SERIA n —ANUL H, No. 333 Ediţia a treia________________MERCURI, 18 DECEMBRE 1896 NUMARUL^iO BANI ABOVAHKHXEXll încep la 1 şi ÎS ale fle-cirellan! ţi se pUteae tot-d’a-niim înainte In B«CMrsftf ia Casa Administraţie] In fud*ţe fi ttrtinăOtU prin mandate puf taie Ud an In ţari 80 lei; In streinitate 50 lei Şase luni ... 15 > » > ii » Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un numir In streinltate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZi wvv* RGDACţlA Ke. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. t NUMĂRUL 10 BANI t’irsunui.K In Bucureşti şi judeţe se bHmmso numai la Administraţie In streinăUte, tUrtd k» adtmniatfaji* fi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV...0.30 V linia » * » III......î.— iei » » » * II .... . 8.— » » inserţiile fi reclamele S lei rlcdufi Ua aasaăr ?achlă tO bani ADimNTBAŢIA No. STRADA CLEMENŢEI -No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILpql PARLAMENTUL LIBERAL Sta partidul liberal îq Parlamentul tarei în tocmai ca in clubul sau : e singur, stapîn absolut, cu puterea neştirbita. Mulţumită alegerilor libere, el a puiuţ să-şi aducă toate cadrele în cele doua Camere, ba chiar şi oameni luaţi cu împrumut. Are deci mal mult de cit îl trebuie pentru a-şl arăta vrednicia; nimeni nu-i se poale pune In cale, nimeni nu-1 poate face sâ-şl piardă vremea şi puterile, nimeni nu-1 poate macar plictisi. Partidul liberal e într’un adevărat paradis. Şi cu toate acestea nu face nimic. Dezbaterile parlamentului liberal sunt aşa de sarbede, in cît nimeni nu se mal interesează de ele. Nimic înalt, nici o idee însemnată, nici o vedere nouă nu însufleţeşte acest Parlament, care a ajuns o a-devărată piaţă a banalităţilor. De la faimoasele alegeri libere cari aG dat unanimităţi liberale, nivelul parlameutarizmulul a căzut atît de jos îti cît însuşi regimul e compromis. Nulitatea dezbaterilor Adresei de est-limp a dat parlamentului liberal lovitura de moarte. Nu s’a pomenit încă, de cînd avem regim parlamentar, o discuţiune atit de lipsită de interes. Partea cea mal mare a acestei discuţiunl au umplut-o chestiuni cari pot interesa clubul liberal, dar de sigur numai în sîtiul său puteai! fi dezbătute şi nici de cum în Parlament. In afară de întrebarea dacă d. Dim. Sturdza s’a arătat saQ nu destoinic în conducerea partidului şi dacă mal este sau nu şeful Iul, chestiune absolut internă a partidului, nu ne-a fost dat să ascultăm de cît interminabile cuvintărl ale unor oameni fără absolut nici o valoare, cari pot servi de umplutură unul parlament, dar nici odată nu-1 pot tace faţă. Rezultatul acestor dezbateri este cu desăvîrsire nul. Opiniunea publică n’a putut cîştiga nimic de astă dată de la reprezentanţii naţiune!. Atît de jos a fost nivelul discu-ţiuneî, in cît amestecul cîtor-va din puţinii reprezentanţi al opoziţiunel a fost o adevărată fericire pentru Parlamentul liberal. Singurile cuvântări interesante au fost ale micei opoziţiunl şi, cu toate că biciuiaQ pînă la sînge incapacitatea regimului, an fost ascultate cu plăcere chiar de cel ce primeau loviturile. E ceva natural, decadenţa a-ceasta ? A dat ţara noastră înapoi? Nu mal avem oameni de valoare, cari să poată ţinea sus nivelul parlamentarizmulul ? Toata lumea ştie că starea de lucruri actuală e rodul unei greşeli a partidului liberal, urmarea nemăsuratei lui lacomii de putere. Strălucirea pailamenlulul conservator nu s’a şters încă din amintirea nimănui. Şi chiar dacă ar ii slăbit, întrunirile noastre din cursul marel campanii în chestiunea mitropolitana att arătat că sunt des- tui oameni de necontestabil talent, cu îndestulătoare pregătire şi cu tragere de inimă pentru interesul public. Luaţi dezbaterile întrunirii conservatoare de la Iaşi, de-o pilda, şi comparaţi-le cu discuţiunile din parlamentul liberal. Diferenţa e izbitoare. Nu, ţara n’a dat îndărăt; avem şi astăzi destul oameni cari să poată da regimului parlamentar toata strălucirea ce i se cuvine. Dar oamenii aceştia ad fost împiedecaţi d’a străbate în Parlament, pentru ca numărul scaunelor să rătniie întreg pe seama partidului liberal şi a oamenilor luaţi cu împrumutare. Experienţa a arătat cît de înşelător e calculul partidului liberal, calcul care dă în aparenţa toată puterea, iar în realitate duce la desăvârşita neputinţa. O singura chestiune gravă a avut regimul liberal să rezolve, şi nici pe aceasta n’a putut’o dezlega singur, ci a fost silit să se adreseze la oameni in afară de parlament. Păţania aceasta arată cît de nefirească e starea de lucruri actuală, din care prestigiul regimului parlamentar iese ’ pe fie-care zi mal micşorat. Mîntuirea nu poate fi de cit în disolvarea Parlamentului nul, eşit din «alegerile libere» şi în alegerea unul nou parlament în care să găsească loc şi fruntaşii ţărel, al căror concurs e atît de preţios în vremuri de grea cumpănă. MINISTRU FĂRĂ PORTOFOLIU Ziarele ne au adus ştirea ci d. Dumitru Sturdza a plecat în străinătate Duminică, la ora 5 şi 50. Vestea este surprinzătoare, căci în realitate ar fl putut lua un congediă de sfintele sărbători d-nu C. Stoicescu, titularul de la Externe, iar nn d. Dum. Sturdza, cară de şi fără portofoliu şi chiar fără partid în momentul de faţă, este cu sila adevăratul conducător al departamentelor treburilor streine. Această situaţiune excepţională n’a fost încredinţată d-lul Dum. Sturdza în urma unei înţelegeri tacite între membrii guvernului actual, nu i-a fost tolerată nici pentru că e în posiţiune să aducă vre-un serviciu Statului în rela-ţiunilo noastre internaţionale. Nn; a-ceastâ situaţie, d. Dum. Sturdza a aca-parat’o, a luat’o cu dc-a sila din mîi-nilo d-luî C. Stoicescu. Eşit din Ministerul do Externe prin portiţa mică în urma evenimentelor de la 16 Noembrie, d-nu Dum. Sturdza a reintrat în acelaş minister pe poarta cea mare, îndată ce a apărut decretul pentru numirea d-lul C. Stoicescu la Externe. Ministru fără portofoliu şi fără decret, d-nu Sturdza merge în toate zilele saă cel puţin de trei ori pe săptămînă la Ministerul de Externo, se aşează pe fotoliul ministerial, pe cînd sărmanul Stoicescu rătăceşte prin saloanele de recepţie—cere dosarele, corespondenţa, rezolvă afacerile şi recurge la adevăratul Ministru numai pentru a pune iscălitura. Comedia aceasta se joacă deja de a-proape o lună fără ca adevăratul Ministru să aibă curajul de a da afară pe usurpatorul atribuţiunilor sale. Acum d-nu Sturdza a plecat în strei-nătate in congediu pentru cîte-va zile, maximum două săptămînl, şi din ziua de 15 Docembrie a început interimul d-lul Stoicescu. 0 ast-fel de umilitoare situaţiune nu primise piuă acum nimeni. D-nu Stoicescu debutează! Mucalit debut! SITUAŢIA PARTIDULUI LIBERAL Limpezirea sil naţiei.—D-niî Aurelia» ţi Costinescu.—I># Gogii f aiitncuzino.—Oposiţia Ocultei.—I>. Stutesou Limpezirea situaţiei Situaţia începe a se limpezi în partidul liberal. Un prim punct ddbîndit e că gruparea flevistâ în loc d’a să contopi în majoritate, îşi va a-firma din potrivă individualitatea aparte şi va ataca guvernul. In ceea-ce priveşte cele-l’alte nuanţe din partid, iată, după date absolut positive, situaţia respectivă a fie-căreia. ll-uii Aurelia» ţi Costinescu îndată ce s’a constituit ministerul Aurelian, un număr oare care de deputaţi cari de mal na-inte erau nemulţumiţi de direcţiunea d-lul Sturdza, aii eşit din reservă şi s’au hotărit a lupta din răsputeri pentru ca formaţiunea Aurelian să scape pe cit să poate partidul liberal de discreditul ministerului Sturdza. In capul acestora se află d. Costinescu, care poate fi privit ca adevăratul inspirator dl guvernului şi care desfăşură o activitate neobicinuită pentru a întemeia formaţiunea Aurelian. Azi conducători reali ai noueî formaţiuni liberale sunt dd. Aurelian, Costinescu şi Lascar. D. Gogu Cantacuzino D. Gogu Cantacuzino, care a trecut in noua formaţiune cu credinţa că el va fl stăpvn în noul minister şi care era hotărit a se pune de partea nouil formaţiuni, a schimbat de o dată atitudinea văzînd că d. Costinescu poate să se impue ca şef, iar că d. Lascar devine un rival de temut. D. Gogu Cantacuzino a restabilit atunci legăturile dintre d-sa şi dd. Sturdza şi Carada. Astfel în faţa treimel Aurelian-Costinescu-Lascar se află gruparea ocultistă Sturdza-Carada-Gogu Cantacuzino. Opusiţia Ocultei Oculta, condusă de d. Gogu Cantacuzino, caută să pue beţe în roate guvernului şi o luptă surdă s’a încins între Ocultă şi guvern. Lucrurile au mers piuă acolo că relaţiunile politice dintre fruntaşii Ocultei şi unii membri al guvernului s’au rupt. In urma mal multor discuţiunl foarte vil, d. Costinescu şi d. Carada aii încetat de a mal avea ori ce alte raporturi de cît reia-ţiunl de serviciu la Bancă. Intr’un recent consiliu de miniştri, un conflict s’a produs între dd. Lascar şi Gogu Cantacu-eino. E probabil că rezultatul final al acestor rivalităţi va fi eliminarea din minister a d-luî Cantacuzino şi anihilarea influenţei d-lul Sturdza. D. Stătescu De d. Stătescu abia, mal e ne- răsbuna pe guvern, dar capabil numai d’a-şl arăta neputinţa, d. Stătescu ar fl putut fi cel mult un aliat natural al d-lor Sturdza-Carada-Gogu Cantacuzino. Dar d. Sturdza, desgustat de duplicitatea fostului său coleg şi simţind că răutatea lut l’a determinat maî în toate împrejurările a comite greşeli de cari apoi el a fost făcut răspunzător, e ferm hotărit a’l ţine la distanţă. Probabil că această distanţă va fi atît de mare, în cit d. Stătescu va pricepe că nn-î rămîne de cit să privească evenimentele din străinătate. TRIBUNA POLITICA I). Sturdza e un perfid. A făcut în Senat o declaraţiune care avea de scop să lămurească situaţia. N’a prea lămurit-o, nu-1 vorbă. Dar a spus că va da guvernului Aurelian tot sprijinul; a împins chiar complezenţa pînă a face mari laude ministerului Aurelian. Fostul prim-ministru a găsit însă mijlocul să ascundă în