SERIA II,—ANUL H, No. 334. Ediţia a treia JOI, 19 DECEMBRE 18Q6 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABONAU! ENTELE încep In 1 şl 15 ale fle-cărel Ioni şl se plătea* tot-d'a-cna Înainte In BtHMttţti la Casa Administraţiei In jude}» ?» dreinătal» prin mandate poştal* Ua an In ţari 30 lei; In streinitate 30 lei ?ase luni ... 15 > > > 95 » rel luni . . . 8 » » * 18 » Un numir In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ SSEBACTfTA No. »—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 ASTNCirBILE (n Bucureşti şi judeţe m primtto numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV .... . 0.80 b. linia * * » HI..........9.— lei » • » » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lai rtndulj Ua senii veefaiă 30 fesa! ADS1SISTBAŢU No. t.~ STRADA CLKMKNŢKl -No. 8. APARE ZILNIC LA 5 OSE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELE&RA ME ALE ZILEI VECHIUL CÂNTEC Corpul electoral dă in fie-care zi dovezi vădite de slăbiciunea lui. Atît o destul pentru ca naivii, ce cred în a tot puternicia legilor, să arunce toată vina nu pe corpul electoral, ci pe legea electorala. Raţionamentul ce ni se face e acesta: elementele ce compun corpul electoral aii dat probe de lipsă de independenţă, deci nu ele sunt de vină, ci legea electorală e vinovată: deci colegiil unic, deci sufragiu universal. Pe temelia şubredă a unul aşa fragil raţionament se caută a se întemeia un curent in favoarea modilicărel legel electorale. Pe această temă ni se cîntă zilnic variaţiunl de unele organe de publicitate cu pretenţia de a fi — ceea-ce tă-găduim — ecoul suspinurilor păturilor prolunde ale ţărel. Cunoaştem de mult cîntecul acesta. De 40 de ani menaveta politieă a aşa zişilor oameni de progres ne repetă a-ceeaşl arie. Cîntecul acesta era deja la modă sub regimul convenţiunel de la Paris. Pe atunci aveam o lege electorală care nu deschidea uşele colegiului I-iă de cit celor ce dispuneaQ de un venit funciar de 1000 galbeni. Dacă servilismul alegătorilor e în raport direct cu ridicarea censului, îşi poate orl-cine închipui la ce grad de servilism trebue să se fi coborit acel corp electoral. E totuşi vădit că legel electorale convenţionale a corespuns cea mal strălucită epocă a parlamentarismului romîn. Pe atunci «fruntaşii ţărel» aveail loc în parlament şi aO dat o incomparabilă strălucire tribunei romîne. Pe atunci corpul electoral avea voinţă, iar Camera era Cameră In toată puterea cuvîntulul. Alegătorii trimeteatk adesea opoziţie în parlament, iar parlamentul adesea răsturna guvernele. Se întîmpla chiar ca guvernul să fie dat în judecată de înşişi Camerele alese sub dînsui. Aceasta s'a lntîmplat ministerului M. Kostake Epureanu după alegerile din 1801. Atunci, cel ce cunosc meşteşugul de a exploata cu rea credinţă răul neîn-doelnic al zilei de azi în favoarea unor soluţiunl foarte îndoelnice făgăduite ca leacuri infailibile pentru ziua de mîine, atî început să îneînte pe naivi cu seduc-ţiunile sufragiului unixersal. Vodă Cuza a consimţit să ne facă experienţa sufragiului universal. Exasperat de independenţa corpului electoral censitar, care înfrîna pornirile sale dictatoriale, Caza a decretat sufragiul universal cu gîndut de a doblndi o popularitate pe atît de eftină pe cît de nesănătoasă, şi tot o dată de a sfâ-rîma orl-ce veleitate de neatîrnare, alegătorilor. Din lovitura de Stat s’a născut la noi sufragiul universal şi sufragiul universal ne-o a dus la conspiraţia de la 11 Februarie. /Orl-ce luptă electorală devenind imposibilă cu masele duse la vot de subprefect!, oposiţiunea în contra corupţiu-nel cuziste s’a refugiat In comitetele secrete. Lupta s’a dus în umbră şi a ales ca armă conspiraţiunea. Cel ce decretase sufragiul universal a fost smuls din palatul lui de o mînă de oameni, in mijlocul aclamaţiunilor poporului şi în faţa unanimităţilor parlamentare isvorîte din sufragiul universal. Această tristă experienţă a adus toate partidele să renunţe la sufragiul universal şi liberalii ca şi conservatorii atî înzestrat ţara cu legea din 1866, care împarte pe alegători în patru colegii. Această lege ne-a dat o idependenţă relativă a corpului electoral. Cu toate slăbiciunile lor, aceste colegii aă ştiut cite o dală să-şi afirme voinţa. La 1876, sub conservatori, se alege un Senat care răstoarnă guvernul d-lul Catargiu, sub care să făcuseră a-legerile. Clţi-va ani în urmă, alegerile pentru Constituantă sub Ion Brătianu au dat o Cameră care a ştiut să se împotrivească a-tot-puterniciel lui Ion Brătianu, care înarmat cu hotărîrile congresului de la Berlin voia să ne impuo împă-mtntenirea In masă a Evreilor. Nu era, de sigur, un ideal acel corp electoral, dar era fără îndoială mal neatîrnal ca cel de azi. Totuşi slăbiciunile lui datorite lipsei de educaţie a corpului electoral, iar nu defectelor legel electorale, au fost speculate in contra legii electorale vecinie vinovate că ţara romînească nu dă ca Anglia, probe de maturitate politică după 40 de ani la noi de viaţă constituţională. Am auzit atunci iarăşi vechiul cîntec al fericirel ţării graţie modificării legii electorale şi iarăşi am făcut o nouă experienţă. Pornirile autoritare ale lui Ion Brătianu, rănile de dovezile de independenţă date de corpul electoral, cu prilejul cestiunel evreieşti, s’aQ împăcat uşor cu rîvna lui de a poza în mare reformator. Colegiul I s’a contopit atunci cu colegiul II. Lărgirea colegiilor ne-a dat o nouă micşorarea independenţii corpului electoral. Această nouă experienţă, după urma căreia am avut dictatura din timpurile din urmă ale regimului Brătianu şi u nanimităţile parlamentare de azi, s’ar părea că constitue un argument In favoarea noastră. Totuşi auzim cîte-va glasuri cîntînd iarăşi cîntecul cel vechia, că totul merge rău în ţara romînească pentru că colegiile electorale sunt prea strimte. Să intonează elogiile colegiului unic de către chiar cel ce ne-afi mistificat acum 12 ani, lăudîndu-ne cele trei colegii. Şi de am 11 înzestraţi cu colegiul unic — ceea-ce nu va fi—se vor înălţa imnuri de laudă pentru sufragiul universal. Noi credem că experienţa trecutului ne scuteşte de o nouă experienţă. Pentru noi sufragiul universal ar fi menit a ne da priveliştea ce ne-o dad de pildă in Bucureşti alegerile de delegaţi pentru colegiul al IlI-a, unde zecimi de mii de votanţi dail socialiştilor 10 ori 15 voturi. Sufragiul universal ar fi peirea libertăţilor publice şi ar avea drept urmare întemeiarea dictaturel. In contra acestei dictaturi n’am avea altă luptă posibilă de cît ori conspiraţia, ori agitaţiuni cari probabil n’ar fi multă vreme ferite de o înriurire străină. Recunoaştem şi noi că există un răd. Dar acesta zace’mal mult în corpul e-lectoral de cît în legea electorală. îndreptarea reşede în educaţia corpului electoral, nu în modificarea legii e-leetorale, care totuşi poate fi îmbunătăţită puţin prin introducerea principiului represintăril minorităţilor. Ceea ce ne refuzăm a crede, e că nişte elemente neindependente, neluminate şi needucate pot, prin o altă grupare a lor şi prin farmecul unor simple cornbina-ţiunl, să capete de odată pricepere, maturitate şi independenţa. Să ne apucăm dar cu toţii de opera de regenerare a ţării şi să ne ferim de agitaţiuni superficiale cari, abălîndu-ne de la această operă, sunt menite numai a ne aduce noul desilusiunl. N. Filipescn. DEGRADAREA D LUI STURDZA Cu tot aerul blajin pe caro ’l lua zilele trecute d-nu Aurelian, de cîte-ori vorbea despre d. Dim. Sturdza, şeful partidului liberal, cu toate laudele la adresa acestui mare patriot, harnic muncitor, vastă inteligenţă şi tot alaiul do complimente, d. Aurelian n’a încetat un singur moment de a proecta întemeerea d-sale în capul guvernului şi răsturnarea d-lui Sturdza din şefia partidului liberal. Ceasul punere! în executare a acestui proect se vede că a sunat în ziua de 14 Decembrie 1896. La Senat, răspunzînd discursului d- ui T. Maiorescu, Preşedintele Consiliului a rostit următoarele cuvinte, în auzul tuturor, ba chiar în aplausele majoritâţei sale : - cultei, care ţine să-şl întărească p'ozi-ţiunea prin intrarea în minister a d-lul Haret. Pentru a salva însă aparenţele, unii deputaţi răs pin dese ştirea, că în cazul cină d. Mirzescu s’ar retrage, succesorul săii va fi d. C. Dimitrescu-Iaşl. Ştirea este însă inexactă, căci guvernul şi mal ales Oculta, nu agreiază pe acest profesor şi se tem prea mult de independenţa şi vederile lui. Consiliul ad-ltoc de instrucţiune Ministrul instrucţiei a întocmit o co-misiune compusă din toţi foştii secretari al ministerului, anume d-nil Dim. Aug. Laur ian, St. Mihăilescu, Virgil Arion, lonescu-Gion, V. Palladi, Spini Haret şi Meissner, precum şi d-nil Gh. Bem. Teodorescu, Crătunescu, ele,—ca să studieze proiectul de reformă a în-văţămîntuluf secundar, special şi superior întocmit de d. P. Poni. Această comisiune s’a întrunit deja de cîte-va ori şi d. Haret are un bun prilej de a se răfui cu ministrul instrucţiunii, pe care vrea să’l ridiculizeze mereu spuind, că de aceea a întocmit comisiunea ca să înveţe de la membrii el oare-carl noţiuni asupra instrucţiei, căci se simte prea prostănac în această materie. Atacurile d-luî Haret Şi d. Haret a început la consiliul de Luni si ara al comisiunci a ataca pe d. Mirzescu, declarînd că nu se pricepe la nimic şi ar fi mal bine să tacă, de cit să se amestece în discuţie. De altfel d. Haret se poartă la consiliu în mod foarte reverencios, dindu-şl aere de om al situaţiei, lăsînd să se înţeleagă că va fi în curînd chemat să ia succesiunea