SERIA II.—ANUL II, No. 48.
Ediţia de seara
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAMENTELE
încep la 1 şi 15 ale fle-eăreîlunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătate 30 ltanl
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
administraţia
No. 3 — STRADA CLEMENŢE! - No. 3
JOI 4 IANUARIE, 189G.
NUMĂRUL 10 BANI
ANUNCIIRII.F.
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la ’ Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de priMifeităte Anunriurî la pag. IVr.0.30	1».	linia
»	>. » in........2.—	toi »
»	»	»	II.......3.—	» »
Inserţiile .şi reclamele 3 lei ritului
U n ii u in ă r vechi u 3 0 b a n I REDACŢIA
No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
APARE ZILNIC LA 8 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SERSÎ
IDEI A NAŢIONALĂ
III
Partidul conservator este şi trebuie sa fie campionul ideel naţionale.
In seria sa de articole, directorul acestui ziar a indicat limpede cuvin Iul principal care face din partidul conservator depozitarul ideel naţionale, apărătorul el cel mal de frunte: numai acest partid poate merge pîna la jertfe în urmărirea idealului sau naţional, jertfe la cari nu pot consimţi partide însufleţite mal ales de un ideal de umanitarism abstract, ori pătrunse de dorul d’a asigura în primul rînd bunul trai material.
Istoria celor din urma 40 de ani sta martură acestei afirmaţiunl şi o dovedeşte aproape zi cu zi.
După ce partidul naţional a aşternut bazele regenerării Romîniel, elementele conservatoare şi liberale cari conlucraseră în acel partid s’aii depărtat unele de altele, urmîndu-şl fie-care propria sa cale.
Neapărat că şi unii şi alţii, şi conservatorii şi liberalii, aveau deplină conştiinţă că mîntuirea ţarii nu se putea găsi de cît în occiden-talizarea el. Trebuia, atît în formele vieţel publice cît şi în viaţa socială, să tindem a ne apropia neîntrerupt de civilisaţiunea apusană, de care împrejurări istorice ne despărţiseră.
întreagă această transformare se putea face brusc, trecînd de la formele orientale la cele mal înaintate forme apusene; şi se mal putea urmări treptat, cu stăruinţă dar şi cu răbdare, apropriîndu-ne din civilizaţiuneaapu-sană ceea ce mal lesne putea prinde rădăcini la noi, fără a slei dintr’o sforţare toate puterile naţiunii.
Metoda d’intîiu avea farmecul d’a realiza dintr'odatâ, fie şi numai în aparenţa, un progres de sute de ani; fără nici o muncă, fără nici o pierdere de vreme, numai prin-Ir’o simpla proclamare de principii, Romînia ajungea într’o clipă în rîn-dul Statelor celor mal înaintate— ba le putea chiar şi întrece. In schimbul acestui avantaj însă, metoda avea un mare neajuns: ea făcea ca formele vieţel publice să nu aibă nici o legătură cu realitatea ; şi cît de primejdios e aceasta, o arată destul de bine exemplul Greciei, care tot din aceeaşi pricină se zvârcoleşte în cea mai teribila criza.
Metoda cea d’a doua n’avea nici un farmec şi cerea numai jertfe de la cel cari ar fi adoptat’o. In ochii mulţimii, ea trebuia să pară duşmana progresului, pentru că impunea condiţiunl ce nu se îndeplinesc tocmai lesne şi cer vreme mal îndelungată. A studia profund formele atît de variate ale apusului, forme purtînd fie-care ştampila ţârei în care s’a născut; a alege din acele forme pe cele mal potrivite cu firea, priceperea şi puterea ţârei noastre ; a păstra din vechile aşezăminte ale Patriei pe acele cari şi mal departe puteau li de folos ; a împăca formele noi cu formele vechi ş’a găsi puntea de trecere de la vechea viaţa orientala la viaţa cea nouă apusană—ea săvârşi o lucrare grea, fără nici o strălucire aparentă şi împuţind li lesne înţeleasă de masele populare. Dar metoda aceasta «ivea marea calitate d’a respecta legile cărora se supune orl-ce dezvoltare sănătoasă, individuala ori socială; cei ce urmau metoda asta riscaQ să (ie ne-inţeleşl, de multe ori chiar bănuiţi şi tot-d’a-una impopulari, dar el aduceau Patriei supremul serviciu: acela d’a-l asigura existenţa şi o dezvoltare nezguduita.
Cine în ţara noastră a urmat
prima metoda, şi cine pe cea d’a doua, e ştiut.
Partidul liberal a fost aplecat prin făptura lui şpre cea d’înlîiU: progresul pripit, fie şi numai în formă, şi cu orî-ce preţ.
Tot prin făptura lui, partidul conservator a fost aplecat spre a doua metoda : progresul treptat, sănătos, real şi tot-d’a-una numai atît cît nu periclitează existenţa naţională.
Inhibat de fourrierism şi saint-simonism, cu mintea absorbită de abstracţiunile unul umanitarism e-xagerat, partidul liberal, dacă n’ar fi întîlnit nici o stavilă în calea sa, ar fi expus ţara la cele mal mari primejdii şi ar fi şi pierdut-o poate. N’are cine-va de cît să facă apropiere între ideile ce hrănea partidul liberal în tinereţea lui şi împrejurările în cari trăia Europa atunci şi în special marile State ce ne înconjurau, spre a se încredinţa că aplicarea acelor idei ar fi fost ruina ţărel noastre. Dar mulţimii, în care se deşteptase setea de o alt-fel de viaţă, era fatal să-I placă utopiile liberale şi să acorde toată favoarea partidului care le propovăduia; deşi a trecut multă vreme d’atuncl şi multe s’au schimbat, şi pîna astă-zl încă partidul liberal se bucură de mal multă popularitate.
Cu ochii veşnic aţintiţi la conservarea ţărişoarei moştenite de la străbuni, mal puţin accesibil utopiilor umanitare, dîndu-şl perfect seamă de împrejurările în cari ne aflam şi preferind, celei mal frumoase idei din lume, perpetuarea neamului romînesc pe pămîntul în care trăeşte şi va trăi pe cît vom fi chibzuiţi, partidul conservator trebuia să adopte metoda cea d’a doua, cu toate jertfele ce i le impunea. Riscînd să pară duşman progresului, expunîndu-se celei mal lesnicioase calomnii şi asumîndu-şl toată greutatea muncel pentru organisa-rea de iznoavă a Statului, acest partid n’a pregetat să facă orl-ce jertfa ideel naţionale.
Cea mal mare ciocnire între reprezentanţii celor două metode a fost la 18(j(>, cînd s’a întocmit con-stituţiunea ţărel. In lupta aceea u-riaşă, partidul conservator, aducînd la moderaţiune pe prea avântatul partid liberal, a mînluit ţara de grele primejdii; şi dacă Romînia a putut d’atuncl încoace să se dezvolte fără zguduire şi să uimească lumea prin progresele ce a săvârşit, aceasta se datoreşte partidului conservator, care a isbutit atunci să pue stavilă zorului liberal.
De la 1866 încoace, partidele noastre aQ mers fie-care pe calea pe care dintru început a apucat şi se găsesc şi pîna astăzi reprezintînd aceleaşi tendinţl. le dar firesc ca şi astăzi, ca în toată vremea, partidul conservator să fie campionul ideiei naţionale, căreia în tot-d’a-una atîta ’l-a jertfit.
Pe lîngă această raţiune fundamentală, mal sunt însă şi cuvinte de oportunitate cari impun partidului conservator să lucreze, In stadiul actual al dezvoltării noastre, la întărirea ideiei naţionale.
I. Popescn
DIN STRĂINĂTATE
O	lucrare colosala
Pelorsburg, 2 Ianuarie.
Guvernul rusesc a terminat deja planurile marelui canal, care va uni Marea Neagră cu Marea Ttaltică.
Canalul se deschide de la Riga (Marea Baltică) şi va merge piuă în Gherspn prin fluviile Don, Berezina şi Nipru.
De-alungul canalului vor li 12 porturi mal mari sad mal mici, după importanţa economică a localităţilor. Prin diferitele puncte ale canalului se vor construi şoapte poduri de fer şi 22 de lemn.
Cheltuielele se ridică la un miliard de lei. Canalul va fi gata în cinci ani.
LIBERALI PROGRAMIŞTl
Grupul «1-InI Slolojan. — Alcătuirea im iii program.—înfiinţarea unul /.iar.—Concluzia
Grupul <l-lul Slolojan
Dintre toate grupurile partidului guvernamental, acel al d-lui An. Stolojan începe să se afirme mal mult şl în cu-rînd poate va produce o mare încurcătură în sînul guvernului. Deja d. Stolojan este atît de mîndru de situaţia sa de şef al unul grup de vr’o 15 deputaţi, îneît crede că în toate cestiunile mari d-sa a triumfat şi va triunfa şi în viitor.
Ast-fel d-sa crede că în curînd va răsturna cel puţin un ministru, anume pe d. O. D. Palladi, dacă nu chiar şi pe d. G. C. Cantacuzino, susţinînd în locul lor pe d-nii V. Lascar, nepotul său, şi pe Etn. M. Porumbaru.
Aceste sunt speranţele d-lui Stolojan, speranţe ale căror realizare crede că nu va întîrzia, cu atît mai vîrtos că pare a avea şi concursul d-lor Eug. Stătescu ş-i N. Eleva.
Alcătuirea uuuî program
Di privinţa acestora putem să dăm următoarele amănunte, culese din izvorul cel mal autorizat :
Ceaiurile parlamentare date de d. Stolojan vor aduce în curînd roade foarte bune pentru anfitrion, dar cu atît mai amare pentru purii colectivişti, cum sunt d-nii Nacu, Ferechide, Carada, G. Cantacuzino, Delavrancea, Palladi, etc. A-nume, peste cîte-va zile d. Stolojan va convoca pe amicii săi pentru alcătuirea unui program liberal democratic, căci programul de la Iaşi nu-l satisface, deoare-ce în comisiunea care a redactat programul, în afară de d-nii Porumbaru, Lascar şi Djuvara, au fost şi d-niî P. Grăidişteanu şi Pană Buescu, cari au încurcat totul, aşa că în loc să se facă un program amănunţit şi bine definit, s’a făcut unul, care cuprinde numai dorinţi şi generalităţi.
Iulliutarea unui ziar
Din această cauză d-sa cu amicii săi vor face un program amănunţit şi pe baza acestui program vor începe lupta în sînut partidului. Iar pentru propagarea programului, stolojeniştil vor înfiinţa un ziar al lor, pentru care s'a a-dunat deja un fond de vr’o 20,000 lei.
Unul din membrii acestui grup ne-a asigurat, că sunt hotârîţi a aduna un fond de 100,000 lei pentru înleme-iarea unui ziar programist.
Concluzia
Cum am mai spus, constituirea acestui grup programist va avea principalul scop răsturnarea d-lui G. D. Palladi şi dacă se va putea şi a d-lui G. C. Cantacuzino. Programul — după noi —nu pare a fi decît numai un paravan pentru a salva aparenţele.
Reporter.
CRONICI
Călătoria Iui Musiu Pardon
Ori cît am fi căutat noi să fim discreţi şi să nu destăinuim secretele Statului, ziarele streine—cu deosebire cele germane — ne silesc să mîncăm picior de găină, căci ele au vestit deja Europei că d-nu Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, va întreprinde în curînd un turneu de par-donurl pe la Viena, Berlin şi diferite alte curţi din străinătate.