buchetul de flori ce oferea guvernului un ghimpe otrăvitor. Singurul adevărat serviciu ce putea să-î facă, era să încredinţeze partidul de stabilitatea cabinetului. In loc de a-ceasta, a vorbit de putinţa formării unul al treilea guvern liberal. Cînd era la putere, ori de cite ori nu mergea treaba, d. Sturdza ameninţa partidul cu venirea la cîrmă a d-luî Ca-targiu; acum cînd e d. Aurelian prim-ministru, d. Sturdza nu mal voieşte de primejdia conservatoare. DOSARUL DJUVARA Nr. 2. Domnule Director, Cu multă surprindere am văzut pe d. Al. Djuvara făctnd pe puritanul liberal in Cameră şi atacind cu înverşunare pe conservatori. Este prilegiul, cred, ca să vă fac cunoscut o fază din cariera politică a acestui domn, care încă nu este cunoscută de public. Era în timpul ministerului generalului Fio-rescu. D. Djuvara se alesese deputat caliberal-conservator. Ca după obiceiul lui, îndată ce a venit în Cameră, a început să sape guvernul pentru a pescui un minister. Combinaţiunea cea mal dibace, credea d-sa, era de a răsturna ministerul liberal-conservator, spre a-1 înlocui cu un cabinet conservator pur. D-sa nu putea pricepe ce rost putea avea cuvintul de liberal alături de cuvînlul conservator şi ţine a la un minister conservator sadea. Spre a-şl arăta zelul, d. Djuvara făcea toate tumbele posibile şi se vîra în toate combina-ţiunile partidului conservator. D. Al. Labovari era literalmente sechestrat de d Djuvara, iu cît prietenii lui un mal puteau să-l vorbească de cit sub controlul g. los al d-lul Djuvara. Cînd cabinetul liberal conservator a fost răsturnat prin votul de blam dat celor doî vicepreşedinţi vernescişti, elementul pur conservator s’a adunat în comisia budgetară şi spre a precipita evenimentele a trimis o delegaţiune la d. Calargiu, spre a’l ruga să se retragă din cabinetul Florescu, In toate acestea şi printre cel mal zeloşi era d. Al. Djuvara. De atunci în toate zilele, iu cerc resîrins, se adunau Ia d-1 Al. Labovuri. pe la orele 11 dimineaţa, spre a lua disposiţiunile cuvenite pentru şedinţa camerei de dupe amiazl. Intre a-ceştl intimi, nelipsit era inevitabilul domn Al. Djuvara, E drept că după aceasta formăndu-se ministerul fără d-sa, am scăpat de acest cameleon politie, care cmcl-zile după formarea cabinetului Catargiu ş’a aruncat iutr'o campanie nebună in contra cabinetului- consorvalor, pe tema «pericolului Reueţitmel». Co a mal făcut de atunci nu mal ştiu, căci nu l’am mal văzut printre noi, dur probabil că vre-un alt indiscret din altă tabără politică ve va putea ţine în curent despre tribulnţiu-nile acestui fouomen, pentru care regretatul Nueşoreanu inventase cuvintul: din «partidul voiajorilor». voe d’a scanai pometU._ dc^umfiot Primiţi, vă rog, etc. Tu conservator. CREDINŢA ŞI ŞTIINŢA Lupta dintre inimii şl Inteligenţii Două articole precedente, scrise de noi cu privire la situaţia ştiinţei faţă cu credinţa, att dat naştere Ia cîte-va comentarii şi falşe interpretări din partea unor cou-fraţl. De oire’ce, In cele două articole, nu se putea atinge de cit în treacăt o parte din Gestiunile acum la ordinea zilei şi referitoare Ia aşa numitul faliment al ştiinţei, începem de astă-zl o serie de articole, în cari vom căuta să lămurim, cit mal precis şi mal a-mănunţft ne este cu putinţă, vederile pe cari le avem în această cestiune. Declarăm însă, de la început, că după cum am făcut şi pînă acum nu vom răspunde la nici o critică în cari aluziile personale vor avea ua rol, fie el ori şi cit de bine plasat. Astă-zl vom vorbi despre lupta dintre ştiinţă şi credinţă. Ideea dualismului antic, care a străbătut de-a lungul vremurilor pînă Iu credinţele moderne, lupta dintre cele două elemente veşnic vrăşmaşe, dintre bine şi răii, nu simbolizează nimic mal bine, ca necurmata luptă care s’a încins în sufletul omului, de cînd In creeril acestuia a fulgerat prima lumină a conştiinţei. E vorba de lupta dintre inimă şi inteligenţă. Mal înainte de a putea închega e cugetare, onuil a şimţit, a tremurat şi a nădăjduit, a încercat plăcerea şi durerea. Fenomenele afective — pe cari. spre mal Inleznirei le numim eu o vorbă : inimă, căci în ea se resfriug mal toate manifestările vieţel sensibile—fenomenele afective, zic, atiovut cele d’întîî stăpîairea omului El nu s’a călăuzit, la început, de cît după cum inima sa ÎI dicta, după cum o faptă 11 inspira frică saă atracţie, milă saă ură. Şi, prima selnteie a inteligenţei care s’a aprins în creerul lut, a fost ideea unei fiinţe mal pre sus de toate lucrurile şi fiinţele lumel acesteia, a fost ideea unul Dumnezeii care stăpînea pe om prin imensitatea necuprinsă. Credinţa nu pornea din inteligenţă atit cit din inima Iul; inteligenţa a trebuit, însă, să’I se plece cu desăvîrşire.' Atunci omul nu se întreba pentru ce cutare lucru este aşa şi nu alt-fel ; recunoştea slăbiciunea minţii Iul ; şi îşi încredinţa toată soarta lui unei fiinţe pe care o credea acolo sus în imensitatea cerurilor, veşnie cu ochiul deschis. Acel pentru ce, pe care omul modern şi’l pune la toate împrejurările, pe el uu’l frămînta. Avea răspunsul întrupat în atit puternicia unul suprem «Izvor de viaţă». Cu vremea Insă, sporindu-se experienţa omenească, inteligenţa,după cum zice Cănite, s’a răzvrătit în contra inimel. Găsind ajutoare în faptele de observaţie, cu setea de adevăr înnăscută, ea a dat naştere ştiinţei. Si, cînd dorinţa de libertate, iubirea de noutate, şi încrederea în sine a individului aîl ajuns la un maximum de tărie, ştiinţa a înfriut inima, şi a luat cirma sufletului omenesc. Acesta este în cîte-va rîudurl tabloul psihic al omenirel, dintru îuceputul el şi pînă în veacul al XVIII, cînd s’a proclamat iiegemoniea ştiinţei, Şi, după cum se obişnueşte în asemenea împrejurări, cînd Învingătorul s’a văzut la «cîrma» sufletului, n’a mal voit să recunoască nici măcar raţiunea de a fi a rivalului săli. Credinţa a fost excomunicată; de religie nu se mal putea vorbi de cit cu o imensă zeflemea; biserica era un obiect de ironie. Şi. de unde ştiinţa începuse sfioasă, supusă credinţei, neţintind Ia alt-eeva de cit la îmbunătăţirea eorporută a individului, de o dată o vedem erijîndu-se In a tot făcător, slâptnă deplină pe corp şi pe suflet. A fost atunci un entusiasm general a-proape, pentru noul domnitor, care îşi luase angajamentul să satisfacă toate nevoile, toate cerinţele, să împlinească toate speranţele. Căci ştiinţa a făgăduit că va da omului adevărul adevărat, că va organiza, prin propriea ’I putere, societatea, şi că va conduce pe om la fericire. De atunci începe ştiinţa să devie primejdioasă. Prima tentativă flb>zofîcă, în acest, sens, a fost făcuta de Dcscartes, care a visat re-înoirea omenirel prin ştiinţă; a doua a fost aceea a enciclopedişlilor, apoi a Iul Condorcet, a lui Target şi a fiziologiştilor ideologi; a treia fu aceea a reformatorilor socialişti, mal cu sdamî ă Iul Saint Şlîiou, fără ca să inii adăogăm pe alţii mal mărunţi cari, mal mult său mal puţin att ţintit la începutul satl mal înainte de veacul al XVIIt-lea, la acelaş scop, ca Gassendi, Condiliae, Broussais, ctc. Apogeul îl atinge ştiinţa, cu Auguste Gonite. Acesta, prin legea celor trei stări, a căutat să imortalizeze pe bronzul veşniciei domnia ei. Credinţa In supra natural a fosf excomunicată cu desăvîrşire din sistemul iu). Psihologia este Înlocuită cu biologia; ini mei, deci, i se tăgădueşte existenţa. Ceea-ce. filozofii numeafî «nevoia metafizică» a omului, Comte a exclus-o cu desăvîrşire. Curlud după aceasta vin şi teoriile demoralizatoare dar ştiinţifice ale darviuis-rnuiul. 2 EPOCA Ştiinţa jubilează. Oamenii tnsă se tot aşleaptufl mereQ la împlinirea făgăduelilor pe cari le făcuse ştiinţa. Aşteptarea fu zadarnică. Atunci, a Început să se simţâ că ştiinţa şi-a atribuit puteri peste firea el, că şi-a luat o ţintă greşită, că In sflrşit toate fă-găduelile el afl fost vorbe goale. Şi, vedem pe Herbert Spencer că nu mal interzice cercetarea cauzelor finale; psihologia e admisă—ştiuiţifieeşte, dar In fine tot este admisă. In afaiă d* cunoş-tibil el admite imensitatea Incunoşlibilu-lul, «oceanul pentru care nici barcă nu avem, nici plnză.» Se stabileşte o oarecare Împăciuire intre religie şi ştiinţă, deci, între inimă şi inteligenţă. Cu şcoala pozitivistă — independentă a agnosticismului, ştiinţa suferă o lnfringeie colosală şi zgomotoasă, prin relnviarea acelei «nevoi metafizice.» In Anglia mal ales, IIux-ley şi Iohn Tyndall, poartă steagul a-cestel noul şi deznădăjduitoare doctrine care se rezumă admirabil de bine în a-ceste cuvinte ale celui din urmă : «De unde venim? Unde mergem ? Această întrebare răsună pe ţărmurile fără de hotar ale necunoscutului : nici uu răspuns, nici chiar un ecoQ ! Să cercetăm materia piuă la cele din urmă limite ; să o studiem sub toate formele el spre a încerca să putem scoate vr’o lămurire... Clnd vom fi pătruns asl-fel natura piuă la cele mal intime profunzimi, misterul tot se va înălţa iu faţa noastră. N’am Înaintat nici un pas către deslegare. De a pururea, enigma va fi acolo...» Şi mal ales, se rezumă în răspunsul pe care Du Bois Raymond îl dă la «cele 7 insolubile probleme» : ignoramus, ignora-bimus. Totuşi, ştiinţa nu vrea să se dea învinsă. Preoţii el continuă să’l afirme înlîietalea, iar întru cît priveşte «promisiunile», el le... amină ; şi vom vedea lutr’un articol viitor ce este cu amînarea aceasta. Adepţii fanatici al ştiinţei continuă să tăgăduiască orl-ce rol al sentimentului, orl-ce rost al credinţelor, atît în viaţa individului cît şi în evoluţia socială 1 «Ştiinţa domină totul ; eu singură face servicii defini ive,» zice Belhelot (Science el Morale pag, XIII). In contra acestor pretenţiunl imposibile ale ştiinţei pozitive, ne ridicăm. Nu roim să tăgăduiin, cu de-sâvlrşire, orl-ce merit al ştiinţei — şi vom arăta care e meritul el—dar ne ridicăm în contra ştiinţei pretenţioase, grandomane, pe