d-lul Mirzescu. Pentru moment, lucrurile staii aci. DOSARUL DJUVARA Nr. 3. Primim următoarea scrisoare, căreia bucuros ii dăm ospitalitatea: Domnule Director, Din toate cîte s’aîi Înscris pe socoteala d-lul Djuvara, este un episod din viaţa lui care ar rămtne necunoscut—şi ar fi o pagubă pentru istorie—dacă nu vi-1 aş desveli. Graţie prieteniei mele pentru d. Vernescu, wwidacoronlamca^o1 Pe timpul ministerului liberal-conservator din 1892, d. Vernescu a presintat un proiect Însemnat de lege pentru modificarea tarifului vamal. Raportor se alesese d. Djuvara, care pe atunci era guvernamental şi căuta să se Înfăţişeze ca «clrja bătrîneţelor d-lul Vernescu». Am ţinut într’o zi la Cameră, două şedinţe, una după amiazl şi alta seara. In şedinţa de zi, d. Djuvara a susţinut legea, iar in şedinţa de noapte a combătut propriul sătt raport. Ce se întîmplase la mijloc ? Acest lucru sunt eă în măsură a vi-1 spune. Mă aflam la d. Vernescu după prima şedinţă a Camerei. Acolo a venit d. Djuvara, care fără sfială a cerut să fie introdus Iu minister. Ne primindu-se propunerea, d. Djuvara seara a atacat proectul de tarif al cărui raportor solicitase d-sa să fie ales. Vă rog să înseraţi aceste cîte-va rîndurl în coloanele stimabilului d-v. ziar şi să primiţi încredinţarea deosebitei mele consi-deraţiunl. Un Vernescist. P. S. In caz eîud d. Djuvara ar tăgădui spusele mele. ’ml voi face cunoscut numele şi voi şti să confund pe acest domn. TRIBUNA POLITICA In şedinţa Camerei de la 16 Decembrie s’a petrecut un mic incident, care nu trebue să treacă ne băgat în seamă, căci el este relativ la broscoiul Al. Djuvara, renumit prin tentativele sale ministeriale pe lingă fie-care şef de partid satî grup politic din Romlnia. Biciuind slugărnicia acestui individ care a tămîiat de a rîndul pe d-nil I. Brătianu, L. Catargiu, Vernescu, Carp, AI. Lahovary, N. Eleva, D. Sturdza Stătescu, Aurelian, un orator a amintit acestui linge-talere, mosafir nepoftit la mesele tuturor, că ’şl pusese singur numele pe o listă ministerială conservatoare în care ’şl reservase departamentul Domeniilor. D-nu Epurescu, întrerupînd pe orator, a exclamat: D-nu Djuvara mi‘a afirmat că era o glumă! O ilaritate generală a intîmpinat a-ceste cuvinte, ne spune darea de seamă a şedinţei Camerei. • • Voim să relevăm această ilaritate generală. In altă Cameră, deputatul prins cu o asemenea murdărie la activul săO, deputatul care se plimbă prin toate partidele, încearcă uşile tuluror şefilor de guverne şi are apoi obrăznicia să pozeze drept ireconciliabil, neşovăitor, ar fi fost primit cu huiduell. La noi, a isbucnit o ilaritate generală. întregul partid liberal era şi este convins că d-nu Al. Djuvara e o mică canalie, fără scrupul, fără ruşine, dar aceste tipuri sunt aşa bine înţelese de colectivitate, ele întrupează aşa perfect specimenul colectivist, în cît majoritatea a rîs, a aplaudat. Cit pe aci ar fi strigăt : Bravo ţie, Alecuţă. Pişicher bărbat eşti !» Acolo unde urma să fie un desgust general, a fost o simplă ilaritate generală. Vorbea individul în cestiune mal de-ună zi, despre zăpada care acoperă şi pămlntul sănătos şi gunoiul, iar îndată ce se topeşte lasă la iveală locurile murdare. Frumoasă figură retorică şi mal ales foarte nemerită pentru d-sa, care în urma destăinuirilor făcute în Cameră, reese ca gunoiul cel mal gunoiti Intotă puterea cuvîntulul. TRIBUNA LITERARA CREDINŢELE NOASTRE IV Dintre toate sentimentele, acela care mişcă mal mult pe Eminescu şi care dă atât prozei cât şi poesiel sale o expresie adese-orl lirică, este sentimentul patriotic, de ia care el aşteaptă în primul rlnd regenerarea noastră. Ce accent de sinceritate, alături cu palavrele patrioţilor, când zice : Eu ? îmi apăr sărăcia şi nevoile fşi neamul. Cu ce curat şi simplu patriotism vorbeşte când zice’: N’avem oşti, dară iubirea de moşie e [un zid. In articolele luî zilnice din Timpul, scrise în fuga condeiului, el se foloseşte de orl-ce prilej pentru a pune în relief firea cea adevărată a românului aşa cum îl vede el, ori cum il arată en-tusiasmul lui patriotic. «Când zicem român», scrie el într’un articol, fantasma psichologică care trece pe dinaintea ochilor noştri e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Răii saă bun, Românul e adevărat. Inteligent fără viclenie, răii — dacă e răO — fără făţărnicie; bun fără slăbiciune: cu’n cuvînt mi se pare că atât calităţile cât şi defectele românului sunt In* tragi, neînchircite ; el se arată cum e. N’are o cocoaşă intelectuală saă fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile omului slab; îl lipseşte acel iz de slăbiciune care precumpăneşte in fenomenele vieţii noastre publice sub forma linsă a bizantinismului şi a expedientelor. Toate figurile acele făţarnice şi rele, viclene fără inteligenţă, toate acele căte ascund o duplicfrte în expresie, ceva hibrid, nu încap în cadrul noţiunel «român». Iubirea de neam îl făcea pe Eminescu să se îneînte de epocele cînd romînis-mul era strălucitor. El nu se gîndea de sigur cînd ducea lupta in contra străinismului, nici la exterminarea prin mijloace violente a elementelor streine ce aă îmbulzit viaţa noastră publieă de azi, nici nu visa o imposibilă reconstituire istorică. «Nici prin gînd nu ne trece că putem scoate din pămînt oasele Basarabilor spre a le da o nouă viaţă.» Atîta trebue reţinut diu teoria autoch-tonilor a lui Eminescu, şi acesta e adevăratul el înţeles : desgust cumplit pentru atmosfera coruptă în care trăim azi, şi suspin după acel aer ce îmbărbătează din epoca romînească anterioară. Azi: «un aer bolnăvicios de corupţie, de frivolitate, de câştig fără muncă a cuprins plebea noastră roşie şi infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit.» Altă dată: «spiritul viguros al epocii în care poporul rominesc făcea să dispară dinaintea puterii sale de viaţă triburile tătare şi slave ce cutreeraO pămîntul acesta» şi el să gîndea să introducă în formele cele mal înaintate ale Iegislaţiunel noastre «Vulturescul avînt al Basarabilor», să renască în popor energia din timpul lui Petru Rareş şi să readucă starea de bogăţie din timpul lui Mateifl Basarab. Epoca de azi se încarna pentru din-sul în demagogul roşu. Iar geniul ro-mînismulul ii apărea sub trăsurile lui Miron Costin, «care avea adincâ şi nestrămutată iubire de neam, inciţi şl punea creştetul sub sabie pentru a înlătura un bir nou», ori a Iul Mateiu Basarab care (Eminescu făcea alusie la Roşii) a blestemat neam de neamul vostru pînă Intr’a şeaptea spiţă». Pentru a extermina pe Roşii, poetul chiamă în ajutor pe Ştefan cel Mare. «duşmanul vostru, odinească-1 Domnul de-a dreapta sa» ori pe Vlad Ţepeş «care n’a avut cinstea în veacul lui de aur să vă înşire mutrele pe parii de pe garduri». Tot către Vlad Ţepeş îndreptează E-minescu, ajuns la culmea mîniel, impre-caţiunile sale: Cum nu vil tu Ţepeş Doamne, ca pufnind mâna pe el, Să-l împărţi in două cete • în smintiţi fşi în mişel In rezumat impresiunea ce ţi-o lasă opera lui Eminescu e că o adincă tur-burare sufletească, rod al cercetărilor sale filosofice, unită cu o cumplită de-cepţiune politică, împresoară o inimă ’ cinstită destul de energică încă pentru a se revolta. De aci revolta ce 2 EPOCA une-orl n’o poate stăpîni în contra tendinţelor filosofice ce aft distrus credinţa şi blestem în contra sectei roşii ce ne-a falşificat moravurile politice. If. Fllipescu lOTOBMAŢll Se atribiie generalului C. Bu-di§teanu intenţiunea de a nu merge să ia comandamentul corpului 1 de armată şi de a demisiona din oştire îndată ce se va întoarce din concediu. Azi Camera va lua în discuţie bugetul cailor ferate, care intra in \ igoare mîine, 1 Ianuarie, stil noO. D. rector al Universitaţel a convocat pentru Joul seara corpul pro-lesoral universitar, spre a lua în desbaterl proectul de lege al d-lul l’oni, relativ la reforma învaţamîn-1 ulm secundar superior, proect care a fost trimis în deliberarea corpului profesoral de către d. Mîrzescu. Ieri s'a remarcat foarte mult la Senat primul debut al vernes-canilor. D. senator Vericeanu, cerînd dosarele privitoare la construirea liniei ferate de joncţiune cu liniile ferate ungureşti prin Rîu-Vadului, a strigat cu multă putere : — Guvernul dovedeşte lipsă de condescendenţă faţă de Senat, căci a treia oară cer acum aceste dosare, fără a mi se pune la dispoziţie. D. deputat I. Georgescu-Buzau ne trimete o scrisoare prin care declara ca n’a fost nici odata şi nici nu este partizan al d-lul Gli. Vernescu. Luam act. D. colonel ConstantinovicI, trimisul extraordinar al M. Sale Regelui Alexandru al Serbiei, a descins la Palat. Ministerul Domeniilor a primit pină acum 54 cereri de explorări de mine. Cele mal multe cereri sunt venite de la proprietarii din ţară. Vr’o zece cereri sunt venite din Englitera, Franţa, Olanda şi Germania pentru explorări de mine de cupru, de cărbuni de piatră şi de petrol. Toate cererile zac nerezolvate, pină cînd guvernul nu se va îndura a aplica legea minelor. Prinţul Dim. Ghica se află în acest moment în afară de orl-ce pericol. Ieri d-sa a părăsit patul pentru cîte-va ore. Regele Milan, fostul domnitor al Serbiei, a sosit alaltâerl la Vad, în Transilvania, pentru a lua parte la o mare vînătoare de urşi. Ţăranii romînl din localitate, în frunte cu învăţătorul Palladi şi preotul ŞipoiQ, i-aQ făcut o primire frumoasa. Corul vocal al ţăranilor a cîntat Deşteaptă-te Romîne şi alte cîntece patriotice. O gazetă ungureasca spune că Regele Milan s’a întreţinut în ro-mlneşte cu preotul şi cu mal mulţi ţărani, oferind atît