E vorba ca d-sa să meargă pe la Cancelarii germani, austro-ungarî şi să le reciteze la laţa locului partea din rugăciunea bisericească Tatăl nostru, care se tcrminăjprin cuvintele: îşi ne iartă Doamne greşalele noastre, (adică ale liberalilor) precum iertăm şi noi greşalele greşiţilor noştri!»
D-nu C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice,— care de cînd are un salon Louis : XV, întocmai ca acel al răposatului Rege al Franţei, (vezi descripţia balului Stoicescu un Voinţa Naţională de la 31 Decembrie), nu poate să mal trăiască lără suvenire istorice,— d-nu C. Stoicescu voeşte ca a-ceastă ceremonie a pardonului, să se celebreze cu o deosebită pompă.
Aşa d-sa a pus la cale in faimosul său salon, repetiţiunca generală a unei părţi din opereta franceză Ie Pardon de PloSrmel, muzicţi de Meyerbeer, şi săracul d-nu Dumitru Sturdza îşi petrece vremea cîutînd romanţa ;
Dieu notts ăonne ă ehneun eu partage Un» hnmeur diff&rent» ici-bas,
11 en est qui sânt pleins de courage Moi, je stas de ceux qui n’en unt pas.
Şi cînd spune cuvintele «Moi Je suia de

apoi în limba nemţească : Bitte zu verzei-ung herr graf».
In «Monitorul Oficial» va apare peste cîte-va zile programul, conţinînd toate a-mănuntele relative la călătoria lui Musiu Pardon. Noi putem însă destăinui chiar de acum următoarele: d-nu Dimitrie Sturdza va pleca seara cu alt bilet de cît acel întrebuinţat acum zece ani. Pentru această dată, biletul va fi plătit prin subscripţiune publică.
La graniţa ungurească, E. S. va săruta mîna finanţilor de la vamă şi sotgăbirou-luî însărcinat cu revisuirea paşapoartelor. Apoi, o dată urcat în trenul maghiar, va scoate capul pe fereastra vagonului şi pîiiă să ajungă la destinaţie va striga necontenit: «Pardon ! Eljen Magyaroszăg ! Bocsd-nat! Pardon !
Restul ceremoniei l’arn descris mal sus.
Nu ne rămîne de cît să urăm d-luî ministru preşedinte, călătorie sprînccnată şi glas tare cînd va cînta:
II en est qui sont pleins de courage
Moi, je suis de ceux qui n’en ont pas,
Max.
PRIMUL ASALT
N’aîi de cit puţine zile de existenţă camerile colectiviste şi deja au început să dea primul asalt Ia budgetul Statului, pentru a îmbunătăţi condiţiunile de traiu ale rudelor şi prietenilor lor.
Se distribuesc zilnic proecte de legi pornite din iniţiativă parlamentară, pentru votări de pensiuni viagere la cel fără drept legal de pensiune, ba chiar pentru sporirea în mod ilegal a pensiunilor date în conformitate cu preseripţiunile legel.
Acest asalt la punga Statului mal avea o scuză sub imperiul legel pensiunilor din timpurile colectiviste, cînd un sărman funcţionar nu avea nici un drept la ajutorul Statului, dacă nu împlinea 30 de ani de serviciă. Astă-zl însă cînd după 15 ani, funcţionarul are un drept la o pensie, cînd legea cea nouă votată sub guvernul conservator mulţumeşte in limitele putincioase nevoile slujbaşilor, a mal reîncepe votarea pensiunilor viagere nejustificate prin nimic serios, este o greşală mare.
Să bage bine de seamă d. ministru de finanţe, să’şl deschiză ochii în zece şi să împedice pornirea pe această cale, căci nu ştie unde poate să ajungă. II putem proroci că de se vor vota cu u-şurinţa din trecut pensiunile viagere, o să ne reîntoarcem şi la reţinerile din trecut. Statul nu o să fie în stare să plătească toate pensiile şi va fi nevoit să reţie 15 safl 20 la 0/0 de la fie care pensionar care îşi a cîştigat dreptul în mod legal, nu de batir.
DEPARTAMENTUL JUSTIŢIEI
Negreşit că boala sileşte in mare parte pe d-nu E. Stătescu să stea închis in odae, să nu dea cu nasul prin parlament şi să uite adresa ministerului justiţiei.
Mal este însă o causă care nevoeşte pe d-nu Stătescu să ia acest obicei călugăresc : recomandaţiile.
Escelenţa sa stă închisă ca să scape de intervenţiunile colegilor săi şi legiuitorilor în favoarea tinerilor şi bălrini-lorcari solicită funcţiuni in magistratură.
PostulanţiI ne puţind da ochii cu d-nu ministru nici la Cameră, nici la Minister, il bombardează acum cu scrisori de re-comandaţie, ast-l'el în cît d-nu Stătescu a fost nevoit, înainte de a face faimoasa mişcare in magistratură de mult trîm-biţată, să întocmească un tablotl special.
Să nu credeţi că în acel lablofi sînt trecute titlurile recomandatului, diplomele sale, tot in fine ce să cere cu deosebire de la un viitor magistrat.
Nu; e pur şi simplu o lucrare statistică asupra numărului recomandaţiilor şi calităţii protectorilor fie-cărul candidat.
Aşa spre exemplu, e trecut: «X... un post de preşedinte fie chiar în judeţ. Recomandat de Dim. Sturdza, de Eoni şi cumnatul med Malla. A mal adus 5 scrisori de la deputaţi fără însemnătate. Mi’a vorbit pentru dînsul şi Episcopul Dunărei de jos».
Şi pentru fie-care candidat în parte, urmează acest studio amănunţit.
Dacă nici cu acest sistem d-nu Slă-tescu nu va isbuti să facă numirile sale în magistratură, fără a da naştere la prea multe nemulţumiri, e hotărât, să pue locurile vacante la loterie, împărţind biletele numai între colectivişti bine înţeles.
Togă
Agresiunea, r— Starea pacienţilor, l.u ministerul «le interne. Goni i si a in teri ni ara
Prefectul de Olt a disolvat consiliul comunei Spinenl. plasa Vez.I-de jos, numind in comisiunea interimară pe Dumitru Constanlinescu, Dumitru Rădulescu şi I011 Dumitru Rurciu.
In ziua de 30 Decembre, membrii co-misiunel interimare s’au presintaf la primărie pentru a lua iu primire arehivn. sigiliul, etc. şi aii bătut în mod crunt şi neomenesc pe primar, ajutor şi pe un alt ţăran, cari se aflau în localul primăriei.
Iată cum ne-aO povestit aceşti oameni isprăvile comisiunel interimare, azi, la orele 11 dimineaţa, in biurourile redac-ţiunel Epocel.
Agresiunea
«In ziua de Sîmbătă 30 Decembre, la ora 1 după amiazl, s’au prezintat în localul primăriei Spinenl, Dumitru Cons-tantinescu, Dumitru Rădulescu şi Ion Dumitru Rurciu.
«In primărie mă aflam numai eti, Marin Varlam, primar, cu ajutorul Marin Ene Mogoş şi un ţăran anume Tudor Vasile, care venise să Scoată un extract de naştere.
«Comisia interimară mi-a cerut întîî , sigiliul şi apoi s’a retras. Eu şi ajutorul, ne-a spus primarul, am plecat de la primărie lăsînd cheile archiveî la notar:
«Pe drum rre-âtt' întîlnit membrii comisiunel interimare însoţiţi de doi derbedei din comună, Stan cu Oprea Popa şi Marin Niculae Gavăt. EI ne-au oprit în drum, ne-au insultat şi apoi ne-au luat la bătae, tărindu-ne pînă în curtea primăriei.
«Tudor Vasile, care se afla încă în localul primăriei, a eşit în ajutorul nostru; el a fost înhăţat de membrii comisiei interimare şi bătut crunt, apoi legat de un stîlp din curtea primăriei.
«Mulţimea, la auzul ţipetelor noastre, adaogă primarul, a sărit în ajutor şi abia am putut fi scăpaţi din mîinile sbiritor».
Starea pacienţilor
Nefericitul primar se numeşte Marin Varlam ; el este într’o stare deplorabilă : are capul spart, faţa şi corpul plin de leziuni; cămaşa, cojocul şi mondirul lui pline de slnge.
Marin Ene Mogoş, ajutorul de primar, are faţa numai răni, sîngele coagulat stă după urechi şi pe gît. Cămaşa şi cojocul sunt scăldate în singe.
Tudor Vasile, care a sărit în ajutorul lor, are faţa plină de vînătăl şi de răni; pe corpul lui se văd încă destul de pronunţate vinătăile loviturilor şi urmele fringhiilor cu cari barbarii din comisia interimară au legat pe nefericitul ţăran de stilpul din curtea primăriei.
La întrebarea pusă de noi pacienţilor dacă aft reclamat prefectului, ei ne-au răspuns:
—	Ce să reclamăm prefectului, că d-lul ÎI a trimes.
Nicisub-prefectululn’aU reclamat?
—	Sub-prefectul ştie, fiincl-că îl ati raportat îndată membrii comisiunel interimare.
I.a ministerul «le interne
Iîieţil oameni, în starea în care ii am văzut în biurourile noastre, s’au prezintat la ministerul de interne şi ati înaintat o jalbă d-lui Eleva.
D. Eleva, cînd a văzut pe pacienţi, a fost viu impresionat şi a delegat imediat pe un inspector administrativ să facă o anchetă la Spinenl.
Comisia interimara
Cu această ocazie d. ministru de interne se va încredinţa că din cel trei membri al comisiunel interimare abia iţind întruneşte condiţiunile cerute de lege. Unul din el nici nu e proprietar în comună, iar cel-l'alt abia posedă un hectar de pămînt în Spinenl.
Intru cît priveşte pe primarul Varlam, pe care l’au bătut crunt mqmbriT comisiei, el e în capul comunei încă de la 1888, şi s’a bucurat de dragostea şi încrederea sătenilor limp îndelungat.
Inspectorul administrativ sc va putea încredinţa toţ-deodată şi dacă motivele disolvărel invocate de prefect, sunt reale sati fictive.
Dacă primarul din Spinenl şi ajutorai săQ nu ar fi venit în redacţie şi nu i-um fi văzut 110I înşine, mărturisim că ne-ar li venii greO să credem că eî ar fi pu-' lut fi atît de crunt bătuţi de consătenii lor.
Dar, leziunile de pe fetele lor, sîngele 1 închegat de pe obraji şi de pe vestmintele acestor oameni ne-au îngrozit şi noi . înşine i-am îndemnat să se ducă la ministerul de interne .şi să nu plece de a-colo pînă ce nu vor isbuti să fie văzuţi de d. ministru do interne.
EPOCA
Ediţia «le seara
CRONICA TEATRALĂ
C'arnuvalnl Veneţiei
— Operă bufă So 8 acte yt un t;ibl«>ti do d-nul d'Ariunzo tradusă de d. Ţlneu; muzica de Potrella. —
Muzio (Catopol) comerciant din Pa-dova e silit să se mute în Veneţia din cauză că frumoasele sale fete Albina (d-ua Vlâdaia) şi Romila (d-na Brezeanu) sunt zilnic persecutate de numeroşi curtezani pe care-I atrage zestrea şi frumuseţea lor.
