SERIA n.—ANUL II, No. 51. Ediţia de seara MARŢI 9 IANUARIE, 1890. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTFXE încep In 1 şi 15 ale fle-căreî luni şi se plătesc tot-d’n-una inainte In Bucureşti In Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un nn In ţară 30 lei; In streinfttate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 ► Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In strein&late 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADUIIN INTRAŢI A No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AIVINCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc nunml la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » »» III .... . 2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechiă 3 0 bani REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢE!-No. 3 APARE ZILNIC LA 8 QBE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI GESTIUNEA NAŢIONALĂ Chemarea liberalilor la putere a răpit cestiunel naţionale caracterul iritant ce să silea să-i păstreze o oposiţie turbulentă, care să slujise de suferinţele Romîni-lor do peste munţi pentru a a-junge la putere. Patriotismul mal senin al conservatorilor şi oposiţia lor mal desinteresată, vor îndruma cestiunea spre o concepţie mal sănătoasă. Aceiaşi în oposiţie ca şi la putere, susţinem azi ceea-ce am a-firmat erl, că cestiunea naţională cată a fi ferită de politica exclusiv demonstrativă în care a vrut să o învălue partidul liberal. Agitaţiunea pe care o hrăneaţi adversarii noştri asupra u-nel cestiunl ce presintă şi o faţă internaţionala nu poate fi în tot-d’a-una lipsită de primejdie şi fără a fi do vr’un folos Romînilor din Ardeal, ea riscă să hrănească într'înşil ilusiunl nerealizabile. Poate tinerimea să’.şl încălzească inima în manifestaţiunl cari, ori cît de şoviniste ar fi, nu încetează de a fi lăudabile. Patriotismul încercat al oamenilor politici însă, nu are nevoe de asemenea demonstraţiunl. Ferită de agitaţiuni, cestiunea naţională nu trebue iarăşi să se afunde într’o politică ocultă. Un Stat nu poate urma, mult timp nepedepsit, o politică de duplicitate. Nici politică demonstrativă, nici politică ocultă. Şi totuşi avem oare-cari aspiraţiuni în cestiunea naţională, aspiraţiuni ce pot fi înfăţişate ca france şi leale re-vendicaţiuni. Propăşirea elementului romî-nesc, desvoltaroa culturală a Ro-mînilor de peste hotarele Regatului, solicită din parte-ne sprijin, muncă şi sacrificii. Această politică mal modestă în aparenţă, e mal rodnică în resultate decît a-gitaţiunile ce ţintesc mal adesea ori la resturnarea guvernelor şi e tot-odată mal utilă şi mal patriotică, căci poate uni toate bunăvoinţele, în loc d’a ne desbina a-supra unei cestiuni ce cată a ră-inine d’asupra partidelor. La o asemenea muncă ne în-voim să conlucrăm şi să aducem sprijinul nostru, care nu poate să pară suspect nici înăuntru nici in afară, căci e chezăşuit de lealitatea politicei externe urmată la putere de partidul conservator. 0 asemenea atitudine îndepărtează orl-ce bănuială că am vroi să creăm guvernului dificultăţi a-supra unei cestiuni atît de delicată. De am fi vroit să facem din causa fraţilor noştri din Ardeal o armă de partid, am fi putut în împrejurări recente, prin o de-monstraţiune cît de neînsemnată, să silim pe guvern a lua măsuri de represiune de cari ne-am fi folosit ca partid, dar do eari ar fi păgubit cestia naţională. Ne-am ferit însă să întrebuinţăm mijloace de cari nu sad stiit liberalii altă dată să se folosească. Nu vrem să ne bucurăm de u-milinţele guvernului, cari tot asupra cestiunil naţionale se resfrîng, şi nu uităm că cea mal puternică temelie a politicei naţionale o autoritatea în afară a guvernului Regatului romînesc. Nu vrem să urmăm pilda liberalilor, nu vrem să facem din cestia naţională o armă de partid, dar cerem ca măcar azi partidul liberal să înceteze d'aşl servi interesele de partid prin exploatarea cestiunel naţionale. Mal ales dorim ca să înceteze amestecul oamenilor noştri politici în afacerile interioare ale Romînilor de peste munţi, în scop da’I desbina, şi ast-fel să se puc capăt spectacolului dureros ce ni-1 înfăţişează de cît-va timp cestiunea naţională. Atîta sîntem în drept să cerem în schimbul lealităţii atitu-dinel noastre. Fie ca politica noastră desin-teresatâ să puo capăt învinuirilor nepatriotice ce-şl aruncă unii altora Romînil de dincoace şi de dincolo de munţi. Fie ca sacrificiul ce-1 face partidul conservator să fie începutul unei noul ere de pace şi de înfrăţire asupra intereselor celor mal supreme ale naţionalităţii noastre. N. Filipegcii DIN STRĂMUTATE Pacificatorul Engliterif Bruxelles, 7 Ianuarie. Din Londra se anunţă, că Regele Leo-pold a sosit incognito acolo şi a avut o lungă Întrevedere de mal multe ore cu lordul Salisbury. Scopul acestei întrevederi a fost împăcarea Engliterel cu împăratul Wilhelin. Regele Leopold se va Întreţine cu mal multe personagii Înalte asupra împăcării. Abdicarea principelui Fcrdinand Berlin, 7 Ianuarie. Azi s’a răspîndit vestea, că principele Ferdinand al Bulgariei va abdica. Vo-iagiul săfl la Paris ar fi in legătură cu intenţiunea-i de a regula succesiunea la tronul bulgar. • • Viena, 7 Ianuarie. Prin cercurile hotăritoare de aici nu se confirmă ştirea despre abdicarea pritv-fulul Ferdinand. Prinţul a plecat la Paris pentru a se întreţine cu membrii familiei Orleans asupra unor cestiuni personale şi privitoare la Bulgaria, împăratul Wiihelni in Franţa Berlin. 7 Ianuarie. împăratul Wilhelin a închiriat un Yaclit în Englitera, cu care va întreprinde in Februarie un lung voiaj prin Marea Me-diterană. Scopul împăratului este să se tntîl-nească în Cap St. Martin cu împăratul Frantz Iosef şi să vizitese în Nizza pe marele duce moştenitor al Rusiei. Guvernatorul Boem iei Praga, 7 Ianuarie. Se dă ca aproape sigură apropiata numire a contelui Condenhove în postul de guvernator al Boemiel. Această numire nu este agreată de loc de junii cehi. Kcluolrea triplei alianţe Londra, 7 Ianuarie. Standard este informat de la corespondentul sâH din Viena că reînoirea triplei alianţe se poate aştepta cu toată siguranţa, încă Înainte de a expira tratatul, de cum-va nu se vor ivi noul dificultăţi internaţionale, de pildă ca cestiunea Transvaalulul. ANCHETA DE LA SPINENI Monitorul Oficial din 6 Ianuarie a publicat raportul d-lui Fleva, ministru de interne, în afacerea de la Spineni, precum şi măsurile luate de d-sa în această privinţă. D. Fleva, pe care Vani văzut înainte de publicarea raportului, ne-a spus cum s’a hotărit să meargă la Spineni, precum şi ce a descoperit în ancheta d-sale. — Eram hotărit, zise d. Fleva, să trimit la Olt pe d. Pencovici, dar pKngerile cari mi s’aiî făcut de cei trei ţărani la minister, precum şi petiţia ce am primit iscălită de vre-o 200 de ţărani, m’au făcut să revin şi să mă decid să plec eu însumi. Am plecat deci scara la orele 11 la Slatina. • Am sosit acolo la orele 5 dimineaţa, fără ca nimeni să ştie ceva. La orele 6 am plecat la Spineni, unde am sosit la orele 11 ziua şi am stat la faţa locului pînă la orele 3. Am cercetat şi am constatat că plîngerile ce mi s'au făcut erau exacte şi am luat măsurile ce le veţi citi în Monitorul Oficial. Ceea ce e mal monstruos e că acel cari aă fost scliinguiţl, aă fost daţi in judecată ca agresori şi învinuiţi că el au bătut.» Dar iată ce spune Monitorul Oficial : La comuna TatuleBd am constatat. Sire, o mare fierbere tntre toţi locuitorii acestei comune, şi aceasta provenind din măsurile ce se luase de actualul sub-prefect in contra consiliului comunal şi a primarului, de care toţi locuitorii satului eraii mulţumiţi şi contra căruia, de etnd funcţionează, nu s’a ivit nici o reclamaţiune. Cu toate acestea, in urma unei simple denunţări făcută de un D. Radu Constantinescu, tocmai acel interesat a veni in capul comunei, şi de care se teineaii locuitorii, sub-prefectul găsise de cuviinţă, in urma unul simulacru de cercetare, să ceară prefectului disolvarea consiliului comunal şi numirea in capul comisiunel interimare tocmai a denunţătorului, care nu avea nici drept măcar a fi numit In această calitate, nefiind domiciliat in comună. Atît însă nu ’i-a părut de ajuns, şi fiiud-că depărtarea primarului, odată cu disolvarea consiliului comunal, putea să inlimpine greutăţi, şi In tot caşul să Intfrzie, sub-prefectul, pentru a se scăpa cît mal curind de dinsul, pe do oparte ’i-a dresat, sub-pretext de ultragiu, un proces-verbal pe care ’l a înaintat parchetului, iar pe de alta a cerut şi obţinut de la prejţ'pct revocarea telegrafică a primarului in cestiune. Ast-fel că nenorocitul primar se găsea şi revocat şi dat judecăţel! Cercettnd cu deamănuntul Împrejurările, am constatat. Sire, că toate acestea aă fost manopere ale sub-prefectulul, căci nici o injurie sat! insultă nu avusese loc şi satul Întreg era mulţumit de modul cum primarul îşi făcea datoria. La comuna Spineni lucrurile se presintă şi mal grav, din causa actelor sălbatice ce ati Însoţit purtarea agenţilor publici, cari represen-tatî acolo