bisericel romîne cît şi corului cîte 100 de florini. In urma retragerel candidaturel d-lul Gh. Morţun, liberalii antile-culeştl vor susţine candidatura d-lul Sion-Gherel la colegiul II de Cameră din BacăO. Direcţiunea căilor ferate, prin noul săO tarif, a urcat într’un chip foarte simţitor preţul transportului bagagelor pe liniile ferate. Pentru un colet, pentru care se plătea înainte 2 lei, astă-zl se percepe 10 satl 15 lei. Adesea costa mal scump transportul bagajului de cît acel al calatorilor. La nenumăratele reclamaţiunl făcute de public în acesta privinţă, direcţiunea răspunde: Ce voiţi să facem ? Am cheltuit prea multe parale cu primirea împăratului Austriei, şi trebue să ne despăgubim !!! Am vorbit în unul din numerile trecute ale ziarului nostru despre boala d-lul Guşti, regisor general al Teatrului Naţional. Iată amănuntele ce ni se mal dafl în această privinţă. Guşti suferea de o insomnie aproape totală de mal bine de şease luni; toate îngrijirile ce i s’aO dat in ţară fiind zadarnice, a plecat la Menton spre a-şl căuta sănătatea şi a se odihni. Insomniile nu-1 părăsiră însă nici aici, cu toate că lua cantităţi colosale de morfină. Acum el a fost aşezat într’un spital din Menton prin îngrijirea consulului romin din localitate. Vestea dată despre reîntoarcerea sa imediată în ţară este dar neîntemeiată. D. Ion Dulugea, fost sub-direc-tor al vămilor şi inspector vamal la circomscripţia Galaţi, a încetat alaltă-erl din viaţă în urma unul atac de paralisie. Decedatul a fost unul din cel mal harnici funcţionari al ministerului de finance. Luni s’a deschis a doua sesiune a Curţii cu juraţi de Ilfov. Atît alaltăerl cît şierl nu s’a putut judeca nici un proces din causa incomplectărel numărului reglementar al juraţilor. Curtea, în şedinţa de a condamnat pe juraţii cari aQ lipsit a-laltăerl la 500 lei amendă şi pe cel cari aQ lipsit numai erl la 200 lei amenda. Procesele aQ fost amînate pentru sesiunea de Martie. Primim plîngerl din partea mal multor proprietari din judeţele Ilfov şi Vlaşca, de deplorabila stare in care se află* şoselele judeţene şi comunale. Cu deosebire şoseaua de la podul Argeşului, numit la Ordoreanu, şi pină la podul Găeştl, este absolut impracticabilă. Oamenii din părţile acelea nici nu pot comunica cu Bucureştii. Ar fi de dorit ca administraţiile acestor două judeţe să ia măsurile necesare pentru împietrirea acestor şosele, din causa cărora se văd o mulţime de care rupte, trăsuri înomolite şi caii schilodiţi. Mal multă administraţiune şi mal puţină politică ar ti de dorit din partea prefecţilor de Vlaşca şi Ilfov. EDIŢIA . 3" (Serviciul Agenţiei Romîne) Constantiaopol, 17 Decembrie. Bugetul ce s’a publicat in mod oficia), este bazat pe media ultimilor trei ani. Acest buget prevede o reducere de 15 u/o a cheltuelilor, o reducere a salariilor de 10 "/o şi urcarea cltor-va imposite. Resultatele aşteptate din noua lege asupra patentelor, din urcarea veniturilor vămilor şi de la plata imipositelor in întirziere fac să se prevadă 18,511,323 lire la venituri şi 18,529,4-05 lire la cheltuell. Aceasta publicare a bugetului ce se face pentru prima oară de la 1883/84 atrage multă atenţiune. Belgrad, 17 Decembrie. Noul cabinet este ast-fel format: D-nil Si-mici, preşedinte al consiliului şi ministru al a-facerilor străine, generalul MiskovicI, resbelul; VelimirovicI, lucrările publice ; VuicI finanţele; Mika Gyorgyewicl, interne; Andra Nieolai, culte ; Klerie, agricultura şi MilovanovicI, justiţia. Berlin, 17 Decembrie. Nor(hleutsche Allyemeine Zeituny zice că baronul de Marscball imbolnăviudu-se din nofi, a trebuit să stea fn pat in timpul sărbătorilor de Crăciun; starea sa este acum pe cale de Inbunătăţire. Constautiuopol, 17 Decembrie. Se anunţă din Constantinopol Corespondenţii politice că cercurile competinte apreciază budgetul in mod foarte reservat şi mal mult pesimist. Veniturile înscrise slut prea urcate, aproape cu 1,000,000 mal mult şi sînt basate in parte pe venituri nesigure, cu alăt mal mult cu cât forţa conlribuitivă a fost stabiiită de evenimentele din ultimii doul anI.--Veniturile sint deci considerate ca problematice. Bombay, 17 Decembrie. In ultimele zile afi fost 177 caşuri de ciumă, dintre cari 130 ati fost urmate de moarte. Pefersburg, 17 Decembrie. Subscripţia pentru acţiunile drumului de fer al Chinei orientale, deschisă de banca ruso-cbineză, s'a Închis in foarte puţin timp, pentru că acoperirea a fost depăşită indată. kWashington, 17 Decembrie. «Post» află eă d. Olney, ministru al afacerilor străine, şi d. Dupuy de DOme, ministrul Spaniei, s'ar fi Înţeles in urma unei comunicări oficiale a d-lul Canovas in privinţa unei invoel cu Cubanil. Aceasta Învoială acordă indepen-i denţa Cubei, analoagă cu aceea a provinciilor spaniole, fără separaţiune complecta de metropolă. PROCESUL STAMBULOW (Prin fir telegrafic) Sofia, 17 Decembrie. Procesul Stambulow. D-nu Danen, apărător al lui Tuflecciew, se sileşte să dovedească că clientul săQ nu este instigatorul crimei şi că n’a participat la crimă. El cere achitarea lui Tufecciew. D-nu Orachukow, apărătorul lui Boni, carac-terisează scrisoarea lui Stambulow adresată lui Mach, ca expresiuuea imul spirit bolnav; nimeni nu va lna fn serios acusaţia lansată in contra guvernului şi iu contra Poliţiei că ar fi urzit un complot iu contra vieţii lui Stambulow. Stambulow lucra după acest principiu al tiranilor: cine nu este cu mine, este în contra mea. Apărătorul vrea să dovedească nevinovăţia lui Boni ; acesta este un om care de la 1885 lucrează la liberarea Macedoniei, este un caracter sincer care ar fi mărturisit dacă ar fi fost culpabil. Avocatul cere achitarea clientului săti. ECOURI *% Societatea Studenţilor in Farmacie va serba a Ii-a aniversare de la fundarea el în ziua de Joul 19 Decembrie a. c. printr’o şedinţă publică, care se va ţine la orele 8 jum. seara, în Amphitheatrul Labo-ratoriulul de Chimie din str. Scaunelor 54. Ordinea zilei va fi următoarea : 1. Cuvtntarea de deschidere şi raportul Domnului Preşedinte asupra mersului so-cietăţel pe anul espirat. 2. Conferinţa d-lul A. Euescu : «Medicamente noul». 3. Alegerea comisiunel de verificare. DIVERSE DIN CAPITALĂ Rălae cu rănire. — Erl seară indivizii Moise Munteanu şi G. Catavel, primul domiciliat in calea DudeştI, iar cel-l'aît in strada Fraţilor, s’ail luat la ceartă într’o circiumă din calea DudeştI cu Avram Mihalovicl. Cearta a degenerat repede in bătae şi Catavel văzînd că adversarul lor e cu mult mal tare şi că s’ar putea să-I răsbească, scoase cuţitul din buzunar şi loveşte pe Mihalovicl. Tovarăşul săli Munteanu ii urmează exemplu şi amindol năvălesc asupra inamicului cu cuţitul în mină. Mihalovicl a fost grav rănit la cap şi la braţul sting. Scandalul devenind mare, poliţia a fost înştiinţată de antreprenorul circiumei. Cel doi agresori ati fost arestaţi şi conduşi la secţia respectivă. Rănitul, a cărui stare este destul de gravă, a fost transportat la spitalul Colţea. DIN ŢARĂ Tăiat de treu. — Alaltă-erl după amiazl s’a întimplat un accident nenorocit în gara Y'a-ciorova. ‘ In timpul,. T;:'.I manevre ,de trenuri in gafă, ,-arul Ţăranu Petre, de serviciu pe unul din trenuri, ‘alunectnd după scara unui vagon, şi a căzut sub roatele trenului. Nenorocitul a fost scos dintre vagoane cu ambele picioare retezate. El a fost transportat de urgenţă la spitalul din localitate. Starea lui este cu totul desperata. Nenorocitul lasă in urmă pe soţia sa şi trei copil în vlrstă fragedă. DI^STREINATATE O siuuciclere sensaţioniilă. — O telegramă din Milan anunţă că zilele trecute, d. Domenico Ferario, adjutor de primar al oraşului, s’a sinucis, trăgîndu-şl un foc de revolver, în capela sa de familie. Ferario era autorul remarcabilului raport-memorifl făcut cu privire la noua direcţiune ce trebuia să se dea fluenţelor oraşului, pentru a se acoperi dificitul considerabil constatat la deschiderea sesiune!. Baza acestui proiect era mărirea razei oraşului şi anglobarea întregel zone suburbaue; o măsură atît de radicală a găsit in consiliul comunal adversarii cari aQ combătut-o; patimile politice amesteeîndu-se în discuţiune, Ferario se supărase în aşa fel că în zilele din urmă ajunsese într’o stare de surescitare care incepu să în-grijască în mod serios pe familia şi amicii sfii. In ziua cînd s’a sinucis, el trebuia să-şi dezvolte înaintea consiliului conculziunile sale, dar nesimţindu-se destul de tare, după cum spune el unul amic al sSO îutr’o scrisoare ce s’a găsit lingă cadavru, şi-a pus capăt zilelor. Ferario era în elate de 50 de ani. Teribil accident de trăsură.— Un teribil accident a avut loc Simbăta trecută în cătunul Saint-Julien de lângă Ypres.