Dar nici în Veneţia nu-I mal norocos. Aici angajează p’un servitor imbecil a-nume Cola (Toneanu) care comite o sumă de boroboaţe, lntr’o zi Muzio e nevoit să’şl părăsească domiciliul, ca să reguleze nişte afaceri grabnice. El recomanda lui Cola să închiză bine uşile şi să fie cu ochii în patru, să nu lase pe nimeni să pătrundă înnăuntru.
D’abia scăpate de supravegherea Argusului lor părinte, ambele fete în complicitate cu mătuşa lor Miinosa (d-şoara P. Moor) se învoesc să părăsească casa şi să ia parte mascate la petrecerile carnavalului. — Planul e pus imediat în execuţie. Damicelele încep să tragă o-chiade incendiare şi să giugiulească pe bietul Cola, care zăpăcit de atîta dragoste primeşte numai de cit să le însoţească in partida lor de plăcere.
Apoi scena reprezintă o sală de bal mascat. Se bea, se cîntă, se rîde. Cele 3 fete fac achiziţia a 3 drăguţi: Oreste (Grigoriu), Pilade (Alexiu) şi Contele Bie-tola (Theodorescu) cari după ce necăjesc puţin pe Muzio se fac în line să consimtă la căsătoria lui.
Acesta-I în scurt subiectul Carnavalului Veneţiei, care s’a jucat Marţi seară la Teatrul Naţional.
Traducerea libretului datorită cunoscutului publicist Ţincu, e satisfăcătoare ; interpretaţia idem ; muzica foarte slabă.
In special Catopol şi Toneanu aă smuls aplause numeroase şi ne-aO făcut să uităm toată lipsa de frumuseţe a muzicel şi în deosebi a corului de la sfîrşitul actului al doilea, care e pur şi simplu un charivari îngrozitor.
Atragem cu insistenţă atenţia onor. p. t. publicului asupra barbişonulul lui Catopol care-a contribuit enorm la succesul piesei.
*
* *
Aflăm că M. S. Regina va bine-voi să asiste d’acum ’nainte Marţia la reprezentaţiile Teatrului Naţional.
D’asemenI d. Menelas Ghermani cu d. I. Alexandrescu aii închiriat o lojă pentru întreaga stagiune.
Sperăm că exemplul acesta va găsi imitatori numeroşi şi Direcţia Teatrului Naţional va fi răsplătită cu modul acesta de sacrificiile şi osteneala ce depune ca să satisfacă exigenţele aşa de mari ale publicului nostru.
S. Tal.
Ştiri militare
O întrebare domnului General Băicoia-nu, inspectorul general al Cavaleriei.
I)-sa pretinde ofiţerilor la inspecţiile ce face pe la corpuri, să i se răspundă după tactica, aşa zisă a d-sale.
Cum se face atunci că d-nu Major Ghiin-peţeanu, directorul şcoalel speciale de Cavalerie, care In acelaş timp e şi profesor de arta-militară, cotează răii pe ofiţeril-elevl cari să servesc de opera d-lul general Băicoianu la examenele de finele lunel ?
*
* *
Mutările ce erafl să fie efectuate pe ziua de 1 lanuare nu se vor face de ctt pe ziua de 1(1, din cauză că aceasta, conform regulamentului de A-ţie, ar ocasiona cheltuell prea mari, prin alocaţiele de deplasări ce ar fi trebuit a se plăti ofiţerilor.
Cauzele pentru cari nu s’a făcut nici o avansare tn armată pe ziua de 1 lanuare, ar fi provenind din aceea că d. general Bu-dişteanu ’şi propune că sporul acestor solde pînă la 8 Aprilie safl 10 Maiă, să-l verse la fondul necesar pentru clădirea institutelor de educaţiune ce voeşte a înfiinţa pentru copiii de militari.
*
* *
Ministerul de resbel a ordonat corpurilor de armată să dispue ca pe viitor, la toate corpurile de trupă, să se formeze dintre soldaţi clte un chor vocal, care la diferite o-casiunl să cînte cîntecele răsboinice ale neamului roinlnesc. Această disposiţiune este foarte nemerită şi ea există In toate armatele Europei.
*
* *
D-nu general Budişteanu a cerut M. S. Regelui să bine-vofâsca a recompensa cu medalia virtutea militară pe sergentul Ră-dulescu din divizionul pompieri Bucureşti, care a dat probe de curaj şi devotament cu ocasia incendiului de la cazarma Cuza-Vodă.
***
D-nu general Pilat, comandantul corpului ăl 4-lea de armată, a sosit astăzi în Bucu-cureştl, fiind chemai Ia întrunirea comitetului teclmic al Infanteriei, In şedinţele căruia ati a se trata mal multe eestiunl relative la modificări de adus In regulamentele tactice ale armei.
*
* *
Comisiunile de remontă ale artileriei şi cavaleriei sub preşedinţa d-lul general Băicoianu, pentru a lua ultimele deriziuni a-supra diferitelor condiţiuni ce trebuesc să îndeplinească caii remontaţi pentru diferitele servicii ale armatei.
*
* *
Următoarele mutări de ofiţeri superiori s’atî făcut în arma infanteriei:
B. Colonel Botez de la regimentul 1(i Suceava la reg. 13 Ştefan cel Mare.
D. Colonel Gheorghiu de la regimentul 13 Ştefan cel Mare, la reg. Slatina.
IU Colonel Lâzărescu din reg. 3 Olt la reg. 22 Tîrgovişte, loc rămas vacant prin avansarea d-lul general Comăneauu.
Locul de la reg. Suceava este reservat pentru d. Maior Marcu care va fi avansat la gradul de L.-Colonel.
,1 CI „
* *
D. Intendent general Gh. Tamara este trecut In corpul ofiţerilor de control, ca controlor general al armatei, pe ziua de 1 Ianuarie.
INFORMAŢII
JRtliţta <le dimineaţă a «K-poceh9 — euprinzind toate, ştirile solite piuă tlapă miezul n opt ei, - se gfăseste tle ei uza re, in toate zilele, la $ ore, la toate chioşcurile.
Constituirea consiliului comunal
AL CAPITALEI
împrejurimile Primăriei
Pentru ieri erau convocaţi nouil aleşi al Capitalei pentru a se constitui.
De pe la orele 2 p. rn. se vedea o mişcare neobicinuită în spre Ospelul primăriei Capitalei; agenţi de al poliţiei comunale şi gărzi comunali In uniformă însoţeai! mici grupuri de cetăţeni şi-I îndemnai! să vie la Primărie, căci e alegerea Primarului şi a a-jutourelor şi ar fi bine să meargă să-I a-clame. Unii de voe, alţii de nevoe ’i-afl urmat şi îucet-îucet s’a umplut sala cea mure de şedinţe a Primăriei.
Intrarea consilierilor aleşi
Pe la orele 3 p. m. aleşii intră în sala de şedinţe, avind în capul lor pe d. Aurelian, preşedintele comisiei interimare, care ’I invită a procedă imediat la validarea titlurilor şi apoi la alegerea primarului şi ajutorului. arălînd că misiunea contisiunel interimare este terminată.
Iftcscliirferca şedinţei
D. Al. Miclescu, proclamat preşedinte de vîrstă, declară şedinţa deschisă.
D-sa procedă la facerea apelului nominal; din 30 consilieri aleşi răspund 29. D-nit P. Dumitrescu şi Al. Giuvara simt absenţi.
Se dă apoi citire adresei de confirmare a alegerel, in care d. ministru de interne spune că la verificarea titlurilor aleşilor, treime a se ţine compt de o contestaţie a mal multor ulegătorl cari arată că d-nil Al. Giuvara, Major Fănuţft, I. D. Ionescu şi Meli-sianu, nu pol. fi consilieri comunali, de oare ce nu figurează pe listele electorale şi că dacă ministerul nu a decis nimic asupra a-eestel contestaţiunl, este fiind-că e de com-petinţa consiliului comunal de a o face In momentul cirul verifică titlurile membrilor ce-1 compun.
Se dă apoi citire acestei contestaţiunl.
OiNciiţiuiica (‘ontestaţiuneî
D. Al. Miclescu susţine că nu e de com-petinţa consiliului şi că trimiterea acestei contestaţiunl din partea ministrului treime să fie considerată ca o respingere, mal cu seamă clnd ea este resolvită de un om ca d. Fleva. Lauda apoi pe rînd pe toţi membrii guvernului.
D. Bibicescu susţine că în tot cazul contestaţia trebue examinată, rămînlnd ca consiliul se decidă cum va găsi de cuviinţă, căci aceasta e şi o chestie de politeţă către d. ministru de interne.
I). P. Grădişteanu împărtăşeşte opiniu-nea d-lul Bibicescu.	.
D. Al. Miclescu susţine că consiliul nici nu treime să iea măcar în consideraţie a-ceaslă contestaţie, de oare-ice ea nu e de cît o şicană, neexislind nici un consilier care să se numească I. D. Ionescu.
D. Grădiştedmi cere ca să se treacă fără întindere, la verificarea titlurilor, rugind a se proceda ca în trecut, adică: colegiul I să verifice pe al II şi vice-versa.
D. Al. Miclescu se arătă orator de astă-dată şi combate procedeul d-lul Grădişteanu ca ilegal.
D. Păltineanu susţine opinia d-lul Bibi-: cescu. După o lungă şi plicticoasă leorie asupra ari. 2 din legea electorală, conclude la validarea d-lor Fănuţă, Al. Giuvara şi Miclescu.
I). C. F. Robescu arată că cel ce a făcut contestaţia nu ’şl arată calitatea prevăzută de lege şi prin urmare acel act e nul şi nu vede necesitatea de a se mal pune în discuţie.
Se pune la vot propunerea d-lul P. Grădişteanu, de a se lua in consideraţie contestaţia şi verificarea colegielor unul pe altul şi se admite.
Verificarea titlurilor
Aleşii colegiului I trec în cabinetul primarului, iar acel al colegiului 2 în camera ajutorului, unde stafl aproape o oră şi jumătate.
In sală lumea e impacientă; agenţilcaută a împiedeca pe cetăţeni de a eşi; se zice că nevenirea d-lor Giuvara şi P. Dimitrescu are scopul elin fine eşiră aleşii colegiului I şi apoi după o jumătate oră acel al colegiului 2.
Eşecul d-Iui P. Grădişteanu
D. Grădişteanu vine tn sală avînd un aer triumfător, căci în secţiunea sa a reuşit a se răslmna pe d. Giuvara de neajunsurile ce ’l-a făcut în trecut; alegerea d-lul Giuvara (col. I) este invalidată (de aleşii col. II).
Aleşii col. 2 nu aii împărtăşit însă opinia colegilor lor de la 1 şi declară că deşi d-nil Melisianu şi Fănuţă nu sînt pe listele electorale ale colegiilor in cari aă fost aleşi, totuşi pot fi consilieri comunali.
Aci se încinge o discuţie mal mult de cît vie, la care iafl parte d-nil C. F. Robescu, Grădişteanu, Bibicescu, Dobrescu şi se pune contestaţia întreagă la votul întregului consilii!. Acesta respinge cu 20 voturi contestaţia; ast-fel d-nil Giuvara, Fănuţă şi Melisianu sînt proclamaţi consilieri comunali.
Depunerea juratului ului
Consiliul depune jurămlnlul în mlinele d-lul secretar-general al ministerului de interne G. Mortzun, care, iu numele guvernului, felicită pe noul consilia.
1). Bibicescu, Ionescu-Blănuru, Păltineanu, protestează contra propunere! de a se alege imediat primarul, pretextlnd că consilierii a a nevoe de a se eon sfătui; sala întreagă, cu ,restul consilierilor, protestează.
