SEKIA II—ANUL H, No. 332. Ediţia a treia________________ __________MARŢI, 17 DECEMBRE 1896 NUMARULJO BANI 1BOKÂHESTEXK încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şl se pl&tes» tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi la Casa Administraţiei In judeţ» Ş> ttr*inăial* prin mandate poştal* Uu an In ţară 30 lei; In străinătate 50 Iei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr ’n străinătate 30 ban! MANUSCRISELE NU^SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8-8TBADA CLEMENŢEI—No. # NUMĂRUL 10 BANI AlCdf «URILE In Bucureşti şi judeţe a* primuo numai la Administraţie In etreinătate, dinei la adminUtraţi* şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » IU........2.— lei » » * » n.........8.— » * Inserţiile şi reclamalo 3 lei rtndnll Ca aaaii vechii 80 baal AMÎimSTHAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -Ho. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DINURM ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI MOŞTENITORUL D-LUI STORDZA Din ziua cind un partid a ajuns la putere, el e dator să renunţe de a fi un guvern exclusiv de partid. Această primă îndatorire a orl-cărul guvern regulat n’aii priceput’o dd. Sturdza şi Stătescu. Ne place a crede că o va pricepe d. Aurelian. D. Sturdza s’a arătat tot atit de fanatic la guvern, cit era de pătimaş în oposiţie. Iar d. Stătescu, care trecea de moderat In oposiţie, a desvelit o natură de sectar Ia putere. In această privinţă cel d’al doilea e incomparabil mal răQ de cel d’întifi, căci nu are macar, ca d. Sturdza, scuza unu! temperament nenorocit, care nu exclude une-orî chiar bunele intenţiunl. Fostul ministru al justiţiei însă, e răii cu socoteală şi e fanatic ă froid. Moderat în oposiţie din calcul şi din lene, indiferent şi trândav aproape pină la incorectitudine faţă cu propriul săli partid, el e la putere sectar din sistem, brutal cu magistraţii din interes, înfumurat din lipsă de educaţie şi răsbu-nător din micime de suflet. Faţă cu aceşti răi, temperamentul blajin—cel puţin în aparenţă— al d-lul Aurelian, a ajuns a fi preţuit ca o virtute şi, a nu fi veninos constitue, sub liberali, o însuşire de om de Stat. OrI-cum ar fi, trebue să ne mulţumim şi cu aceste foloase negative, de a fi scăpat de dd. Sturdza şi Stătescu şi de a avea un guvern care cel puţin a-fişează pretenţia de a nu guverna exclusiv în contra adversarilor. E puţin. Dar e ceva. Şi acest ceva e bine dobindit. De geaba se mal sperie lumea cu întoarcerea d-loi Sturdza şi Stătescu. Sistemul Stătescu e pentru tot-d’a-una condamnat. Abia ciţl-va rari fideli ce au mal rămas din numerosul cortegiu de linguşitori şi de clienţi al fostului ministru de justiţie, mal visează o imposibilă reîntoarcere a patronului lor. Acestora li s’ar putea răspunde cu cuvîntul Mareşalului de Mac-Mahon care, întrebat fiind ce s’ar intîmpla dacă Contele de Chambord s’ar întoarce pe tron arborind drapelul alb, zicea : «Je crois que Ies Chassepots parti-raient tout seuls». Iar noi putem zice: «Pietrele ar sbura singure în aer în ziua când Stătescu ar mal trece pragul unul minister». Din partea dar a d-lor Sturdza şi Stătescu, d. Aurelian n’are de ce să se teamă. Succesiunea Iul s’a deschis după ce actul de deces al d-lul Sturdza s’a înregistrat în regulă, iar d. Stătescu de mult nu mal e decât o umbră. D. Aurelian poate dormi liniştit în patul d-lul Sturdza, fără ca somnul lui să fie turburat de spectrul răposatului, ori de stafii ca fostul ministru al justiţiei. Nu numai că n’are nimic de ce să se teamă, dar şeful cabinetului pricepe negreşit că imposibilitatea unul nou minister Sturdza constitue forţa ministerului A-urelian, şi că puterea Iul e tocmai de a fi urmaşul unul Sturdza şi de a veni după un Stătescu. Venind după un altul ca d. Sturdza, elocinţa d-lul Aurelian ar părea de sigur incoloră. După discursurile isterice şi gesturile desordonate aled-lul Sturdza, să mal înseninează puţin spiritele faţă de cuvintările monotone, dar moderate, şi de gestul lipsit de autoritate dar măsurat al d-lul Aurelian. Din nenorocire şeful guvernului actual nu e numai urmaşul, dar şi moştenitorul d-lul Sturdza. Şi pe cât e de uşor de a înlocui pe un Sturdza, pe atât e de impovorător de a’l moşteni. In această moştenire se găsesc printre mărunţişurile maniacului, printre monedele sale fără curs şi foiţele sale mâzgălite, o sumă de proiecte de con-venţiunl consulare şi altele, o şandrama, care poartă numele de parlament, o frumoasă colecţie de bâte de cari răposatul cu limbă de moarte a cerut să se aibă deosebită grijă. I’e testamentul lui a aşternut legaturi pentru o sumă de oameni de casă, de bătrâneţele cărora era firesc să şefi îngrijit: judecători de instrucţie altă dată martori mincinoşi; funcţionari prevaricatorl, etc. Dar dansa cea mal jicnitoare din testamentul răposatului Sturdza e disposi-ţiunea după care d. Aurelian e dator să locuiască în casa lui, în şandramaua numită Cameră. Acest Parlament ignobil, creatură a d-lul Sturdza, compus în mare parte din lefegii şi datornicii creditelor, com- promis cel puţin tot atîtcîtşi d. Sturdza prin sprijinul dat acestuia, ar voi să supravieţuiască autorului lui, prin servilismul ce e gata să arate noului său stăpîn. Se poate ca d. Aurelian să se împace cu ideea de a-şl răzema politica pe slugărnicia parlamentului sturdzist. Dar aceasta se va întîmpla în paguba autorităţii guvernului şi în contrazicere cu pretenţiunea afişată* de a inaugura o politică de împăcare a spiritelor. Parlamentul unanimităţilor e o protestare vie a unei atarl politice. Nu văd ce contact poate fi intre guvern şi o minoritate absentă. De aceea guvernul actual are de ales între aceste două singure soluţiunl: ori unanimitate, şi atunci luptă extra-parla-mentară; ori disolvare, şi atunci situaţie normală. Dar politică de împăciuire cu unanimităţi este o anomalie. Aceasta a observat-o fără îndoială d. Aurelian în ziua cind a tratat cu d. Catargiu. E de sigur şi firesc şi necesar ca să fie puncte de atingere între şeful guvernului şi şeful oposiţiunel. Insă acest contact se stabileşte în sinul parlamentului. Şi demersul din zilele trecute, de o potrivă măgulitor pentru cel ce l’a făcut ca şi pentru cel ce l-a primit, a fost ciudat numai întru cit preşedintele consiliului în loc să întilnească pe d. Ca-targiu în incinta parlamentară, a trebuit sâ-1 caute în strada Amziî. Cind dar puterile publice se duc la d. Catargiu, ar fi absurd ca d. Catargiu să meargă în parlament. De aceea, fără a prejudeca hotărîrea partidului conservator cu privire Ia a-legerile parţiale, din parte-mi urez ca nici d. Catargiu, nici vre-o altă personalitate de frunte să nu intre în parlament. Am fi prea naivi să facem un asemenea dar unei asemenea Camere. Dacă parlamentul, recunoscător către şeful nostru, pentru că-î a prelungit puţin zilele, voieşte să-l aibă în sinul lui, noi îl putem oferi bustul d-lul Catargul. Camera va putea să scrie de desubt versurile ce Academia franceză a gravat în josul bustului Iul Moliere, care şi el în vremea lui fusese judecat nedemn de a face parte din nobila companie : Rien ne manque ă sa gloire, II [manqauit ă la notre. N. Filipescu DOSARUL DJUVARA Nr. 1. Primim de la «un liberal flevist, care la nevoe poate să-şi dea numele», următoarea scrisoare; DOMNULUI DIRECTOR AL EPOCEI Domnule Director, Acum un an, înainte de alegerile gene rale, am fost poftit la dejun de d. Fleva, ministru de interne. Fleva şedea în str. Dionisie, peste drum de poarta bisericel Pitaru Moşu, la cumnatul său d. Apostolu. Eram veniţi pentru dejun mal mulţi, şi aşteptam sosirea ministrului—eram: dd. A-postolu, Grămăticescu, inspector administrativ, Bercean a, avocat din Brăila, Caragia-le, colaboratorul dv, efl şi încă un domn pe care nu-1 cunoşteam — mititel, subţirel, spi-ţălat, un fel de reducţie a lui Don Quijotte» cu un barbişonaş de calfă de frizer, foarte nevricos şi limbut. Aşteptînd pe ministru, domnişorul acela ne-a ţinut un curs de liberalism, în care ne a demonstrat că, în afară de Fleva, viitorul partidului liberal nu poate găsi alt razim solid; că Fleva e cea mal frumoasă şi mal demnă figură a liberalismului romtn şi ultimul tip clasic al şcoalel sincer-liberale. Mărturisesc drept că mi-a displăcut tipul; de şi sunt liberal, declamaţiile şi lătrăturile mc desgustă. Dar eram foarte curios să ştiă cine era tipul acela aşa de ri-dicul ca înfăţişare şi aşa do neplăcut ca duhoare sufletească. M’am adresat atunci Iul Caragiale: — Mc rog, ciue e prichindelul ăsta caraghios ? — Cum ? nu-1 cunoşti ?