SERIA n —AOTL n, No. 338 Ediţia a treia MARŢI, 24 DECEMBRE 1890 NUMAROl^lO BANI A BOIAHKHTELE încep In 1 ţl 15 ale fle-eArel Ioni ţt se plftteae tot-d’ft-nna Înainte In Jlucwrtfft la Caaa Administraţiei In judtfa ţi gtrainătaU prin mandate poştale U t an tn ţară 30 lei; In etreinttate 60 lei faae luni ... 16 » * * 16 » rel luni . . . 8 * > > 18 » Un numir tu străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA S« •—STRADA ULKMKNTE!—No. I NUMARDL^IO BANI mnrciuBiuB in Bucureşti şi judeţe ae primite numai la Administraţie ta streinttate, dtireot la adm*ni*teatU ţi la toate oficiile de publicitate An un ciori 1& pag. IV .... . 0.30 b. lini» » » » in........1.— lei a a ® • IJ ..... 3.— » f Inserţiile şi reclameie 3 lei rlndnlţ Un utIt recblft tO bani ADMINISTRAŢIA No. STRADA CLEMENŢEI —Ho. 8. CRIZA MINISTERIALĂ OPERA DE REPARATIUNE S’a pus capăt prigonirii fără de exemplu, a căreia victimă a fost Mitropolitul Ghenadie. Partidul liberal silit a fost să strice cu însăşi mîna lui ceea ce făptuise. Prigonitul şi prigonitorul aQ primit ce fie căruia se cuvenea: cel d’intil, deplina satisfacţiune; cel de al douilea, lecţiunea cea mal aspră ce poate să îndure uu partid. In partea el pur personala, chestiunea e deci sfirşită; şi toate ar fi bune, dacă n’ar fi tost în joc de cît atîta. Din nenorocire, în viitoarea luptei afi fost tîrîte nu numai persoane cu interese trecătoare, ci însăşi instituţiunile ţărel, şi acestea aQ suferit mal mult de cît persoanele. Intr’un admirabil articol pe eare-1 reproducem mal la vale, «Un vechio conservator* dezvăluie cu mină de maistru nemărginita pustiire ce a lăsat în urma sa nenorocitul război prin care am trecut. Zdruncinate aQ fost din temelii, cele mal înalte instituţiunl ale ţârei : Biserica, Justiţia, Parlamentul. Zdruncinata a fost credinţa poporului în puterea şi folosul acestor ins-tituţiunl. Biserica e luminătoarea sufletului, propovăduitoarea iubirii şi a dreptăţii; dar în Biserica noastră s’a putut săvîrşi cel mal negru act de ură şi de nedreptate. Justiţia e chiezăşia dreptului fiecăruia, e scutul împotriva orl-cărel atingeri ; dar cu ajutorul Justiţiei noastre a putut un guvern să comită cea mal strigătoare nelegiuire, refuzînd unul om, în faţa întregel societăţi, dreptul cel mal elementar : dreptul apărării. Parlamentul e streaja care ve-ghiază ca ruagiile Statului să funcţioneze regulat; dar Parlamentul nostru a lăsat să se batjocorească şi Biserica şi Justiţia, pleeîndu-se fără murmur înaintea desfrîulul guvernamental. Dintr’o lovitură, înlr’o singură chestiune, s’aQ degradat as-fel cele mal mari instituţiunl ale ţărel, pentru a cărora întărire un popor întreg a muncit ş’a jertfit timp de zeci de ani. Generaţiunl după generaţiunl aQ ostenit pentru a pune Statul ro-mîn pe temelii solide, pentru a înconjura aceste temelii cu dragostea şi încrederea poporului. Şi munca lor, în ciuda multelor de-cepţiuni ce-au întîlnit, părea rodnica ; Statul se întărea mereQ şi cîştiga necontenit în vază. Toată clădirea e acum zdruncinata. AQ trecut barbarii cu foc şi sabie şi aQ pustiit ce le-a eşit în cale. Cine mal poate cu suflet curat să-şi ridice privirea plină de evlavie spre Biserica cea pîngărita ? Cine-şl mal poale pune toată încrederea într’o Justiţie din care un guvern răQ face după plac un instrument de oarba prigonire ? Cine mal poate crede într’un Parlament servil care asistă impasibil la cele mal mari crime? Iată groaznica situaţiune la care ne-a aruneat partidul liberal: neîncrederea şi desgustul faţă cu tot ce trebue să ne inspire dragoste şi respect, dacă vrem să mal trăim ca Stat, stăpinl pe noi înşi-ne. Căci nimic nu sapa mal adine existenţa unei naţiuni, de cît neîncrederea acesteia in propriile-I instituţii, de-cît desgustul el de sine însăşi. Putem lăsa să dăinuiască o stare de lucruri aşa de primejdioasă? Putem privi în linişte cum se stinge în sufletul nostru tot ce e isvor de viaţa? Cine mal are un pic de iubire pentru ţara noastră nu va sta mult la gîndurl pentru a şti ce are să facă. Dacă nu vrem ca ucigătoarea otrava să ne cuprindă tot trupul, vom învinge amărăciunea ce ne amorţeşte, ne vom scutura din toropeala şi vom pune bărbăteşte mîna la sfînta operă de reparaţiune. Trebue să punem piciorul în prag; trebue să curăţim întâi locul. Oamenii cari cu atîta nesocotinţa aQ deslănţuit asupra capului nostru primejdii de moarte, nu mal pot fi lăsaţi la cîrmă. Depărtarea lor se impune chiar şi numai pentru a opri răul să nu se mal întindă. Şi apoi, să restatornicim instituţiunile, astă-zl zdruncinate, în cinstea, încrederea şi iubirea fără de cari nu pot trai. Să redăm Bisericel, Justiţiei, gu-vernâmlntuluî, autoritatea pe care aQ perdut-o în învălmăşeală. Ori cît de mare ar fi răul făcut, el se poate îndrepta prin înţelepciune şi muncă stăruitoare. Căci e plin de viaţă poporul nostru şi mari sunt calităţile lui. A ştiut el să puie frîQ unul guvern care în făptuirea răului a întrebuinţat toata puterea Statului, şi cea spirituala şi cea lumeasca ; a putut el să întoarcă din cale un guvern care avea toate cutezările şi nici o sfială. Tot aşa va şti şi va putea să dea tot ajutorul oamenilor luminaţi şi iubitori de ţară, cari cu trup şi suflet vor munci ca să prepare ce s’a stricat. Vom fi pierdut un timp preţios şi puteri ce, fără acest nenorocit guvernămînt liberal, ar fi mînat ţara cu ciţl-va paşi mal nainte pe calea propăşirii ; dar cel puţin să scăpăm numai cu atîta jertfa. I. Popescu. LIPSA DE 6UVERN Un lncru © cert, că nu mal avem guvern. In toate împrejurările se constată că la cîrmă avem numai o umbră «le guvern. Acest lucru s’a văzut încă odată cu prilejul agitaţiune! tuucţiouarilor «lela căile ferate. Un guvern cinstit e . Stur«Iza|a fost ieri rechemat în ţară de către d. Gogii Cantacuzino. * * * Circul» zvonul, că. «1. Cantacii-zlno fşi va retrage demişi miei» de teama ca nu cum-va piuă Ia Întoarcerea lu ţară a d-lul Sturdza, guvernul să Izbutească a se iutărl. D. Cantacuzino ur li liotărft Insă fn acest caz, ca imediat după Întoarcerea d-Iui Sturdza să-sl dea din noii demisiuuea şi să provoace o nouă criză ministerială, spre a lulesui ast-fel revenirea la putere a şefului său. * * * In ce priveşte pe d. Stoicescu, se spune, că d-sa ar ezita să se retragă pînă nu va putea răspunde de pe banca ministerială la interpelarea d-luî Scorţescu, în cestiunea abuzurilor de la portul Constanţa. Ministerul justiţiei a pus la dispoziţia d-lul Malaxa, fost primar de Galaţi, raportul confidenţial al procurorului general Bastaki asupra ccdârtl concesiunilor eclerajului şi tramvaiului electric. D. Malaxa îşi va desvolta interpelarea sa adresata ministrului de interne imediat după sărbători. D. Barbu Paltineanu şl-a dat de-misiunea din consiliul comunal al Capitalei şi din clubul naţional-li-beral. D-sa s’a înscris erl în clubul na-ţional-democrat al d-lul N. Fleva. Aflăm ca mal mulţi deputaţi, senatori şi membri al clubului liberal, aQ adresat d-lul Gogu Cantacuzino o scrisoare, invitîndu-1 sa se retragă în viaţa privata, sa închidă Voinţa Naţională şi să se ocupe cu statistica împreuna cu d. Sturdza. Membrii seeţiunel Bucureşti a Ligel Culturale sunt convocaţi pe Duminica 2b Decembrie, în localul Ligel din strada Noua 6, spre a alege delegaţi la Congresul general de la 12 Ianuarie. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra remarcabilului articol publicat în „Timpul" sub titlul TRISTIA şi pe care-1 reproducem pe pagina I a numărului de faţă. Tribunalul Ilfov a respins acţiunea d-luî Ciuculescu, prin care cerea anularea testamentului decedatei H. Gigîrtu, sub motiv de captaţiune din partea generalului Poenaru. Publicul îşi aduce negreşit aminte ca Voinţa Naţională îşi făcuse din acest proces o armă murdara de lupta în contra generalului Poenaru. lata dar o noua palmâ data de jutsiţie calomniatorilor. Iată textul interpelare! anunţate de d. deputat Georgescu-Buzăfl d-lul ministru de războit!: Rog pe d. preşedinte al Adnnărel să bine-voiască ca pe ziua de 13 Ianuarie să mi se pună la disposiţie tablourile de înaintare in armată. Doresc a face în această privinţă o interpelare, doresc ca M. Sa Regele, Augustul nostru Suveran şi şeful suprem al armate!, să ştie despre nedreptăţile ce se fac în armată şi din care cauză mulţi buni ofiţeri şi-aii părăsit cariera, iar alţii sunt pe cale de a imita pe foştii lor camarazi. D-nu V. Lascar a avut ocasie, ca Ministru de interne, să se manifeste în public (la Cameră şi intr’o circulară) pentru libertatea alegerilor şi in contra ingerinţelor administraţiei. Asta e pură theorie ! Să vedem şi practica : Ministrul de interne recomandă Prefectului.. (de Huşi, ’ml pare) pe d-nu Coco-Dimitreseu, impune Prefectului de Gorj pe generalul Berendel şi susţine la RomanaţI pe un cumnat al Prefectului Demetrescu, etc., etc. Am dori să ştim ce se înţelege prin candidatură oficială, dacă cele de mal sus, citate exempli gratia, nu sunt candidaturi archi-oflciale ? După cum vedeţi faptele nu prea corespund frumoaselor principii ! Erl dimineaţă s’aft distribuit în saloanele Societăţel centrale Agricole, haine, încălţăminte şi ajutoare băneşti pentru sărbători copiilor lipsiţi de mijloace din Capitală. Au fost complect îmbrăcaţi 110 copil săraci, aleşi dintre cel mal silitori elevi al şcoalelor primare din capitală. Directorii şcoalelor prezintaft comitetului societăţel pe elevii în adevăr săraci, cari merită a fi ajutaţi. Solemnitatea aceasta a fost prezidată de vice-preşedinte d. C. Colibăşea-nu, asistat*de casierul societăţel centrale agricole, d. Gi lliescu-Mâciucă. După ce s’aft distribuit hainele şi a-jutoarele în bani celor 110 copil săraci, s’a servit şampanie directorilor de scoale şi celor l’alţl membri al societăţel cari asistai! la serbare. D. Colibă şanu a ridicat primul toast în sănătatea corpului didactic, la care a răspuns d. Gîrboviceanu, directorul şcoalel normale a societăţel pentru învăţătura poporului Romîn. Serbarea s’a sfîrşit la orele 12 din zi, cînd toţi copiii, după ce au clntat în cor imnul Regal şi alte bucăţi frumoase, s’aft retras cu inimile pline de bucurie şi cu feţele radioase. Manifestaţia de ieri Ieri dimineaţă s’a făcut o manifestaţie la domiciliul d-lul N. Fleva, calea Dorobanţilor, unde se află găzduit fostul Mitropolit Ghenadie Petrescu. Cortegiul, compus cam din o mie de persoane, a plecat din grădina sfîntulul Gheorghe, la orele 10 şi jumătate. După sosirea m anifestanţiior Mitropolitul Ghenadie eşi in balcon, el fu salutat cu strigăte de «Trăiască martirul Bi-sericel noastre». Mitropolitul avea pe piept Steaua Ro-mîniel. Foarte mişcat, el căuta să-şi stăpinească emoţiunea şi apoi cu cuvinte foarte calde şi cu timbrul sonor al organului său, mulţumi poporului capitalei pentru urarea ce-I face, precum şi pentru lupta fără preget pe care a I dus-o timp de şeaple luni în apărarea unei cauze drepte. Cuvintele Mitropolitului Ghenadie sunt acoperite de aplau.se. In timpul acesta apare şi d. Fleva Iu balcon, alături de Mitropolit şi însoţit de d. Scorţescu. Mulţimea manifestează pentru d. Fleva. Se aude o voce din mulţime, care aduce Mitropolitului un omagiu pentru hotărîrea cu care a îndurat persecuţiu-nile al căror obiect a fost. E d. Gr. Mano, membru al comitetului de 300. In acelaşi sens vorbeşte şi d. Al. Macedonski. Vine rîndul d-lul Fleva. D-sa constată cu bucurie că lupta poporului romîn pentru reintronarea legalităţeî şi readucerea păcel şi liniştel în Biserică a fost încununată de succes. Dd. G. Scorţescu şi Anton Bacalbaşa rostesc cîte-va cuvinte pentru triumful cauzei Mitropolitului Ghenadie, admirînd tăria cu care Prelatul a îndurat perse-cuţiunile şi bărbăţia cu care poporul romîn a luptat pentru apărarea Biseri-cel şi înfrîngerea guvernanţilor nevred nici, a intriganţilor şi a tiranilor. Laudă energia comitetului de 300. In urma acestor cuvinte Mitropolitul Ghenadie se retrase, iar manifestanţii se împrăştiară în linişte. Erl s’a ţinut la Dacia o întrunire în favoarea sufragiului universal, întrunire în care s’aQ produs d-nil Vintila Rosetti, V. Kogalniceanu, Popovicl-Râcăciune, Nae Stâtescu-BuzâQ, V. Morţun, ele. Oratorii aQ vorbit tot atît de mult de sufragiul universal ca şi despre drepturile ovreilor,chestiuni cari după cum se vede, aQ o strînsa legătura. Unii însă aQ fost pentru evrei şi alţii contra lor, şi această deosebire de vederi a produs numeroase incidente în sala, în cursul întrunirel. ISTORICUL SCUZELOR «V0IHTEI> Nemernicia «Voinţei». — Desmiuţirî categorice.—Istoricul retractării Voinţei».—închiderea procesului.