Alegerea Primarului
Atunci consilierii intră In cabinetul primarului, unde o votare secretă între consilieri are loc, căci d-nu Grădişteanu are pretenţie a fi primar; se convine că acel care dintre d-sa şi d-nu Bobescu va întruni mal multe voturi să fie ales cu unanimitate. D.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
28
ALEXIS BOUVIER
CREDITORII IWORŢEÎ
PARTEA ÎXfTllA
Panafieu răspiuse cu cotul pe prietena Lisei şi uitîndu-se drept la ea, II zise:
—	Ţie nu’ţl dafl voe să spui nici un eu-vînt... ştiri ce eşti...
Niseta, speriată, tăcu.
—	Răspunde’nn.1. zise Panafieu Lisei...
—	Mă doare... lasă-mă !...
Printr’o mişcare bruscă tînărul sili pe Lisa să stea pe scaun.
—	Acum răspunde...
—	Nu vreaîl...
—	A 1 reluă Panafieu furios, nu resista, sunt capabil de orl-ce. Răspunde’inl.
lăsa n’avea nici o sensă şi ştia bine că din moment ce amantul el consimţea să se explice, este că nu era botărlt să se certe cu ea.
Lisa plînse!...
Lacrimile sunt cel din urmă argument al acelora cari n’au nici unul da formulat.
—	Nu plînsete! Pentru ce eşti aici 2
—	Pentru a te pedepsi, a te face gelos.
—	Minţi!
—	Ba da ! Ştiam că erai să vil.
—	O ! făcu Panafieu, confundat de această deelaraţiune.
Niseta, care observa ceea-ee se petrecea, 7.ise îndată :
—	Da, eu i-am spus.
—	Mă luaţi drept un dobitoc, se vede.
Apoi, mal liniştit, zise :
—	D-nâ Levasseur, lini reserv ’a’ţî vorbi altă dată; acum doresc să vorbesc cu Lăsa şi te rog să nu te amesteci.
—	Domnule, răspunse cu sfruntare Niseta pe acelaş ton, dacă Lisa este aici. este că am obligat’o să vină.
Tu... d-ta îndrăzneşti sft’ml spui asta? zise Paul ameninţînd.
O ! jos rnînele, domnule Paul, pe mine nu mă atinge nimeni L. Vrei adevărul, ei! am să ţi’l spun.
Ameţit de îndrăzneala Nisetel, Panafieu tăcu. Lisa, pentru ca să nu aibă nimic de spus, plîngea cu hohote.
Niseta reluă:
Am venit aici pentru d-ta,da, domnule Paule, pentru d-ta; asta te miră, dar e a-devărul. O ! nu vreai! să spun că am făeut’o pentru a te pedepsi ca n’al venit ieri a-casă, nu.
Panafieu era impacient de a auzi vorbin-du-se în persoana întăia plural, dar nu în-drăsnea să reclame, temîndu-se de oare-care răutate din partea Nisetel, care continuă:
—	Nu, domnule Paul. noi am venit aici în urma sfatului ce am dat Lisei şi pentru a li pe plăcui d-tale.
—	Ge zici! exclamă Panafieu, care privi drept in faţă pe Niseta pentru a vedea dacă nu-şl bătea joc de el.
Aceasta, privindu-1 cu un zîmbet răutăcios, răspunse:
—	Zic că suntem aici.., nu pentru a fi pe placul d-tale, cuvîntul nu e nimnrit, dar pentru a-ţl fi de folos.
—	O ! asta-i prea mult! zise Panafieu, ri-dietnd din umere... Si nevoind să răspundă Nisetel, simţind că lupta cu ea era jenantă, zise cu ironie Lisei:
—	Vra-se-zică, al venit aici ca să-ml lil de folos, ţi-al zis: mijlocul de a fi plăcută lui Paul care mă iubeşte, este de-a mă duce într’o tavernă unde viciul este un paşaport, este de a merge acolo cu o prietenă, ceea ce dă loc la orl-ce presupunere... este de a mă închide într’o odae deosebită cu bărbaţi...
Şi precum Panafieu, cu braţele încrucişate, aştepta un răspuns în faţa Lisei care pltngea... Niseta răspunse:
—	De sigur, domnule Paul, ne-am zis toate acestea!
Paul avu o mişcare de nerăbdare; dar, prefăctndu-se că n’a băgat de seamă, Niseta ! continuă:
—	Mal întiiil, să restabilim Uimirile...
—	Şi mal la urmă, zise Panafieu, nu vorbesc cu d-ta.
—	Dar imediat Niseta, sfidîudu-1 cu privirea, ÎI răspunse cu îndrăzneală:
—	Eă vorbesc cu tine,., şi al să mă asculţi... pentru că o vrei!
Niseta era curagioasă. Panafieu fu laş! Văzînd că Lisa ridică de-odală capul auzind tutuind pe Paul, el se uită la d-na Levasseur şi tăcu; aceasta, simţind că era stăplnă pe situaţie, zise îndată:
Te rog să mă ierţi, ciuda mă face să-ţl vorbesc familiar... scusă-mă !
lăsa se uita la prietena el, dar Niseta era tare şi avu pentru dlnsa un zîmbet confus care împrăştia toate bănuelile pe cari a-ceastă trasă le provocase...
Dînd ast-fel Iul Panafieu măsura de ce era capabilă să facă, continuă:
—	In două cuvinte, domnule Paul, iată lucrul: Ne-al vorbit odată de abatele Pou-lard...
—	Hei ! făcu Panafieu mirat, el bine!
—	Ne-al spus că era mort.
—	Da!
www.dacoromanica.ro
\
Grădişteanu capătă un noii eşec, căci nu a avut de ctt 7 voturi din 29.
Votarea In şcdtiiţft publică
D. C. F. Robescu este ales cu 28 din 29 votanţi.
Un voi a fost alb şi d. Miclescu ’l declară a fi chiar al d-lul C. F. R.
Se procede la votarea primului ajutor.
La l-iul scrutin d. Angîiel Sulacolu întruneşte 13 voturi şi d. Gh. Bursan 10; sunt două buletine albe, 1 d. Hernia şi I «I. Melisianu. Se declară balotaj.
I,a al 2-lea scrutin, d. Gh. Bursan este ales prim ajutor cu 14 voturi, contra d-lul Sulacolu cu 10. Afl fost 3 albe şi 1 d. Hernia.
D-l D. Ionescu-Muscă a fost delegat ca ofiţer al 8ţârei civile.
Sala se cam golise, agenţii strigă ura ! etc. ele.
Reporter.
Desinfectarea tîrgulul (le rîmătorl din T.-Severin este aproape terminată.
Tîrgul, care esle închis de aproape şease luni, se va redeschide peste dte-va zile.
Afacerea soţilor Theodoru, din Fălticeni, care trebuie să vină poiniiine, 4 Ianuarie, înaintea curiei cu juraţi din Suceava, va fi aniînată.
D. G. Panii, avocatul IL-coloiieluluî Theodoru, a presinlat azi Curiei de Casaţie o cerere de strămutare a procesului la o altă curte, pentru motive de suspiciune.
Curtea de Casaţie, neîntrnhîhdu-se de cît la 8 Ianuarie şi neputîndu-se pronunţa în această privinţă pînă atunci, afacerea nu se va judeca la 4 Ianuarie, ci va li amînală.
Societatea pentru cultura profesională a femeel, va deschide o şcoală profesională în care femeile şi felele pot învăţa în scurt timp o meserie ce le-ar servi In viaţa practică. în menagiul lor propriii, etc.
Ramurile profesionale ale acestei şcoli vor fi croitoria, brodăria de artă, lin-geria, dantele, mode, flori art ificiale, etc.
Cursul va dura de la trei la şease luni pentru adulte; iar pentru copile de la 12 ani în sus, cursul va fi de doul ani.
I ii noii grup In Cameră.
In curînd actuala Cameră va fi împărţită în o sumă de grupuri şi grupuleţe, avind fxe-care cite un scop ascuns.
Ast-fel aflăm acum că un număr de patru-cinol deputaţi, în frunte cu d-nil P. S. Aurelian, C. Datculescu şi Marin Pdrescîi, vor forma un grup agricol in scop de a propune un proiect de reducere a taxelor de transport pe C.F.R., de-a elabora şi propune legi agricole şi altele.
Scopul real al grupului va fi de a anihila cu desăvîrşire iniţiativa ministrului domeniilor.
O tentativă de sinucidere
O tentativă de sinucidere a avut loc ieri dimineaţă, în grădina Icoanei din Capitală. Un oare care Titi Poenaru, foarte cunoscut poliţiei de Siguranţă prin i-deile sale în potriva «capitalului altora», a fost găsit de un sergent de stradă iu grădina Icoanei, cercîud a se strangula cu o fringhie pe care o legase de un copac.
Sergentul de stradă a tăiat imediat fringhia; Poenaru a căzut jos leşinat şi a fost transportat la comisariatul de poliţie din apropiere. El are vre-o 30 de ani şi a declarat că a vrut să se sinucidă din cauza lipsei cu desăvîrşire a mijloacelor de vieţuire.
Titi Poenaru n’a tentat pentru prima oară a se sinucide; el a mal făcut a-ceasta anul trecut, la şoseaua Kiseleff, şi a fost împiedicat de autorităţi cari l’au surprins tocmai cînd vroia să pună in practică fatala sa liotărîre.
O nouă alianţă Întreită
Westminster Oazette confirmă ştirile date de unele ziare şi reproduse în numărul nostru de ieri, in privinţa intenţiu-nel Englilerel de a intra în alianţa franco-rusă.
Westminster Gazette publică următoarea notă :
In politica externă a Englilerel s’a făcut o schimbare importantă. Guvernul englez tinde la stabilirea unor relaţiunl mai amicale cu Francia, relaţiunl cari. vor înlesni aplanarea pacinică şi repede a unor cestiuni mal delicate. In acelaşi timp va căuta să se apropie de Rusia.
Această schimbare s'a produs in urma opunerei Germaniei ca să se dea un mandat european pentru pacificarea A-natoliel, precum şi in urma conflictului tn Transval. Salisbury, în consiliul de miniştri de ieri, a avizat pe colegii săi despre schimbarea ce s’a făcut în politica externă.
Ministrul de interne a destituit telegrafic pe d-nul Vlahu, poliţaiul oraşului Roman, care a fost surprins făcînd ingerinţe electorale in vederea alegerilor comunale cari încep mîine în acel oraş.
îliişciircji tn magistratură
Următoarea mişcare, judecătorească, s’a făcut pe ziua de 1 Ianuarie.
D. Buzdugan, actual judecător de instrucţie Ia l’ntlia. trece preşedinte la Ialomiţa. In locul d-lul Mai-iuescu, pus in disponibilitate pentru cauze de infirmitate,
D. Gregorian, judecător de instrucţie la Huşi, trece Iii aceiaşi calitate la Putnn.
1). Pirîiuiiu, procuror Ia Piteşti, trece judecător la Brăila.
D. Theodorescu, procuror la Tîrgovişte, trece la Piteşti, In locui d-lul Pîrîianu.
D. Cimpcanu. procuror la Muscel, .trece în a-eeiaşl calitate la Tîrgovişte, in locul d-lul Theodorescu.	0
D. StroicI, judecător de şedinţă la tribunal o) Dîmboviţa, trece judecător sindic la BacăQ.
D. Georgescu, judecător de instrucţie la Buzăil, a fost numit judecător sindic la aoeiaş tribunal.
1). Brătescu, judecător de instrucţie la Covur-lul, trece în aceiaşi calitate la Buzăă.