—ml-a zis, este D. Alex. Djuvara. — D. Alex. Djuvara ?—am zis eă ; acela care a făcut parte integrantă dintr’un proiect de minister conservator elaborat de el însuşi ? — Acelaşi—ml-a răspuns Caragiale... Dar iată intră Fleva. Ministrul Îşi cere scuze că ne-a făcut să-l aşteptăm cu dejunul şi ne recomandă pe unul altuia. Cu su-rîsul lui cuuoseut, Fleva ne spune: «I). Djuvara... bona mea.» In adevăr, n’am văzut de când sunt o bonă aşa de ascultătoare, aşa de linguşitoare, aşa de iîrîtoare ca bona cu lmrbişon a lui Fleva. De când sunt n’am văzut atâta devotament gelos din partea unei bone !... L-a desbrăcat de palton pe ministrul, l-a şters cu mâneca pe pantaloni de noroifi, l-a măngăiat... Eă, care venisem să stau de vorbă cu ministrul ca prieten, n’am putut obţine două minute de aparte. Ori în ce colţ vream a mindol să schimbăm o vorbă, venea după noi slujnica, gudurîndu-se şi vîrîndu-se între slăpînul el si musafir. La fie-care vorbă căt de banală a ministrului, slujnica rîdea şi aplauda cu entu-siasm, linguşind pe stăpîn Intr’uu mod atât de grosolan, în cât acesta, cu toată naivitatea lui cunoscută, era manifest jenat î n faţa noastră, prietenii lui desinteresaţl. Mărturisesc drept că mie, provincial simplu, ml-a făcut mare neplăcere apucăturile bonei ministrului. Slugile prea obsequioase nu pot fi, după experienţa mea, destul de cinstite. Am profitat de un moment cînd d. Djuvara, bona, alegea de pe tavă cafeaua cea mal cu caimac ca s’o dea stăpîuulul, şi am şoptit acestuia : — Nu ţi se pare bona d-tale cam... — Nu! m’a întrerupt ministrul zîmbind ; aşa e felul lui—altminteri e credincios. Domnule Director, oare m’am înşelat eu saă d. Fleva ? Vă rog răspundeţi prin coloanele d-v.: oare d. Alex. Djuvara, care a scuipat alaltăieri în Cameră într’un mod aşa de neruşinat pe şeful disidenţilor liberali, pe d. Fleva, este aceeaşi bonă pe care am cunoscut-o eă acum un an în strada Dionisie ? Un liberal Flevist. ROMINII DIN MACEDONIA şi PRESA ENGLEZI Corespondenţa din Bncureştî. Corespondenţa din C'on-stuutiuopol.— Alegerea luî Antim. In ziarul Times de la 23 Decembrie se află un lung articol intitulat: O nouă schismă religioasă îu Turcia, care cuprinde două corespondenţe, una de la 7 Decembrie din Constantinopol şi alta de la 6 Decembrie din Bucureşti. Reproducem acest articol, foarte important pentru noi, în întregul lui. Intîiu corespondenţa din Bucureşti : Corespondenţa din Bucureşti «Mişcarea culturală şi eclesiasticâ printre cuţovlahi, sau Romîniî din Macedonia, atrage din nou o mare atenţie, şi o petiţie pentru numirea unui Mitropolit special al Romînilor a fost prezintată Sultanului şi susţinută de cabinetul din Bucureşti. Deja acum un an ministerul Catargiu-Lahovari făcuse cererea, şi nego-ciaţiunile cu Poarta erau aproape isprăvite cînd a căzut acel minister. Este imposibil de spus dacă acum Sultanul va da sau nu un berat de învestitură. «Aceşti Romînî din Macedonia, Albania şi Epir, etnologiceşte foarte de aproape legaţi cu Rominii din regat, sunt cel puţin o jumătate de milion. Prima şcoală romînească printre dînşii a fost deschisă la Tirnovo lingă Ochrida în 1864. După 1878 această mişcare culturală a atins dimensiuni considerabile sub patronagiul Regelui Carol. In 1894 erau 83 de şcoli primare şi 5 şcoli secundare, aceste din urmă conduse de profesori cari au studiat la universităţile din Bucureşti şi Iaşi. In Februarie 1895 Poarta a recunoscut şcoalele romîneşti şi eforiile şcolare legate de dinsele. *In strînsă legătură cu mişcarea culturală a fost şi mişcarea eclesiastică. In 1893 Rominii din Turcia, cu ajutorul diplomatic al cabinetului din Bucureşti, aii petiţionat la Poartă, ca să-l scape de jurisdicţia patriarchulul grecesc din Constantinopol şi să le recunoască o autonomie eclesiastică sub un mitropolit independent. Sub influenţa Fanarului, Poarta a temporizat cît-ua timp, şi cînd în urmă, în 1895, a cedat asupra principiului, s’au ivit dificultăţi în privinţa alegerei persoanei. Aceste dificultăţi pare că acum aii dispărut şi de aceea aici se aşteaptă cu nerăbdare hotărîrea Sultanului.» Corespondenţa diu Constau* tinopol: O chestiune veche, care pînă acum a atras puţin atenţiunea, a apărut săptămîna aceasta într’o fază nouă, care tinde să-l mărească importanţa şi să deştepte un interes general. De sece sau doi-spre-zece ani Cuţovlahii din Macedonia, Epir şi Albania, cari, WWW. apă socoteala lor înstimează todox din Constantinopol cerîndu-î să le dea bpiscopi Romîni şi biserici în cari slujba să se facă în romîneşte. Acum o jumătate de veac, Valachii cari locuesc la sudul Balcanilor nu dădeau semne de vr'o conştiinţă naţională. înecaţi în masa raialelor ortodoxe, erau interesanţi pentru etnologişti, dar treceau necunoscuţi pentru lumea politică, ei nefiind interesanţi de cit pentru Grecia, care nu avea nici un interes să-i puie in evidenţă. In fapt, scopul Grecilor era să elenizeze pe Valahi şi pină la oare-care punct, aii şi reuşit. «De cînd însă s’a constituit regatul Romînieî, treptat s’a desvoltat în Valahi conştiinţa naţională sub influenţa stimulantă a agenţiilor romîneşti, şi de mai mulţi ani au cerut palriarchatulul să-i recunoască ca o comunitate deosebită de marea turmă a raialelor ortodoxe. Dar urechea Fana'ului nu se înclina spre rugăciunea Cuţovlahilor ; ortodoxia tem-perozia şi Grecia îşi îndoia sforţările ca să-i elinizeze. In 1892, Valahii au trimes o delegaţie de şease membri ca să prezinte o petiţie Sultanului pentru (o-i recunoaşte ca o comunitate separată şi să-şi repete cererile la Fanar. Acum cîte-va zile a eşit o iradea imperială, care în conexiune cu reformele, a recunoscut un statut al Valahilor, egal—deşi deosebit — cu acela al raialelor ortodoxe în genere.» Alegerea lui Antim «Acest succes, împreunat cu acel al sîr-bilor, cari au stors de la patriarcli numirea unui episcop sîrbesc la Ueskueb, a încurajat pe delegaţii Valahi, acum reduşi la patru, d’a încerca o lovitură de Stat pentru a realiza aspiraţiile lor eclesiastice. înarmaţi cu depline puteri de la vr’o 7000 de conaţionali, aii, ales de mitropolit al Rominilor pe Antimos, pînă acum episcop în Mesembria. Imediat s’a prezentat marelui Vizir cerere pentru recunoaşterea noului episcop şi Vizirul, prin ministrul justiţiei, a trimis-o patriarchuluî. «Pînă acum n’a venit nici un răspuns, dar se crede în cercurile bine informate că patriarchul şi Sinodul său îşi vor menţine politica d’a ignora pe Valahi, căci recunoaşterea lor ca o entitate naţională ar ofensa grav pe Grecia, pe Serbia şi pe Rusia şi pe masa generală ortodoxă din stăpînirile otomane. In cazul în care patriarchul ar refuza să recunoască epis- , co patul romînesc, este greii de descoperit altă soluţie din actuala încurcătură de cît despărţirea Cuţovlahilor de autoritatea Fanarului şi stabilirea independenţei lor, cum aii făcut Bulgarii mai 'nainte. «Afacerea este cu atît mai delicată, cu cît guvernul romînesc susţine cererea delegaţilor Valahi pentru recunoaşterea lui Antimos de mitropolit al Romînilor. Poarta înclină să asculte cererile diplomaţiei ro-mîne în astă privinţă, fiind-că Cuţovlahii înscriă pe steagul lor politic: lealitate faţă de Sultan, şi tot este ceva să ai mai mult de o jumătate de milion de nemusulmani în Macedonia, cari nu fac cauză comună cu Grecii, Sîrbiî şi Bulgarii, cari aceştia ar goni pe Turci din această ţară şi ar lăsa bietei Europe să aranjeze propriile lor rivalităţi. Practic însă, lealitatea Valahilor nu va sluji materialiceşte interesele hamidiane în peninsulă. Trebue să mai menţionăm că prelatul Antim a fost altă-dată membru al Sf. Sinod al patriar-hatuluidin Fanar şi că este un om cu o inteligenţă şi cu un caracter tari*. Cu