?
—	Voeam să te invit să vil cu mine deseară.,.
—	Unde ?
—	In astă seară e banchetul Copiilor Urci lut Orfeu.
—	A! da.
—	Şi mal intîifi trebue să-ţl mulţumesc, ş’apol ed sunt un om care dad politeţă pentru politeţă.
—	Ce vrei să zid cu asta ?
—	Femeea mea mi-a spus că eri, se Întorcea de la mătuşă-sa, pentru că balul nu avea loc, şi că d-ta si cu cocoana d-tale tntilnind’o, aţi fost aşa de buni de aţi luat-o la masă la nişte neamuri ale d-v.
Panafied, tlmpit, stătea tn faţa portarului fără să găsească un cuvlnt să-I răspunzi: vedea faţa zlmbitoare u Nisetel după geamurile odăel. Voia să vorbească şi nu găsea un cuvlnt.
—	El bine, zise Levasseur, vrei să-mi faci onoarea de a primi ? Se ciută, la desert...
—	Primesc.
—	Inii pare bine... ştii, plecăm la patru ceasuri de aici.
—	Bine.
Cum intra un străin In curte şi cerea o informaţie tatei Levasseur, Panafieu intră In odae şi zise Nisetel, care-1 primi rlzlnd:
—	Eşti tare, tu.
Niseta rlse şi zise:
—	Eşti bine, Paule?
—	Ţi-ol spune asta mline.
—	Cum?
—	Da, fă aşa fel ca să iei masa cu mine mline.
—	Amlndoul?
—	Da!
—	Amlndoul!... ne-am Înţeles, atunci... unde...
—	La Brebant... vezi că fac lucrurile pe mare, ed... Taci, iată bărbatul tăd... Al fost prea bună să spui asta d-lul Levasseur.
—	De loc, domnule Panafieu... fără d-vdstră nli-ar fi fost foarte urlt ieri.
—	A! mititica... Nu poţi sâ-ţllncbipueştl, domnule Panafieu, cit u fost de simţitoare invitaţiunel d-voastră, zise Levasseur... ştii, Nini, că invit pe d. Paul cu mine, La copii, In astă seară.
—	Du-te, tăicuţule, petreci, căci vel ră-mlne iar singur mline.
'— Mline! zise Levasseur.
—	D’apol da, ţi-am spus ieri, mătuşă-mea a amtnat balul pe Duminică.
—	El bine, nu-mi al fi spus, nu m’aşl fi gin* dil, vezi... nu-mi amintesc de loc.
■— Dar dacă nu-ţl convine, tăicuţule, nu mă vot duce.
—	De loc, de loc, fruineasa mea, vel merge, şi Lata Levasseur sărută pe Niseta pe frunte pe cînd ea strtngea cu dragoste mina lui Panafieu.
—	La revedere, zise acesta.
(Va urma),
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
„EPOCA" LA IAŞI
(Corespondentă speciali o *Epocei*)
Inmorniintarea căpitanului Carp. — Plecarea deputaţilor. — Ce. Ionică.— I.a creditul agricol.— Uiumul vamal
10 Ianuarie, 1896.
Iuiuorinintarca căpitanului Carp
Ieri a avut loc Inmorniintarea căpitanului Gh. Carp.
O numeroasă mulţine a întovărăşit cortegiul funebru pînă la cimitir. Pe lingă camarazii de arme al regretatului tlnăr, am remarcat lume din toate păturile sociale ale laşului.
Părintele defunctului, d-1 căpitan C. Carp, a primit, cu această tristă oca-siune, meritate şi numeroase dovezi de simpatie pentru nenorocirea care i-a lovit, pe dînsul şi familia sa.
Onorurile militare au fost date de o companie de vînătorl cu musică. Comanda paradei o aveaţi d-nil căpitan Vasi-liu şi sub-locotenent I. Popovicl.
Plecarea deputaţilor
A-seară afl plecat la Bucureşti d-nil deputaţi Gr. Macri şi Gr. Buicliu.
Cel dintîifl a fost condus la gară de d-1 D. Botez, colegul d-sale la epitropia Sf. Spiridon.
Cc. Ghiţă Mârzescu urmează să sosească astăzi din străinătate. Se ştie că onor. senator a petrecut vacanţiile lingă •soţia sa, d-na Mirzescu, care se află de mal multă vreme, împreună cu fiicele sale, la Paris.
Cc. Iouică
Frumosul cc. Ionică Ornescu, refusă însărcinarea de ofiţer al stărel civile. Cu toate că a ocupat odiniorâ, cu multă demnitate, postul de ofiţer în gvardia civilă, d-sa găseşte astă-zl de prea mică însemnătate Însărcinarea ce bine-voeşte a’I Încredinţa în viitoarea administraţie comunală, amicul săO, frumosul cc. Va-sile Gheorghian. Se pare că o adîncă rivalitate estetică desparte pe ambele personagii.
D. Ornescu pretinde a vedea în desconsiderata a căreia victimă este intrigile directorului «Evenimentului», Gh.
Scorţescu.
Se aşteaptă refusul categoric al lui cc. Ionică, pentru a i se desemna un succesor.
TJu ..ministeriabil*'’
Partidul liberal numără în localitate multe persoane ministeriăbile.
Intre aceştia e şi d. Andrei Vizanti, care în cercurile intime manifestă pre-tenţiuni la ministeriul domeniilor, în locul d-lul O. Paladi.
Ştirea o ţin din izvor colectivist. Pretenţiile d-lul Vizanti dateză din vacanţia Crăciunului, cînd s’a convins după cît se pare, în compania ciracilor săi, de puţinele aptitudini ale titularului de la domenii.
I.a creditul agricol
nu s’a descoperit nici o lipsă de bani. Ierl/în presenţa d-nel Crăciun, soţia administratorului care a încercat să se sinucidă, s’a procedat la ridicarea pereţilor de pe casa de bani.
S’au găsit 1000 de lei mal mult de cît numerul care resultă din scripte.
Starea d-lul Crăciun este satisfăcătoare. Doctorii speră în grabnica sa relnsănătoşire.
liiurotil vamal
de expediţie încă nu s’a acordat nimă-nuia.
In contra recomandării celor trei pretendenţi, d-nil C. Livaditi, Gh. C. Sta-matopol şi Zaharia Ioan, actualul şi singurul expeditor vamal autorizat, d. Anton D. Pătrăşcanu, a protestat la ministerul de finanţe.
D-sa invoacă mal multe puternice motive în contra numire! vre-unuia din cel trei pretendenţi.
Tacite.