D. Barsescu, actual Judecător de şedinţă la Buzău, trece judecător de instrucţie la Covurlul.
D. Bărbuleseu, procuror la Buzăil, trece judecător de şedinţa la Buzău.
D. G. Lucasievitz, actual substitut, se numeşte procuror la Buzău.
D. Vilacros, judecător de pace, a fost înaintat substitut în locul d-tul Lucasievitz.
D. V. Voinescu. judecător de pace Ia Fierbinţi, trece la Călăraşi în aceeaşi calitate, iar la Fierbinţi se numeşte d. C. Ştefăneseu, licenţiat în drept.
EVENIMENTELE DIN TRANSWĂL
(prin fir telegrafic)
Glasgow, 2 lanuare.
D. Blanfour, burgliez onorar al acestui oraş a rostit un discurs iu care a zis că .doreşte ca Engtitera să uu aibă de combătut vrTm inamic. Dar dacă din nenorocire s’ar preseuta caşul, partidele nu ar fi divisate ca şi in timpul revoluţiuneî fmncese; scoţieni, englesl, irlandezi al Matei Britanie şi al coloniilor, toţi ar uita neînţelegerile lor.
Bloenrfonteiu, 2 lanuare.
Wolksraad-ul a adoptat o resotuţiune promiţînd ajutor Transwaiulul or de cîte ori acesta ar cere.
A protestat în contra existenţei companiei Chartered care este primejdioasă pentru pacea Africeî şi a cerut să i se retragă privilegiul.
Johaunesburg, 2 lanuare.
12.000 de burghezi armaţi vor străbate străzile călare, pentru a arăta forţele republice!.
Berlin, 2 lanuare.
Ca răspuns la. aserţiunile cîlor-va ziare care se silesc a face să se creadă că Germania ar avea de gînd să publice o declaraţie conţinînd scuze în privinţa cestiunet Transtvalulul, Vorddeutnhe all-gemerice Zeitung, constată că în cercurile conipetinte nu se ştie nimic de vr’o asemenea deelaraţiune.
—	Al părut că al avea nevoe de oare-eari informaţiunl asupra lut, cînd am declarat că e viu.
—	Et bine?
-T- Precum II cunosc, am voit să fiu bine lămurită, să ştiri dacă mă Înşelasem; i-am scris şi-l am dat întllnire aici; mimai, am rugat pe Lisa sa mă întovărăşească.
Panafieu dădu din umere.
—	Mă rog, Niseto, drept cine mă el ? Escl nebună să speri că mă vel face să înghit asemenea povesti ?
—	Iţi jur că ’ţl spun adevărul.
Panafieu nu credea nici un cuvînt din cele
ce-I istorisea D-na Levaseur. Auzind vocea Lisei, fusese dureros surprins; dar precum amorul ce avea pentru amanta sa nu era construit cu desăvîrşire de cit po un trecut cinstii, îşi luă seama, reservludu-şî a reveni, clnd nu va avea de suferit pe d-na Niseta.
Revenind acum la motivul visitel sale la feineeaBalundier:
—	Şi-inl spui că al luat pe Lisa ca să te întovărăşască... atunci şi Lisa a luat pe cine-va s'o Întovărăşască, pentru că văd patru tachnutl.
—	Nu, abalele face tot-d’a-una ast-fel ; pune să se pue patru taclmurl ţlicînd că aşteaptă pe un prieten, şi prietenul acela nu vine nici odată.
A!... Dar, m'am informat udincoare despre omul care era aici şi nu mi s’a vorbit de un abate.
Nu cutn-va crezi că poartă tot-d’a-una costumul ?... Dar nici odată, din contra. Altă dată, numai. Ş’apol, aci e foarte puţin cunoscut; nu-1 inuldeelt fenicea Bulundier care să-l cunoască.
Si cînd am Intrat pleca.
Precum Panafieu îşi postase cel doul oa-
meni jos, fu liniştit. Calicescu era să urmărească pe abate şi a doua zi ar avea adresa lui positivă.
—	Liso, zise el, fă-mi plăcerea de-ţl pune pălăria, avem să plecăm... ne vom explica acasă.
—	Ascultă, domnule Paul, dacă mal necăjeşti pe Lisa în privinţa asta... nu e bine. Ţi-am spus adevărul; am creznt să-ţl facem plăcere.
—	Scumpa mea doamnă Levasseur, fad ce vrei, al dreptul; aceasta pliveşte pe bărbatul d-tale. Cît despre Lisa, e alt-ceva...
Dacă stat cu ea, este că o iubesc şi-mi vel da voe să ina port cum cred eu...
—	Da! o iubeşti grozav !
Da !
—	Eşti gelos... de ea.
j . — Am această nenorocire...
T" O t dac’aş vrea, zise mal încet Niseta, i-âş dovedi că are foarte bine dreptul să facă ce vrea.
Panafieu dădu din umere, zicînd cu glas tare :
Bietul d. Lbvasseitr ! dac'ar şti că le-atu Întâlnit aici !... Vezi ce ar putea face o vorbă...
Niseta îşi muşcă buzele.
Ast-fel, zise el, aeeasta'i casa pe care o niiiueşci locul de lutibiire al oamenilor cum se cade, aici ure loc acel bal de societate la cure D-na Levasseur este in vitală de mă-tuşă-sa.
Nisola era să răspundă. Lisa o opri prin uu semn şi zise:
—	Acesta e locul pe care-1 am ales pen- ! Iru a te aştepta clnd nu vil a-casft... şi vezi
că n’nm greşit decît venind numai astă-zi, de oare-ce am... fericirea se te lntllnesc.
(Va urma).
EPOCA
3
SITUAŢIA ÎN TURCIA
(Prin fir telegrafie)
Conetantinopol, 2 Ianuarie Gonstantinidi-paşa a fost numit ajutor al Vali-ulul din Salonic.
Malta, 2 Ianuarie.
Prima divizie a escadrei engleze a Me-diteranel a sosit aci venind din Salonic.
Salonic, 2 Ianuarie.
Escadra austro-Ungară a plecat la Syra.
---------- HI m fim----------------------
n E fi* E H I
Serviciul „Agenţiei romîne“
Londra, 2 Ianuarie.
După o depeşa adresata din New-York ziarului Times, ştirea ca lord Salisbury a decis publicarea cil mal curlnd cu putinţa a documentelor privitoare la afacerea Venezuelil, a produs o impresie minunata.
Washington, 2 Ianuarie.
II, Bayard, ambasador la Londra, a tdegradat d d. Chamberlain a dat ordin guvernatorului din Cap, să acorde americanilor implicaţi in a-cuzaţia de rebeliune formulată in contra «Uit-lanrjerilor* şi arestat ! în Transwaal, aceiaşi pro-r tecţiune ca şi englezilor.
lin «utmimr
Laibach, 2 Ianuarie.
Un cutremur uşor de păiniut cu vibraţiunl şi bubuitura subterana, s’u simţit noaptea trecută,
îlesiNtaln din Csabn
Madrid, 2 Ianuarie.
Din Cuba se semnalează cîte-va lupte neînsemnate cu rebelii. - Şeful Gumez, care a împărţit torţele sale tn diferite părţi Înaintează asupra centrului provinciei Havana.
L.-Colonel Mira a fost rănit.
Călătorii! S’riatului Fcrdinaiul
Sofia, 2 Ianuarie.
Prinţul Fevdinand a plecat Înainte de araiazl in slrcinălate,—Intr'o proclamaţie el dă ca motiv al călătoriei sale nişte afaceri de familie.
Consiliul de miniştrii este însărcinat cu regenţa în timpdl absenţei sale.
Camera se va întruni la Ianuarie.
I ii inccmiiii
Maerisehosfrau, 2 Ianuarie.
Un incendiu a isbucnit în puţul Hermeugild. Piuă acum s’a găsit 1» morţi.
Camei"i franceză
Paris, 2 Ianuarie.
Camera deputaţilor a ales pe d. Brisson ca preşedinte cu 204- voturi din 351 votanţi. D. PoincarrA a fost numit vice-preşedinte. Un al doilea tur este necesar pentru numirea celor-l'alţl trei vice-preşedinţl.
După ce s’a ales secretarii şi chestorii, camera s'a aminat pe joi.	.
Senatul a fixat pe Joi alegerea biroului săO.
înaintarea Maiorului Galliano
Roma, 2 Ianuarie.
Maiorul Galliano, apărătorul lui Makalle a fost numit loeotonent-colonel.
I>in Serbia
Belgrad, 2 Ianuarie.
Regele a exprimat toată recunoştinţa sa d-lul Novarovicî, preşedintele consiliului, in lipipn) recepţimiet anului nod.
Prinţul Bulgariei a trecut pe aici cu orientul-expres. Agentul diplomatic bulgar şi prefectul oraşului l’afi salutat la gară.
Tratatul du couiereiîî
Sofia, 2 Ianuarie.
Delegaţii bulgari pentru negociârile tratatului de comerţ vor pleca azi la Viena.
„EPOCA" LA GALAŢI
(Corespondenţă specială a «Epoceh-)
Chestiunea, In jurul căreia s’afi Invlrtit zilele acestea mal toate convorbirile, a fost aceea de a se şti, dacă consiliul comunal colectivist, ales la 6 .şi 8 Decemb. trecut, va fi confirmat sau nu. «A venit ceva de la Bucureşti ? ’l-a confirmat? nti’l-a confirmat?» acestea erau Întrebările, cu cari se tntimpina lumea doritoare de a afla ceva mal noii.
Intîrzierea pusă de ministerul de interne în resolvarea acestei clicslil a confirmărel, descurajarea zugrăvită pe feţele celoraleşi, feluritele versiuni cari circulai! în oraş, fă-ceail a se crede că d. Fleva va infirma a-legerile comunale, privind ast-fel pe d. Malaxa de satisfacţia de a fi primarul oraşului Galaţi.
Pe cîml deci lumea se aştepta la o isbuc-nire din partea aceasta, se lăţeşte de odată prin oraş vestea că iubitul Sechiaris-rumînul de scurtă vreme, cum ’l zice d. Moşoifl—s’a hotărlt să se despartă el de prefectură şi că a demisionat telegrafic. Nu-I vorbă, şi acest eveniment era aşteptat, dar orl-cuni nu credea nimenea că se va petrece chiar în mijlocul serbătorilor. Faptul însă este a-devârat, d. Secliiaris a demisionat, chiar d-sa il afirmă pretutindenea, Însuşi Liberalul Gălăţean, foaia d-lor Malaxa-Chatlna-Sechi-aris, îl Înregistrează.
Mal rămlnea Întrebarea: ’I s’a cerut demisia, a fost silit să o dea, ori d. Secliiaris a vrut să exerciteze o presiune asupra ministrului spre a ’l sili să confirme alegerile comunale?! Astă-zl nici iu această privinţă numai e Îndoială: d. Secliiaris ii fost dat afară din prefectură ca incapabil.
Ce se va face acum cu consiliul comunal ?
D-l C. Malaxa afirma rnal alaltăerî ţn cofetăria «Universelle» că alegerile vor fi confirmate, odată ce Secliiaris a fostconca.diat; căci, dacă nu demisiona prefectul, se infirmaţi alegerile. Ce socoteală poate li .-ista. bălan să le Înţeleagă. Iii lot caşul credinţa generală esle că chiar onorabilului Malaxa i se vor da in curtnd papucii. Asta jşe vede după lipsa de chef a parlisanilor. Mai ales Buze-blănite, pomăzuitul ajutor de primar, suferă rău de toi; buza de jos il atîrnă tare greu din causa supărărel.