— Scrisoarea Mitropolitului către d. Lascar Nemernicia «Voiuţeî» Voinţa Naţională simţind—cam tîr-ziu—trista posiţiune în care se găseşte în aşa numita «afacere a Mitropolitului Ghenadie», după ce a făcut cuvenitele scuze, se încearcă a-şl justifica nemernicia prelinzind că declaraţia de retractare a fost da'ă după desistarea reclamantului şi numai în ce priveşte pretinsa corespondenţă a ocnaşului Măr-găritescu—Damaschin. Zadarnice palinodii ! Desmiuţirî categorice Nu este adevărat că retractarea Voinţei s’ar fi făcut după desistare. Nu e adevărat că fostul Mitropolit ar fi propus Voinţei să convie la desistare. Nu e adevărat că Voinţa s a retractat numai în ce priveşte învinuirea adusă fostului Mitropolit «că a avut legături cu un ocnaş», menţinind cele Vaite învinuiri. Nu. Voinţa Naţională o bătut în retragere, a cerut scuze, s’a umilit pe toată linia. Istoricul retractării «Voinţei» lată cum s’au petrecut lucrurile. Joi s’a propus Mitropolitului Ghenadie a se desista de procesul deschis, pentru a nu se redeschide lupta, mal bine zis pentru a se economisi Voinţa. Mitropolitul Ghenadie n’a primit propunerea de a se desista de cît dacă *i se va tace o deelaraţiuiie de retractare formală de către d. \. Ia no viei ţi cuviosul Damas-eliin. Această condiţiune a fost formal comunicată de d. Dissescu, în numele P. S. Archereul Ghenadie, d-lui V. Lascar, care dorea înlăturarea dezbaterilor. După o convorbire între d-nii Lascar, Fleva, Dissescu şi fostul Mitropolit, s’a primit textul declaraţiunii d-lul N. Ianovir.i, d. V. Lascar diud en-vfntnl săii că prin acea «lecla-raţiune Voinţa Naţională tnţclcge a se justifica învocfnd responsabilitatea cuviosului Damascliln. care a dat In formaţiunile pe ba-sa cărora s’a publicat «tot» ce a dat loc la procesul in calomnie. «Tot» adică ţi învinuirea scrisorilor Mărgăritescu-Damas-chin, ţi cele l'alle învinuiri. D. V. Lascar a mai dat assigiirarca că atacurile din partea Voinţei Naţionale vor inceta cu totul in urma incliiderei procesului. închiderea procesului Procesul s'a în his. Cum ? S’a pre-sintat înaintea d-lui Preşedinte al Curţel cu juraţi d. N. Ianovh l în persoană şi a dat cuvenita şi convenita declaraţiune. A dat o asemenea declara ţiune şi cuviosul Damaschin prin procuratOrele său d. Dragomirescu. «A-vînd în vedere aceste dedaraţiunî, zice P. S. Archereul Ghenadie prin procu-ralorcle său d. Disescu, declar că numai stâruiu în judecata procesului». *) Curtea prin decisiunea sa motivată pe declaraţiunile preveniţilor şi desistarea reclamantului, a dispus închiderea dosarului. Putem acum judeca reaua credinţă, restăltnăcirea şi palinodiile Voinţei Naţionale. Scrisoarea Mitropolitului către d. Lascar In urma acestei reslălmăciri şi a atacurilor pe cari Voinţa le îndreaptă din noii în contra Mitropolitului Ghenadie, I. P. S. Sa a adresat erl o scrisoare d-lui Vasile Lascar, ministru de interne, la care face apel să dedare dacă rdradarea Voinţei nu se referă la tot ce scrisese dinsa şi dacă d. Lascar nu luase un angajament formal în acest sem. (Serviciul Agenţie! Romi ne) Paris, 21 Decembrie. D. Felix Faure a răspuns la telegrama Ţarului ceea ce urmează: «Sunt adînc mişcat de termenii în cari Majestatea Sa adresează felicitările Sale.—Ii mulţumesc, precum şi Împărătesei, pentru sentimentele ce exprimă pentru Franeia.— Noi de asemenea evocăm cu o vie einoţiuue. amintirea atit de preţioasă a preseu-ţel Voastre printre noi, şi Vă rog să primiţi urările ce facem pentru fericirea Majestăţel Voastre, a Majestăţel Sale împărătesei,'pentru aceea a Marel Ducese Oiga şi pentru mărirea Rusiei.» Madrid, 21 Decembiie. O depeşă din Manilia anunţă că Spaniolii aQ repurtat o victorie strălucită asupra insuigenţilor lingă Bulacan; aceştia aQ a avut 1,100 morţii şi au perdut 7 tunuri. Spaniolii aQ avut 2'5 de morţi şi 68 de răniţi. Roma, 21 Decembrie, j Indisposiţia Regelui se poate considera ca trecută. Regele s’a sculat la amia/.I şi s'a ocupat de afacerile Statului. «Italia» anunţă că Suveranii germani vor veni să petreacă cîte-va săptâmînl pe la finele lui Martie şi Ia începutul lui Aprilie. Vor sosi direct la Genua pe bordul lut «Hoheuzollern» şi vor merge apoi la Neapole, Palermo şi alte oraşe. Conslantinopol, 22 Decembrie. ^ Bertram effendi a refuzat de a primi postul de sub-secretar de Stat la ministerul de finanţe dedarind că-I este cu neputinţă de a executa programul financiar pe basa bugetului ce s’a publicat. S’a refuzat aprobarea decisiunel consiliului de miniştri în privinţa admiterel străinilor în gen-darmeiia creţ ană. Viena, 22 Decembrie. Prinţul Bulgariei a conferit contelui Badeni marea cruce a ordinului S-tulul Alexandru. Sofia, 22 Decembrie. «Sobrania»- — Sobrania votează în unanimitate o lege de amnistie modifieind pe acea din Decembrie 1894 şi întiuzind efectele sale tutu-lor delictelor politice comise de la 8 Decembrie 1883 pînă azi. Sobrania votează o modificare la legea asupra pensiunilor militare, un proiect stabilind o taxă de intrare de 14°/„ asupra tuturor mărfurilor şi o lege redueînd accisele asupra alcoolului şi băuturilor alcoolice. Adunarea trimite unei comisiunl examinarea contractelor privitoare la executarea lucrărilor de construcţie a drumurilor de fertRusciuc-No-vazagora şi Saramberg-Novazagora, apoi se a-mînă pînă la 15|27 Ianuarie. Pelersburg, 22 Decembrie. Nu s’a luat nici o deeisiune definitivă în privinţa succesorului contelui Şuwaloff. Se vorbeşte mal cu deosebire de prinţul Imeretinsky şi de generalul Goremykine, guvernator general din Irkuţk. Paris, 22 Decembrie. Azi s’aO făcut alegerile pentru reînoirea parţială a Senatului. Primul rind de scrutin dă 72 resultale definitive, din cari 48 republicani, 12 republicanl-radicall şi 12 conservatori. Republicanii ciştigă 3 locuri; socialiştii sunt bătuţi, D-nu Cosltans, fost ministru, este in balo-tagiu in Haute-Garonna. Bombay, 22 Decembrie. S’aQ făcut rugăciuni In inal multe adunări mahoinetane, pentru a face să Înceteze ciuma. Comerţul este parulisat. Pelersburg, 22 Decembrie. O ierbărie a sărit în aer îu una din mahalalele oraşului. Sunt 4 morţi, printre cari o femee. *) Posedam petiţia reclamantului in copie legalisată. www.dacoromanica.ro EPOCA DIVERSE DIN CAPITALĂ Prindere» unul criminal.-G.'N.Pascu, de fel din Slănie şi servitor la d. Bulu din strada Horiet 34, a tras zilele trecute, cu intenţiune de a o ucide, un foc de revolver a-supra femeel Anic.a, servitoare in aceeaşi, ră-uind-o la braţ. Criminalul după ce a săvirşit faptul a dispărut imedirt. Politia de siguranţă luind măsuri de urmărire, a reuşit a-1 prinde aseară. Accident pe linia ferată.— Trenul de persoane care a sosit aseară la 8 şi jumătate iu Capitală, aducea pe un domn Mirescu, învăţător, grav rănit la cap şi la pintece. L). Mirescu plecase din Capitală cu trenul de ti şi 10 şi In dreptul staţiei Chitită, stind pe peronul vagonului, a alunecat pe trepte şi a căzut sub roatele trenului. Scos de sub vagon foarte grav rănit, pacientul a fost transportat cu primul tren in Capitală la spitalul Filantropia. DIN ŢARĂ Tiliiar şi dezertor. — O telegramă din SInLina anunţă că in Comuna Crampoia din a-cel judeţ s’a prins un dezertor din armată, a-utorul mal multor tîlhăril şi furturi sâvirşite in acel judeţ. Falsificator de bau!.