PARLAMENTUL
SEMTIJL
Şedinţa tle la ti lannarr
Nefiind prezent nici un ministru, d. preşedinte roagă pe senatori să treacă în secţiuni pentru a studia proiectele de lege depuse de guvern.
Senatul consimte şi şedinţa se ridică la ora 2 şi jum.
CAMERA
Şedinţa fie la ii Ianuarie 1*00
D. G. Dobrescu anunţă o interpelare ministrului de finanţe ast-fel formulată: în urma gravelor destăinuiri făcute de ziarul «Epoca» relative la fondurile strînse prin subscripţie pentru ridicarea unul monument lui I. C. Brătianu, destăinuiri cari aduc o atingere gravă prestigiului ministrului de finanţe, cere d-lul G. tCantacuzino să dea lămuririle necesare.
I). Ministru de finanţe voeşte să dea i-mediat răspunsul.
I). G. Dobrescu spune că în conformitate cu regulamentul, D-sa îşi va desvolta interpelarea peste 3 zile.
I). Epurescu susţine că regulamentul lasă la latitudinea ministrului interpelat să fixeze dala răspunsului.
D. Leca e de aceiaşi părere cu preopi-nenlul săil.
D. Ministru de Finanţe Începe prin a spune că d-sa este dintre acel oameni cari nu pot să sufere nici o clipă o lovitură ca aceea a d-lul Dobrescu. Cere ca iuterpela-torul să-şi desvolta îndată interpelarea sa.
I). I*. 8. Aurelinn, preşedintele, cileşte
articolul din regulament care obligă pe d. Dobrescu sâ-şl desvolte interpelarea imediat.
Se dă cuvlntul d-lul Dobrescu.
D. Dobrescu Începe prin a spune că n’are nici un fel de resentiment in contra d-lul ministru de finanţe.
Insă Epoca a afirmat categoric că s’a dat o întrebuinţare streină banilor strtnşl pentru monumentul Iul Brătianu şi zice că ar dori ca d. Cantacuzino, casierul comitetului de subscripţie, să facă să dispară bănuiala aceasta care planează asupra cinstei sale.
D. G. Cantacuzino afirmă că fondurile sînt depuse la Banca Naţională, că registrele şi recipisele băncel sînt absolut în regula .şi că pot fi puse orl-elnd la disposiţia Camerei. După aceste scurte explicaţiunî, ministrul de fluanţej cu tremollo ’n voce, face un mic discurs funebru răposatului Brătianu.
D. Dobrescu—spune D. Cantacuzino —a zis adineaori că interpelarea sa e aproape
lagiată după aceea a d-lul Epurescu,—el
ine, eti nu sufer ca D. Dobrescu să se servească de numele meii in acest plagiat.
Se dedă la ctte-va insulte in contra E-pocei şi In urmă cere Camerei ca să delege o comisiune care să examineze compturile.
Voci: închiderea discuţiei!
D. Pană Buescu pretinde că e o uşurinţă din partea unul deputat de a merge să culeagă informaţii dintr’o gazetă opozantă, care—după acest Matusalem al partidului— nu merită de ctt dispreţul. Ar trebui să înceteze interpelările aşa de neîntemeiate ca a d-lor Dobrescu şi Epurescu, cari aii tenj dinţa să desbine partidul.
1). Epurescu. A mea este întemeiată d-le, şi voi dovedi-o!
D. Pherichidy e de părere ca să se treacă la ordinea zilei. Votul de trecere la ordinea zilei pe care-1 cer—zice oratorul—e o confirmare puternică care se aduce probitâţel d-lul Ministru de finanţe.
D. N. Fleva spune că este silit să reprobe actul d-lul Dobrescu. Dacă — spune d. Fleva — aţi vrut să îmi faceţi un servi-eiti prietenesc, ar fi trebuit să’ml ascultaţi sfatul şi să nu faceţi ceea-ce ati făcut alţii.
D. ministru de interne Înţelege foarte u-şor graba lui d. Cantacuzino d’a răspunde d-lul Dobrescu.
Eti Insă — adaogă oratorul — am 30 de ani de luptă, am fost continuă insultat şi lovit. Acum sînt întocmai ca o umbrelă veche peste care plouă lntr’una.
D. Fleva sftrşeşte zictnd: dacă pînă poi-miine voiu mai sta pe banca ministerială, dati rendez-vous d-lul Epurescu şi fie sigur că voi şti să’ml apăr prestigiul!
D. Dobrescu declară că ’I mulţumit de turnura pe care a luat-o discuţia şi de lecţia primită de d. Epurescu.
D. N. T. Popp regretă că deputaţii pierd timpul cu asemenea incidente desagreabile. Cere d-lul Epurescu să’şl dezvolte imediat interpelarea, fiind-că d-sa avea aerul să spuie adineauri că acuzaţiile sale sînt Întemeiate.
I). Leeca e de părere că în cazul acesta ar trebui ca ordinea zilei să fie intervenită şi aceasta nu se poate face de cît cu con-simţimtntul interpelatului şi interpelatorulul.
D. Nacu spune că ordinea zilei nu se poate schimba de ctt cu Învoirea guvernului.
D. N. Elev* spune că-I la dispoziţia d-lul Epurescu.
I). Epurescu spune că are nevoe pentru a’şl desvolta interpelarea de dosarul afacere! şi pretinde că dosarul acesta nu se poate examina în .şedinţă publică.
Chestiunea e prea gravă, ea nu se poate discuta de cit In şedinţă secretă.
Voci Nu, nu! La lumina zilei să se discute !
Din cauza tumultului şi vociferărilor, Preşedintele forţat e se suspende şedinţa la orele 3 şi 5 minute.
După suspendarea şedinţei dd. miniştri s’a dus din deputat în deputat să ceară să se descomplecteze Camera, pentru a împedica pe d. Fleva să se poată apăra înaintea Cameril.
La ora 4 şi 10 miuute, şedinţa se redeschide sub preşidenţia lui:
C. Nacu, viee-preşedinte, care spune că de oare-ce primul ministru e ocupat acum cu o recepţiune diplomatică şi ar dori să ia parte la aceste importante desbaterl, roagă Camera să amine pe mtine desbaterea interpelărel d-lul Epurescu.
Amlnarea este primită. De altminteri Camera se descompleetase, aşa că orl-ce dis-cuţiune ar fi fost imposibilă.
Şedinţa se ridică la ora 4 şi 15 minute.
DIN PRESĂ
Ziarele de azi Crini ministerială
Citim în Lumea Nouă :
Infamia Începe să se consume. Atacurile In potrivu d-lul Fleva începe să devie făţişe. Don Chişotul acestei campanii este don Bazilio d’A-postrofa.