toate declaraţiuuile guvernului, până azi instrucţia iu contra bătăuşilor s’a mărginit la culegerea mărturiilor smulse prin torturi în favoarea baudiţilor. Guvernul n’a permis ca vre-uua din denunţările presei să iie luată îu seamă şl nici unul din denunţători n’a fost chemat la instrucţie. TRIBUNA POLITICA Oposiţia a scăpat pe guvern de ruşine. Cea mal solemnă dintre discuţiunl, a-ceea a Adresei, ar fi fost ilustrată prin cuvintările unor oameni obscuri ca Moi-sescu şi Gorgos, saă a unor oameni imorali de tagma d-lor Petre Grădişteanu, Dobrescu-Chitanţă sad Al Djuvara, dacă dd. G. Cantacuzino şi Maioresni nu-şî ar fi făcut pomana de a cinsti Senatul cu cîte un discurs. Amicii noştri aă salvat onoarea Senatului, cu preţul iasă a sdrunciuăril guvernului prin cuvintările oratorilor noştri. Guvernul nu mal ştia dacă trebue să se bucure de talentul desfăşurat de d. Maiorescu, care a reabilitat puţin Senatul, sau să se căiască de măiestrul discurs cu care Rectorul Universităţii a biciuit banca ministerială. TRIBUNA LITERARA ANTROPOMETRIA ŞI PATRIOTISMUL Să se răscoale pungaşii şi toţi aceia cari n’ad faţă curată în contra serviciului antropometric este lucru firesc : căci antropometria, este lumina şi pungaşii caută întunericul. Dar ce este de mirare, este că oamenii cari nu sunt pungaşi, cari nu aQ dosar, nici fişă, nici fotografie în colecţiunea d-lul dr. Mino-vicl, să ridice glasul in contra acestui serviciu, in numele libertăţii individuale şi a patriotismului. Antropometria este poate scutul cel mal puternic al libertăţii individuale. Căci nu se poate să nu se aresteze a-dese-orl mulţi nevinovaţi pe nedrept; acestor arestaţi serviciul antropometric le dă un certificat de cinste, care le servă înaintea instrucţiei şi înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti, pe cînd faptul că un prevenit are un cazier judiciar încărcat apasă grea în conştiinţa judecătorilor in contra lui. Mal tot-deauna, cînd nu există probe grave în sarcina unul prevenit, dacă n’are antecedente rele, el se lasă în libertate. Dar, dacă tîrit de silă la biu-roul antropometric, el ’şl a ascuns numele, s’a strimbat, s’a întins sa(l s’a ghemuit pentru a ’şl greşi măsurile şi a trece necunoscut, dacă* în urma urmelor i s’a găsit un dosar negru de condamnaţiunl, el mal tot-deauna este arestat. Nu este oare un mare ajutor pentru omul cinstit de a putea într’o clipă să dovedească, că, din 1892, cînd s’a înfiinţat serviciul, şi pînă azi, el a fost nevinovat? Nu găseşte el un folos însemnat in faptul că e lăsat în libertate în loc de a rămîne arestat pînă ce s’ar stabili prevenţia? Totuşi astăzi, printr’un exces de delicateţă faţă cu preveniţii şi in urma unor reclamaţiunl nepricepute, măsurătoarea nu să face de cît la indivizii tri-meşl de parchet cind culpabilitatea lor este aproape dovedită. Atunci să caută dosarul antropometric şi să comunică parchetului antecedentele prevenitului. De ce această delicateţă? Măsurătoarea, zic unii, este o pală, mai rea de cît însemnarea cu fierul roşu. Eă m’am lăsat a fi măsurat şi mărturisesc că n’am simţit nici o ruşine din aceste măsurători. Ele se fac* într’un mod cuviincios şi prietenesc, chiar cu delicuenţil. Omul nu se desbracă ca la consiliul de revisie, nu i se caută infirmităţile. I se notează numai, sub numele de cicatrice, de negi, de pete, unele semne particulare cari există cu sutele la fie-care individ şi cari, departe de a fi ruşinoase, adese-orl sunt privite ca semne de frumuseţe, boabe de frumuseţe, zic francezii. Numai din rea voinţă se poate vedea în măsurarea antropometrică o pedeapsă neprevăzută de lege şi introdusă de fapt de d. Marghiloman. Că aceste cercetări nu sunt pedepse ilegale, nici nu se poate discuta. Ele ajung numai a stabili recidiva, a îngreuia pedepsele safl a le u-şura, sau chiar a scăpa cu desăvirşire pe inculpat, şi nu sunt introduse de fapt de cît pentru că ele constitue un mijloc de acţiune al serviciului de siguranţă şi al instrucţiei criminale. Se cere să nu se măsoare de cît aceia cari vor fi condamnaţi şi numai cînd oslnda va trece peste şase luni de in chisoare, căci numai atunci e vorba de recidivă. Dar afară de recidiva legală prevăzută de Codul Penal, faptul că un individ n’a fost pedepsit nici odată sau că a fost închis de mal multe ori, chiar pe scurt timp, este necesar a se cunoaşte pentru stabilirea prevenţiei şi pentru aplicarea circumstanţelor agravante sau uşurătoare. Intr’tm cuvîut, dacă sistemul antropometric sperie pe unii, motivul este că acest sistem se aplică prea rar şi numai Ia vinovaţi. Remediul dar nu este în restrîngerea aplicaţiuuel lui, ci in întinderea şi în desvoltarea Iul. Dacă toţi, fie cinstiţi, fie vinovaţi, ne am supune de bună voie la aceste măsurători, nu-I ar mal fi ruşine nimănui de ele. Dacă soldaţii Ia recrutare, călătorii în paşapoarte, servitorii în livretele lor, ar da măsurile lor antropometrice, cine le ar mal considera ca o pată, ca o pedeapsă şi ca o ruşine ? Tot odată şi ştiinţa ar cîştiga, căci s’ar putea face comparaţii antropologice între omul cinstit şi cel vinovat, şi nu s’ar mal ivi discuţiunl fără le-meifl, chiar în Corpurile legiuitoare şi in congrese, pentru a se şti de pildă dacă romînul are safl nu un tip etnic, dacă criminalul este salt nu un tip a parte. 2 EPOCA De sigur şi patriotismul şi iubirea de omenie sunt adine interesate in desvol-tarea instituţiunilor ştiinţifice. Paul (lireceauu. ’-cr* he.-arta^ UN «DICŢIONAR FRANCES-ROMÎN» — 30,091 curinte — «Ce marc greutate să faci un dicţionar, şi mal ales uu dicţionar francezo-romin. lei u:i dicţiuni-francez şi 3, 4 francezoromîne compari, compilezi, culegi şi gata dicţionarul !» Ast-fel crede toată lumea, ast-fel credeam şi eO. Val, cît eram de greşit! Aşa se exprimă autorul noului dicţionar francez-romîn, apărut In editura Mllller.» De ce era «greşit» autorul? Explicarea vine imediat: Ca să al vorbele franţuzeşti, şi de’ţl trebue explicarea lor, aşa e, n’al de cit să deschizi un Gazier, un Littrii, ori un Larousse şi să copiezi (eO am luat pe cele două din urmă), dar de unde cele «3- 4 dicţionare francezo romîne» din cari să iei traducţia cuvintelor ?...» Aceasta deci l-a făcut pe d. D-tor Ureche să vază cit era de greşit, etnd judeca uşuratec pe alcătuitorii de dicţionare fran-cezo-romîne. Şi avea şi dreptate. Noi n’avem in a-ceastă ţaiă de cit «un dicţionar francez-ro-min al lui Posnaru, reeditat de Codrescu,» apoi unul mic al lui Antouescu şi altul al Iul V. Castano. Deci, «de unde cele 3—4 dicţionarefran-cezo-romlne?» Şi mal vlrtos că d. B. Flo-rescu de şi începuse publicarea unul dicţionar francez-romtn, din nenorocire, cauze independente de d-sa, aii oprit tipărirea acestei savante lucrări chiar la începutul literei A; aşa că «singurul ajutor însemnat, spune d. Ureche, îl am găsit în mult preţioasa lucrare a d-lul Danie : Nouveau dic-tionnaire roumain-francais.» Unde mal pul la socoteală profesia autorului; direcţia spiritului săli, şi atîte alte piedici cari se opuneaă la confecţionarea unul bun dicţionar modern. Dar dragostea d-lul Milller pentru literatură şi a d-lul doctor pentru... d. Miiller şi pentru ţara sa, ah bravat toate aceste greutăţi, aQ înfrînt toate stavilele, şi iată că Tipogi afia «Epoca» a scos din maşinile el elegantul Dicţionar Ureche. Icontestabil că faţă cu precedentele pu-blicaţinnl de această specie, dicţionarul d-lul Ureche are o superioritate netăgăduită. Mallnttt, el vine cel din urmă; vreattsăzic, că după ce, dicţionarele cele lalte şi-aii spus cuvintele lor, aft dat explicaţiile cuvenite şi potrivite cu epoca în care s’aO născut, dicţionarul Ureche a ales ce era de ales din ele, a dat la o parte ce nu mal convenea, şi-a introdus forme mal fine, mal estetice, într’un cuvînt mal potrivite fazei moderne a lim-bel romîneştl. Tot deodată amatorul nu mal are bătaia de cap, pe care ’l o dedea dicţionarul Poenaru, s. es. cu perifrasele lui interminabile. Cititorul găseşte expresia scurtă, cu-vîntul potrivit şi plăcut. Se înţelege însă că şi această lucrare nu este perfectă. Ca în orl-ce, este omenesc şi în «Dicţionarul francez-romtn» s’a stre curat greşeli—cu ştiinţă saO fără ştiinţă.