SERIA II—ANUL n, No, 337.
NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a treia
DUMINICA, 22 DECEMBRE 1896
NUMĂRUL 10 BANJi
ABOMAM EHiTJKEB încep U1 ql 15 ale fle-cirellunl ţi se plitese tot-d’a-una înainte In Bucurtţtl la Casa Administraţiei In judeţ» fi »lr»inătat» prin mandate poştale Uo an in ţară	30 lei;	In	streinătate	30 lei
?ase luni ...	ÎS	>	»	>	J5	>
rel luni . . .	8	>	»	»	13	»
Un numir	In	streinătate	30 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
AHTHCIIIBILE
la Bucureşti şi judeţe ae ţrimte numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile do publicitate
AnuneiurI la	pag.	IV.......0.30	b. lini*
>	>	*	III	. ....	9 —	iei »
»	*	»	II.......8.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull
Un ninir rasiali tO bani
REDACŢIA
No i-STRADA CLEMENŢEI—Ho. t
ADMINISTRAŢIA
Ho. ».- STRADA CLEMENŢEI -No. 3.
LUPTA IN GUVER
Liberalii şi Literatura
Un celebru om de Stat englez, liberalul lord Macaulay, în 1846, în-tr’un toast la inaugurarea Institutului filosofic din Edinburg, a susţinut că literatura este cea mai strălucitoare, cea mai curată şi mai trainică dintre toate gloriile unei ţerî ; că literatura unei naţiuni poate exercita în lume o influenţă mult mai vastă de cât a celui mai vast comerţ şi mult mai puternică de cât a celei mai puternice oştiri.
E drept că el vorbea înaintea de 48. Era fireşte un om înapoiat. Şcoala liberală s’a schimbat multde atunci: teoria ilustrului lord a căzut cel puţin la noi între teoriile demodate.
Ce este literatura pentru un liberal colectivist? o inutilitate, în cazul cel mai bun — o primejdie socială foarte adesea.
Priviţi la liberalii noştri. Vedeţi pe aceşti serioşi politicieni, cari nu ştiu rîde. Ce înalt despreţ pentru literele naţionale! Faţă cu cea din urmă lichea colectivistă, cu cel mai sec pişicher lătrător, sau cu cea mai brută burtă-verde, un om de litere nu înseamnă nimic pentru cel mai omenos şi mai inteligent liberal.
* Spre onoarea partidului colectivist, trebue să mărturisim cu toţii că el n a numărat niciodată în rîndu-rile lui un singur literat de seamă, afară, poate, de o singură excepţie, Delavrancea—şi încă ş’aceea îndo-ioasă. Am zis «îndoioasă», întâiu, pentru că acest scriitor nu a dat, ca literat de seamă, decât producţiuni romantice, eminente ca lucrare artistică, dar absolut lipsite de vreo ten-denţă sau pornire combativă, şi al doilea, pentru că opera lui nu e terminată. Desigur, voind odată să’şî continue cu dragă inimă frumoasa operă începută, are să fie silit să ia un ton potrivit vîrstiî coapte şi gîn-dirilor mature, şi atunci, vrînd ne-vrcnd, are să se despartă de liberali: din inutil ce le era, ca literat, —le va deveni d’adreptul primejdios.
Cazul lui va fi identic cu al tîne-ruluî senior prins de o ceată ’n pădure—va fi urmărit-o de silă în isprăvile eî eroice, dar nu’şî va fi pierdut o picătură din fondul moral. Când se va întoarce în ruine, va trebui să povestească cu humor senin toate peripeţiile tragi-comice ale captivităţii sale. Nu, de bună seama pe Delavrancea nu l-a pierdut încă literatura ; dar liberalii o să’l piarză de sigur, daca e, cum crez eu, un ade-'verat literat.
Literat şi liberal nu pot sta la un loc decât în călătorie: liberalul c din cale afară serios.
Dacă liberalii noştri de seamă n’au avut totdeuna aceleaşi sentimente politice pozitive, ba încă unora dintre eî ast-fel de sentimente le-au lipsit chiar cu desăvîrşire,— totdeuna un sentiment negativ au avut : repulsiune pentru partidul liberal.
Pentru ce ? E un cerc viţios: pentru că liberalii n’au putut suferi niciodată pe literaţi, nici literaţii n’au putut suferi niciodată pe liberali
Se’nţelege că e vorba de literaţii cari merită acest nume : căci amin-terî, toată caracuda şi plevuşcă literară, ca mardâ a societăţii, nu ’şî poate găsi mai bun loc de cît în marele partid. Cine e literat fiindcă n’a putut fi altceva pe lume, trebue să fie şi liberal—alt-fel, n’are ce să mai fie; acela trăeşte chiar bine cu liberalii, ba face şi minunea câ’mpacâ
apa cu focul, politica liberală cu literatura frumoasă.
Alexandrescu, Alexandri, Emine-scu, dintre ccî pierduţi; dintre cei în viaţă, xMaiorescu, onoarea catedrei şi literelor române, şi Hăsdeu, cel cu uimitor talent, puteau vreodată să se lipească de liberali ? Puteau vreodată să inspire unui colectivist altceva decât fiori şi crispa-ţiuni tetanice ?
Dar colectivistul fuge de o carte de literatură frumoasă cum fuge habotnicul talmudist cel mai jurat de o mâncare oprită.
Dar un colectivist mai uşor înghite, peste toate diurnele, o broască rîioasă de cât o discuţie judiţioasă şi mai ales o satiră.
Vorbeşte, daca vrei, în literatura ta, de munţi, de rîuri, de flori, de fructe, şi din zoologie de toate dobitoacele domestice şi sălbatice, a-fară de colectivist. Pătrunderea lumii ţi-e permisă pînă aci. Pînă aci remăî inutil; nu ne ’mpiedicăm de tine, nu te băgăm în seamă şi nu te lovim. Dar dacă ai voit să pătrunzi fenomenul mirific şi sacru al liberalismului român—ură de moarte!
Să răstorn! balivernele rescăcărate şi apocaliptice, să combaţi apucăturile lipsite de omenie, să ’ţi baţi joc de ridicul ? Dar atunci vrei să ne restorni pe noi liberalii; atunci, nc combaţi pe noi, îţi baţi joc de noi liberalii, domnule literat. Atunci literatura dtale nu e numai un lucru de prisos în societate, cum credeam noi, necunoscend-o; ci d’adreptul o primejdie naţională !
Nu ! condeiul trebue rupt şi aruncat ca un stilet otrăvit. Jos literatura ! Condeiul trebue să fie o unealtă practică de toate zilele pentru afaceri serioase; cu el să facem socoteli, contracte şi statistice; comande, facturi şi conturi; acte, legi şi invitaţiunî diverse. Condeiul nu trebue să fie un instrument de lux corupător cu care o naţie sâ’şî fixeze, spre păstrare din generaţie în generaţie, pentru depărtate vremuri, gândirile şi simţirile: o astfel de fixare nu ne poate conveni de loc noă colectiviştilor de astăzi.
Iată cum gândeşte adevăratul colectivist : modest, pe cât de desinte-resat, el vrea în viitor o discretă uitare mai bine de cât meritata’! glorie. Iată sentimentele liberalilor faţă cu literatura naţională. Iată ceea-ce a declarat d. Dini. Sturdza în faţa A-cademiei Române — cu aceeaşi solemnitate cu care lord Macaujay odinioară, la Institutul filosofic din Edinburg, şî-a ţinut mândrul toast pentru glorioasa literatură britanică.
Caragiale
AFACEREA PORTULUI CONSTANTA
C!eea-ee am prezis să îndeplineşte.
Guvernul închide Ca merite lnsîml nedeKbătntă ceşti 11 nea gravă a abuzurilor săvîrşite «le un ministru
în afacerea portului Constanţa.
Acuzat prin presă, acuzat în parlament, d. Stoi-eesen caută să împace lucrurile şi să scape prin tăcere.
LUPTA IN GUVERN
Consecinţele retractăreî.
Cestiunea articolelor din « Voinţa Naţională», atil de atingătoare pentru fostul Mitropolit-Primat, precum şi procesul intentat de I. P. S. Sa, proces care s’a stins erl, n’ar fi avut o mare însemnătate, dacă s ar fi înfăţişat numai ca o încercare de revanşă din partea colectiviştilor în contra fostului Mitropolit Primat.
Atitudinea mal mult de cît provocă-toare a « Voinţei Naţionale» a constituit însă şi un atac precugetat în contra d-lor P. S. Aurelian şi V. Lascar. Şi această împrejurare a creat o situaţie citit de dificilă guvernului, în cU lupta în sinul său , a devenit foarte acută.
Iuirliigerea «I-luI Cantaeuzino
Joul spre Vineri noaptea, cînd consi-siliul de miniştri s'a declarat în permanentă pînă la orele 4 de dimineaţă, o scenă foarte violentă şi semnificativă s’a produs între d-nil V. Lascar şi Gogn Cantacuzino, care era susţinut de Costică Sloicescu.
D. Gogu Cantacuzino, perzislind în refuzul său de a admite ca «Voinţa Naţională» să facă o retractare, ajunse la un moment să ameninţe pe colegii săi. Atunci <1, Vasile Lascar a propus să se Tacă nu jnrnal al consiliului «Ic miniştri, in care acei miniştri cari in această ccstiune au o opinie deosebită «ic a majorităţii, cum sui^ Î11 speţă <l-nii Cantacuzino şi Ştoicescu, să consemneze opinia lor deosebit.
—	Asta un se-poate, il-ipjsfaf ă. Gogu Gantamzino.
—	Dacă 1111 se poate asta. a-tunei miniştrii rămaşi Î11 minoritate n’au «le cit să se retragă, «laeă nu vocsc să se supună majorităţii, răspunse d. Vasile Lascar.
—	NTiei asta nu se poate,— strigă d. Cantacuzino.
Ia cursul nopţii, însă, d. Gogu Cantacuzino văzînd că d-nil Aurelian şi Lascar, la nevoie, sunt hotărttl a-şl da demisiunile,—s’a îmblînzit şi a consimţit ca « Voinţa» să facă retractarea.
Retractarea «Voinţei Naţionale» în condiţiile în cari s’a făcut, după lupte îndelungate in sinul consiliului de miniştri, după ameninţări dintr’o parte şi dintr’alta, — constitue o infrlngere decisivă pentru d. Gogu Cantacuzino.
Siluaţiiinea «1-Ior Cantacuzino şi
Mioicescu
Lucrul nu se va opri însă aci. Neînţelegerile de la început au luat aşa caracter cu acest ultim incident, în cît d. Aurelian a pricepui că n'o mal poate duce înainte eu <l-uii Gogu Cautacuzino-Stoicescu.
Un personaj marcant, care deşi nu face parte din cabinet, totuşi are un rol preponderant în direcţiunea politică a guvernului, a declarat unul amic al nostru .
—	Nu voim să scoatem din minister pe d-nil Gogu Cantacuzino şi Sloicescu, ca să nu fim făcu fi răspunzători de o divisiune produsă în simit partidului; insă i-am făcut deja să înţeleagă şi dacă n’au priceput îl vom face să înţeleagă şi mal bine că nu le rămîne de cît să se retragă din minister.
Iată dar sosită marea zi a judecăţei aşa de mult dorită de Voinţa Naţională pînă în ajunul scuzelor.
Cu aere de matadori deja biruitori, desfldînd opinie publică, justiţie şi tot, gazetarii calomniatori scriau pînă ieri : «Aţi cerut să mergem înaintea Curţii eu Juraţi ; mergem eu plăcere şi «Iacă suntem vinovaţi cerem şi noi să tini condamnaţi.
