SERIA II.—ANUL II, No. 53. JOUÎ 11 IANUARIE, 1896. Ediţia de seara r. NUMARULJO BANI A BOV4JI i:\TKI.K Iueep la 1 şi 15 ale fte-curelîunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucnreştl la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţari 30 lei; in streinfitate 50 lei Şase luni ... 15 » » * 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numftr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMĂRUL 10 BANI ANITNCIIRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » HI . . . . , 2.— lei » » » » II . . , . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr yechiă 30 bani REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEl-No. 3 APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE s^REÎ r GESTIUNEA SOCIALĂ I Vorbind mal deunăzi de cestiu-nea socială, in’arn silit a lămuri i-deile ce cred că să cade să profeseze, în vederea rădicăril claselor de jos, un partid conservator moderat, care nu confundă conservatismul cu autoritarismul şi care repudiază cesarismul ca un leac de care să folosesc numai societăţile bolnave în contra exceselor liberalismului. încheiam!, îmi rezumam gîndirea în această formula: Individualismul întărit prin asociaţiune trebue să ridice nivelul material şi moral al claselor desmoştenite, fără a sacrifica libertatea a-tot-puterni-ciel Statului. Numai cînd aceste sil inie sunt insuficiente, interven-ţiunea Statului e şi legitimă şi necesară. Această formulă înlătură discu* ţiunea teoretică inutila despre aşa zisa «sferă legitimă de atribuţiunl a Statului» cît şi despre «cercul de acţiune natural al individualismului». Admit intervenţia Statului acolo unde individualismul e neputincios, dar dau precădere, orl-cînd să poate, acţiunel iniţiativei private, ale cărei opere sunt mal fecunde şi mal trainice. Cred în adevăr, că un popor e cu atît mal mare, cu cît individul e mal bine oţelit. Energia individuală care ’şl dă roadele într’un regim de liberă concurenţă şi sub boldul interesului ce îndeamnă pe fie-care să se ridice pîna la o treaptă mal sus, este cel mal puternic factor al progresului. Iar intervenţiu-nea Statului, c-Snd voeşte să înlo-cuească cu opere factice, acţiunea fecundă a individului, produce numai amorţire, slăbeşte orl-ce resort individual şi ucide orl-ce putere de viaţă în popor. Atunci uniformitatea creaţiunilor artificiale ale Statului înlocueşte operile minunate pe cari individul, cu însuşirile sale multiple şi originale, le poate produce potrivit nevoilor sale felurite şi mediului deosebit în caretrăeşte. Ce-I drept, individul isolat este adese-orl neputincios. D’aceia aso-ciaţiunea trebue să întărească pe individ, permiţîndu-I ast-fel sa să-vîrşeascâ opere ce singur n’ar fi în stare să îndeplinească. Asociaţiunea, şi în deosebi mişcarea, cooperativă au produs în timpii din urmă, in mal toate ţările, resul-tate uimitoare. Din ce în ce asociaţiunea, înzestrată de o legislaţiune tot mal favorabilă, îşi întinde creaţiunile binefăcătoare şi găseşte soluţiunl pentru a ajuta clasele de jos, în toate împrejurările vieţii şi a face, sau munca mal spornica în faza normală de lucru a uvrierului, safi suferinţele a-eestuia mal puţin simţitoare, în epocele de criza prin cari trece muncitorul. Dacă este vorba de epocele de criza ale uvrierului, asociaţiunea a găsit soluţiunl fericite pentru a ajuta pe muncitor în caz de boală, de accident, de bătrineţe ori de moarte. Nu mal puţin bine-făcătoare sînt efectele asociaţiunel, în ceea-ce pri- veşte epocele normale de muncă ale lucrătorului. In aceasta fază, asociaţiunea intervine pentru a face munca mal spornica. Societăţile cooperative de producţiune au această menire, iar asociaţiumle profesionale aQ chemarea de a ridica preţul salariilor, de a uni interesele uvrierilor, de a îmbunătăţi procedeurile de pro-ducţiune. Munca însă are nevoe şi de credit. Aci intervin băncile populare, cari asigură creditul prin încurajarea economiei şi fac din rezervele muncitorilor punctul de plecare a unei mulţimi de întreprinderi industriale şi comerciale. Pe lîngă aceasta, ieftinătatea vieţii muncitorului este mal bine asigurată prin societăţile cooperative de consumaţiune, cari cumpără cu toptanul în condiţiunl avantagioase, revînd mal ieftin asociaţilor şi le împart şi beneficiile ce isvorăsc din desfiinţarea intermediarilor. Nimeni negreşit nu va tăgădui efectele salutare ale acestor institu-ţiunl. Dar se va zice poate: «Pot să existe la noi asemenea instituţiunl?» Iată cestiunea pe care o voi desluşi într’un articol viitor. N. Filipescu. LIBERTATEA ^ALEGERILOR Citim în Voinţa Naţională : Lista liberal-naţională. a întrunit la Roman 96 de voturi. Lista simpatică adininis-traţiunei n’a întrunit de cît 87. Să mal vorbească acum liberalii de alegeri libere cu liste simpatice administraţiuneî. UN CAZ CIUDAT Faţă cu atacurile colectiviştilor, cari ah pornit o campanie în contra fostei administraţiunl comunale, în cestiunea Axente-Stănicâ Ionescu, am produs între altele argumentul că este foarte ciudat ca să se imuno căţea scă aduni n istraţ i mtea noastră, fiind-că a consimţit să primească o transacţie propusă de actualul ministru de interne. Atît am spus noi ;dar atît a fost destul pentru a deslănţui furia colectiviştilor în contra d-lul Eleva. O interpelare a şi fost pusă la cale de colectivişti, cari nu-şl dah seamă de surprinderile ce-I aşteaptă, OrI-cum ar fi, sentimentele ce însufleţesc pe colectivişti zugrăvesc bine situaţia. Cazul devine din ce în ce mal ciudat. INTELIGENTULUI DE LA „VOINŢA" Deşteptul care scrie tu Voinţa Naţională despre afacerea Semo-Axente, n’a priceput Încă ce am spus despre aceast.it cestiune. D. Filipescu a zis: 1) Că lî s’ati presintat 5 acte cari făceaţi admisibilă transacţia propusă de d. l'ieva. 2) Că după încheierea transacţiunel, d. Filipescu personal a descoperit că unul din cele 5 acte era falş şi a supus cazul consiliului comunal. Inteligentul redactor al Voinţei raţionează acum ast-fel: «Dacă actele eraţi falşe, de ce administraţia comunală s’a Întemeiat pe ele ?» Stupiditatea raţionamentului e prea mare pentru ca să Încercăm să convingem pe cel ce e capabil de aşa prostie. Publicul Insă, credem că a priceput lucrul acesta atlt de limpede, cu toată Încercarea Voinţei de a aduce contusie In spirite. Cil pentru actul de transacţie dintre Stă-nieă Ionescu şi Axente, desfidem pe domnii de lu Voinţa să dovedească că administra; ţia comunală a cunoscut ucel act. BUGETUL GENERAL ----- H Consiliul de miniştri s’a ocupat în cele două şedinţe din turmă cu discu-ţiunea bugetului StatiAul pe anul 1896 —1897. Opera d-lul CantacuAino, sau mai bine opera funcţionarilor ne la ministerul de finanţe, a fost zămislită cu multă greidale şi cu multe ciuntiri şi adaose. Economiile cu ori c$ preţ, promise de partidul liberal, aii creat multe dificultăţi şi vor crea şi mal multe după a-plicarea bugetului. Consiliul de miniştri a aprobat pin-acum bugetele a două ministere, anume pe al ministerului de interne şi pe al ministerului de resbel. Cel dinttiu buget prevede două milioane şi jumătate de economii, cel d’al douilea trei milioane şi jumătate spor. Economiile ministerului de interne provin din reducerea numărului actual al subprefecţilor, care rămîne la 120, şi din modificarea leget servitorilor. Ambele aceste proede au fost depuse de d. Fleva pe biuroul Camerei. Nu numai că numărul subprefecţilor este redus la 120, dar se reduce şi leafa celor cari râmîndupă reforma actualei legi. CU priveşte legea servitorilor, ea este ca şi distrusă prin noul proiect cd d-lui Fleva. Din toate biurourile de servitori cari sînt instalate în toate oraşele din ţară, nu rămîn prin noua lege de cît opt, în oraşele principale ale ţărei. Sporul de 8lh milioane al bugetului ministerului de rezbel provine din noua lege a soldelor (2\s Milioane) şi un milion la armamentul ţărei. In viitoarele consilii de miniştri se vor discuta şi cele-l’alte bugete ale celor l’alte ministere. Tot ce mai ştim e că la ministerul de domenii se prevede o economie de 500 mii lei, prin desorganizarea mai multor servicii. X. X. RUBRICA MEA Balul C. F. R. — Dare de seamă imparţială — Cu toate că astă-zi birjile încep iarăşi să circule pe Dealul Mitropoliei şi ar fi de datoria mea să salut pe reprezentanţii ţărei sosiţi din provincie ca să toace bureţi la tribună şi diurna la balurile mascate de la Hugo; totuşi astă-zl, le voiu mal da niţel timp să răsufle şi mă voiu îndeletnici cu alt ceva. Vinerea trecută, a avut loc în sala Băilor Eforiei, un bal dat în beneficiul funcţionarilor C. F. R. şi pus sub patronajul