— Ce vreţi ? A greşi e omenesc... Are tafă o inîngliere autorul îu «faptul că Însuşi dicţionarul Larousse, de şi ajuns la 81 ediţie, prezintă încă ici şi colea clte o greşală... Autorul îşi iea angajamentul formal ca să nu mal rămlnă nici una în dicţionarul francez-romîn, «atunci eînd şi acesta va ajunge la a 81 ediţie». De sigur că publicul nostru va pune cu-rînd, curînd, pe d. doctor în plăcuta posi-ţie de a-şl «împlini angajamentul formala pe care şi l’a luat. Mal ales, cînd ca execuţie tipografică, dicţionarul este un adevărat obiect de artă pentru amatori, iar ca format,grozav de leznicios la mîuuire, pentru elevi şi orl-ce candidat la vre-un examen oare-care. Cumpărîndu-1, el sunt scutiţi de a mal veni cu ciasloavele lui Poenaru saîi ale lui Codrescu, cari, după cum toţi ştia, prezintă atîte dificultăţi la cercetat. Zar». Mîiue vom publica un Important articol de reportaj asupra situaţi unei pârtiei ului liberal. Azi se vor anunţa în Camera doua interpelări : una în chestiunea portului de la Constanţa, şi a doua asupra misiunel cu care aQ fost însărcinaţi la Constantinopol dd. Al. Djuvara şi N. Xenopol. lată textul interpelare! anunţată de d. I. Brabeţeann în şedinţa de Sîmbâtă a Senatului: Am onoare a interpela pe d. ministru al cultelor şi instrucţiunel publice şi-l rog să bine-voiască a răspunde dacă, cînd a Încredinţat, acum de curînd, funcţiunea de revisor şcolar Sn judeţul RomanaţI d-lul Costică Ionescu, a cunoscut antecedentele politice ale acestui domn, şi in caz afirmativ, dacă astfel înţelege d-sa a seconda pe colegul săft de la interne la asigurarea libertă-ţel apropiatelor alegeri parţiale pentru ocuparea locurilor vacante în ambele Camere. M. S. Regele Alexandru al Serbiei a conferit M. Sale Reginei noastre Marea Cruce cu briliante a Sfîntului Sava, pentru merite literare. Starea sănătăţii Principelui Dini. Ghica a devenit din noQ îngrijitoare. In cursul zilei de erî aQ circulat veştile cele mal desnădăjduite despre starea preşedintelui Senatului. Biuroul Senatului însoţit de membrii comisiuneî de răspuns la Mesajul Tronului şi de mal mulţi senatori, în frunte cu I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, aQ înaintat erî, cu ceremonialul obicinuit, M. Sale Regelui, răspunsul Senatului la Mesaj. Mareşalul Basarabiei, şelul nobi-limel romîne d. Ioan Catargiu, a încetat din viaţă la ChişineQ. Şansele cele mal multe la succesiunea d-lul Catargiu le aQ d-nil Semişrad, Stroescu şi Crupensky. Erî s’aQ făcut alegerile comunale la colegiul 1 din Tecuci. Din 2(>0 alegători înscrişi, aQ luat parte la vot 175. Buletine anulate 13. Lista liberala, în cap cu Take Anastasiu, a reuşit. Noul siar guvernamental, care se va înfiinţa pentru a susţine pe d-nii Aurelian şi V. Lascar în contra intrigilor d-lor Sturdsa şi Stătescu, va fi pus sub îngrijirea d-luî Em. Costinescu. OFOBMAţll O mare nedumerire domneşte printre politicianil colectivişti asupra atitudinel d-luî Eugeniu Stă-tescu, care păstrează o adăncă şi remarcabilă tăcere în toate chestiunile. Unii cred că adevăratul interpret al sentimentului d-lul Stătescu ar fi d. Mişu Schina, senator ; alţii, din potriva, cred ca d. Stătescu nu e dispus încă să facă opoziţie guvernului actual şi daQ ca dovada discursul d-lul Al. Djuvara în Camera şi atitudinea ziarului Liberalul. D. Paladi, a cărui stare s’a îmbunătăţit cu totul, se află actualmente la Paris, de unde se va duce pentru cîte-va zile la Nizza. D-sa se va întoarce în ţară după sărbători. Se crede că imediat după întoarcerea d-luî Paladi, se va disolva consiliul comunal al Capitalei, de oare-ce fostul ministru de domenii e desemnat pentru această demnitate. Am dori să ştim cine e ministru de externe : D. Dim. Sturdza saQ d. C. Stoicescu. Putem afirma că d. Dim. Sturdza, de la formarea noului cabinet, s’a dus în fie-care zi la minister, unde a lucrat cîte o oră cu secretarul genera) al acestui departament şi cu şefii de serviciQ. Se anunţa pînă acum trei candidaturi pentru colegiul III din Ba-căQ ,devenit vacant în urma numi-rel d-lul Caton Lecca în postul de prefect al poliţiei Capitalei. Aceste trei candidaturi sunt ale d-lor colonel Krupensky (conservator), Taclie Lecca, susţinut de d. Rosetti-Teţcanu şi Gh. Morţun (guvernamental). Candidatura d-lul C. Dimitrescu-Iaşl, profesor universitar în Capitala, s’a fixat definitiv la colegiul III din Fâlciu. D-sa spera că de astă dată nu va fi tras pe sfoară. Am spus încă de mult că primăria Capitalei luase atitudinea ruşinoasa de a tăgădui angajamentele sale faţă cu unii creditori al primăriei, cum de pilda architecţil cari făcuseră ante-proiecte pentru ospelul comunal. Primarul înşelase chiar consiliul comunal, arătind că nu trebue să plătească, sub cuvînt că ar fi lip- sit votului consiliului comunal de alta data aprobarea ministeriala, care în realitate nu era necesară în cazul de faţă. De aci s’a născut un proces, pe care primăria l’a pierdut, fiind condamnată să-şi ţie angajamentele faţa de architecţil cari fuseseră angajaţi. D. Dim. Sturdza, fostul şef, a plecat a-seară cu trenul de 5 şi 50 la Berlin. Pe peronul gărel în afară de d-na Sturdza nu se aflau de cil membrii Ocultei, printre cari putem cita pe dd. G. Canlacuzino ministru de finanţe, d. C. Stoicescu ministru de externe cu secretarul să-ii general, d. C. F. Robescu primarul Capitalei, d. Gr. Vulturescu represenlind Creditul Funciar, d. Cos-tescu represenlind Senatul şi d. Dan Brătianu represenlind Camera. Fostul şef călătoreşte într’un slaiping. E îmbrăcat cu un palton lung şi are pe cap o pălărie moale de culoare maron; dacă nu l'aşl fi văzut înconjurat de oculţi, nici nu iaşi fi recunoscut,—era ca şi incognito. D. Dim. Sturdza s’a întreţinut intim cîte-va momente pe peron cu d. Gogu Cantacuzino, care a şi plecat imediat. Fostul şef s’a urcat apoi în vagon de pe platforma căreia a început să res-foiască nişte hîrtiuţe dintre cari a scos o cartă de vizită pe care scrise două rîndurl şi jumătate şi o încredinţă d-lul Vulturescu. Acesta puse documentul în buzunar cu un aer de salisfacţiune. Trenul se puse imediat după aceea în mişcare. Congresul IjlgcX Culturale In urma împăcărel intervenite intre noul şi vechiul comitet al Ligel Culturale, s’a hotărît convocarea unul congres extra-ordinar pe ziua de 12 Ianuarie pentru alegerea unul comitet. D-nil I. C. Grădişteanu şi St. Perie-ţeanu-BuzăO, in numele celor două comitete, afl trimis tutulor secţiunilor din ţară următoiul apel : Domnule Preşedinte, Diferendul ivit în ultimul congres al Ligel şi desbinarea ce s’a produs intre membri el trebucau să înrîurească în mod păgubitor asupra organisaţiunel şi a scopurilor asociaţiunel noastre. Gravitatea împrejurărilor excepţionale prin cari] a trecui Liga şi situaţia dificilă în'care ea se găseşte, reclamă imperios şi mal presus de toate concentrarea tutulor forţelor, unirea tutulor membrilor sub un singur drapel, într’nn singur gînd, într’o singură simţire, una şi nedespărţită. Pentru ca această unire să fie cu putinţă şi pentru ca strîngerea rindu-rilor noastre să poată da tărie Ligii, ni se impune întrunirea secţiunilor în Congres extraordinar, pentru a alege un singur comitet central executiv conform înţelegeret intervenite între ambele comitete actuale, cari de la acea dată se vor considera ca disolvate. In vederea aceasta avem onoare a convoca Secţiunile Ligii pentru unitatea culturală a tutulor Romînilor la Con greşul extra-ordinar ce urmează a se întruni în ziua de 12 Ianuarie 1897, stil vecliiu, în Bucureşti. ± i Spre acest sfîrşit vă rugăm, d-le Preşedinte, să luaţi de urgenţă dispoziţiu-nile necesare pentru alegerea delegaţilor de către secţiuni. &Cu această ocazie ne luăm voe a vă anunţa că în conformitate cu art. 28 din statute, fie-care Secţiune urmează a fi representată în Congres prin delegaţii săi în proporţiune de 1 la 25 de membrii. Conform art. 2, 3 ziua pentru alegerea delegaţilor va trebui să fie fixată cu cel puţin 15 zile mal înainte. Pe lîngă adresa prin care ne arătaţi numele delegaţilor, vă rugăm a ne alătura şi lista exactă a membrilor