| Patru cal viguroşl Înhămaţi la un enorm break, încărcat cu mal bine de trel-zecl de ţărani şi ţărance, mergeaQ cu o mare iuţeală în direcţiunea pieţei din tîrg. Ajunşi pe teritoriul cătunului Saint-Julien, cel doul înaintaşi făcură o săritură în lături care provocă o zguduitură puternică întregului echipagiQ. e Caii îşi urmară drumul lor, îndreptaţi de rlndul ăsta spre o enormă groapă care limita calea. Vizitiul, prevâzind pericolul, se căzni să o-prească caii, dar era prea târziQ. Enormul vehicul se lovi de un copac care fu aproape retezat şi cal, break şi călători cu toţii la un loc fură precipitaţi în groapă. La ţipetele desperate ale călătorilor, ţăranii din vecinătate alergară in ajutor. Toţi eraQ răniţi mal mult sail mal puţin grav. Din norocire însă nici unul din el nu este in primejdie. CAMERA Urmarea şedinţei de Ia 17 Decembrie Preşedintele consiliului răspunzînd d-lul Marghiloman asupra criticilor (aduse şcoa-lel liberale, zice cit această şcoală a dat cele mal strălucite roade şi a contribuit la propăşirea Statului. Intru cit priveşte critica adusă reformelor liberale, d. Aurelian spuue că nu-şl a-nunteşte ca partidul liberal să fi luat un angajament In oposiţiune fără a’l îndeplini. Am făgăduit desfiinţarea legel maximului Clnd timpul va veni vom desfiinţa-o, fiind o lege rea şi vexatorie prin excelenţa. Am făgăduit desfiinţarea legel minelor ? Nici unul din fruntaşii partidului nostru n’a luat un asemenea angajament fie tn parlament, fie tn întruniri publice. Chestiunea naţională ? Dar n am luat nici un angajament tn această chestiune. Ori cînd veţi voi sunt gata să stau la vorbă cu d-voastre şi să vă arăt *cari sunt vederile noastre. Aş dori să mi se arate sub ce raport partidul naţional liberal a adus prejudicii chestiunei naţionale. Contestă apoi că partidul liberal ar fi lovit In inslituţiunile şi legile ţărel şi susţine că partidul acesta a luat o parte i-mensă la regenerarea ţărel noastre. N’am lăsat finanţe delabrate, nici credit compromis. Ministrul preşedinte laudă banca naţională, susţinlnd lnrîurirea el asupra creditului intern şi extern al Stalului. Dacă e un partid care a edificat ceva in ţară, e partidul liberal. (Aplause). Ni s’a vorbii aci de apelul către ţară de la 1888am dori să ni se urate aci ce s’a Îndeplinit din acele făgăduell şi care e activitatea partidului advers. Intru cît priveşte disentimeutele dintre liberali, semnalate de opoziţie, d. Aurelian se declară surprins de asemenea constatări din partea unul partid unde sunt tot felul de bisericuţe fie-care cu evanghelia el. Vorbeşte de articolul din «L’Independanee Rou-mâine» pe care-1 invoacă ca o puternică mărturisire tn această privinţă. In partidul liberal ati fost tot-deauna oameni statornici şi liberali convinşi, zice d. Aurelian, numind pe ddj Gogu Cantacuzino şi C. Stoicescu. D. Aurelian vorbeşte foarte încet, abia se poate auzi ce spune. In afară de aceasta unanimitatea are foarte puţină deferenţă pentru preşedintele consiliului, că e foarte turbulentă şl necuviincioasă, nici o atenţiune nu dă şi prin atitudinea el împedică pe reprezentanţii ziarelor de a putea asculta pe d. Aurelian. Preşedintele consiliului devine obositor ; el intră într’o mulţime de mici detalii fără însemnătate. După numeroase digresiuni, d. Aurelian se ocupă de d. Fleva. Ni se vorbeşte de ocultă. Care ocultă? Ni se spune că oculta este în Bancă şi în credite. Nu ne dăm seama de asemenea cuvinte. Despre care ocultă ne vorbeşte dar d. Fleva ? Aceste aşezăminte fac onoare statului nostru, de şi displac d-lul Fleva. D. Aurelian declară că nu pricepe modul de a face opoziţie d-lul Fleva. Susţine că partidul liberal e democrat şi fără d. Fleva care nu poate avea monopolul democraţiei Contestă d-luî Fleva dreptul de a spune că liberalii uu sunt democraţi. După terminarea discursului d-lul Aure-liau discuţia se închide. Preşedintole pune la vot luarea în considerare prin apel nominal. Mal mulţi deputaţi protestează, susţinînd că votul nominal n’a fost cerut. Preşedintele nu ţine seamă de contestarea aceasta şi persistă în decisiunea sa. Rezultatul votului Votanţi 123, majoritate 62. Pentru 111 Contra 12 Abţineri 1 Deputatul care s’a abţinut e d. V. Epu-rescu. Preşedintele declară că Adresa a fostluată in considerare. Se începe apoi discutarea pe paragrafe. Paragraful I e votat fără discuţie. Asupra paragrafului II d. Ceaur Aslan propune următorul amendament: Nu ne putem opri însă, Sire. de a constata cu regret, că guvernul Majestăţiî Voastre, nu a găsit cu cale de a comunica parlamentului actele diplomatice, pentru ca reprezentanţii naţiunel săpoată cunoaşte şi aprecia în mersul lor diferitele cestiunl ce interesează ţara. D. N. Ceaur-Aslan îşi susţine amendamentul săfi spunlnd că fie-care din mandatarii ţărel trebue să cunoască care e si-tuaţiunea noastră politică în concertul european şi la ce ne putem aştepta în viitor, recunoaşte principelui Sturdza meritul de a fi adus în parlament chestiunea externă, dar declară că nu împărtăşeşte vederile lui. Oratorul propune o alianţă cu Italia. In timpul cînd d. Ceaur-Aslan vorbeşte despre această aiianţâ, d. V. Morţun se duce la d-sa şi-şî şterge semnătura din josul amendamentului propus. D. Aslan zice că amendamentul propus are de scop de a atrage atenţiunea ministrului afacerilor asupra necesităţel de a aduce la cunoştinţa parlamentului, printr’o carte verde, actele diplomatice ale guvernului. Ministrul de externe uu răspunde nimic ; comisiunea de răspuns respinge amendamentul care, pus la vot, e respins şi de Cameră. Se votează fără discuţie paragrafele 3, 4 şi 5. Asupra paragrafului 6, se propune următorul amendament: Credincioşi principiilor liberale democratice, care formează baza fundamentală a Statalul romin modern, nu vom lipsi, Sire, a da tot concursul nostru guvernului Ma-jestăţel Voastre, tn actele de natură a consolida Statul nostru pe aceste principii. Insă noi credem, Sire, că experienţa făcută a dovedit cu prisos că actualul mod de representare a ţărel, nu corespunde la cerinţele unul control eficace asupra guvernului şi la progresul merefi crescînd al democraţiei romîne. Din acest punct de vedere, o revizuire a Constituţiei şi a legel electorale se impune pentru ca colegiile restrlnse să dispară şi toţi cetăţenii să fie chemaţi la o viaţă politică mal activă şi mal folositoare pentru binele obştesc. D. Ionel Grădişteanu declară că a fost silit să iasă din reserva ce şi-o impusese în urme discursului d-lul Djuvara. Oratorul relevă afirmaţia d-lul Djuvara, după care Mitropolitul Ghenadie ar fi ocupat scaunul Primâţiel prin intrigi şi prin buni. Cînd cine-va face asemenea afirmuţiunl fără probe e uu calomniator... Turbulenţii unanimităţii Împiedică pe d. Ionel Grădişteanu să vorbească, zirlnd că d-sa nu este în chestiune. Preşedintele însuşi nu protejează pe ora- tor. Iu sflrşit, graţie stăruinţei oratorului, II se respectă cuvinlul. D. Grădişteanu constată că majoritatea nu vrea să asculte cuvintele sale pentru că nu-I convine ;şi nu vrea să fie contrazisă. Oratorul vrea să vorbească îu chestia Ghenadie. Preşedintele. Vă atrag atenţiunea că nu puteţi vorbi de chestiunea Ghenadie, de cit întru cit vă veţi ocupa de actele guvernului in această chestiune, fără lusă a intra în amănuntele el. D. Ionel Grădişteanu declară că faţă de ( puţina toleranţă a Camerei, va fi nevoit să-şl trunchieze discursul şi să se ocupe numai de soluţiunea dală chestiunei Ghenadie. Oratorul respinge Insinuările făcute do d. Djuvara şi după cari liberulil aQ smuls din mîinile partidului conservator o armă de agitaţiune,—chestiunea Ghenadie. Nouă ne a’ţl smuls cu sila o armă din mină safl a’ţl venit d-v. rugători, să ne cereţi să vă dăm o soluţiuue. Voci. Nu e adevărat. D. Grădişteanu. Fac apel la d. preşedinte al cousiliulul, care vă poate spune că fără noi nu s’ar fi putut resolva chestiunea Ghenadie. Maioritatea devine turbulentă; ea între- a, rupe continuu pe orator şi vociferează ce-rlud închiderea discuţiunel. Oratorul uu sa descurajează, cu toată atitudinea vecinie provocatoare a d-lul Delavrancea. Un incident. D. Grădişteanu e întrerupt de d. N. Stă-teseu. D. Ionel Grădişteanu. Rog pe d. Stă-tescu să nu mă întrerupă, căci fără mine n’ar fi fost în această adunare. E un falit... (întreruperi, sgomot). D. Grădişteanu abia poate continua iu mijlocul întreruperilor scandaloase ale ma-melucilor. Adresîndu-se d-lul Stătescu, II spune: — Fără mine n’al fi aci, ci pe banca faliţilor frauduloşl. D. N. Stătescu. Minţi. D. I. Grădişteanu. Mă Înjosesc a’ţl răspunde. Oratorul e nevoit să renunţe de a se o-cupa de discuţiuuea Mitropolitului Ghenadie. D-sa contestă guvernului meritul de a ti resolvat chestia Macedoneană. Toate afirmările făcute aci, afi fost zadarnice şi nu pot folosi; chiar dacă un moment aţi putut uimi pe unii lesne cre-zătorl, imediat după aceea aţi lăsat îu ini-mele şi convingerea tuturor convingerea culpabilităţel şi slăbiciune! domniilor voastre. (Aplause). D. Grădişteanu părăseşte tribuna. D. M. Ferekide exprimă Încrederea Camerei Iu guvern şi spuue că din paragraful Adresa care se ocupă de această Încredere, exprimă adevăratul sentiment al Camerei. D-sa apără guvernul şi partidul de insinuările după cari n’ar fi liberalii.? Aduce un omagia caracterului membrilor partidului şi spune, adresându-se d-lul Aslan, că partidul liberal n’are nevoe de talente ci de caractere. Oratorul se ocupă apoi de aceia cari fac agitaţie in contra partidului liberal, singurul In stare de a duce ţara la propăşire. Guvernul trecut s’a bucurat de încrederea cea mal deplină a majorităţilor, el avea colaboraţiunea tutulor; Împrejurările ati adus o altă formaţiune la guvern, — dar aceasta cu consimţimîntul nostru al tutulor. Oratorul spune că nu e nici o linie de demarcare Intre fostul şi actualul guveru. Oratorul termină spunîud că majoritatea, în deplin acord cu iubitul şef d. Dim. Sturdza, îşi exprimă încrederea în guveru şi această încredere o exprimăm prin Adresa Camerei. D. Scorţescu susţine amendamentul democraţilor în privinţa votului universal, declarind că democraţii sunt călăuziţi de un singur scop: binele obştesc. Cere revizuirea Constituţiei. Camera întrerupe. Oratorul spune că e loarte ciudat ca o Cameră care a aplaudat la 14 Noembrie pe d. Sturdza care declarase că chestiunea Ghenadie e închisă, aceeaşi Cameră aplaudă azi pe un guvern care a resolvat