—-— Citim în Adevărul :
Noi ain prevestit pe d. Fleva că nu va putea sta în minister mult timp, noi ne-ani bătut joc de naivitatea sa politică de-a crede că poate readuce cinstea in partidul lui Radu Mihaiti şi al lui biinancea. Azi toate cele zise de noi se realizează. Hoţii pe cari Dimitrie Brătianu voia altă dată să-I trimită la puşcărie, afl fost mal puternici ca regretatul liberal cinstit, şi l’ati trimis la preumblare.
Tot aşa se inUmplă şi cu colectivitatea pe care d. Fleva voeşte să o moralizeze, şi care vede că gluma să prea îngroaşă şi plictisita peste măsură de această zilnică lecţiune de morală politică, se pregăteşte să'l dea afară din cabinet şi pe de-nsupra de toate să şi'l compromită şi să’l murdărească.
Ue altmintrelea vina este a d-lul Fleva: înainte de-a deveni coleg cu iguobilul Sturdza, d-sa trebuia să se gindească la proverbul popular care zice: Cînrf te amesteci in tărîţe, te mă-nîncă... colectiviştii.
------ Din Constituţionalul:
Intre d. Fleva şi colectivişti eraţi aocolell vechi de aranjat. Nu se putea uita aşa lesne o ură veche, o luptă crlncenă, dusă Intre Tribun şi colectivitate.
Din Lumea Nouă: |
**» In culoarele Camerei circula azi ştirea că d. Dimitrie Sturdza a depus Iii mii-nele Regelui demisia Întregului cabinet şi fiind însărcinat cu formarea noului minister, l’a format fără d. N. Fleva şi G. D. Palladi.
D. Dim. Sturdza ar fi luat departamentul internelor, <1. Ferichidi arii venit la externe şi d. Tr. Djuvara la domenii In locul d-lul Palladi.
Cel-l'alţl miniştri ar fi rămas la locurile lor.
Din Gazeta Poporului
**» D. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a fost aseară la orele 5 şi jumătate la palat unde s’a Întreţinut cu M. S. Regele, plnă la orele 7.
Mte/troflncetn ar.i in vag, IV ar-lieolul fl-lul I'iH/tcsch nsMjo-n n-farrri* Ajrrnlr-.Semu intitulat „O rantţianir volitica**, pc rare unii eill/oei Vait mră/tal din vedere la prima publicare.
ULTIME INFORMAJIUNI
tOAVOCABE
Domnii Membri al Clubului Conservator sînt rugaţi a se înfrunt in aiiunare generală Duminecă, 14 Ianuarie a. c,9 orele 9 p. m. in localul clubului (€1asa Manăy ) spre a asculta darea de seamă anuală si a proeede la alegerea comitetului pentru anul 1&9G, conformări. 3 şi 19 din regulament.
Preşedinte General G. Mânu.
Azi s'a constituit consiliul comunal din Iaşi.
Primar a fost ales d. Nicu Ganea, fost preşedinte al comisiei interimare.
Ministerul de interne a suspendat telegrafic pe d. Dr, Peride, medicul şef al judeţului Iaşi.
Cu părere de răft aflăm Încetarea din viaţă a d-lul colonel Teodor Boldescu, fratele d-lul Ulise Boldescu.
Colonelul Boldescu a încetat din viaţă a-seară la orele 7, In domiciliul săfl din strada Mercur, In urma unei pneumonii, după patru zile de suferinţe
Inmorniintarea se va face miine după amiazl.
Trimitem condoleanţele noastre familiei.
Prinţul Henric de Batemberg a murit la Madeira, de friguri galbene. Se ştie că principele Henric este ginerile M. S. Reginei Engliterel, soţul principesei Bea-trice, a treia fiică.
D. Colonel în retragere A. Budişteanu a fost numit membru In consiliul de administraţie al casei de depuneri, in locul d-lul A. Ionescu.
Din Fălticeni ni se telegrafiază, că Curtea cu Juraţi a achitat uzi dimineaţă la orele 4 pe d-na Teodoru, soţia loc.-colonelului Teodoru.
Miine vom da fotografia acestor dout eroi al dramei din Fălticeni.
Dunărea a început a se revărsa de vr’o cite-va zile.
Ast-fel la Luncaviţa in apropiere de Isaccea, ea s’a revărsat pe o mare întindere, înconjurînd toate pichetele militare de pe frontieră.
S’a dispus a se veni in ajutorul celor inundaţi, trimiţîndu-se bărci de scăpare.
Noul Scandal de la Spineni
Nişte săteni sosiţi din Spineni ne-au, adus cele mai grave ştiri despre cele ce se petrec in acea localitate. După ce d. Fleva, cercetînd lucrurile la faţa locului, a pus pe foştii primar şi ajutoare în capul comunei, dind afară pe membrii comisiei interimare şi după ce ministrul de interne părăsi localitatea, prefectul înscenâ o infamie în contra nouel comisiunl interimare, scornind că preotul Spineanu şi un oare-care Constan-tinescu fuseseră bătuţi de oamenii d-lul Fleva.
Prefectul imediat dispune transportarea cu forţa a tutulor sătenilor din Spineni la reşedinţa subprefecturel, transformîn-du-I în inculpaţi, pentru ca ast-fel aă’i lipsească de martori favorabili lor. Iar medicul de plasă, care mal deunăzi refuzase să constate leziunile grave ce suferiseră membrii comisiei interimare instalaţi de d. Fleva, primeşte ordin de la prefect ca să spună că preotul Spi-neauu fusese bătut şi ast-fel să însceneze o daraveră judecătorească in contra celor culpabili de a fi avid sprijinul ministrului de interne.
In acelaşi timp prefectul adună toate adele ticluite ad-hoc spre a servi de dovezi la o interpelare pe care are de gînd s’o pună la cale în Cameră în contra ministrului săă.
Nenorociţii cărora li se făcuse dreptate timp de ctte-va ore, sînt azi victi-mele acestor mizerabile uneltiri. Otnd unul din ţăranii din Spineni a aflat azi retragerea din min ister a d-lui Fle va, a rămas îngrozit de cele ce le vor suferi
în viitor el şi obştea satului de la răzbunările administraţiei locale.
Alt Hcaudal la CauierA
Lucrurile se înfierbîntă la Cameră şi guvernamentalii trec dintr’un scandal în altul.