Secţiunel, precum şi apelul nominal al acelora cari au luat parte la alegerea delegaţilor. Pentru-ca delegaţii aleşi să se poată presenta la Congres, veţi bine-voi d-le Preşedinte a libera certificate nominale. Actele le veţi înainta sau la sediul vechiului comitet Calea Victoriei 108, sau la sediul noului comitet Strada Nouă 6 în Bucureşti. Primiţi vă rugăm d-le Preşedinte asigurarea distinsei noastre considera-ţiunl. Delegaţii ambelor Comitete : Bucureşti, 12 Decembrie 1896. Ionel I>. Grădlşteanu, 91. Perie-(ze anu-Bnz&u. Eetrecut Împreună prin mal multe localuri pu-lice, cel trei elevi s'aO intors la institut. Ctnd Constantinescu intră In camera sa, găsi uşa şi capacul cufărului spart, Bănuind ' imediat o nenorocire, inspăiinlntat elevul caută repede tn cufăr şi In culmea disperărel constată că întreaga'sumă de 15.000 lei i se furase. Imediat s'a dat alarmă. Poliţia şi parchetul aQ fost avizate, Cercetările ud început chiar de astă noapte. AQ fost interogaţi servitorii institutului şi cel doi camarazi al lui Consliulinescu cu cari petrecuse seara iu oraş. Pînă acum nu s’a găsit nici un indiciu pentru descoperirea autoru'ul acestui furt îndrăzneţ. Să sperăm însă că pentru cinstea acestui institut, foarte bine reputat in toată ţara, directorii lui vor stărui ca hoţul să fio cit mal repede descoperit. Ne mirăm insă cum direcţiunea institutului permite elevilor de a păstra sume atît de însemnate în cuferele lor. Poliţia bătută de pungaşi.—Un scandal teribil a avut loc aseară, pe la orele 9, în-tr’o circiumă din cîmpul Cucoanei in strada Scârlătescu. Trei agenţi al poliţiei urmăreaQ de mult timp pe un vestit pungaş, M. Crăciuuescu, condamnat pentru furt şi în contra căruia era lansat un maudat de depunere. Erî seară agenţii zărind pe Crăoiunescu in circiumă, 1’aQ arestat pe loc. Pe cînd il conduceaţi la secţia respectivă. ciţl va tovarăşi al pungaşului, dintre cari aQ fost recunoscuţi de agenţi,’ Ilie Ciufu, Paul Stefănescu-Spinzuratu, aflind de arestarea colegului lor, s'aO repezit în ajutorul lui şi aQ atacat pe agenţii de poliţie şi cel doi gean-darml cari îl însoţeaţi. In urma unei lupte de aproape o jumătate de oră, pungaşii aQ reuşit să scape din miinilo geandannilor pe tovarăşul lor, după ce aQ bătut straşnic pe toţi poli-ţiştil DINJARĂ Incendiu.— Astă noapte un incendiQ violent a distrus pavilionul farmaciei infirmeriei militare din TeişQ (Dîmboviţa). Flăcările aQ consumat întreaga clădire. Beraiercn.unei locomotive.—Din gara Bilca ni se telegrafiaiă că Sîmbătă la amiazl o ciocnire puternică a avut loc între două trenuri de marfă Maşina trenului No. 713 deraind, alte cinci vagoane aQ fost răsturnate. Maşina s'a îngropat in pămînt. Stricăciunile sunt mari. Cele alte vago ne aQ fost transportate in gara UreeheştI. Cauzele nu se cunosc încă. Uii asasinat misterios. — Vineri seara, pe la orele 6. o femee necunoscută având aerul unei servitoare a fost găsită pe strada Van Eeghen, unul din nouile quartiere ale oraşului Amsterdam, bălăcind în sîngele săQ care curgea şiroae, în agonie de moarte. 0 Doamnă, care din intîmplare trecea pe a-colo, chemă îu grabă un doctor. Cănd doctorul sosi, nenorocita deja murise. Victima avea o adincă rană în inimă, făcută cu o armă ascuţită Asupra el s’au găsit .un ciasornic de aur, o batistă şi tipare de rochi. Se crede că acest atentat este opera unul a-lienat, căci, în timp de trei săptămînl, s’aO mal găsit încă asemenea 3 cazuri, victimele servitoare. Poliţia face cercetările cele mal minuţioase pentru a descoperi asasiuul şi a limpezi această afacero misterioasă. Cutremur violeut.—Sunt cîte-va zile de cînd un cutremur de pâiniut, cu nişte ondula-ţiunl violente, s’a simţit în Maroco. Localităţile din împrejurimi: Laraiche, Mequinez, Sbe-rada şi Fez de asemenea aQ simţit acest cutremur. In Fez multe case din (luartierul ovreesc aQ fost dărîmate. Populaţiunea, terorisată, s’a retras spre cîmp. Sguduiturile prime s’aO simţit pe cînd credincioşii eraQ în Mos«hee, aşa că toţi, îngrijiţi, aQ strigat: Allah ! vino în ajutorul nostru. Pungaş ciilator.—Un anume Canner, pretins directo’r de Theatru, în timpul cît călătorea din Mizil spre PloeştT, a furat d-lul Iţic Avenbach un portofoliu care conţinea 41 lei iu argint, 5 lei în mărci poştale şi mal multe acte de valoare. Hoţul n’a fost încă prins. Poliţia de siguranţă a capitalei cercetează, de oare-ce individul Canner, care profesează pungăşia in voiugiu îşi are reşedinţa Sn Capitală. EDIŢIA »r* Si w (Serviciul Agenţie! Uemîne) Armurierul Simon confirmă că revolverul găsit a fost cumpărat de Tuffektchiew. Trei doctorl-experţl slnt de părere că Stam-bulow avea încă deplina sa cunoştinţă, în cursul celor două zile după asasinat. Ascultarea martorilor s’a terminat. Luni vor incepj pledoariile. Madrid, 14 Decembrie. Svonurile după cari Spania ar primi inter-venţiunea saQ bunele oficii ale Statelor-Unite, pentru a termina resbelul cu Cuba, sunt lipsite de or ce temeifi. Sofia, 15 Decembrie. Prinţul a petrecut sărbătorile catolice la Fi-lipopoh şi s’a intors azi dimineaţă cu d. Stan-ciow. Moscova, 15 Decembrie. Aghiotantul general Scheremetjew, fost şef al administraţiei din Caucaz, a murit. Bruxelles, 15 Decembrie. Regina fâcind o plimbare iu trăsură, aceasta s’a răsturnat. Regina n’a suferit nici un răQ şi a continuat plimbarea sa. Berlin, 15 Decembrie. Profesorul Dubois Reymond a murit. Kronstadt, 15 Decembrie. Incrucişătorul «Rusia» care se nisipase şi care a fost prins de gheţari, a fost scos la suprafaţă după o muncă neîncetată de 51 de zile. In oraş domneşte un entusiasm mare. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 14 Decembrie. Un comunicat oficial anunţă că s’a suprimat comisiunea actuală de clasificară a amploiaţilor S’a format o altă comisiune nouă sub preşe-denţia lui Zihni paşa. După regulamentul, Sullanul numeşte pe preşedintele şi pe cel şease membrii al comisiuneî cari sunt direct răspunzători faţă de Sultan. Sarcina comisiuneî este clasificarea amploiaţilor. Controlul, numirea şi destituirea tutulor amploiaţilor administraţiei şi finanţelor trebue să se facă printr’o iradea afară de valii şi membrii divanului cari sunt numiţi direct de Sultan saQ după presentarea Porţii. DIVERSE DIN CAPITALĂ Fortul de Ia InHtltiitnl Modern. Un furt Însemnat s’a săvîrşit astă noaptela Institutul Modern din calea Victoriei. Elevul Iordache Constantinescu, care de curînd intrase în acelinstilut pentru ajse prepara de examenul şcoalel de poduri şi şosele, avea in cufăr o sumă însemnată de bani, 10,000 de lei în efecte şi 5.000 de lei Sn numerar, pe oari tatăl săQ îl însărcinase să-I păstreze pînă la sosirea sa în Capitală. Aseară, Constantinescu şi cu alţi doi colegi al săi, fraţii Macarie aQ eşit în oraş. După ce aQ J'Atena, 14 Decembrie. Camera a discutat erî cestiunea invoelel dintre Grecia şi creditorii săi.—Oratorii oposi-ţiel aQ blamat politica guvernului şi aQ reclamat urgenţa pentru încheierea unei învoell. Camera a votat o ordine de zi de încredere in guvernul d-lul Delyannis cu 122 voturi contra 30. Paris, 14 Decembrie. Corpul lui Pasteur. depus în mod provisoriu la Notre-Dame a fost transportat de dimineaţă la institutul Pasteur, iu presenţa d-lor Mâline, Rambaud, Brisson şi a altor notabilităţi. S’aQ pronunţat mal multe discursuri între altele de d-nil Rambaud şi Baudin, preşedinte al consiliului municipal. Berlin. 