chestiunea. Sgomot, întreruperi. Preşedintele voeşte să ia cuctntul oratorului, spunînd că nu e in chestie. Un dialog foarte violent are loc intre dd. Politimos şi Ghica-Simionescu. Preşedintele, foarte slab, nu poate restabili ordinea. In silrşit, după 15 minute foarte sgomo-toase, d. Scorţescu poate continua discursul săfi. El spuue că actualele Camere uu mal represintâ voinţa ţărel. Sgomot, întreruperi, scandal. D. Scorţescu. Da, nu mal representaţt voinţa ţărel; actuala leg# electorala nu mal e bună, modificarea Constituţiei se impune. Discuţia se închide. Amendamentul democraţilor se respinge. Paragrafele 6 şi 7 se votează. La paragraful 8 d. V. Mortzun propune un amendament pentru votul universal şi reprezentarea proporţională. Propunătorul spune eă guvernul n’a combătut aceste idei, ceea-ce’l face să creadă că In principiu le admite. Amendamentul e semnal de 27 deputaţi: el se pune la vot cu bile. Votează 80 deputaţi. Pentru amendament 30 voturi,—din semnatarii amendamentului lipsesc 5,-50 afi votat contra. Amendamentul se respinge. La 6 ore şedinţa se prelungeşte. Paragraful 8 se votează. |gLa paragraful 9 democraţii propun uu amendament prin care cer descentralizarea administrativa şi garantarea libertăţii individuale. D. G. C. Dobrescu Işl sprijină amendamentul declarind că descentraJisarea a fost cuprinsă In programul de la Iaşi. Amendamentul pus la voi se respinge; paragraful 9 se votează. D. Scorţescu propune amendamentul următor care să se intercaleze Intre 9 şi 10. Pe lingă Îmbunătăţirile ce guvernul M. Voastre Îşi propune de a Introduce In finanţele ţărel, am fi salutat, Sire, cu satis-facţiune, anunţarea unei reforme a impozi- www.dacoromanica.ro EPOCA 3 telor şi care ar fi avut ca punct de plecare o repartiţie mal echitabilă şi mal potrivită cu puterile contribuabililor. Amendamentul, se respinge. Se pune la vot Adresa în total; şi se primeşte prin 72 voturi, contra 1. Se trage la sorti comisiunea care va pre-senta M. S. Regelui Adresa Camerei. Ministrul de finanţe comunică comisiunel că M. S. Regele va primi mîine la amiazl delegaţia Adresei. Şedinţa de la 18 Decembre Preşedinţia d-lul Giani. Preşedintele comunică Camerei răspunsul M. S. Regelui la Adresă. I). Jarca anunţă o interpelare in privinţa grevei funcţionarilor C. F.JR. I). Porunibaru, ministrul lucrărilor publice, consimte la desvoltarea interpelare!. D. Iarea se ocupă de agitaţia funcţionarilor, agitaţiune care se manifestă tocmai In ziua votărcl budgetului. Această agitaţie are de scop o sporire de salarii, ea e factice. După ce desaprobă această agitaţie, roagă pe ministru să ia măsuri pentru lmpedicarea el. D. PopovicT-Răcăeiune spune că această agitaţie e foarte legitimă. SENATUL Şedinţa dela 17 Decembrie D-l General G. Catargi interpelează pe d-1 ministru al justiţiei dacă este adevărat că cu ocaziunea judecărel la Curtea de A-pel de Iaşi a procesului intentat de curatorii moştenirel Vidraşcu d-lul Ceaur-Aslan, care a făcut apel contra sentinţei de con-demnare a tribunalului, acesta a calificat hotărlrea ca o ură politică a d-lul Sturdza— şi cere ca să se pedepsească sad magistraţii cari s’ar fi făcut vinovaţi, saă calomniatorul, dacă calomnie este. D-l Mieescu întreabă guvernul dacă nu are de gând să intervină în favoarea justelor cereri ale funcţionarilor cailor ferate romăne. D-l Racoviţă cere complectarea gimnaziului de la Tecuci şi scoaterea catedrelor la concurs. D-l Mârzescu zice că a regulat deja scoaterea la concurs a tuturor catedrelor vacante. D-l Yiişoreanu întreabă dacă ministerul are de gând să complecteze şcoalele comerciale din Craiova şi Galaţi. D-l G. Exarcu interpelează guvernul a-supta administraţiei căilor ferate. Senatul se ocupă apoi cu indigenate şi recunoaşteri DI. I. Brabeţeanu îşi desvollă interpelarea adresată d-lul ministru al culteler şi instrucţiunel publice, relativă la numirea de curlnd a d-lul Costică lonescu în postul de revisor şcolar al judeţului Roma-naţl. Oratorul arată cari surt antecedentele politice ale acestui tînăr, care pe clnd era între studenţi trăea în acelaş timp lu atmosfera iritantă a gazetelor de oposiţie liberală, purtarea lui agresivă şi turbulentă în diferite ocaziunl şi cum In urmă—în lupta electorală de ’naintea ultimelor alegeri generale, negăsindu-se nimeni în localitate care să atace pe dl. Dim. Cesianu, candidatul conservator de la RomanaţI, s’a Însărcinat cu aceasta tocmai acest domn lonescu, străin de localitate. Clnd dl. Brabeţeanu vorbeşte despre însuşirile d-lul Dim. Cezianu şi constată că a adus servicii ţărel, majoritatea senatorilor aprobă. Ia unnă, zice ir.ferpelatorul, drept recompensă acest agent electoral a fost numit la ministerul de finanţe—iar acum, In ajunul alegerilor pentru col. I de Cameră la RomanaţI, unde se crede că se va pune iarăşi candidatura d-lul Dim. Cezianu—el, care abia a eşit după băncile şcoalel, care n’a făcut studii pedagogice speciale, care n'a fost măcar profesor, este trimes revisor şcolar, în locul unuia pe care-1 regretă şi afl cerut să nu fie schimbat, chiar membrii majorităţel parlamentare din localitate. Acest om, pe care nimic nu-1 recomanda la această funcţiune delicată, care vine să înlocuiască pe un altul iubit şi destoinic, care nu are altă legătură cu localitatea de cîtjjde a mal fi servit odată de instrument pentru a ataca pe dl. Cezianu, este numit într’o funcţiune care-I dă dreptul să cu-treere judeţul, să facă propagandă diu a-legător In alegător, tocmai în RomanaţI, unde trei pătrimi din alegătorii colegiului I locuesc la ţară. D. Brabeţeanu crede că această numire nu se potriveşte de loc cu declaraţiunile d-lul ministru de interne în privinţa liber-tâţel alegerilor, şi că răii înţelege să secondează d. ministru al instrucţiunel publice pe colegul săă, care a împins puritanismul pînă a face observaţiunl prefectului de Covurlul cînd acesta T-a anunţat că în alegerile comunale de la Galaţi a triumfat «lista guvernamentală», zieind că guvernul nu are şi nu trebuie să aibă liste In alegeri. D. G. Mârzescu, ministrul instrucţiunel publice, răspunde prin deelaraţiunea că ori de cîte ori va găsi un Unăr, inteligent, cu purtări bune şi care şl-a dobîndit cu succes gradele academice în şcoalele naţionale, îl va îmbrăţişa, aşa, zice d-sa, este cazul cu d. Costică lonescu. Mal răspunde că acest funcţionar a fost trimes acolo fără nici o însărcinare electorală, şi roagă pe d. Brabeţeanu să-l interpeleze atunci cînd va constata că revizorul lonescu, în loc să-şl vadă de inspecţiunea şcoalelor, se ocupă cu propaganda electorală. După cîte-va cuvinte In replioă ale d-lul Brabeţeanu, Senatul declară incidentul închis. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, Senatul urmează să treacă în secţii. D. Costescu-Comâneanu spune că astă-zl este zi de sărbătoare, este aniversara naş-terel M. S. Regina; să strigăm dar din lundul inimel: Să trăiască M. S. Regina! întreg Senatul se scoală în picioare. Continulnd, d. Costescu Comăneanu spune că nu putem sărbători mal bine ziua^naş-terel acelei incomparabile femei, care In loc să-şi pue podoabe exterioare ca alte suverane, a căutat să se Împodobească nu- mal cu faptele bune sâvîrşite de Ea, de cit acum, trecînd în secţiuni, Senatul să se ocupe de soarta acelora cari att numit pe Regina Romîniel: Mama răniţilor, (aplause) Şedinţa publică se ridică la orele 4.20. Şedinţa de la 18 Decembre D. Perieţeunu-Buzăft spune că de o lună de zile este o mare agitaţie între funcţionarii căilor ferate şi interpelează pe d ministru de interne asupra faptului că d-sale şi d-lul senator Micescu nu li se comunică telegramele şi adresele ce le-aă fost expediate de acel funcţionari, fiind oprite la a-ficiul central, pendinte de ministerul de interne. D. Y. Lascar, ministru de interne, spune că nemulţumiri între funcţionarii căilor ferate sunt, şi că guvernul se ocupă acum de această chestiune. Ministrul recunoaşte chiar că parte din plîngerl sunt juste şi ca o dovadă că guvernul lucrează la îndreptarea răului este că erl depun!ndu-se budgetul căilor ferate la Cameră, s’a cerut un spor de un milion în folosul funcţionarilor. In privinţa telegramelor, d-sa crede că trebue să fie o greşală saii neglijenţă la mijloc, va cerceta şi va pedepsi pe vinovaţi. D-l Perioţeanu-Buziiu se declară mulţumit. Incidentul se închide. OLT» INFORMI Vineri pe la amiază I. P. H. S. fostul Mitropolit Primat va Dosi Iu Capitală. 