Se zice tntr’adovăr îu mod serios că nici alegerile comunale nu se vor confirma, aşa că aliţia căpitani vor rănilne pe din afară.
Iii locul il-lul Secliiaris se vorbeşte prin oraş că va fi numit d-l G. Leonida Aslan, deputatul colegiului II. Se zice chiar că lucrul este definitiv liotăril şi că azi ori miine d-l Aslan va fi chemat să depue jurămlntul.
Iu cas clnd această numire s’ar adeveri,
lan? Cum e unul, e şi celălălt: două perfecte nulităţi şi fără nici o legătură cu localitatea.
*
* *
In toată ţara partidul liberal esle slab din punctul de vedere al oamenilor de ce-va treabă. Nicăerl Insă nu cred că sărăcia Iul să fie mal mare ca la Galaţi. S’a văzut lucrul cu numirea prefectului, a comisiei interimare, cu alegerea noului consiliu comunal, alcătuit din tot ce are oraşul mal i-vnoruiit, mal lipsit de vază si prestigiu.
RepresentanţiI oraşului şi judeţului În Camere nu slnt nici el mal de Doamne ajută. Iuceptnd cu omul-glorie, venerabilul d. Ca-vallioti, treetnd prin toţi Zorilil, Aslanii. Malaxaţii, Fulgeril şi termintnd cu Ghiţă Berbecii, zis iu poreclă şi Nicorescu, nu e nici unul care să fie capabil a’ţl opri atenţia. Nu numai tn ochii noştri şi*at orăşenilor nu semnifică nimic, ci chiar al lor nu le dafl nici o importanţă. Observe cine-vâ listele biurourilor celor două Camere precum şi pe ale tuturor comisinnilor alese, nu va vedea numele nici unul deputat sau senator de aî Covurluiulul. Asta este cea mal bună dovadă de lipsa de credit a acestor onorabili şi lucrul este cu atlt mal dureros cu cit acest discredit să resfrîngeşi asupra o-- ruşii Iul din cauza imbecilităţii celor Însărcinaţi să’l represinte. Şi nu slnteui departe de acele vremuri, elnd sub regimul conservator, aproape toţi deputaţii şi senatorii noştri făceau parte fie din hiurourile celor două Camere, iie din diferitele coniisiunl. Tot-d’a-una Galaţii aveutl sub conservatori cile un secretar sau doul in biuroul Sena-iulul, ba chiar d. V. A. Urechiă fusese vice-preşedinte al măturoiul corp : In comisia de răspuns la mesagiul tronului, in cea bud-getară şi In cea de indigenat şi în cea de petiţii şi Iii cea de luarea socotelilor stalului. Camera alegea sub conservatori ctte un Gălăţean şi acea onoare se resflngea a-stipra oraşului şi orăşenii erai! mîndri de atenţia măgulitoare ce se da aleşilor lor. Aşa era atunci, pe clnd oraşul era cu demnitate representat prin lot ce partidul conservator avea mal inteligent, mal luminat, mal cu aiilor'itaţe. Aslă-zt representanţil Galaţilor slnt obiecte de rls şi de petrecere prin localurile publice ale capitalei.
Clnd lucrurile slnt aşa, mal putem aştepta noi vre-uii bine pentru oraş de pe urma stăruinţelor unor asemeni ipochimene?
*
* *
Miine reîncep la Curtea de Apel locală deşbaterile tn afacerea Brening. Probabil că tot miine se vor şi termina.
Amtnarea acestor desbaterl pe după vacanţele Crăciunului s’a interpretat şi se interpretează tn diferite feluri. Nu voi Înregistra nici o versiune din cele cari circulă, pentru că nici una nu ini se pare demnă de crezare. Prefer să mă ţin la o credinţă a mea, Întemeiată pe Însăşi motivarea amî-năril făcută de d. preşedinte lu ziua de 21 Decembrie, anume că Curtea, trebuind să'l citească ea însăşi diferitele acte produse în instanţă, amină deşbaterile.
S’a observat Intr’adevăr că mal ales procurorul general In acusaţia sa, a citit ne-exact unele acte, a ciuntit pe altele, a revenit în replică asupra unor fapte presen-tlndu-le în alt mod, în cit Curtea, neputînd sft-şl facă convingerea numai din desbaterl, a decis să vadă ea Însăşi toate actele din dosare şi, avînd trebuinţă pentru aceasta de mal mult timp, a aminat deşbaterile. Cred pini urmare cil numai dorinţa de a afla adevărul a împins pe Curte să amine continuarea procesului. Să poate să mă înşel, dar mă ţitî de o cam dată aici.
Iris
DIN Fl&BSĂ
Ziarele «le azi
Gazeta Poporului publică un interesant intervifew cu d. Km. Porumbarii asupra reformelor proiectate de d. Fleva. Iată .partea principală a acestui iiiterview :
— Sunteţi cu toţii de acord asupra principiilor de admis in reforma comunală, aţi stabilit principiile generale?
Nu încă. Este grea de resolvit chestia suprimării sub prefecturilor. Nul am admis acest principiu, nu ştii! însă care va ii avisul consiliului de miniştri. Se înţelege noi nu putem suprima sub-prefecturile, iără să căutăm să nu lăsăm isolate fără control, auldWtăţile comunale rurale.
Pentru aceasta ne-iim. gîndit să instituim un fel de plăşl mal mici, cari să Iie cirmnite Iul de un consiliu de forma actualelor consilii comunale. Dar chestia care ne preocupă mal cu seamă este dreptul de disolvare a consiliilor comunale. Cu dreptul ce are azi ministrul de interne de a disolva consiliele, nici nu se poate zice că ele sunt elective, căci ministrul orl-ctnd le poate disolva, şi in acest caz, eă nu pricep ce deosebire ar ti dacă ar fi numite de-a dreptul de ministru. Ministru poate disolva consiliile, poate revoca pe primar. Aceasta nu mal poate merge, dacă în adevăr voim să avem o autonomie comunală. Suntem de părere a se lua acest drept ministrului de interne cum asta există in Belgia, unde nu există dreptul de disolvare, şi nude administraţia comunală este destul de bună.
Numai in cazul clnd mi consiliu comunal s’ar dădea la acte de rebeliune, prin proclamaţii şi alte acte de violenţă, atunci, şi numai în acest singur caz, ministrul de interne să-l poată dizolva. Căci in acest caz, s’ar periclita ordinea publică şi ministrul de interne este cel d’Sntlitî dator a supravegbia şi a menţine buna ordine in stat.
Cred că, in afară de acest caz, ministrul de interne nu va avea alt drept de a disolva.
Cind administraţia comunală s’ar abate de la Îndatoririle sale, în aşa fel in cît să se presinle sub forma unul delict pedepsit de legi, atunci instanţele judecătoreşti să aibă dreptul a pronunţa disofvarea pe baza delictului comis.
Socotim că acuzaţia de rea administraţie nu este un motiv de disolvare. Aceasta este treaba consiliului comunal, care lucrează cum 'şl pricepe interesele oraşului şi este mal vîrtos treaba alegătorilor.
O parte iar care reclamă inullă atenţie este partea financiară. Cu sistemul de azi un mal putem merge Înainte. Tot păstrind, se înţelege, autonomia comunală, voim să punem această chestie în raport cu interesele generale ale statului, cu interesele financiare comune. Voim să limităm dreptul consiliilor comunale de a impune dări, voim să stabilim piuă la c« punct se poate întinde acest drept.
In tine cit priveşte administraţia comunală,
voim ca consiliile comunale să fie pe deplin libere. Controlul nu-l va mal avea prefectul, ci comitetul judeţean, căci trebue să ştii, că noi suntem de părere nu numai a reînfiinţa vechile comitete permanente, ci încă a le lărgi. Vom mări numărul persoanelor din comitet si acestor corniţele vom da controlul adininistiaţiel comunale. Cu chipul acesta un corp electiv va li sub controlul unul alt corp electiv.
Ştiri din ziare
Din Voinţa.
Contrariu ştirilor rfisptndite de o vreme de ziarele opoziţiunel, d. Eug. Stătescu, ministrul justiţiei, nu se gîndeşte şi nu s’a glndit a mări numărul membrilor Curţel de Casaţie.
Din Timpul:
Operaţiunile Băncel Agricole merg din ce In ce mâl bine şi dacă acţiunile el att astăzi un curs scăzut, aceasta se datoreşte unor uneltiri politice destul de cunoscute pentru a mal li nevoe să le desluşim.
Ca să se vază cit de adevărat e aceasta, putem asigura că nimeni nu va putea cumpăra în piaţă acţiunile acestei Bănci după cursul indicat în cota oficială a bursei din Bucureşti.
Cu prilejul acesta anunţăm ca Banca A-gricolă a înfiinţai la Brăila o sucursală proprie, pusă sub direcţia d-ltil E. Fulga, care sucursală face operaţii similare cu cele ale centralei din Bucureşti.
Banca e în ajun de a mal înfiinţa sucursale şi antrepozite şi în alte capitale de judeţ.
Falşificatorî de monedă
O ilenniiţai'e.-CirciiimărcaNH Ii os a.-~ î’crcliiziţiilc domiciliare
O liciutiiţai'c
Acum patru zile parchetul de Prahova a fost sezisat de o denunţare in contra unei cîrciumărese din capitala in pivniţa căreia s’ar fi fabricând monete falşe.
Imediat ce s’a primit această denunţare, parchetul de Prahova a constituit o comisiune rogatorie pe lingă parchetul de Ilfov pentru a se face cuvenitele cercetări.
Circiiiiuăreasa ltosa
Roşa, in contra căreia s’au făcut denunţările parchetului de Prahova, ţine un stabiliment de băuturi spirtoase in strada Sfinţii Apostoli No. 70.
Azi dimineaţă, la orele 0, d. prim-procuror LilovicI, însoţit de un comisar al poliţiei de siguranţă si mal mulţi a-genţl, s’a transportat în strada Sf-ţiI A-postoll 70, pentru a face perchisiţiunile necesare.
Roşa, părea foarte surprinsă la vederea şefului parchetului şi a agenţilor autorităţel.
IFcrcbisiţiilc domiciliare
Din ordinul dini prim-procuror al tribunalului Ilfov, s’au făcut perchiziţil în tute încăperile şi dependinţele stabilimentului, s’a scotocit tot beciul, fără a se da de urma vre-iuiel prese care să serve la fabricarea de monede.
Nici în pivniţă, nici prin magazii, nu s’a găsit absolut nimic care să confirme denunţarea făcută parchetului de Prahova.
La orele 4 şi jumătate, autoritatea s'a retras.
Se crede că denunţarea a fost o mistificare sau o ţjăsbuuareîn contra circiu-măresel Roşa.
I). prim-procuror LilovicI a comunicat azi chiar şefului parchetului de Prahova, resullatul cercetărilor şi al perchisiţiu-nilor.
------------ rmiEi—» (UIMII I —------
CONSTANTIN C. S0BE1CA
ErI, la orele 7 şi juni. dimineaţa, a încetat din viaţă, la otelul Capsa, cunoscutul şi simpaticul nostru amic Constantin C. Bo-beica.