d-nel şi d-lul Stoicescu, ministrul lucrărilor publice. Se ştie că Musiu Costică a mal dat un bal în iarna-asta, cu care prilej muritorii au putut afla dintr’o dare de seamă de 3 coloane a Voinţei Naţionale, că saloanele Ministrului sunt împodobite cu cele mal extra mobile. De pildă, Excelenţa posedă o canapea Ludovic XV-a, un covor dăruit de Şahul Persieî, o luminare de spermanţetă care a servit la botezul unul Doge al Veneţiei şi alte juvaericale d’astea. Balul de la Eforie va iace de sigur şi mal mult sgomot şi d’aia am vrut să iau înaintea Voinţei Naţionale, care are de gînd să consacre dărel de seamă cîţl-va metri pătraţi din respectabila sa suprafaţă. Prin urmare să încep. încă de pe la ora 10 m’am prezintat la Eforie, ca să ’ml dau şi eu modestul meu obol pentru C. F. R... — Un bilet, mă rog... — Clasa I-a, Il-a ori a IlI-a ? Bagaje aveţi, cîte colete ? — Iertaţi-mă, eu am venit la bal, nu... — A, pardon, m’am zăpăcit. Trebue să ’ţl spun, Domnule, că ’s casier la gara de Nora şi credeam că ’s de servicî. Am intrat în sala plină de pasageri, printre cari Ministrul se plimba ca vodă prin lobodă. Cu toate că pe afişele cari anunţau balul se spunea lămurit, că ţinuta de gală este de rigoare, totuşi am constatat cu părere de rău că ţinuta celor din bal era mal mult de gară de cît de gală: amploiaţii de mişcare, frînaril, controlorii şi cel l’alţî ma-cagil veniseră în uniforme particulere şi înarmaţi cu uneltele profesionale. Afară de asta, dintr’un sentiment de condescendenţă pentru d. Mitiţă Sturza, patronii balului interziseseră riguros costumul naţional pentru dame. Doar Beizadeaua călcase ordinul, ar- www.dacoromamca.ro borînd pentru circumstanţă o frumoasă barbă tricoloră, care va costa pe bietul Prim Ministru cîte-va duzini de pardonurî la curtea împintcnatulul Atila. Lăsînd la o parte aceste neînsemnate incidente, balul a avut un succes colosal. Tombola a produs o sumă bunicică. Nu-I vorbă, era garnisită cu cele mal faine obiecte. Intre altele, am remarcat, un presse-mous-taches care a aparţinut papei Piu al XX-a, un borcănaş pomadă italiană donat de Ana Csilag în persoană şi un fier de încreţit părul oferit de Musiu Costică. In altă sală se juca Chemin de fer, vă asigur cu parale pe şine, lucru care n’are să vă mire cînd e vorba de nişte oameni care îşi petrec toată viaţa pe şine. La urmă de tot a avut loc un banchet la care domnu Scoicescu, toarte «emosio-nat, a prononsat» un discurs aşa de călduros în cît cosmeticul frezureî sale s’a topit imediat. Ca să sfirşesc, în tot timpul balului, a domnit un entrain, cum numai la C. F. R. era posibil. Demagog MINISTRU SAU GLEONE? Voinţa Naţională, vorbind despre re-sultatul alegerel colegiului I-iu comunal din Roman, zice: «a reuşit lista naţio-nal-liberală cu 96 voturi, în contra celei l’alte liste, care cu toate ingerinţele administraţiei n’a întrunit de cît 87 de voturi !» Cînd citeşti aceste rîndurl, rămîl zăpăcit şi te întrebi dacă nu cum-va al în mină vre-un număr vechia al organului colectivist, tipărit în timpurile cînd conservatorii eraţi la putere şi liberalii în opoziţie. Dar nu, constaţi imediat că citeşti Voinţa Naţională de la 9 Ianuare 1896, adică de sub domnia luneî a treia a partidului liberal. Cu drept cuvînt eată-ne, prin urmare, îndreptăţiţi să întrebăm pe d-niî liberali : Ce se petrece la Roman ? Oare acolo e o administraţie neliberală, sub un Minister liberal? Oare sub mult trîrnbiţata eră a alegerilor libere, se fac ingerinţe administrative şi dacă se fac, cum se tolerează de guvernul al cărui organ este Voinţa Naţională ? Ziarul în cestiune are reprezentanţi în parlament pe d-nil Deiavrancea, Xe-nopol. De ce nu interpelează pe d-nu Ministru de Interne în privinţa acestor ingerinţe administrative ? Eală trei luni de cînd asistăm la preparativele unul resbel in tabăra colectivistă, avind ca luptători de o parte pe d-nu Sturdza cu Voinţa şi de alta pe d. Fleva cu partisanil săi nenumăraţi încă. Noi credem că este destul timp de cînd adversarii aceştia se înjură, se aţîţă, îşi arată labele şi că a venit momentul să se ia de păr, ca să vedem care pe care. Situaţia actuală nu poate să mal ţie, şi inl'ormaţilie răutăcioase, întrebările cu caşuri ciudate, toate Înţepăturile la adresa Ministrului de interne, cari se repetă zilnic în Voinţa, aO sfîrşil prin a zăpăci spiritele Prefecţilor. Ei nu mal ştiu nici ce, nici pe cine reprezintă în judeţele lor şi dacă d. N. Fleva este Ministru de Interne sau tot Cleone. AŞEZAUINTELE BRÎHC3VENEŞTI Dacă grupul socialist nu prea are încredere în cuvintele Bisericel, în schimb însă I. P. Sfîntul Mitropolit are pare-se toată încrederea In organul liberilor cugetători şi le trimite spre publicare re-quisitoriul său Î11 contra Eforilor Aşezămintelor Brîncoveneştî. Din nenorocire în memoriul înaltului Prelat se găseşte belşug de vorbe mari, dar lipsă totală de fapte adevărate. Dar să nu apărăm peste măsură pe d-nil Efori şi să recunoaştem şi noi că socotelele d-niilor lor nu prea sunt în regulă la un oare care paragraf numit al milelor. Aci sunttrecuţl 12,000 lei în socoteli — dar fără ade justificative, ca hărăziţi 1. P. S. Mitropolit pentru mile. Charite bien ordonnAe commence par soi meme zice proverbul francez, şi din a-ceastă pricină negreşit lipsesc actele justificative din partea Mitropoliei. Lucru ciudat Insă: Cum se face că Lumea Nouă nu pomeneşte nimic în paragraful chiverniselelor despre 22,000 lei ceruţi de Mitropolit, in loc de 12,000 lei ca în trecut, tot pentru mile. . . . fără acte justificative ? MANIA FOTOGRAFIEI Prefectul de poliţie şi fotografia. Viaţa prefecţilor. — Puţinii statisticii. — Ce devin fotografiile ? Cea d’întiia grijă a unul prefect de poliţie, îndată ce a căpătat încrederea d-lul ministru de interne şi a depus legiuitul jurămint, este să dea fuga la Niculescu, fotograful Prefecturel poliţiei, spre a-I scoate poza în cîte-va sute de ecsemplare. Fotografiarea prefectului de poliţie a ajuns o formalitate aşa de strîns legată cu funcţiunea în cestiune, Î11 cit se zice că Niculescu fotograful nici nu mal aşteaptă vizita d-lul prefect, şi îndată ce află că s’a schimbat Aga se instalează cu aparatul săQ în poarta poliţiei, unde îşi aşteaptă victima. Or ce obiceia trebue să aibă raţiunea sa de a fi, prin urmare şi mania foto-grafiârel poliţailor urmează să fie întemeiată pe o altă causă de cît simpla vanitate a funcţionarului însărcinat cu menţinerea ordinel publice. Dacă ne-am lua după spusele unul glumeţ, prefectul de poliţie nu'şl distri-bueşte portretul prin toate secţiile de cit de frică să nu se trezească într’o bună dimineaţă arestat el singur de către vre-un agent cam gros la cap, care l’ar prinde sărind vre-un gard de la vecină şi care nu ar şti alt-fel că se găseşte in faţa şefului săâ. Să lăsăm însă cauzele şi să ne întoarcem la fapte. Fotografia prefectului de poliţie, îndată ce ese din miinele lui Niculescu, este trimisă la toate secţiile Capitalei şi a-tîrnată Î11 perete la spatele biurouluî d-lul comisar, unde stă pînă cînd un noQ decret regal atrage după sine şi o schimbare de fotografie în perete. *** La noi, prefecţii de poliţie nu prea au viaţă lungă şi din această pricină se produce în curînd timp o mare aglomeraţie de fotografii prefect orale în localul secţiei. Gîndiţi-vă că de la întemeierea dinastiei şi pînă acum, adică în decurs de 30 ani, am avut două-zeci şi nouă de prefecţi de poliţie în Bucureşti, aproape unul pe an. Faţă cu acestă lipsă de stabilitate, mal miraţi-vă dacă această administraţie a rămas indărăt şi dacă nu este nici o deosebire la noi îiitre poliţia de astă-zl şi acea din vremurile cu: «Cine e acolo ?—Om bun!» * * * Iată numele acestor prefecţi : Radu Rosetti — 16 Iulie 1866. C. Ciocârlan — 15 Aprilie 1868. Sim. Mihălescu — 19 Noembre 1868. P. Zăgănescu — 3 Februarie 1869. C. Mânu — 1 August 1869. V. Hiotu — 8 Maia 1870. S. Mihălescu — 9 Decembre 1870. V. Hiotu — 12 Martie 1871. Gr. Murat, provisoriu — 18 Octoinbre 1873. C. Blaremberg — 30 Octombre 1873. I. Herişescu — 4 Februare 1875. I. Văcăreseu — 27 Februare 1875. I. Bălăceanu — 15 Ianuare 1876. Mitică Bărcănescu, proviz. — 30 lan. 1876. Mitică Bărcănescu — 9 Martie 1876. Em. Protopop. Pake — 5 Maia 1876. Procopie Dumitrescu — 4 Noembre 1876. C. Ciocîrlan — 16 Februare 1877. Radu MihaiO — 13 Maia 1877. Lt.