autoritatea comunală pînă la o nouă alegere. Am constatat, Sire, că. In ziua de 30 Decembre, după ce membrii comisiunel interimare au depus jurămîntul şi după ce fostul primar şi ajutorul săfi att predat arhiva comunei şi sigiliul, aceştia, voind să se retragă pe la casele lor, împreună cu un alt locuitor ce se preseutase pentru o legalisare, att fost clte trei lntimpinaţl de preşedintele comisiunel, d. Constantinescu, însoţit de colegii lui şi de alţi complici, cari s’att năpustit asupra lor, ’l-ati tirît cu forţa la primărie, unde ’l-att maltratat şi bătut în mod grav, legind de un stilp pe una din victime; şi, etnd caraulele însărcinate cu paza satului afi a-lergat la strigătele victimelor, agresorii ’l-att maltratat şi pe dlnşil. Numai după ce s’a făcut larmă mare, aii Încetat cu brutalităţile lor, şi atunci tot el, agresorii, au dresat, In calitate de agenţi publici, proces-verbal pentru bătaia ce pretindeatl că aO suferit de la victime. Acest proces-verbal s’a înaintat, sub-prefectulul, şi a-cesta, cu o nepăsare culpabila, ca să nu zic mal mult, In loc de a se convinge mal Intiitl de a-devăr, păşind la faţa locului, căci era In apro-piare şi caşul denunţat era grav, s’a mărginit a trimite acel proces-verbal la parchet. Ast-fel că, cu un act dresat de cel interesaţi ni necontrolat, victimele au fost transformate in agresori, iar agresorii tn victime. * * * Ca pedeapsă, s’a revocat Comisia interimară, s’au. numit foştii membri ai consiliului comunal şi s’a destituit sub-prefectul. Dar .cu prefectul cum rămîne? XX. BARBU CATARGIU Vorbind deunăzi de dărnicia pe care partidul liberal o arată pentru oamenii săi, cu banii Statului, şi de deosebirea ce ie între purtarea in această privinţă a partidului liberal şi a partidului conservator, am amintit de Barbu Catargiu, una din cele mal frumoase figuri politice a Romlniel. Deşi camera romină, încă de la 1802, a votat ridicarea unul monument intru amintirea marelui bărbat de Stat, partidul conservator, ori de cîte ori a fost la putere, dintr’un sentiment de delicateţă lesne de înţeles, n’a voit să eze-cute iei acel vot, aşteptînd ca liberalii s’o facă atunci cînd sunt la guvern ; a-ceasla cu atît mal mult, cu cît votul din 1862 a fost dat şi de partidul liberal. Iată moţiunea votată de Cameră In şedinţa sa extra-ordinară de la 9 Iunie 1862: Gonsidertnd că prin asasinatul d-lui Barbu Catargiu, naţiunea noastră a pierdut pe apărătorul cel mai eminent '^mWM&iMikâtsâ^eb familia, proprietatea; considertnd că mi-nistrul-primar al Principatelor- Unite, a căruia deviză era Bot pentru ţară, nimic pentru noi», a fost victima cura-giuluî său politic, Camera îndeplineşte o datorie sacră deschiztnd ministerului un credit spre a ridica acestui mare bărbat de Stat un monument pe piaţa Teatrului, cu inscripţia: «Apărătorului societăţii, familiei şi proprietăţii ; «Ţara plină de recunoştinţă şi adine mîhnitâ.» Va urma nemuritoarea frază a discursului fostului orator din şedinţa de la 8 Iunie 1862, în coprindere : „Pacea şi odihna ie scăparea Ţărei, şi voi prefera a fl zdrobit decît a îngădui slăbirea linişte!; voi prefera moartea, mal ’nainte de a călca saă a lăsa să se calce vre-una din instituţiile Ţărei". Cu tot votul acesta al Camerei, cu toate că Barbu Catargiu şi-a pierdut viaţa în slujba ţărei, monumentul nu i s’a ridicat nici pînă acuma, după trel-zecl şi trei de ani. Dur patrioţii liberali n’aQ vreme să se gîndească la oamenii cari aii servit ţărei întregi, iar nu partidului lor. De altmintrelea, chiar şi cu al lor sunt nedrepţi, cu aceia de pe a căror urmă n’afi tras vr’un profit direct, cum vom arăta intr’un număr viitor. NOSTIMADELE ZILE) Citim în Gazeta Poporului: «Aflăm cu părere de rău că erl s’a făcut în Craiova înmormin-tarea decedatului S. P., etc». Bine, domnule Palladi, înţelegem să aflaţi cu părere de rătt că a murit cine-va, dar... cil l’a inmorinlntat ? !! * * * Revista liomînului de la 3 Ianuare începe cu următoarele cuvinte: speranţe, nădejde de un viitor mal bun, iată sentimentele decari suntem eoprinşl... Ce’ml e una, ce’ml e alta, Vintilă? Speranţă o fi unu ca profesor şi Nădejde, altul ca director de ziar, Insă speranţa şi cu nădejdea ca sentimente sufleteşti par’că miroase a tot una! * * * Comandantul unul regiment din Bucureşti, comunică Corpului de armată printr’un raport că un soldat răcind a Încetat din viaţă şi termină raportul săfl, zicind: «Am luat dispo-siţiunl pentru a se trimite cadavrul tn cura spitalului». Să dea Dumnezeu, d-le colonel, să vedem şi p’asta: un cadavru curarisit la spitalul militar ! Furnica MIKIPERCEÂ O veste care va face să tresară în mormîntul sătl pe răposatul Orăşanu, ne este dată de ziarul Gazeta Poporului. O reproducem în tocmai: «Joul 28 Ianuarie va apare în Capitală revista satirică Nikipercea, pusă sub conducerea unul comitet de tineri studenţi, printre cari figurează şi cunoscutul nostru cronicar Stecedum!» Ce a fost Nikipercea număru unu, o ştim cu toţi acei cari am fost amestecaţi in viaţa publică, pe cînd Orăşanu publica în acel pamflet versurile sale cu Şarlă ticăloasă şi alte asemenea ameninţări la adresa tronului. Ce va fi Nikipercea numărul 2 e lesne de prevăzut, fiind dat proverbul «Ce naşte din pisică, şoarece mănîncă» şi fiind dat faptul că pruncul e recomandat de Gazeta Poporului. Ceea ce ni se pare însă o adevărată culme, este înştiinţarea cum că acest ziar e pus sub conducerea unul comitet de studenţi. înţelegem ca studenţii să se asocieze spre a ţine conferinţe şcolare, spre a trăi uniţi şi spre a se preocupa de nevoile corporaţiunel lor, dar studenţi a-sociaţl pentru a scoate pamflete, n’am mal pomenit de cit sub guvernul liberal ! Şi mal aă pe urmă obrăznicia colectiviştii, cînd le punem sub nas resulta-tele operilor lor, să jure că el nici o-dată nu amestecă pe studenţi în politică, că nu el SI îndeamnă să se vîre printre bătăuşii Iul Ulmeanu la manifestaţii! Noi lăsăm adevăraţilor studenţi sarcina să judece singuri în ce categorie urmează să trecem comitetul de studenţi (?) constituit pentru conducerea revistei Nikipercea. 0 Sub cuvînt de a urmări o contrabandă, să urmăreşte de un ziar liberal din capitală descreditarea fostei administraţiunl comunale, cu bine-voitorul concurs al parchetului, care-Ipunela disposiţie piese alese cu dinadinsul de o aşa zisă instrucţie secretă. Scopul politic ce să urmăreşte este dar mărturisit. Un singur lucru nu e încă desluşit, anume o intrigă ce se pretinde că se ţese cu această afacere în unele sfere guvernamentale. Mă cred dator, faţă cu această întorsătură politică a lucrurilor, să intervin spre a’ml apăra administraţiunea. La cancanurile ce să adună ca mărturii de la funcţionari puşi în posiţiu-nea d’aşl pierde slujba orî d’a spune ce li să porunceşte, voi opune probele ce încă am la îndemînă şi mărturia unul membru din guvernul actual, care, pentru norocul fostei administraţiunl, a fost în curentul întregel acestei afaceri. Astă vară, punindu-se în aplicare legea pentru Mărginirea Bucureştilor, s’aă alipit de Capitală unele părţi din comunele învecinate. Vroind a percepe în acele părţi axi-zul, ne-am isbit de drepturile acelora cari luaseră în întreprindere axizul a-celor comune. Spre a aplica legea, trebuia dar să obţinem ca axizaril în cestiune să ne cedeze drepturile lor. D. Stânică Ionescu, antreprenorul comunei Băneasa, a consimţit să facă o transacţie prin care renunţa la drepturile sale: I) dacă îl dedeain o despăgubire şi 2) dacă consimţeam ca taxele percepute de el pînă în momentul tran-sacţiunet să fie bine percepute şi mărfurile introduse pînă in acel moment să fie bine introduse. Am consimţit la prima condiţie ; am refuzat însă pe cea d’a doua. Lucrul acesta să constată prin un vot al consiliului comunal. Apăs asupra acestui punct, căci are importanţă în afacere. In adevăr, să susţine că s’ar fi Introdus mărfuri in vederea schimbării regimului axizelor şi că administraţia comunală ar fi arătat neglijenţă ori complesenţă faţă cu cel ce introduseseră acele mărfuri. Dacă ar fi fost cea mal mică complesenţă, aşi fi primit de la început propunerea de transacţiune ast-fel cum să ceruse de d. Stânică Ionescu prin d. Fleva, care-l era avocat. In adevăr, transacţia era siugurul mijloc de a eşi din acea stare de lucruri anormală; refusul nostru d’a primi con-diţiunile transacţiunel putea să aducă pagube însemnate prin introducerea de cantităţi şi mal mari de mărfuri, pe cită vreme contractele axizarilor rămlnead în vigoare. In fine, propunerea de transacţie era presintatâ de un adversar politic, ceea-ce înlăt ura orl-ce gînd de complesenţă. Nani fi avut dar de cît să primim transacţmnea cu toate condi-ţiunile ei, pentru ca mărfurile introduse să scape de orl-ce nouă taxare şi lucrul nu putea fi cîtu-şi de puţin criticat. Totuşi n’am vrut să admit clausa prin care să cerea ca tot ce să introdusese să fie bine întrodus, căci nu ştiam ce cantităţi de obiecte supuse axizelor fuseseră introduse şi nu-mî dădeam seamă la ce ne angajam prin admiterea acelei clause. Am