Răpit de moarte la vlrsta de 52 de ani, Constantin Boheica lasă numai regrete.printre numeroşii săi amici şi cunoscuţi.
Constantin Bobeica s’a născut în Botoşani, la 1844, el şi-a făcut primele studii în oraşul şefi natal, de unde a plecat apoi la Cernăuţi, unde a făcut studiile secundare, iar pe cele superioare le-a făcut la Iaşi.
Tînfir, inteligent şi activ, Constantin Bobeica, descendent al unei mari familii din Botoşani, a intrat în viaţa publică şi a debutat ca funcţionar în administraţia vămilor; ■el a fost şeful serviciului vamal Ia IţcanI şi de aci a trecut la Brăila.
La 1877 Constantin Bobeica a intrat în politică, el a fost ales deputat al colegiului ÎI de Botoşani şi de la această epocă a continuat a representa acest colegiil In parlamentul Ţârei. Constantin Boheica a fost un soldat credincios al partidului conservator, el a făcut parte din juna dreaptă şi, independent de culoarea sa politică, el Îşi atrăsese simpatiile şi iubirea tuturor.
El a fost căsătorii de două ort, din prima căsătorie cu d-ra Cocota, a avut trei fii, iar din a doua cu d-ra Tăutu, a avut două fetiţe, dintre cari una singură, D-ra Alice Bobeica, trăeşte.
Constantin Bobeica era cavaler al ordinului Coroanei României şi al Stelei Romî-nici, precum şi Cavaler al ordinului sîrbesc Tacova.
El s'a îmbolnăvit pentru prima oară în August 18ÎI5, dar constituţia sa fisică robustă l’a ţinut încă pe picioare şi în alegerile trecute el a luptat cu multă vigoare în Botoşani, în contra liberalilor.
La 17 Decembre a sosit tn Bucureşti şi a descins la otel Capşa, otelul sătl favorit, s’a pus in pat şi boala la torturat pînă erl la orele 7 jum., dimineaţa, clnd şi-u dat obştescul sflrşit.
C. Bobeica a fost destul de cunoscut ca să mal amintim felul vieţel sale, umorul săă;
e destul să spunem că moartea a întristat
pe toţi prietenii şi cunoscuţii.
Rămăşiţele pămlnteştî ale lui Bobeica vor fi depuse astă-seară In biserica Albă ; Imnor-mtntarea va avea loc miine la orele 2 p. m. la cimitirul Şerban-Vodă.
Defunctul nu lasă nici o avere, ininor-mîntarea se face cu cheltuiala amicilor,— ministerul de interne a dat, se zice, q mie de lei în acest scop.
Fie-Î ţărîna uşoară.
ULTMMÎÂÎIUNI
lin boblrnae «l-luî Fleva
«Voinţa Naţională» publică în numărul de aseară următoarea telegramă caracteristică prin subînţelesurile el:
«Sîmbătă seară am primit, târziu, de la fruntaşii inel nuţioiialî-liberall din K.-Sfinit următoarea telegramă, cu rugăciunea de a o publica:
Cu toate presiunile şi ingerinţelii făcute de coniisiunea interimară, împreună cu administraţia, lista naţională-liberală a întrunit 107 voturi, contra listei oroveniste, împreună cu aliaţii şi administraţia care a întrunit 183.
Am reclamat d-lul ministru de interne telegrafic de dimineaţă urătind presiunile
şi ingerinţele ce se fac, însă pînă în ultimul moment, fi ore seara, nu s’a luat nici o disposiţiuno a înceta ingerinţele şi presiunile. Reuşita listei oroveniste se da-toreşte concursul dat de administraţie. Rugăm publicaţi aceasta.
Anton Antonescu, senator.
Doctor Popesc», deputat.»
Telegrama aceasta este o adevărată comoară, .fi va ţi isvorul unor noul certuri între d. Fleva fi colectivitate.
D-nil Antonescu fi Popescu, unul senator şi celalt deputat, sunt în R.-Săral adevăraţii represinianţl ai colectivităţii, fi de aceea «Voinţa Naţională» se grăbeşte a publica telegrama lor ofensatoare pentru d. Fleva, căci de administraţia d-sale e vorba.
I). Fleva la Npinenî
Ca rezultat al celor publicate de noi cu privire la torturele din Spinenl, d. N. Fleva, ministru de interne, după ce a văzut starea deplorabilă a primarului şi a consilierului bătuţi, a plecat erl seară la Slatina şi de acolo la Spinenl, pentru a ancheta faptul în persoană.
Colectiviştii sunt foarte surprinşi de această plecare bruscă a ministrului de interne.
Chiati prefedul de OU, d. Stăncescu, va fi surprins, de oare-ce d-sa lipseşte din oraş la vînătoare.
Vom comunica la timp rezultatul anchetei d-lul Fleva.
D. Leonida Aslan, noul prefect al judeţului Covurlul, va presta miine obicinuitul jurămînt.
D-nul N. Fleva, ministru de interne, a plecat astă noapte la Slatina cu trenul de 11 ore 25, spre a face, se zice, o inspecţie prefectului de Olt.
Ministrul se întoarce miine dimineaţă în capitală.
Se ştie cum s’a sfârşit, 'cearta dintre d. Sechiaris, prefect de Covurlul, şi d. Nîco-lae Fleva, ministru de interne, prin demi-siunea celui d’întîiu.
Peripeţiile acestei afaceri sunt însă de sigur necunoscute cititorilor noştri. Iată-le:
D. Nicolae Fleva trimite următoarea telegramă d-lui Sechiaris, contra căruia poartă ură de aproape 9 ani de zile :
«Ministerul va adresează un a vertisment şi tot odată vă anunţă că sîuteţî amendat cu leafa pe 15 zile».
D. Sechiaris îşi trimite imediat demisia şi tot. odată telerp-afiază d-lui Sturdza pUn-gîndu-se amar in contra procedeului d-lui Fleva.
A doua zi d. Sechiaris se pomeneşte cu următoarea telegramă iscălită Mortzuu secretarul general al ministerului de interne :
«Aţi interpretat răfi telegrama ministerului. Partea privitoare la avertisment era adresată L)-v„ iar partea umeuzei cu leafa pe 15 zile [era pentru un suli-prefeet al D-voastră».
Bine înţeles că a doua telegramă a d-lui Mortzun a fost poruncită de d. Sturdza. Se vede aceasta clar din justificarea ridicolă a rigorii d-lui Fleva.
Ziarul militar * Ecoul armatei» va organiza în curînd un bal, in sala Eforiei, ' pentru a spori fondurile acestei fol. D-l căpitan Puică, proprietarul ziarului, a obţinut de la vechi camarazi de ai săi ca asemenea serbări să se organiseze şi prin provincie.
Citim în Evenimentul:
«Cu ocasia anului noii directorul nostru a primit peste 3,000 de cărţi de felicitare, In neputinţă do a putea (!) răspunde fie-că-rul tu parte, d. Scorţescu.se serveşte de î«-tinsa publicitate a Evenimentului pentru a ruga pe fie-care de a considera aceasta ca o mulţumire personală din partea d-sale».
întinsă neputinţă...
CUTIA CU SCRISORI O LĂMURIRE
Vă rog, domnule redactor, să primiţi a da ospitalitate in jurnalul Epoca următoarele rlndurl
ce voesc a da publicităţii pentru a se desluşi o nedoinirire. Iată de ce este vorba:
Am văzut In -Calendarul pentru toţi» după anul acesta, că d. N. D. Popescu într’un lung articol istoric al săd, vorbind şi de fumilia boarilor Văcărescu, zice Ia paginele 43 şi 44, că in-formaţiunile le are •■după cum pretinde d. Ştefan Greceanu, care se ocupă cu craldica şi care a făcut un arbore genealogic al acestei ilustre familii*... şi mal la vale spune că «publică numai o prescurtare a acelui arbore după cum este el alcătuit de mine* dar, că «nupreschimbă nimic de cît că îl aşază orizontal pentru ca să nu ocupi loc prea mult*.
Mă grăbesc, să declar că nici odată şi nică-: ieri n’ain văzut pe d. N. D. Popescu şi nu’l cunosc, prin urmare nu puteam să-I dali nici o in-formaţiune relativă la acest arbore genealogic. In adevăr eil posed un arbore genealogie al a-cesLel familii, alcătuit de mine, după Cronici, după Documente şi după hirlil vechi, (clte ani putut consulta, dar acela diferă lu multe puncte de cei publicat de d. N. D. Popescu, căci dacă d-su ar fi văzut pe al ine ti ar fi găsit intr’tnsul serioase deosebiri, precum de pildă Intre altele că: «Bătrînul banul Barbu Văcărescu, bunul Iul Dimitrie Banul Ghica şi străbunul lui Grigorie Ghica Vodă, încetase din viaţă încă de la 1756 şi că prin urinare nu putea lua parte tu sfaturile boerilor la alegerea domnului romîn de la 1822», precum se pretinde de articolul d-lul N. D. Popescu din «Calendarul pentru toţi romtnil».
Primiţi d-le redactor, asigurarea distinsei mele consideraţiunl.
Ştefan Dimitrie Greceanu
Marţi 2 Iunuarie 1896
Inconsolabil fii. fică, socrii, cumnaţii, cumnate, verii, nepoţii şi nepoate, ah durere a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitul lor părinte, ginere şi uncliih
CONSTANTIN C. BOBEICA
încetat din Jjviuţft astazi Mercur! 3 Ianuarie 18%, orele 7 şi jumătate dim., In Bucureşti.
lnmormîntarea ya avea loc niline Joi 4 lanuare, orele 3 p. m. la cimitirul Belii.
Cortegiul va porni de la biserica Albă. Aceasta să se considere ca invitaţie.
Hotel S tlii'f'i'Sffl
4
Motel Gabroveni
100 camere şi saloane
Proprietatea d-lor R. & I. Rusescu
Bucureşti
Cu oeasiunea anului nod avem plăcerea de a presenta onor. noastre clientele siucerile noastre felicitări.
Hotelul Universal şi Gabroveni fiind cunoscut In toată ţara prin curăţenia şi efti-nătatea canierilor lor, şi văztnd succesul ce am obţinut anul trecut, ne face să sperăm şi pe viilor un succes mal mare, mal ales prin clădirea noului Palat de Justiţie, care este cîte-va minute departe de acest Hotel.
Onor. clieutela, precum şi voiagioril cari încă mi ne-afi onorat cu vizitele d-lor, vor găsi şi acest an camere cu tot confortul atlt în curăţenie, servicii! şi preţuri eftine, fără alte adaose.	(3—2)
l*r. W. Tlaomeseii
Medic de copil
Bir. Italiană, 10.
IULIAN
S'a mutat tot Tn strada Lipscani No. 63-65
vis-ă-yiş de Papagal, alături cu magazinul d-lor Manolescu ic Stoenescu fost Dancovicl.
D-nul 1. Brătescu, fost procuror la tribunalul Dolj, este numit judecător de şedinţă la tribunalul Dîmboviţa.
Sîntem informaţi că distinsa noastră societară a Teatrului Naţional, d-na A-rîstiţa Romauescu, se află greh bolnavă de cîte-va zile.
O ceartă care s’a sflrşit cu bălae a avut loc alaltă-erl la C.-Lung, în casi-nul central, între deputaţii Dobre.scu— Argeş şi Gh. Nâstăseanu.