-Col. Caudiano Pop. — 28 Martie 1879. Radu Mihaia — 19 Iuliu 1879. D. P. Moruzi — 20 Martie 1885. Col. Sergiu Voinescu — 24 Martie 1888. Colonel I. Algiu — 29 Sept. 1888. Colonel M. Răsti — 2 Martie 1891. Miliail Deşliu — 9 Iunie 1894. Colonel Capşa — 18 Septembre 1894. Manole Culoglu — 5 Octombre 1895. Paul Stâlescu — 22 Decembre 1895. * * * Acum, nu e vorba, nici viaţa miniştrilor de interne nu a fost mal lungă. Din contra, de la 1866 pînă astă-zl, am avut trei-zeci şi nouă de miniştri la a-cest departament. * * * Dar să ne reîntoarcem la fotografiile prefecţilor, şi să cercetăm ce devin ele. Ce să devie? Zac Iii podul caselor secţiei, iar funcţionarii cari aO norocul să Imbătrînească în serviciul poliţiei—sunt puţini la număr — afi ocaziune să-’şl poată tapeta un salon intreg cu pozele domnilor prefecţi. Un adevărat muzeo. Epislat. 2 EPOCA £diţla de seara AFACEREA BRENNING Curtea de Apel dlu Calaţi Şedinţa din 4 Ianuarie 1896 Apărarea d-lul C. Ressu (continuare). După expedierea altor procese de mal mică însemnătate, Curtea reintra tn şedinţă la oara 2 p. m. şi preşedintele, d. M. Poenaru-Bordea, acordă CUvtotul d-IuT C. Ressu pentru a contir nua apărarea sa Începută In şedinţa din 4 Ianuarie. • Voiţi trata astă-zl, zice d. Ressu, mal întliQ chestia extensiunii iluminatului şi apoi pe aceea a tramwaiulul. Se ştie, zice d-sa, că slut două extensiuni: 1) una de 15 chilometri executaţi sub d. Virgil Poienaru fără aprobarea legală, 2) alta de 35 chilometri acordaţi mal tlrzifl prin contractul din Aprilie 1895. Ce se zice acum de acuzaţie în a-ceastă chestie ? Se susţine că la 15 saO 15 Noembre 1894 a avut loc la otelul Continental din Bucureşti o întrevedere între Robescu şi Georgi, cu care ocazie s’ar fi tratat această chestie a extensiunii, făcîndu-se învoiala ca Georgi să dea mie şi lui Robescu jumătate din preţul pe un an al iluminatului pe întinderea extensiunii, că cu această ocazie s’a dat de Georgi lui Robescu o notă, că mal tîrzifl, Georgi neexecutîndu-se, Robescu a amintit lui Brenning să-I scrie despre această notă şi că în fine, tot neţinîndu-se de învoială Georgi, Brenning a fost nevoit să plătească el 20,000 lei mie şi lui Robescu din suma de 25.000 lei, cit face jumătatea preţului iluminatului pe 35 chilometri. Acesta este al doilea punt de acuzaţie ce mi se face. * Pe ce se Întemeiază acum această acuzaţie ? Pe mărturia lut Martin, care spune că Georgi i-a vorbit de aceasta, şi pe aceea a lut Bren-niug. Mat ÎntliQ ce valoare pot avea aceste două mărturii ? Brenning este dat judecăţii, Martin e cu frica în spate, de vreme ce cere un sauf-conduit ca să vie In ţară, amlndoul sint amestecaţi iu această afacere, amîndout în relaţii foarte strînse au Georgi, amlndoul în fine prinşi de mal multe ori în flagrant delict de minciună. Se poate pune temeiQ pe vorbele unor asemeni oameni V Dar este pe de altă parte depoziţia Iul Arnould, care spune din contră că nu i-a vorbit Georgi nici odată despre aşa ceva, de şi Arnould a fost, ca şi Martin, nelipsit de lingă Georgi. De ce nu se crede Arnould şi se cred cel-l-alţl doul? Dar asemeni mărturii contradictorii nu pot ele produce nici măcar o îndoială V Şi clnd este îndoială, atunci nu este vre un mijloc, care să ne ducă la adevăr ? Ba da, exista o metodă şi aceasta constă în a supune faptele unei cercetări riguroase şi logice spre a se vedea dacă ele pot corespunde cu spusele oameuilor. Voifl întrebuinţa această metodă, zice d.' Ressu, spre a vă dovedi imposibilitatea de a so fi petrecut lucrurile aşa cum se spun. De care extensiune deci s’a putut vorbi la otelul Continental între Robescu şi Georgi? De cea de 15 chilometrisatl de cea de 35? Convorbirea avind loc la 15 sau 16 Noembre, evident că, dacă s’a vorbit, nu s’a putut vorbi decît de cea de 15 chilometri, penlru cuvîntuî că tocmai peste 10 zile, adică la 25 Noembre, a luat naştere ideea extensiunii celor 35 chilometri şi aceasta în sinul consiliului comunal, din iniţiativa a doi consilieri comunali, Economul I. Severin şi N. Mad-giaru şi oare-cum pe neglndite, printr’un fel de succesiune de idei. Citeşte aici desbaterile consilmlui comunal din 25 Noembre 1894. Procurorul general dă din umeri în semn de îndoială. D-nul C. Ressu vede aceasta şi zice atunci : Cunosc sistemul acesta de a pune în bănueală pe toată lumea, căci numai printr’un asemenea mijloc puteţi ajunge la eşafodarea unei acuzaţii ea aceasta. Acest sistem i’aţl pus în lucrare în toată această chestie şi în toate împrejurările de la 1888 şi piuă acuma. Dacă lucrez eO in chestia illuminatulul, lucrarea inea uu-I crezută, fiind că eO sint un bănuit şi un pungaş. Dar aceeaşi lucrare a făcut’o şi consiliul comunal, alcătuit din 23 de cetăţeni! — Toţi consilierii sint nişte bănuiţi şi nişte pungaşi 1 Dar s’a aprobat aceasta de consiliul technic superior.—Ah! şi în acest consilia sint numai bănuiţi şi pungaşi !... Dar s’a aprobat de Ministrul de Interne. —Şi el ca toţi 1 Dar a trecut şi prin consiliul de miniştri. — Toţi miniştrii sini nişte bănuiţi ! Dar a fost aprobată iu toate secţiile Caineril şi tn comitetul delegaţilor, diu care fâceafi parte milionari şi oameni politici Însemnaţi ca G. Vor-nescu şi Protopopescu Pacbe, ingineri ca Duca şi Trony.—Şi aceştia nişte bănuiţi. Viind apoi la 1894, de se numeşte o corni-siune pentru recepţia lucrărilor şi iu ea este un inginer al Statului, şi el este bănuit; inginerul comunei, şi el este bănuit ; trei consilieri comunali, dintre cari un fost consilier de Curte şi doi negustori însemnaţi din piaţa noastră, toţi oameni onorabili şi aceştia slut Bănuiţi; de se fac propuneri pentru extensiune de consilieri, nişte bănuiţi şi el ; de producem acte publice, şi acestea sint falşe şi supuse bănuelil. Dar ce sistem este acesta? Ce ţară este aceasta, unde pe toată scara socială, în toată ierarchia administrativă nu ec-sistă de cit bănuiţi şi pungaşi? Cu sistemul acesta nu mal trăim sul) regimul codului penat, ci în plină lege a suspiciunii. Atunci, la ce apărare ? la ce forme de judecată ? Lipiţi mal bine pe păreţil casei mele o pancartă cu cuvîntuî: suspect, pentru ca a doua zi executorii publici să mă ducă la închisoare. Pentru onoarea ţării şi prestigiul instituţiilor el n’ar trebui să faceţi Întrebuinţare de un asemenea sistem. Efectul acestei riposte a fost teribil. Un puternic curent de simpatie străbate toată sala. # Dar îmi reiafl argumentarea, zice d. Ressu. Dacă la 25 Noembre a luat naştere ideea extensiunii celor 35 chilometri, atunci este evident că la Bucureşti nu s’a putut vorbi de ea, ci numai de cel 15 chilometri. Dar atunci cum ră-mlne cu cel 25,000 lei, cai i represintă costul illuminatulul pe cel 35 chilometri (cel 15 represintă o sumă numai de 12 mii lei), cum rămîne In fine cu spusa lui Brenning că a vorbit la Paris cu Georgi in această privinţă? Cum a putut da atunci Brennig cel 20.000 lei? Logica inexorabilă a faptelor, dovedeşte minciuna lui Martin şi Brenning. Dar măcar despre cel 15 chilometri s’a putut lua la Bucureşti vre-un angajament viitor? Nu, căci din scrisoarea lui Georgi care coprinde vorbele: «la mauvaise foi de Ressu qui a touche et 1’infamie du conseil communal qui ont profita de la quâstion des becs supplâ-mentaires potir nous arracher des con-ditions dâsastreuses, etc», se vede lămurit că nu e vorba de angajamente viitoare, ci că Georgi s’a executat chiar atunci. Este însă adevărat şi aceasta ? Nu, pentru că nimenea nu umblă pe drum cu suml mari de bani asupra lui şi nimenea n’a putut dovedi că Georgi a luat de unde-va vre-o sumă de bani. Dovadă încă că, trebuindu-I să plătească pe Alecu Pavel a luat banii necesari de la bancherul săO din Galaţi Iîeilpern. In tot cazul, mie a putut să-mi dea ? Evident că nu, pentru-că, de la plecarea lui din Galaţi la 14 Noembre 1894, eh nu l’am mal văzut nici pînă azi şi nimenea din oamenii lui nu spune să-mi fi dat ce-va. Dar lucrările făcute de mine în chestia estensiunel, zice d. Ressu, dovedesc deplina inea corectitudine. Intr’adevăr, la 25 Noembre admiţîndu-se de consiliu propunerea d-lul N. Madgiaru de a se face o prelungire de canahsare, s’atl început tratativele cu concesionarul, ele aii durat două luni şi n’afiisbutit la nici o soluţie, pentru-că concesionarul nu primea condiţiile Primăriei. Aici d. Ressu expune acele condiţii şi cît erafi ele de avantagioase comunei. Atunci eQ supun cazul consiliului la 19 Ianuarie 1895, zice d. Ressu, şi acesta respinge şi propunerile lui Georgi şi acceptarea celor 15 chilometri făcuţi în plus tară autorisare. In faţa acestei presiuni şi văzîndu-se ameninţat cu o pagubă enormă isvorîtă pentru el din ne-primirea celor 15 chilometri, concesionarul începe a ceda şi în cele din urmă acceptă pe de-a-întregul condiţiile Primăriei. Consiliul comunal aprobă la 5 Februarie convenţia cea nouă, care se supune ministrului