In şedinţa de astă-zl, d. Dobrescu (Prahova) a interpelat pe d. G. Cantacuzino asupra comediei cu subscripţia pentru statua lui Ion Brătianu, şi a-nunţarea acestei interpelări a aprins iarăşi foc in Cameră.
La ediţia de seară vom da amănunte. Fină atunci, atragem atenţia asupra dârei de seamă a Camerei.
După cît se vede, lucrurile se înveninează.
Proectul de reformă al judecătoriilor de pace ce se lucrează actualmente la ministerul de justiţie, coprinde două categorii de judecătorii de pace: judecătorii de ocol şi judecătorii comunale.
Numărul actualelor judecătorii se reduce la 140 din 240.
Variola blntue cu mare furie in judeţul Teleorman unde 38 de comune sunt deja atinse de epidemie.
Direcţia sanitară a trimis un număr oare-care de vaccinatorl extraordinari, dar ’I lipsesc mijloacele băneşti spre a angaja si alţii.
Se ştie că pentru vite exista un fond de peste 6 milioane pentru caşuri de e-pizotie.
De ce nu s’ar crea un asemenea fond pentru epidemii ? Ne închipuim că oamenii afl şi el cel puţin aceleaşi drepturi, dacă nu mal mari, ca şi dobitoacele, la solicitudinea guvernului.
Comitetul doamnelor pentru loteria copiilor săraci face cunoscut, că loteria se va trage in mod irevocabil la finele lunel Februarie, in Bucureşti şi roagă persoanele cari aQ avut bunăvoinţă a se însărcina cu vinderea biletelor, să trimită doamnei Sihleanu, str. Eldorado No. 1, plnă la 15 Februarie cel mal tlrzitt, atit banii adunaţi dinpreunâ cu cotoarele biletelor vtn-dute, cit şi biletele ce vor rămine ne vindute.
Criza ministerială
(Amiazi)
Nimeni din guvernamentali nu mal ta-gădueşte că ministerul şi partidul liberai trec printr’o criză foarte acută.
Grnpuri grupuri liberalii discută cu multa vioiciune zăpăceala guvernului lor şi numai azî se poate constata, după diversele opiniuni cari circulă, adiucele desbinări cari domnesc în mosaicul care se numeşte partid liberal.
Criza se interpretează după grupul la care aparţine fle-care guvernamental şi soluţiunile care se daă oglindesc iuclină-rile unuia sau a altuia din sprijinitorii guvernului.
Colectiviştii din ocultă susţin că Fleva trebiie dat afară, partizanii d-lul ministru de iuterne declară că d-sa nu sc va retrage cu nici un preţ din minister. Cel d'intiiă ameninţă atunci cu retragerea întregului guvern, iar cel d’al douilea spun că vor avea ac de cojocul d-lul Hturdza şi al ocultei.
Un adevărat balamuc.
*
* *
Azi dimineaţă vre-o 50 de deputaţi aii mers la d. Fleva pentru a-i declara că nu vor tolera cu nici un preţ infama tragere pe sfoară ce se pregăteşte in contra d-sale. *
* *
D. Eug. Stăteseu, a declarat că faţă cu imbroglio în care sc găseşte partidul şi situaţia guvernului, d-sa este hotărit să plece în străinătate. Tot odată a admis ideia demisiune! guvernului pentru a scăpa de d. Fleva.
*
* *
D. Eleva a făcut de la orele 10 pînă la orele 12 şi juiu. mai multe visite la diferite personalităţi politice.
*
* *
Situaţia nu se va limpezi de cît astă-seară, căci d. Dimitrie Sturdza tot mal e-sită puţin, de şi e îmboldit puternic in sensul demisiune! guvernului, de către d-niî Paladi şi Cantacuzino.
Aceşti iloui sunt ce! maî înverşunaţi e-nergumenî în contra d-lul Fleva.
*
♦ *
N’ar fi de mirare ca un amic a d-lul Fleva să-l interpeleze azî in Cameră, pentru a-i da ocazie să se explice asupra si-tuaţiuneî, spre a preîntimpina ast-fel interpolarea d-lui Epurescu şi mai ales pentru a’şî număra partizanii din Cameră.
(După amiază)
Criza va dura încă pînă mine. Motivul acestei amînărî este prin-znl parlamentar de la palat de astă-seară, la care trebue să a-
siste toţi miniştrii.
*
* *
Deja în culoarele Camerei se vorbeşte de succesorul d-luî Fleva. Acesta va fl d. Sturdza. In acest caz d. Ferikidi va lua portofoliul afacerilor streine.
Se vorbeşte iarăşi cu insistenţă că se va profita de criză pentru a sacrifica pe d. Paladi. D. Alex. Djuvara este menit, după toate probabilităţile, a-i lua locul.
I>r. Tlioniescu
Medic do copil
8tr. Italiană, IO.

Inconsolabilii: Maria Th. Boldescu; George, Margareta, Elena Th. Boldescu ; Ulysse Boldescu, Alexandrina Boldescu, Alexandru Boldescu; Doctor D. Jlara-lambie, Maria Haralambie; Dimitrie Ziso, Ecaterina SimicI, Căpitan P. SimicI; Ion Stavri Brătianu, Matilda Brătianu; Ecaterina Zisso, Enric Zisso—soţia, copil, fraţi, cumnaţi, cumnate, nepoţi şi nepoate.
Afl adînca durere a face cunoscut perderea dureroasă a d-lul
COLOAEL
THEODOR BOLDESCU
ln etate de 50 ani, încetat din viaţă Mer-curl 10 Ianuare 1806 orele 7 seara.
Ceremonia religioasă va avea loc Vineri 12 Ia-nuare orele 2 p. m. in locuinţa defunctului, strada Mercur No. 11 şi Inmorniintarea la cimirul Belu.
Persoanele cari n'afl primit o invitaţie specială sînt rugate să considere a-ceasta drept invitaţie.
Rugaţi-vă pentru el.
€r. & J.
MAGASIN Şl ATELIER DE
BIJOUTERIE, HORLOGERIE, ARGINTĂRIE
Iluru reţii.—Calea Victoriei, 28.
Casa Villacros, vis-ă-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fiuă, ceasoarnice de precisiune în toate speciale, orfevrerie, etc. etc. ’ pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri.
PBBJVătl MOBEHATK	(30-13
Elhiroiel Aromit lor
G. JPttntt ni Alejr.
I*nmayinl Hănceî-.Vaţionale, 7
8 — 11 dimineaţa; 2 — 6 după amiazl.
13-2
FABRICA de ŢESĂTURI METALICE
SCHETTINI & BfAIQHl
Bucureşti.—Str. Doamnei, 9 (lingă poştă).