care d. 1. A. Baltour, în receuta-I operă Bazele Credinţei, o denumeşte cu generica numire de ştiinţă naturalistă, numire sub care se grupează pozitivismul, materialismul, empirismul, agnosticismul, etc. toate aceste doctrine, cari în fond sunt una faţă cu religia. Voim să arătăm că omul uu este numai inteligenţă, cum pretind chimiştil şi cel-l’alţl adoratori al ştiinţei pozitive, ci este o dualitate. Inteligenţa, după zicerea lui Schopenhauer, este o «usurpătoare.» A venit vremea în care oameuil au înţeles a-ceasta şi acum suntem în plina perioadă a luptei dusă de inimă în contra inteligenţei usurpătoare, de credinţă in contra aruncă cine-va cu forţă mare ceva către colibă. Mama deschide uşa şi... găseşte copilul mort cu capul tăiat de Spiritul a-pelor». Acest concert promite un noQ succes. Nu trebue să trecem cu vederea că Pe-lers inaugurează la noi concertele sinfonice în adevăr populare. Preţurile locurilor sunt modeste—aşa că intrarea devine accesibilă tutulor amatorilor. In curlnd va apare In Lipsea, la litografia Geidel, următoarele 5 composiţiunl pentru pianu, de domnul V. V. Maniu, şi a-nume: un marş, o romanţă, un galop, o polcă şi o doină. l\FOKJIAŢli spune că I. P. S. Na fostul Mitropolit Primat, care a stat piuă azi retras Ia CYildăruşaiii, doritor cu ori-ce agitaţie în ceşti nuca bisericească să se astîmpere, se va îutoarce peste cfte-va zile în Capitală. Pe Vineri e sorocit la juraţi procesul cu Voinţa JValionala. Vacă acest proces se va judeca, I. P. S. Na va fi faţă. Ceea-ce este sigur şi ceen-ce a spus categoric alaltă-cri fostul Mitropolit, e că de şi era hotărit a renunţa la proces, totuşi faţă cu nouile atacuri ce le-a pornit în contra-i Voinţa An-ttonalăy va cere ca să se judece. De hatîrul lui Niclii Xenopol, ministrul instrucţiei a casat concursul ţinut la Iaşi pentru catedra de finance şi statistică la facultatea de drept din Capitală. La acest concurs, d. M. Sâulescu a obţinut un succes strălucit şi fusese recomandat cu unanimitate de juriul examinator pentru noua catedră ce s’a creat la facultatea de drept. EDIŢIA«3* (Serviciul Agenţiei Uomiiie) ştiinţei naturale. Al. Anteinireauu. D. Politimos pregăteşte o nouă interpelare guvernului, pe care o va adresa chiar în cursul acestei sâptămînî, în cestiunea fetişurilor comise de Vasiliu în faimoasa-î ordonanţă în contra fostului Mitropolit Primat. Paris, 1G Decembrie. 1). Clemenceau este grav bolnav. Londra, 115 Decembrie. Se anunţă din Havana ziarului «Times» că insurgenţii aQ bătut pe spanioli intre Manza-nillo şi Bayaiuo. Pagubele spaniolilor sunt considerabile. Paris. 16 Decembrie. I). Paul Doumer a fost numit guvernator general al Indo-Chinel. Petersburg, 16 Decembre. Ministrul de finanţe a presentat consiliului imperiului un proiect de lege desfiinţind taxele de vamă asupra rublelor hîrlie exportate in străinătate. Viona, 16 Decembrie. Dietele Austriei de jos, BoemieT, Stirieî, Ga-liţiel, Silesiel, Moraviel şi Goriţel s’aO deschis în mijlocul strigatelor de : trăiască împăratul. Dietele Goriţel şi Camoliel au amănat sesiunea lor după prima şedinţă. In dietele din Boemiu şi Sliria s'a depus pe birourile lor nişte proiecte de lege iu privinţa alegerilor directe in comunele rurale. Asemenea propuneri emanind din iniţiativa deputaţilor s’a făcut şi dietelor Austriei de .Tos, Car-nioliel şi Moraviel. Petersburg, 16 Decembrie. După ziare, inginerul Michailowicl a fost Însărcinat să construiască un drum de fer la esâul graniţei chineze. El va începe de ia staţia Onon, va trece graniţa chineză lingă Slaro-Juruchailulliusk şi va fini la staţia Kikolokoje. Drumul de fer Samarkand Andischan va trebui să fie terminat în 1898. Cair, 16 Decembrie. Consiliul de miniştri a sporit cu trei numărul judecătorilor Curţii de apel pentru indigeni— Aceşti judecători noul vor fi europeni, dintre cari doul englezi, şi al treilea belgian in afacerile insemnate. Bombay, 16 Decembrie. Ciuma creşte in oraş şi prin mahalale.—Săp-tămina trecută n'a murit nici un european. — De la începutul boalel până acum ati fost 25*4 caşuri, din cari 1499 mortale. Indigenii continuă să părăsească oraşul In număr mare. Varşovia, 16 Decembrie. Starea contelui Şuvaloff s’a agravat după amiazl- — De cât- va timp insomniile sunt dese. Berlin. 16 Decembrie. Incrucişălorul Arcona a plecat azi de la Marsilia la IIong-Kong. capacul cufărului este făcută o gaură mică lingă locul unde eraQ belciugele, s’a constatat că acea gaură a fost făcută cu virful pile! găsită la Guşi In momentul clnd autorul furtului a rupt belciugul. Virful pilei se potriveşte esact în gaura cufărului. In faţa tuturor acestor probe, d. procuror însărcinat cu instrucţiunea afacerel, a ordonat arestarea lui Guşi. El este ţinut de o cam dată tn corpul de gardă de lingă arestul poliţiei. Şeful siguranţei publice a luat azi dimineaţă un nou interogatoriu bănuitului. El persista în a tăgădui faptul. Instrucţiunea continuă şi azi se vor lua măsuri pentru a se lua detalii asupra trecutului lui Gussi, care pînă acum a fost In mal multe institute din ţară şi Capitală. E probabil cit autorul furtului va fi repede descoperit. Directorii Institutului, dd. G. Dragu şi doctor Brlnză, cari de altminteri nu au nici o răspundere in această afacere de oare ce pe de o parte art. 11 din regulamentul Institutului spune categoric : Elevii nu pot avea asupra lor de cit banii de cheltuiala a unei săptăminl. Sumele mal mari se vor depune de părinţi saQ de corespondenţi Ia direcţiune,—iar pe de altă parte nu puteau şti că uu elev să poată avea asupra lui o suină atit de însemnată, stârneşte şi lucrează şi dinţii pentru a se descoperi autorul acestui furt. T) TN STREINAT A TE bou» zeci şl cljd (Ic c»l arşi. —Un incendiu s’a declarat acum cinci Zile In strada Petit, 60 din Paris, In grajdurile unul neguţător de cal anume Schlesinger. In ajun el primise cincl-sute-trel-zecl de cal din caro predate companii de Omuibuse şi companii generale de trăsuri din Paris patru sute. Cel o sută treizeci de cal rămaşi aQ fost introduşi lutr’un fel de grajduri con truite mal mult insctnduri Focul a luat naştere in timpul nopţii şi iu-Iregul grajd a fost cuprins de flăcăii. Hîndaşil deşteptaţi, se repeziră In grajd, insă caii înspăimântaţi se pricipitaQ toţi spre eşireşi cu multă greutate parte din el afi putut scăpa, Două-zecl şi cinci de cal aQ fost arşi cu desăvirşire. Nebunie furlossii a Iul Sucd.- Celebrul Succi, care a stat patruzeci de zile fără să mănînce nimic, a inebunit zilele trecute în mod subit Ia domiciliul slQ din Paris strada Cauinurtin 10. Intrind acasă pe la orele 1 din noapte, apucat de o criză furioasă, luă din vestibul un port-umbrele şi începu să spargă tot în colo două camere pe cari le avea foarte bine mobilate. La zgomotul ce făcea nenorocitul nebun, toţi vecinii alergară urinaţi de portarul casei şi de agenţii poliţiei. Succi cind ii văzură le aruncă în eap] cu tot ce ii eşia inaiute : feşnice. sticle, vase, bronzuri, giuvaerurl, etc. Cu oare care dificultate, a-genţii poliţiei reuşii ă să-l lege cot la cot şi să’l transporte la comisariatul de lingă Operă. Aci nenorocitul Succi se mal linişti puţin şi şezn aproape o oră in corpul de gardă cîntind şi rizînd, dar de odată o nouă criză ii veni, după care agenţii comisariatului îl conduseră in infirmeria depoului. Succi începuse pe la sfirşitul lunel Nbenibrie la teatrul de varietăţi Olvmpia o ajunare care trebuia să ţie patru-zecl de zile, dar pe care a trebuit să o întrerupă dună două săptăminl. De atunci nenorocitul era trist şi foarte nihnit că nu şi-a putut ţine angajamentul. AL DOUILEA CONCERT SINFONIC PETERS Duminica viitoare 22 Decembrie, la ora 2 d. amiazl, în sala Ateneului, se va da al douilea concert sinfonic popular al orchestrei Iul Peters. Programa este minunată :| 1. Sraetana: Uvertura «Tajemstvi» (Secretul). 2. Paganinl: I. Concert pentru vioară cu a-eompaniare de orchestră. 3. Dvorak: Vodnik (Spiritul apelor). Poemă sinfonică. 4. Eich. Wagner: Marş din Lohengrin. 5. Mozart: Sinfonia No. 2 in sol min. Allegro molto. Andante. Menuelto. Finale : Allegro assai. 8. Svendsen: Carnaval artistic norvegian. (Prima audiţiune). Al treilea număr din program, faimoasa poemă sinfonică a lui Dvorak, este inspirată de următoarea legendă slavă, intitulată «Duhul apelor» : «La ţărmul unui lac, lntr’un plop, şade spiritul apelor, şi la lumina lunel îşi coase o haină verde şi cisme roşii cântând, fi-iud-că in ziua umătoare Îşi serbează nunta. «Jertfa, pe care şi-a ales-o, o fată di» satul apropiat, se scoală tn zori de ziuă din pat şi vrea să-şi spele hainele In lac. «In zadar încearcă mama, care în noaptea trecută a avut un vis urît, să o Impe-dece, spunendu-1 că azi e Vineri. «Fata dintr'un impuls iresistibil aleargă la lac. Indată-ce a udai prima cârpă In apă, se rupe puntea de sub picioarele el, şi Spiritul apelor cu o bucurie nespusă bate tn palme, văzând cum jertfa lui se cufundă in apă. «Ea devine femeea Iul. Dar trist este tn adâncimea apel, unde Spiritul apelor ţine sufletele Înecaţilor închise, şi trist e câute-cul de leagăn, pe care-’l cântă slrmana, copilului el: afurisind soarta el nenorocită, sfc Îmbolnăveşte de dorul casei şi a mamei. ♦ Pe Spiritul apelor Îl supăra acest cântec şi-I spune că o va transforma într’un peşte. Dar chiar stâncă de piatră fără simţ ar vrea să se facă, numai să-I dea voe să mal vază o singură dată pe mama el. Continuii 11 tace rugăminte; in sfârşit el ii dă voe să iasă o zi de-asupra lacului, copilul insă îl opreşte ca amanet. Revederea eu mama este foarte tristă: lacrimele şi strigătele nu mai aii sflrşit. «Pe când se însâreazâ, se aud cioeâniturl brusce la uşe—este Spiritul apelor care Îşi cere nevasta. Mama 11 respinge tn bătae de joc Înapoi. Spiritul apelor este înfuriat. O vijelie mare se aude pe lac, se aude cum D. Luca lonescu, prefectul de Ilfov, a fost numit în postul vacant de secretar general al ministerului de interne. D-sa a şi depus ieri jurăinîntul. La prefectura judeţului Ilfov a fost numit d. Gr. Giani, pîna acum inspector administrativ. Ieri s’a depus pe biuroul Camerei bugetul creditului agricol pe exerciţiul care începe la 1 Ianuarie 1897. Baronul de Hurmuzaehi, deputat în Camera austriacă, se află în Capitală, d-sa a asistat ieri, Luni, la şedinţa Camerei. D. Malaxa, care renunţase la interpelarea sa în afacerea de la Galaţi, a revenit asupra hotărîrel sale. Fostul primar al Galaţilor va face din nou un demers pe lingă biuroul Camerei să i se pună la dis-posiţie raportul d-lul procuror general Bastaki. Din Constantinopol ni se tele-grafiază că conferinţele între delegaţii romînl şi otomani pentru In-eheerea unul tratat de comerţ s’afl început Duminica. Marele vizir a primit marele cordon al Stelei Romîniei. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 16 Decembre. Azi a început punt rea in libertate a armenilor amnistiaţi, Din ordinul patriarchalulul, s’aQ celebrat servicii de mulţumiri cu această ocazie in tot imperiul. Sinodul patriarchatulul grec a respins cererea deputaţiunel din Uskub de a anula alegerea mitropolitului Ambrosie. Deputăţia a adresat o cerere identică ministrului cultelor. Tn urma unul eonflict între valiul şi procurorul imperial din Beyrouth, aceşti douT fumţionarl aQ fost destituiţi.—Poarta a trimes pe Saad— Eddin paşa şi pe Kostaki effendi In misiune, care se întinde şi asupra HauranuluT, a cărei pacificare este departe de a fi terminată, de oare-ce Poarta a limitat această pacificare numai satelor druse ale cimpiel şi a renunţat pentru un moment la pacificarea localităţilor muntoase ale HauranuluT, pentru că trupele erau decimate din causa diferitelor boale. Duminică a fost o întrunire a ambasadorilor. Cavaleria Kurda se va imbarea azi în atru corăbl ca destinaţia la Trebizonda. PROCESUL STAMBULOW Sofia, 16 Decembre. Procurorul Gheorghiew susţine acuzaţia într’un discurs care ţine o ceasuri. — Se reaminteşte judecătorilor şi juraţilor că sunt chemaţi să se pronunţe asupra unei afaceri a cărei însemnătate n’a fost nici odată depăşită in Bulgaria. Procurorul d .vedeşte că acuzaţii aQ manifestat lui Tufektciew iutenţiunea de a comite crima incâ din 1894 şi că a existat o neînţelegere între dînşil, mal intiiQ negată, apoi mărturisită. — Din depunerile martorilor rezultă că s’a pus în executare toate preparativele făcute in vederea atentatului — Tufektciew este autorul intelectual care a fnrnisat toate mij-toacele de execuţie. Mline pleadoariile advocaţilor. DITER8E CAMERA Urmarea şedinţei de la 16 Decembre D. Fleva se întreabă apoi ce trebue să facă partidul liberal pentru a-şl redobindi prestigiul pierdut. Partidul, zice d. Eleva, trebue să reprobe pe aceia cari au săvârşit acte nelegiuite şi să-şi continue drumul înainte. Trebue, tot de o dată, să rupem cu sistemul de a face promisiuni în oposiţiune şi a nu le îndeplini la guvern. D. Fleva vorbeşte de şeful partidului liberal, proclamat fără asentimentul tuturor. D. Delavrancea. — Pe d-ta nu te-a proclamat şef ? D. Fleva.— Am declarat la banchet că şeful mett este d. Costică Grigorescu, de la Ploeştl. Oratorul spune apoi că d. Sturdza nu e destoinic pentru şefie şi că ea trebue încredinţată unul comitet dirigent care să aibă răspunderea faptelor bune şi rele. Fără respundero se poate vedea unde se ajunge. Noi voim organisaţiuni sincere, iar nu comitete secrete, oculte, cari să lucreze pe sub mînă, să turbure situaţiunile şi să ne ducă la desbinare. D. Delavrancea continuă a întrerupe pe orator. D. Fleva aminteşte d-lul Delavrancea un angajament luat de acesta, de a nu-1 mal contraria nici întrerupe cel puţin uu an ; acest angajament nu-1 respectaţi, d-le Dela-vraucea, zice d. Fleva. (Ilaritate). Această destăinuire face mare senzaţie în Cameră ; deputaţii se întreabă unii pe alţii cari aQ fost bazele tratărilor dintre d. Fleva şi Delavrancea. D. Fleva dă citire unei profesiuni de credinţă a unul liberal care numea, tn 1889, formaţiunea liberală francmasonerie bugetară. Voci. Cine e acela ? D. FleA'a. D. Alexandru Djuvara, parti-sanul d voastră. EOOVBl *** Gliiţă Paraschiv, vînzâtor de ziare, ni se plinge că administratorul hotelului Kiriazi, anume Scarlos, il împiedică să vluzâ jurnale la restaurantul acelui hotel, pentru că nu-I dă să citească gratuit ziarele din Capitală, DIN CAPITALĂ Fnrtul de la Iustitiitul Modern. — Instrucţiunea urmează cu umilă activitate pentru descoperirea furtului comis alaltă-erl noapte la institutul Modern. ErI s’a luat interogatorul mal multor elevi din institut, cari eraO in relaţiunl intime cu Constautinescu şi cari aveaQ camere vecine cu aceea a păgubaşului. Grave indicii de culpabilitate cad asupra vinul elev din clasa VII Leonida Gussi, de fel din Brăila, care ocupă in internat o cameră alături de aceea a lui Constantinescu. In seara când s’a comis furtul, Gussi a stat până la orele 12 din noapte la un coleg al săQ, Marinesru, vorbindu-1 acestuia despre banii Iul Constantinescu şi căutînd să afle de la dinsul ce sumă are Constantinescu în camera lui. I- La interogator, bănuitul se contrazice iu^de-claraţiunl şi mal cu deosebire contrazicerile sunt şi mal mur! intre declaraţiuuile lui şi acele ale elevului Marinescu. Făcindu-se perebiziţiune in cufărul lui Guşi s’a găsit o pilă cu virful strimb. Mecanicul expert, văzind acea pila, a declarat că a servit ia scoaterea belciugului din uşe şi de Ia cufăr şi că prin sforţarea făcută pentru a rupe belciugul i-a slrlinbat virful; mal mult tncă : iu www.dacoromanica.ro Camera aplaudă cu multă satisfacţie ; colectiviştii tac, iar d. Delavrancea far# grimasur!. Lovitura dată d-îul Djuyara produce o excelentă im presiune asupra multor membri diii majoritate. D. Fleva constată apoi că acea francmasonerie bugetară există şi azi; s’aii schimbat numai oamenii, dar sistemul a rămas acelaşi, pe tind noi, zice oratorul, cerem schimbări de sisteme iar nu de persoane. Mal departe d. Fleva vorbeşte de reformele necesare, susţiue descentralizarea administrativă, promisă anul trecut de Mesaj şi cuprinsă iu Adresa Camerei de atunci. Această descentralizare a fost scoasă din Mesajul acestei sesiuni. Pentru se ? Nu ştim şi nu putem să ne dăm seamă. Avein nevoie de asemenea de o lege asupra incompatibilităţii parlamentare şi libertăţii individuale; de reforma impositelor şi de modificarea legel electoralo. Noi cerem, zice d. Fleva, să se declare că revisuirea Constituţiei se impune. (zl-plawe). Susţine că numai cu aceste reforme se poate asigura viitorul partidului liberal. Dacă guvernul primeşte aceste reforme cari se imnuri, zice d. Fleva, vom fi alături cu dinsul, contrariu, gruparea liberală-democratică va continua să lupte singură pentru revendicările enumerate, atit afară din parlament cit şi In parlament. D. Fleva sfătuieşte apoi pe liberali să renunţe de a se mai intitula şi naţionali; acest titlu poate fi purtat de toate partidele şi cu deosebire■chiar de conservatori cari, în ultimele evenimente, dind sprijin guvernului liberal pentru resolvi-rea unei chestiuni naţionale, au dovedit că sunt tot atit de naţionali ca şi liberalii. (Aplause). Vorbind apoi de lipsa de conştiinţa şi caracter in partid, d. Fleva spune că Unâ-rul Djuvara Întrupează toate aceste mari însuşiri. Aci Îmbrăţişează pe unul, trece la altul linguşindu-1 şi biamtnd pe fostul săli prie ten ; dă sprijin, rînd pe rlnd, tuturor acelora de la cari speră să poată trage foloase. D. Fleva îşi plăteşte poliţa faţă cu d. Djuvara, pentru care nu are nici un menajament. In aplausele Camerei oratorul vestejeşte politica lipsită de demnitate a acelui Cameleon care a alergat la conservatori, la liberalii conservatori, la disidenţi şi la liberali. N'a rămas grupare politică sau partid de guvernămînt, căruia să nu-i facă curte d. Djuvara. Ceva mai mult, d. Djuvara şi-a scris însuşi numele pe lista unui minister conservator. Aceasta e temeinicia de caracter a acestui Cameleon abia în vîrstă de 30 ani. Cine credeţi că era amicul meii cel mai intim,—după aparenţă,—?—D. Djuvara. Cine m’a atacat mat violent ? — Tot d. Djuvara. Acest Cameleon mi-a făcut curte ca să facem pe frate-său ministru la Constantinopol. După ce a văztd pe frate-său căpătuit, a început să mă atace pe mine, crezvnd că voi să-t iau locul ce i se făgăduise în cabinet. Aceste servicii i-au fost resplătite prin-tr’o misiune ce i-s’a dat la Constantinopol. In timpul clnd eram în guvern n’a fost destul că aveam la poarta mea un spion de poliţie,— Gheorghe Palladi, —dar am avut unul şi în casa mea,—Al. Djuvara. Si oamenii aceştia îndrăznesc să facă politică, zice d. Fleva terminînd. (aplause) Şedinţa se suspendă pentru clle-va mi-nule. Şedinţa se redeschide la 4 ore, D. Xenopol declară că se va ocupa de actele şi de personalitatea d-lul Fleva. Aminteşte că la retragerea acestuia din cabinet a declarat că reintră in partidul liberal ca simplu soldat, azi apare ca şef. Nu-şi explică cum d. Fleva revendică locul In comitetul executiv al partidului liberal, clnd nu vrea să ţină socoteală de acest partid. Nu ştift ce speranţă va fi nutrind d. Fleva, dar această speranţă a Început să-I Întunece mintea şi vederea. Luptele se daţi in jurul chestiunilor sociale, iar nu a liberalismului formal, şi in această privinţă d. Fleva este foarte ina-poiat. In chestiunile mari ca reforma luvă-ţămlntulul, chestia ţărănească, economică, mulţi bărbaţi de Stat şi-au legat numele de ele, singur d. Fleva s’a ocupat de altceva : libertăţile publice ameninţate. De nici o chestie mare nu şi-a legat numele * d. Fleva. Liberalismul pur şi constituţionalismul ▼ag preocupă pe d. Fleva. Ideile d-voaslră, zice d. Xenopol, nu coustâ In cercetarea faptelor, ci In introducerea personalităţi în ori-ce chestiune. D. Fleva întrerupe. Preşedintele. Vă