de interne, aprobînd’o şi el, iar in Aprilie se încheie contractul. întreb acum. zice d. Ressu, pe orl-ce om cu mintea sănătoasă, dacă se poate formula vre-o bănueală coutra consiliului comunal, care cu atîla credinţa şi devotament pentru oraş a lucrat îft aceasta chestie? Laude ar trebui să se aducă acestui consilia, care a isbutit să resolve In nişte condiţii atît de avantagioase o chestie, care nu este resolvită pînă azi nici în Bucureşti, nici în alte oraşe, din cauza opunerilor foarte explicabile a concesionarilor : Galaţii vor fi luminaţi în întregime cu sistemul noii de iluminat. După o suspendare de cîte-va minute a şedinţei, trece la chestia tramwaiulul şi zice că nu i se impută nimic în a-ceastă chestie de cit numai că n’ar fi voit să iscălească contractul pentru a sili pe Georgi sâ-I plătească cel 25,000 lei promişl pentru entensiune, promisiune dovedită mal sus ca neadevărată. Expune cum s’a dat concesia tramwaiulul, citeşte avizul consiliului technic, care laudă condiţiile obţinute şi vine în fine la cele 18 telegrame schimbate în zilele de lt, 12 şi 13 Iunie stil noQ intre Georgi şi Soinzee tatăl pe de o parte şi Brenning, Lenoir şi Somzâe fiul pe de altă parte. In privinţa acestor telegrame, cari s’afi cetit de atltea ori, s’atl dat explicaţii, însă toate dovedite neîndestulătoare. Am supus şi eQ, zice d. Ressu, unei analise serioase aceste acte şi voia supune aprecierii d-v. resultatul acestei cercetări. Interpretarea greşită a acestei corespondenţe provine de acolo că se pleacă de la o ipotesă falşă, adică de la faptul că Brenning primise deja 25,000 lei, jumătate din comisionul lui. Dacă însă vom pleca de la ipotesa contrară, că Brenning nu primise încă aceşti bani, mi se pare, zice d. Ressu, că toate a-ceste telegrame se explică în chipul cel mal firesc. Ipotesa aceasta din urmă mal primeşte o întărire: 1) prin faptul că nu e de admis că Somzâe fiul ar fi putut să aducă el banii cu dînsul, căci Georgi, cînd Brenning fiind la Paris ÎI ceruse banii, răspunse acestuia că nu e bine să umble cu bani pe drum şi că e mal preferabil să-I trimeaţă un cek la Galaţi ori să scrie lui Arnould să-I dea; 2) prin faptul încă că quitanţa de primirea banilor, care trebuia să fie la Somzâe, precum el recunosc, nu s’a găsit nici cu ocasia perquisiţiel făcute a-cestuia nici el n’a dat-o, de şi a stat închis atîta timp; 3) prin faptul apoi că Somz6e nu venea de la Paris, ci de-a-dreptul din Bruxelles, după o telegramă a lui Georgi din Paris. Deci ipotesa din urmă este cu mult mal întemeiata decît ipotesa falşă, de la care pleacă acu-saţia. Aşa fiind, sft examinăm aceste depeşe. D. Ressu începe cu prima telegramă, prin care Brenning şi cel-l-alţi după instigările lui, cum singuri recunosc, ameninţa pe Georgi că sunt concurenţi cari caută să strice contractul cu tramwayul, cari propun condiţii mal avantagioase, etc, amoniuţare care avea de scop de a sili pe Georgi sa-i dea comisionul făgăduit înainte de a iscăli contractul. Dejucat In planul săQ do Georgi, care-i răspunde prin telegramele următoare, atunci Brenning inventează altă minciună, anume telegraflază lui Georgi că electricitatea trebue dată gata în Iulie, că alt-fel suferă grave consecinţe, etc. Ne fiindiM crezută nici această minciună şi Georgi desărcintndu-1 de or-ce amestec, cum se vede din telegrame, Brenning protestează de fidelitatea lui şi cere, de data asta în mod formal, să-i dea comisionul. Dar primeşte răspuns de la Somzf-e tatăl că nu i se dă nimic şi că el sunt convinşi că-I inşală în tot ce spune. Atunci, în desperare de causă, la 12 Iunie stil nofl la miezul nopţii, dă o depeşă tn care spune: conlre-partie refuse signer sans ătre satisfaile. Aceasta însemnează că, nereuşind cu mijloacele cele-l’alte să-şi iea banii, întrebuinţează aceată manoperă, spunînd că-I trebuesc banii ca să-I dna primarului. Scopul săQ fiind ast-fel atins, dispar ca prin farmec şi concurenţii şi chestia electricităţii şi ro-fusul iscăliril contractului. Aceasta este explicaţia naturala a telegramolor, manopora aceasta a mal fost întrebuinţată do Bronning şi altă dată, ori de cîte ori avea trebuinţa să scoală cite ceva de la Georgi, care şi acesta se vede că nu era tocmai larg la mină. Preşedintele Intrerupînd pe d. Ressu, îl întreabă, cum explică arătarea Iul Sonizee că a dat 25.000 lei lui Brenning înainte de aceste telegrame şi faptul ce se constată că banii aceştia i-a avut Brenning. D. Ressu răspunde: Arătarea lui Somz^e nu poate fi de cit do complezenţa, după stăruinţa lui Brenuing, de vreme ce n’a fost In stare să dea quitanţa a-cestuia, pe care singur spune că a primit-o cînd i-a dat banii; iar faptul că Brenning a primit aceşti 25,000 lei este exact, însă primirea lor s’a făcut posterior telegramelor şi dovadă este bancherul şi ziua de 14 Iunie stil nod, cînd a schimbat aceşti bani satl parte din el şi nu o numai de cit necesar să fi primit aceşti bani prin Somzee, ci a putut săT ia şi de la Arnould, bună-oară. Apoi preşedintele, adreslndu-se Iul Brenning, îl întreabă, cum se face că, dacă el primise banii înainte, a dat totuşi o depeşă la 12 Iunie, prin care spune lui Georgi şi Somzee că el trebuie să execute primul angajament, care este de a’I da 25.000 lei, căci el alt-fel nu face nimic ? La această întrebare Brenning răspunde că a dat această telegramă, fiindcă, deşi primise banii mal înainte, însă nu putea dispune de el, căci nu i se dăduse cu titlul de commission. Atunci d. Ressu spune că, chiar aşa de ar fi cum spune Brenning, ipotesa sa este exactă, căci întru cît nu putea dispune de bani, era ca şi cum nu i-ar fi primit. * In ce priveşte refuzul săil de a iscăli contractul, d. Ressu zice că aceasta este un neadevăr, intru cît numai în ziua de 2 Iunie stil vechio s’a presentat Martin la Primărie spre a iscăli şi a dona zi la 3 Iunie contractul s’a iscălit. Pînă atunci nimenea nu venise la Primărie şi nu se oferise să iscălească contractul, lucru pe care tot el îl recunosc. Din corespondenţa urmată Intre el se vede din contra că Georgi sta la îndoială să iscălească, căci nu’I mal convenea sistemul, pe care el însuşi îl propusese şi se adoptase. Că nu a putut să dea Brenning nici un ban, am demonstrat, cînd am vorbit de extensiune, că nici nu putuse fi vorba de aşa ceva, cînd din corespondenţa lui Georgi resultă că extensiunea celor 35 chilometri fusese impusă concesionarului căruia nu’I oferea nici un avantagifl ; că Brenning spune neadevăr mal reiese din cofruntarea ce s’a făcut înaintea Curţel şi care, crede d. Ressu, n’a lăsat nimănui nici o urmă de bănuială. Acest neadevăr mal reiese apoi şi din faptul ce Brenning aleagă că efl în ziua de 1 Iunie st. v. satl 13 st. n. i-aş fi spus că nu iscălesc contractul, pe cînd telegrama lui către Georgi şi Somz6q, in care zice: contre-partie refuse signer, etc. este din 31 Maifl st. v. safl 12 Iunie st. u. de la miezul nopţel. Cum putea Brenning să ştie cu 24 de ceasuri înainte ce era să’I spui eO a doua zi ? Se vede dar în mod evident în toate celoa minciunile grosolane, pe cari le debitează Brenning pe socoteala nu numai a mea, zice d. Ressu, ci a o mulţime de lume, miniştri, deputaţi, preşedinţi de Camera, străini şi păinîntenl, pe cari pe toţi aţi putea să-I urmăriţi şi să-I condamnaţi tot c« aceeaşi dreptale, eu care mă puteţi condamna şi pe mine, întemeindu-vă pe vorbele şi pe scrisele unul asemenea om. Apoi d. Ressu illustrează teza sa raportlndu-se la cele spuse de d. Panu. care a aualisat corespondenţa lui Brenuing şi a dovedit că toată e plină do minciuni, şi vorbeşte în line de chestia aşa numita a vămii, arătînd cum s'a făcut convenţia comercială cu Germania, cum s’atl votat legile, prin cari se aprobă această convenţie şi modificările tarifului autonom şi cum Brenning scrie lui Georgi că toate s’afi fitcut prin stăruinţele lui Ressu. * D. Ressu termină spunînd că în toată viaţa sa de avocat n’a dat nimănui dreptul să-I suspecteze buna sa credinţă şi onestitatea; că în relaţiile sale purtarea i-a fost mal presus de orl-ce critică ; ca om public şi-a îndeplinit tot-d’a-una cu conştiinţă şi devotament sarcinile ce a avut şi în special oraşului i-a adus servicii, pe cari şi amicii şi adversarii le recunosc; că acum, dacă toată această activitate a sa trebue sigilată cu desonoarea lui şi a familiei lui, dacă enumai decît nevoe de o jertfă, ială-mă, d-lor, zice d. Ressu, să se facă. In total d. Ressu a vorbit 7 ore juni. Cuvîntarea sa, din toate puntele de vedere, a fost splendidă. Acuzaţia a fost întreagă spulberată. Pronunţarea deciziei s’a amînat pe Y’inerl 12 Ianuarie. Sinuciderea căpitanului Carp Noul amănunte.