«Este absolut indispensabil să intervină 6 «leshatere contradictorie şi ca procesul să fie judecat.
«Să poftiţi, deci, la ju«lecată».
Acestea erab cuvintele impertinente ale Voinţei de erî.
Ei, am poftit la de judecată.
N’a apucat însă clopotul Presideutului să sune, n’a deschis încă gura cel calomniat şi semeţii de erî iu plecat capul, au cerut ertare.
După ce ruşinoşi au trimis toată noaptea pe emisarii lor să solicite mărinimia fostului Mitropolit Primat, absoluţiunea ticăloşiilor, s’aă preseutat la judecată.
Des baterea contradictorie li s’a părut
mul lor de pae a depus în mîinile Pre-sidentului Curţei cu Juraţi o declaraţie prin care retractează cele scrise, se în-covoae, face mătănii în faţa palatului.
S’a dus obrăsnicia din lunile şi zilele trecute, s’a risipit ca fumul nerăbdarea calomniatorilor de a sta la vorbă cu cel calomniat. Acum ei nu ştiu cum şi pe unde să iasă mai repede din corabia în care ab intrat.
Iată dar ce palmă teribilă îşi dă singură Voinţa, pălmuind în acelaşi timp pe d-uii Sturdza, Stâtescu, Cantacuzino şi toţi aceia cari ab bîrfit în parlament în contra fostului Mitropolit Primat.
E rîndul nostru să le spunem acum : «Poftiţi de mai înjuraţi şi calomniaţi la gazetă !“
TRIBUNA POLITICA
Zilele acestea o parte a presei independente şi un număr de deputaţi liberali ab pus la ordinea zilei câte-va chestiuni zise • democratice, dini re cari cea mal principală este aceea a sufragiului universal. Ca organ conservator şi ca reprezentanţi al unei părţi cel puţin a opiniei publice, am socotit că e corect, demn şi leal, de a ne spune şi noi cuvîntul în toată sinceritatea şi cu deplină francheţă.
Un confrate, ne face în această împrejurare nişte imputări pe cari ne permitem a le trata de gratuite. înţelegerea, foarte leală şi amicală, dintre partidul conservator şi gruparea radicală a fost făcută In afară de chestiunea sufragiului u-niveisal, — cu atât mal mult cu cât nici partidul liberal de la guvern nu admite această reformă. S’a convenit,—şi d. Panu absent acum din ţară, poate afirma aceasta orl-când—că în chestiunea reformei electorale partidul conservator admite şi se an* g8jează formal numai la introducerea re-prezentărel minorităţilor.
Aşa fiind, nu poate fi vorba de abjurare de la credinţe şi demnitate din nici o parte, şi toate criticile confratelui nostru sunt absolut deplasate. Afară numai dacăfrancheţa, în sinul grupărilor oneste politice, poate fi con siderată ca un element de prisos.
CAPRA, VARZA SI AURELIAN
(Şedinţa Camerei din toate zilele)
V. Mortzun. Aş ruga pe d-nu Ministru Preşedinte să bine voiască a aduce în des-baterile Camerei Legea pentru repausul de Duminică.
Aurelian. Eu sunt pentru repausul de Duminică şi prin urmare nu mă opui...
Buescu. E o lege socialistă!
Aurelian. Domnilor, eu am studiat teoriile socialiste, ele sunt respectabile şi...
Haret. E o lege reacţionară, boerească, papistaşă, conservatoare...
Aurelian. Domnilor, conservatorii sunt nişte bărbaţi ale căror principii sunt foarte respectabile şi...
Epurescu. E o lege naţional-liberală !
Aurelian. Nimeni, domnilor, nu are mai mult respect de cît mine pentru marele partid. In definitiv, domnilor, să trăească toate partidele şi să trăesc şi eu pe lingă dînsele.
Politimos. Cum stăm cu Mitropolitul Ghenadie ?
Aurelian. Eu am cea mai mare stimă şi pentru d-nu Politimos şi pentru fostul Mitropolit Ghenadie.
Politimos. Voinţa c de altă părere, îl tratează de escroc.
Aurelian. Părerile tuturor sunt respectabile şi eu nu pot să am de cît cea mai mare stimă pentru cei de la Voinţa.
N. Fleva. Eu, nu !
Aurelian. Să nu se supere d-nu N. Fleva, pentru care eu am avut tot-d’auna o deosebită simpatie.
Politimos. Să nu te audă d. Sturdza.
Aurelian. D-nu Dim. Sturdza este omul cel mai respectabil şi cel mai devotat şi eu...
M. Marghiloman. El a dus partidul liberal la peire.
Aurelian. Regret să aud eşind aceste cuvinte din gura unul tînăr conservator al cărui partid sunt obicinuit să’l admir, să’l venerez, căci eu, domnilor, admir, respectez, venerez pe toată lumea şi mai strig încă o dată : să trăească toate partidele şi să trăesc şi eh pe lingă dînsele!
Voci. închiderea discuţiunei!
Aurelian. Sunt şi eu pentru închiderea discuţiunei, căci toţi suntem acum luminaţi.
Voci. Contra inchiderel !
Aurelian. Sunt şi eh contra închidere! discuţiunei, căci e bine să ne mai luminăm!
Voci. Cum votăm ? Alb ?
Aurelian. Sunt şi eu de părere să votăm alb !
Voci. Negru.
Aurelian. Sunt şi eh de părere să votăm negru !
Mai.
TRIBUNA LITERARA
IN VA SI UNEA LUI «PENTRU»V
Din capitolul acesta al să te convingi, că primejdia limbii noastre nu stă în partea lexicală—precum de obieeib crede lumea—ei în partea sintactică. Ţipă scriitorii, şi d. Gion în broşura «Cum vorbim» ne trage clopotul, că perim, din pricina multelor cuvinte franceze în limbă. Din pricina vorbelor ? Nici o limbă pe pămînt n’a pe-rit din causa asta. Că astă-zl auzi pe toate potecile vorbe ca: enuant, ambetare, bon jour, pardon, iniorent, musiu, etc. — asta e chestie, care, la urma urmei, nici nu merită atenţiune. «Las’ să-şi meargă toate calea cea firească» zice poetul. Şi e firească, absolut firească, această invasiune de vorbe franceze. Am mal păţit-o noi aceasta, şi-au mal păţit o şi alţii. Intr’o epocă a limbeî noastre am avut inii, de cuvinte greceşti: am perit noi ? Ab pjjirit ele. Am avut altă dată zeci de mii de vorbe slavone. Cele mal multe dintre ele azi unde sunt ? Şi ce-o să ne facă vorbele franceze ? O să vie o redeşteptare, o să vie o reacţiune, o să vie zeflemeaua, şi vorbele franceze din limba noastră o să pată ce ab păţit şi cele greceşti.
Daca toate substantivele limbii noastre ar fi străine, şi dacă ar fi străine toate verbele noastre, insă am declina substantivele după sistemul declinării neo-latine şi am conjuga verbele după sistemul conjugării Latinilor—nimeni n’ar avea dreptul să conteste latinitatea limbii noastre. Şi din potrivă : dacă toate cuvintele noastre ar fi latine, dar am declina şi am conjuga după sistemul vr’uuel limbi străine, orl-cine ar avea dreptul să ne contesteze latinitatea. Vorba e, deci: primejdia unei limbi nu stă Î11 vorbe, ci îi •lexiunea vorbelor şi Î11 sintactica lor.
Ruina limbilor se naşte prin atacarea sistemului declinării, conjugării, concordanţei, articulării a regimului preposiţional şi a structurii sintactice. Ti-am arătat cum ne distrugem flexiunea; acum ,o să-ţi arăt cum ue distrugem regimul preposiţional — care, din nefericire, e cel mal expus influenţelor străine. Al să vezi, că limba franceză ne-a adus într’un ast-fel de bal, în cît astă-zl scriitorii nu întrebuinţează nici o preposiţiune, nici una, în mod corect. Voi începe cu cea mal vinovată, cu pentru, mal ales că ea d’abia e Încetăţenită în limbă—şi a şi făcut o invasiune. pentru e cea mal glorioasă operă de distrugere a sintacticei romine.
Laurian şi Maxim spun în «Dicţionar» că pentru arată «scopul, interesul saîi favoarea». Curat adevăr e, eă arată numai interesul sab favoarea:
Cinste hotărltâ acelora cari Mor pentru împăraţi
(Alexandrescu).
Adesea mor apărând interesele împăratului, tot aşa în «cântecul gintel latine :»
Loveşte ’n cruda tiranie Şi luptă pentru-al el onor
(Alexandri).
Sab rugăciunea preotului: «şi pentru cel ce călătoresc pe mare... şi pentru cel bolnavi... şi pentru prea bunul nostru Rege... şi pentru toţi drept-credineioşil creştini al acestei biserici, Domnului să ne rugăm». Adecă: ne rugăm în favoarea celor bolnavi, etc.
Scopul pe care îl arată pentru, e totdeuna întrupat cu interesul şi favoarea, D. e. In «am adus-o pentru tine, scrib pentru parale», şi înlr’alte caşuri analoage, singur : de-a arăta.
Asta e una. A doua: «Pentru» ca oricare altă preposiţiune, se întrebuinţează numai înaintea substantivelor, a prenumelor şi verbelor eari înlocuesc un substantiv. D. e. Pentru cine; pentru doul; pentru că te, pentru toate, pentru multe, pentru nimeni, pentru noi. Nu se întrebuinţează însă nici o-dată înaintea verbelor, nici nu suferă după el adverhil, preposiţi-unl, conjueţiunl, etc.
Dar cu ce ne pomenim astă zi ? Că «pentru» aratâjloc, mod, timp, provenienţă, etc... Şi mal departe, că «pentru» se întrebuinţează înaintea verbelor, ba ia după el şi alte preposiţiunî !
Şi-acum ascultă.
«Turmele ab plecat spre munte. Trenul pleacă spre Iaşi.» Turmele ab plecat la munte. Tata a plecat Ia Iaşi.» Sunt con-strucţiuul romîueştl ? Dar citeşte:
«D. L... a plecat aseară cu trenul pentru Paris.»
Am văzut de multe ori această frasâ. Credeam Jullib că «pentru Paris» e un a-tribut al substantivului tren, aşa ar mal merge, ca In expresiunile analoge : fin pentru măgari, cămaşa de zale pentru nebuni, ele. Dar nu! «Pentru Paris» e o complinire a verbului pleacă. Dar iacă :
«Trenul care pleacă pentru Vîrciorova s’a înăzăpădit la CosteştI.
«Trenul pleacă pentru Vîrciorova!» Des-
’) Din «gramatica zăpăciţilor» sab SMOO de monstruositâţl ale limbii romîue. Sci-isă in 61 de capitole. Scrise In formă de epistole.
2
EPOCA
eliidc ori-c?.re ziar românesc, şi le (lume* reşte tu irsu-ţl. Va să zică, Românii noştri! nu pleca la Iaşi, ci pentru Iaşi; ostile române n’ail înaintat spre Plevna! Şi la mal mare!
Alt soifi de exemplu. Crezi, că sint româneşti construcţiunile acestea: «Ani cum* i)ărat*o cu trei lei» ? şi «am schimbat pălăria pe-o căciulă»? Dar acestea: «Am cumpărat-o pentru Irel lei» şi ain schimbat pălăria pentru o căciulă» ? Biblia zice despre Iosif: «Şi 1-ati vlndut pe el cu douăzeci de arginţi», nu-I aşa franţuziţi! cred, că e mal corect: l-au vtndut pe el pentru două-zeci de arginţi ?» Cum Întreabă ţăranul: «Pentru câţi vinzi finul» suil «cu cât vinzi finul ?