Unica fabrică premiată pentru ţesături de slr-mă, la exposiţiuuea din Bucureşti în 1894. Furnizori al mal multor administraţiunl publice şi private.
Somiere oi»»ti«-e pentru paturi de bronz, tablă, fer şi lemn.
Ţesături <je pjnze în sîrmă de fier, oţel, alamă, aramă, etc.
împletituri <ie oirmft pentru grilaje de grădini, pai curl, chioşcuri, voliere.
Qrstnre pentru ciuruit pietriş şi nisip.
Ciururi, site, dulapuri, capace de Ntriuft, pre-
cum şi alte lucrări atingătoare de această branşă.
PREŢURI MODERATE (36-30)
La lihrăria M. Lazâr, Piteşti se caută 2 vlnzătorl pentru ziare. Se oferă 15 la sută rabat vlnzătorilor.
Dr. r!\ IleTki
Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical in 8—9 zile.
Consultaţiiini de la ora 2 pînă la ora 6 No. 31. Strada Ca rol, No. 31
Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS — (72—30
deschis
alături de Imprimeria Statului, în faţa Cismegiulul pe Bulevard, cel mal mare şi renumit
IVI U K E tJ
Istoric, Mecanic. Automatic fi Anatomic precum şi PANORAMA a Iul EDUARD BRUIA
Muzeul istoric se compune din peste 200 grupe din cele mal interesante, cu totul noi nevăzute plnă acum, petrecute in secolul al XlX-lea.
A sosit nod de tot:
La Itelle lrî'iic
frumoasa tatovată, pe al cărui corp sînt peste 5,000 de tatovărl expresive.
X o <* t ii r ii a o p r e s s i o
o figură de o raritate ne mal pomenită, ca lucrare de artă. Explicaţia se poate vedea în catalogul muzeului.
Museul este bine Încălzit şi iluminat prin 150 becuri şi se află deschis în toate zilele de la 8 dim. pină la 11 seara.
Biuroul Avocaţilor asociaţi
(In Faţa Palatului de Justiţie)
Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă) /uifctiNidre tle proccrfiirrr, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate.
Copil şi estrade de orl-ce acte.
Iteflitrtarr (Ir /trfiţiitni, /trocuri, ronlrarlr, somaţi uni, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi în genere de ori-re arte dr notarial.
I'onetullaliuni.
Suetţincrc dr ori-re gtrorrişr. Indc/tlinire dr fortnalităfi pentru împrumuturi la Creditele: Urbane, lturale şi Agricole.
Condiţiunl favorabile.	(36—9)
Dr. IIMAYJEII
De la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii speciale pentru boale interne, sifilitice, şi de feniel, Intre orele 4—6 p. in. —59, Calea Văcăreşti, 59—
(alături de spitalul Xenocrat) (40—33( (Cores spondenţăpecială)
Doctorul Gr. A. Ţaranu
8 peciulist în boule venerice .şi ale căilor urinare.
Nlrada Ităncei Xnţioimle
colţ cu strada CaragheorghovicI de asupra teatrului linge.
Consullaţiunl de la 4‘!* pînă la 7, p. m.: pentru dame de la 3—4.	(khj 37)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
0 CAMPANIE POLITICĂ
Sub ciiYlnt ile u urmări o contrabandă, să urmăreşte de un ziar liberal din Capitală descreditarea fostei administraţiunl comunale, cu bine-voitorul concurs al parchetului, care-I pmie la disposiţie piese alese cu dinadinsul de o aşa zisă instrucţie secretă.
Scopul politic ce să urmăreşte este dar mărturisit. Un singur lucru nu e încă desluşit, anume o intrigă ce se pretinde că se ţese cu această afacere In unele sfere guvernamentale.
Mă cred dator, Ţaţă cu această întorsătură politică a lucrurilor, să intervin spre a'mt apăra administraţi unea.
La cancanurile ce să adună cu mărturii de la funcţionari puşi în posiţiuuea d’aşl pierde slujba ori d’a spune ce li se porunceşte, voi opune probele ce încă am la în-demînă şi mărturia unul membru din guvernul actual, care, pentru norocul festei administraţiunl, a fost în curentul lntregel acestei afaceri.
Astă vară, punîndu-se în aplicare Ieşea pentru Mărginirea Bucureştilor, s’aCi alipit de Capitală unele părţi din comunele Învecinate.
Vroind a percepe In acele părţi axizul, ne-am isbit de drepturile acelora cari luaseră In întreprindere axizul acelor comune.
Spre a aplica legea, trebuia dar să obţinem ca axizaril în costume să ne cedeze drepturile lor.
D. Stănieă Ionescu, antreprenorul comunei Băneasa, a consimţit să facă o transacţie prin care renunţa la drepturile sale: 1) dacă ÎI dădeam o despăgubire şi 2) dacă con-simţeam ca taxele percepute de el pină in momentul transacţiunel să fie bine percepute şi mărfurile introduse pină în acel moment să fie bine introduse.
Am consimţit la prima condiţie; am refuzat însă pe cea d’a doua.
Lucrul acesta se constată prin un vot al consiliului comunal.
Apăs asupra acestui punct, căci are importanţă în afacere. In adevăr, să susţine că s’a.r li introdus mărfuri In vederea schimbării regimului axizclor şi că administraţia comunală ar fi arătat neglijenţă ori coniple-senţă faţă cu cel ce introduseseră acele mărfuri.
Dacă ar fi fost cea mal mică complesenţă, aş fi primii de la început propunerea de transacţinne ast-fel cum să ceruse de d. Stănieă Ionescu prin d. Fleva, care-i era avocat.
In adevăr, transacţia era singurul mijloc de a eşi din acea stare de lucruri anormală ; refusul nostru d’a primi condiţiunile transacţiunel putea să aducă pagube Însemnate prin Introducerea de cantităţi şi mal mari de mărfuri, pe cită vreme contractele axizarilor rămlneaă în vigoare. In fine, propunerea de transacţie era presiiitată de un adversar politie, ceea-ce Înlătura orl-ce glnd de complesenţă. N'am fi avut dar de cit să primim transacţiunea cu toate condiţiunile ei, pentru ca mărfurile introduse să scape de ori-ce nouă taxare şi lucrul nu putea fi cîtu-şi de puţin criticat.
Totuşi n’am vrut să admit clausa prin care să cerea ca tot ce să întroausese să
CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ort-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 10 Ianuarie, 1896
	1	Cump.		Vind	
4"/»	Rentă Amortisarula. . .		* / U		
50/0.	» Amorlisabilă. . .	99	lU	100	
6°/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	lli	101	*/«
5°/*	» Municipale din 1883	94	■<	94	‘U
5°/o	» » » 1890	95	—	95	V.