£0 bani S A N VK I		20 bani SÂXVICI
cu Salam, Şuncă Sardele Comenzi se pot e-fectua tb 12 ore în-nainte. VIN NEGRU I.SO L I T R U		cu ICRE şi UNT CoinenzI se pot e-fectua cu 12 ore Dinainte. VIN ALB 1 LEU EITRF
MÂNCAŢI
fwliiveciul Iulian
t? C E K E Ţ î
1). Menelas Ghermani, fost ministru de finance, s’a reîntors a-seară de la Viena.
dwliiveci CHlugârese de post ’jgOT î leU "ţpg Cutia de ÎOOO grame
D-nul Gbeorgbian, prefectul de Iaşi, care venise in capitală pentru a se Înţelege cu d-nul Eleva asupra situaţiunel ce’I creează la laşi prefectul săfi de poliţie d. Penescu, a plecat aseară la postul săfi. întrebat la gară în momentul plecârel, despre resultatul intrevederel sale cu d. ministru de interne, a res-puns că e departe de a fi satisfăcut.
MAZĂRE BOABE
Po lingă specialităţile fabrieaţiunel mele de conserve cunoscute destul de lume de onorubila clientela, vid şi vă recomand magazinul meft foarte bine asortat, cu tot felul de delicatese, trufandale etc., etc.
Unul din magazinurilo mele Tam aranjat ea orl-cine poate face gustare, fiind bine servite, şi preţuri cum ar cumpăra pentru casă.
Al d-v. cu stimă
Iulian Opreiecii A Comp.
(20—1)	Lu «Ghiveci».
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
CASA DE SCHIMB
IIESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscan! No. 5
Cumpără si vinde efecte puldice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 2 Ianuarie, 1896
1			| Cum]).		Vînd	
4u/o	Rentă Amortisabilă. . .	87	—	87	*/•
5»/o	» Amortisabilă. . .	99	'/*	100	
6»/o	Obligaţ. do Stat (Cov. R.) .	101		101	V»
5*/o	» Municipale din 1883	94	—	94	V»
5 s/u	» » > 1890	94		95	V 4
5°/u	Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	*/«
6%	« » Urbane .	99	V.	100	
5<■/„	» » Urbane .	8H	•/«	89	—.
5<■/,	» » » Iaşi.	80	3 4	81	l/4
	Acţiuni Banca Naţională.	1580	—	1585	
	» » Agricola .	210	—	215	—
	» Dacia Romînia asig.	390	—	395	—
	» S-lea Naţionala asig.	410	—	415	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bucnole Francezo . . .	101	—	101	‘/«
	» Italiene. . . .	91	—	93	
	» ruble hîrtie . .	2	72	2	75
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cj£., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM.
î-m
îmbrăcăminte flanelară hygienică patentată 1 N o &!
Sistem Dr. THOMALLA |
l)e trei ori expuse pînă în present la Mttnehen, Liî-beck şi Bremen, şi pretutindeni aQ lost premiate cu cea mal mare distincţie „Medalia de Aur”.
Analisată şi recomandată, de către onor. Institut chimic universitar din Bucureşti şi găsite ca mai bune şi mai hygienice decît sistemele Iăger Kneipp şi Lahmann, singurul fabricant
G. Miililing'haus Pet. loh. Sohn
Ţesătură dublă, partea interioară fiind ţesută în mrăjiturl largi nu permite îibsorbaţiunea (imbibarea) sudoarel corpului de vreme ce stratul exterior ţesut in mrăjiturl înguste absoarbe toată sudoarea corpului, lăsînd stratul interior perfect uscat, apărînd ast-fel corpul de răceli. — Se poartă foarte plăcut, este foarte durabilă şi in proporţiime eftină, nu intră la apă şi ră-mîne păroasă. — Se găseşte de vînzare in toate prăvăliile mal principale.
Pentru orl-ce inl'ormaţiunl a se adresa la
r! itASK i:\ *v m. hokovitz
BUCUREŞTI
(24—11)	Singurii represontanţî pentru toată Romînia
Bogat asortiment do arme de vină toace do t felul de la 75 lei la 10(10 lei bucala.
tot
Arme eu două ţevi pentru nliee. cu cocoaşe şi litră cocoaşe,—puşeă-earabijiă o ţonvă alice, alta glonţ: puuştîcu trei ţevi „Trlo“ două de alice alta de glonţ,— Kxprew-Kille lin lucrate carabine de precise, „lîubini-* garan-tînd tirul exactpină la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, ete., cit 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-uătoare la animale mari. I*u»eî de Maiou de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de precinie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate raărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată coleeţiune de obiecte de vînâtoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artificii pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de Mcrlniă: săbii, florete, măscî, etc.
Atelier «le reparaţii (00=*
li. ]>• Kisiiiaii
Calea Victoriei No. 44
IIIICUREŞTI
lingă farmacia Brus Col d’iutîiu şi cel mai însemnat magazin din ţară de ARM E
«'***»■ ’ — .
îl E BUNICE
fiiind-că obrazu’I, de alt-minterl drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii ale pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cit abia acum, cit de repede s’ar fi putut debarasa de el cu
Pomada de obraz de Lugoş a farmacistului V&rtes
care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remedia pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genere a tuturor impurităţilor de pe pielea obrazului.
1 Borcănaş a 3 lei şi O lei
Depou general Drogueria BRUS, Bucureşti, Bulev. Elisabeta
1-2-0
şi o barbă minunat de fru-mosă se capătă în modul cel mal repede şi mal sigur prin Pomada regenatoare a d-rului Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvîrşire nevătămătoare pentru piele şi prin întrebuinţarea el cbiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mustăţi admirabile.
1 Borcan 3 şi O lei.
COFETĂRIA D. M. BRAGADIRU
Bucureşti, Strada Carol, 4
Recomandă marele săfl depou de băuturi spătoase indigene şi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se află asortat cu un mare depozit de Romuri indigene şi streine, începînd de Ia 1,50 pină la O Iei litru. Vînzare cu ridicata şi en delail. Preţurile cu ridicata se fac excepţional.
AIFEVĂRATA MASTIt ZISA DE CHIO
BOMliONERIE ŞI PATISERIE ÎN FIE-CABE ZI
In tot timpul se găseşte de vînzare Gliiaţă artificială • din noua fabrică de Berc «Bragadiru»
Primeşte comande pentru Botezuri, Logodne, Nunţi şi Soirele, cu preţuri cunoscut de efline, coprinzîndu-se şi serviciul.
Cu înaltă stimă
(30—22	Touia C’oiistautiiicscu.
Fabrica de maşini E. Kiessling & C
-ie
EIEPZIO-PEAOWITZ
CONSTRUESC CA UNICA SPECIALITATE
MACINE PENTRU LUCRAT LEMNUL
PRECUM SI
•££r?r '&4r'3i2'
M A Ş I ST I
PENTRU
FABRICAREA BUTOELOR
pe care le construeşte gata în întregul lor
CATALOAGE
se trimit gratis după cerere
CELE MAI BUNE REFERENTE



m


POSESORI
a mai multor medalii do Stat şi diplome de onoare
(22-9)
VELOUTI1E
Pudră de orez, preparată cu Bismuth, Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposipia U-niversală din 1889.	2o-o
CH. FAY, parfum or
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris.
TINCTURA INSTANTANEE
NIGRITINA
Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună.
Crelle Fr^res
Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris.
Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale.	20-6
RATN JE Ii
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OTEL CAUT compus patent CONGREAVE
NKdÂCBiBn. şi nempăkgibii.
Biwiiî
■ ■ ftişBlli
C|<r î
g
_ S
'g g,
o
(S
re re
-t

şi a maî liniilor autorităţi din ţară
Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Calaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm.
Detalmrl, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
Reprezentanţi si depozit general (100—38) I. DIMOVICI A C-ic
Bucureşti, str. Doamnei, 21	Brăila, calea Regală. 61
D. M. BRAGADIRU
BUCUREŞTI
FABRICĂ ŞI RAFINERIE DE SPIRT
FABRICI DE BERE ŞI GHIAŢÂ ARTIFICIALĂ
Fabrică de drojdii presate
Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bere: Calea Rahovel, 153.	(72—35)
Adresa telegrafică: BIÎ.VGADIBIJ, Bucureşti.
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarulu! EPOCA se află în strada Clemenţe! No. 3.
TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI 5 D.—Sti'ada Berzei.—1>.
INSTALAŢIEI Nl
DE
TELEGRAF, GAZ şi APÂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate «le gaz
CLOSETE DE TOATE SISTEMELE
SALON DE EXPOSIŢIE	(100—37)
Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export
	Mărie Brizard & Roger	o
	COGNAG	ag S-S S- K ' g. 03 ^ • Jiu
Bii ra-llîwi ■ * m	Calităţile cele mai recomandabile ***- Vo-vfo-vfvo-svfeo	sg?!!| •	i»] ^ P11 o . 2. ~ R ET1 * *-< 0 P * 5 *	gS** 2.* * £*
piE g	Representantul general pentru Romîuia fi Bulgaria	. 		
	BABINOVICi «V ST1IU K	g . p
	Bucureşti şi Galaţi	Sî2		 3 •••;!* i ; et [
E^'v.	Doposit general Ia cofetăria D. MARINESCU-BRAGADIRU BUCUREŞTI Ktrada «larol I, 41. (2s-ii)	Botoşani Bîrlad « Craiova < ^ T.-Severin L . Ploestl . Calafat V Piatra (Olt) J’
Miliail A. Rachtivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Cheiul Dîmboviţei. Casa Cuţarida
V. BALOTESCU
CANALE PUBLICE ŞI PARTICULARE No. 45. Bulevardul Elisabeta, No. 45.
ALEXANDRU G. FLORESCU
A I) V «CAT
_____Calea Dorobanţilor, 11 bis
GAFE „ NAŢIONALA “
In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luI Rubinstein, Bere Bragadiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
Tainai* fad ist a 4*i*iilon
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
2 Ir. 50 cutia
Paris, 28 rue Grammont şi în toate farmaciile.
Tli. Dzievanosky
Operator de bătături pe cale chimică, numaî în 5 minute fără durere şi fără cuţit, prin Tinclura Beligam.
Bucureşti.—Băile Eforiei, de la 8 dimineaţa pînă la 7 seară.
La Administraţia ziarului EPOCA se allfi de vînzare liîrtie maculatură cu chilogramul. Preţ moderat.
* FONDATÂ IN ANUL 1895 ?
3.
Tipogralia EPOCA
e in măsură să execute orl-ce fel de lucrăm, precum: ziare, afişe, cărţi, în orl-ce format, teze de doctorat, cărţi de vizită, registre, reclame comerciale, circulari, bilete de nunţi, botez, înmormmtare, etc., etc.
55
i * tj o iiiiEş rr i
STRADA OLEMENT E I
----*x=>§c=3o<-
Tipografia EPOCA
Posedă litera cea mal elegantă din cele mal bune turnătorii din Germania, puţind astfel executa lucrările cu cea mal perfectă acurateţă.
55
3.
FONDATA ÎN ANUL 1895
Tipografia EI*OCA
de şi va oferi clienţilor săi literă nouă şi foarte variată, va executa totuşi lucrările cu preţurile cele mal moderate. Maşinele de mare tiraj cu care e înzestrată tipografia EPOCA, o pun în
măsură de a face faţă orl-căror exigenţe.
Elegantă, aeuralelă, proniplilanine, e/Tfnăfafe,— aceasta va fi deviza nouei tipografii.
Bucureşti.

flfflţfaft.ttfomentel, No. 3.