14 Decembrie. Se anunţa din Lorenzo Marquez Biuroulul Wolf că la 13 guvernatorul general şi guvernatorul districtului aQ făcut o visită consulului german Sn urma ultimelor incidente. A doua zi corabia portughesă a salutat pavilionul corăbiei germane Condor, care a răspuns salutului. Consulul a înapoiat apoi visita guvernatorilor. Londra, 14 Decembrie. Se anunţa din Cape-Tovm ziarului Times că revolta districtului Tang este mal serioasă de cît s’a crezut. Griqualand-ul a cerut întăriri. Artilerie şi voluntari aQ plecat la Tang. 250 de oameni vor urma Duminică. Sofia, 14 Decembrie. Procesul Stambulow. Martorul Sabine Eman-nelovicl la care locuia Boni, declară că acesta luase un tovarăş de odaie anume Mihel llrsterwţ?) şi care nu era altul decît Halin. CRIZA MINISTERIALA IN SERBIA Belgrad, 14 Decembrie. Videlo publică un comunicat explicind crisa actuală în urma unul amestec al cabinetului din Vienu. Declară că partidul progresist este de acord în mod unanim cu politica cabinetului şi că nu există nici o divisiune în partid. Se asigură că acest manifest se adresa şi Regelui care a cerut explicaţiunl. Crisa se consideră ca inevitabila. Belgrad, 14 Decembrie. Regele a primit demisiunea cabinetului. Belgrad, 14 Decembrie. Scupştina a decis să autoriseze guvernul să depue un proiect de revisuire a constituţiei. Deci e probabil ca marea Scupştine să fiâ convocata in vederea acestei revisuirl. Guvernul desininte ştirea care zice că nota apărută în Videlo a fost publicată cu autori-saţia cabinetului; ea emană numai de la clubul progresire. Belgrad, 15 Decembrie. Scupştina votînd o lege inodificînd procedura civilă în contradicţie cu Constituţia, Regele a refusat semnătura sa acestei legi ca fiind neconstituţională. Ministrul de justiţie a publicat atunci discuţia confidenţială ce a avut loc la palat şi a atacat conclusiunile el. Aflăm afară de astă că Scupştina o să voteze prin aclaina-ţiunl altă lege, asupra băncilor ipotecare, de asemenea contrarie Constituţiei. Regele a cerut retragerea ministrului de justiţie. Cel-l’alţl membri al cabinetului s’aQ declarat solidari cu colegul lor şi au oferit demisiunea lor Regelui, care a primit’o. Discuţiunile ce domnesc în parLidul guvernamental ar face de almintereu Didoioasă votarea bugetului. Belgrad, 25 Decembrie. Ştirile unor ziar6 care zic că crisa ministerială ar fi provocată de vr’o inttuenţă străină, sunt lipsite de temeifi. Belgrad, 15 Decembrie. D. Silnici, ministru la Viena a fost chemat la Belgrad pentru formarea unul cabinet nou. Foştii miniştrii rămîn însărcinaţi cu expedierea afacerilor. CAMERA Urmarea şedinţe! de !a 14 Decembrie D. Mortzun face un proces de inconse-quenţă partidelor noastre politice. D-sa se întreabă care e rostul d-lor Nicolaescu, Delavrancea, Epurescu şi a altor tineri în partidul liberal, dacă el nu pot duce cuvântul reformator şi nu sunt un element de viaţă nouă în partid. Oratorul propune un amendament semnat de 27 deputaţi, cu 17 mal mult de cât anul trecut, pentru introducerea sufragiului universal şi representarea minorităţilor proporţională. Printre semnatari nu figurează numele d-lul N. Eleva. D. Ciocazan răspunde d-lul Mortzun zi-cînd că mulţi împărtăşesc vederile lui Iii privinţa voiului universal, dar cu oare-cari reserve. D. Ciocazan vorbeşte apoi de agitaţiunea disidenţilor lu chestia Mitropolitului Ghena-die şi spune că guvernul n’a primit solu-ţiunea propusă de d. Fleva pentru că ea era condiţională, pe cînd a conservatorilor era o soluţiune leală şi sinceră. Intru cît priveşte pe d. Dim. Sturdza, d. Ciocazan spune că acest om are dreptul la mulţumirile partidului naţional liberal şiale ţărel întregi, dar n are temperamentul de a fi şeful partidului. (Nici o protestare In Cameră). Şedinţa se suspendă. Im redeschidere se acordă cuvîntul d-luî N. Fleva. D. Fleva.—De mult timp ţara aşteaptă aceste desbaterl, pentru că ele presintă o-casiunea de a se discuta asupra situaţiunt excepţionale de azi. Fenomenele cari se petrec sunt prea puternice pentru ca cine-va să le conteste însemnătatea lor, zice d. Fleva’ şi în urma magistralului discurs al d-lu’ Aslan mă aşteptam ca un membru al gir vernulul să discute în toată lărgimea lor-chestiunile puse în discuţie. Nici chiar raportorul Adresei n’a venit să presinte situaţiunea adevărată actuală. înţeleg, zice d. Fleva, ca fostul guveru www.dacoromanica.ro să fi avut interes să ascundă unele evenimente, dar guvernul actual e dator să dea lămuriri ţărel asupra Intimplărilor din urmă. Oratorul constată că Adresa Camerei re-presintă vederile fostului guvern, iar nu pe ale actualului şi adaogă că un alt proect de Adresă se Impune. După opt ani de oposiţiune partidul libeî ral a venit la putere, In aclamaţiunea a zecimi de mii de oameni, şi un an după aceia aceleaşi zecimi de mii de oameni caterisesc pe şeful partidului. Această stare de lucruri e foarte Îngrijitoare şi după cum Mesagiul ascunde nevoile ţărel, tot aşa şi Adresa Camerei ascunde adevărata stare de lucruri din sinul partidului de la putere. Mal departe d. Fleva aminteşte declaraţia preşedintelui consiliului după care s’a adresat conservatorilor într’o chestie importantă şi spinoasă. Oare nici această manifestă declaraţie de slăbiciune a partidului dominant nu trebuia să atragă atenţiunea raportorului Adresei? Un alt fenomen foarte straniu este sforţarea supraomenească a membrilor majorităţii de a apăra partidul naţional liberal de invinuiriie ce i se aduc. Această situatiune a avut de rezultat ca partidul conservator, căzut dezbinat de la putere, să vină să dea o mină de ajutor liberalilor şi să se ridice deasupra lor. A-cest fenomen trebuie iarăşi să ne ingrijască. DI). Sachelarie şi Delavrancea întrerup. D. Politimos. Nu uita, domnule Delavrancea, că şi d-ta, ca şi d. Djuvara, al umblat prin partidul conservator. (Ilaritate, aplause), D. Fleva, Datoria noastră a tuturor e să ne dăm seama de resultatele unor asemenea fenomene. Oratonil cercetînd cauzele acestei stări de lucruri, constată că ele re-sidă în organisaţia partidului liberal şi în direcţiunea greşită ce-1 s’a dat. Partidul liberal, cînd a venit la putere, a făgăduit o schimbare de lucruri şi un stoc de reforme. Cel d’întîf care a nesocotit făgăduinţele date a fost şeful partidului, şi această nesocotire a ştirbit popularitatea partidului şi prestigiul şefului săfi. Oratorul aminteşte angajamentele luate de liberali în opoziţie şi critică guvernul liberal. D. Stoiccscu, ministru ds externe, se inpacientează şi întrerupe pe d. Fleva : — D-ta nu faci comparaţie între acel cari sunt în jurul d-tale şi maioritatea pe care ne sprijinim. D. Fleva, La 88, 80.000 de oameni in’afi scos din Văcăreşti şi, în jurul dv. nu se afla nimeni. (Aplause). O sumă de întreruperi isbucnesc în Cameră ; dd. Delavrancea, Villaeros şi alţii a-postrofează pe d. Fleva, pe care amicii săi îl aplaudă. Sgomotul durează cîte-va minute. S’a sfîr-şit, liniştea se restabileşte şi d. Fleva îşi trădează cugetul pentru votul universal, zi-cînd : — Dacă am avea colegiul unic, aţi vedea cîţl m’ar urma şi azi. D. Fleva îşi reia discursul, dar dd. Nacu şi Delavrancea continuă a-1 întrerupe. D. Nacu blamează atitudinea d-lul Fleva care a cutreerat stradele în capul bandelor. D. Fleva.—Dovadă că mă bucur înaintea d-tale de mal multă consideraţie de cît de aceea pe care mi-o arăţi J în public, e că d-ta al venit la mine şi mi-al propus împăcarea, iar nu efi am venit la d-ta. (Aplause) D. Delavrancea.—Faceţi răii de abordaţi această chestiune ; ne veţi sili să amintim ceea ce aţi declarat în acea intrevedere. D. N. Fleva critică pe şeful partidului liberal pentru nedestoinicia sa în chestiunile mari, cum e, spre pildă, chestia naţională şi cea macedoneană. Un singur ban nu s’a dat pentru cultura din Transilvania nici pentru cea din Macedonia. Şcolile din Transilvania şi cele din Macedonia att rămas nesubvenţionate de Statul romîu,—nu ştim ce o fi făcut noul ministru de culte. Oratorul blamează pe ministrul Poni. D. Delavrancea.—A fost un excelent ministru. D. Dobrescu.