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91	7/b	92	V.
fi*/,,	« 9 Urbane .	100	—	100	‘/»
6°/o	» » Urbane .	88	%	88	V*
5”/o	» » » Iaşi .	80	'/«	80	•li
	Acţiuni Banca Naţională.	1580		1590	
	» » Agricolă .	205	—	215	—
	» Dacia Romlnia asig.	395	—	400	—
	» S-tea Naţionala asig.	415	—	420	—
	Florini valoare Austriacă .	2	09	2	11
	Mărci Germaue ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	V»	101		
	» Italiene. . . .	91		93	—
■ms	» ruble hîrtie . .	î 72		2 EXZ	73 sa
fie bine introdus, căci nu ştiam ce cantităţi de obiecte supuse axizelor fuseseră introduse şi nu-ml dădeam scamă ce ne angajam prin admiterea acelei clause.
Am Încercat dar mal lntîifl să încheifl transacţia înlălurînd clausa care era în litigiu.
In acest scop s’atî adresat somaţiunl antreprenorilor axizelor de a veni cit mal In grabă să Încheie transacţia prin care li se dedea o despăgubire, dar prin care nu să încuviinţa clausa privitoare la mărfurile introduse.
Axizaril însă nfl refuzat toţi să încheie transacţia şi la J1 August d. Fleva nii-a luminat următoarea petiţie:
Domnule Primar,
De către axizaril in numele cărora am primit ca procurator a tranşa prin transacţie cu onor. Primărie, pentru despăgubirile drepturilor lor pină la 1 Aprilie 1896, mi s’a remis o somaţie ce li s'a făcut de onor. Primărie şi prin care sunt. invitaţi a Încheia transacţia admisă de o-nor. consiliu.
Pentru a se evita orl-ce neînţelegere ulterioară, subsemnatul ca procurator al celor interesaţi. mă văd nevoit a lămuri şi prin aceasta d-nîeî voastre că propunerea ce am înţeles a primi este... Bine înţeles că onm\ primărie primeşte lucrurile aşa cum. le-a găsit, în sensul că nu va face nici o pretenţie contra axiearilor pentru sumele ce au încasat.
Dacă această propunere ast-fel înţeleasă de sub-semnalul este primită şi de d-voastră, sunt gata a termina cestiunea ptiu transacţie şi a curma contestaţia, renunţind chiar la cbeltuelile ce am făcut cu intentarea procesului.
Primiţi,..
(ss.) N. Fie vi».
Cu tonte acestea şi deşi nu era alt mijloc de a resolva cestiunea, am refuzat a încheia transacţia.
Aci fac apel la d. Fleva, a cărui bună credinţă nu poate fi pusă la îndoială.
Pleclnd eti în congedifl, d. Fleva a venit de două ori la Sinaia să-mi ceară să sftr-şesc afacerea prin admiterea elausel care era în discuţiune. D-sa mi-a trimis de două ori pe d. Al Ecsarhu, şeful contenciosului, pentru a-mi cere o soluţie în acest sens. Domnii de la Voinţa Naţională pot afla de la actualul ministru de interne că departe de a admite cu înlesnire transacţiunea, am refuzat timp de mal mult de o lună, ca să o încuviinţez.
După acest timp mi se dete un argument pe care Fam găsit valabil şi care m’a ho-tărlt a încheia transacţiunea. Mi s’a spus: «n’are nici o însemnătate acea clausă pe care nu vrei s’o admiţî. In adevăr, nu s’a introdus mal nici o marfă în noul raion al Capitalei, afară de o cantitate de spirt adus de d. Axente, fabricant de oţet pe marginea Bucureştilor, însă această cantitate de spirt (care azi se atribue d-lul Andrei PopovicI) a fost introdusă înainte de aplicarea legel, prin urmare în nici un caz n’aveţl vre-un drept asupră-l».
Voi arăta şi probele ce nit s’art dat pentru a dovedi că spirtul fusese introdus înainte de 1 Iunie.
D. Andricu, directorul comptabilităţel, care ţinea locul de director al axizelor, văzînd pe d. Fleva la Bucureşti care-1 cerea să sfîrşim cu încheierea transacţiel, vine la mine la Sinaia şi-mi prezintă următoarele probe:
Pe de o parte o probă că spirtul fusese Introdus după 1 Iunie. Această probă era declaraţia verbală făcută d-lui inspector Bărbătesc» de oamenii din serviciul d-iul Axente. cum că spirtul fusese introdus după 1 Iunie,
Pe de altă parte Insă o mulţime de probe mult mal puternice de cil acele declaraţiile! verbale, cum că spirtul fusese introdus înainte de 1 Iunie. Aceste probe eraă :
1’ 9 recipise liberate de d. Stănieă To-nescu, antreprenorul axizutul comunei Băneasa, d-lui Axente, prin cari se constata că spirtul a fost introdus în comuna Băneasa .şi a plătit taxele, înainte de 1. Iunie.
2* Raportul d-lul inspector Bărbătesc», care arată că cercellml registrele fabricel d-lul Axente, se vede că spirtul a fojt introdus înainte de 1 Iunie.
3° Tot raportul d-lul inspector Bărbătcscu, care constată din cercetarea registrelor fabricel PopovicI, de unde d. Axente cumpărase spirtul, că acea cantitate de alcool eşise din fabrică înainte de 1 Iunie.
-P Avizul oral al d-lui Andricu, directorul comptabilităţel, cum că a constatat acelaşi lucru din registrele fabricelor PopovicI şi Axente.
5° Următorul proces-verbal al primarului comunei Băneasa:
Proces- verbal
Astă-zl 15 Iulie anul 1895.
Noi, D. Diiniilrescu, primarul comunei Bănea-sn-Herăstrărt, din plasa Dîmboviţa, Jud. Ilfov, fiind chemat de d. Stănieă Ionescu, antreprenorul axizulul băuturilor spirtoase din această comună, spre a constata spirtul introdus de d. Constantin I. Axente, in fabrica d-sale situată în această comună, spirt aflător în 9 zăcătorl de fier,
Am constatat că acest spirt a fost introdus in luna Maiu a. c. şi că d. Axente urma a plăti d-lul anireprenor taxele prevăzute de lege ; în urma cărora d. Axente şi-a plătit taxele cuvenite, pentru cari s’aă liberat recipisele in regulă cu No. 2970, 2971, etc. ast-fel că d. antreprenor şi-a primit sumele ce era în drept a percepe.