încercat dar mal întîitt să încheiQ transacţia inlâturînd clausa care era în litigiu. In acest scop s’aQ adresat somaţiunl antreprenorilor axizelor de a veni cit mal în grabă să Încheie, transacţia prin care li să dedea o despăgubire, dar prin care nu să încuviinţa clausa privitoare la mărfurile introduse. Axizaril însă aft refuzat toţi să încheie transacţia şi Ia 11 August d. Fleva mi-a înmînat următoarea petiţie: Domnule Primar, De către axizaril în numele cărora am primit ca procurator a trauşa prin transacţie cu onor. Primărie, pentru despăgubirile drepturilor lor ptnâ la 1 Aprilie 1896, mi s’a remis o somaţie ce li s’a făcut de onor. Primărie şi prin care sunt invitaţi a Încheia transacţia admisă de onor. consilia. Pentru a se evita orI»ce neînţelegere ulterioară, subsemnatul ca procurator al celor interesaţi, mă văd nevoit a lămuri şi prin aceasta D-niel voastre că propunerea ce am Înţeles a primi rslo.... Bine înţeles că onor.primărie primeşte ' ierurile aşa cutn le-a găsit, în sensul că nu va face nici o pretenţie contra axizarilor pentru sumele ce aii încasat. Dacă această propunere ast-fel înţeleasă de subsemnaiul este primită şi de D-voastră, sunt guta a termina cestiunea prin transacţie şi a curma contestaţia, renunţind chiar la cheltuelile ce ara făcut cu intentarea procesului. Primiţi.... (ss.) N. Fleva. Ca toate acestea şi deşi nu era alt mijloc de a resolva cestiunea, am refuzat a încheia transacţia. 2 EPOCA Aci fac apel la d. Fleva, a cărui bună credinţă nu poate ti pusă la îndoială. Plecînd eil In congediu, d. Fleva a venit de două ori la Sinaia să-mi ceară să sfîr-şesc afacerea prin admiterea clausel care era In discuţiune. D-sa mi-a trimis de două ori pe d. Al. Ecsarhu, şeful contenciosului, pentru a-ml cere o soluţie în acest sens. Domnii de la Voinţa Naţională pot afla de la actualul ministru de interne că departe de a admite cu înlesnire transacţiunea, am refuzat timp de mal mult de o lună, ca să o încuviinţez. După acest timp mi se dete un argument [te care Fam găsit valabil şi care m’a hotărît a încheia transacţiunea. Mi s’a spus: «n’are nici o însemnătate acea clausă pe care nu vrei s’o admiţl. In a-devâr, nu s’a introdus mal nici o marfă în noul raion al Capitalei, afară de o cantitate de spirt adus de d. Axente, fabricant de oţet pe marginea Bucureştilor, insă această cantitate de spirt (care azi să alribue d-lul Andrei PopovicI) a fost introdusă înainte de aplicarea legii, prin urmare în nici un caz n’aveţl vre-un drept asupră-I». Voi arăta şi probele ce mi s’aO dat pentru a dovedi că spirtul fusese introdus înainte de 1 Iunie. D. Andricu, directorul comptabilităţil, care ţinea locul de director al axizelor, văzînd pe d. Fleva la Bucureşti care-I cerea să sfîrşim cu încheierea transacţiel, vine la mine la Sinaia şi-mi presintă următoarele probe: Pe de o parte o probă că spirtul fusese introdus după 1 Iunie. Această probă era declaraţia verbală făcută d-lul inspector Bărbătescu de oamenii din serviciul d-lul Axente, cum că spirtul fusese introdus după 1 Iunie. Pe de altă parte însă o mulţime de probe mult mal puternice de cit acele deelaraţiunl verbale, cum că spirtul fusese introdus înainte de 1 Iunie. Aceste probe erau: 1» 9 recipise liberate de d. Stanică Io-nescu, antreprenorul axizulul comunei Băneasa, d-lul Axente, prin cari să constata că spirtul a fost introdus în comuna Băneasa şi a plătit taxele, înainte de 1 Iunie. 2o Raportul d-lul inspector Bărbătescu, care arată că cercetînd registrele fabrice! d-lul Axente, să vede că spirtul a fost introdus înainte de 1 Iunie. 3o Tot raportul d-lul inspector Bărbătescu, care constată din cercetarea registrelor fabrice! PopovicI, de unde d. Axente cumpărase spirtul, că acea cantitate de alcool eşise din fabrică înainte de 1 Iunie. 4» A visul oral al d-lul Andricu, directorul comptabilităţil, cum că a constatat acelaşi lucru din registrele fabricelor Po-povici şi Axente. 5o Următorul proces-verbal al primarului comunei Băneasa: Proces-verbal Astăzi 15 Iulie anul 1895. Noi, D. Dumitrescu, primarul comunei Băuea-sa-HerăstrăO, din plasa Dîmboviţa, Jud. Ilfov, fiind chemat de d. Stănică Ionescu, antreprenorul axizulul băuturilor spirtoase din această comună, spre a constata spirtul introdus de d. Constantin I. Axente, In fabrica d-sale situată în această comună, spirt aflător în 9 zăcătorl de fior, Am constatat că acest spirt a fost introdus in luna MaiQ a. c. şi că d. Axente urma a plăti d-lul antreprenor taxele prevăzute de lege; In urma cărora d. Axente şi-a plătit taxele cuvenite, pentru cari s’ah liberat recipisele în regulă cu No. 2970, 2971, etc. ast-fel că d. antreprenor şi-a primit sumele ce era în drept a percepe. Drept care ara Încheiat presentul proces-verbal. Primar (ss) D. Dumitrescu Asistenţi Const. Axente Gh. Manolescu S. Carapeanu. Pe baza atîtor probe, am admis — ceea-ce aşi fi putut face, cum am zis, din prima zi — propunerea d-lul Fleva. Conform votului consiliului comunal n’am mal cerut o a doua taxă pentru spiritul Introdus înainte de 1 Iunie şi am supus propunerea de transacţie consiliului comunal, care a aprobat totul. Lucrul s’a publicat aşa în «Monitorul Comunal» şi nimeni n’a găsit ceva de obiectat la a-ceasta. De altminteri, dacă nu s’ar fi încheiat transacţia, situaţia comunei Bucureşti era să fie şi mal rea, căci antreprenorul Stănică Ionescu, in virtutea contractului sâQ, ar fi pretins că [toate să funcţioneze înainte şi ar li perceput, unde ar fi putut, taxe, Introducînd cit de multe mărfuri în noul raion al oraşului. Acum presa colectivistă insinuează că s’ar fi făcut o greşeală de a fi admis proiectul de transacţie al d-lul Fleva ! Este o culme ca guvernul actual să aducă o asemenea acuzaţiune fostei ad-ministraţiunl comunale. Presa liberală pretinde azi că d. Andrei PopovicI ar fi fost proprietarul spirtului lui Axente şi că s’a folosit de acea transacţie. D’aci nu e de cît un pas pînă a susţine că a fost favorizat d. PopovicI, fiind-că să ştie că-mi era prieten, că mi-a servit de două ori de martor în dueluri, că contribuia pentru ziarele noastre şi pentru alegeri şi că era în tot (fauna alături de noi, fie în luptele politice, fie în luptele de Ia bancă. Toate faptele însă dovedesc cită îndărătnicie am pus pentru a admite transacţia pe care un membru din guvernul actual ne-o propunea. Ce să întîmplă însă după ce să înehee transacţia ? D. Stănică Ionescu ne pune In posesio şi ne aduce toate actele sale. Din cercetarea acestor acte, constat eu că taloanele ce ni le a remis d. Stănică Ionescu nu corespund cu chitanţele ce ni le dăduse d. Axente şi cari emanau de la d. Stănică Ionescu. Precum am spus, aceste chitanţe erafl una din cele 5 probe prin cari se stabilea că spirtul fusese introdus înainte de 1 Iunie. Atunci lot eh sezisez îndată consiliul comunal de această afacere şi iată ce se poate citi în Monitorul comunal care dă seamă de şedinţa de la 28 Septembrie 1895. D. Primar............................ Acum In urina d. Primar, informîndu-se că unii din aceşti antreprenori ar fi indus in e-roare pe comună asupra mărfurilor pe cari le-ah declarat intrale pe noua rază a oraşului înainte de punerea in aplicare a legei pentru mărginirea Bucureştilor, dar cari în realitate, după registrele a souciie ce aQ fost predate primăriei in urma trausacţiunel, se constata că ele atl fost introduse după punerea in aplicare a acelei legi, d-sa mărturiseşte că dacă de la început ar fi avut cunoştinţa de aceste procedări necorecle a acelor antreprenori nu ar fi admis nici un fel de transacţie. In vederea acestora d-nu Primar roagă pe consilia sft’l autoriso a denunţa convenţiunilo încheiate cu acel antreprenori, elnd va avea toate probele cari ar fi in această categorie şi chiar a le Intenta proces că ah produs chitanţe falşe de plata taxelor de accis. Consiliul aprobă. Abia am putut începe cercetările, căci şase zile în urmă s’a produs criza ministerială şi apoi nu mal făceam de cît să expediam afacerile curente, aşteptînd dintr’o zi într’alta disolvarea consiliului. Am chemat pe d. Stănică Ionescu, căruia i'am cerut explicaţiunl în privinţa nepotrivire! dintre taloane şi chitanţe. D-sa n’a putut să’ml răspunzâ nimic precis şi mi-a spus că va vedea dacă chitanţele nu sînt luate de la alte taloane şi-mi va da răspunsul. Am trimes de trei ori la d. Fleva pentru a’l întreba ce ştie despre această nepotrivire a registrelor clientului săh. O dată a venit d. Fleva la primărie şi, fiind ocupat a-tuncl mal mult de politică, mi-a răspuns vag, cum răspunsese şi unul trimes al meii, că lucrul n’are nici o însemnătate şi că nu poate admite pentru clienţii lui denunţarea transacţiel. Ne avînd încă toate elementele pentru denunţare, nu m’arn crezut în drept a sequestra ceea-ce mal rămăsese din spirt. N’am avut timpul de a împinge lucrurile mal departe, dar după ce informasem consiliul am informat pe însuşi ministrul de interne al guvernului liberal, care trebuia să controleze mal în urmă administraţia mea. In acest stadiu am lăsat afacerea