-Un ţăran de fel din comuna SlobozeştI (Teleorman) cunoscut ca falşificator de bani, a fost prins la Slatina. Asupra lui s'aiî găsit diferite tipare de monede, in pămint şi în metal, precum şi mari cantităţi de plumb. Falşificatorul a fost înaintat parchetului de Olt* DIN^STREINATATE Fu straniu fenomen geologic.-Un straniu şi tragic fenome î, care a costat viaţa a nouă persoane, s’a produs la Rothmore, la trei leglie departe de Killarney in Irlanda. O enormă caulitate de pămint mişcător, de o suprafaţă de peste 300 pogoane, s’a deslipit de un munte şi a îngropat întreaga fermă a lordului Keuuare, omorind pe intendent, pe soţia acestuia şi pe cel 7 copil al lor. Toate vitele din fermă aii fost ucise. Acest eveniment a produs o vie emoţiune in toată regiunea, cu alit mal mult că mişcarea terenului pare a continua. ECOURt *% Societatea Studenţilor In Farmacie ’şl-a constituit comitetul pe anul acesta ast-fei: Preşedinte a fost reales d-nul Ştefan Bogdan. Vice-preşt-dinte : d-nil Gh. Dumi-treseu, G. Searlat şi C. Mazarini. Casier d-nul N. Panţu. Secretari: d-nil N. Cugler şi C. Nicolaescu. Bibliotecar d-nu P. Bu-zoiauu. Sediul Societăţii strada Scaunelor 54. *% ErI s’a Închis prima serie de repre-sentaţiuul la teatrul de varietăţi Hugo. Cu această ocaziune publicul a chemai pe dl. HaimovicI, antreprenorul din iarna aceasta, cărui prin aplausele sale a ţinut să-I mulţumească pentru osteneala şi sacrificiile bănescl ce a făcut îu scop de a mulţumi pe vizitatori. In tot timpul carnavalului se vor da baluri mascate ; iar în serile libere sala se închiriază pentru baluri, nunţi şi banchete. «Loteria Societăţii» Tinerimea Română, făcută îu scop de a se mări fondurile necesare pentru darea de premii copiilor cari se disting la concursurile ce ţine, se va trage în ziua de 16 Februarie 1897. Loteria constă din 20,000 bilete, avîud câştiguri In sumă totală de Lei 5,000, re-partisale ast-fel: 1 câştig de 2000 lei, = 2000 lei 1 » » 1000 » = 1000 » 1 » » 500 » = 500 » 5 câştiguri » 100 » = 500 » 20 » » 50 » = 1000 » Tot. 28 » = 5000 » Mal sunt încă un număr mic de bilete nevindute, cari se găsesc la toţi membrii Societăţii şi la localul săfl din calea Victoriei No. 110. Costul unul bilet este de un led. »%A apărut o nouă publicaţie, „Foaia pentru toţî“ cu o materie bogată şi iu acelaşi timp instructivă şi amuzantă şi pusă sub direcţia d-lul Dumitru Stăncescu, director al «Biblioteceîpentru toţi». Foaia e ieftină (15 bani numărul, de 8 pagu.e format mart) şi dă mulţime de premii cu totul gratuite abonaţilor. Se trimite gratis în provincie un exemplar de probă or-cul se adresează Administraţiei Foii pentru toţii, No. 12, Pasagitd Domin. ULTIME ^FORMAŢIUNI amAkarea CRIZEI Zvonul ce a circulat iert despre retragerea demisiunei d-lui Gogu Cantacuzino, se acreditează azi. Impresiunea generală e însă că după redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, d. Gogu Cantacuzino va cătda un pretext pentru a ’şî reînoi demisiunea, cu scopul ca provoclnd o criză ministerială să înlesnească revenirea la putere a d-lui Sturdza. * * * D-nii P. S. Aurelian, V. Las-car şi Emil Costmescu sunt perfect de bine informaţl asupra planurilor d-lui Gogu Cantacuzino. In special d. Costinescu îşi des-voltâ toate puterile pentru a zădărnici revenirea la putere a d-lui Sturdza, revenire pe care d-sa şi spiritul public al partidului o so- cotesc de cea mai mare nenoro cire pentru partid. * * * Acela care se bucură mai mult de amînarea crizei e d. Costică Stoicescu, care ţine cu ori-ce preţ să mai fie ministru, sfidind astfel opinia publică revoltată din cauza potlogăriilor de la Constanţa. D. Stoicescu ţine ca de pe banca ministerială să caute a se desvi novăţi cu ocazia interpelării d-lui Scorţescu. * A: * Ut Un personaj marcant întrebînd pe d. Porumbaru asupra demisiu-neî d-luî Gogu Cantacuzino, a primit următorul răspuns: — A demisionat şi n’a demi sionat. D. Gogu Cantacuzino nu caută de cit să ne încurce. Dorinţa generală ar fi ca d. Can* lacuzino să demisioneze. Cri s’aQ făcut la Roman alegeri pentru colegiul III judeţian. AQ fost aleşi dd. Xenofont Diaraandi şi loau Moglau. La alegerile parţiale din Huşi pentru două locuri în consiliul judeţian aQ fost aleşi dd. Enache lamandi şi Leo-nida Constantin. In ziua de 31 Decembrie se va da un mare bal la Buzăil în folosul Ligel Culturale. Aflam că <1. Salign.v si mai mulţi şefi de servicii de la direcţiunea generală a C. F. B. şi-au dat demi-siimile. Guvernul. îu neputinţă de a împăca lucrurile,» rugat pe M. S. Regele să bine-voiască a interveni pe lîugă d. Saligny spre a-’l determina să-şi retragă deini-siuuea. Ieri d. Saligny a fost chemat în audienţă la Palat. Profesorii de la Sf. Sava, întru-nindu-se ieri, 21 Decembrie 181)6, pentru a lua în cercetare şi a a-răta neajunsurile actualului Regulament şcolar, in scop de a înainta în aceasta cestiune şi un raport Ministerului, aQ hotârît ca Sâmbătă 28 Decembrie 1807, la ora doua p. m. sâ se ţie la Sf. Sava o întrunire a tutulor profesorilor secundari din Capitala, în care adunare se va pune în desbatere zisul Regulament. Invitam presa guvernamentală sa ne spue cît s’a plătit pîna azi comisiei de ancheta de la primărie, care sub cuvînt de a cerceta actele fostei administraţiunl, şi-a făcut un venit anual al carul quan-tum e bine să se cunoască de public. D. A. G. Olteanu, ziarist, care pe simple suposiţiunl din partea d—lui prim-procuror de la Iaşi Ca-racaş, a fost arestat, purtat pe drumuri pe la laşi, expus la cheltuell, pentru a fi confruntat cu Harna-gea, cu care a mîncat la restaurant in Bucureşti, a fost pus în libertate şi s’a întors în capitala. Ar fi de dorit ca să nu să pună oamenii pe drumuri şi mal cu seama sa nu li se răpească libertatea, pe simple suposiţiunl. D. colonel Warthiadi va fi înaintat pe ziua de 1 Ianuarie la gradul de general. D-nil miniştri Mîrzeseu şi Şen-drea pleacă diseara la Iaşi, unde vor petrece sfintele sărbători. In noaptea de Sîmbătă spre Duminică arestaţii din penitenciarul cel noQ din Galaţi aQ cercat să evadeze. Intr’una din săli eraQ închişi 22 de inşi. Procurîndu-şl instrumente de pe la dulgherii, feraril, tinichigiii, etc., cari lucrează în curtea penitenciarului — care nu-I încă gata —închişii aQ spart