1. P, &. se va înfăţişa înaintea Cnrţei cu juraţi spre a*şi susţine procesul iu contra «Voinţei Naţionale. Postul Mitropolit era hotărât a-şi retrage acţiunea. Iu faţa însă a nouilor atacuri grosolane ale «Voinţei Naţionale» I. 1*. S. fii. s’a hotărât a-^i menţine acţiunea înaintea Curţii cu juraţi. In urina demisiunel d-lul Haret din consiliul permanent de instrucţie,— demisiune data cu scopul ca d. Haret sa poata lucra la răsturnarea d-lul Mîrzescu, — ministrul instrucţiei a invitat pe profesorii secundari din Capitala sa recomande din sinul lor trei profesori, dintre cari apoi ministrul va numi pe unul în postul vacant de membru al consiliului de instrucţie. Profesorii din Capitala s’aQ întrunit aseara la liceul Lazăr şi aQ ales pe d-nil Ottescu, Mirescu şi Şonţu. E probabil că d. Ottescu va ti numit membru în consiliul permanent de instrucţie. Azi, la orele 11 şi jumătate, membrii comisiunel de răspuns la Mesaj, în frunte cu biuroul Camerei, aQ înmînat în audienţa solemnă M. Sale Regelui, răspunsul Camerei. Un mare număr de funcţionari al C. F. R. aQ adresai aseara cîte o scrisoare d-lor senatori Perie-ţeanu-BuzaQ şi col. Obedeanu, precum şi deputaţilor Scorţescu, Poli-timos, Ceaur-Aslan, etc., prin care cer ca să denunţe guvernului pe cale de interpelare, că direcţiunea poştelor şi telegrafelor a confiscat mal multe telegrame, scrisori şi pachete de broşuri, pe cari funcţionarii C. F. R. le-aO trimis deputaţilor şi senatorilor. Scrisorile, telegramele şi pachetele de broşuri nici n'aQ fost măcar restituite de d. Cliiru trimiţa-torilor. Asupra acestei ceşti uni grave guvernul va fi interpelat azi la Cameră. D. loc. colonel Constantinovicl, trimisul Regelui Alexandru al Serbiei, a asistat aseară, însoţind pe M. Sa Regina, la reprezintaţia data la Teatrul Naţional în beneficiul d-nel Aristiţa Romanescu. După reprezintaţie, d. loc. colonel Constantinovicl a luat parte la serata dată de d. general G. Mânu. D. şi d-na Tache lonescu pleacă cu acceleratul de astă-seară în Italia, unde vor sta pînă la 10 Ianuarie. M. S. Regele a primit din partea M. S împăratului Nicolae II al Rusiei o scrisoare prin care T notifică că A. S. I. Marea Ducesă Mi- liţa Nicolaevna, soţia A. S. S. Marelui Duce Petru Nicolaevicl, a dat naştere unul principe. D. Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. Azi sci înfăţişat la tribunalul de Ilfov procesul bandelor colectiviste, cari în 1893 cu ocazia votării legei maximului, au provocat cunoscutele turburări în piaţa Bibescu- Vodă. Clubul liberal, părăsind pe aceşti oameni, ei eraă expuşi să fie judecaţi fără să aibă vr’un apărător, dacă în ultimul moment un advocat conservator n’ar fi venit în ajutorul lor. D. advocat Pantazi a declarat că ia apărarea turburătorilor numai de milă, pentru a putea dovedi, că ei au fost numai instrumentele acelora, cari caută mereu a provoca scandaluri de stradă. Dar pentru a dovedi aceasta cu martori, d. Pantazi a cerut amî-narea procesului, ceea-ce s’a admis. Diseară se va da un prînz parlamentar la Palat. Sunt Invitaţi miniştrii, biurourile Corpurilor Legiuitoare şi membrii comisiunilor de răspuns la Mesaj. D. I. St. Furtuna, şeful serviciului veterinar civil, a fost ales, zilele acestea, membru corespondent strein al societăţii centrale de medicina veterinară. Drept răspuns la circulara dată de d. V. Lascar tutulor prefecţilor din ţară, d. V. Gheorghian, prefectul judeţului Iaşi, a comunicat că nu se mal poate spori sub nici o condiţiune veniturile comunelor rurale pe baza legeî maximului. D. Gheorgliian emite însă părerea că pentru mărirea veniturilor, guvernul ar putea să urce impositul asupra băuturilor spirtoase. . AA. LL. RR. Principele Ferdi-naiid şi Principesa Maria aQ plecat azi din Sigmaringen şi vor sosi mîine dimineaţa la Viena, descin-zînd pentru cîte-va ore la legaţiu-nea romînă. Un grup de 20 de licenţiaţi în drept din Paris, toţi romînl, au întemeiat o societate pentru studii juridice şi sociale, graţie iniţiativei şi zelului d-lul I. Ghica. Aceasta societate a ţinut pînă acum patru conferinţe; aQ vorbit d-nil Dem. Comşa, Gh. Volenti, G. Mironescu şi P. Negulescu. In lista călătorilor pe care zilnic o publica Egyetertes din Budapesta, se află trecut şi d. Dum. Sturdza, care a descins la hotel Hangar ia. Ce cauta d. Sturdza la Budapesta ? Mal are vre-un rest de scuze disponibil ? Harnagea, autorul furtului de 124,000 lei, continua a afirma că această sumă s’a furat de un necunoscut din casa epitropiel Sf. Spiridon din Iaşi. Harnagea s'a plâns procurorului general, d. Caracaş, că e torturat în închisoare şi nu-I da nici măcar un pahar de apă. Evenimentul spune că parchetul bănueşte, pe baza depoziţiilor amantei lui Harnagea, că acesta are un complice în furtul comis, pe un ziarist din Bucureşti, la care s’ar fi aflând restul de 95,000 lei. Cercetările urmează. A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Lonvre. COFETĂRIA BRAGADIRU Strada Caro], No. 41 Este biue asortata cu diferite arUcoIe din a-ceastâ branşă COZONACI, CUGLUFURI Şl DIFERITE TORTURI LUCRATE Ca cea mal ma^ îngrijire Diferite Băuturi Indigene fi Streine Cliituiimgue hî Llqiierurl DE LA PRIMELE CASE CUNOSCUTE PRESURILE RECUNOSCUT de EFTINE. VIII Vinul de Quininm La.barru.qw, unica pre-paraţiune de acest fel care a fost aprobată de Academia de medicină din Paris, este un medicament energic şi dulce care convine orT-cărel persoane slăbite prin vîrstă, la suferinzi pentru excese orjUobosiţljlejirea^mulţ^ ~CASSA CAPŞA Cofetăria Curţeî Regale Exposiţiune de noutăţi pentru daruri S’ad pus în vinzare creaţiunile noul ale sezonului. La cofetărie se găsesc prdspete in toate zilele : Ciocolatele Franlz-Iosef, Suveranul, Alexandrul, Borisul, Edimburgul, Sarah, Clara, Coqueliu, Deliciul doamnelor şi Pralina Regală, regele bomboanelor. Deschiderea sezonului de iarnă, Sosesc in toate zilele stridii de prima calitate—Pescărie de mare—Trufe proaspete — Trufandale —Găinuşe de Mans. Comestibile OTELUL CAPSA Restaurantul este desehis pină după eşirea de la spectacole. Zacuşce şi Snpeurl Telefon No. 279 MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 Proprietatea d-lnî lirâllami Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru sărbători C r M P A It " «JMPAB CIJMPAB tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, safire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de argint. La cerere mă voit! prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzălorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEISSBLSJTîî Calea Victoriei, No 40. vis-â-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomanda onor. Public şi clienlelet salo că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de Briliante, Rubine, Smurande, Perle, Safire pentru Cadouri de Amil nou.Logodue şl Nunţi. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Hogii! asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argiut, fasoanele cele mal noul. Marc depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice. lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special peniru comenzi şi reparaturi de bţjutierie şi ceasornicărie cu preţnrile cele mal reduse. A VIS Sub-semnatul devenind proprietar al activului falimentului M. LEYENDECKER aduc la Cunoştinţa onor. public că In depozitul din strada Stavropoleos No. 15 Palatul Dacia-Romania, se află de vinzare cu preţuri reduse, diferite maşini agrigole şi accesorii, numai pentru scurt timp. W. Btifit. . TERENURI la BUŞTENI 1 )o vinzare De vinzare 90 lolurl teren de diferite mărimi pentru construit case şi vile, cu preţuri moderate, în cea mal frumoasă şi sănătoasă posiţiune Pe Valea Prahovei la Buşteni pe poalele muntelui Clăbucetul Baiului, avlnd faţa la soscaua naţională PIoeştI—Predeal, precum şi îi alte şosele formate în a dins lingă gara Buşteni (fosta proprietate a d-nel Zoe Brîncoveanu). Pentru lămuriri a se adresa : in BucurescI la d. Mihalache Cereşeanu avocat. Strada Ştir-bel-Vodă No. 70, sad in PIoeştI la d. avocat Alexandru G. Radovicl._________ De Vinzare Din pădurea Muntelui Clăbucetul Baiului se vinde spre exploatare, un număr de peste 100.000 Arbori seculari de fagi, cu dimensiele de lu un metru în sus în circoraferenţă şi un număr aproximativ de 10.000 Arbori seculari de brad, cu dimensiele de la i in. 40 c. m. în sus iu circonferenţă. Situaţia scoalerel şi exploatare! arborilor cea mal avantagioasă, pădurea fiind aşezată chiar pe marginea şoselei naţionale PIoeştI—Predeal şi a liniei Căilor Ferate, avind la poalele el 3 staţiuni de cale ferate, gara Buşteni, A-zuga şi Predeal. Pentru condiţiunî şi orî-ce informaţiunl, doritorii se vor adresa; îu Bucureşti la proprietar : d. N, Iulian, Strada Manea Brutaru No. 11 bis, sau in PIoeştI la d. avocat Alexandru G. Radovicl. Aduc Ia cunoştinţa onor. mele clientele că am vindut toate mărfurile rănia*© in vechiul med magasin din Palatul ilegaţiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi L.OVIIRA, am instalat un nod şi elegant magazin sub vechia firmă JOCKEY CLUB Calea Victoriei No. 102 tu faţa Palatului Regal Tot ce are Puţ inul şi Londra mal noit şi elegant in CRAVATE, BATISTE. MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE. etc., so găsesc la uiagasinul med, lu tot-d'a-una bine asortat. Pe lingă lingeria gata, am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modela franceze şi îu acelaş timp am intrat îu legă-I ură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. mei clienţi, vor putea comanda dapă un catalog speeial, ori-ce fel da broderii pe batiste. Cu stimă Proprietarul Magazinului Jockey Cllnb Doctor Hi&dovicl de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de medicină internă de la 3—5 111, Calea Victoriei, 111. ION A. MIRLESCU Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT BucurescI, Str. Academiei No. 19 Consultaţiunl de la8-10 am. şi4-6 p. m PBEţtIRI MODEBATE Casa de Sănătate Sr. X. KXRIAO STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiulnl Romin Construită şi aruujută după ultimele cerinţe liigienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sad chirurgicale In condiţii foarte avan ta gi oase. ersuttnele cari doresc, se pot căuta in a ceutsă casă de sănătate şi cu ori ce alt inedi www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI « 10 pnbllatţfl 80 binl Unit pentru fle-ctre Pini lt 10 pnbllatţfl de lt 10 in tot 30 bani Unit. dată, {1 Spectacole Te+trui JVationai. Joul 19 Dtocmbrie se va roproa®11' taJaAxnor ţl Prietenie* poemă dramatică in 3 ciuturi d-nu Uaralambie G. Leuca ţl -In jtlua Scadentei» dramă originală intr’uu aot. npera KomlnA Miercuri 18 Decembrie so va repre-II enta FĂCUT operă în 3 acţe de J. Bărbier ţl M. Carrc. Masiva de Ch. Gcunod, traducţle de d. Ut. Baţi ana, Teatru Ilngo. MorourI 18 Decembrie representaţie extraordinară debutul La Belle Duvernols Dana ses-BuJets artlstlques, Ohantoes par Mme Torelll Ia oarînd df butul Hlle d'Argent de la Rooala din Paris. Circul B, MdoM, Mercurial* Decembrie mare’represen-ta gala Lelbllch-Jltcnltzu. Bal, -FRAŢIA- Booietate pentru subvenţionarea elevilor săraci va da in seara d& Joul 28 Decembrie 1895, ince-ptnd de la orele 9 un mare Bal sub patronaglul unul comitet de doamne în sala Hngo. Sala Brayadiru, In fle-oare seară ooncert de orches-, tră sub oonducerea d-lul Potera. Vinerea oonoert High Life \afe .