celor ce m’au înlocuit la primărie. Iată toată această afacere, în care am arătat cea mai mare îndărătnicie de a admite o transacţie, pe care numai domnii liberali n’o pot critica şi pe care aşi li putut’o primi fără nici o discu-ţiune de la început. Am avut chiar norocul ca eu personal să descoper că unele acte ce mi să presintase nu erau sincere şi am sezisat îndată consiliul de această afacere şi am adus’o aceasta, înainte de a părăsi primăria, la cunoştinţa actualului ministru de interne. Vreţi acum domnilor liberali să faceţi să se creadă că era desordine în axizele primăriei? Sub noi s’a pus ordine In acest ser-viciă despre care actualul primar d. Ro-bescu scria într’un raport din 188(i: «Serviciul pentru urmărirea şi represiunea fraudelor şi contrabandelor fiind foarte insuficient şi răh organizat, a lăsat un cîmp deschis contrabandiştilor, ceia-ce avea de resultat alimentarea necontenită a depositelor lăsate în oraş de către foştii antreprenori, aducîndu-se prin aceasta păgubi enorme comunei». Vreţi înă să faceţi să se creadă că la primărie se păsuiah amicii noştri şi vă bizuiţi pe faptul că eram tn foarte bune relaţiunl cu d. PopovicI ? Să ştiţi, domnilor de la Voinţa, că nici o dată sub administraţia mea nu s’a făcut nici o favoare vre-unul conservator. Să ştiţi că dacă s’a făcut vre-o dată vr’o favoare safi vre-o păsuire, de altminteri în lot-de-auna în limita legilor, aceasta nu s’a făcut de cit pentru adversarii politici, pentru ca nu cumva să crează că suntem pătimaşi cu el. Mai toţi miniştrii actuali aii trecut prin cabinehd meu, cerîndu-mt favoruri şi păsuiri şi numai faţă cu el n’am arătat acea îndîrjire pe care şi eh şi personalul primăriei o a-rătam faţă de prietenii noştri politici. Aceiaşi oameni ah trimes la primărie o comisie interimară de sălbatici, cu misiunea de a-ml cerceta toate actele. Membrii comisiei interimare nu s’ah sfiit să spue că 4000 lei destinaţi pentru o foae din Transilvania n’ah ajuns la destinaţie, şi ’i-am redus la tăcere. EI s’ah apucat apoi să cerceteze dacă vre-un angajament de lucrări este făcut nu în contra legii comptabilităţil, dar măcar ast-fel în cît să se poată interpreta într’alt mod legea, spre a mă pune pe mine să plătesc lucrări destinate primăriei. Aşa s’a încercat a să face cu planurile Ospelulul comunal, spre ruşinea unei administraţiunl care pentru a mă şicana nu să sfieşte a se desonora, zicînd că nu plăteşte angajamente luate în mod perfect regulat de comună. In fine s’a asmuţit în contra mea un om de cea malîndoelnică moralitate, spre a mă înjura şi a mă ataca cu cifre falşe [te cind lipseam la Brăila. Şi [te acest matador l’am redus la tăcere. Acum încercaţi să exploataţi in con-tra-ml prietenia mea pentru d. Andrei PopovicI, flind-că am încheiat o transaţie propusă de unul din fruntaşii partidului d-voastre. Patima ce-o arătaţi în contra-mi mă măguleşte şi, drept să v’o spui, mă laud că o merit. N. ITIlpOHOU OFORMAŢH Util!ta tie dimineaţă a *JE-pocei*, — cuprinxintl toate ştirile HOHitepiuă etapă mie-xtti nopfei, — ne fjă*e.s!e tle vinxare, ia toate xitcle, ta & ore, la toate c/iioşearile. Sinuciderea căpitanului Carp I.u locuinţa Hiniieianlu!.—Cercet&rile. Cauzele sinucidere!. — O altă versiune. I.u locuinţa sinucisulii! Slmbătă seară, pe la orele 9, s’a sinucis Ia domiciliul săft din strada Berzei 4, căpitanul George Carp. Imediat ce s’a anunţat autoritatea, d. căpitan Minculescu, ajutorul comandantului pieţei, d. Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei şi un membru al parchetului s'au transportat Iu domiciliul sinucisului pentru a face constatările. Căpitanul Ceorge Carp avea vre-o 28 de ani; el e originar din Iaşi; făcea parte din artilerie şi după terminarea şcoalel de răs-boiţi, a fost ataşat la corpul 2 de armată ca ofiţer de stat major. Căpitanul G. Carp locuia o cameră foart modestă In strada Berzei, 4. El a fost găsit jos pe sclndurl, încă cald, la sosirea autorităţilor. Pe o masă din mijlocul camerei s’a găsit într’o hîrtie nişte praf alb iar lingă dînsa un păhăruţ pe fundul căruia se aflah resturile unei substanţe de asemenea albă. D. dr, Şerbănescu, domiciliat In împrejurimi şi chemat grabnic la faţa locului, a constatat decesul, iar praful alb din fundul paharului şi din hlrtia de pe masă a fost recunoscut ca fiind sublimat corosiv. Tot pe masă s’a găsit şi un revolver militar, de calibru mare. La început s’a crezut că George Carp băuse numai o soluţie de sublimat corosiv, şi că aceasta ti pricinuise moartea. Proprietara casei Insă, care dăduse alarma, afirma că pe la orele 8 şi jumătate o detunătură puternică de armă ’l-a atras atenţiunea. S’a procedat imediat atunci la desbrăca-rea cadavrului; pe pieptul lui, sub ţtţa stingă, se afla urma unul glonte care ’l a-tinsese drept la inimă; focul fusese tras de la o oare-care distanţă, de oare-ce tunica nu era arsă şi perforaţiunea el imperceptibilă. Cercetilrlle Primele cercetări asupra cauzelor sinu-ciderel ah fost făcute de membrul parchetului civil, de oare-ce comisarul regal căutat pretutindeni, n’a fost găsit de cit la miezul nopţel. S’atl cercetat toate hîrtiile găsite, toate actele cari ar putea pune autoritatea pe urmele cauzelor sinuciderel, dar nu s’a putut constata nimic. Căpitanul Carp avea pare-se, deinal multă vreme intenţiunea de a se sinucide, dar a-înluase executarea fatalei sale hotărlrl. De mal multe zile deartndul căpitanul Carp căuta să rămînâ singur acasă şi-şl trimitea ordonanţa să doarmă la corpul de armată, chiar în seara de Slmbătă, clnd s’a sinucis căpitanul, ordonanţa sa se afia la corpul de armată. Sîmbătă dimineaţa căpitanul Carp, In mare ţinută, a fost la parada bobotezei, iar seara, Înainte de a se sinucide s’a întfinit cu un prieten al săh, Locotenentul N..„ căruia ’I spuse: «Sunt foarte mihnit, dragă; nu-ţl poţi Închipui cit e de mare necazul ineh.» — Linişteşte-te, i-a răspuns Locotenentul N.„, şi vino mtine la mine la masă şi atunci o să-mi povesteşti necazurile tale... Căpitanul Carp s’a depărtat de camaradul săli şi după două ore s’a sinucis. Cauzele sinucidere! Procurorul, după primele formalităţi, a rămas singur numai cu membrii auioritâţel la locuinţa sinucisului, pentru a face o anchetă asupra cauzelor cari ah determinat sinuciderea. Putem spune că pină acum nu se cunosc adevăratele cauze, se crede Insă că ar fi Ia mijloc o chestiune de inimă, de oare-ce, după spusele ordonanţei şi a gazdei, căpitanul era vizitat, la domiciliul său, foarte des, de o doamnă care, deodată, a rupt brusc relaţiunile sale cu căpitanul. Această ruptură a contrariat foarte mult pe căpitanul Carpjşi se crede că femeia ar fi cauza sinuciderel sale. O uită versiune O altă versiune asupra cauzelor sinuciderel este şi următoarea. Căpitanul Carp făcuse cu succes şcoala de răsbol şi se aştepta, prin urmare, să fie brevetat de stat-major; achimbîndu-se legea chiar în timpul examenelor sale In sensul că brevetul nu se mal putea da de cit după ce militarul devine ofiţer superior şi după un noii examen, căpitanul Carp îşi vedea toate iluziile nimicite şi se pllngeâ la toţi camarazii de această neşansă. Să crede că această durere Par fi liotărit să se sinucidă. îndată ce vom cunoaşte adevăratele cauze ale sinuciderel, le vom împărtăşi cititorilor. Acum cîle-va zile Voinţa Naţională a publicat un articol in care administra-ţiunea d-lul Boldur-Voinescu, fost director la Unirea, era acuzată de oare-cari neregularităţl; tot Voinţa, în numărul săh din 6 Ianuarie, publică o lntimpinare prin care noul director, d. C. St. Bolin-tiueanu, răspunde cu date din registrele sale la toate punctele încriminate şi demonstra inexactitatea tutulor acuzaţiu-nilor. Vineri s’ah închis desbaterile afacerel Brenning înaintea Curţel de apel din Galaţi. Curtea a rămas în deliberare pină Vineri, 12 Ianuarie, clnd va pronunţa ho-lărirea. In numărul viitor vom publica o amănunţită dare de seamă a pledoariei d-lul C. Ressu. Colegiul I senatorial de Ilfov e convocat pe ziua de 21 Ianuarie, spre aa-lege un senator in locul d-lul 1). Sturdza, care a optat pentru col. I Brăila. D. N. Christea, membru în comitetul naţional din Sibiih şi director politic al Tribunei, publică o scrisoare prin care declară că se retrage de la acest ziar, dar în acelaşi timp, — drept satisfacţie pentru d. Dr. Ioan Ratih,—se retrage şi din viaţa politică, fiind probabil desilu-zionat de intrigile pornite din Bucureşti de către d-nil Brote şi Albirii in contra partidului naţional romîn. D. N. Christea, vechifi membru al partidului naţional, e unul din cel din urmă amici politici al decedalulul mitropolit baron Şaguna. Ministrul de finanţe, d. G. C. Canta-cuzino, s’a Întors ieri la arniazl In capitală, venind din Viena. In Ploieşti s’a înfiinţat săptămîna trecută un club al partidului conservator. Preşedinte a fost ales d. G. Gr. Can-taeuzino, fostul preşedinte al Senatului, iar vice-preşedinţl d-nil Tache Ionescu şi Teodor Văcărescu. In prima zi s’ah înscris 100 de membri. S’a hotârît înfiinţarea unul ziar. Studenţii rominl de