—Fiind că te-a numit membru în consiliul permanent. D. Delavrancea vociferează. D. Dobrescu. — Nu mal întrerupe, fiind că avem ac pentru cojocul D-tale. Un mare sgomot se produce în Cameră. Preşedintele, lipsit de autoritate şi moale, nu poate restabili liniştea. Iu sfirşit d. Delavrancea se calmează şi oratorul îşi continuă cuvîntarea. D. Fleva revine la chestiunea şcoalelor din Macedonia şi aminteşte neajunsurile făcute delegaţiuuel profesorilor din Macedonia, cari cereatt un drept al lor. Oratorul critică apoi administraţia partidului liberal, arestările ilegale, persecuţiu-nile şi nelegiuirile de tot felul săvîrşite sub guvernul trecut. D. Fleva trece apoi la chestiunea Mitropolitului Ghenadie şi zice că ea pasionase lumea pentru nedreptăţile şi uelegiuirile petrecute în jurul el. Din cîţl oratori au vorbit în Cameră, zice d. Fleva, nici unul n’a avut curajul să susţină legalitatea actelor făptuite cu detronarea Mitropolitului Ghenadie, — aceasta e o mărturisire importantă pentru oposiţie- Nu mă ocup de soluţia acestei chestiuni, de oare-ce ea e închisă. Regretă însă că atunci cînd d-sa se afla la CâldăruşanI şi stăruia să obţină o soluţie bună şi necondiţională, un ministru l’a mistificat comunicînd şi altor persoane străine o convorbire pe care o avusese cu d-sa la telegraf. Nu ştiti pentru ce, dar am fost mistificat. De asemenea nu ştifi pentru ce guvernul care trata cu mine în această chestiune, a primit soluţiunea el de la conservatori. D. Fleva constată că reintrarea în legalitate proclamă vinovăţia a doul miniştrii: dd. Stoicescu şi Cantacuzino. Relevă apoi variaţiunea sentimentului Camerei care, după ce a aplaudat soluţiunea dată chestiu-nel Mitropolitului Ghenadie, aplaudă discursul unul deputat care readuce Mitropolitului acusaţiunile aduse prin Voinţa Naţională. * * * La 6 ore se cere de d. Delavrancea prelungirea şedinţei. CASA RIEBLER Si, 9. Invită pe onor. sa clientelă a vi sita chiar de la 15 cor. aran-^C'<» jamentul expus de obiecte^^ pentru Cadouri de Nur-W bători, Auul noii, > Nunţi «i Logodne. ^ \ Furnisorul Cutiei Regale x A ^ BombAne Chocolat& etc. se fabrică cu cea mal mare îngrijire şi în cantităţi suficiente spre a satisface numeroasele cereri. Peste 20 pomi de Crăciun se vînd garnisite gata in salonul de expoziţie de la 20 fr. in sus. O*. Pentru ajimul anului noO se vor găsi Cutii de bomboane de la '/> kilo pînă la 3 kilo ca A> publicul să nu sufere îutirzierl de ambalaj. Se previne onor. public a nu se da crezămîut sezonului că preţurile mărfurilor mele aă fost ridicate. Din contră preţurile se menţin aceleaşi cu toate că calitatea mărfurilo r în continuu se ameliorează. Se fac expedieri in provincie de ori ce mărfuri chiar de Pomi de Crăeiun, Ananas de Versailles proaspăt etc. t>. O. >> Minoritatea cere votul cu bile. Votează 74 pentru 50, contra 24. Adunarea încuviinţează prelungirea. I). N. Fleva vorbeşte apoi de suprimarea dreptului de audienţă la Rege şi arată că vederile Voinţei Naţionale in această privinţă diferă după cum organul naţional-liberal se află în oposiţie safi la guvern. Oratorul citeşte, în sprijinul argumenta-ţiunel sale, un articol din Voinţa. Trecînd apoi la suprimarea dreptului de petiţionare, d. Fleva stigmatisează organi-sarea de bande a poliţiei şi a primăriei şi exprimă dorinţa că ministrul de interne îşi va îndeplini angajamentul luat înaintea Camerei de a desfiinţa această odioasă insti-tuţiune şi de a urmări cu severitate pe vinovaţi. In timpul cuvîntăril d-lul Fleva Camera se descomplectează incetul cu încetul. Oratorul roagă pe preşedintele Adunării să constate că deputaţii nu mal sunt în număr. Şedinţa se ridică la orele 7 remănînd ca d. Fleva să-şi continue azi discursul săă. Şedinţa de la 16 Decembre Preşidenţia d-lul Take Giani. D. G. Scorţeseu roagă biuroul Camerei să intervină pe lîngă ministerul lucrărilor publice să i se pună la dispoziţie dosarul portului Constanţa. Camera intră apoi în ordinea zilei. D. N. Fleva ia cuvîntul şi recapitulea £•< cele spuse de d-sa în şedinţa de Slmbătă. SENATUL Urmarea şedinţei de la 14 Decembrie D. P. Grădişteanu spune că erl a ascultat trei discursuri diferite a trei oratori de oposiţie şi pornind de aci se încearcă a dovedi că partidul conservator este divizat în trei grupuri: conservatorii vechi şi liniştiţi, respectuoşi faţă cu Coroana; junimiştii, a-dică constituţionalii doctrinari; şi juna dreaptă, sad conservatorii turbulenţi. Oratorul cere reforma legel electorale in sensul reprezintărel proporţionale şi a re-prezintârel minorităţilor; mal cere încă ca validarea alegerilor să se încredinţeze unul corp nepolitic. D. Grădişteanu spune că d. Dim. Sturdza a avut patriotismul ca atunci cînd a văzut că nu poale duce mal departe destinele ţărel, să se retragă, făcînd loc acelui desemnat de Corpurile legiuitoare prin votul lor, d-lul P. S. Aurelian; şi d. Sturdza a rămas soldat devotat, care va continua a lupta în rlndurile partidului pentru fericirea neamului (aplause). Acela pe care l’a desemnat majoritatea ca să o represinte, acela vorbeşte în numele întregului partid. La 3.45 se suspendă şedinţa pentru zece minute. La redeschidere D. Grădişteanu se ocupă de chestiunea fostului Mitropolit Ghenadie şi zice că ea a fost deschisă de fracţiunea turbulentă a partidului conservator, care cea d’iutîifi a atacat pe I. P. S. Sa. Numeşte pe d. Lascar Catargiu pompier şi spune că bine a făcut d. Sturdza că s’a retras şi bine a făcut d. Aurelian că a făcut apel la pompierul Catargiu, ca să se poată stinge focul care ameninţa să cuprindă ţara întreagă. Aduce omagiile sale Sfintulul Sinod , care a contribuit la readucerea păcel în Biserică. Iu privinţa retragere! din minister a d-lul general Budişteanu, spune că aceasta nu se poate atribui susceptibilităţel, pentru că liberalii nu roşesc de ce aii făcut, dar că ministrul preşedinte cărui M. S. Regele ÎI încredinţează sarcina de a forma cabinetul, are dreptul a-şl alege colaboratorii după cum crede el de cuviinţă. La dovada făcută de dl. Maiorescu că disolvarea parlamentului se impune, pentru că nu mal este îu acord cu opinia publică faţă cu chestiunea bisericească, dl. Grădişteanu spune că partidul bberal nu poate să se retragă, ci este dator să meargă mal departe, fiind că tocmai din causa acestei chestiuni a fost oprit pe loc şi nu a dat tot ce poate să dea, ca muncă rodnică în folosul ţărel. D l P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, spune că nu este schimbare de direcţie în guvern, pentru că direcţia o dă partidul, nu persoanele, şi guvernul actual face parte din acelaş partid ca şi cel trecut. (Aplause). Vorbind despre chestiunea Mitropolitului Ghenadie, spune că a făcut apel la toţi pentru că atunci când este vorba de interese generale, sociale şi chiar internaţionale, este nevoe de conlucrarea tuturor. Atunci partidul conservator a spus că ne dă concursul necondiţionat şi în mod absolul desinteresat, pentru că nu poate fi vorba de Mitropolii liberal sad Mitropolit conservator, ori de religie liberală sad conservatoare. (Aplause). O ofertă atât de graţios făcută de un partid constituit, jputeam e& s’o resping ? D. Lascar Catargiu a avut atunci delicateţa se lase a se înţelege că să ne dăm un loc de întâlnire pentru a tranşa chestiunea; ed am răspuns: cunosc locuinţa venerabilului şei' al partidului conservator şi mă voi duce ed la domnia Iul. D. Lascar Catargiu este şef de partid şi este mal bfttrin ca mine; de aceea m’am dus în strada Biserica Amzel—şi a doua zl d. Catargiu a venit în strada Luminel. Cu această ocaziune d. Catargia a dat o dovadă de care nu mal era de mult nevoe — aceea că este un om al timpilor moderni, absolut corect, care ştie cum trebue să fie relaţiunile între bărbaţii de Stat (aplause). Din moment ce ni s’a oferit concursul şi l-am primit, pentru că-1 cerusem|de la toţi, nu e nevoe să ne ducem. Dar cam ce vină ad Camerele ca să fie disolvate? Partidul liberal nu are nevoe să se retragă, pentru că nu a păcătuit în nimic. Vina că fruntaşii ţărel nu sunt în corpurile legiuitoare, d. Aurelian o atribue a-iegălorilor. Nu este nevoe ca şeful partidului să fie şi şeful guvernului—este nevoe numai de asentimentul Întreg partidului, zice primul ministru, şi îl avem. EPOCA După aceea susţine că nu este unitate de vederi în partidul conservator, şi pentru a dovedi aceasta citeşte articolul apărut erl în L’Inddpendance Roumaine, prin care se cere lămurirea situaţiunel junimiştilor în partid. D-sa ÎI numeşte o fracţiune care a voit să îngroape pe d. Catargiu, dar nu l’ad îngropat, căci se vede că e tare bă-trluul, pentru că a îngropat el pe uuii, iar pe mulţi ÎI atrage în sfera sa. (aplause). Nu mă retrag de pe banca ministerială, nici ed nici colegii mei, pînă cînd vom a-vea încrederea Senatului, (aplause). Partidul liberal abia a venit la putere şi e dator şi lui, şi ţărel, şi Coroanei care-1 a acordat încrederea, să rămlie şi să dovedească