Dar şi mal monstruos e pentru, cînd stă Înaintea adverbiilor şi ţine locul Iul pe. «Nu lăsa lucrul de azi pe mîine. Ziua de înfăţişare e fixată pe Miercuri.» Aşa zice Ro-inînul. Azi Insă toate gazetele scriu la fel: «Nu lăsa lucrul de azi p intru mîine. Pentru Miercuri e fixată ziua de înfăţişare. S’a convocat un consiliu de miniştri pentru astă seară.» Ridicol de tot e pentru în e-xemplul următor. «Constituţionalul» (Nr. de la 22 Decembrie 1895) vorbind de banchetul amînat. a lui Lucact scrie :«... fără a să da termenul fix pentru cînd a fost amînat banchetul... »Pentru cînd! Eft să-mi fi muncit mintea o săptămînă întreagă ca să creez lutr’adins o monstruosilate în limbă, n'aşfi creeat una ca asta.
Ridem cînd auzim pe Ovrei ziclnd pîntră di ci, ori a plecat pi Bucureşti, dar acest pîntră di ce şi acest pe reu întrebuinţat nu e cu nimic mal neromînesc de cît pentru cînd ! Toate ziarele din Bucureşti zic pentru cînd în loc de pe cînd, unele mal cu stiială. dar altele sftrşesc pămîntul. Vorba cântecului : O sărmane cărăbuş, pe-a cui mînă încăpuşi !
Altă întrebuinţare rea a lui pentru e cînd stă înaintea numeralelor multiplicative. In caşul acesta nu avem numai un galicism, ci o nerozie goală. Pe afişele teatrului naţional ceteşti: «Asfd seară se va juca pentru a doua oară...» iar pe strade auzi : «Pentru a zecea oară ţi-o spun...» Această greşală am întîlnit-o de cîte-va ori şi la Alexandri. Acum, ce-o fi vrînd acest pentru ? Spune el ceva mal mult de cit numeralul singur ? Şi dacă frasele : «astă seara să va juca a doua oră...» şi «...a zecea oară ţi-o spun...» sint perfect identice la înţeles cu cele mal de sus, ce caută pentru în frase ? Aşa vr’un rost ? Poporul zice: «,.J’ai» isbit a doua oară de-şi da sufletul să moară» iar cronicarul: şi acuma a patra oară se ’nvîrteji Timuş cu Căză-ceasca turmă...» Pentru iu caşul acesta e un părăsit; o vorbă de geaba vîrîtă unde nimeni n’o pofteşte şi unde nu e de loc trebuinţă de ea. Ce concisiune de stil ne mal aduc şi galicismele aceste 1
Dar sâ-ţl datt alt soiu de exemple, cari să te pue la respect . «A venit de sărbători acasă. Să găteşte de plecare. Să găteşte de horă. Soldaţii vor fi chemaţi la toamnă». Bietele acestea de construcţiunl romtneştl sunt schimonosite de franţuziţi aşa: A venit pentru sărbători acasă. Să găteşte pentru plecare. Să găteşte pentru bal. Soldaţii... pentru la toamnă. » De ce n’or fi lăsând D-lor pe de acolo unde îl se cuvine şi unde trebue să fie V Si aici în-desue pe iubitul lor pentru ! Pentru la toamnă! Nu ajunge sa zici la toamnă ? E zor-nevoe să vîrî şi pe pentru înaintea lui la ? O, dar elegantul pentru la e sublim— căci şi neghiobia poate să fie sublimă ! A pus varză pentru la iarnă. Şi-a cumpărat cravată pentru la concert. Las’o asta pentru la cafenea. S’a gătit pentru la bal. Ce dracul o fi cătând la într’aceste frase ? II vel fi auzit, dar şi nu ţi-I-al putut explica ? Asculta. Francezul articulează substantivele după preposiţiunl, Romînul Insă nu (singura preposiţie care cere substantiv articulat e cu, şi numai într’un singur cas) : Romînul zice la câmp, spre casă. lângă apă, etc., iar Francezul pour le printemps, etc. Bravii copil al Romîniel, cum ştii, traduc pe pour cu pentru, deci pentru bal, pentru primăvară. Pînă aici e numai lipsă de pricepere. Dar lor Ie sună merefl în urechi irasa franceză : par’că pentru bal, pentru primăvară nu e frasă deplină ca cea franceză. Eipsesce ceva. Da! articoluUe, la al Francezului. Mal stai să te socoţl ? Tiîn-teşte 1 în trasa rominească! Şi iată cum se găteşte de bal ajunge * se găteşte pentru la bal! Articolul Francez devine preposiţiune romînească! O sancta stupi-di tas..
Am lăsat mal la urmă caşul cel mal des şi cel mal monstruos al întrebuinţării Iul pentru: construirea lui cu un infinitiv scurt, fu ştii de prin liceu cele două legi gramaticale : în limbele clasice de cîte ori atîrnă un substantiv de altul, el trebue să stea n genetiv, şi de cîte ori un verb atîrnă de un alt verb, el trebue să stea în infinitiv. Legea d’tuttl e valabilă în toate limbele europene, a doua nu. Şi nici în limba noastră nu Dar fiind că toate limbele literari din Europa s’aft format sub influenţa limbilor clasice, ele afl primit din aceste limbi multe lucruri. Cronicarii noştri şi-aft croit limba, unii imitînd sintactica latină, alţii sintactica polonă (care de alt fel însăşi ea e copială după cea latină în multe părţi) si ast fel afi primit şi întrebuinţarea infinitivului după alt verb. El zic: M’am străduit a scriere; a uitat a spune ; s’a năzuit a face, etc. Limba literară a noastră a primit şi ea această construcţie, fie că păstrase tradiţia, imitînd pe cronicari, fie că o luare direct dintr’alte limbi, mal ales din cea latină, pe vremea latinisăriî. Construcţia : am încercat a vorbi, doresc a vă vede, sunt- silit a face etc. e literară şi în general admisă, dar nu e lege. Eşti liber să scrii aşa. ori: Am încercat să vorbesc ; doresc să vă văd, sunt silit să fac. Insă, corectă şi frumoasă romînească e numai construcţia din urmă,căci numai pe aceasta o cunoaşte poporul.
Toţi zicem în cele zece porunci: «Cinsteşte pe tatăl tăli şi pe mama ta, ea să trâeştl mult şi bine pe pttmtnt. »Aşa e poporal. Aşa afi zis traducătorii cărţilor bisericeşti. Aşa afl zis cronicarii. Dar cronicarii urt zis şi aşa : Cinsteşte... spre a trăi... etc. Zicem şi noi, în limba literară, cîte odată. Dar franţuziţi!, cum zic? «Cinsteaşte... pentru a trăi mult...» Aci e şarpele. Aci e
scopul şi cauza amintită de Laurian şi Maxim.
Noi introducem proposiţiunile secundare cari arată scop şi caujjă prin ca să şi simplu să : Am venit ca să te vad; am alergat să te prind etc. Dar, de cînd cn fran-usismul, am început să vlrîm pe pentru şi aci. Şi ce greoaie sunt aceste construc-l iunl franţuzisite: Am venit pentru a te vedea. am alergat pentru a te prinde. Dar pentru nu s’a îndestulat cu propotţiunile de scop şi de causă, ci i-a luat stăpînirea, încet încet, pe toate soiurile de proposiţiunl secundare, şi ne-a adus sintactica într’un galimatias vrednic de milă. Iată exemple :
Pentru a ti filosof să cere multe. Plugurile se tocesc, pentru a se ruina cu totul. S’afl consultat pentru a abate epidemia. La Călăraşi s'afi bătut, pentru a şti care... Iar peniru a nu sfirşi prin a se usa prea de timpuriu, lamele să ung.
Trei din aceste fraze sunt luate din ziare, două dintr’o carte de cetire pentru şcoalele primari. Da! acest galimatias se scrie şi prin cărţi de şcoală, şi miniştrii cu comisiile şi para - comisiile censurătoare a-probă aceste monstruosităţl ! Pentru a fi filosof...! De ce nu, limpede şi corect ro-mîneşte : Ca să fii filosof...? Dar frasa din urmă—citită în «Voinţa Naţională»-] e tipică, efl o dafl ca model de balul în care ne a ajuns limba. «Pentru a... prin a...!» Se înţelege, aşa e franţuzeşte! Dar francezul zice aşa silit de sărăcie: verbele nu se iot întrebuinţa cu înţeles substantival în iimba franceză decît numai la Infinitiv, şi din nefericire, limba franceză are numai un infinitiv. Noi însă avem două Infinitive, şi u-nul e totdeauna verb (cel scurt), iar celalalt e totdeauna substantiv, şi mal departe : noi putem întrebuinţa şi participiul verbului ca substantiv. In punctul acesta suntem limba cea mal bogată între cele neolatine.
Deci cînd zice francezul: pour extermi-ner, pour chanter etc. numai în anumite caşuri exHrminer şi chanter sunt verbe, în-tr’alte caşuri fasta atîrnă de frasă) sunt substantive. Noi Ie vom traduce, prin urmare în două feluri: cînd afl rol de verb, cu infinitivul scurt safl cu subjonctivul, iar cînd au rol de substantiv, ort cu substantiv— dacă s’ar întîmpla să-l avem—ori cu infinitivul lung, dar numai cu acesta şi nici o-datâ cu cel scurt. De păcatul zăpăciril acestor două lucruri e plină limba noastră şi exemple ca:
Oratorul începe prin a înşira Se încăpăţinează in a nu cada Djuma constă in a nu se ieşi din casă El se avîntâ la a crede
sînt cu miile prin gazete, şi chiar scriitorii buni al noştri, fac această greşală, chiar şi cel ce se ocupă în special cu limba. In toate aceste frase, date ca exemplu, după preposiţiune trebue să urmeze ori substantivul ori infinitivul substantival, dar infinitivul verbal nici o-dată. Deci oratorul începe prin înţirarea... Djuma constă în ne-eşirea din casă, etc. La adevărul însă, frasele de acest fel, în toată întregimea lor nu sunt româneşti, şi prin urmare n’o să poţi să le cârpeşti pe toate după cum zic efl.
Mă întorc la exemplul cu lamele. Vreafl să ţi-1 analisez.
Pentru a nu sfârşi e galicism. Fiind o secundară de scop, ea va fi introdusă prin ca, deci ca să nu sfirşească. Prin a se usa e alt galicism. Aici, în franţuzeşte, a se usa, e substantiv, trebue tradus deci prin substantiv: usare. Aşa dar în loc : pentm a nu sfirşi prin a se usa, noi zicem româneşte : ca să nu sfîrşească prin usare. Dar crezi că aşa e frumos ? Nu vezi îndrugătura de vorbe a Francezului, abstracţiuni şi cuvinte de geaba ? Să pue ga-zetaml mîna pe inimă : nu e sflrşirea o usare a ori cărei materii ? Atunci de ce-mi umblă cu : pentru a sfirşi prin a se usa ? El zice: Lamele se ung pentru a nu sfirşi prin a se usa prea de timpuriu, iar eii: Lamele să ung, ca să nu se nseze prea de timpuriu. A spus el mal mult de cât mine ? Mal frumos ? Mal româneşte !
Francezului i-or fi plăcând cotiturile în vorbire, să îngrămădească mult pentru şi mulţi prin, dar noi ce [zor avem de felul acesta de vorbire? Câtă pagubă, ne aduc aceste construcţiunl cu infinitivele scurte după preposiţiuil 1 Cum se zăpăceşte felul nostru de gîndire, cum ne destrămează stilul ! Şi dacă ar fi măcar frumoase! Dar cum să fie frumoase, atâtea îngrămădiri de preposiţiunl şi de infinitive scurte, atâtea barbarisme clae pe grămadă ? Şi câtă ne-limpezime aduc aceste vorbe-umpluturî, cari n’afl nici un rost în frasă.