rog, d-le Fleva, să nu mai intrerupeţl, ştiţi bine că eh n’am lăsat să fiţi Întrerupt. D. Fleva. Mă iertaţi domnule preşedinte, dar ştiţi că In şedinţa trecută n’am putui să vorbesc din cauza întreruperilor. I). Xenopol face să reiasă lipsa de se-riositate politică a d-lul Fleva, care s’a dus la Suveran cu chipiul unui comisar de poliţie şi care a alergat la redacţia ziarului «Epoca» care anunţase că se afla un om bătut în biurourile ei. Farsa «Epocel» a izbutit, d. Fleva a fost ridiculizat. Nici un act pretins politic al d-lul Fleva nu a fost serios. Nici chiar tn chestiunea Macedoneană, d. Fleva n’a fost serios, pentru că politica guvernului liberal ne-a dat strălucitul re-sultat pe care-1 cunoaştem cu toţii. D. Ionel Grădişteanu. Ce resultat ? Aţi mistificat publicul. D. C. Stoicescu, ministru de^ externe, spune că a ascultat cu mlhnire temerile principelui Gr. Sturdza, şi crede că Beizadeaua a văzut lucrurile printr’o prismă greşită. Spune că uu e nici prudent nici util pentru noi să examinăm dacă cutare sau cutare putere va fi sinceră cu noi; este bine ca noi să ne mărginim numai la raporturile cari interesează ţara noastră de aproape, fără a ne amesteca tn treburile Europei. Vorbeşte apoi de serbarea de la Porţile de fier şi spune că cu acest prilej s'a putut constata consideratiunea de care ne bucurăm noi şi Regele nostru. Vizita împăratului Frantz losef de'asemenea trebue să ne mln-drească. cu atit mai mult cu cit toate partidele politice aQ făcut Suveranului Oaspe o primire strălucită, dovedind ast-fel că suntem uu popor civilizat. Ministrul de exterue se ocupă de reluarea relaţiunilor noastre cu Grecia şi zice că toate aceste evenimente sunt o probă că noi căutăm relaţiunl de prietenie cu toate Statele. Trebue de asemenea să fim fericiţi că Iu lnlreaga Europă domneşte o pace generală şi că In această pace vum putea şi noi să ne desvoltăin iu linişte. D. Stoicescu trece apoi la o altă ordine de idei; rezuniează discursurile rostite In desbaterile Adresei, numind pugilat oratoric discursurile d-lor Aslan şi A. Djuvara. Depltuge violenţa de limbagiQ a d-lul Djuvara şi spune că el, ministrul, n’ar fi avut nevoe să însărcineze pe un deputat, orl-care ar fi el, să atace pe d. Fleva. BEI se ocupă apoi de d. Fleva şi zice că e o figură marcantă, care a făcut obiectul observaţiuuel multora. EPOCA 3 Oele mat eftine Cele mat frumoase Oele mat Inine Felicitări de anul nou şi sărbători suni Cărţile poştale ilustrate în culori cu diferite vederi din Bucureşti, Sinaia şi costume Aceste căjrţl suni în număr de peste 30 diferite feluri şi nu costă de cit 2 bucăţi numai 15 bani De vlnzare la Papeteria CAROL MbLLER Pa sa g i ul Romîn. Insă un om nu luptă nici odată pentru sine, ci pentru idei şi aşa ar ii trebuit să facă şi d. Fleva cind a eşit din minister. In loc să-şi ia locul printre căpeteniile partidului, d. Fleva s’a declarat vrăjmaş al liberalilor. Dacă d. Fleva judeca ca om de partid nu trebuia să (ragă sabia iu contra liberalilor. Supărarea trebue să aibă şi ea marginile el ; aţi fost, d-le Fleva, contra udul singur ministru, apoi v’aţl ridicat In contra colegilor săi, de aci v’aţl manifestat nemulţumirile şi in contra guvernului actual. Mal departe d. Stoicescu enumeră faptele guvernului trecut, micile proiecte de legi votate şi spune că asemenea acte nu pot fi numite nelegiuiri, şi răă face d. Fleva de este violent Ia adresa guvernului liberal. Acum vom modifica unele legi, cum e a minelor... 1). Ionel Grădişteanu.—Nu era vorba să se modifice, era vorba să se abroge. D. C. Stoicescu. — Noi am susţinut că e inconstituţională şi vom răula s’o facem constituţională. Se cere prelungirea şedinţei; ea se pune la vot şi Camera încuviinţează prelungirea piuă la orele 7. D. C. Stoicescu contiuutnd, trece la chestiunea Mitropolitană. E nedrept, zice d. Stoicescu, să fim acuzaţi cum că noi am stlvnit această chestiune. Noi am moştenit-o de la partidul conservator, el au început lupta în contra Mitropolitului Ghenadie. Cu concursul întregului partid liberal s’a căutat a se da o soluţiune acestei chestiuni care lua proporţii mari, maicii seamă In străinătate,—vedeţi ziarele franceze şi cele franco-ruse,—chestiune care nu era de cit un simplu incident în guvernul trecut. Liberalii, pentru a pune capăt agitaţiunel mari In această chestie, au căutat să o rezolve. I). Politimos.—Cu preţul lugenuuchierel demnitâţe) partidului liberal. D. C. Stoicescu răspunde că dacă guvernul ar fi văzut că demnitatea partidului se ştirbeşte, el nu ar fi primit demisiuuea din mlinile partidului conservator. Am crezut că este politic ca, într’o chestiune care cerea o soluţie grabnică şi ne-întlrziată, să dovedim că in ţara noastră partidele sunt unite şi-şi dau inîna pentru a readuce pacea şi liniştea în spirite şi In Biserică. Reproşează apoi d-ltil Fleva de a voi să agite spiritele cu pretinsa propagandă catolică, regretînd lipsa de seriositate cu care d. Fleva îmbrăţişează toate chestiunile mici şi insignifiante. Regretă că d. Fleva face o agitaţie religioasă, puntnd In joc catolicismul şi pe Suveran. Noi suntem holărîţf, zice d. Stoicescu, să lăsăm faţă cu d-voastră violenţa limbagiulul şi să ne ocupăm de progresul ţărel, de reformele necesare, (aplause). D. C. Nacu, preşedinte, acordă ca viatul d-lul Marghiloman. D. Marghiloman se declară la disposiţia Camerei, adăogînd că la ora 7 va fi nevoit să-şi lase cuvintarea, de oare-ce ÎI este imposibil să continue peste această oră. D. Marghiloman accentuează politica noastră din afară, constalind cu satisfacţiune că partidele noastre de guvernftmlut au avut, pe acel teren, aceeaşi cale. Protestează în numele partidului conservator, la Insinuarea ce se face, cum că acest partid ar fi voit un moment să incline către o putere străină. Politica noastră din afară a lost o politică de neşovăire şi de prietenie cu toate puterile. Oratorul face apoi bilanţul partidului liberal de cînd a venit la putere şi constată că liberalii n’au dat nici o lege, nici o reformă, de oare-ce reducerea jandarmeriei şi a subprefecţilor nu se numesc reforme . Aminteşte apoi campaniile duse de liberali In contra legel maximului şi a minelor, a jandarmeriei rurale şi în chestiunea naţională. Toate aceste chestiuni an fost sleite, la venirea liberalilor la putere nici un angajament luat în oposiţie n’a fost ţinut. D. Lascar, care nu e numai un oin onest, ci şi un politic onest, făgăduieşte pedepsirea bătăuşilor—cu toate acestea noi nu vedem nici uu exemplu. (Aplause). Ceea-ce a revoltat opinia publică iu chestia fostului Mitropolit Ghenadie, a fost tocmai tolerarea unor ilegalităţi şi transformarea cabinetului unul judecător de instrucţie in oficină de şantaj. In chestiunea Mitropolitului Ghenadie, noi clţl-va conservatori nu ne-am amestecat. Relevez însă aserţiunea după care Ghenadie ar fi ajuns la Mitropolie prin bani ; acestea au fost zise de d. Al. Dju-vara. Acest om a fost numit de M. Kogălni-ceanu «irod de vicleim», a ajutat pe d. Fleva să atace pe Ion Brătianu şi a atacat pe Baronul de Han, zicind că a avut o proză nu de han, ci de circiumă. Treclnd apoi la o altă ordine de idei. d. Marghiloman spune că atunci clnd va vedea că asemenea lucruri nu se mal petrec tn sinul partidului liberal, atunci va spune că a Început şi pentru partidul liberal o eră nouă. (Aplause). Şedinţa se ridică ia orele 7. Şedinţa de la 17 Decembre D. Ionel Grădişteanu cere dosarul privitor la concursul ţinut la Iaşi pentru catedra de finanţe şi statistică la universitatea din Bucureşti, — concurs care a fost casat. Camera intră apoi în ordinea zilei. I). I*. S. Aurelian, preşedintele consiliului, mulţumeşte Camerei că n'a Închis dis-cuţiunea erl înainte de a se fi acordat cu-vîntul d-lul Marghiloman, membru marcant al opoziţiei. Pe de altă parte, zice d. Aurelian, mi s’a presintat ocasia de a răspunde, ca şi la Senat, unul membru al grupului junimist sad mal bine zis al fracţiunii conservatoare. In primul rlnd, preşedintele consiliului se găseşte dator a răspunde declaraţiunilor d-lul Marghiloman In privinţa politicei externe. Nimic din partea guvernului nu a motivat o asemenea declaraţiuiie. Partidul liberal, ca şi guvernul actual, aii urmat politica externă tradiţională ţărel acesteia. SENATUL Şedinţa de la 16 Decembre Pentru prima oară astâ-zî, ia parte la şedinţă I. P. S. S. Mitropolitul Primat; toţi înalţii prelaţi sunt presenţl. D. Petre Grădişteanu, care presidează, comunică Senatului că erl biurou), împreună cu comisiunea Senatului, au avut onoarea a se presinta la Palat pentru a presinta M. Sale Regelui Adresa Senatului. D-lul Grădişteanu i s’a făcut onoarea să fie desemnat pentru a citi Adresa ; D-sa dă lectură răspunsului M. S. Regelui, care este următorul şi pe care Senatul îl ascultă în picioare : Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori, Cu adîncâ şi sinceră mulţumire primesc mărturisirile de credinţă şi iubire ce mi le arătaţi în numele Senatului ca un răsupet al glasului naţiunci. Nu mai puţin fericit sunt de a vedea cit de mult acest înalt corp primeşte scumpele dovezi de prietenie şi simpatie ce ni s’au dat de Statele vecine şi amice prin mă-guiitoarea primire făcută moştenitorului Tronului la Moscova şi prin vizita ilustrului Suveran al Anstro-Ungariei, care a fost salutat de ţara întreagă■ într'un mocl aşa de călduros. Patriotismul de care Senatul este însufleţit. îmi este o sigură dovadă că guvernul Meu va găsi în domniile-voastre tot sprijinul dorit pentru înţeleaptă şi cumpănita, rezolvare a însemnatelor chestiuni ce vi se vor supune. Ţara unită şi liniştită înăuntru aşteaptă de la domniile-voastre o muncă rodnică, care să-i asigure propăşirea ei în toate ramurile ac-tivităţeî sale şi să întărească renumite ce şi-a dobîndit în afară. încredinţat că veţi răspunde pe deplin la aceste aşteptări, vă mulţumesc