\a[io;taia. foonoertele. Orchestra Rublnţteln ţi-a început Închirieri ţi arendftrl Dm arendat, chiar de pe acum moţi a Talpa (Glavacioo, Vlaţoa) întindere aproximativă 3500 pogoane, avind ţase sute pogoane grîfl arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti. De arendat cu începere chiar de acum moşia «Ivnca* din Judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avind donă mll pogoane griti arate ou sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Rachtlvaii, avocat, strada Fintlnel 28, BnoureştI. Camere mobilate Hotelul Plefel Blbemcu- Vodă, lingă Cameră şl banale* Trl* Cereri şi oferte do serviciil Un tinăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un po9t fie în oapitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului «Epooa» sub Iniţialele M, M. Infbrmaţiuni utile Laptărla Arcndn lingi grădina Herăstrău, I.apte de vaca specialitate pentru copil şl cură uu lupte, 40 bani litrul. Lapte de bivoliţa 5o bani litrul, Unt Miiperfln 5 lei kilo. Cremă o Jumătate litru 1 led. Lapte bătut 40 bani litrul. Transportul la domlolllfl e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arouda, in Bucoresol, Dlonlsle 40. Vu pianist routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moţilor Ho. 90. ITut proaspăt (De prima calitate) Se găseşte la lăptari a elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. £. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la domicilia. Orl-ce cerere se va face prin cartă poştală la aria I. Munteana calea Vio-toriel Ho. 78. Franşatse dlplomâe deşire leşons partlculiăres. Ad. bure au du Journal. Firme recomandabile Adrese Bibliografii i k Comp. A eelt de -Novele* de Leurm MaJe*t*H le Aoi Chrtrtem I et la Retne sab tipar tn LJitura Librăriei de -Ion Slavici», Preta 4 lei. _______ . _ ____________ Eltnaoeth, cbromollthographles par Bonssod, Valadon et Cle (Anclenne Malson Goupll et Cle). D’apres Ies derniers portralts execute* par le pelntre blen connu M-r. Jean Leoomte du Hody. Prtx 8 fr. 50 d'un portrait. Iată sumarul No. 10 din revista literară -Povestea Vorbei» : -Trădare» Ion Guran, -Micuţii* (versuri) Artur 8tavri, -Zănaticul Bitului» (uuvelă) T. Corbu, -Ipoorlze» (versuil) Badu D. Uosetti, -Cartea Inlmel* Mely, -Snoava* Nloules-ou, -Toamna* (poezie) , Râul Stavri, -Actualităţile d-lu! M. D.» Cr, -Samsarul* (nuvelă, traducere) Brody, «Cintece Populare», -Ilustraţie» Bob. A apărut din Biblioteca Romanelor Celebre In editura librăriei Ignat Samltca s Bel»Amt roman social al dlstinj sulul scriitor francez, Buy de Maupwt&uant. Bel-A ml este uu roman social, pentru că autorul ce-a dat nu lumea sufletească a unul individ — Georges Duroy — ci lumea socială, uude Duroy ajunge şl poate să ajungă sus Nu de dragul unul Individ a scris Maupassant, ci ca să ne arate o pătură socială ou toate ale el. Maupassaut ne-a descris faptele psihice ca să lo explice pe oele sooiale, şi nu vice-versa—atunci ar fi făcut un roman psihologic. £1 a volt să ne spUDă : -Uitaţl-vă cum e lumea asta. Dar, ca s'o înţelegeţi mal bine, lată vă descrii! unul mul pe larg, unul dintre dinţii. Uitaţi-vă ce condiţii sociale, vedeţi cum o secătură se simte în ele, îu largul săii, în mediul săi! prielnic. 81 asta pentru oă lumea descrisă e lumea lui Duroy. Dacă îl înţelegeţi pe dinsul, îl înţelegeţi pe toţi, înţelegeţi pătura pe care urn desoris'o». Ca esecuţle materială volumul so prezintă în mod uimitor ţl putem zio© că este una dintre cele mal frumoase lucrări tlpograflce apărute la noi în ţară. Preţul romanului Bvt-Aml este de lei 2,—şl se află de vînzare la toate librăriile din ţară. A apărut -Calendarul-Mappa» pe 1897 pe hîrtie sugătoare, care, pe lîngâ partea Oaleniarlsticâ cu menţinerea sărbătorilor ţinute de justiţie, conţine, pe ultima loaie, ţi Tabloul de calculul dobînzllor, Tariful monetar ţl Telegrafo-Poţtal, Datele scadenţei cupoanelor, efectelor romîne, eto. Preţu 4 lei. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. S Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 17 Decembîie, 1896 1 Cump. Vind 4"/. Renta Amortisabilă. . . 87 */* 5»/, » Amortisabilă. . . 99 */. 100 V* 6 »/« 5*/o Obligat de Stat ţCov. R.) . > Municipale din 1883 101 96 102 97 •7« 5 °/0 » » » 1890 95 'U 96 •/* 6»/. Scrisuri Funciar Rurale . 94 ‘li 94 ‘u 5*/o » » Urbane . 91 'li 91 */« 5»/» » » » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 85 'li H6 ian» 1860 — » » Agricolă . 225 — 230 — » Dacia Romîuia asig. 450 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 489 — 492 — S-tateu de ConstrucţiunI . 209 — 210 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 13 Mărci Germane . . . . î 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — > Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea eu ntaşineis dublu-cilindrtce, din fabrica Albert A C||, Frankenthul si cm caracter» din fonderia de litsrt Flumch din Frank-furt AIM- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 142) L0EI8 JACC0LLÎ0T MÂNCĂTORI! DE FOC PARTEA ŞEAPTEA — Şi ştiu efl, continuă Niroobah, pe a-cela care i-a lovit în mod laş, noaptea, as-cunzlndu-se ea o vulpe îu frunzişul des al tufişului. Vorbeşte! Niroobah, vorbeşte ! csclamă mulţimea. — Acela care a lovit ca un trădător pe marele nostru şef şi pe Koanook, fără ca să fi înfipt toporul de resbel în pragul u-şel lor, il cunoaşteţi toţî, este inamicul fratelui nostru Tidana şi al aliaţilor noştri albi... 11 cunoaşteţi toţi, este omul mascat, amicul Ngotaksilor cel laşi. Consiliul bătrînilor fu convocat pe dată. Mesagerii fură imediat trirneşt la Ngo-taksi şi omului mascat, pentru a se spune că atunci cînd luna va fi isprăvit calea el spre orizont, armata nagarnookă va porni spre el Înarmată de resbel. Către seară se făcu tnmormln tarea Iul Wiligo şi a lui Koanook cu ceremonialul pe care-1 cunoaştem şi pe care însuşi Vulturul Negru l’a făcut sărmanului Menuahli; două mii de luptători asistaţi la ceremonie, zugrăviţi cu desenurile de resbel şi fie-care dintre el veni pe rînd îu fata rugului, into-nînd clutecul de război şi de răzbunare. Era cea mal mare arinală pe care a văzu-t’o vre-o dată tufişul Australian şi era de o forţă a rezista chiar şi la trei triburi reunite la uu loc. Şease prizonieri de resbel fură sugrumaţi şi aruncaţi In flăcări pentru a servi de escortă celor doi luptători Nagarnoki îu lunga lor călătorie de la pâ-mint la lună, pe clnd întregul corp al vrăjitorilor adunat! în jurul rugului intonat! cîntecele lor magice pentru a depărta spiritele rele cari puteaţi să se apropie de morţi, în acelaş timp toate femeile din trib răsplndite în pădure intonaţi clutecul mortuar lutretăiat din cînd îu clnd cu strigăte plîngătoare. In timpul lungel sale existenţe, în tufişul Australian, Canadianul nu văzuse uu spectacol mal straniu şi mal impresionabil. E( stătu nemişcat pînă ce cadavrul vechiului săli amic, carbonizat cu desăvîrşire, se confundă In flăcări cu lemnele rugului şi tri-meţlndu-I un ultim adio, reluă în grabă drumul spre Franc-Station, neliniştit asupra soartel amicilor săi pe cari ÎI părăsiseră în ajun aşteptîudu-se de la un moment la altul să fie atacatl. In adevăr nu putea să bizuiască pe termenul de opt zile pe care omul mascat li-1 acordase. Sosit la o oare-care distanţă de reşedinţă socoti că e mal prudent să-şi schimbe felul de a merge şi trînlindu-se la pâmînt şi merse tlrîndu-se pe brlncl, ţinîndu-şl resu-flarea şi dlnd cu mîiniie la o parte crăcile arbuştilor ce întîlnea îu cale. Din cînd în cînd se oprea pentru a as- culta. Inaintă ast-fel cade o jumătate de oră cînd se opri de odată, abia puţind să-şlstă-ptnească un strigăt de surpriză care de sigur ar fi trădat prezenta sa acolo. El zărise la o distanţă de aproape cinci metri, două forme omeneşti. Pentru a se asigura de existenia acelor forme cari stăteaîl nemişcate lîngă un en-caliptus, Canadianul întrebuinţa unul din şiretlicurile indigenilor. Fiind foarte tare în imitatul mormăitului unei pasere de noapte, Dick, scoase două sunete al lt de juste în cit însuşi animalul de acest fel s’ar fi înşelat. Abia sfirşise el de a imita pasărea nop-ţel, că auzi cuvintele următoare pe cari unul diu cel doul păzitori de uoapte le a-dresa celul-I’ult: — Auzi, un bun prîriz pentru mtine,care ciută la cîţl-va paşi de noi; pasărea batjocoritoare să fie cu ochii bine deschişi pentru ca să nu se lase să fie surprinsă. Cel interpelat răspunse prin cîte-va cuvinte de asentiment şi camaradul săfl eşind din umbra copacului începu să înainteze încet spre tufiş unde bănuia că va putea surprinde pasărea nopţel dormind; dar Dick profitase de această manevră, care împiedica pe Ngotaksi, căci Ngotaksil eraţi cel doul spioni, de a observa micul freamăt al frunzelor uscate pe care-1 făcea retragerea sa, pentru a se depărta încetul cu Încetul, dlnd din cînd în cînd sunetul pasărel care atrăgea pe Ngotaki