la universitatea din Budapesta, ah trimis o delegaţie compusă din d-nil doctorand Florian Mun-teanu, Victor Branisce şi Ştefan Răzvan, la ministrul de interne d. Perczel, pentru a-I cere retragerea decisiunel de suspendare a societăţii literare Petru Maior. Ministrul de interne s’a întreţinut mal mult timp cu membrii delegaţiei, promi-ţîndu-le că dacă din cercetările făcute nu rezultă nici un act antipatriotic în sarcina societăţii, atunci îşi va retrage deriziunea. Proiectul de lege asupra pescuitului se va trimite azi în discuţia consiliului de miniştri. Probabil că săptămîna viitoare proiectul va fi depus pe biuroul Camerei. Proiectul este identic cu acela, pe care vroia să-l prezinte d. Carp Corpurilor Legiuitoare. Colegiul II de deputaţi din Galaţi ră-miind vacant, în urma numirii d-lul L. Aslan în postul de prefect, guvernamentalii sunt decişi a susţine candidatura d-lul P. Secchiaris, fost prefect. Din partea liberalilor disidenţi va candida d. Ioan Neniţescu, iar nu d. Em. Vulpe, după cum anunţă din eroare Galaţii. Guvernul a decis să susţină candidatura d-lul Dr. Stoicescu Ia colegiul I de Senat de Prahova, In contra d-lul G. Gr. Cantacuzino, a cărui izbîudâ este aproape sigură. Intr’o întrunire intimă ţinută Joui seara la d. Poni, d-sa a citit amicilor săi proectul de lege asupra lnvăţăinîntulul primar. Diferenţa ce există Intre acesta şi acel pe care d. Poni U a presintat ultima dată clnd a fost Ministru, este aproape neînsemnată, numai două articole afl fost modificate. Mulţi din cel prasenţl, a a declarat d-lul Poni că vor fi siliţi, la discuţie In corpurile legiuitoare, a combate acest proect. Slmbătă seara s’a dat o serată intimă dansantă la d. G. Gr. Cantacuzino. La serată ah luat parte şi AA. LL. Regale prinţul Ferdinand şi principesa Maria. A. S. Regală principesa Maria a dansat cotilionul cu d. locotenent Şerban G. Cantacuzino. SERBAREA COMEMORATIVA A întemeiere! Imperiului German — Prin fir telegrafic — Munich, 6 Ianuarie. Prinţul regent şi împăratul ah schimbat nişte depeşl din cele mal cordiale In ajunul aniversării a 25 a creării imperiului german. Prinţul regent a adresat de asemenea o telegramă de felicitări prinţului de Bismarck. S'aft conferit numeroase decoraţiunl ofiţerilor deveniţi invalizi In urma rănilor ce ah primit In resbelul de la 1870-71. Berlin, 6 Ianuarie. Cu ocazia jubileului lntemeierel imperiului, împăratul a publicat un mesagifl ziclnd că Îndeplinind dorinţele formulate de Wil-helm I, Imperiul a manifestat voinţa sa de a asigura şi de a menţine achisiţiunile făcute, de a vindeca rălele causate de dificultăţile vieţii economice şi de a trage un drum care să poată să satisfacă diferitele clase ale populaţiunel. Mesagiul invită pe toţi germanii să se pue la serviciul imperiului, lăstnd de o parte interesele de partide. Germania va fi atunci, după cum a fost şi pină acum, cel mal puternic sprijin al păcii. Monitorul Imperiului publică mal multe acte de amnistie In favoarea unor persoane condamnate pentru lese-majestate sutt pentru ofense In contra familiei regale. Monitorul publică un document privitor la crearea unul nou ordin prusian zis «Ordinul lut Wilhehn», destinat oamenilor, damelor şi domnişoarelor cari s’au distins prin lucrările lor pentru prosperitatea şi Înaintarea poporului, mal cu deosebire In domeniul social. Ordinul s’a conferit celor două tmpărâtese, murelor ducese de Baden şi de Saxa, prinţului de Bismarck, etc. împăratul a trimes o telegramă prinţului de Bismarck, mulţumindu’i pentru activitatea neuitată ce a desfăşurat pentru împăratul şi pentru imperih. ’L-a anunţat că va face să se facă portretul prinţului de Bismarck în mărime naturală şfl va pune la locul de onoare In palatul Reichstagului. Berlin, (*> Ianuarie. Serbarea comemorativă a lntemeiăril imperiului german a avut loc tn sala albă a Castelului. Ah asistai cele două împărătese precum şi cel 5 fii mal mari al împăratului, cavalerii vulturului negru, membrii consiliului federal şi al Reichstagului, afară de membrii partidului social-democratic. La intrare, Împăratul a fost primit cu strigătul de: «trăiască Împăratul!» scos de preşedintele Reichstagului şi repetat cu en-tusiasm de toţi asistenţii. Mesagiul Împăratului a fost întrerupt de mal multe ori de aplause vil, mal cu deosebire la pasagiile privitoare la prinţul de Bismarck şi la politica paclnicâ a imperiului. După discursul săh, împăratul a luat drapelul primului regiment al gardel, şi în faţa acestei embleme acoperită de glorie de a-proape 200 de ani, a promis să fie Iii tot-d’a-una garantul onoarel poporului şi a imperiului, atlt Înăuntru cil şi afară din ţară. Contele Lerchenfeld a strigat «trăiască împăratul», strigăt care a fost repetat cu entusiasm de Întreaga adunare. In timpul dimineţii Împăratul a făcut rugăciune pe inormlntul tatălui săh şi a depus acolo o coroană splendidă. La arniazl, împăratul a trecut' tn revistă trupele. Cel trei fii al săi mal mari ah participat la defilare. La banchetul ce s’a dat In sala Albă, împăratul a zis că Germania poate să se bucure de ceea-ce ah obţinut cel doul împăraţi defuncţi, că treime să se păzească puterea clştigată şi că Reichstagul treime să sprijinească pe împăratul în tot ceea-ce a jurat de dimineaţă. In sensul acestui sprijin împăratul Wilhelm a ridicat toastul săh In prosperitatea imperiului. Toastul a fost primit cu mare entusiasm. In timpul serii, oraşul era iluminat în mod strălucit cu tot timpul răh şi o mulţime enormă circula pe străzi. Mtlnieh, 6 Ianuarie Prinţul regent a semnat o amnistie In favoarea oamenilor armatei loviţi de pedepse disciplinare sah condamnări uşoare. Karlsruhe, 6 Ianuarie Marele duce a primit biroul Camerei a doua care i-a remis o adresă relevtnd meritele sale tn lntenteiarea imperiului şi ru-glndu-1 să exprime împăratului sentimentele de credinţă ale Camerei. Berlin, 6 Ianuarie Partidul conservator, partidul imperiului german şi partidul german al reformei sociale ah adresat o depeşă prinţului de Bismarck pentru a’l felicita cu ocasia serbărilor comemorative, cari se celebrează azi. împăratul a primit o deputăţie de studenţi, care i-a presentat o adresă. împăratul a exprimat satisfacţia sa pentru sentimentele patriotice ale studenţilor. SITUAŢIA ÎN TURCIA (Prin fir telegrafic) Borna, 7 Ianuare Agenţia Ştefani află din Alep că consulul Italiei a părăsit acest oraş la 6 cu un interpret şi cu colegii săi ai Engliterel şi Franciel, pentru a îndeplini misiunea de mijlocitori pe lingă insurgenţii din Zeitun.— Consulul Italiei este ast-fel însărcinat să înlocuiască pe aceia al Austro-Ungariel şi Germaniei în comisiunea mediatrice. Constantinopol, 7 Ianuare Prima zi a Crăciunului armenesc s’a petrecut In mod liniştit, de oare-ce patriarcbul a oprit or-ce predică violentă. Al doilea staţionar frances Flacon de 1240 tone a fost Înlocuit prin la Fldche de 425 loue. Consulii din Alep vor sosi mline la Zeitun. 1) E PE S î Servioiul „Agenţiei romîne“ Codul civil german Berlin, 5 Ianuarie Reichstagul a respins propunerea d-lul Kanitz cu 219 voturi, contra 97, după un discurs al d-lul de Hammerstein, ministru al agriculturel. In mijlocul unor aplause vil ale sttugil şi ale centrului şi a fluerăturilor dreptei. Cancelarul prinţul de Hohenlohe, a depus proectul de cod civil In cursul şedinţei. Regina Victoria şi Sultanul Londra, 5 Ianuarie Times afla din Constantinopol ca scrisoarea reginei Victoria către Sultanu este concepută in termeni foarte cordiull. Scrisoarea exprimă via dorinţă a Reginei ca condiţiunile nenorocite In cari se află Turcia şi cari Întristează pe poporul engles să ia un sfîrşit, şi sa fio înlocuite printr’o armonie şi o prosperitate internă care să poala să bucure pe toate popoarele. Vumir! tu diplomaţie Viena, 5 Ianuarie Coresjiondenţa Politică află din Constantine-pol că iradelele privitoare la numirile lui Glia-lib-bey, ca ambasador Ia Berlin, şi a lui Mah-mud Edin-bey actualmente la Roma, ca ambasador la Viena, slut gata a fi publicate. Rescbid-bey, fost ministru la Bucureşti, este acela care aro cele mal multe şanse pentru uni-basada din Roma. Sultanul şl (Terni Constantinopol, 5 Ianuarie Exarcul bulgar, primit Iu audienţă de către Sultanul, i’a presentat pe Monseniorul Gregoriu, care a fost decorat, cu murele cordon al Med-jidiel. (rlsă iu Ser hi a Belgrad, 5 Ianuarie Se anunţă din acest oraş Corespondenţei Politice, că In caşul vr’unul eşec al cabinetului www.dacoromanica.ro EPOCA 3 NovakovicI înaintea Skupcinel, în timpul discuţie) bugetului, formarea unul nod cabinet progresist n’ar avea nici o şansă de reuşita. D-nu Garadanin se va Întoarce la postul sad la Paris, la sflrşitul sesiunel. încetare de grevil Londra, 5 Ianuarie Se asigura ca o Înţelegere intervenind între patronii şi lucratorii constructori de corăbii, lucrul se va relua Luni. înlocuirea Mareşalului Martine/. Gampoi Madrid, 5 Ianuarie. O telegrama din Havana zice ca partidul constituţional şi al reformiştilor a telegafial guver-vernulul pentru a cere Înlocuirea mareşalului