peretele sub patul unuia dintre el, aQ făcui o gaură şi, cu ajutorul a 6 pături legate una de alta, s’aQ scuborît in curte—de la o înălţime de 6 metri—mal intiQ numai 3 inşi, între cari vestitul G. Rălan. Garda însă i-a surprins înainte de a trece gardul în a doua curte. Nevoind să se predea, soldaţii aQ făcut uz de arme. Gh. Bălan a fost atins la cap; cel l’alţl doul s’aQ predat atunci. Dacă izbutea încercarea acestor trei, trebuia să-I urmeze şi cel l’alţl tovarăşi al lor rămaşi in închisoare. Din fericire aQ fost prinşi la timp. Se zice că administraţia cunoştea a ceastă încercare de mal înainte şi de aceea eraQ luate toate măsurile. Bandele lui Robescu tot nu se astîmpară. Sîmbâta seara Niţa Anton Radu-lescu, zis şi Clanţa, funcţionar la primărie, Însoţit de doul bătăuşi, aQ năvălit în prăvălia lui Hristache Marinesru din strada Romană 1 79 şi, în lipsa proprietarului, aQ început să insulte şl-apol să maltrateze pe soţia lui. Bandiţii au spart apoi geamurile, sticlele şi gazometrul. El vroiaQ sa devasteze apoi întreaga prăvălie, dar dîndu-se alarma, aQ venit vecinii şi banda primarului Robescu a luat’o la fugă. O corespondenţă din Budapesta inspirată de guvernul unguresc şi apărută iu «Nenes Wiener Tagblatt», Tace mustrări d-lui Costieă Stoicescu, că a lăsat tară răspuns cuvintele rostite eu ocazia discuţiei Adresei, de d-nil (ir. II. Sturdza şi Oobrescu-Argeş iu eestiuuea naţională. Aceeaşi corespondenţă invită pe contele Qoluchowsky, in numele cercurilor liotăritoare din Budapesta, să procedeze eu mai multă energie faţă de cabinetul Aurelian, care «pare a uu urma de loe politica corectă a d-lui Sturdza in eestiuuea naţională». Din acest comunicat unguresc rezultă eă d. Sturdza şi-a asigurat concursul ungurilor ea să poată reveni la putere. Cu începere de Ia anul noQ Liga Pomină, organul Ligel Culturale, va apare în format de revista, o-data pe săptamînă. Revista promite a fi foarte variată. După cum am anunţat, Joia trecută s’a logodit poetul Radu Rosetti cu distinsa domnişoară Elena Bacaloglu. Celebrarea căsătoriei se va face în ziua de 19 Ianuarie în biserica Eneî. Naşi vor fi D-na Maria Blaremberg cu d. Nicolae Filipescu. Sunt trei ani de cînd In comuna Poenarl-Rali. din judeţul Ilfov, s’a înfiinţat de către d. George Andreescu, generosul proprietar al acelei moşii, o frumoasă şcoală rurală mixtă cu 4 clase. De la Înfiinţarea sa, şcoala Începuse să fie frecuentată de un mare număr de elevi, aşa că de pe atunci se simţea nevoia de a se mal numi un învăţător pe lîugă cel existent. Astă zi această nevoe este şi mal simţitoare, şcolarii în-mulţindu-se din ce în ce mal mult. Credem că e de datoria ministerului de instrucţie publică, căruia o mină generoasă ’l-a oferit un frumos şiigenic local de şcoală, să îngrijească de progresul el, ataştud pe lingă Învăţătorul actual un altul, pentru-ca instrucţia elevilor să nu sufere. A «te citi urmarea foiţei in pagina IV. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei analize foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus in vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hîrtie de ţigara PANAMA. Singura hirlie de orez de Panama care: Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolt de fel aroma suavă a tutunurilor romîneştl, ca alte hirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrliel «Panama» : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor adresa teate informaţiile şi comandele din Roinînia. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet clin Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat ile către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea osu’uî, nervilor şi a cărnel musculare Vinul Becf-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a 50 grame de carne prin *'/» pahar de vin. Ei pe lingă că este folositor copiilor, este iudispensabil anemicilor şi persoanelor vrîstnice. Intrepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altîn, Roşu, Thflringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea ra 'icală a boalelor sifilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul săft către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de medicină şi singurii cari aii primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 iu Paris. In detail: Farm. Brus, Altîn, Roşu, Thtlringer şi in toate farmaciile din ţară. CASA RIEGLER Furnisorul Curţei Regale Iiombbue Cli ocol at ti etc. se fabrică cu cea mal mare Îngrijire şi In cantităţi suficiente spre a Invită pe onor. sa clientelă a vi-/< satisface numeroasei cereri, sita chiar de la 15 cor. aran- /»V 20 Pon,ld® CtAcUiu jamentul expus de obiecte / !,e vlnd garni8ite g,lla in salonui de ex‘ pentru Cadouri «Ie Har-/V/ pozit'e de la 20 fr‘ în 8US‘ bători. Anul uou 'y' Pentru ajunul anului noQ se vor găsi Cutii Nunţi ş| IjO- de *,on,boHlue ^e la V» kilo piu* la 3 kilo ca goduc. y/AjV/ publicul să nu sufere Intirziei I de ambalaj. Se previne onor. public a nu se da crezămint sezonului că preţurile mărfurilor mele aO fost ridicate. Din contră pre-ţurile se menţin aceleaşi cu toate că calitatea mărfurilo r în conti-y' nuu se ameliorează. Se fac expedieri iu provincie de ori ce mărfuri chiar de Potul de Crăciun, Ananas de VersaiUes proaspăt etc. IX Quinium Labarraque, unica preparaţiune în felul Iul care a fost aprobat de Academia de medicină din Paris, este un medicament tonic şi digestiv, care fortifică stomacul delicat şi slăbicios. COFETĂRIA I0MESCU Medalie de aur. — Furnizorul bufetelor Teatrului Naţional Piaţa Sf. CSlieorghe Această cofetărie, situată în cel mal frumos centru al Capitalei a luat astă-zl un avînt din cele mul mari şi d. Ionescu, pentru a putea satisface pe numeroasa d-sale clientelă, a înmulţit saloanele Cofetăriei cari ocupă azi şi faţada pieţei Sf. Gheorge şi strada Colţcî. în aceste saloane, artistic montate, Bucu-reştenil pot vedea o adevărată exposiţie de CARTON AGII Articole franceze de artă şi fanta-zie, drăgălaşe şi foarte elegante Iu vederea enormelor comande făcute de casa Ionescu, aceste articole, speciale pentru cadouri, se vînd cu un preţ foarle tflin. Salonul de con.suuiaţie, deschis zilele acestea, este de o eleganţă uimitoare, avînd faţada in strada Colţel şi în strada Lipscani, Prin deschiderea acestui salon, special pentru consumaţie, în comunicaţie cu expoziţia mărfurilor. Cofetăria Ionescu a imitat întru tot marile cofetării din Paris. Producţiune zilnică de Bombonărie tină Patiserii tu diferite mărimi Petlts fours sec» et glac£s. îngheţată napolitană Fruits conflts et glaet1» Ciocolată De la casele Marquis, etc. Dulceţuri, licheuri, coniacuri. CHAMPA6NE POMMERY. ETC. Casa Ionescu se obligă a furniza banchete, soarele, nunţf şi botezuri.