încă o-dată, d-lor Senatori, în numele Reginei, al Meu şi al Familiei Mele, pentru călduroasele urări ce Ne aţi adus şi rog A Iot Puternicul să reverse hine-cuvîntă-rile sale asupra scumpei noastre Românii. (aplause prelungite). I). Ilariu Isvoranu interpelează pe d. preşedinte al consiliului, şi cere explica-ţiunl pentru-ce cabinetul Dim. Sturdza, care era asigurat de concursul aproape unani-mităţel corpurilor legiuitoare, s’a retras ; dacă guvernul actual este continuitatea celui trecut; dacă are aceleaşi vederi asupra chestiunilor de politică generală precum şi în politica exterioară; precum şi mal multe întrebări relative la modul cum s’a tranşat chestiunea fostului Mitropolit Ghenadie. Se intră in ordinea zilei: recunoaşteri şi indigenate. Indigenatul d-lul M. Halfon, student la Universitatea din Bucureşti, de religiune mosaică, se respinge cu 4(5 voturi contra şi fi pentru. Senatul deseomplectindu-se, se ridică şedinţa la orele 3 şi 45. Şedinţa dela 17 Decembrie D. V. A. Ureche cere ministrului instrucţiei să reînfiinţeze şcoala secundară de fete din Galaţi pentru a combate propaganda catolică a institutului Sacre Coeur. ULTIME INFORIATiUii Colectiviştii nu se daţi în laturi chiar de la cele mal mici şi mal desgustatoare beneficii. După ce aîî căzut de la putere, dd. Sturdza şi Statescu aii continuat pîna azi sa aibă cîte doul sergenţi la poarta. Iar d. Stoicescu a repetat întru cît-va ceea-ce d. Sturdza a făcut acum cîţl-va anî, cînd a lost prins în streinatate cu bilet de liber parcurs falş. Asta vară, inergînd în streinatate, d. Stoicescu a cerut sa fie lăsat să călătorească gratis pe căile ferate streine. In Franţa însă autorităţile s’ati făcut ca nu pricep dorinţa d-lul Stoicescu şi de la Cori-court a trebuit să-şi plătească biletul de drum pe caile ferate franceze, lucru pentru care azi ca ministru de externe lasâ să înţeleagă ca )’a supărat foarte mult. Erl s’afl făcut la Tecuci alegerile colegiului II de consiliu judeţian. Din 312 ‘alegători înscrişi aO luat parte la vot 195. Buletine anulate 12. AO fost aleşi; dd. Al, Vrabie, Anton Batiu, Panait Bogdan, Gr. C. Dac, V. I. Crişan şi D. Apostoleanu. S’a observat eri la Cameră tonul foarte moderat cu care d. Stoicescu a răspuns d-lui Fleva. Explicaţia este că fostul ministru al lucrărilor publice speră să scape de interpelarea d-lui Scorţescu asupra portului Constanţa. Din nenorocire pentru d. Stoicescu, suntem în posiţiune ca în cazul cînd interpelarea nu se va desvolta, să dăm noi pe faţă toate abusurile săvîrşite cu ocasia lucrărilor portului. Sub titlul Credinţă şi Ştiinţă d. Al. Antemireanu începe, în ziarul nostru, o serie de articole cari se vor succede din săplamină în săp-tămînâ. Azi, fiind ziua onomastică a M. Sale Reginei, s’a oficiat un Te* Demn la Mitropolie şi s’au făcut numeroase înscrieri la Palat. Apoi la ora 10 M. Sa Regina a invitat la Palat mai mulţi copii din societatea bucureşteană. In urma diviziunilor ce exista în sinul partidului liberal din BacăO, d. Gh. Morţun, fost secretar general al ministerului de interne, şi-a retras candidatura de la colegiul II de deputaţi. E vorba ca drept recompensă d. Morţun să fie numit advocat al Statului. D. colonel Coustaiitino-vicl, comandantul gardei regale din Belgrad, a fost primit azi in audienţă solemnă ca trimis extraordinar al 91. Sale Regelui Alexandru al Serbiei. D. colonel Constantino-vici a remis 91. Sale Reginei marea cruce cu briliante a Ştiutului Sara, iar 91. Sale Regelui © scrisoare autografă a 91. Sale Regelui Alexandru. Diseară se va da la Palat un prîuz de gală iu o-noarea trimisului Regelui Alexandru. Aseară s’au întrunit la d. G. Vernescu vr’o 14 senatori şi deputaţi. In contra părerii d-lui Buri-leanu, cei întruniţi aii decis să iasă din rezerva lor şi fără a face opoziţie sistematică, să adreseze guvernului mai multe interpelări de interes local, să ia cu-vîntul la toate proiectele de legi şi să combată budgetul ministerelor de externe, de interne şi domenii. Cu toate inzistenţele puse de ministrul de interne, d. Pleşia, prefectul judeţului Dolj, şi-a reînoit demisiuuea în mod irevocabil. Neînţelegerea între liberalii din Craiova asupra succesorului d-lul Pleşia este foarte mare. D. şi d-na Tache Ionescu vor petrece vacanţele Crăciunului în Italia. Starea sănătăţii Principelui Ghi-ca s’a îmbunătăţit atît de mult, în cît d. Dr. Maldârescu l’a sfătuit sa iasă din casă şi să facă plimbări scurte prin grădină şi la şosea. D. Chiru, director general al poştelor şi telegrafelor, a făcut o noua ispravă, care din nenorocire va fi resimţita de ţara întreagă. După multe sforţări şi cheltuell însemnate, d. Cezianu, fost director general al poştelor şi telegrafelor, a izbutit a organisa ast-fel poşta rurala, în cit toată lumea a fost mulţumită de celeritatea şi exactitatea cu care expediat! piuă în cele mal îndepărtate unghiuri ale ţărel scrisorile, ziarele, imprimatele, etc. Acum însă celebrul in prostie, d. Chiru, prin viitorul budget, a distrus aproape cu desăvârşire crea-ţiunea atît de frumoasă a d-lul Dim. Cezianu. Dar nu numai atît. www.dacoromanica.ro BIBLIOTECA PENTRU TOŢI Mo. 101-110 IHECIiit 786 PAGINI DICŢIONAR FRANCEZ ROMÂN LEI LEGAT — 30,981 cu viu te — ISltOŞAT I.F.I DE VÎNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE 3 In acelaşl^timp cl va lăsa pe drumuri cu începere de la 1 Aprilie viitor o mulţime de funcţionari capi de familie, numai pentru stupidul motiv de a face o economie bud-getară de cite-va mii de lei. Să speram însă» că stupidităţile d-lul Chiru vor fi îndreptate la Camera cu ocazia discuţiei budgetului. Rascoala ţiganilor din Budeştl-llfov a lost potolita după o lupta crîncenă de vr’o zece ore întrejan-darml şi răsculaţi. Un jandarm şi vr’o patru ţigani aQ fost uşor răniţi. In urma anchetei ce s’a făcut, se constata ca răscoala se datoreşte faptului, ca jandarmii aii vroit să execute un mandat de arestare în contra unul ţigan boţ de cal. PROCESUL GIGÎRTU Erl s’aii continuat desbaterile procesului intentat de moştenitorii decedatei Gigirtu, pentru anularea testamentului făcut de a-ceasta generalului Poenaru. D. B. Brătianu, pentru generalul Poe-naru, reluînd (irul pledoariei sale începută Iu altă şedinţă, a examinat deposiţiile martorilor şi a dovedit cu un succes strălucit cît de netemeiiiică este acţiunea. A arătat că cu nimic nu se dovedeşte că testamentul n’ar fi scris şi subscris de d-na Gigirtu, şi că aceasta n’ar li putut seri din causă de slăbiciune; majoritatea experţilor numiţi de tribunal declară din contra că scrierea şi subscrierea e a testatoarei. Chiar martorii reclamanţilor constată că d na Gigîr-tu, deşi cu greutate, dar putea scrie încât; testamentul putea fi deci scris In mal multe şedinţe. A arătat apoi cît de puţin temei sepoate pune pe deposiţiile martorilor reclamanţilor ; cel mal importanţi din el, d. colonel Grădişteanu şi Gigirtu, afl interese In causă: fie care din aceştia afl convenţiunl cu reclamanţii, că orl-care ar fi soarla procesului acestuia, D-Ior tot îşi vor primi dela crezi importantele legate ce le sunt lăsate prin testament; recunosc deci pe de o parte soliditatea testamentului şi pe de altă Îl atacă ! Sunt martori interesaţi, deci deposiţiile lor nu inspiră multă încredere. D. Victor Autoneseu, judecătorul care a ocupat fotoliul ministerului puhlic, şi a dat apoi conclusiunile sale. Asupra motivului I de anulare a testamentului hasat pe captaţîune, d-sa opinează că e neîntemeiat. Nu se poate imputa d-lul Poenaru captaţiunea, niel Întrebuinţare de manopere doloase pentru a decide pe d-na Gigirtu să testeze în favorul săfl. Nu resultă din nimic existenţa captaţiunel. Asupra celui de al doilea motiv, că testamentul n’ar fi scris şi subscris de răpo sata Gigirtu, < ondiţiune indispensabilă pentru validitatea lui, d. Antonescu nu se pronunţă nici pentru nici contra. Constată numai că cestiunea este foarte serioasă şi a trage atenţiunea judecătorilor asupra el. Tribunalul a animat pronunţarea sentinţei pentru săptămlna viitoare. A se cili urmarea foiţei iu pagina IV. A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre. 200000 9IETRI PANZARII NAŢIONALA Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut TREI COTI LA UN LEU AVIS Fac cunoscut onor. P. T. public că am cumpărat o cantitate do 9nnnnn metri DIFERITE PANZARII NA £UUUUUţiqnALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI si altele lucra’le în ţară cu RESB01UL ROMÂNIE de care îe pun in vîuzare cu preţ de TREI COŢI LA UN LEU. în localul din CALEA VICTORIEI^Jlo^JÎ^Jvis-a^ MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 Proprietatea cl-!uî ltrâtianii Se vinde diferite mobile de ocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru ___________sărbători_________ Doctorul Drug*escu s’a mutat în strada Brezoianu 11 bis ConsultaţiunI pentru maladii chirurgicale şi geuito-urinare de la 5—7 p. m. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, do carne, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunca osului, nervilor şi a camei musculare Vinul Beef-Lavoix, este un adevărat a-ţiment, şi represintă valoarea a 60 grame de carne prin lj% pahar de vin. EI pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vristnice. Inirepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altîn. Roşu, Thilringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluT Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente safl invechiţe la bărbaţi, femei si copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raporlul 6ău către guvernai francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenireî. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de medicină şi singurii cari aii primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general; str. Rivoli No. 3 în Paris. In dotail : Farm. Brus, Altin. Roşu, Tlittringer şi in toate farmaciile din ţară. Rog citiţi tot eoprinsul Deposilnl general al fabricai de Şoşonî-GaloşI liiiNoştî, Husdan imerlcau lixlia Ri'bber A Onie, din St. Peter- sburg, a pus deja in vinzare anul acesta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dubla cu următoarele preţuri: Şoşoni «le Uaiiic perechea T,el 7.50 „ „ Bărbaţi „ „ 8.50 iar Galoşii mal eftin cu 20“/° de cît anul trecut. Depositul general unde se află de vlnzare pentru toată Româna, Serbia şi Bulgaria la SSAB'LE HAGAS1H „IA SALON" 11,IE I> IMIT»ESC U — Proprietar, furnisorul Curţel Regale — Strada Carol I No. 73 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imilaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţ«sul Marca fabricel St. Pe-tersburg.—1* i ST K \ ŢI AORESA. “o7"& jTbbroexl MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 28, ( ateu Victoriei, 38 Casa Villacros, vis-â-vis da Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, salo clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune in toate speciele, orfevrerie etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se in Capitală dă consultaţiunl la orete 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. Doctorui I. Vellan Specialist pentru Goale interne şi sifilitice Consultaţiunl de la 1—3 p. m. şi la orele 6 p. m. Strada Luterană 19 Doctorul dalimir de la facultatea din Paris Specia! pentru boalele de atoiune 27—Strada Doamnei | 27 Consult. 2—4 D-rul D. lăEBBZ* MALADII INTERNE ŞI DE COPII CAI,EA MOŞILOR No. 59 Casa D-rulul Capşa UonMiltaţhuu «le la I piuă la 5 p. ni. —Pentru săraci gratis— TOMA §TEMM AVOCAT 1>IN IAŞf S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI, 182 e«‘ CHiRfAC TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACER| S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Stniiln < «>lţeî 5(8. *AriLIEB SPECIAL DE MODE ReparaţiunT aproape GRATIS Lucrări artistice în flori uaturalo, Deco-raţiuul simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIMA FABRICA DE COROANE DULC19IAKA Calea Victoriei 152, vis-a-vis de Palatul Ştirbei Salon special pentru Coroane, Pălării şi Rochii do doliă Strada Lipscani 10. Etag. I. Intrare strada Stavnvoleos "HÎH^rOEKKBZ" AVOCAT No. 60,—Calea Dudeştl—No. (50. C A-D O ASORTIMENT IMENS PRETURI MODERATE B. DJA1SOUBOV, Calea Victoriei 72-74 EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 30 baul lima pentru fle-care daţi, fi de la 10 in sos 20 bani linia. Şpoctacole Teatrul Xat Zonal. Marti 17 Decembrie beneficiul d-ncl Aristlzza li om an eseu se va reprcsenta pentru prima oară ••▲mor «1 Prietenie» poemă dramatică în 3 ciuturi de d-nu Harulemble (i. Lccca ţi «Iu xlua Scadenţei» dramă originală într'un act. Opera Kenilua Miercuri 18 Decembrie sc va repre-ruta FAUST operă în 5 acţe de J. Bărbier ţi M. Carte. Musloa de Ch Q^unod, traduoţl* de d. St. Raţianu _______ Tcafru llugr». Marţi 17 Decembrie reprezentaţie extraordinară debutul La Belle Duvernols Dana aea-Sujots artlsttques, Ohantttea par Muie Torelli. In ourînd debutul Mile d'Argent de la Şcoala din Paris.___________________ ţarcul ii, J&idoli. Mai ţi *17 Decembrie mare,repreaeu* t taţle.________________________________________________ ( ala Leilillch-JJgiit<».». Marţi 17 Decembrie se va i*Juca renumita i peră «Alexandra» sad Moştenitorul dlu I»ruHabm. ______________________________________________ Bai. «FHÂ.ŢIA» Societate pentru subvenţionarea elevilor săraci va (la in seara dfc Joul 20 Decembrie 1893, inee-pînd do la orele 9 un mare Bal sub patronajul unul comitet de doamne in sala Hugo. Sala Hvayadtru. In fln-care seară oonoert de orohes-. tră sub conducerea d-lul Petoru. Vinerea concert High Lite rt«fe i\a\io»tala. Orchestra Uublnţtein tji-a început t? concertele. Închirieri şi arendări Oe arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo, VJaşoa) întindere aproximativă 3300 pogoane, avînd şase sute pogoane grîu arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti. Do nrokitiftt ou începere chiar de aoum moşia «Ianoa» din judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mll pogoane grîîl arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Hachtivar., avocat, strada Fintîoel 28, Bucureşti. Camere mobilate Hotelul Pielei Btbemeu• Vodit, lingă Cameră şi Tribunale* Cereri şi oferte do servicii! Dn tînâr absolvent a cinci olase liceale, doreşte • gfislnn post fie în capitală sad provincie. A se adresa la rod. ziarului «Epoca» sub Iniţialele M, M. Informaţinni atile Lăptnria Arnnln lingă grădina Herăstrău, I.apte de vaci» specialitate pentru copil şi cură ou lapte, 40 bani litrul. I.apte de bivoliţa 6o bani litrul, l'nt Miiperlln 3 lei kilo. 4Jreiu& o jumătate litru 1 lefi. Lupte balot 40 bani litrul. Transportul la domlcllld e coprins in aceste preţuri. A se adresa prlutr’o cartă poştală la Direcţiune a LSptă-rlel Arcuda, în Bucorescl, Dlonlsle 40. rn pianist rontluat oferi servicllie sale la soirele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest 8. Iaroslav, Calea Moşilor No, 90. Cnt proitwpiU (De prima calitate) le găseşte la lăptă- ria elveţiană a farmaoh-tulul I. Munteauu şl Dr. E. Popu, cu 3 lei kilogramul dus la domicilia. Ort-oe cerere se va face prin cartă poştală la ada I. Mouteanu oalea Victoriei No. 78. Franţalse diplome© deşire leşona partioulieres. Ad. bure au du Journal. Firme recomandabile Adrese Bibliografii A eşit de tub tipar în Editura Librăriei Bocea A Comp. «Novele» de «Ion Slavici», Pretu 4 lei. Leurm MaJemtem ie 1kot Chartem / el Im Beine Elimaoeth, cbromollthographlea par Bonasod, Valadonet Cie (Anelenne Malson Goupll et Cle). D’apres Ies dernlers portraita execute* par le pelntre blen connu M-r. Jean Leoomtedu Nofly. Prlx 3 fr. 60 d'un portrait. Iată sumarul No 10 din revista literară «Povestea Vorbei» : «Trădare» Ion Guran, «Micuţii» (versuri) Artur Stavrl, «Zănaticul Satului» (nuvelă) T. Oirbu, «Ipoorlze» (versuri) Itadu D. Rosettt, «Cartea laimel» Meîy. «Snoava» Nlculea-cu, «Toamna» (poezia) Râul Stavrl. «Actualităţile d-luî M. D.» Cr, «Samsarul» (nuvelă, traducere) Brody, cCîoteoe Populare», «Ilustraţie» Beb. A apărut din Biblioteca Romanelor Celebre In editura librăriei Ignat Huinltvia : Bel-Awi roman social al distlnj sulul scriitor francez, Guy de Maupavaant. Rr/-.4mt este un roman social, pentru că autorul ne-a dat nu lumea sufletească a unul Individ —Georges Duroy — ol lumea socială, nude Duroy ajunge şt poate să ajungă sus Nu de dragul anul individ a scris Maupassont, ci ca să ne arate o pătură socială ou toate ale el. Maupassant ne-a descria faptele psihice ca să le explice pe cele social»-, şi nu vlce-versa- atunci ar fi făcut nu roman ps'hologlo. El a voit să ne spună : «Ultaţt-vă cum e lumea asta. Dar, ca s'o înţelegeţi mal bine, iată vi descrii! unnl mal pe larg, unul dintre dînşli. Uitaţl-vă ce condiţii sociale, vedeţi cum o secătură se simte iu ele. in lsrgul săii. ia mediul săd prielnic. Şl asta pentru că lumea descrisă e lumea lui Duroy. Dacă il înţelegeţi pe dina ui, R înţelegeţi pe toţi, înţelegeţi pătura pe care am descris’o». Ca esecuţle materială volumul se prezintă în mod uimitor şi putem zloe ci este una dintre cele mal frumoase lucrări tipografice apărute la noi în ţară. Preţul romanului Bml»Ami este de lei 2,—şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară. A apărat «Calendarul-Mappa» pe 1807 pe hîrtie sugătoare, care, pe lîngă partea Calendaristică ou menţiuerea sărbătorilor ţinute de justiţie, conţine, pe ultima foaie, şl Tabloul de calculul dobînzilor. Tariful monetar şl Telegrafo-Poştal, Datele scadenţei cupoanelor, efectelor romîne, eto. Pretu 4 lei. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» iii) I.0UIS JACC0LL10T CATORIl I>E FOC PARTEA ŞEAPTEA — Cînd mă gîndesc că nu mal am nici o putere, răcni căpitanul Roşu scrîşnind din dinţi şi pllngtnd de mlnie... Mizerabilul nu cunoaşte încă secretul acumulatorilor, dar peste opt zile ... Olivier, Dick să alergăm la reşedinţă ; dacă Înainte de opt zile Gilping nu va găsi mijlocul de a scoate R&mamberul la suprafaţă, suntem pierduţi cu toţii. A doua zi, la apusul soarelui, trei şeii Ngotaksi se prezint aO gravi şi solemni la reşedinţă în afacerea răpirel Kobugulu! lor el îufipseră toporul lor în pragul principalei locuinţe şi proclamară războiul de ex-tcrmiuaţlune în contra lor şi a Nagarnooki- l°Il_____________________________________ CAVALERIÎ NEGRI AI URALULUI (J LUPTA FANTASTICA CAPITOLUL I Moartea Iui WiligoImuoruilutarea unui şef.—Alarma la pAdare.