— Relaţiunile căpitanului Carp.— Ruperea reiaţi linilor.—Corespondenţa Noul amănunte Sinuciderea căpitanului Carp, prin împrejurările în cari s’a produs, preocupă încă opinia publică. Tot felul de versiuni circula asupra cauzelor cari au determinat, sinuciderea dar, cea mal verisimilă e aceia pe care o complectăm azi cu următoarele amănunte. Kelaţlnulle căpitanului Carp Căpitanul Carp s’a sinucis pentru o chestiune de inimă. El avea, do multă vreme, relaţiunl intime cu d-na N ... domiciliată .strada Ştirbei-Vodă. D-na N. de şi măritată şi mumă a trei copil, cedase căpitanului şi consfinţise a avea dese întrevederi cu dânsul. Mal mult chiar, d-na N. se ducea, cel puţin o dată pe săptămînă, la domiciliul căpitanului. Ordonanţa i-a deschis de multe ori uşa la sosire şi la plecare, dar n'a putut-o vedea la faţă, de oare-ce d-na N. purta tot d’a-una un văl gros pe faţă. Vizitele acestea, învăluite în cel mal mare mister dat aG de multă vreme. Mal mult chiar, căpitanul Carp căuta să locuiască în apropiere de d-na N. pentru a-i îalesni aceştia şi mal mult vizitele sale. Acum o lună căpitanul Carp a voit să închirieze o cameră mobilată într’o casă din strada Puţu cu Plopi, care dă în strada Ştirbei-Vodă, Căpitanul Carp a fost foarte surprins cînd în casele din strada Puţu cu Plopi a întâlnit pe un fost coleg de şcoală, cu care s’a întreţinut mal mult timp şi, între altele, vorbind şi de locotenentul Filostrat, un fost camarad al săQ de clasă şi de armă, căpitanul Carp a zis : «Ne-a făcut de rîs Filostrat». De şi casa ÎI convenea prin poziţiunea el apropiată de strada Ştirbey-Vodâ, totuşi căpitanului Carp nu i’a convenit disposiţiunea camerei, prea în vaza celor l’alţl locatari şi agâţîndu-se de pretextul că nu i se putea da locuinţa şi pentru ordonanţă, el s’a retras fără a închiria camera. Abia după cîte-va zile căpitanul Carp a găsit locuinţa diu strada Berzei No. 4. unde a continuat a primi vizitele d-nel N. Ruperea relaţiimilor D-na N. făcu cunoscut căpitanului Carp hotărîrea el. silită de împrejurări bine înţeles, de a rupe orl-ce legături cu dînsul. Căpitanul fu dezolat; el scrise de mal multe ori iubitei lui, dar fără resullat. Reluarea relaţiimilor devenise imposibila din causa soţului şi căpitanul Carp era foarte abătut de aceasta. In ziua de 6 Ianuarie căpitanul scrise d-nel N. o scrisoare prin care, probabil, îl făcea cunoscut hotărîrea lui de a se sinucide. Această scrisoare fu remisă d-nel N. de însăşi ordonanţa căpitanului, dar nici de astă dată Carp nu fu mal fericit şi se ştie cum şi-a pus capăt suferinţelor. Corespouclenţu Parchetul militar se află în posesiunea mal multor scrisori ale d-nel N., adresate căpitanului Carp; într’un plic s’a găsit şi o şuviţă de păr castaniu, legată cu o panglică roză. Situaţiunea de fernee măritată, mumă a trei copil, ne împedică a da alte detalii in această privinţă, precum şi de a da în vileag numele d-nel N., căreia îl a rămas o puternică şi indescriptibilă reinuşcare. __________ IN tiormIntahea Iaşi, 9 Ianuare. Astăzi a fost adus în Iaşi, de membrii familiei, d. căpitan C. Carp, părinte şi locotenent E. Broşteanu, cumnat, cadavrul nenorocitului căpitan de stat major, George Carp, sinucis, după cum se ştie in Bucureşti, în seara de Bobotează. La sicriu, am remarcat astăzi pe lingă coroanele familiei două altele: una de crini albi din partea ofiţerilor de stat major şi a doua de liliac din partea colegilor săi, din promoţia a 5-a a şcoalel de răsboitl. Tnmormintarea are loc astăzi, la ora 2 şi jum., la cimitirul Eternitatea. Exprim nemîngtiatei sale familii adinca mea întristare. * Am avut prilejul să obţin de la membrii familiei sinucisului amănunte foarte interesante asupra felului vieţei pe care o ducea nenorocitul ofiţer, precum şi unele in-formatiuni cu deosebire dureroase şi dramatice cu privire la împrejurările care au determinat pe căpitanul Carp să-şl curme zilei». Intre altele am obţinut textul scrisorei prin care căpitamd anunţă pe un prieten despre fatala lui hotărîre. Mir o ii tn nutnrirnf tle tniinr von• imltlivtt toate fieenle amănunte hI vom ila ■yt portretul ni nnei*ntni, tiuită o fotografie /«' rare ne-am itroeural'o chiar fte la familia Ini. BANCA RUS0-CH1HEZĂ — Prin tir telegrafic — Petersburg, 10 Ianuarie Ieri a fost adunarea care a constituit noua bancă ruso-chinezească, al cărui sediu este la Petersburg şi care are o sucursală la Sbanghai. Capitalul este de 10.000.000, dintre cari 25«/o vărsat deja. Banca este autorisată să înfiinţeze sucursale In toate oraşele din Europa şi din Asia. INFORMAŢII MDIIţltt de dimineaţă a «f,-pocebf — ciiprinzintl toate st irite sositepinii după miezul noptel. — se gdseste de vinzare, in toate zilele, ta & ore9 ta toate chioşcurile. Alegerea colegiului I de Cameră din DorohoiQ se va face in ziua de 28 Ianuarie. Partidul conservator din localitate a decis să lupte la alegeri, avind toate şansele de izbîndă. MTIIAŢIA GIVER.VULIT Tot partidul guvernamental şi toate grupurile parlamentare, de cînd cu dovedirea ţintei Voinţei Naţionale în campania ce o duce asupra afacer ei Popo-vicl-Axente-Semo, sunt în fierbere şi nu se poate descrie zăpăceala în care se găsesc. Zăpăceala aceasta e produsă şi din mulţimea de interese şi de tendinţe cari se observă în sinul partidului liberat. De o parte colectiviştii conduşi de d. G. Cantacuzino şi grupul Voinţei, sunt înaintaţi de amestecul d-lul Fleva în sus numita afacere şi sunt veseli că au provocat unele explicaţiuni firescl ale d-lul Filipescu, de alta partizanii d-lul Fleva, cari înţeleg intenţiile grupului Cantacuzino şi ale ocultei, se luptă pentru neîn-deplinirea scopurilor urmările de Voinţa. Pe lingă aceste două curente foarte bine determinate, mişună multe alte mici grupuri, cari urmăresc fel de fel de ţinte, şi a căror atitudine depinde de realizarea satl ncrealizarea scopurilw lor. Voim să\vorbim de d. Stolojan, care pin'acum cel puţin pare a înclina spre d. Fleva şi a cărui atitudine de sigur se va schimba cu totul, dacă şeful guvernului ’i-ar da asigurări că-lva satisface. Mai sunt şi alte personalităţi, ca de pildă d-nii Porumbarii, V. Lascar şi alţii, a căror atitudine iarăşi depinde de împrejurări. In această stare se găseşte partidul liberal,"sau se găsea înainte de interpelarea d-lul Epurescu. Cînd representantul judeţului Vlaşca a făcut această interpelare, jocul colec-tivităţel, ascuns pîn'acum, a devenit public. Peste trei zile, cînd se va desvolta interpelarea, vom avea un desnodămînt şi numai atunci s’ar putea zice că se clarifică situaţia politică. Judecind după tonul răutăcios cu care d. Epurescu şi-a făcut interpelarea şi după răspunsul nervos al d-lui Fleva, suntem pe cale de a asista la un spectacol de o savoare delicioasă. Şedinţa de poimîine va fi o adevărată premieră. D. Dim. Sturdza s’a întreţinut ieri mal bine de o oră cu ministrul instrucţiei, d. P. Poni, căutînd a-1 determina să renunţe Ia intenţiunea-I de a demisiona. Credem a şti, că d. Poni, de şi a renunţat deocamdată la ideia de a demisiona din cauza refuzului consiliului de miniştri de a-I acorda creditul de 30 milioane de lei. In vărsăminte anuale de cîte cinci milioane de lei, penlru casa şcoalelor,—totuşi d-s& a declarat că nu renunţă la ideia de a crea casa, ci a-mînă numai realizarea el pînă la contractarea unul împrumut. Astfel numai s’a putut evita retragerea d-lul Poni din minister. Iată cum d fost lansată afacerea A-xente, ce se încearcă acum colectiviştii s'o îndrepte în contra d-lui Fleva. D. Mihăilescu, registratorii Primăriei a fost pus la cale să publice o broşură în această afacere. Această broşură a fost citită la Banca Naţională. Putem chiar adăoga un amănunt. S’a cerut mal întti ca să se şteargă din broşură unele laude la adresa d-lui Filipescu. D. Procopie Dimitrescu a cerut ca să se menţie acele laude, cari dau un mai mare caracter de sinceritate broşnrei. In urma acestor convorbiri, broşura a fost dată la tipar. D’aci să vede amestecul Ocultei în a-ceastă afacere. Mal mulţi alegători fruntaşi din judeţul Prahova an rugat pe d. Gh. Ganta-cuzino, fost preşedinte al Senatului, să primească a fi candidatul partid lui conservator la colegiul 1 de Senat D. Gh. Cantacuzino, mulţumind de încrederea alegătorilor, a declarat că primeşte candidatura. Se ştie deja, că adversarul d-lul Cantacuzino va fi d. Dr. Stoicescu, candidatul guvernului. Este inexactă ştirea resplndită de u-nele ziare că se vor reduce lefurile funcţionarilor administrativi. S’aft realizat în adevăr economii Iii budgetul ministerului