(jl. C'oşbuc.
Concertul clasic Peters, care trebuia să se dea mîine, Duminică, în Palatu!, Atheneuluî, a fost amînat pe Duminică 29 Decembrie.
Pricina amînăril e că, sala fiind o-cupală peniru o serbare, nu s'a putut face repetiţiunea generală.
Simbătă 21 Decembrie 1896, representaţiune extra-ordinară a trupei lirice cu concursul d-nel Elena Theodorini. Se va representa :
I) Cinlecul Iul Fortunio, operă comică în-tr’uy act. de Chemineux şi Halevy, rnusica de Oflenbach.
II.	) Concert
a.	t.l Tatiaficn, » Vous f-tes şi jolie. Romanţă
2.	) Rossini, » Semiramis .... Cavatinâ
3. ) Arditi. » Furia........J . Vals
b. ) Chopin	» Viardot aiine moi	Mazur.
cu acompaniament de Orchestră.
III.	) Cavaleria Rusticană, operă în două ta-
blouri de G. Targioni Tozzetii şi Me-naşei, rnusica de Fielro Muscagni. tra-dueţie de Th; Aslan.
Preţurile locurilor: Logo avaut-sceuel lei. 100, loge benoar lei 80, loge bel-etage lei 60, loge rangul II lei 30. loge de galerie lei 12. Slut I tel 15, Slut II lei 10, slut III lei 0, galeria numerotată lei 3, galeria nenumerotata lei 1.50.
Biletele se pot lua la Agenţia teatrală Halt Indiipendance Roumaine şi in ziua representaţil la casa Teatrului Naţional.
INFORMAŢII
Unauimităţile parlamentare sunt convocate la o consfătuire pe azi la 8 ore, la Senat.
Pi’oectul de lege privitor la re-paosul (le Duminica va fi modificat, cu consimţim!ntul guvernului, ast-fel: In comunele rurale repaosul do-minical va fi pîna la orele 12 la atniazl, iar la comunele urbane de la orele 12 la amia/.I înainte pîna Luni dimineaţa.
Afacerea portului Constanţa ia proporţlunî din ce în ce maî mari.
Lucrurile sunt de o aşa gravitate, în cît o criză e posibilă dacă d. Stoicescu va voi să se agaţe de minister.
D. Ionel Brătianu, care fusese numit în comisiunea menită a aproba unele cereri ale antreprenorilor, cari erau contrarii caetnlni de sarcini, şi a «lat «leuiisiuuea.
In urma cererel guvernului ungar, d. Stoicescu a trimes acum cîte-va zile min:st.erulul de externe din Viena dosarele afacere! Bren-ning.
Se ştie ca Brenning a încercat sa faca oar,e-cari gheşefiurl şi la Szegliedin în numele casei Georgi din Paris.
In atenţiunea d-lul Vasile Las-car :
Ştie d. ministru al internelor ca banditul comisar loan Atanasiu de la secţiunea 44, care în timpul nopţii a ridicat in mod ilegal la 17 Noeinbrie pe d. G. Paraschi-vescu, atit de crud torturat pe urma la poliţie, se afla şi azi în funcţiune ameninţînd şi şantînd pe cetăţenii din raionul secţiunel?
Lascar a promis ca dreptate va face şi speram ca-şl va împlini fagaduiala data.
Maî midii confraţi atribue amicilor noştri un voi pe care nu l’au jucat în incidentele privitoare la procesul Voinţei Naţionale.
Faţă cu unele indiscreţiunî făcute de presă, suntem nevoiţi a spune, dar în aceasta ne vor mărgini, că I. P. S. Sa fostul Mitropolit era hotărît a-şî retrage acţiunea.
Faţă însă cu nouile atacuri îndreptate de Voinţa în contra I. P. S. Sale, amicii noştri s’au mărginit a spune că desistarea primitivă nu mai poate să se facă, de cît în urma unei retractări formale a Voinţei Naţionale.
Ieri, cu ocazia anului nod catolic, elevele şcoalel de călugăriţe catolice din slrada Pitar-Moşu, conduse de profesoarele lor, aii fost primite de M. Sa. Regina.
AA. LL. RR. Principele Feriţi* nand şi Principesa Maria ad sosit aseara la orele 9.25 în Capitală, descinzînd la Castelul Cotrocenl.
AA. LL. RR. au fost întîmpi-nate la gară de miniştrii şi de prefectul poliţiei.
E probabil vă Duminică dimineaţa I. I*. N. Na fostul mitropolit Primat va oficia un serviciu divin la un» din bisericile din Capitală.
Iu aceeaşi zi după aiuiazi e vorba să sc l’aeă o mare manifestaţie a negustorilor diu Capitală înaintea casei unde se află iu gazdă I. P. S. Na.
Senatul, la slîrşitul şedinţei sale de ieri, a luat vacanţă pîna la 12 Ianuarie 1897 inclusiv.
Consiliul comunal al capitalei, în şedinţa sa de alaltă-seară, a ales în comisiunea budgetara, pentru elaborarea proiectului de budget al comunei pe viitorul exerciţiu financiar 1897 — 98, împreuna cu administraţiunea comunala, pe d-nil
consilieri: I. C. Bibicescu, I. Pro-copie Dimitrescu, G. Assan, dr. -’etrini Galaţi şi Cristescu.
Miercuri după amiazl s’a constituit noul consiliu comunal de la Galaţi.
Afl fost presenţl 14 consiberl comunali, lipsind d. Sava Petroifl.
După depunerea jurămîntulul legiuit, s’a ales primar d. C. Plesnilă, cu unanimitatea membrilor presenţl, cuprins fiind şi votul d-lul Plesnilă,
S’a suspendat şedinţa pentru a se consfătui consiliul In privinţa alegerel unul ajutor de primar.
D. C. Plesnilă a propus pe d. N. 'ilipide. Consilierii s’au opus la această alegere. In special d. Pavel Maori, care susţinea candidatura vărului săfl George H. Macri, a zis că d. Filipide nu treme să se îndese alila la leală, căci abia a părăsit—numai din ajunul alegerilor—pe conservatori. Locmalele. a zis d. P. Macri, se cuvin partisanilor noştri mal vîrstnicl.
Neagreală a fost şi candidatura d-lul Rara Iamb Neniţescu.
Vâzînd că cu candidatura d-lul Filipide n’a brodit-o, atunci d. C. Plesnilă a propus pe d. Ştef. Stoicovid.
Reintrîndu-se în şedinţă, s’a ales aju-or de primar d. Şt. StoicovicI cu 9 voturi, iar d. G. H. Macri a întrunit 3 voturi şi d. ilar. Neniţescu 2.
S’a admis apoi crearea unul al douilea ajutor de primar, pentru care se va cere încuviinţarea Ministrului de interne.
Ofiţer al stărel civile a fost designat d. profesor Gr. Şuţu.
D. Miliail Sabo, zincograf In atelierul d-lul Fr. Duschek, s’a presfntat erl la redacţiunea noastră şi ne-a predat un libret al casei de depuneri pe numele d-nel Elena Mateescu, croitoreasă în strada Gabroveni. Libretul de 120 lei a fost găsit pe stradă de d. Sabo.
Proprietara libretului se poate prezintă la redacţiunea noastră.
Retractarea lui RamaNcliin
lată textul relractăreî făcute de arclii-mandritu! Damasehin Cernescu, stareţul monăstirel Cozia, în cestiunea procesului de calomnie intentat Voinţei Naţionale, retractare adresată d-lul Delavrancea, directorul Monitorului Colectivist:
DECLARATIUNE
Autoris pe domnul... peniru ca în numele meii să facă domnului preşedinte al Curţel cu Juraţi din Bucureşti următoarea declaraţiune:
In urma anulării ordonanţei domnului judecător de instrucţie Vasiliu, dată asupra plîngerel în calomnie contra ziarului Voinţa Naţională, ordonanţă prin care se dă loc de neurmă-rire contra subsemnatului Archiman-drit Damasehin Cernescu; în urma desftinţărel hotârîroi Sinodale dată in şedinţa de la 20 Maiu JS96, declar: eă buna mea credinţă a fost surprinsă eludam publicat iu ’i «tiuia Naţională faptele *il aprecierile cari aii dat lor la zisa plîngere, acele fapte nc-putiud fi dovedite adevărate.
(Semnat): Arhimandrit Damasehin Cernescu
BUIA a V
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Budapesta, 20 Decembrie.
Membrii partidului liberal afl presintat felicitările lor d-lul Banffy cu ocasia anului nou. Iu discursul săfl, d-uu Banffy a relevat marea însemnătate a compromisului dintre Ungaria şi Austria şi-a vorbit apoi de o cliesliune foarte 'însemnată precum : reforma administrativă. Discursul d-lul Banffy a fost salutat cu uptau-se vil.
Belgrad, 20 Decembrie.
Raporturile venite diu diferite părţi ale ţării, zic că guvernul întîmpină simpatia generală. Peste tot domneşte o ordine perfecta.
Paris, 20 Decembrie.
Ţarul a adresat, telegrama următoare d-lul Feiix Faure: Eu ocasia anului noii ţifl să vă ofer sincerile mele felicitări şi să vă exprim, atit in niunole împărătesei, cit şi in al meii, cele mal bune urări ale noastre pentru prosperitatea Franciel. Printre amintirile cele mal plăcute din anul trecut, aceea a celor ctte-va zile pline de plăceri petrecute in frumoasa voastră patrie, va rămine neuitată pentru noi.
Roma, 20 Decembrie.
Maiorul Nerazzini a sosit de la Massauali Ia Neapole cu primul detaşament de prizonieri.
Petersburg, 20 Decembrie.
Ministrul căilor şi eomunicaţiunilor a cerut consiliului imperiuiul un credit de 30.500.000 ruble pentru cumpărare de material de drum de fer.
Petersburg, 20 Decembrie.
Un ukaz imperial Axează pentru 16 Ianuurie 1897, recensămtntul Întregului imperifl.
Ţarul a autorisat o colectă in favoarea armenilor emigraţi.
Paris, 20 Decembrie.
La lecepţiunea corpului diplomatic Ia Elisefl, d. de Mohrenheim, a exprimat, ca decan, ură-
rile Suveranilor şi ale guvernelor pentru prosperitatea Frnm-iel şi a preşedintelui săfl. Să dea Dumnezeii ca Francia, a zis ambasadorul, să găsească indeplinirea acestor urări în triumful sfintei cause, căreia n’a Încetat de a du sprijinul săfl in mod aşa de generos, contribuind să asigure lumii recunoscătoare binefacerile supreme ale păcii.
D-nu Faure a mulţumit, adăugind că e fericit că aude apreciindu se ast-fel opera guvernului Republicel şi sentimentele politicei sale inspi-rală de o dorinţă arzindă de concordie şi de unire, de care se arată animate toate puterile, f D-nu Faure a terminat zicind că concursul Franciel nu va lipsi nici o dată operelor chemate să întrunească naţiunile şi guvernele in-tr’o gîndire comună de ‘dreptate şi de pace.
Londra, 20 Decembrie.
Se anunţă din Bombay «Agenţiei Reuter» că ciuma a înaintat pinâ la Kurraciiee, unde afl fost 63 de caşuri şi 59 decese.
Berlin, 20 Decembrie.