Campos; autonomiştil din contra, sunt favorabili menţinerii sale. Guvernul aşteaptă o depeşa a mareşalului Campos căruia i-a telegraflat peutru a-1 întreba dacă este dispus sa schimbe politica militară. Generalul Polavieja, succesor eventual a! mareşalului Campos, a părăsit ier) pe neaşteptate Sevilla pentru a merge In Madrid. Consiliul de miniştri s'a Întrunit pentru a se ocupa de Înlocuirea mareşalului Campos care este bolnav. Genernlul Polavieja va fi numit succesor al săd. Madrid, 6 Ianuarie. Consiliul de miniştri a decis In unanimitate Înlocuirea mareşalului Martinez Campos cu generalul Arderius, comandant general al :HavaneI, din causa neînţelegerilor celui d'intîid cu partidele politice. Mareşalul Martinez Campos a protestai telegrafic contra înlocuire! sale care s’a făcut sub pretext de motive do sănătate :— declară că el nu este dispus să schimbe politica. Ministrul afacerilor străine dindu-şl demisia, d. Eldnayen a fost numit In locul săd. Botezul Prinţului Bort» Constantinopol, 6 Ianuarie. Se asigură că exarcul a obţinut autorisaţia de a merge la Sofia ca să asiste la botezul prinţului Boris. El va pleca in curind. Evenimentele din Africa Londra, 5 Ianuarie. Amiralitatea a primit o telegramă anunţlnd sosirea In baia Delagoa a tncrucişătoarelor en-glese Sapho, Phoebe şi Barosa. D. Chamberlain a Însărcinat pe sir Robinson să mulţumească preşedintelui Statului liber 0-range pentru hotârlrea votata de Volksraad-ul la Bloemfontein, la 1 Ianuarie. Asigură că s’ad şi făcut deja nişte demersuri eficace pentru a face cu neputinţa reproducerea unor incidente regretabile, ca acela care s’a produs In Transvaal. După Daily Cronicii, ambasadorii asbantiţl ad sosit în lagărul engles din Ordasu şi s’ad predat. Campania este deci terminată. Massauah, 6 Ianuarie. Ultimele ştiri din Makalld dad naştere la temeri ca inamicul să nu strîngă locul din ce în ce mal mult din causa lipsei de apă. Pretoria, 6 Ianuarie. Burgherii s’ad întors la vetrele lor. Numai o mică parte a trupelor râmlne la ţară. Burgherii Statului liber Orange ad fost de a-semenea congediaţl. Londra, 6 Ianuarie. Agenţia Reuter anunţă că resbelul cu Ashan-tiţil s’a terminat. Comandantul Scot a ocupat Cuinassie fără luptă. Regele Prempeh primeşte toate cererile Engliterel. Moartea d-Iuî Floquet Paris, 6 Ianuarie D. Floquet a murit la 11 ore şi jum. de dimineaţă. La Cameră, d. Brisson mulţumeşte deputaţilor că l'ad ales ca preşedinte şi exprimă părerile sale de rău în privinţa morţii d-lul Floquet. Şedinţa s'a ridicat spre semn de doliu. Antrepozitele de grlne Paris, 6 Ianuarie. Consiliul superior al comerţului s'a pronunţat pentru statu-quo-ul în privinţa şederii grîurilor în antrepositele vămilor şi în contra principiului legii «cadenas». Serbări politice Paris, f> Ianuarie. D. Felix Faure a anunţat consiliului de miniştri că va merge la Nissa la 29 Februarie, pentru a asista la serbările centenarului alipirel Nissel de Francia. Se va întoarce la Paris la 8 Martie, încoronarea 'farului Petersburg, 6 Ianuarie împăratul a ordonat ca serbările încoronării Majestăţilor lor să se facă la Moscova, In cursul lunel lui Mal. împăratul a mal ordonat să se invite repre-sentanţil Statelor provinciale şi alte adminis-traţiunl ale imperiului rusesc. Înarmarea Suedo-Norvegiel Stockholm, 6 Ianuarie Reichstagul s’a deschis printr’un discurs al tronului reievlnd că măsurile pentru siguranţa, libertatea şi independenţa peninsulei slut mal necesare de cit ori cînd. Excedentele mari ce se găsesc în casele Statului permit cheltuell extraordinare pentru a asigura apărarea şi a menţine tratatele în cas de comphcaţiunl râsboinice. Bugetul cere 15.000.000 coroane pentru construirea de bastimente de resbel şi fortificaţiunl. Miniştrii Austriac! Viena, 6 Ianuarie Oficialul va publica mîine numirea d-lul Ritt-ner, şef de divizie la ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, ca ministru al acestui departament şi pe acea a locotenentului feldma-reşal Guttenberg, ca ministru al drumurilor de fer. Ministrul de finanţe, cavaler Bilinski, care a funcţionat în mod provisoriO ca ministru pentru Galiţia, e descărcat de această funcţie, cu sentimentele de recunoştinţă ale Împăratului. Aniversarea bătăliei de la Buzenval Paris, 7 Ianuarie. A 25-a aniversare a bătăliei de la Buzenval s’a celebrat la Courbevoie în faţa monumentului apârârel naţionale.—A asistat o mulţime enormă. D-nul Bardin, vice-presedinte al consiliului municipal, a rostit un discurs făcind lauda apărătorilor Parisului, şi zicind că mulţumită nouel sale armate, Francia a reluat locul său în Europa. După acest discurs acoperit de aplause, trupele şi numeroase societăţi att defilat pe dinaintea monumentului. bitnaţiu la Mnknlle Massauah, 7 Ianuarie. Situaţia la Makalle este tot aceiaşi. — Focul a încetat do ambele părţl.-Menelik cere să trateze. întrerupere de comunicaţie Czernovitz, 7 Ianuarie. Serviciul drumurilor de fer al liniilor secundare Hatna-Kîmpu-Lung şi Hadikfalya-Rădăuţi, se va suspenda probabil pentru 4- zile, din cauza ninsorilor mari, Împrumutul Imperiului Chinez Londra, 7 Ianuarie. Circulă ştirea că Ilonkong and Shangai Banking Compauy şi banca germană asiatică ar fi Încheiat un împrumut de 10,000,000 lire cu Statul chinez. Răzeonla din Havana Madrid, 7 Ianuarie. Mareşalul Martinez Campos, care a lăsat comandamentul său, a telegraflat că s’au produs cite-va ciocniri cu insurgenţii. Toate aii fost favorabile trupelor guvernului. Madrid, 7 Ianuarie. O depeşă din Havana zice că Mareşalul Campos reraiţfnd comanda în mîinile generalului Mariu, a rostit un discurs zicind că are conştiinţa împăcată că a făcut totul pentru succesul campaniei şi că pentru asta a fost obiectul unei ovaţinnl la Havana. Iu acelaş timp însă, se adresai!, fără ştirea sa, nişte depeşl la Madrid cerind înlocuirea sa. A-t unei el a telegrafiat guvernului cerind să ia o hotărîre. Guvernul i-a răspuns să remită comanda generalului Mariu. Acest din urmă a rostit un discurs ex primind respectul săti pentru mareşalul Campos şi adăoglnd că opiniunea ii va face dreptate. Madrid, 7 Ianuarie. Generalul Weyler a avut o lungă întreţinere cu d. Canovas şi a primit numirea sa de guvernator general al Cubei. Se vu imbarca la 24 pentru Havana. I). Eldnayen, noul ministru al afacerilor străine, va depune jurămintul în timpul serii. EVENIMENTELE DIN TRANSWAL (prin fir telegrafic) Londra, 7 Decembre. Agenţia Reuter află din Johannesburg că comandantul Crouje, căruia s’a predat Ja-meson, a rostit un discurs congediind pe oamenii săi. I-a felicitat pentru atitudinea lor frumoasă, adăoglnd că nu trebuie să se creadă că rasa englezească este Învinsă prin prinderea năvălitorilor şi că toţi trebuie să lucreze pentru ca diferitele naţionalităţi să coopereze la binele republicel. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială) 7Ianuare1896 Licitaţie La 23 Februarie 18%, orele 10 a. m. în localul prefecturel judeţului laşi, se va ţinea licitaţie publică orală, fără drept de supra licitare, pentru arendarea pe un period de cinci ani, a moşiilor Statului, cumpărate de la comuna Iaşi şi anume : 1). Aroneanu .... garan. prov. lei 9.000 2). BăicenI 9 » » 5.000 3). Buciumi > » > 5.000 4). Cârligu 9 > > 3.000 5). Copoul sau Hadiul Tatar 9 9 9 6.000 6). EzerenI 9 » 9 5.000 7). Hlincea > > > 900 8). Mănăstirea Cetăţuia cu înconjurătoarea . . » » > 3.500 9). Monastirea Socola . » 9 * 5.000 10). Moara Dancu . . 9 9 9 1.200 11). PolienI > 9 9 4.000 12). RusenI » 9 9 4.500 13) . Şeapte Oameni. . 14) . Tomesti cu trupurile 9 > 9 700 » X» 9 20.500 încercare de sinucidere Teoriile lui Lombroso au căpătat în noaptea de 5 Ianuarie o nouă afirmare. Administratorul creditului agricol din Iaşi, simpaticul şi inteligentul domn Costache Crăciun, a încercat să se sinucidă. Numai mulţumită unor împrejurări fericite d-sa a putut să scape. După cum însuşi d. Crăciun a spus-o unul prieten, de multă vreme ideia de a se sinucide îl persecuta. In imaginaţia sa bolnăvicioasă mijlocul era deja ales; administratorul creditului agricol voia să se sinucidă prin apă. Era nemulţumit de sine însuşi, de viaţa sa, de situaţia ce o avea în societate. Schopenhauerist fără să’şl dea seamă, d. Crăciun a vrut pentru prima oară să’şl curme viaţa, întorcîudu-se din Rusia. Pe podul de la Ungheni, apa Prutului l’a tentat un moment. A renunţat însă repede la mijlocul ce i se oferia, totuşi apa îl persecuta necontenit. In noaptea de 5 Ianuarie, d. Crăciun a lucrat la creditul agricol pînâ la 10 ore seara. De cu vreme arăta o nervo-sitate, care a surprins atît pe funcţionarii sai cit şi pe el Însuşi. Tot ce lucra,—avea de încheiat bilanţul anului, — nu’I plăcea; ceia ce scria ştergea. Cînd a ieşit a luat cheia de la credit cu sine. In oraş şi-a cumpărat o butelie de cognac. Acasă n’a intrat, iar cheia a pus’o pe scări, la intrarea de din dos. Apoi a plecat. Ideia fixă ce îl urmărea, era casă se înece în fîntîna din grădina Copoulul. Pentru aceasta, s’a îndreptat la deal pe strada Carol, voind să intre în grădină