— Servicii foarte e-legante. Preţuri foarte etiine. Acurateţa, superioritatea articolelor, «vastele şi sistematicele laboratoril» atî făcut ca astă-zi casa Ionescu să ia un aşa de mare a-vînt. Comandele se primesc la orl-cc oră, attt din Capitală cit şi din provincie şi se efectuează prompt. VIZITAŢI Marele şi Renumitul MUZEU Istoric, Mecanic, Anatomic şi Automatic al d-lul Eduard Itrann lingă Tipografia Statului Muzeul coprinde mal multe grupe celebre artistice, mecanice şi istorice. de remarcat; încoronarea ţarului, moartea lui Stambuloip, etc. Cea mal mare şi renumită PANORAMA cu 300 lorgnete cu vederile cele mal interesante Mare galerie Stereoscopică după natură; vederile după tot globul pămin-tulul. MUZEUL ANATOMIC conţine mal multe preparate anatomice şi Patologice, toate noul,—foarte instructive. Salonul e bine luminat electric şi bine încălzit. V in mei i i Societatea «Sborul şi Credinţa» a conductorilor poştali din ţară, va da pe ziua de Vineri 27 Decembrie a. c. al II lea mare Bal deschis fără tombolă, la Sala Hugo: în scop filantropic. îndemnăm deci publicul amator de petreceri, a lua parte, fiind încredinţat că va petrece o seară plăcută, încurajind tot de o dală o societate tînără şi cu scopuri frumoase. Două muzici Orchestra Straus si Naţională vor distra Onor. public. Intrarea 2 lei de persoană, 5 lei de familie şi 12 lei loja. Garderoba 1 leii, pentru dame 50 bani. MAGASINUL De Bijuterie, Horologerie şi Orfevrărie O. C. HTicolau Fondat în 1853 Furnisor brevetat al Curţei Regale CALEA VICTORIEI, 30 (Vis-â-vis de Prefectura Poliţiei, Bueurescl) Aduce Ia cunoştinţa Onor. Sale Clientele că în urma voiagiulul făcut, i-afi sosit noul mărfuri de Bijuterie cu pietre fine pentru Cadouri, Logodne, Nunţi şi Botezuri. Ceasoarnice de precisiune în toate speciile lucrate în email cu Diamante, Cronometre şi alte noutăţi. Oife-vrerie veritabilă şi argint de China. — Atelier pentru ori-ce comande şi reparaţiuul. — PRE ŢDRI MODERATE. MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 Proprietatea d-lui Itrătiauu Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru sărbători CASSA CAPŞA Cofetăria Curţei Regale Exposiţiune de noutăţi pentru daruri S’atî pus in vînzare creaţiuoile noul ale sezonului. La cofetărie se găsesc prospete în toate zilele : Ciocolatele Frânt z-Iosef, Suveranul, Alexandrul, Borisul, Edimburgul, Sarab, Clara, Coquelin, Deliciul doamnelor şi Pralina Regală, regele bomboanelor. Deschiderea sezonului de iarnă. Sosesc în toate zilele stridii de prima calitate—Pescărie de mare—Trufe proaspete — Trufandale —Găinuşe de Mans. Comestibile OTELUL CAMA Restaurantul este deschis piuă după e.şirea de la spectacole. Zacuşce şi Snpeurî Telefon No. 279 COFETĂRIA BRAGADIRU Strada Carol, No. 41 Este bine asortată cu diferite articole din a-ceastă branşă COZONACI; CUGLUFURI ŞI DIFERITE TORTURI LUCRATE Cn cea mai ma>-e îngrijire Diferite Băuturi indigene şi Streine Champagtie şi Liqueruri DE LA PRIMELE CASE CUNOSCUTE PREţURILE RECUNOSCUT de EFTINE. FABRICA de BERE LUTHER recomandă de sft. sărbători ale Crăciunului excelentele sale produse de calitate : liiiger, I*ilsiii*r şi Ba\*aresă alit in Butoaie cit şi în Butelii, a-duse la domiciliu după cerere prin poştă saQ Telefonul No. 21D care comunică cu oraşul şi cu provincia. De asemenea în propria sa Ilallă de Bere ELI8EUM LUTHER onor. visitatorî vor gusta berea cea mat excelentă din calităţile Pilsner şi Bavareză şi vor găsi distracţiunl plăcute. Cea mal bună musică militară va di-Iccta pe onor. visitatorî cu cele mal plăcute arii. _______ V I H Arn onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele şi onor. Public, că am luat conducerea şi direcţiunea Marelui Etablisment Bragadiru din 151, ('alea Kabovei, 151 şi spre a satisface toate dorinţele onor. vizitatori. am găsit de cuviinţă a complecta acest Etablisment, cunoscut deja de onor. Public, cu o bucătărie aleasă (franceză, ro-mînă şi germană) după sistemul Restaurantelor moderne, iiilroduclnd in acelaş timp ori-ce delicatese reclamate de clientela u-nel Berării elegante şi cu preţurile cele mal modeste. Renumita orchestră a d-lul Profesor Ru-dolf Peters, compusă din 40 artişti de valoare, va urma, ca şi In trecut, a distra pe onor. public, în fie-care seară, cu piesele cele mal plăcute. Cu deosebită stimă. ALBEBT M1KGUL1ER Director Antreprenorul Hotelului Regal (fost W irul nor) din Sinaia C. J. Bimasa MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 28, Calea Victoriei, J8 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitale! Face cunoscut onor, sule clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice do precisiune în ţoale speeiele, orfevrerie etc pen-iru şoşonul de logodne, nunţi şi cadouri. De vînzare la principalele băcănii CONSERVE NIUSTAR DEPOU GENERAL STIUDl llEGAli No. 11 bis www.dacoromanica.ro 4 C5 E P O C A MICI ANUNŢURI Pini la 10 publloaţll 30 bani lima pentra flecare daţi, ţi de Ia 10 în sus 30 ban! linia. Spectacole Teatrul Naţional. Joul 36 Decembrie *e va r«»presonta BANUL MĂRĂCINE legeudă naţională în 12 tablouri de d-nu V. A. Urechii. Opera rnnoina. Lan! 23 Decembrie reprssentaţ.e *x-traordinari a trupei lirice cu onnuuraul d-uel Elena Theodorinl ee vu r^preaenta CAR Y1KM operi în 4 acte de H. Meilhac ţi L. Halevy. Mu dea de Gcoroea Blatt. Tra* pasiune de d-uu Barlânesou-Alin jv'utrn ituio. Circul Brgal Bomin Cettar hUdoll, Mercur! 25 Decembrie prima reprezentativ. ţ*ala Lelbllch-.llffiiitz». Bal• «FltAŢlA» 8ucietate pentru aubven^iouarea elevilor săraci va da în seara <16 Joul 20 Decembrie 1833, înoe-piud de la orele ‘J un mare Ii J aub patronajul unul comitet de doamne în aala Hugo. Sala Bragadlru. In lie-oare seară concert de orchestră sub conducerea rt-lul Peters. Vinerea ooneert Hl/h Lift • Gafe Naţionala. O/che&ira Ilubuiţicin ţi-a început concertele. Închirieri şi arendări închiriere, în soaeaua JUuu, clădirile 1. Apoludor, potrivite peutru blijerle, ltptârie, tram-car, grădini de petreceri Trauvwaiui O oiţe a «e va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea) Grajduri de zid pentru 1' 0 vite ţi 10 camere cu săli, puţ iu ourte. A se adresa Calea Oud»ştl 4. De dat în exploatare pădurea Goîea.soa din Jud. Muscel, situată Ia 8 Klui. de gara H hifi Golea.1. pădure bătrîuă . de 100 ani (stejar ni fag). Pentru lămuriri a so adresa la d, G C. Naua—proprietar Cimpulung. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» • 146i L0CI8 JACCOLLIOV MÂNCĂTORII DK FOC PARTEA ŞEAPTEA Toate privirile se îndreptară întrebătoare şi îngrijite spre membrul societăţel regale din Londra ... Fostul seini zett al Ngotaksilor era tocmai ocupat cu o minuţioasa inspecţiune a clarinete! sale, ca şi cum ar ti avut intenţiu-nea de a regala adunarea cu unul din concertele sale obişnuite ; cu toate astea, interpelarea căpitanului îl întrerupse din această gravă ocupaţiune şi ridicîndu-sl capacul, răspunse încet, cu evidenta intenţiune de a şi menaja efectul. — Aho ! cerusem opt zile pentru ca să sfirşesc, dar mi-am revăzut socotelile ; greutatea de ridicat din apă este cu mult mal puţin însemnată de cit credeam eu, ţiulnd chiar socoteală de lucruri neprevăzute şi cred că... mîinc seară spre apusul soarelui De arendat, chiar de pe ocam moşia Talpa (Glavacloc Vlaşoa) întindere aproximativă 3300 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfi arate ou săinînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. 0© urf udal ou începere ohlar de acum moşia «Ianca» din Judeţul Brăila, în întindere de ecoe rull pogoane toate arabile, avînd duuă mii pogoane griO arate ou slmlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Raohlivau, avocat, strada Fîntfnel 28, Bucureşti. Yînzărl şi cumpărări D© vluxare apre tăere pădurea de pe moşia Orăşii-IMţi-gala Jud, Ilfov. Amatori! să st prezinte str. Scaunele 40. D© viitoare lemne din pădurea Paşcani. St în Jenai, după calitate, 65 şl 60 franci. A tw adresa’: Str. Batistei 16 Cameve mobilate Hotelul PleteI Blbeucu* 1 odă, lingă Cameră şl Tribunale* Cereri şi oferte dc serviciu Un agricultor care a abiolvat Aeadaruia de agricultură, rornfn, 33 ani. şi a stat ca econom 3 an! şl jumătate la biu-rourlle conte :ul Estterhâzy, sppcia ist în creşterea şi dresarea cailor, caată un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog lub Agricultor Ml rola lâey (Strada Seule»cu6). Un tiuăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte ■ găsi un post ile în capitali sad provincie, A se adresa* la red. ziarului «Epoca» sub iniţialele M, M. Inforroaţinnl utile l.&ptărin Vremii» lingi grădina HerAstrâti, Lnptede vuctî specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 40 bani litrul. Lnple <1© bivoliţă 6o bani litrul. I'iit Ntip©rllii 6 lei kilo. Crcaift o jumătate litru 1 led. Lupte bătut 40 bani litrul. Transportul la domlciiid e ooprins in aoeate preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptâ-„ lei Arcuda, în Buouresol, Dionlsie 40. voi putea să ridic Remamberul la supra-laţă. Aplause entusiaste îneoronă aceste cuvinte. — Atunci, d-la ne salvezi domnule, zise căpitanul Roşu, în prada celei mal vil emo-ţiunl şi eC unul îţi voiţi datora viaţa mea îutreagă. Graţie d-lale. zece ani de muncă, de căutare şi de suferinţă nu vor li pierduţi nici pentru mine, nici pentru întreaga omenire, care va beneficia de invenţiu-nea mea. — Era să vă fac o propunere, care însă acum este fără nici un interes, de oare-ce ea n’ar fi putut fi executată de cit în noaptea viitoare zise Canadianul. — Fă-o a,cum. dragă Dick, replică contele. — In fruntea unei escuade a oamenilor noştri şi a o sută de luptători Nagarnooki aleşi dintre cel mal viteji, am li putut face un marş forţat In ţara Ngotakilor şi să le furăm, fără ca el să simtă, Swanul. — Ideia nu e rea şi o putem încerca, dacă Gilping nu termină pînă îu astă-seară. — Stăpîne, Woan-Vah ar vroi să vorbească, zise în acest moment tînărul Ngotak care şedea la spatele scaunului lui Dick. — Te ascultăm Woan-Vah, răspunse acesta. — Stăpîne, omul mascat şi vaporul cu aripi nu mal sunt In marele sat al tribului nostru. — Ce spui ? — Efi spun adevărul, stăpîne, omul mascat a plecat pe vaporul săfl spre Mel-bourne. — Cind ? — Chiar în ziua cîud a venit să se înţeleagă cu marele nostru şef. — Renunţa-va el la luptă ? întrebă Oliviei-. CituŞl de puţin, domnule conte, iu- I?n plantat roatlnat oferă serviciile sale la solrele dansante ei baluri pentra an honorarlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 80. r»it profiapfct (De prima calitate) Se găseşte la llptă-rl» elveţiană a farmacistului I. Munteauu şi Dr. E. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la d omlollla. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală la aria I. Munteana calea Yio-torlel No. 78. Franşalse dlplomle deşire leţons partlcullOres. Ad. bu-reau du Journal. Firme recomandabilei Adrese Advocaţi Mihalţ A. Raclill vanei Advocat 28 Strada Frumoasă- D. .-I. G. Etoreucn, avocat, s’a mutat în Calea Dorobanţilor No. 202. Bibliografii Lrtirn Majenten le Bol Chnrtea I et ta Urine Elioaocth, cbromollthogvaphle* parBonssod, Valadouet Cle (Anoleune Malzon Goupll et Cie). D’aprcs Ies derniera portrults execute* par le peintre bien eoniiu M-r. Jean Lccomte du Nouy. Prlx 3 fr. 50 d’un portralt. Iată sumarul No. 10 din revista literari «Povestea Vorbei» : «Trădare» Ion Gurau, «Micuţii» (versuri) Arţar Stavrl, «Zănaticul* Şutului» (navetă) T. Oorbu, «Ipoerlze» (versuri) llailu D. Itosetti, «Cartea Inimii» Mely, «Snoava» Nicules-oa, «Toamna» (poezia) Ilaul Stavrl, «Aotuaiităţlle d-lul M. D.» Cr, «Samsarul» (nuvelă, traducere) Brody, uCîutoco Populare», «Ilustraţie» Bob. terveni căpitanul; mizerabilul are toate prevederile şi toate dibăciile ; proiectul săfl este evident, el s’a dus să caute mecani-cian abil la Melbourne. — Dar atunci, totul este spre bine, de oare-ce nu se va putea în nici un caz întoarce pînă mîiue seară. — Din nenorocire eu nu put împărtăşi încrederea d-voaslră, Swanul merge eu alîta iuţeală, în cît poate să săvirşească această distanţă, dus şi întors, în mal puţin de 24 de ore. De o dată căpitanul Roşu scoase un strigăt teribil şi repezindu-sespre lampă,o stinse, înainte ca vre-unul din cel adunaţi se poate să-l ceară o explieaţiune, el începu a striga cu vocea tremurlndâ: — Nici un cuvînt, domnilor... ordine, disciplină saiî suntem pierduţi; priviţi acele două puncte roşii la orizont sunt lentilele de cristal ale Stvanului iluminate cu curenţii electrici; pot socoti distanţa după puterea refracţiuuel, care mi este cunoscută ; vaporul este îu acest moment la cinci saiî şease leghe de noi; în zece minute, dacă el merge în toată iuţeala, el poate fi aci. Am stins lumina care le putea servi de un focar conducător, şi după cum implacabilul nostru inamic, nu este familiarizat cu posiţiuuea locurilor, aceasta îl va obliga ea sâ-şl micşoreze viteza. Acum domnilor, la pădure ; să prevenim pe toţi oamenii noştri şi să ne depărtăm cu cel puţin 600 de metri de reşedinţă, de oare ce putem fi siguri că asupra reşedinţei vor cădea primele descărcări electrice; el nu soseşte acum noaptea de cit cu intenţiunea de a ne surprinde pe toţi adormiţi. Uu freamet general răspunse cuvintelor căpitanului. Fic-care privea cu o deosebită îngrijire cele două puncte roşii cari scân- 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUBESCI Kg. 5 Strada lipscani -3. 