Anul nofl a fost serbat Ia palat ca de obi-ceifl. După recepţiunea şi defilarea curţii, a fost recepţiunea ambasadorilor şi a generalilor.
Beri in, 20 Decembrie.
După amia/.I împăratul Wilhelm a visitat pe ambasadori.
DITERSE
DIN CAPITALĂ
Ciopli găsii pe stradă.— Agenţii poliţiei afl găsit azi dimineaţă pe strada Maşina de pâine, in dreptul caselor cu No. 5, un copil de sex masculin, părind a fi in virstă de aproape doua luni.
După felul cum era îmbrăcat, se pare că a-cest copil e adus de la ţară şi asvirlit în acea stradă.
Comisarul secţiunel respective a începui cercetările pentru a descoperi pe denaturata mumă.
Copilul a fost trimes în îngrijirea Spitalului Maternitatea.
O pereche de pungaşi. — Un renumit spărgător, autorul furtului cu spargere săvir-şit acum cftie-va zile in calea Călăraşi la prăvălia d-iul Mim Dumitrescu. a fost. prins şi a-restat astă-noapte. Soţia sa Tudora, fiind complice cu bărb tui săfl in diferitele furturi, a fost de asemenea arestata.
La perchiziţiunea făcută, s’a găsit asupra lor o mare eolecţiune de chel falşe şi suma de 160 de lei in bilete de bancă cusute în căptuşala hainelor.
DIN STREINATATE
O di-antă din beţie. — Sunt cite-va zile de cînd orăşelul Galais a fost teatrul unei crime îngrozitoare, care a produs in oraş o vie emoţiune.
Trei soldaţi din regimentul 8 de linie, numiţi Lâonce Fournier. Jeau Lamare şi .Tulea G* n-froid, ’şi spălail fie care greşala prin închisoare pentru nişte lapte aproape identice din causa beţiei.
Camarazii lor, fără a se şti cum. Ie înlesniră un butoiaş cu rachiu, cu care cel trei deţinuţi se Imbătară spre a-şl mal uita necazurile. Seara eraft cn desâvirşire beţi.
Din nenorocire, o ceartă vie isbucni între el şi ca în foaie asemenea împrejurări, ea avu un sfirşit dureros. Cearta degenera în bătaie. Lamare, unul din deţinuţi, siniţindu-se mal slab scoase un cuţit şi trase şeapte lovituri iul Fournier, trei Ia ochiul drept şi restul la git. Nenorocitul «ăzu jos mort. Caporalul de gardă venind a doua zi şi deschizând uşa găsi pe victimă jos nedînd "nici un semn de viaţă. Cel alţi deţinuţi dormeaîi beţi morţi într’un colţ al a-rcstuluf.
Fournier fu transportat imediat Ia spitalul militar, dar era inlr’o stare desperată şi muri curînd, în urma adîncilor răni primite. Nenorocitul şi-a dat sufletul in bral.ele mamei sale care venise la spital.
Comaudanlul corpului de armată a întrebat po cel-l’alţi deţinuţi asupra acestei crime şi afl spus că autorul e Lamare, care a făcut şi el mărturisiri complecte. El pretinde că a fost a-tavat de Fournier şi că era in legitimă apărare a da cu cuţitul. Lamare este uu ucrător miner originar din Boulogue-sur-Mer, El e un soldat care are cele mal triste anleeedvule. Fournier. victima, un lucrător ^agricol din Nielles-Jcs-Blequin, aproape de Saint-Omer.
Autopsia cadavrului a descoperit că moartea a provenit din loviturile date in git.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 20 Decembrie
D. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, face sa reiasă deosebirea care există intre organisarea unul servicii! fluvial şi maritim şi spune că nu poate împărtăşi părerea d-lul Popp de a organisa acest servicii! după modul companiei Danubiane Austriaco.
Discuţia se închide.
D. larea face cîte-va observaţiunl asupra iregularităţii serviciului. Crede că o lege de organisare a serviciului maritim se impune,—cu deosebire în ceea-ce priveşte personalul.
D. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, regretă că se fac guvernului ast-fel de şicane la votarea budgetului.
D. Iarcti protestează; în contra cuvintulul şicane, şi cere ca ministrul să-l retracteze.
D. Porumbaru —Nu retractez nimic tată cu d-ta.
D. Porumbaru recunoaşte necesitatea de a se organiza printx’o lege serviciul maritim dar spune că aceasta nu se poate face lu dripă, şi reorganisarea nu se discută cu prilejul budgetului.
Paragraful se votează deasemenea se votează şi cele-ralte paragrafe fără discuţie, piuă la sfirşit.
Se pune la vot legea budgelară şi se primeşte prin 83 voturi, contra 11.
Interpelarea d-lui Polifiinos
D. Politimos are cuvintul pentru a-şî desvolta interpelarea cu privire la judecătorul de instrucţie Vasiliu, devenit imposibil în magistratură.
D. Seorţescu, care se asociase la această interpelare, roagă pe d. Politimos să amine interpelarea sa ptnă la sosirea dosarelor cerute de la parchet.
D. Politimos se opune la aiiituare şi-şl desvolta interpelarea sa.
.1 udccâIonii de instrucţie a adus, prin ordonanţa sa, tot felul de învinuiri, fostului Mitropolit Ghenadie Petrescu.
www.dacoromanica.ro
' EPOCA
3

Oratorul face istoricul afacere! Mărgări-
tescu şi spune că a/.! e dovedit că la mijloc aii fost nişte plastografii.
Fostul mitropolit a cerut darea în judecată a vinovaţilor pentru calomnie. Parchetul n’a dat curs cerem, iar judecătorul de instrucţie Vasiliu a înscenat o adevărată mişelie.
D. Preşedinte.—Întrebuinţat! cuvinte mal cuviincioase la adresa unul magistrat.
D. Politiinos.—Nu pot. Sunt fapte cari nu se pot califica alt-fel.
D. Politiinos spune că nu poate rămîne în magistratură un judecător de instrucţie care şi-a transformat cabinetul său în adevărată oficină de şantaj. Pentru cinstea inagistratureî aftest om trebue depărtat ; el a servit în mod ruşinos de uneltă unui organ oficios.
(D. Şendrea se uită la d. Cantacuzino).
Oratorul zice că ministrul ar face rău dacă s’ar face solidar cu judecătorul de instrucţie Vasiliu, un om nedesfoinic şi nedemn pentru o asemenea funcţiune.
In altă ţară şantajul se pedepseşte cu asprime; la noi el e practicat de un magistrat. (Aplause).
D. Şendrea, ministrul justiţiei, regretă că d. Polilimos s’a transformat într’o instanţă de justiţie penală. Camera e o instanţă politică*
Spune că s’au adus judecătorului Vasiliu acuzaţiun! nedrepte şi în termeni foarte tari.
Citează art. 226 din Proc. Penală, prin care se spune că curtea cu juraţi e sesi-sată în materie de presă prin ordonanţa judecătorului de instrucţiune.
D. Politiinos. Citiţi decisiunea Camerei de punere sub acuzare. Ea n’a avut în vedere articolul ăsta.
D. Şendrea susţine că judecătorul de instrucţie avea căderea să^ instrumenteze, fiind competent. Ministrul de justiţie apără toate actele lui Vasiliu.
Rpgretă că se aduc asemenea învinuiri unul magistrat, cînd în chestia Mitropolitului s’aă făcut tot felul de concesiuni, chiar sacrificii de convingeri şi persoane. Crede că această chestiune nu trebuia adusă în parlament.
Incidentul se închide.
Camera ia apoi în discuţie bugetul trimestrial al creditului agricol.
Acest buget se votează.
Şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 21 Decembre
Deputaţii se adună de vreme şi sunt mal numeroşi ca de obiceiu;—el se întreţin asupra crizei.
Şedinţa se deschide la orele 2 p. m ; răs’ pund la apel 126 deputaţi.
1). Giani presidează.
Camera atrage atenţiunea biuroulul că nici un ministru nu e presinte.
In sfirşit d. Cantacuzino,—numai d-sa,— ia loc pe banca ministerială, iar d. Stoi-cescu stă retras.
.D. N. Georgeseu cere tablourile de înaintare în armată pentru a adresa o interpelare ministrului de resbel.
IX Gorgos depune un proeet de lege, din iniţiativă parlamentară, după care sătenii să poată înstrăina locurile de casă.
D. Politimos întreabă pe ministrul lucrărilor publice dacă nu este nedrept ca inginerii Căilor ferate să primească două lefi: una după legea corpului technic şi alta după aceea a Căilor ferate.
De asemenea întreabă dacă guvernul nu crede că trebue să modifice una din aceste două legi.
D. N. C. Aslan videază o chestie personală cu d. Ferekide. Declară că a fost totdeauna consequent.
D. Epurescu. Quod licet .Iovi, non licet bovi.
1). Oaur Aslan. Imî înehipuiesc că bovi e d. 1). Sturdza.
lin tumult îngrozitor s’a produs iu Cameră. D. Epurescu face nu scandal asurzitor, vociferează ca un nebun.
Scandalul durează cîte-va minute ; cu multă dificultate liniştea se restabileşte. 1). Epurescu însă continuă a striga :—E o insultă ceea ce spuneţi! Insultă! Ruşine !
I). Nacu. — Cere ca d. Aslan să-.şî retragă cuvîntul său.
I). Gogu Cantacuzino, ministru de fl-nance, spune că d. Aslan a întrebuinţat cuvinte neparlamentare la adresa şefului partidului liberal. (Aplause.)
«Faţă cu aceasta, eu nu mal pot sta pe banca ministerială.» (Aplause.)
I). Aurelian vrea să vorbească, dar nu poate din cauza sgomotului.
Şedinţa se suspendă pentru cîte-va minute, în mijlocul unul mare sgomot.
LUME iNFORMATIUNi
CRIZA MINISTERIALA
Prin toate cercurile parlamentare s'a discutat aseară cu multă aprindere situaţia' guvernului.
Impresiunea generală e că guvernul şi partidul liberal trec prin o criză din cele mai periculoase. Toţi deputaţii şi senatorii acuză pe d-nii Sturdza şi Stătescu, că au pregătit distrugerea partidului liberal.
Abia acum încep să recunoască unanimităţile din Cameră şi Senat, că guvernul d-lui Sturdza a fost compus din oamenii cei mai răi, cei mai răzbunători şi veninoşi din partid.
• *
* *
In ce priveşte pe d. Stoicescu, soarta lui nu intimpină nici o părere de rău. Toţi recunosc că d. Ionel Brătianu, prin demisiu-nea sa din comisiunea de ingi-
neri numită a studia cestiunea abuzurilor dc la poHul Constanţa. a dat lovitura de graţie d-lui Stoicescu.
Retragerea d-luî Stoicescu este
imperios cerută de partid.
*
* *
Retragerea din minister a d-lui Gogu Cantacuzino este numai o cestiune de cite-va zile.
însuşi d. Cantacuzino a declarat a-seară, că nu mai poate suporta loviturile pe cari le primeşte din partea d-lui Em. Cos-tinescu şi din partea unor membrii al cabinetului.
De alt-fel amicii d-lui Cantacuzino cred că partidul nu mai poate să stea la putere, fără a fi
cu desăvîrşirc distrus.
*
dc *
Prin unele cercuri se vorbeşte şi despre apropriata intrare a d-lui Fleva in minister.
Acest zvon nu este însă intîm-pinat cu simpatie de majoritatea partidului.
In ultimul moment aflăm că d-niT G. Cantacuzino şi C. Stoicescu au demisionat din cabinet: d. Cantacuzino, din cauza chestiune! mitropolitane; d-nu Stoicescu, din pricina descoperiri! gheşefturilor de la por-tul4 Constanţa.