printr’o portiţă situată lingă cazarma infanteriei. Aceasta fiind închisă, d. Crăciun a venit la poarta cea mare, sticla cu cognac o avea cu dînsul. O-dată în grădină, s’a dus la fmtînă. Pe marginea prăpăstiel, a început să cugete. Pentru ce mă omor? se întreba d. Crăciun şi imediat ce a tras un git de cognac, mustrarea de cuget pentru actul ce urma să comită a început şi mal puternică. Cu deosebire îl muncea părerea de răă pentru băieţelul său mal mare, de 6 ani, pe care îl iubeşte mal mult. Cînd însă trei sferturi din sticlă aO fost golite, glasul conştiinţei a încetat cu de.săvîrşire şi d. Crăciun s’a aruncat în fintină. A fost găsit a dona zi, la 4 ore dimineaţa, de nişte lucrători al gradinei. Numai după ce a venit procurorul şi poliţia, administratorul creditului agricol a fost scos din fîntînă. El era Iu stare de nesimţire; avea o rană la partea posterioară a craniului, iar apa de pe haine era îngheţată. Dus la spitalul S-tulul Spiridon, a fost aşezat in secţia doctorului Negel, unde nmnal aseară şi-a venit in simţire, cînd a mîncat cu poftă, cu toate că în odaia de alături era un mort, adus cu cîle-va ceasuri mal înainte. Dinsul acuză dureri violente în coasta stingă, ceea-ce face să se presupună o fractură. Unul prieten pe care l’a văzul astă-zl, a comunicat toate detaliile pe cari le fac cunoscute cititorilor mal sus. D. Crăciun era un bun şi onest funcţionar, de o sirguinţă şi conştiinţă încercată. încercarea sa de sinucidere a fost comunicată inspectorului general al creditelor, d. Bobescu, care a sosit în Iaşi, pentru a gira afacerile pînă la îndreptarea d-lul Crăciun. Actul său desperat a produs o impresie penibilă în Iaşi şi toată lumea nu are de cit regrete pentru funcţionarul corect şi virtuos ce era d. Crăciun. Şcoala normală „Vasilc I.upu** D. Gh. Ghibănescu, directorul şcoalel normale «Vasile Lupu» şi-a dat demisia. Locul d-sale a fost propus d-lul profesor Ioan Miton, care nu a dat încă răspunsul. La caz de refuz, direcţia şcoalel va fi încredinţată d-lul Ion Micu, care va fi numit şi suplinitor al catedrei de istorie de la aceeaşi instituţie. Deficit Ia Sf. Spiridon Budgetul Sf. Spiridon, pe anul 18%— 1897, se soldează cu un deficit de 34 mii lei. Pentru acoperirea lui, epitropil vor să reducă lefile şi numărul funcţionarilor. Teoriile democratice ale d-lul Gr. Macri sunt puse de astă dată la încercare, de oare-ce nu ştiu cum s’ar împăca surplusul de muncă impus funcţionarilor cu reducerea lefilor lor. E vorba şi de un împrumut de două milioane pentru băile de la Slănic. In curînd detalii. Saehe DIN PRESĂ Ziarele de azi ----— Voinţa spune că parlamentul in sesiunea actuală, va avea să se ocupe cu următoarele proiecte de legi: proiectul judecătoriilor comunale, modificarea legel vînzărel bunurilor statului, desfiinţarea taxei clerului şi proiectul pentru modificarea legel îuvăţămîntulul primar. ------- Constituţionalul constată o mare stîrpiciune intelectuală in tabăra lib’e-rală. Confratele nostru zice că această stîrpiciune explică pe deplin atitudinea ziarelor oficioase şi apoi adaogă: Or cum ar fi, sau că este fără folos de ţinut în seamă dacă conservatorii sunt uniţi, sau că este foarte folositor de a se şti aceasta, rămîne să ni să răspundă de către ziarele oficioase: cum se face. că numai după trei luni de la începerea regimului liberal, în mijlocul chiar al sesiunel parlamentare, partidul naţional-liberal nu găseşte nimic mal potrivit de care să intre-ţie publicul, de cît nişte pretinse certuri dintre conservatori ? Siflri din ziare Din Gazeta Poporului : **# In privinţa alegerilor comunale de la Galaţi putem da următoarele amănunte: La ministerul de interne mal multe contestaţii sunt în contra acestor alegeri. Consilierii aleşi aii cerut ministerului, conform legii, să le comunice cuprinsul acestor con-testaţiunl, pentru a’şl da şi d-lor cuvîntul. Se aşteaptă acest răspuns pentru a hotărî şi ministerul. *** Mal toate ministerele aă terminat alcătuirea budgetului pe anul financiar viitor. Budgetul prezintă o economie, faţă de cel actual, de mal multe milioane, şi fără ca prin aceste economii să fie adus vre-o jignire vre-unul serviciu public. Nmnal ministerul de interne are la budgetul săă o economie de 2 milioane 200 de mii lei. ULTIME INF0RMAŢIU1 T0RTURELE DIN KIRNOGI Poimline, 10 Ianuarie, aii loc alegeri comunale In Kirnogi, judeţul Ilfov. încă de pe acum comisiunea interimară se dedă celor mal mari orori pentru a asigura reuşita listei administraţiei. Aproape Întreg satul e în picioare In contra membrilor comisiunel interimare şi sunt temeri că, In ziua alegere!, un mare scandal se va tntlmpla la Kirnogi. D. Filip Corlătescu, pentru a preveni de timpuriu violenţele comisiunel interimare şi desordinele, a adresat alaltăerl d-lul N. Fleva ministru de interne, următoarea telegramă: Nicolae Fleva, Ministru de interne. Bucureşti. «Preşedintele comisiunel interimare din Kirnogi, In vederea alegerilor comunale fixate pentru 10 curent, a organizat bande cu care cutreeră satul, provocînd scandaluri necontenite, ameninţtnd şi instigtnd lumea şi contra mea şi contra adversarilor lor la comună. In temere ca toate sforţările ce facem pentru ca liniştea şi ordinea să nu rămlnă zădărnicite de Îndrăzneala şi impunitatea ce el singur făgădueşte celor ce ne-ar ataca, vă reclamăm dv., ruglndu-vă a lua măsuri de încetarea acestor scandaluri, ale căror consecinţe vor fi incalculabil de rele, nelnfrîn-gindu-se. Filip Corltltescu O altă telegramă, pe care o reproducem aci, a Jfost adresată de clţl-va săteni, d-lul Nicolae Fleva; o reproducem această telegramă fără nici o modificare de stil : Fleva Ministru de interne. Bucureşti. In prăvălia lui Radu Vulpe, din comuna noastră Kirnogi, am fost bătuţi aseară în mod crunt de bandele preşedintelui comisiunel inte- rimare ale comunei noastre Kirnogi, Alecu Mi-hăilescu, a căruia indrăzueală întrece toate mar-ginele. Asemenea scandaluri se continua in fiecare zi, declarind că are ordine de sus cine va fi contra lui la alegere să-I omoare şi nu are frică de nimic. Neputînd crede asemenea lucruri, reclamăm d-voastră, ruglndu-vă să ordonaţi încetarea a-cestor scandaluri ce pot aduce grave rezultate, Desperaţi, vă conjurăm a ne face dreptate şi a înfrlna asemenea sălbătăcit, anchetînd urgent faptele. (ss) Lasăr Zaman, Constantin Manta, Stoica T. Buleandra, din comuna Kirnogi, plasa Olteniţa. In sflrşit erl amicul nostru d. Filip Corlătescu ne-a adresat următoarea telegramă din Kirnogi. ♦Pentru ziua de 10 corent fiind fixate alegerile comunale din comuna ChirnogT, ce ţin in arendă, cetaşil stăpinirel din comisiunea interimară atî organizat bande pe cari, îmbăUndu-le, le-afi năpustit asupra celor ce nu silit cu dînsa. Doul locuitori aă tost loviţi de moarte, aă avut coastele rupte, capetele sparte, fapte constatate printr’un act medical de medicul plăşil; aceşti locuitori aă fost trimişi la spital şi au foarte puţine şanse de scăpare; locuinţele lor aă fost devastate. De ieri casa moşiei este asediată şi atit eă cit şi oamenii mei sîntein ameninţaţi cu mărtea. Rog publicaţi aceasta in cel d’intiiă număr, ca să se vadă încă odată cum se înţelege respectul libertăţilor de actuala administraţie. Filip t’orlătescn. Dacă d. Fleva ar face o anchetă serioasă la CkirnogI, avem convingerea că va descoperi o atitudine a comisiunel interimare cu mult mal vinovată de cit a celei din Spinenî. D-nul D. Georgescu, fost judecător de instrucţie în BuzăQ, găsindu-se deconsi-derat prin numirea d-sale ca judecător sindic, a trimis telegrafic demisiunea sa d-lul Ministru al Justiţiei. Prin acea demisiune d. Georgescu îşi arată toate nemulţumirile în contra d-lul Sărăţeanu, procurorul general care a ajuns pentru Buz&fi, adevăratul ministru al justiţiei. Corespondentul nostru din Iaşi ne scrie, că cofetarul Drosulis din strada Ştefan cel Mare a dispărut de cite-va zile. El lasă în urmări datorii de mai bine de 70,000 de lei. In ultimele zile el a luat cu împrumut de la bancheri şi giuvaergii bani şi bijuterii in valoare de vr’o 15,000 lei. După cercetările poliţiei, el a plecat prin Ungheni la Odessa, de unde s’a dus în Grecia. Nevastă-sa plecase cu clte-va zile mal nainte prin Galaţi în Grecia. D. Salignv, directorul general al C. F. R. a făcut o importantă comandă de vagoane pentru mărfuri şi călători în străinătate. D. general Budişteanu a decis urmărirea d-lul colonel Rudeauu, comandantul regimentului din T.