de interne în sumă de două milioane şi jumătate, dar acestea provin din suprimarea a 107 subpre-fecţl, a 2 inspectori administrativi, a 2 inspectori sanitari şi a altor cheltuieli de diferite naturi. D-nul Eleva, plictisit de insinuaţiunile maliţioase ale Voinţei Naţionale contra www.dacoromanica.ro EPOCA 3 d-sale, a atras atenţiunea d-lul Mitiţă Sturdza asupra atitudincl ciudate a organului partidului naţional-liberal faţă de un ministru liberal. D. Sturdza a respins orl-ee solidaritate cu Voinţa Naţională şi a declarat categoric că consideră acest jurnal ca o foaie liberala, iar nici cum ca un organ oficios al guvernului safi oficial al partidului. D. G. Cantacuzino, care era presinte, a adăogat la rîndu’I că, de la retragerea d-sale de la Voinţa, direcţia politicii a acestui ziar s’a încredinţat d-lul Barbu Delavrancea, care n’a primit’o de cit cu condiţiunea de a fi lăsat să o conducă fără control şi după propriile d-sale idei. D. G. Cantacuzino a declinat asemenea orî-ce solidaritate cu sus zisul jurnal. Atunci, Întrebăm care este organul autorizat al partidului si al guvernului liberal ? Dunărea, in urma topirel zăpezilor, a debordat în mal multe locuri; la Isaccea. unde malurile slut mai joase, temerile de inundaţiunl slut mari. S’afi luat măsuri grabnice pentru ajutoare în cazul cliul apele rîulul continuă să crească. D. Pisoski, este numit cu titlu definitiv, ataşat de legaţiune de clasa I pe lingă legaţiunea Romîniel de la Paris. Se vorbeşte de o neînţelegere ce s’ar fi ivit între agenţii companiilor străine de navigaţiune pe Dunăre şi între Impiegaţii portului din Galaţi, neînţelegeri provenite din causa unor sporuri de taxe ce aceştia ar fi voit să aplice unor bastimente aflate In port. Gestiunea se află pendinte de ieri înaintea ministerului afacerilor străine. Agenţiile de vapoare s’ail adresat fiecare In parte ministerului ţărel lor la Bucureşti. Mai multe persoane, cărora le-a scăpat din vedere articolul nostru, care a servit de pretext d-lui Epurescu pentru a interpela pe d. Pleva, ne-aă exprimat dorinţa de a citi acel articol. Le vom satisface dorinţa, reproducînd mîine articolul în cestiune. întrunirea unanimităţcî Unanimitatea din Cameră şi Senat a fost convocată aseară la orele 8 şi jumătate In sala Senatului, de către d. Dim. Sturdza la o Întrunire intimă. întrunirea a fost palidă; nu s’a produs absolut nici un incident, care ar lămuri puţin situaţia încurcată a guvernului. Cu atlt mal agitată a fost Insă viaţa de culise. Senatorii şi deputaţii formaseră mal multe grupuri şi discutail cu multă efervescenţă interpelarea adresată ieri d-lul Fleva, precum şi revelaţiunile Epocei. D. N. Fleva, eroul serei, era înconjurat de deputaţii tineri, printre cari şi d. I. Poe-naru-Bordeu. ceea ce a supărat mult pe colectivişti. D. Dim. Sturdza, lulnd cuvlntul, a reeditat vechile clişeurl despre trecutul partidului liberal şi îndreptlnd clte-va săgeţi veninoase In contra partidului conservator şi «pol a făcut apel la unire, propuind ca Corpurile legiuitoare să ia cit mal curlnd în discuţie legea pescuitului, apoi budgetul şi alte legi, căci sesiunea se va închide la 15 Martie. D. P. Grădişteanu In numele Senatului şi d. An. Stolojan In numele Camerei, asigură pe guvern de Încrederea Corpurilor legiuitoare, făclnd apel la unire. I). Stolojan, lneheitndu-şl apelul la unire, a adăogat pentru cel din jurul săă : — Măcar un an ! In timpul discuţiunilor Don Basilio (Epurescu) şedea la munte, confundat in gtndurl negre : se glndea la interpelarea pe care are s’o desvolte şi la apostrofele cu cari va izbi pe d. Fleva. -----------«MU ii» itmm -----—---- „EP0CA“ LA PLOEŞTl (Corespondenţă specială a * Epocei») Zilele trecute afi avut loc aci, alegerile pentru consiliul comunal. Ca pretutindeni se înţelege că aii reuşit colectiviştii, căci oposiţia nici nu s’a presintat, aceasta pentru a lăsa certurile de la clubul colectivist să se transporte sus la Primărie. Colectiviştii şi GeanabeţiI sunt tncîn-taţl (?) de strălucitul succes ce aQ avut şi de marele număr de voturi ce aiî obţinut ; la colegiul I din 900 alegători, afi luat parte la vot 360; iar la al doilea din 940 afi voiai 320, adică numai cîte o treime in lie-care colegifi. Abia s’afi ales şi afi Început a se certa pentru postul de primar. Stanian ar dori să intre el în caşcavalul comunal, Gri-gorescu nici el n’ar refusa o asemenea onoare şi la nevoe ar renunţa pentru unul din ciutacil săi. In interesul cetă-ţel am ruga pe d. Ministru de interne ca în noul proiect de lege comunală să prevadă, pentru Ploeştl, doul primari spre a putea împăca cele două nuanţe cari se vrâjmăşesc ca şi în vremea de la 1884—1888. Revisorul provisoriu Glodeanu, tipul colectivistului veninos şi vendicativ, a fost zilele trecute la Bucureşti cerînd ministrului permutarea mal multor membri al corpului didactic. Ministrul de o cam dată nu numai că nu i-a acordat cererea, dar sîntem informaţi că în cu-rînd îl va înlocui cu revisorul de la Bu-zăfi care va fi permutat lu Prahova.— Dacă Ministrul instructiunel ar scăpa Prahova de acest mărginit revizor provizoriu, zâfi multe păcate i s’ar ierta. EBonaBMBBBHnm D E P E S I (Serviciul Agenţiei Bomîne) Anglia şl Ilrniilliii Londra, 9 Ianuarie. Agenţia lieuler află că chestiunea insulei Trinităţii intre Englitera şi Brasilia este pendinte încă. Brasilia n'a ameninţat de a suspenda rela-ţiunile diplomatice; ea a invitat Englitera să examineze Încă odată propunerea făcută de ea, şi privitoare la arliitragiu. Brasilia neiudoindu-se do loc asupra dreptului saft de posesiune, nu poate prin urmare să considere arbitrajul ca acceptabil. Creditul pentru Toukin Paris, 9 Ianuarie. Camera a început discuţia împrumutului de 80,000,000 pentru Tonkinul. D. Monfort cere o anchetă asupra contractelor anterioare in privinţa Tonkinulul şi anit-narea proiectului. D. Gusevsse respinge propunerea care ar lntlrzia orgauisaţia Tonkinulul. D. Etioune fost secretar al coloniilor, a cărui purtare a fost blamată de raportor sprijină cererea d-lul Monfort, privitoare la anchetă. Urmarea discuţiunel s'a uminatpe Joi. Cestiunea Mekoiig'iilul Azi s'a distribuit cartea galbenă asupra clies-tiunel Mekongulul. Aceasta carte conţine Învoiala franco-engle-zească care stabileşto Mekongul ca limita a posesiunilor englese şi francese. Nu se pomeneşte de loc In această carie de prelinsa cesiune a peninsulei Malacca Engli-terel. Asasinarea lui Stuiubuloll' Sofia, 9 Ianuarie. Instrucţia judiciară privitoare la asasinarea lui Stambuloif fiind aproape terminată, dosarul se va remite în curlnd parchetului. Procesul va începe probabil pe la mijlocul lui Februarie. I.t.-coloncl uliihuo Roma, 9 Ianuarie. Fanfulla anunţă că împăratul Wilhelin a exprimat prin telegraf regelui Huiubert admiraţia sa pentru purtarea eroică a garnisonel din Ma-kalle şi a manifestat dorinţa de a conferi Vulturul roşu cu spede locotenentulul-colonel Gul-liano. Statistica drumurilor dc fler Berna. 9 Ianuarie. Consiliul federal a decis să invite toate guvernele din Europa a face să se represinte la o conferinţă ce se va tine în primăvara anului acesta, spre a determina condiţiunile speciale pentru continuarea statisticei drumurilor de fier europene. Oiu Rulifaria Sofia, 9 Ianuarie. Camera a început a doua citire a proiectului de cod penal. Un număr mare de deputaţi slut reţinuţi la vetrele lor din causu timpului urlt, mal cu deosebire in Bulgaria de Nord şi de E9t. Acesta oste motivul pentru care monseniorul Gregoriil a înttrziat să se Întoarcă de la Coristnntinopol. întoarcerea prinţului este aşteptată pentru 15 (27) Ianuarie cel mai tîrziu. In cercurile parlamentare se speră inerefi că conversiunea prinţului Boris se va face ia 18 (30) Ianuarie. „EP0C“"lA IAŞI (Corespondenţă specială) b Iii» biurou ramul de expediţie.— Societatea Cultura”.