5 Cumpirâ şi viade efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 22 Decembrie, Î8JG Ctintp vum 4 Rontă Air.ortisabiiă , . 85 V* 87 r/. s8 » Ataorlisabi.'ă. . . 100 ’/* 100 — «»:o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 ■/ 102 V* 5»/o » Municioaîe din 1883 97 — 98 —- 5°io . » . 1890 90 — 97 — Scrisurî Funciar Rurale . 95 — 96 !, 6"/. » » Urbane . 91 '/• 91 i 4 i»/c » » » Iaşi . S(> •'7 Acţiuni Banca Naţională. iSnti S90 — » » Agricola . 225 230 — » Dacia Romînia asig. 452 455 — » S-toa Naţionala asig. 485 ±90 — S-latea do Constracţiuni . 204 210 — Florini valoare Austris.cS. 2 t! l 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baeiiole Francezo . . . 100 toi » Itafione. . . . 88 93 » rubie hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cti maginele diMn-oiUndrice, din fabric» Alb3rt & Cil, Frawksnthal gt cvj c ircie-ttra din fcttderi» ăc liisra iflinscii dt'n Frouk-furt Alte' «ESWaS**» teiafi în noapte şi cari din minut In minut îşi măreaă volumul. — Să plecăm domnilor! exclamă de o dată contele cu iuţeală şi iu vocea tremu-rundă de euioţiune; nu este nici o dezonoare de a părăsi uu post pe care nici o putere din lume nu o poale apăra. După zece minute, mica trupă, urmată de servitori şi de marinarii Nagarnooki, se găseau adunaţi la opt sute de metri de a-colo pe o mică colină, de unde puteaii urma peripeţiile dramei ce era să se desfă-şure. Conlele d’Eutraygues avu ideia de a face apelul nominal. Gilping fu singurul care nu răspunse împreună cu Tucas şi Danecnu. Ce devenise oare bravul predieant ? Ce deveniseră cel doul mecanici ? ___. ____ (Va urma) Doctorul S. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se în Capitală du consultaţiunl la ore.'e 4— 6 p. m. Strada Dionisio No. 38. Doctorul I. VeSlan Specialist pentra boa'e intoruo ss sifilitice Consultaţiunl de la 1—3 p. m. şi la orele 6 p. m. Strada Luterană 19 D-ruI B. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞII,OR No. 59 Casa D-ruluî Capsa Oonanltaţinnl < la misii «Sin ţ»r©itutHc OU PKFţ'lîUl KL-DUSE «lin llsî«*l© i*«»,5>f<{l»(-Uapouul Bceiita © valabil ptnft. la 27 Ih-.'cmîiclM oca 7 ara. Uilii(«»riî «lin ţtrovluclr i»ol Iriailu1 c«im-tul in lubrci «ulAo^lnil i»ur(«». imnnB&nuamemammss&aum tsmassrd Premiile „EP0CE!“ La Librăria OABOL «iCLLKIt Oal^a Victoriei No. 63. In lco de Nnn Mteltxde~BffdutlN|>ep*ln, «iastri-tele, VirC.A critică. FpulNare nervoaNă, bl&bieiune resultind din bâlrfneţe, lungile convalescenţe, intr’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin pierderea poftei de miocare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAC, ruede Bourbon, 14. In Bucuroşii, la d-nu IL.ÎK ZA.UI lltFNt r, şi la toţi Droghiştil ţi Farmaciştii._____________________________ PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICHARD BRANDT ÎNCERCATE UE [ Prof. dr. R. Vtichour, Berlin de Gielt, Munich (t) Reclam ; Lipsea (t) de Nusbaum Munich (t) Herus Amsterdam de Korezyuski, Cralova Brandt, Kladsenburg FrerlokB, Berlin (t) de Scauzoni, Wuv/burg O. Witt, Copenhaga Zdekauer 8t. Peteraburg Soederstăd Kasau Lambl, Varşovia For ster, Blrmlngam, întrebuinţate do peste 16 an! de Profeuorl, medici practict şi de pubtto şi recomandat oa cel mat eftin, plăcut, sigur şl nevătâmător. MEDICAMENT DE CASA La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ficatului, hoemoroixt (triujl), con« ullpatlc, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sau dificila, palpitaţie (bătaie (le inimă), con-«fricţiuni de piept, lipici de pofta de mincarc, etc.- Pilulele elveţiene ale farmacistului BSvhard Br»tndt, din causa efectului lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca: săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERI de imitaţiunl şt cereţi la toate farmaciile numai adera-ratele PILULE ELVEŢIENE ale farmacÎHin-tul BICIIABD Brandt, şl * observaţi bine alăturata marcă Crucea albă, pe fund ronlu şi numele Etc har d Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şl împachetate similar pentra a Induce publicul în eroare nu produc ni ol dată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Rlchard Brandt. PREŢUI. CUTIEI LEI 150 Depoul general pentru toată Romînia JLA FARMACIA VICTOR TUBISTGER ______Bucureşti calea Victoriei__ Bucurescl 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC ASBENT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Tablo — Oortle— Fii*© i CURELE DE TRASMISIUNE Manometrl—-Ilobiuete—Ventile—sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale 8e găseşte asemenea în Bucureaii, la farmaciile : F. Brun, M. Brus, l*r. W. Zunier, A. Cze- j | des E. I. Risd6, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şl la droguerille : F. Bruss, Economu & Co. Th. M. j i cne cn, Iii© Zamfirescu.— Botovmnl Ia: Haynal, V. D. Vasiliu.—Brăila la: Filloti, G. Iîaui'f. I rncac, A. Drumer.—Buxăă, la : 8ohaler, Weber.— Craiota, la farmaoilie Moss. Pohl. Oswald.— ] | I’ocHuni, la . Remer. 8tenner.—Galaţi, la; Stlchler.—Giurgiu, la; Binder, Fabinl. — Ia*l-| la: L Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—PUeatîy la : Sohlrchanler.—PloertI, la : Schuller Zle ] I gler,— Plrgoetştc, la: E. 8eyraann.— T.•Măgurele, la: A. Hebberllng. ’IPCHAFIft „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. „STELA fi Prima Fabrică de Săpun şi Parfumerie cu Vapor BCCCllEŞTI Magasinul fabricei: Calea Victoriei, 91 (Vis-ă-vis de Palatul Regal) EXP0Z1ŢIUNE pentru CRĂCiUN P A Ii F U M K U I E JLunifmlri de Ntearisiă Albe şi colorate «Ie o calitate superioară Frecam ţi tot felul de obiecte de lux OAl>OUKI ALEUERE MARE «le BIJ1TERIE Mare colecţiune de obiecte de lux Preţuri t'oerie m«>derate BUCUREŞTI Stî-ad.a Berze* 1NSTALATIUN1 DE * TELEGRAF GAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian _A parate du Closete de toate sistemele SALON DE EXP0S1ŢIE Proecte. — BiuroO de construcţie. — butea calitate CiS'islenid tle aur ©©CSI DE UZINA DE Gas vi se furuisează la domicilitl, în saci, per tona