-Măgurele, pentru suma de 10.000 lei ce s’a delapidat din casa regimentului. Societatea Obolului a făcut distribuirea pe care am auunţat’o acum clte-va zile : 304 pachete conţinînd clte uu costum complect, o pereche Încălţăminte, un rlnd de rufe şi o căciulă, aă fost remise celor 304 copil săraci înscrişi In registrele So-cietăţel. Pentru fete, costumul şi căciula aă fost Înlocuite prin o rochie şi o broboadă. Aceşti 304 copil fac parte din 118 familii, cari aă mal primit de fie-care familie clte un sfert de stlnjen de lemne şi ette 2 lei pentru transportul lemnelor la domicilia. Cheltuiala a trecut peste 11.000 lei. Balul anual, cu un splendid cotilion, pe care această adevărată societate de binefacere îl va da tu carnavalul acesta, va avea loc în Sala Teatrului Naţional, Slin* bătă 3 Februarie. D. general Comăneanu, comandantul diviziei 8-a, a sosit ieri in capitală, în interes de serviciu; se vorbeşte în cercurile militare bine informate, de numirea sa ca secretar general al ministerului de resbel, cu toate că în budget se prevede că această funcţiune să fie îndeplinită numai de un colonel. Zvonuri de criză De aseară circulă zvonul, că d. ministru P. Poni ar fi manifestat dorinţa de a-se retrage din minister. Cauza retragere! s’ar atribui la refuzul consiliului de miniştri de a-x acorda un împrumut de 30 de milioane pentru crearea casei şcoalelor, cu scop de a face construcţii şcolare prin toate comunele rurale. Nu ştim încă pînă la ce punct e exact acest zvon, dar plecarea d-lui Poni ne-ar bucura, căci preferim realizarea i-deilor d-lui Dini. Sturdza în materie de instrucţie, decît realizarea utopiilor actualului d-nu ministru al instrucţiei. * * * In acelaşi timp circulă cu oare-care conzistenţâ şi ştirea despre apropiata demisiune a d-lui G. D. Palladi, demisiune impusă de actuala situaţie parlamentară, precum şi de numeroasele antipatii ce şi-a creat ministrul printre tineri! liberali. înregistrăm aceste două zvonuri sub toată rezerva şi numai ca simpli croni-ari. tiriipul tinerilor liberal! Joi seara se va ţine o întrunire intimă a tinerilor liberali în casele din strada Brezoianu ale d-lui deputat Gr. Grădiş-teanu. O asemenea întrunire s’a mai ţinut şi înainte de sărbători, cînd d. Gr. Grădiş-teanu a decis să cumpere proprietatea ziarului Gazeta Poporului. La acea întrunire aii luat parte d-nii Ionel, Bina şi Ban Brătianu, Ştefan Alini, capitan Văsescu, Toma Stelian, G. Softa, Ioan Pilat, etc.; în total vr'o 25 de tineri deputaţi. Atunci s’a decis ca nimeni dintr'înşii să nu ia cuvîntul in Cameră pînă nu vor studia întîi bine cestiunea, ca nu cum-va să se facă de rîs ca d. Leon Cozmovici. Din cauza sărbătorilor am I ntirziat cu publicarea dării de seamă a procesului de la Galaţi. Mtine începem a tipări apărarea d-lul Ressu, pe care o vom da în două numere consecutive. Aflăm eă d. Cantacuzino n’a reuşit să plaseze cele 50 milioane de rentă la Berlin. Probabil că o înţelegere se va stabili între guvern şi Banca Naţională, pentru ca aceasta să înlesnească guvernului resursele de cari are nevoe de o cam dată. Se crede că d. Cantacuzino îşi va re-înol tentativele în luna Alai. Din 11 consilieri al comunei Călăraşi, numai 6 aii răspuns la convocarea ce li se făcuse pentru ieri ca să depună legiuitul jurămînt. Aceşti (i aă constituit consiliul comunal şi atl ales pe d. Petre C. Enescu primar, iar pe d. Marin Niculescu, a-jutor. ______ Curtea de Apel din Bucureşti secţia 2-a, a respins astă-zl cererea Primăriei Capitalei, susţinută şi de d. Procuror general al Curţel, de a spori garanţia lui St. Şuţu de la 10.000 lei Ia 240.000 pentru a fi lăsat în libertate pînă după judecarea recursului înaintea Curţel de Casaţie. _____ Consiliul comunei urbane DorohoT s’a constituit ieri, alegînd primar pe d. G. Burgbelea, iar ajutor de primar pe d. G. Giurgiuveanu. Curtea de Casaţie, secţia II, presidată de d. Mandrea, a judecat astă-zl cererea de strămutare pentru suspiciune a procesului d-nel Theodoru de la Curtea cu juraţi din Fălticeni la o altă curte din ţară. D. G. Panu, care reprezenta partea interesată, a susţinut că cererea este foarte legitimă, de oare-ce mal toată po-pulaţiunea din Fălticeni este dispusă în contra acuzatei, d-na Theodoru, şi că majoritatea persoanelor cari sini in-scrise pe listele ce compun juriul acelei Curţi, s’a ti şi pronuuţat dinainte contra clientei sale. Curtea negăsind Insă nici o probă de suspiciune legală in cele a-rătate de d. Panu, a răspins cererea de strămutare a procesului. Prin urmare a-facerea se va judeca chiar miine de Curtea cu juraţi din Fălticeni. D. Fleva nu se va pronunţa asupra contestaţiunel ridicate în contra alegerilor comunale de laJGalaţl, de cît după numirea unu! prefect la Covurlul, care va trebui să facă ministrului o dare de seamă a situaţiunel locale. Alegerile sînt contestate pe motivul că s’aă comis ingerinţe din partea comisiunel interimare şi că s’a violat secretul votului, întrebuinţîndu-se buletine de diferite dimensiuni cari se puteai! cunoaşte prin plicurile transparente. CUTIA CU SCRISORI Bomnule Redactor, Am fost consternat de notiţa apărută în ziarul d-v. relativ la o feinee ce am conce-diat’o din serviciil. E o simplă manoperă de şantaj şi parchetul e în urmărirea persoanei ce s’ascunde In dosul acelei servitoare şi care a înscenat întregul acest scandal. E o răsbi|nare infamă şi regret din suflet că d-v. v’aţl făcut ecoul el. Vă rog să bine-voiţl a o desminţi chiar In numărul pentru miine. Apelez la sentimentul d-v. de imparţialitate a o face şi a insera o categorică des-minţire. Primiţi, domnule Redactor, etc, F. fjăiiicaiin « # st so a aţe-’ a: Către d-nii Deputaţi Lipsîndu-ne încă cîte-va fotografii pentru com-pleetarea albumului Deputaţi noştri, care apare in editura noastră, rugăm pe acel domni deputaţi cari nu ne-afl trimis încă fotografiile, să hiue-voiască a ni le trimite de urgenţă, pentru ca albumul să poată apare cit mal curind. Editura Librăriei Carol Mttllor. Bucureşti i >i*. T. Reyici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele siftlice într’un timp foarte scurt. Bleunoragia (Sculamentul) viudecă radical în 8—9 zile. Consultaţiunf de la ora 2 pînă la ora 5 \o. 81. Slnula Carol, No. ai Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — (72-59 €1. <& J. HERGER MAGASIN ŞI ATELIER DE BIJ9UTERÎE, H9RLQSERIE, ARCINTÂRIE Diicnrcşli. - Culca Victoriei, 38. Casa Villacros, vis-ă-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor. sale clientele că a sosit noul mărfuri do Bijouterio lină, ccasoarniee de precisiune în toate speciele, orfevrerie, etc. etc. peutru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. PHEfVHl MOOEHATB (30-U www.dacoromanica.ro 4 EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 7 Ianuarie. 1896 i Cump. Vlnd TV» Rentă Amortisabiiă. . . 86 '/> sf lh 5»/o » Amortisabiiă. . . 99 ‘/a 100 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 '!* 101 a;« 5 »/„ » Municipale din 1883 94 — 94 V» 5°/o » » » 1890 95 — 95 v» 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 — 92 '/« 6% « t Urbane . 100 — 100 '/> » » Urbane . as 89 5°/o » » » Iaşi. 80 V» 81 Acţiuni Banca Naţională. 1585 1590 — » » Agricola . 210 — 215 — » Dacia Rominia asig. 395 — 400 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — Florini valoare Austriacă. 2 09 2 11 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 101 — 101 '/« » Italiene. . . . 91 — 93 » ruble hlrtie . . 2 72 2 75 Imprimarea, cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & , Frankenthal şi cu carac- tere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. şi aus-triace V O € A T Calea Dorobanţilor, 11 bis. CAFE „NAŢIONALA* In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luî Rubinsteiu, Berc Bragadiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. BÂCĂNIA GRANCEA & STĂNESCC 98, CALEA VICTORIEI, 98 (vis-â-vis Att Sosit; de Palatul Regal, In colţ Solles, Stridii şi Languste proaspete şi vor sosi în continuă. t f>. TEIRICH & Ci BUCUREŞTI -Strada Berzei.—9.1 INSTALAŢII) IST DE TELEGRAF, GAZ şi APĂ ? Lumină incandescentă pentru Gaz aerian '^Aparate de gaz TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-38)| Proecte. — Biuroti de Construcţie. — Export COFETÂRIA D. M. BRAGADIRU Bucureşti, MI ruda t urul, 4 Recomandă marele săO depou de băuturi spirtoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu 1111 mare depozit de Hornuri indigene şi streine, tnceptnd de la 1,50 plnă la 6 lei litru. Vlnzare cu ridicata şi en dălail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional. ADEVĂRATA JIANTICA ZISĂ DE C1IIO BOMBONERIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CARE ZI In tot timpul se găseşte de vtnzare Ghiaţă artificială din noua fabrică de Bere «Bragadiru» Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, eu preţuri cunoscut de eftine, coprinzlndu-se şi serviciul. C11 Înaltă stimă (88-m Toiua Cniiutantiueseu. T 11* O O RAFIA „El jOO A 95 FONDATA IN ANUL 1895 3. — 55 BUCURE ŞTI STRADA CLEMENŢEI. — 3. ------- Tipografi» EPOCA e în măsură să execute orî-ce fel de lucrări, precum: ziare, afişe, cărţii, în orî-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormîntare, etc., etc. Tipografia EPOCA Posedă litera cea mai elegantă din cele mai bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţa. Tipografia EPOCA de şi va oferi clien\ilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele maî moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în măsură de a face faţă ori-căror exigenţe. Eleganţă, acurateţa, prompţiianine, e/Hnălale, — aceasta va fi deviza nouei tipografii. Mnenţel, No. 3.