— Oiu lume 9Iauuare1896 fu biurou vamal de expediţie Pe ziua de 5 Ianuare, secţiunea centrală a Camerei de comerţ din Iaşi a fost convocată în sesiune extraordinară, pentru a recomanda im expeditor pe lingă vama din localitate, in locul d-lul C. Clii-rilă, retras odată cu anul nou. Calitatea persoanelor cari umblă după această însărcinare, cum şi stăruinţele comisarului Ionescu, afi făcut ca. în contra tuturor aşteptărilor, onor. membri al camerei să răspundă la convocare, chiar înainte de ora fixată, 2 p. m., şi în număr cu mult mal mare de cît în alte împrejurări, mal importante de cît a-ceasta. Trei sunt persoanele cari solicită o-noarea unul bturofi de expediţie în Iaşi: dd. C. Livaditi, George C. Stamatopol si Zaharia Ioan. Camera de comerţ T-a găsit pe toţi buni şi în unanimitate, ’l-a recomandat pentru postul de expeditor. Titlurile, in basa cărora toţi trei reclamă succesiunea d-lul C. Chirilă, sunt incontestabile. După cum membrii Camerei s’au pronunţat, tustrei sunt băieţi buni şi oneşti. Singur d. Livaditi posedă o calitate mai mult: aceia de cumnat al lui C. Penescu, prefectul de politie, ceea ce explică şi intervenţia comisarului desp. 111, Ionescu, Ia convocarea membrilor. Preşedintele cameril, d. G. Serbau, în basa votului cameril,’l-a recomandat ieri ministeriulul de finanţe pe tustrei. Nn se ştie pe cine va aproba d. G. Cantacuzino. Pentru o soluţiune promptă şi favorabilă, d. C. Livaditi, a plecat la Bucureşti. Societatea „Cultura4* Se ştie că familia Daniel s’a retras din comitetul acestei societăţi, retrăgînd tot odată şi subvenţia anuală de 2000 lei, pe care o dădea pentru şcoalele «Cui turei». O societate filantropică din Viena a hotărit să acopere ea golul produs în casa societăţel, prin această regretabilă retragere. Prima rată, de 1000 lei, din ajutorul de 2000, pe care ’l destină «Culturel» societatea filantropică din Viena, pe lie-care an, a fost achitată zilele trecute în mina casierului societăţel. *** Tot în beneficiul «Culturel» se va da Vineri sara, o represeutaţie teatrală în circul Sidoli. Se va juca Uvriel Acosta. * * * I>in Iunie D-na Nicu Catargiu, fiica prinţului Grigorie M. Sturdza, se află greu bolnavă. Tatăl bolnavei a fost chemat telegrafic din capitală, unde se află. Urăm grabnică însănătoşire distinsei doamne. PABLAM ENTUI, 8 13 X A T U Ii Srftiuţrs tir la Ut Ianuare Senatorii slut In număr si par dispuşi să lucreze, dur la ordinea zilei nu e nimic. Pe banca ministerială numai d. Paladi re-presintâ, a lene, guvernul, pe cînd senatorii votează indigenate ca să nu se zică cum că s’a deschis şedinţa de geaba. Vine apoi la ordinea zilei impăinîntenirea d-lul Samitca, librar-editor din Craiova. I). P. Grădişteanu susţine interesele unul vechili client şi roagă Senatul să voteze proiectul, d. colonel Budişteanu, devenit uşor inflamabil de cînd se ocupă cu chestiunea exploatărel păcurel, combate lmpămînte-nirea. Clţl-va moldoveni din inciută declară cu glasa tnre «noi nu votăm», iar lmpămlnte-nirea pusă la vot, întruneşte cele două treimi reglementare şi este respinsă. Senatorii mal trec odată pe dinaintea urnei şi apoi se retrag pe la locuinţele lor. € A M E n A ^(reSitiţct ele fa IO Ianuarie SAtliG D. G. Stoicescu dâ citire mal multor proecte de lege pentru împămîntenul şi recunoaşteri. I). I. I’oenaru Bordea anunţă o interpelare ministrului de războit! privitoare la în-naiutarea unul domn colonel, făcută prin-pr’o interpretaţie eronată a legel pentru a-vansărl. Pentru ca să’şl poală desvolta interpelarea, d. Poenaru-Bordea cere să i se pună la dispoziţie tablourile de Înaintare ale ofiţerilor superiori pe anul 1891-92. Nefiind nimic la ordinea zilei, deputaţii trec la ora 2 şi 5 minute In secţiuni. -------- ■—wiarrcp ■>CMTwt-------- Ml PBES Ziarele «ie azi ------- Ziua, noul organ al partidului democrat-radical, vorbeşte de cultul morţilor la care afi căzut liberalii noştri. Şi guvernul, şi majoritatea se întrec in noul cult. care cu timpul poate să dea naştere chiar unei religiunl. D. Sturdza nu face nici un pas fără a invoca pe Ion Brătianu; majoritatea are să ridice statul tuturor morţilor mal mult safi mal puţin iluştri al partidului. Ce însemnează aceasta ? Ce concluzie putem trage din aceste acte de devoţie si de contriţiune, cari fac aproape tot capitalul politic al partidului de cînd e la putere ? Concluzia e favorabilă morţilor partidului, dar foarte defavorabilă viilor. Liberalii, inconştient poate, simţesc că dacă au vre un razăm, dacă se pot lăuda cu ceva, apoi este cu morţii lor, cu trecutul lor. Neputînd trăi in present, el caută a trăi în trecut, vorbind şi oeupîndu-se de ilustraţiile dispărute. Simţind că nu înseamnă niare lucru actualmente, Ia morţi se adresează, pe el H pun înainte pentru a justifica presenţa lor la cîrma statului. De la şefii lor trecuţi din această viaţă el caută a lua ascendentul şi autoritatea pe care îşi daţi seamă că nu le-ud prin el înşişi. Nici odată un cult mal superstiţios pentru trecut nu a dovedit o resemnare şi o lepădare de sine mal complectă în present. Cînd se văd fără I. Brătianu, se simţesc pierduţi. Dacă am trăi în veacuri mal puţin sceptice, de sigur că ni s’ar susţinea că umbra i-lustrulul şef defunct se arată in He-care noapte d-lul Sturdza pentru a'I povăţui în greaua misiune de a conduce afacerile statului şi mal cu seamă în de o mie de ori mal greaua sarcină de a conduce şi stăpîni partidul. Dar vezi! Spiritul critic şi multe altele dovedite şi răspîndit e în zilele noastre fac imposibil legenda cu zeiţa Egeria inspiriud pe Numa Pom-piliu sau I. Brătianu făcîndu-I program zilnic d-lul Sturdza. Astă-zl cel vil sunt nevoiţi, din cauza scepticilor, ca să-şi dea propria lor măsură, cu toate apelurile disperate la protecţia celor trecuţi in regiuni unde nu se face politică, unde nu sunt două partide, unde nu e nici măcar un singur partid, căci în asemenea caz acel unic partid ar fi cel liberul. ——Din Lumea Nouă: De o bucată de vreme monotonia cronică a Voinţei Naţionale, e agravată, prin publicarea onor articole miriametriee, conţinînd descoperiri* funebre, dialoguri misterioase şi sfirşindu-se cu : va urma. Ge e ? Ce s’a tntîmplat, Dumnezoul meO V Ci-ră noua oblăduire bucureştenească ar li descoperii pe seama vechel oblăduiri oare-cari neoriuduelî gospodăreşti; ci-că un oare-care Axente ar fi frustrat axizele comunei, pentru care fapt d. Andreiuţă PopovicT, fabricant de spirt, e vinovat—şi de aci acel tămbălăă zilnic în contra fostului «omuleţ»' de la primărie—din partea neoamenilor de la actuala administraţie comunală. Dar, ce v’a apucat d-lor colectivişti? Vreţi să asurziţi lumea cu sbieretele voastre ! Ca să se creadă că stnteţl oameni cinstiţi? Dar in numele cerului, lăsaţi spirtul şi fiţi mal de spirit! Asta vă e programul ? Toată reforma promisă să constee In a cerceta dacă fosta administraţie comunală a fost sad n’a fost cinstită? Şi dacă, urmaşii politici si morali al lui Radu MibaiO, vă doare jaful în nanul public şi doriţi o «reparaţiune» nu mal găsiţi alte domenii Sn care să controlaţi pe predecesorii voştri şi vă legaţi de o chestiune n-supra căreia există controversa ort introducerea cutărel cantităţi de spirt s’a făcut înainte sau in urma unei măsuri luate ? Ah ! Dar vă înţelegem perfidia domnilor colectivişti. Nu binele public vă stă la inimă, nu cinstea publică vă preocupă — aveţi oroare de acest ceva; ceia-ce urmăriţi e să comproiuileţ de d. Fleva, — osul care vă stă în gît, omul pe care aţi voi sâ-1 înecaţi intr’uu pahar eu apăl Ştiri «lin ziare Din Lumea nonă: Procesai d-neî Toodoru *** Ieri s’a Început Înaintea Curţel cu juraţi din Fălticeni procesul d-nel Teodoru, acuzată c’ar li încercat să otrăvească pe soţul el, d. Ll-Colone! Teodoru. La început, partea civilă cere amlnarea procesului, caro se respinge de Curte. La ora 1 începe interogatorul d-nel Teodoru, care liniştită, răspunde la toate întrebările, făgăduind crima ce i-se impută. D. Lt-Colonel Teodoru cere Curţel să i-se permită să puie mal multe chestiuni fostei sale soţii. La ora 3 şedinţa se suspendă. SSeitrtitSuretn nxi in gieifj. IV ar-ticotael «3-fui I'iligtcocc« et*utitrni rt-fuccrii Ajcenfe-ASentu intitulai „0 canigtattie gte care unit cititori Puii Hcâgeat ti in miere la Itritna j»u leii care. ULTIME INFORMATIUNI CONVOCARE MiomnSi Membri al Clubtt-lai Conservator sini rugaţi a ne întruni în adunare generală EHmiinecăţ SI ianuarie a. c.. orele p. m. în localul clubului (Casa MttntSy) spre a asculta darea «Se setsmd anualei yi a procente la alegerea comitetului pentru anul 189G, conform ari. 3 si S'S etlsi regulament. Preşedinte General G. Mânu. Mâine încep alegerile comunale la T.-Severin. In darea noastră de seamă despre întrunirea unanimităţel colectiviste de la Senat, am omis să reproducem întreruperea d-lul C. Pulilimos în timpul cînd vorbea d. Dimitrie Sturdza. — Noi suntem uniţi, a zis d. Politi-mos, am vrea să ştim dacă şi d-v în guvern sunteţi uniţi. D. Dimitrie Sturdza n’a respuns la această intrerupere. 