Aceste demisiun! se ma! da-toresc şi neînţelegerilor acute dintre fracţiunea sturzistă din guvernşi d-niî Aurelian-Lascar.
La întrunirea unanimităţiior se va face un apel desperat la d-niî Cantacuzino şi Stoicescu ca măcar să gireze afacerile pînă după sărbătorî.
. *
* *
Prin Cameră circula azi cu multă stăruinţă, înainte de deschiderea şedinţei, un sgomot de criză.
Demisiunea d-lor Gogu Cantacuzino şi C. Stoicescu e considerată ca un fapt îndeplinit.
Membrii majorităţii însă răspund în mod evasiv asupra sgo-motelor de criză.
Ei spun:
— Am auzit şi noi ceva, dar nu ştim nimic positiv. Aşteptăm comunicările pe cari ni le va face guvernul la întrunirea intimă ce se fine azi, la 3 ore, la Senat.
DD. Stoicescu şi Cantacuzino, înainte de deschiderea şedinţei Camerî, au avut o consfătuire cu membrii Ocultei.
Pe de altă parte grupul ver-nescan \a discutat intim asupra situaţiuneî, într un colţ al incintei Adunării.
*
* *
Preşedintele Camerei e obiectul tuturc; chestiunilor din partea deputaţilor.
El nu poate da însă nici un răspuns categoric asupra crizei.
]>. (’aiitaouzino a întrunit a-srară la d-sa pe d-uil Ntoicescn, Fereehidc, C.A’aru, Al. I,iij>uş<-ii, Ionel Brătianu, Uclavraneea, €. L.ecea şi Petre Stoicescu pentru a se constatul asupra situaţiei.
Dezbaterile au urmat pină nop-tea tirziu.
<1 hotărire definitiva nu s‘a luat, dar s*a accentuat toarte mult ideia ea partidul liberal să plece de la putere.
S’a mai hotărî! ea d. llurn. Sturdza să tic grabnic recii cinat in ţară. V. ti. ĂUantaciizino a declarat că e prea plictisit şi preferă să se retragă zilele acestea dlu minister, de cit să mai fie expus a se umili înaintea d-lor Aurelian şi V. Lascar.
Aceeaşi declaruţiuue a făcut-o şl d. Stoicescu.
Se aştc.iptă avizul d-lui Sturdza ca apai Oculta să ia o poziţie liotărîtoare in contra guvernului.
in vederea crizei ministeriate izbucnită astăzi, Epoca va apare in-ir9o a patra ediţie, ta firele fi, cu allinieie ştiri.
D. Vasile Lascar, ministru de interne, se afla grea bolnav de a-seara în urina unei răceli.
li urăm o grabnică Insanătoşare.
D. A. Atanasiu, comandantul sergenţilor din Galaţi, a fost suspendat, de oare ce s’aQ primit denunţări in potriva lut că speculează lefurile sergenţilor.
MM. LL. Regele şi Regina nu vor primi in audienţa în timpul sfintelor sărbători pînă după anul noQ.
Amicul nostru d-nu A. Simu a plecat la Nizza, unde va petrece iarna.
U. general Fotino a fost primit erl în audienţa de către M. Sa Regina.
D-sa a comunicat Suveranei că decedata d-sale soţie a lăsat 10,000 lei pentru societatea de binefacere Elisabeta de sub patronajul M. Sale Reginei.
M. Sa a mulţumit în termenii cel mal călduros! pentru această donaţie.
Erl s’aO făcut la Roman alegerile colegiului I judeţian.
Din 161 alegători înscrişi, afi luat parte la vot 54.
Atl fost aleşi: dd. Zarifopo, Gr. Roiu şi N. Capri.
Nota data astaz! dimineaţa de Dreptatea asupra vizitei Prea Sfinţitului Ghenadie, fost Mitropolit al Ungro-Vlachiel, la d-nu Ca-targiu, e cu totnl inexacta.
Adevărul este că Prea Sf. Sa trimisese răspuns erl d-lul Al. Ca-targiu ca doreşte sa’l vadâ. D-nu Catargiu lipsind d’acasă în acel moment, cînd s’a întors s’a dus în persoană la P. S. S., care ’I a exprimat dorinţa ca după vizita de obedienţă ce urma să facă la I. P. S. Mitropolit Primat, cea d’intîiQ vizita de curtenie dorea să fie la d-nul Lascar Catargiu. Ceea ce a şi făcut împreună cu d-n» Al. Catargiu.
Este absolut inexact că la aceeaşi oră era adunat şi comitetul executiv la d. Lascar Catargiu. De la d. L. Catargiu Prea sfinţitul Ghenadie a trecut la d. Al. Catargiu spre a da vizită familiei acestuia.
Cu aceasta ocazie Prea Sf. Sa a arătat câ sărbătorile Crăciunului le va petrece la Sinaia în villa d-nel Maria Blaremberg. După aceea se va întoarce pentru cîte-va zile în Capitală, de unde terminîndu’şl afacerile personale, se va întoarce spre a petrece iarna la Sinaia, luînd de astă-dată locuinţă în villa d-lul Al. Catargiu ce i-a fost pusă la dispoziţie. £
Aflăm că d. Suveică, maestrul potlogăriilor din judeţul Putna, a Început a rupe mînecele slujbaşilor după la Ministerul Justiţiei, pentru mutarea u-nor judecători de la Trib. Putna.
D. Suveică aleargă la Minister şi reclamă că judecătorii fac opoziţie, de şi la Trib. Putna de la nefasta domnie a lui Suveică din 87, nu s’a mal pomenit politică.
Adevărat, acest om a avut o rudă aci în comptul căruia făcea mal multe potlogării, care a fost nevoit să fugă de această rudenie compromiţătoare.
Avizăm deci pe d. Şendrea să aibă ochii deschişi asupra ori-ce propuneri ce vor veni de la Putna cari sunt nu mal de sursă veroasă, fiind că judecătorii nu sunt la ordinele acestui domn, ordine cari) se rezolvă nu mai în interese băneşti şi samsarlîcnri.
Pe acjstea le pune sub forma politică, căci nare alt nimic rău do zis de judecători, cari aproape in unanimitate sunt străini de judeţ.
FABRICA de BERE LUTHER
recomandă de sft. sărbători ale Crăciunului excelentele sale produse de calitate : JLager, Flltmer şi Bavareză atit in Butoaie cit şi in Butelii, a-duse la domiciliu după cerere prin poştă sad Telefonul No. 21» care comunică cu oraşul şi cu provincia.
De asemenea in propria sa llallă de Bere ELISE11I LllTHEIt onor. visitatorl vor gusta berea cea mal excelentă din calităţile Pilzner şi Bavareză şi vor găsi distracţiunl plăcute.
Cea mal bună musică militară va di-lccta pe onor. visitatorl cu cele mal plăcute arii.
■Buca rest.
EXPOţlTIOli PENDANT

Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei analize foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime, A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hîrtie de ţigară PANAMA.
Singura hirtie de orez de Panama care:
Nu înegreşle ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolt de fel aroma suavă a tutunurilor romîneştl, ca alte hîrtil, caro lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hirtiel «Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile şi comandele din Romlnia.
Marele Magasin „LA BAL0N“
Anunţă Onor. sa clientelă că. cu ocasiunea Anului nou, apus in vînzare pe jumătate preţ de cît costă articolele următoare : Lenajuri de rochi	Lei 1,— Metr.
Bareheturi (fiinet)
Mătăsuri Cămăşi de bărbaţi »	» dame
Ghete »	»
Şoşoni ruseşti de dame »	»	bărbaţi
Şi alte articole de manufactură,
încălţăminte.
t
90
1.50 2.75
2.50
a—
7.50
8.50	» pînzărie şi
buc
per.
omptînd pe o numeroasă vizită salută cu toată stima
IIIE 1> I M I T R E S C II
Furnisorul Curţii Regale Strada Caro! I No. 72 — Colţul Marelui Hotel Dacia — N. B. Cu uceste preţuri se vinde numai pîna la 1 Ianuarie 1897._____________
ATELIER SPECIAL DE MODE
Reparaţiunî aproape GRATIS
Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiuni simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANE
1HJLCAÎIARA
Calea Victoriei 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special pentru Coroane, Pălării şi Rochii de doliă
Strada Lipscani 10. Etag. I. Intrare strada ___________Stavrivoleas______
PREŢURI MODERATE
Casa de Sănătate
Dr. I. KIRIAC
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, in dosul Pasagiulul Romîn
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne snfl chirurgicale în condiţii foarte avantugioa.se.
"ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
Aduc la cunoşlinţa onor. mele clientele că am vtndut toate mărfurile răni a ne în vechiul meii magasin din Palatul tlegatiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIK şi I.OMMti, am instalat un nou şi elegant magazin sub vechiu firmă
JOCKEY CLUB
Calea Victoriei No. 102 iu faţa Palatului Regal
Tot ce are Par îmi! şi l.onrlra mal uoit şi elegant in CRWATE, BATISTE, MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE. etc., sa găsesc la magasinul meii. in tot-d’a-una bine asortat.
Pe lingă lingeria gata, am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modele franceze şi în acelaş timp am intrat iu legătură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. mei clienţi, vor putea cemanda dapă un catalog special, ori-ce fel de broderii pe batiste.	Cu stimă
Proprietară Magazinului Joekey Club
COFETĂRIA BRAGADIRUj
Strada Carol, No. 41
Este bine asortată cu diferite articole din a-coastă branşă
COZONACI, CUGLUFURI ŞI DIFERITE TORTURI LUCRATE Ca cea mal mare îngrijire
Diferite Băuturi Indigene şi Streine
Chamiingne şi Ei<iueriirî
DE LA PRIMELE CASE CUNOSCUTE
PRETURILE RECUNOSCUT de EFTINE.
MOBILE!!!
In Calea Dorobanţilor 36
Proprietatea tl-Iuî Brătianu
Se vinde diferite mobile de ocasie
Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru sărbători
Fir Telefonic din CĂLDĂ li UŞA NI
Mîncatî
GHIVECIU IULIAN
se prepară cu carne Luaţi
GHIVECIU CĂLUGĂRESC de post in.Untdelemn Gustaţi
GHIVECiU ORIENTAL de post în Untdelemn
Specialităţile mele proprii de o calitate superioară
De asemenea recomand conservele din fabrica noastră precum : Mazăre şi Fasole Iulian, Bame, Dovlecel, Pătlăgele vinete, Tarhon, Ciuperci, Sparanghel, Anghenari, Spanac, etc. şi diferite compoturi, toate calitate superioară, lucrate special pentru Magazinul nostru de delicatese	Recomand
Magazinul foarte bine asortat de sfintele sărbători in toate ce se atinge de Branşa colonialelor, şi Trufandale, fiind in legătură direct cu Constantinopol precum stridii, stacoji vil etc,
Sanvicliî cu Icre, Salam, Şuncă Surdele 20 bani bucata, se primecs comenzi cu 12 ore înainte
COZONACI MOLDOVENEŞTI
Calitate superioară tuturor aloaturilor, preparaţi cu 20 ouă la oca şi cu spumă de'viu, care durează 15—20 zile, mărimea de la 2—5 kilo bucata. Primeşto comenzi pentru sărbători.
Rog pe onor. p. a ne vizita şi va fi foarle mulţumit atit în ceea ce priveşte conservele noastre cari sunt destul de cunoscute cît şi de cele mal sus notate.	Cu stimă
Iulian Oprescu & comp. Lipscani No. 63.