— Pasărea batjocoritoare înainte de a conduce pe cititori pe cîin-pul de războia unde se va sflrşi lupta angajată de mal bine de doul ani îutre contele d’Eutraygues şi Invizibili, rămlue să mal dăm la lumină ultimele evenimente, Iu urma cărora Olivier şi amicii săi părăsiseră Australia. Bătrinul şef Wiligo şi tinârul luptător Koanook sucombară chiar în noaptea care urmă declaraţiunel de războia a Ngotakilor şi insolentei bravade a omului mascat. Incantaţiunile vrăjitorilor att rămas fără nici un efect, nu i-au putut scăpa. Prevenit de Niroobah despre apropriatul sftrşit al Vulturului Negru, Canadianul se transpor-ase la marele sat al Nagarnookilor, pentru a Închide el însuşi ochii aceluia care în timp de două zeci de ani i-a fost un adevărat tovarăş în viaţa lui plină de aventuri. Clud Dick intră în cortul amicului sătt, şeful care era In posesiunea tutuim- simţurilor sale, îl primi cu un surls pliu de bunătate, fericit, mulţumit de a putea să ia cu el, pe marile teritorii ale străbunilor, ultima privire a fratelul săO adoptiv. După ce luă înlr’ale sale mîtnile noului sosit, în-tr’o supremă sforţare, Vulturul Negru 11 zise: — Frate Tidana, bătrinul luptător, ar fi dorit tuainte de m arte, să vadă lîngă din-sul şi pe tlnărul Cangur. Ast fel poreclea el adesea pe Contele d’Entraygues. — N’a îndrăznit, răspunse Canadianul, să vie ca să turbure ultima noastră convorbire. Şi o lacrimă grea, căzu din ochii lui Dick pe mina osoasă a muribundului. — Nu plinge, zise Wiligo; n’ain răzbunat noi oare pe Floarea-de-Melias... Marele spirit a găsit că Vulturul Negru a trăit destul şi el a Îndreptat glonţul albului cai c trebuia să trimeată pe bătrinul luptător în ţara strămoşilor. Apoi, ţintindu-şl ochii iu spaţiu ca şi cum ar ii fost atras de un spectacol invizibil, continuă : — Iată-I, ÎI văd... toţi luptătorii tribului cari au plecat înaintea mea sunt aci... el vin să mă ia şi să mă conducă pe marele domen de vluătoare, unde cangurii sunt mal numeroşi de cit frunzele pădurilor, şi unde zi şi noapte pe ţărmul lacurilor sunt cele de lebede negre şi lişiţe... Aşteptaţi puţin, vă urmez ! Bătrinul şef se stinse după clte-va secunde de o agonie teribilă ; sflrşitul lui fu cel din urmă asalt pe care-i făcea, această natură de fier nu voia să moară. De şi pierduse de mal multe zile orî-ce speranţă, lovitura fu teribilă pentru Canadian, i se părea că inima Iul se rupsese din locul el. Canadianul îngenuuchiâ lingă stratul pe care 7ecbiul săă amic adormise pentru o-dilina veşnică şi in timp de lungi ore întreg trecutul lor vitejesc se presinta înaintea ochilor lui; din cănd tu când o lacrimă discretă aluneca pe figura-I bărbătească şi din pieptul Iul mâhnit răsufla câte un lung oftat... In zori de ziuă el fu deşteptat din profundele lui meditaţiunl de strigăte şi urlele amestecate cu cântece funebre; întreg tribul, bărbaţi, femei şi co- 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. fi Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi 5 Cursul pe ziua de 16 Decembiie, 1896 1 Cump. Vind 4»/. Renta Amortisabilă. . . */« 88 7« 5 *U » Amortisabilă. . . 9o;*/« 100 7* 6 •/, 5 •/. Obligat de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1S83 101 C6 102 97 •7« fi»;» » » » 1890 95 */« 96 •u 5 •/« Scrisuri Funciar Rurale . 94 7. 94 •ii 6*/o » » Urbane . 91 91 v« B«/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională, 85 7* «6 1840 1860 — » » Agricolă . 225 — 230 — * Dacia Romlnia asig. 450 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 489 — 492 — S-tatea de Coustrucţiunl . 209 — 210 — Florini valoare Austriac». 2 n 2 13 Mărci Germane . . . . t 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . 2 65 2 70 Imprimarea cu marinele dutdu-ciUndrice, din fabrica Albert & C|», Frankenlkal ti cu caracter* din fonderia de litere Flinsoh din S'rar.h-furi AIM• pil auzind despre moartea şefului, veniseră In faţa cortului lui pentru a-şl manifesta durerea; strigătele de răzbunare dominau pe toate cele-l’alte. — Cine a ucis pe Wiligo, marele nostru şef ? Cine a ucis pe Koanook ? striga mulţimea. Răzbunare ! Răzbunare! Când Canadianul apăru pe pragul uşel, o clamoarc uniformă cşi din toate piepturile. — Tidana! Tidana! Cine e ucigaşul fratelui tăO Wiligo ? In tot timpul cât am fost bolnavi, Vulturul Negru şi Kooanok nu spuseseră nici un cuvlnt despre cauzele rănirel lor şi nimeni afară de Europeni nu cunoştea peripe-ţile luptei solitare care avusese loc chiar în noaptea serbărel Intre cel doul Nagar-no*ki şi căpitanul Roşu. De şi cuprins de o profundă durere, Canadianul era animat de un prea mare spirit de dreptate pentru a Incrimina pe Ionhatan Spiers cu moartea celor doul indigeni; atacat de el, el se apărase, aceasta era legea răsboiulul. Pentru nimic în lume Dick nu ar fi denunţat pe Ionhatan răzbunării N garno-kilor. Cu toate acestea strigătele mu'ţimel deveneau din ce în ce mal teribile şi Dick nu putu evita răspunsul ce trebuia să le dea, cînd de o dată vocea lui Niroobah veni sft’l scoată din încurcătură. — Fratele nostru Tidana zise tînărul luptător, nu era cu Wiligo şi Koanook în noaptea cînd el s’afl întors răniţi în sat căci de sigur el ar fi făcut să vibreze ca rabina Iul şi vitezil noştri luptători n’ar ti acum morţi. — E adevărat, n’au fost cu el, răspunse Canadianul. (Va urma) „EPOCA" ziar cotidian CUPON 15 Decembrie 1890 OrI-<*lnţ* va (Aln n«esl cnpon «lin «EPOCA» m! *1 va trimite, miu tl va prcionla Ia librăriile arătate mal Jah, arc» drept la unul dlu premiile CC PUKŢCttl HR-DESE dlu listele respective. Cuponul acesta e \alabll piuă la IA lleci*ml>rlv ora 7 icnrn. Cititorii din provincie pot trimite costul lu mărci papala ad&Otflud porto. Premiile „EPOCE!" La Llbr&rl» CA ROL UILI.LK Calea Victorie! No. 63. In loo de Numai IlcU'tde- Hadulfmcu Amintiri asupra Istorie! rejjenorărel Romine, eafi Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini . . . . 3.— Micitter Eugen, Unde duce sodallzmnl. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza eu o prefaţă de N. Fillpescu...................0.50 Fiitpeieu iV., Albii ţl Roţii - 0.60 IVeguiemcu Petru, Polemice - - - 1.60 — Eslcholoja stilului .... «j.oo Iiahtt[â Ale*., Un an de Inptă - - 2.60 — Iubire ..pocal!.............8.00 — Din goi na vleţel (ediţia Graeve) - 8.50 ZamPreacu Uttiliu Luxne Neuăţi Lume Vcchlă ....... 8.00 Ildjddik B. P., Io an Vodă_ cel eumpht, volum ilustrat Introdus în ţcoll, - 8.00 Copee Pranpoim, Poveste tristă, roman tradus de D. Btănoesou - • - 1.50 Mtchăitemeu St. C., încercări critice asupra învăţămtntulul nostru primar, ed. II 2.00 Lieevcu /. ioan, îngerii lui Rafael fante- sie originală în versuri în 8 aoto . - 2.00 Lohineyer U, Un noii mtjloo pentru a preda eopiilor limba germană • • 2.00 Uotnan M. A’., Poezii (ediţie pepulară) - 1.00 Radu D. Rotnelti, Epigrame . - - 2.00 tbmen It.9 Copilul Kylof (dramă in 8 acte) traducere de T-Maloreacu - - - 1.00 >f. Dragomireeeu, Critica ştiinţifică ţi Eminescu - 1.50 Butvuieevu Marin, Religie ţi ştiinţă - 0.76 Bachelin <$* Juiem Brun* Hept Oontes roumains...................4.00 Xicuiencu mi Uernelg Deputaţii noştri *.....................8. Lu Librăria €. NFETEA O.fiO 6 0.10 0 16 0.70 1.00 1.60 1.80 1/0 1.00 1.10 1.20 1.90 1.00 0.76 1.00 0.60 1.00 0.6 1.50 1.60 (Sf. Gheorghe) Vatra, auul I...................... 24.00 12.00 — anul II......................... 20.00 10.00 Caragiale, Note ţl Soblţe • • • • 2.00 1.00 Theodoreecu G. De»n.t Cronica din Nfimberg........................ 1.60 0.71 Flamarinny Uranla • 1.00 0.60 Augier, Aventuriera...................2.00 1.00 La Librăria L. ALCALAY (Oelea Victoriei, otel Boulevard) Speranţa TA., Popa cel de treabă nuvele. 2.00 —* Hama Bocră, teatru - 3.00 # Dr. Hi a trr ('Englez), Calau/a mamelor tinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practico pentru vindecarea boalelor copiilor - - 0.50 Telaor D.y Durere, ‘•Iferite nuvele - - 1.60 1‘.anflrol, ălAuaalul norului de mină pentru familii..............................2.00 Wartha lf., Corespondenţa Comercială pentruusuleomerelan. comptabll, ete. 4.00 Zanflrot G.y Metoda Croitului - - • 2.00 Bejan Gr*, Harta Romlnlel ţi a ţăriier toc Ine, format mare ţi în oulori . - 1.26 1.00 1.06 0.60 0.S0 0.60 100 200 1.00 100 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocel, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătatu lu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. MARELE NARAŞI! DE LOiIVRE PATRIA- Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft DIN BUCURESCI Vis-a-vis de confeseria Capşa Diu cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţift, cu toate toate că magazinul, în urina transformare! făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal prompta a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de: Jouî 21 Noembrie pînâ la 15 Decembrie a. c. O Mare punere In Vînzare CU PREŢURI FOARTE REDUSE de : Lânuri pentru rochi, anglais. tantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 8.76, 4.50 metrul, şi mal sus. Mătăsuri noixveât^ în tonte «zem-iii-ile. La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri de mătase, Pluşuri vegetale, etc. MARE EXP08IŢIUNE de Nouî modele de Pelerine şi Ronturl ultima creaţiune din Paris şi Ber’in. Colectiune Hogată de ; Jupoane de mătase şi de moar6 de lină, Garnituri elegante pentru rochi de bal şi de purtare. SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE Şl DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VAHSAT LEI C3Î MILIOS Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea K Y 1 A L este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, l’lorozn, Ftizia, UlmpepRia, Cnmlrl-tele, Yirsta criflcă, Fpulsare nervoasă, Nl&bieiiine resultlnd din bătrlneţe, lungile convalescenţe, tnfr’un cuvlnt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin pierderea poftei de ihlncare a forţelor. Lion, Farmacia J. UAL, ruede Bourbon, 14. In Bucureşti, la d-nu II,IK /.ifllTRKSd , şi la toţi Droghiştil şi Farmaciştii. NOU DE TOT Aprinderea şi stingeroa automatică I la distanţă pentru becuri cu gaz ae- j rian. Instalaţiuuea se poate vedea fun-cţiomnd In biuroul nostru. Garanţie I pentru C ani. Plata In rate trimestreale. j 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un be: complect montat ca lumină I Incandescentă peutrn gaz aerian Leii 7.50. Mal posedăm un sistem noQ de tot I de lămpi, foarte practic cn şi fără lumină incandescentă de aliniat şi de i masă, neavlnd trebuinţă de gaz aerian. | ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gft*stotT», care se transformă | in gaz aerian. lutreţinerea acestor lămpi e mal) eftină ae ctt a lămpilor cu petrol con-surnînd pe oră 1 */* centime. Un kifo de Gasstoff costă 39 bani. I Acest sistem de lămpi Încă n'a 1 existat In ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ale? j unde nu există Socie* * * Ide gazaerian j FÎ7UR «1 S> P Iii F Bucnrastl, Strada Smîrdan, 8 REDACŢIA şi ADMINI-ISTRAŢIA ziarului „EP0-! CA“ se afla în Strada Clo-menteî No. 8. UZINA DE 8AZ F1LARET l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. Transportaţl la domiciliu în SACI con-ţinînd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-buri. COMPANIA DE «A/, ltl'< l'KF.M'I Bucureşti. — Tip No. 3. — Bucureşti.