1). C. F. Rubescu, primarul Capitalei, a decis să facă o mare mişcare în personalul primăriei căpătuind pe toţi agenţii partidului. Mişcarea cea mal mare se va face in serviciul acsizelor, la poliţia comunală şi la ofiţerul stării civile. Ştim pozitiv că piuă acum s’a hotârît căpătuiala a 43 de agenţi. Unele ziare afirmă că atît d. Dim. Sturdza cit şi d. G. C. Cantacuzino ar fi a-sigurat pe d. Fleva, că Voinţa Naţională nu e oficioasa guvernului, ci o gazetă simplă personală a d-lul Barbu Şte-fănescu. Dacă afirmaţia este adevărată, de ce nu vine însăşi Voinţa Naţională cu a-ceastă declaraţie, ca să ştim cu cine vorbim ? Astă-zl la 11 şi juni. s’a ţinut un consiliu de miniştrii la d. Eug. Stătescu a-casâ in care s’a discutat cestiunea interpelării adresată erî la Cameră d-lul N. Fleva de către d. B. Epurescu. Se zice că d. Fleva ar fi cerut consiliului să limpezească într’un mod safi altul situaţia stranie ce ’l-afi creat atacurile Voinţei Naţionale de o parte şi interpelările membrilor majorităţel de altă parte. Se afirmă că interpelarea a fost pregătită de d. G. Cantacuzino, care s’a a-dresat mal Intîifi d-lor Niki Xenopol şi Delavrancea, insă aceştia afi refuzat de a o face. La ministerul de interne s’a. primit o contestaţiune în contra alegerel coleg, al 2-lea comunal din R.-Sărat. Comisarii Peneinlescu şi Protopopeseu afi fost destituiţi pentru abuzuri grave. Cîţî-va deputaţi au intervenit pe lingă d. Epurescu ca să renunţe la interpelarea d-sale. D. Epurescu a declarat că nu renunţă la interpelare fi că declaraţiile d-sale vor produce o cidtncă im presiune. I). Fleva, ministru de interne, a fost primit astă-zl de dimineaţă în audienţă de M. S. Regele. Ni se telegrafiază din Brăila : Astă-noapte la ora 12 afi fost distruse de un puternic incendiu fabrica de rahat şi dulceţuri a d-lul Dimitrie Pana-gaco, precum şi restaurantul El'stachio Portalos. Ambele ierafi asigurate la societatea Naţională. ItilspuiiM unui comunicai Citim iu Monitorul Oficial : Intr’un ziar din Capitală se publică sub semnătura d-lul Nicu Filipescu, fostul primar ul Bucureştilor, următoarele:—«Mal toţi miniştri actuali afi trecut prin cabinetul mefi, cerîndu’ml favoruri safi păsuri—». Se dă cea mal formală desminţire acestei a* serţiunl. Dăm la rlndul nostru cea mal formală desminţire comunicatului. Nu vroim să discutăm prin publicitate această cestiune. Dar dacă se va constitui un juriu, vom arăta înainte pe ce ne-am întemeiat producînd acea alega* ţiune. La 16 Ianuarie se dă marele bal Mascota al societăţel presei în sala Teatrului Naţional. Balul promite să aibă mult succes. Comitetul clubului ofiţerilor in re-servă, conform statutelor clubului, face cunoscut d-lor membri,'că Duminecă 17 Ianuarie, oarele 8 şi jmn. seara, va a-vea loc adunarea generală în localul Clubului. La ordinea zilei, darea de seamă a gestiunel anului 1895, alegerea coroisiunel de verificare şi mal multe alte cestiunl importante. Aflăm că ministrul de război fi care a depus erî pe biuroul Senatului proiectul de lege pentrujinaintările In armată, şi-a retras acest proect din cancelaria Senatului, îndată după ridicarea şedinţei. Prefectul de Tecucifi, d. Al. Patărlă-jeanu (umbra lui Tache Anastasiu), primind din partea ministrului două aver-tisimente, ultimul cu blam, şi ne înţele-glnd a să retrage, acuma, Sn urma ne-numeratelor fapte scandaloase petrecute atît în oraşul cît şi în judeţul Tecucifi, d. ministru Fleva a delegat pe d. inspector administrativ Luca Ionescu, spre a face o anchetă. D. inspector administrativ a plecat erî la Tecucifi şi se află actulmente şi anchetarea faptelor d-lul prefect Patărlăjeanu. Tache Anastasiu, deputatul Tecuciului şi şeful lui Patărlăjeanu, Săveatiu din Focşani, cu prea plecatele lor slugi din vechea colectivitate ca Paraschiva Sechiaris, Simulescu, Malaxa, Delavrancea, Xenopolo, Culoghi, Cociaş (Brăila) Vilner (Bacău), Epurescu şi alţii, înjură pe d. Fleva şi jură că Sîmbătă ii vor da un vot de blam, in Cameră, ast-fel că se vor scăpa de d. Fleva. Astă-zl de dimineaţă, mal mulţi din d-nil miniştrii ţărilor străine au vizitat pe d. Sturdza în cabinetul său la mini-terul afacerilor străine, cu toate că nu e zi de recepţiune diplomatică. In cu-luoarele ministerului se atribuiafi aceste vizite incidentului survenit la Galaţi între agenţiele societăţilor străine de navigaţiune pe Dunăre şi agenţiI“portului. Mal mult ca probabil că afacerea se va aplana prin noul scuze ce va face d. Sturdza. Un mare bal va avea loc, Miercuri 31 Ianuarie, In Sala Băilor Eforiei, sub patronajul comitetului de direcţie al ziarului Ecoul Armatei, pentru întreţinerea acestui ziar. Cotilionul, foarte frumos, nu va lăsa nimic de dorit, vor fi surprize pentru dănţuitori. Ca poliţaifi al urbei Galaţi, în locul d-lul Al. Ignat (din Slivna), fostsub-pre-fect destituit de d. ministru L. Catargiu, noul prefect de Cuvurlul va numi pe d. locotenent Adamescu, actualmente revizorul regiei tutunurilor din jud. Ilfov şi Vlaşca. D. Adamescu este cumnat cu d. Alfons Niculini, directorul prefecturel de Covurlul. Primarul capitalei a convocat pentru azi, după amiazl, pe membrii consiliului de avocaţi al comunei pentru a se înţelege, împreună cu judecătorul de instrucţie Vasiliu, în afacerea Stănică Ionescu. Numirea d-lul Leonida Asia» la prefectura de Covurlul s’a decis de către consiliul de miniştri. La Brăila va trece d. Al. Culoglu de la Turnu-Măgurele, care va fi înlocuit prin d. C. Iliescu. A-ceste numiri se vor face înainte de alegerile de la Brăila. D-nu Penescu, prefectul de poliţie al laşului, a fost primit astă-zl de către d-nu Fleva, cu care s’a întreţinut mal mult timp; întrevederea ar fi avut de resultat consolidarea d-sale în postul de prefect de poliţie. Ce va zice oare d. Gbeorghian, care plecase din Bucureşti cu alte speranţe ? Numirea d-lul Athanasie Gheorghiu in postul de advocat al Statului, a atras d-lul Palladi o mulţime de nemulţumiri printre diferiţii advocaţi colectivişti din Moldova, cărora Excelenţa Sa le promisese acest loc cu ocasia călătorielor sale electorale. Aflăm cu plăcere logodna fiicei d-lui M. Blank cunoscutul mare bancher din Capitală, cu d. Speyer din Botoşani. U. .9. BERBER MAGASIN ŞI ATELIER DE BIJOUTERIE, K9RL38ERIE, ARGINTĂRIE Bucureşti.—Calea Victoriei, 2H. Casa Villacros, vis-ă-vis de Politia Capitalei Face cunoscut onor. salo clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie flnă, ceasoarnice de prfecisiune In toate speciele, orfevrerie, etc. ete. pentru sesonul de logodne, nunţi qi cadouri. PHBŢVRl .MOOEBATE (80-11 Hotel Bristol NI r. ltcgală, 15. BRĂILA. Antreprenor, Zsigu. 6—1 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpilră şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 9 Ianuarie. 1896 ICump. Vlnd 4-o/o Rentă AmorOsabiIă. . . Sft S7Tv; 5» Io » Amortisabilă. . . 99 100 — 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 101 SI 4 5°/o » Municipale din 1883 94 */. 94 */« 5°/o » » » 1890 95 95 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 91 */« 92 6% « » Urbane . 100 100 */« 5°/o » » Urbane . 88 as */* 6»/o » » » Iaşi. 80 v» 81 Acţiuni Banca Naţională. 1580 1590 — » » Agricolă . 210 — 215 — » Dacia Rominia asig. 395 — 400 » S-tea Naţionala asig. 410 — 418 — Florini valoare Austriacă. 2 09 2 II Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 3/< 101 l/4 » Italiene. . . . 91 93 » ruble hlrtie . . 2 72 2 73 Imprimarea cit mafinele dublu-cilindrice, din fabrica Albort & C!^, Frankenthal şt cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. MAX LICHTENDORF «LA PAJ ERA AMERICANI» Grand hotel Bulevard] BUCUR F, SCI Cel mal însemnul magnat» de arme din ţara Mare asortiment de arme de vlnfttoare | de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Enyleze, Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vlnat cu o ţeavâ pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trio*4 cu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent llammerles fără cocoţ, sistemul cel mal perfect pentru vlnat. Pnşti de valon de la ÎS pină la 100 lei bucata. Pistoale de tir «1 «luci. Carabine de apărare şi de vlnat eu repetiţie, Winchester, Colt şi Marlin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şl belgiene de toate felurile şi mărimile. Orî-ce arme fi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem In maro cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley> fi austriaca oc=2§c=x*—-- Tipografia EPOCA Posedă litera cea mal elegantă din cele mai bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă. 55 FONDATĂ IN ANUL 1895 Iile (jantă, acurateţa, promptUunine, e/Vinălale, — aceasta va fi deviza nouel tipografii. Tipografia EPOCA de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mai moderate. Maşincle de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. •V : " v f# 1 ti i;!'VVr- Bucurescl.—Tipografia «Epoca».—Strada Clementei. No. www.dacoromamca.ro