Drept care am încheiat presentnl proces-verbal.
Primar (ss) D. Dnmitrescu Asistenţi Const. Axente	G. Manolescu
S. Carapeanu.
Pe baza atîtor probe, am admis—ceea-ce aşi fi putut face, cum am zis, din prima zi —propunerea d-lul Fleva. Conform votului consiliului comunal, n’am mal cerut o a doua taxă pentru spirtul introdus Înainte de 1 Iunie şi am supus propunerea de transacţie consiliului comunal, care a aprobat totul. Lucrul s’a publicat aşa In «Monitorul Comunal» şi nimeni n’a găsit ceva de o-biectat la aceasta. De altminteri, dacă nu s’ar fi Încheiat transacţia, situaţia comunei Bucureşti era să fie şi mal rea, căci antreprenorul stănieă Ionescu, In virtutea contractului săă, ar fi pretins că poate să funcţioneze înainte şi ar fi perceput, unde ar fi putut, taxe, introducînd cit de multe mărfuri în noul raion al oraşului.
Acum presa colectivistă insinuează că s’ar fi făcut o greşeală de a fi admis proiectul de transacţie al d-lut Fleva !
Este o culme ca guvernul actual să a-ducă o asemenea acuzaţiune fostei admiuis-traţiunl comunale.
Presa liberală pretinde azi că d. Andrei PopovicI ar fi fost proprietarul spirtului lui Axente şi că s’a folosit de acea transacţie.
D’aci nu e de ctt un pas pină a susţine că
a fost favorizat d. PopovicI, fiind-că se ştie că’nil era prieten, că mi-a servit de două ori martor în dueluri, că contribuia pentru ziarele noastre şi pentru alegeri şi că era in tot-d’a-nna alături de noi, fie în luptele politice, lie In luptele de la bancă. Toate faptele Insă dovedesc cită Îndărătnicie am pus pentru a admite transacţia pe care un membru din guvernul actual ne-o propunea.
Ce se lnttmplă însă după ce se Încheie transacţia ?
D. Stanică Ioucscu nc pune în posesie şi ne aduce toate actele sale. Din cercetarea acestor acte, constat că că taloanele ce ni le a remis d. Stănieă Ionescu nu corespund cu chitanţele ce ni le dăduse d. Axente şi cari emanau de la d. Stanică Ionescu. Precum am spus, aceste chitanţe erau una din cele 5 probe prin cari se stabilea că spirtul fusese Introdus înainte de 1 Iunie.
Atunci tot eft sezisez Îndată consiliul comunal de această afacere şi iată ce se poate cili In Monitorul comunal care dă seamă de şedinţa de Ja 28 Septembrie 1895.
D. Primar
Acum în urmă d. Primar, iuformîndu-se că unii din aceşti antreprenori ar fi indus In e-roare pe comună asupra mărfurilor pe cari le-aii declarat intrate pe noua rază a oraşului Înainte de punerea In aplicare a legel pentru mărginirea Bucureştilor, dar rari în realitate, după registrele a souclie ce au fost predate primăriei in urma transacţiunel, se constată că ele aii fost introduse după punerea in aplicare a acelei legi, d-sa mărturiseşte că dacă de la început ar fi avut cunoştinţă de aceste procedări necorecte a acelor antreprenori nu ar fi admis nici un fel de transacţie. In vederea acestora d. Primar roagă pe consilia să’I autorise a denunţa convenţiunile încheiate cu acei antreprenori, clnd va avea toate probele cari ar fi in această categorie şi chiar a le intenta proces că au produs chitanţe falşe de plata taxelor de accis.
Consiliul aprobă.
Abia am putut începe cercetările, căci Şase zile în urmă s’a produs criza ministerială şi apoi nu mal faceain de cit să expediam afacerile curente, aştepltnd dintr’o zi Intr’alta disolvarea consiliului.
Am chemat pe d. Stănieă Ionescu, căruia i’am cerut explicaţiunl în privinţa ne-potrivirel dintre taloane şi chitanţe. D-sa n’a putut să’ml răspunză nimic precis şi mi-a spus că va vedea dacă chitanţele nu sînt luate de la alte taloane şi-mi va da răspunsul. Am trimes de trei ori la d. Fleva pentru a'i întreba ce ştie despre uceastă nepotrivire a registrelor clientului săă. O dată a venit d. Fleva la primărie şi, fiind ocupat atunci mal mult de politică, mi-a răspuns vag, cum răspunsese şi unul trimes al inefl, că lucrul n’are nici o Însemnătate şi că nu poate admite pentru clienţii lui denunţarea transacţiel. Ne avînd încă toate elementele pentru denunţare, nu m’ara crezut în drept a sequestfa ceea-ce mal rămăsese din spirt. N’am avut timpul de a împinge lucrurile mal departe, dar după ce informasem consiliul am informat pe însuşi ministru de interne al guvernului liberal, care trebuia să controleze mai In urmă administraţia mea. In acest stadiu am lăsat afacerea celor ce m’aă Înlocuit la primărie.
Iată toată această afacere, în care am a-rătat cea mal mare îndărătnicie de a ad-
mite o transacţie, pe care numai domnii liberali n’o pot critica şi pe care aş fi pu-tut’o primi fără nici o discuţiune de la Început. Am avut chiar norocul ca eu personal să descoper că unele acte ce mi să presinta.se nu eraă sincere şi am sezisat îndată consiliul de această afacere şi ani a-dus’o aceasta, înainte de a părăsi primăria, la cunoştinţa actualului ministru de interne,
Vreţi acum domnilor liberali să faceţi să se creadă că, era desordine in axizcle primăriei?
Sub noi s’a pus ordine In acest serviciă despre care actualul primar d. Bobesc» scria lutr’un raport din 188(5: «Serviciul pentru urmărirea şi represiunea fraudelor şi contrabandelor fiind foarte insuficient şi răă organizat, a lăsat un clnip dechis contrabandiştilor, ceia-ce avea de resultat alimentarea necontenită a depositelor lăsate In oraş de către foşti antreprenori, aduetn-du-se prin aceasta păgubi enorme comunei».
Vreţi Insă să faceţil să se creadă că la primărie se păsuiaă amicii noştri şi vă bizuiţi pe faptul că eram In foarte bune re-laţiiml cu d. PopovicI?