pe urmele lui. Cînd socoti că distanţa care rămăsese între el şi santinela Rămasă la postul el, era suficienta, scoase uu ultim sunet, pentru a încuraja căutările adversarului sâtl şi apoi sculîndu-se repede Ia spatele unul copac cu cuţitul de vînat în mină, aşteptă. —r-*Nu credeam să fie atît de departe, miuynură Ngotakul, care înaintase repede, contras de ultimul tipăt. In acest moment era în dreptul arborelui după care era ascuns Canadianul ; nu avu timpul să zăreai câ pe inamicul săfl, căci o mină viguroasă îl apucase de cap, pe clnd ccal’altă cu iuţeala unul fulger, ’l reteză gilul, fără ca să poată scoate un singur strigăt. Zgomotul trupului săfl, căzînd pe frunziş, deşteptă cu toate acestea atenţiunea tovarăşului săfl ; dar el crezu cu toate acestea că vînătorul se precipitase pur şi simplu pe prada sa pentru a o surprinde pe culcuş înainte de a fugi, de oare ce Dick îl auzi Intrebînd încet despre rezultat. — Şt! tăceie! răspunse acesta pe acelaş ton; pasărea batjocoritoare va atrage pe albi asupra noastră... Fii pe pace, nu ’am scăpat. Canadianul vorbea dialectul ngotak în perfecţiune; nu risca apoi nimic, ca să fie recunoscut, de oare ce vorbind încet nu se putea deosebi vocea. Nu-I mal rămânea a-eum de cât să se debaraseze de cel d’al douilea adversar, în acelaş fe), de oare-ce schimbându-şl părerea el îşi aşeză în teacă cuţitul de vânătoare şi începu să desfăşure coarda de piele, în formă de laiŢ pe care o avea tot timpul la brâfl. Mergând înainte spre santinela ngolaksă, se repezi de o-dată asnpră-sl şi li linii la pă-mint zicându-I: — Un singur strigăt, un gest, şi eşti mort !.. Indigenul fu atât de surprins de acest atac neprevăzut, în cât Începu să tremure ca varga fără să mal poată face o singură mişcare satt să opună o rezistentă. (Va urma) „EPOCA" ziar wtidian CUPON 15 Decembrie 1S96 Orf-clnb va tAla nc«Nt capon din -EPO-i» nft la librăriile arătate mai Jos, capo CA* al *1 va trimite, mirt II va proienta “ ‘ are drept la unul din premiile CC PREŢURI REDUSE din listei© respective. Cuponul acesta e valabil piuă la ÎS Decembrie ora 7 scara. Cititorii din provincie pot trimite costul tu mărci poţtalo adăogi ud porto. Premiile „EPOCEI" La Librăria CA ROL MttLLEll (Jalea Victoriei No. 68. In loe <*0 Nn mal Bellade-Hciduleacu Amintiri asupra istorici regenerArel Komuie, 8aii Evenimentele de la 1848. Ua volum mare de peste 800 pagini .... 8.— 0.50 Blchter Eugen» Unde duce sooializmuL Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Bturdaa cu o prefaţă de N. 6 Fillpescu.................... 0.50 0.10 FiUpetieu N»» Albii ţi Roţii • • • 0.50 0 15 IS'eyuleHcu Petru» Polemice • - - 1.60 0.70 — Psichologia stilului .... 2.00 1.00 \lahutct Aieae,» Uu au de luptă • • 2.60 l.ao — Iuoire poesJI................8.00 1.80 — Din goma vieţel (ediţia Graeve) - 8.50 l.co ZamflreNcu OulUu Lame Nouă ţi Lume Veehiă.......................8.00 1.00 Hăjdăă Ii, F.» Ioan Vodă^ cel cnmpbt, volum ilustrat introdus în ţooll. - 8.00 I.qo Copee Franpolm» Poveste tristă, roman tradus de D. SUnoesou - - • 1.50 1.10 HîichăUcHett St, €,» încercări critice asupra mvăţămîntulul nostru primar,cd. II 2.00 1.20 LieeHvu /. ioan, îngerii Iul Rafael fantezie originală în versuri în 8 oote . - 2.00 1.00 JLohmejjer M,» Un nofl mijloc pentru a preda «oplilor limba germană - - 2.00 1.00 Hotnan I, /V'., Poezii (ediţie pepulară) • 1.00 0.76 lladu D, Ilo**etti9 Epigrame . - - 2.00 1.00 Sbnen li»» OopHul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maioroscu - • • IJQ0 0.50 M, Dragomlrescu» Critica ţtiinţlflcă ţi Einluesou.......................1.60 1.00 Butculencu Marin» Religie ţiţtiinţă - 0.75 0-B JUachelln *$r Jules Brun, Bept Contes roumains........................4.00 1.60 JVlcttlescu şi Mlernely Deputaţii uoţtrl..........................3. 1.60 La Librăria C. SFETJBA (Bf. Gheorgbe) Vatra» anul I........................ 24.00 12.00 —- anul LI..................... 20.00 J0.Q0 Cavayiale.» Note ţi Schiţe- - - - 2 00 1.00 Theodorencu 6, Detn,, Cronica din Nflrubcrg....................... 1.50 0.75 Fiamarion, Urania - ... - 1.00 0.60 Aug Ier» Aventuriera.................2.00 1.00 La Librăria L. ALCALAY (Cvlea Victoriei, otel Boulevard) Speranţa Th,» Popa cel de treabă nuvele. 2.00 1.00 — Mama Bocră, teatru - 3.00 1.00 Cr. .llmrrŢEnglez), Calauza mamelor tinere 2.00 0.60 Br. Fortuna, Remedii practloe pentru vindecarea boalelor copiilor - • 0.50 0.80 Tetoor C., Durere, 'i/exite nuvele - • 1.60 0.50 Zanflrot» Manualul acrului de mîuă pentru familii..........................Q.00 1.00 fVartka ti,. Corespondenţa Comercială pentru usal comerolan. oomptabll, etc. 4.00 2.00 Zanprol O,» Metoda Croitului - • • 2.00 1.00 Bejan Br,s Harta Romîniel ţi a ţărilor veolne, format mare ţi în oulorl . - 1.25 100 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-ratate tu josul cuponului însoţite de preţul redus c« care se oferă acele premii. MARELE MAGASIN DE LOUVRE Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft DIN BUCURESCI Vis-a-vis de confesori,'\ Capşa Diu cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi dm lip. ă de spaţifl, cu loaie toat* că magazinul, în urma transformărel lăcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal prompta a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de: Joul 21 Noembrie pînă la 15 Decembrie a. c. O Mare panere In Vînzare CU PREŢURI FOARTE REDUSE de : Lunari pentru roelil, anglais, fantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 8.76, 4.50 metrul, şi mal sus. Mătăsuri nouveată în toate genrui-ile. La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri de mătase, Pluşuri vegetale, etc. MARE EXPOSIŢIUNE de Noul modele de Pelerine şi RonturI ultima creaţiune din Paris şi Ber’in. Colectiunc Bogată de ; Jupoane de mătase şi de moariS de lină, Garnituri elegante pentru rochi de bal şi de purtare. PAPIER FAYARDeF 9Kai mult padurjle de pe ra iile Meteleu dureri reumatismale* scrlutlturi, râul, vărsături, băla- Lipăneştl şi Sudiţî, ambele in apropiere turl.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile TEIRICH & Ci BUCUREŞTI i>.—Strada 13erze» -O. IN ST AL A ŢIU NI DE TELEGRAF GAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurofl de construcţie. — Export. de Buzaţi. Pentru informaţiunl şi condi- !iunl de vînzare, a se adresa în Braşov a Comitelui parohial al Bisericel Sfîntu Nicolae şi In Bucureşti, strada Popa Tatu No. 83.—Ofertele se primesc nnmal pînă la 31 Decembrie a. c. Litografia Grassiany s’a reinstalat Itucuresci 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musicâ Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. LaTypograiin «Epoca» se vinde hîitie maculaturi cu 45 bani Kilogramul tu pachete de 10 kilograme. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce în ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortifleant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Representant general pentru Romtnia: Lcon demite Strada Cornet 30. Preţul unei cutilîntoate depourile din ţară 1.50 lei noul, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu, cacao « lui Hausen se găsesee la magasinul de coloniale O-, Riete Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-cărescî. Societatea Pensionarilor Civili şi Militari No, 148 1890 Decembrie 7 La 31 ale curentei, urmînd ca Comisi-unea de Control se încheie corupturile anuale ale societăţii spre a le supune Adunării generale care se va întruni în a doua Duminica a lunel Ianuarie viitor, Consiliul roagă prin aceasta pe toţi d-nil so-eeitarl şi societare a ’şî acblta colisaţiile lunare pînă la 1 Ianuarie spre a putea înlesni, atît încheerea compturilor, cit şi a face faţă tutulor cheltueielor ordinara anuale budgetare. Consiliul de Administraţie UZINA DE 6AZ FILARET COI l-a CALITATE Tona do 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI con-ţinînd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt FE C E-TLUIŢI cu plum-burî. COMPANIA DE UAZ RVCURENCI TURNATORIA DE FIER FABRICA .COXHETVIXi" ADOX.F SAX.OMON Bucureşti, L ubrica: Soraua vuituruluî No. SO Depăşitul: Str. Do imnel No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe jtieldlinger,parlgiue, Sobe «Cornetul»! (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maţlue de bucate,] Mobile de fier, Încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. j&fe. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Dacidovicî, strada Lă-puşnvanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andraescu, & Fii str. Lipscani. OTTO HARNISCH Bucurescl I Galaţi 141—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A [Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Cortlo—FireI CURELE DE TRASMISIUNE tfKanoinetri—Robluete—Venffle—Silele pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Musamalo VI ii cl © TONIC AIALEPTIC Recoustituant Tonicul cel nial energic pentru convalescenţi, bfttrinl, temei şi ori ce persoane delicate. "V I IN cu qcuvA Suc R i Bucureşti. No. 3. — Bucureşti. Compus din substanţe absolut indispensabile formărei şi desvoltărei muşchilor şi sistemului nervos şi osos. VIA Iu este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Clorozn, Ftizia, Diapepala, Gastri-tele, Virata critică, EpuKnre nervoasă, Slăbiciune resultlnd din bălrineţc, lungile convalescenţe, lntr’un cuvlnt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin pierderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia .1. VI AL, ruede Bourbon, 14. In Bucureşti, la d-nu 11.11! ZAMFIRESC!!, şi la toţi l^OgWjţil^i^wjmadşţilb^^