^ ’V I »
Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele şi onor. Public, că am luat conducerea şi direcţiunea
Mareluî Etablisment Bragadiru
din
151. Calea Ralioveî, 151
şi spre a satisface toate dorinţele onor. vizitatori, am găsit de cuviinţă a complecta acest Etablisment, cunoscut deja de onor. Public, cu o bucătărie aleasă (franceză, ro-mină şi germană) după sistemul Restaurantelor moderne, introducîud în acelaş timp orl-ce delicatese reclamate de clientela u-nel Berării elegante şi cu preţurile cele mal modeste.
Renumita orchestră a d-lul Profesor Ru-dolf Peters, compusă din 40 artişti de valoare, va urma, ca şi In trecut, a distra pe onor. public, in tie-care seară, cu piesele cele mal plăcute.
Cu deosebită stimă,
ALIIERT MARGUEIEIt Director
Antreprenorul Hotelului Regal (font IVindsor) din Sinaia
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pini la 10 publicaţii 80 ban! linia p«utrn fle-care dată, ai de la 10 în sus 20 baul linia.
Spectacole
Teatrul .Yfiţlouai. Duinini ă 19 Decembrie so va r**prc-senta BANUL MĂRĂCINE legendă naţională în 12 tablo* u I de d. V. A i'rcoblă.
per a rotntna. Bîrabătă 21 Decembrie representaţie extraordinară a trupei lirice ca concursul d-n*I Elena TheodOrlni se va representa -Cînteonl la! Fortuoio* operă comică îutr'uu act de H Creraienx ai L. Halevy. II. CONCERT. III. «Cavaleria Rusticană* operă in 2 tablouri de Q Tarylonl Tozzetti şi G Menaael._____________________________
Teatru Hu^o. Simbătă 21 Decembrie reprezentaţie extraordinară'
filtrul G. Sidott, Sîmbătă 2i Decembrie mare represen-
Leiblicli-Jignitzu.
Bal. «FRAŢIA* rtocletute pentru subvenţionarea elevilor săraci va da în seara dfe Joul 2C Decembrie 1895. înce-pind de la orele 9 uu mare Ilul sub patronagiul unul oo-mltot de doamne în sala Hngo.
Sala Brayndlru. In fle-care seară concert de orobeg». tră sub conducerea d-lul Potera» Vinerea concert UJffh Life
Cafe f\a(iotmlu. Orchestra Kabinţteln ţi-a îuceput concertele.
Închirieri şi arendări
Oe arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacloc, Viaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sute pogoane gria arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti.
De arosulut cu începere chiar de acum moşia «Ianca* din judeţul Brăila, în întindere de zcco mii pogoane toate arabile, avînd două ml! pogoane grai arate cu s&minţa cea mal bună. A se adresa la d. M. IUchtlYOL, avocat, strada Fîutînel 28, Bucureşti.
închiriere, în soseaua Jianu, clădirile I. Apolcdor, potrivite pentru birjerie, Mpt&rie, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwitul Oolţea se va prelungi ari (dosul bufetului de la şo»ea). Grajduri de zid peniru 1(0 vitf şl 10 camere cu săli, puţin curte. A se adresa Calea DudeştI 4.
De dat în exploatare pădurea Goleaso* din jnd. Muscel, siluită la 8 Klm. de gara 8 hitu GolescI, pădure bătrînă de îoo anT Iste jir şl fag). Pentru lămuriri a se adresa la d, G. C. Nana—proprietar Cimpulurg.
Vînzări şi cnmpârări
Oe vtnzure spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţl-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte 8tr. Scaunele 40.
De* vlnmre lemne din pădurea Paşcani. Biînjenuî, după calitate, 65 şl 00 franci. A sw adresa: Str. Batlştci 15
Camere mobilate
hotelul Pieţe! JWfteacu* l odă, lingă Cameră şi Tri-nbunale*
Cereri şi oferte de servicii)
Un tînfir absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post tie în capitală sad provincie, A se adresa’la red. ziarului «Epoca* sub iniţialele M, M.
luiormaţiual otite
Făpturi;» Arenda lîngă grădina Herăstrău, Lnpledo vară specialitate pentrn copil şi cură cu lapte, 40 bani litrul. Lapte <!<• bivoliţa 6o bani litrul. ITnf Miipcrflin
5 lei kilo. Cremă o jumătate litru l led.	Im.ui
40 bani litrul. Transportul la domiclliă o coprlns în aceste preţuri.
A#se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiunea Lăptă-rleî Aronda, iu Buourescl, Dlonlsle 40.
ITn planiat routlnat oferă serviciile sule la solrele dansante şi baluri pentru un honorurlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
Unt pron*|>hl (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-rla elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. K. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la d omicilin. Orl-ce cerere se va face prin cartă poştală la acla I. Mnuteanu calea Victoriei No. 78.
Franţaise dfplomde deşire leţons partioalieres. Ad. bure an du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mi linii A. Kiicliti vnna Advocat 28 Strada Frumoasă»
n. A. G, PloreaeUy avooat, s’a mutat în Calea Do-lObanţilor No. 202.
Bibliografii
Sseur* Majemtrn le Boi Chartee* t ct le Sietne JRtiuaoeth, cnromollthographies parBonssod, Valadonet Cie (Anolenue Malson Goupil ot Cle).
D’aprcs Ies dernlers portraita execute* par le pelntre bien conitu M-r. Jean Lecointe du Nouy.
Prix 3 lr. 60 d’un portrait.
Iată sumarul No. 10 din revista literară «Povestea Vorbei» :
«Trădare* Ion Guran, «.Micuţii* (versuri) Artur Siavri, «Zănaticul Satului* (nuvelă) T. Corbu, «I poeme* (versuri) Radu D. Uosettl, «Cartea InimiîT* Mely, «Snoava* Nioules-OU, «Toamna* (poezie) Râul Stavrl. «Actualităţile d-lul M. D.* Cr, «Samsarul* (nuvelă, traducere) Brody, aCinteoe Populare*, «Ilustraţie* Bob.
A apărut «Oalendarul-Mappa* pe 1897 pe hîrtie sugătoare, care, pe lîngă partea Calendaristică cu menţinerea sărbătorilor ţinute de justiţie, conţine, pe ultima foAle, şl Tabloul de calculul dobînzilor, Tariful monetar şi Telegrafo-Poştal, Datele scadenţei cupoanelor, efectelor romîue, etc#
Preţu 4 lei
7	CASA DE SCHIMB
BESKTA & SA.MUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Sumpără şi vinde efecte publica şi fAca orî-c sehimb «le monezi.
Cursul po lina de 20j]0ecembrie, 1850
1 "		Cump.		Vind	
4»/-;	Renta Amortisabiiă. . .	85	l/.	87	'H
5»/o	» Amortisabiiă. . .	100		100		
«"/*	Obligat , do Stat (Cov. R.) .	101	*/.	102	V*
H>	» 'Municipale din 18811	97		98	—
5°/o	» » » 1890	96	—	97	—
B’/o	Scrisuri Funciar Rurale .	95	—	85	/•
6«/o 5*/o	» » Urbane .	9)	*/•	91	a 4
	» » » las!. Acţiuni Banc» Naţională.	86 18nu		'I •890	
	» » Agricoiâ .	225		230	
	» Dacia Roininia asig.	452		455	—
	» S-toa Naţionala asig.	485		490	—
	S-ta!eu de Coustrucţiunl .	204		210	—
	Florini valoare Austriacă.	O a	it	2	13
	Marc! Germf.no ....	i	tg	1	25
	Bacnote Franceze . . .	too		toi	...
	» Italiene. . .	89		93		
	» ruble hîrtie .	î	>y.	2	70
imprimam® cu ma-pneie ătMu-ciîmărice, din fabrica iîlbert & Ci®, Frankenthal ţi m caractere din for.deria il« litere Fiiasch din ffwmh-fwrt A Iii'
immtm	rrriiwiiiniiiii i1
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
145)
LOUIS JACC0LL10T
MÂNCĂTORII
I>B FOC
PARTEA ŞEAPTEA
Intorcîndu-se apoi spre tovarăşul sâfl :
— Vino după mine Kirby, al să vezi că în toate lucrurile astea-I mal mult fum de cit foc.
Cel doi tovarăşi se tndreptră spre partea întărită a reşedinţei, urmaţi de Woan-Vah care nu mal părăsea nici o secundă pe stăpînul său.
Abia intrat în vasta bibliotecă a reşedinţei unde amicii săi adunaţi în consiliu îl aşteptat! de cîte-va ceasuri şi după schimbul obicinuit al salutărilor cordiale, Canadianul puse pe dată conversaţiunea pe acest teren.
In acest timp intrară şi căpitanii vaselor cu mecanicii lor.
De rindul ăsta nu-1 mal răspunse căpitanul Roşu ci tînărul conte d’Entraj'gues care
fusese scos din fire de încăpăţînarea prietenului săiî.
—	Dragă Dick, 11 zise el cu o sinceritate pe eare intimitatea relaţiunilor lor o permitea, nu mal avem de loc timp de pierdut în discuţiunl zadarnice. La ce ar servi să mal începem pentru a doua oare o dis-cuţiune pe care, din lipsa de cunoştinţe teo relice şi practice, nu o vel putea pricepe ? E destul să ştii că amicul i c itiu'o hatan Spiers a descoperit mijlocul de a acumula electricitatea la extremităţile vapoarelor sale în cantitate alît de considerabila, în cît cînd ar fi îndreptate asupra unul punct ar produce acelaş etect ca şi trăznetul. Aceste corăbii înzestrate cu antomotorl considerabili, pot, după cum al văzut alaltăerl să se ridice îu aer şi să distrugă In cite-va secunde, un corp de armată, o flotă întreagă, o cetate fără ca vre-o putere oare care să-I poată rezista. Or unul din aceste vapoare se găseşte actualmente în posesiune celui mal mare inamic al nostru, aşa dar ne putem aştepta diutr’un moment intr’altul să fim nimiciţi pulverizaţi pe loc.
Ut Cu toate aceştea Canadianul nu voi să cedeze pînă ce nu şi-a aneantisat argumentele.
—	Toate astea sunt minunate, tlnărul meîi prieten, răspunse el, şi întrec toate bazinele fantastice cari mi-aîî amuzat copilăria ; dar admiţîtid exactitatea istorioarei pe care mi-o spuseşl, după declaraţiunile căpitanului Spiers, cum se face, că acela pe care cu drept cuvîut îl numeşti cel mal mare vrăjmaş al nostru, să se fi mulţumit numai cu o simplă preumblare pe deasupra capetelor noastre, în loc să ne nimicească. să ne spulbere De loc, cum spuneai odineaorl? Este ultima obiecţiune pe care mi-o permit sâ’ţl fac, de oare-ce văd că toată lumea de aci e în contra mea.
—	Răspunsul la această ultimă obiec-
ţiune, este uşor de dat, dragul meii Dick. Punînd mina pe Sivan, omul mascat a putut mal uşor descoperi mijlocul de a-1 conduce Iii aer pe uscat şi pe mare, de oarece văzuse în cite-va lîndurl pe lonhalan Spiers conducînd Remanilerul; dar căpitanul Roşu a pus la adăpostul ochilor indiscreţi, partea mecanismului periculos care se aplică acumulatorilor electrici şi inamicul nostru ne parvenind încă să descopere acest secret, a trebuit să se mulţumească cu o manifestaţi'ine sterilă şi inofensivă. Dar, ţi-o repet, el ştie teribila putere ce este închisă în pîntecele Sw anul tu... dacă reuşeşte să descopere secretul mal înainte ca amicnî nostru Gilping să poată să ne scoată Remambernl din apă, suntem la sigur pierduţi. însuşi inventatorul nu cur.o işte sistemul de a rezista acestei teribile maşini, de cît opunindu’î o alta mal puternică si aceasta se odihneşte la 100 de metri a-dlncime în fundul lacului Eyreo.