Să ştiţi, domnilor de la Voinţa, că nici o dată sub administraţia mea nu s’a făcut nici o favoare vre-unul conservator. Să ştiţi că dacă s’a făcut vre-o dată vre-o favoare şart vre-o păsuire, de altminteri în tot-de-auna t» limita legilor, aceasta nu s’a făcut declt pentru adversarii politici, pentru ca nu cumva să crează că suntem pătimaşi cu el. Mai toţi miniştrii actuali au trecut prin cabinetul meu, cerîndu-mi favoruri şi păsuiri şi numai faţă cu el n’am arătat acea îndtrjire pe care şi ert şi personalul primăriei o arătăm faţă de prietenii noştri politici.
Aceiaşi oameni art trimes la primărie o comisiei interimară de sălbatici, cu misiunea de a-mi cerceta toate actele. Membrii comisie interimare nu s’art sfiit să spue că 4000 lei destinaţi pentru o foae din Transilvania n’au ajuns la destinaţie, şi i-am redus la tăcere. El s’ufl apucat apoi să cerceteze dacă vre-un angajament de lucrări este făcut nu In contra legii coinptabililăţii, dar măcar ast-fel In ctt să se poată interpreta lntr’alt mod legea, spre a mă pune pe mine să plătesc lucrări destinate primăriei. Aşa s’a Încercat a să face cu planurile Ospelulul comunal, spre ruşinea unei ad-minsitraţiunl care pentru a mă şicana nu să sfieşte a se desonora, zicînd că nu plăteşte angajamente luate în mod perfect regulat de comună.
In fine s’a asmuţit în contra mea un om de cea mal lndoelnicâ moralitate, spre a mă înjura şi a mă ataca cu cifre falşe pe cînd lipseam la Brăila. Şi pe acest matador l’am redus la tăcere.
Acum încercaţi să exploatat! In contra-mi prietenia mea pentru d. Andrei PopovicI, fiind-că am Încheiat o transaţie propusă de unul din fruntaşii partidului d-voastre.
Palima ce-o arătaţi în contra-mi mă măguleşte şi, drept să-v’o spui, mă laud că o merit.
X. FilJpcscu
»r. HVOEL
Specialist pentru boalo de OCHI şi URECIII
s’a stabilit Calea Rahovel No. 3.
Consuli. 2—5 p. m. (30—24)
Imprimarea cu maşinele dublu-oilindrice, din fabrica Albert & Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Plinsch din Frank-furt A IM.
îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată | No Ci!
Sistem Dr. THOMALLA j
De trei or! eoepuse piua în present la Miinchen, Lii-beck şi Bremen, şi pretutindeni au fost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”.
Analisatăi şi recomandată* de către onor. Institut chimic universitar din Bucnrestî şi găsite ca mai bune şi mai hygienice de cit sistemele lâger Kneipp şi Lahmann, singurul fabricant
G. MuMingphaus Pet, Eoh. Soim
Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută In mrăjitiuT largi nu permite absorbaţiunea (imbibarea) sudoarel corpului de vreme ce stratul exterior ţesut in mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsîud stratul interior perfect uscat, apărînd ast-fel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi In proporţiune eftină, nu intră la apă şi ră-„ mine păroasă. — Se găseşte de vlnzare în toate prăvăliile mal principale.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la
F. BÂSKEI «fc n. HOBOYITZ

99
99

(t
>W4s4
y
Societate pe acţiuni
pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă î ii 13 u <1 a pes t: îl
Strada Gizella, 1.
Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru această fabricaţiune.
Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă «parate patentate pentru apă gazoasă
de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici.
Aparate patentate pentru sterilisare şi filtrare. Syfoaiie garanlidc prin lege.
Representată: în Bucureşti şi Galaţi prin d-nul CAÎtOF MI KN<f MSUPKY
în Iaşi prin d-nul	î6 i
itcatxif işti* srnneckeb
}EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află lu strada Clemenţei No. 3.
fiiind-câ obrazu’I, de alt-minterl drăgălaş, este desfigurat prin ni.şte necurăţenii ale pieliţei .şi sărmana n’a pulul afla do cit abia acum, cît de repede s’ar fi putut debarasa de el cu
Pomada de obraz de Lugoş a farmacistului Vertes care pomadă se bucură de uu renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remediu pentru Înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi In genere a tuturor impurităţilor (le pe pielea obrazului.
l Borcănaş a li lei şi 6 lei
Depou general llrogneria URII, Bucureşti, Bulev. Elisabeta
ia-»
şi o barbă minunat de fru-rndsă se capătă In modul cel mal repede şi mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvârşire ne-vătămătoare pentru piele şi prin întrebuinţarea el cbiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile.
1 Borcan îl şi O lei.
Taiuai* Inii ian €»rillon
Fruct laxa tiv răcoritor, admirabil In contra constipaţiel. ii fr. 50 cutia
Paris, 28 rue Grammout şi In toate farmaciile. 18-6
Dcposit gcncrel Ia farmacia
OCHIUL Ii Uf HIUHNEZEU
/•Sf, Valea Victoriei, /.SI, MSucurefll.
VELOUTOE
Pudră de orez, preparată cu Bisnmth, Ibgienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposiţia JJ-niversalâ din 1889.	.JQ _U
CU. FAY, parfum or
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile.
TINCTUHA INSTANTANEE
NIGIMTINA
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
Ciclic Fr£re«
Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vlnzare la toate farmariilo principale.________________-i» n
CAPE „NAŢIONALA4
In fie-care seară concert muzica) sub conducerea D-lul Rubinstein, Mere Bragadim eu paliai-iil şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
I). M. BRAGADIEU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICĂ I)E BERE ŞI (IUIAŢĂ ARTIFICIALĂ
Fabrică de drojdii presate
Pentru comande de Kpirt a se adresa strada Carol, 66.
Pentru comande de Bere: Calea Rahovel, 153.	(72-89)
Adresa telegrafici: BUA(«ADll£F, Bucureşti.
■BKBCTBMB—WBBBTOBBa——BWHffiWMH
Vin de Peptonâ aiulChapeauteaut
Conţine carne do bort digerată şi făcută solubilă prin Pepsină. Este recomandat lu boalele de slomach, digestiunile grele şart nesuficiente. E o hrană admirabilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum şi pentru toţi acel cart n’art poftă de mlncare şart nu pot suferi mîucârile.	29-4
F’iirUntoîi Pcpsinui Iui Fliapoautcuiit
a făcut ca ca să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
Farmacia *Vial», 1, rue Boiirdaloue, Paris.
BT Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -ws
Tli. Dzievanoeky
Operator de bătături pe cale chimică, numai în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tindura Beligam.
Bucureşti.—Băile Eforiei, de la 8 dimineaţa pină la 7 seară.
Bucurescl.-

No. 3.