—	Iartă neîncrederea mea dragă Olivier, răspunse Canadianul gîuditor; eii nu sunt un om de sciiisţă şi toate aceste lucruri clocotesc In aşa fel în ereerol meii, în cit treime să fie amiciţia şi încrederea ce am în tine ca să pot crede asemenea lucruri cari sunt mal pre sus de inteligenţa mea. Dar, ce credeţi că e de făcut în faţa unul asemenea pericol?
—	Un singur lucru poate ne va scăpa, pînă ce Gilping va putea să-şi reuşească întreprinderea : este, după cum spune căpitanul, nu va putea să descopere secretul fără să-şl expună viaţa şi este foarte posibil ca ora reuşitei să-I fie în acelaş timp şi acela al morţel. Nu este aşa Ionbatan?
—	Foarte esact domnule conte, răspunse căpitanul Roşu ; dacă acest trădător uu va fi călărit în cercetările lui de un om care să cunoască meseria, de un mecanicism dibacii!, este mal mult ca probabil ca se va
ucide la prima încercare ce va face ca să descopere acumulatorii electrici.
Toate uşile interioare sunt închise şi ori pe care va încerca să deschidă va primi pe dată o descărcare clectircă care 1 va trăsni pe loc. Nu lr«-bue însă să mergem eu credinţa mal departe de căt trebue, de oare-ce, Jcând omul mascat a evadat din Remamber, ale cărui eşirl erafl toate apărate în acelaş fel, a săvîr.şif un adevărat miracol de inteligenţă, de putere şi de dibăcie pe care l’aşl fi declarat imposibil şi pe care eil nu l’as încerca nici o-dată. A-vem a-face cu un om foarle .dibacii!, domnii mei!
Este sigur, reluă căpitanul Roşu, că pînă acum inamicul nostru n’a descoperit încă nimic, căci îl cunosc prea bine; este un • m rece, cu judecată, ne luănd în seamă de căt rezultatele dobândite şi cu atât mal mult incapabil de a şl întârzia răzbunarea numai pentru pofta de a o gusta mal bine. Acum, numai d. Gilping poate să ne spună când se va sfir.şi cu această viaţă de te-riailă aşteptare care ne enervează, care ne ucide pe toţi.
(Va urma)
CI. & X BBECffiE
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologerie, Argintărie
28, Calea Victoriei, 48 Casa Villacros, vis-ă-vis ile Polida Capitala!
Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de procisiuiie In toate speciele. orfevrerie etc' pentru sesontiJ do logodne, nunţi şi cadouri.
„EP0CA“ ziar cotidiin
CUPON
11) Decembrie J«»«
Orl-cln* vn (ăia acest «*npon «II«1 EPOCA» mI *1 va trimite, sau II ia j»i-« -cuta la librăriile arătate mai Jos, are rept lu ci sau I <11 ii premiile UU PKiKŢCK UE-loUSi: «tis» listele respective.
t'upamil acesta e valabil pînă 1:« 22 Decembrie ora 7 seara.
Cititorii «lin provincie pot trlnitL cos-tul in mărci postule ailăogtmt pori ».
Premiile „EP0CEI,{
La Librăria L’AKtOL KIOlLUB
Crlea Victoriei No. 68.
Iniei» •<» Numai
fleU'ide-Hddute.Hvu Amintiri asupra intorlel regenerare! Romîue, aaft Evenimentele rie la 1818. Un volum mare dft p-.ste 300 pagini .	.	.	.	3. -
Hichter Ktif/ew, Unde duce socialismul. Jurnalul unu! lucrător. Traducere de Al. A. O Sturdza ou o prefaţă de N.
FlIIpescn.....................0.60
Filipe^eu A'., Albi! ţl Roşi! ...	0.60
ISfeywlencu Petru• Polemice -	•	•	1.50
—	Pslehologia stilului ....	2.00
ViuhuVH Alejo.e Uu an de luptă	-	-	2.50
—	Iubire .poesil..................8.00
—	Din go- na vie ţel (ediţia Graeve)	-	3.50
V.utnflreMeu Vutliu Lume Nouă ţi Lume
Vecblă	3,00
ildJddH B. /*., Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat introdus în şcoli.	*	3.00
Cope.e Franfoi*. Poveste tristă^ roman
tradus de D. Blăncesou ...	1.50
.MicltăUeneu St» t'.. încercări critice asupra învăţămîntutul nostru primar, ed. II	2.00
Lieeficu I. loant îngerii Iul Rafael fantezie originală In versuri în 8 acte .	-	2.00
Loftmeyer /!/.» Un noii mijloc pentru a
preda copiilor limba germană -	-	2.00
IIo mau I» iV., Poezii (ediţie populară) -	1.00
Radu D» Ro»t<‘Ui, Epigrame .	-	-	2.00
Ib*ien M., Copilul Eylof (dramă	în 3 acte)
traducere do T. Maioresou -	-	-	1.00
t/. Draynmirtr#cn. Critica ştiinţifică şi
Emiuesou......................1.50
ftntculet*cu Marin, Religie şiştUnţă -	0.76
ttficheiin *$• Juten Brun, Sept Contes
roumains -	-	-	-	•	-	4 00
JVictile*cu şi flemely Deputaţii
noştri *......................-3.
0.60
6
0.10
0.15
0.70
1.00
1.60
1.30
1/0
1.00
1.00
1.10
1.20
1.00
1.00
0.76
1.00
0.50
1.00
0.0
1.60
1.50
I«SI Librăria «Li mSEUICA ii ul>
(Calea ViotoritT 86)
Th. Speranţă Homar întinerit	-	-	2 00	1.00
— Anecdote*Popularo (voi. J)	4.00	2.40
La Ifisiiltilnl <3« Editurii linlhia «1 l«nat Ssiiuitca CRAIOVA
Traian Bemetreaeu PrivtlijtldlD viata — Subit* -	-
Dumitru Teleor Realiste -Yiryiliu JY» (7şmtin IHn anii tineri -Sofia uedej/je Fie-^are la rîn.lul său -Dumitra Stăncemcu Glumeţi Povesti Zamfir (\ Ar bure Ln Exil -	-	* -
Mih nil JV» Beta dor Istoria teatralul
roiuî a............................
LokIh liahne Noua ştiinţă de (vindecare
(Sf Glxeorghe)
Vatra, anul I...............
— anul II -------
Caragiale, Note şi Schiţe-Theadnrencit G. Dom», Cronica din Nurnberg ......
FSanxarion, Urania..........
Au pier, Aventuriera........
2 50	1.1*0
2.00	1 23
150	0 95
1 50	0.05
2.00	1.25
2.00	1.25
2 50	1.50
1.30	0.05
5.00	3.00
SA	
24.00	1200
20.00	10.00
2.00	1.00
1.50	0.75
1.00	0.50
2.00	1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Eporei, anunţăm acestora că cererile lor fre-buesc adresate ilirect IfibrăHflior a-rătate în josul cupauulaî însoţite de preţul rrdns cu care se oferă acele premii.
MARELE
Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft
1> 2 rv iî tJO U
Vis-a-vis fio confeseria Capşa
Din cauza sosirilor zilnice de marî cnnlităţî de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spyţifl, cu loate toate că magazinul, în i rina IrunsformăreT făcute, este ce) mul vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa îaeeplnd de:
Joul 21 Noembrie piuă la 15 Decembrie a. c.
te Viiazsti,,e
€1 Mare p
CU PREŢURI FOARTE REDUSE
J upoane
Champame 0
Representanţ pentru Romînia
de : LAmii-î pentru rochi, anglais. tantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 8.76, 4.50 metrul, şi mal sus.
Mătăsuri nonveată în tonte geni*iirile.
TWC ARE 3F
La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de matase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXFOSIŢIUNE de Noul modele de Pelerine şi RonturI ultima
Pai'is şi Ber’in.
Coketiune Bogată
mătase şi de moar6 de lină, Garnituri elegante de bal şi de purtare.
Agenţ a de comisionar! de stradă Şi de vînzătorT de ziare
Strada Caragheorgheviei No. 5
Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe lunt, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut, onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecle de valoare, bijuterii şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia 'şl asumă răspunderea.
De asemenea ca agenţie de vînzătorl de ziare, prin ajutorul viozălorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribu.rl de Anunciurt, Avize, Reclame, etc.
Tot. prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avantagi-os anundurl saQ reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după criere numere vechi din ziare
m o
FILARET
S-a CAÎJTÂTE Tona de 1000 Kilgr.
MAGAZINUL
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
«KIRIUS* «•« patent regnlator noul i9io<tel 1896.
«Sirius* sunt cîo o construc^iune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată du-obtine prf me
nu *pd‘
pă dorinţa, care se obl ine Itent-regnlator», carele deosebeşte Jcele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin or |ce fel de cărbuni de piatră.
AI aşi ne şi Site sistem cel mal I perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de .spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
Bucurescl. Str. Doamuel 21
La Typografia EPOCA se afla de vin-zare hîrtie niaculutarâ cu 50 buni ki-logr. în pnehotede cîtelO ki lograme.
Dentistul M. BÂCHER I!
Membru al academiei universale de şti-’ inţe diii Bruxelles, medaliat pentru me-’ ritele sale in arta dentistJcă la expoziţia din Iti'iixellea, liordeHux şi Lyoii e<«.
Succesor dentistului M. Rosenlhal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Cousultaţiuul 9—12 a. m. şi 2—5 p. m-
Transportaţi la domiciliu în SACI con-(inînd fie-care
40 KILOGRAME
Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-IrurL
COMPANIA DE GAZ KVCCHENCI
vmzare
Spre lăere, chiar de la 1 Ianuarie 1897 viilor, pădurile de po moşiile Meteleu Lipăneştl şi Sudiţl, ambele în apropiere de fiuzâiî. Pentru informaţiunl şi condi-ţiunl de vîuzare, a se adresa in Braşov la Comitetul parohial al Bisericel Sfinlu Nicoiae şi în Bucureşti, strada Popa Tatu No. 33.-—Ofertele se primesc nnmal piuă la 31 Decembrie a. c.
*9
PATRIA
46
SOCIETATE ROMlNĂ DE ASIGURARE ŞI I)E REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂ KSAT LEI BUf MILIO.V
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15
Societatea *Patria> se recomandă pentru
AflIOlJRÂUÎ ASUPRA VSEfUÎ
pentru casde moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieior la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îadeinnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrâtorilo din stabilimentele indusiriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Reprezentanţa generala pentru Bucureşti strada Lipscani No. 23 (Hanii cu tel)
H
Bucureşti, — Tipa
Litografia Grassiany
s'a reinstalat
ItncureNci
43 Calea Victoriei 43
(lîngă magasinul de mesică Gebauer)
Execută ori-ce lucrare de 1 artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
fiSiţPNo. 3. — Bucureşti.
„STELLA
a

SLJ
PrimaFabrică de Săpun şi Parfumerie cu Vapor
BEC CREŞTI
Magasinul fabrieei: Calea Victoriei, 91
(Vis-â-vis de Palatul Regal)
EXPOZIŢÎUNE pentru CRĂCIUN
1* A II F U M Fi 1{ I E
Lînniiiărl de Niearinsi
Albe şi colorate de o calitate superioară
Prooum si tot felul de obiecte de lux
OADomii
ALE&EHE IKARE «lo BlellITERIE
Mare coiecţiuns de obiecte de lux
Preturi foarte moderate
-H-
p i r«' 111