că e demnul urmaş al iluştrilor săi predecesori, (aplause). Discuţiunea generală se închide. Se votează luarea în considerare. Proectul de adresă pe paragrafe se votează fără nici o diseuţiune. Adresa în total se votează prin apel nominal cu bile. Resultatul votului este: 68 pentru şi 2 contra. Se trage la sorţi comisiunea care, împreună cu biuroul Senatului şi comisiunea de răspuns la Mesagid, va prezintă M. S. Regelui, mâine Duminică, la 12 ore, la Palat, cu ceremonialul obişnuit, Adresa Senatului. Şedinţa se ridică la orele 6 jum. ULTIME iFOHfflil! Vineri se va face alegerea Episcopului de Roman. S’a fixat definitiv candidatura P. S. S. Archiereulul Calistrat Or-leanu. Azi dimineaţă s’a ţinut un consiliu de miniştri. S’a hotarît ca pînă la vacanţe să se voteze legea modificatoare a drumurilor de fier particulare. Din Sofia ni se telegrafiază că d. Al. Ghica-Brigadiru, agentul diplomatic al Romîniel, a prînzit erl în cerc intim la Principele Ferdinand. D. LilovicI, fost prim-procuror al tribunalului de Ilfov, a încetat erl din viaţă. Condoleanţele noastre familiei. Membrii clubului flevist sunt convocaţi pe Miercuri seara, în adunare generala, pentru a alege un comitet al clubului. D. Eugen Stătescu a plecat Sîin-bătă după amiazl cu trenul de Predeal în streinatate. D-sa se va stabili cît-va timp la Neapole. Aflăm că ctiverginţe foarte acute se accent ii i axă între «1. general Berentlein şi unii miniştri. D. general I5erendeiu,care numai în urina unor inzis-tenţe neînchipuite şi cu condiţia de a nu fi tîrît în vîrtejul politicei colectiviste, a primit portofoliul ministerului de răshoiu, — acum constată cu durere că unii din miniştri ocultişti voiesc să-i impună să şteargă cîţî-va ofiţeri superiori puşi pe tabloul de înaintare. Din această cauză raporturile dintre ministrul de războiu şi o parte a consiliului de miniştri sunt foarte iucortlate. Putem să afirmăm chiar, că d. general Kerendeiu a declarat primului ministru că preferă să se retragă imediat din minister, de cît să admită ca înaintările pe cari le va face pe ziua de Ianuarie să fie influenţate de consideraţiile politice ale d-lui Qogu Cauta-cuzino şi tovărăşie. Iată textul cererel adresată de d. Scorţeseu, preşedintelui Camerei, in privinţa portului Constanţa: Rog pe onorabilul birou al Adunării deputaţilor să bine-voiască a interveni de urgenţă pe lingă ministerul lucrărilor publice spre a aduce cit mal curind pe biuroul acestei Camere : Dosarele relative la portul Constanţa, şi anume acele conţinînd caetul de sarcine; Al intreprinderel, precum şi foaia de licitaţie : Dosarul conţinînd al douilea contract cu casa Hallier; Dosarul conţinînd recipisele de depunerea garanţiei; Dosarul conţinînd atlt raportul d-lul inginer şef pentru schimbarea materialului de către antreprenor şi schimbarea ponzolanel prevăzută in devis prin ciment; şi în fine Dosarul cu ordinul ministerial impunînd a- ceastă schimbare în contra avisulul inginerului şef. Aceste dosare îmi sunt necesare pentru susţinerea interpelării ce voiu a-nunţa In această privinţă. Pentru diseară sînt invitaţi la d. G. Vernescu, la o consfătuire asupra situaţiei, d-niî Al. Enaco-vici, Dr. Sculy, Nicu Catargiu, Burileanu, llariu Isvoranu, C. Esarcu, Gh. Dem. Teodor eseu, Ve-riceanu, 1. Georgescu, Al. Pi-cleanu, etc. Corpurile Legiuitoare, Curţile, tribunalele, şcolile şi toate autorităţile vor lua vacanţă Sîmbătă după amiazl. Corpurile Legiuitoare vor lua vacanţă până la 12 Ianuarie. A A. LL RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria se vor întoarce Vineri în Capitală. Ni se denunţă că în contra primarului Rădulescu din Cernavodă s’ar fi constatat mal multe iregularităţi de către sub-prefectul Zadic din Medgidia, încă pe la începutul Iul Noembrie,—şi totuşi pînă azi nu s’a luat nici o măsură în consecinţă. întristaţii: Alexandrina, Esthera şi Ştefan LilovicI; Theodor, Simeon şi Iacob Verra şi familiile: Verra, Marinescu şiMir-cea, aii durerea a vă anuuţa pierderea prea iubitului lor frate, nepot şi vfir VASILE A. LILOVICI fost magistrat, cavaler al ordinelor Steaua şi Coroana Romîniel decedat în ziua de 15 Decembre, ora 9 a. m., în etate de 34 ani, şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii, cari din eroare nu ar fi primit bilete, să considere aceasta ca in-vitaţiune şi să bine-voiască a lua parte la serviciul religios, care se va oficia Marţi, 17 Decembre, ora 2 p. m., Ia sf. Biserică LucacI, de unde cortegiul funebru va porni la cimitirul Şerban-Vodâ (Belu). VII «Quiniuin Labarraque este unul din cele mal bune tonice care se poate întrebuinţa pen- I tru a combate slăbiciunea de constituţie, ori a-cea care urmează diverselor boale.» (Amarul de medicină şi chirurgie.) Nota. Dindu-se bogăţimea lui în principii active şi mărimea flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eftin de cît toate cete-l’alte producte similare. Se găseşte în toate farmaciile.________________________ MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 b Proprietatea d-lm liratiama Se vinde diferite mobile deocasie Asemenea şi diverse mobile de fantesie cari pot servi de cadouri pentru ______________sărbători____________ CASSA CAPŞA Cofetăria Curţeî Regale Exposiţiune de noutăţi pentru daruri S'aii pus îu viuzare creaţiunile noul ale sezonului. La cofetărie se găsesc prospeţe în toate zilele : Ciocolatele Franlz-Iosef, Suveranul, Alexandrul, Borisul, Edimburgul, Sarah, Clara, Coquelin, Deliciul doamnelor şi Pralina Regală, regele bomboanelor. Deschiderea sezonului de iarnă, Sosesc în toate zilele stridii de prima calitate—Pescărie de mare—Trufe proaspete—Trufandale —Găinuşe de Mans. Comestibili* OTELUL CAPŞA Restaurantul este deschis pînă după eşirea de la spectacole. Zacu.şce şl Siipeuri Telefon No. 279 3 Aduc ia cunoştinţa onor. mele clientele că am vîudut toate mărfurile rămâne in vechiul meQ magasin diu Palatul legaţiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi LONDRA, am instalat un nod şi elegant magazin sub vechia firmă JOCKEY CLUB Calea Victoriei No. 102 lu faţa Palatului Regal Tot ce are Parisul şi Londra nai nou şi elegant în CRAVATE, BATISTE, MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE. etc., se găsesc la magasinul med, în tot-d’a-una bine asortat. Pe lingă lingeria gata, am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modele franceze şi în acelaş timp am intrat în legătură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. mei clienţi, vor putea cemanda dapă un catalog speeial, orl-ce fel de broderii pe batiste. Cu stimă Proprietarul Magazinului Jockey Club CITIP1B ICÎIPÂR CFJUrAR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, safire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de argint. La cerere mă void prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzători. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEOIV WEISSBLITTH Calea Victoriei, No 40. vis-ărvis de Gr and Hotel Bulevard. Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de Briliante, Rubine, Smarande, Perlo. Safire ppntru Cadouri tle Auul nou, Logodne şl Nunţi. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier speeial pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. ? ! ELIMiNARJA CĂRBUNILOR STREINI!? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 30—70 «/o „întrebuinţarea păcure! combinată cu aeru comprimat" Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem functionînd în fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie. JACQIIES I. €ATZ Inginer-industrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti. -V 1 ^ Sub-semnatul devenind proprietar al activului falimentului M. LEYENDECKER aduc la Cunoştinţa onor. public că in depozitul din strada Stavropoleos No. 15 Palatul Dacia-Romania, se află de vînzare cu preţuri reduse, diferite maşini agrigole şi accesorii, numai pentru scurt timp. W. Bast. 10*! A. IIGLESCU Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal A D V O O A T Bucurescî, Str. Academiei No. 19 Consultaţiunl de la8-10 am. şi 4-6 p. m Doctor Eadovici de la Facultatea de medicină din Paris dă consultata de medicină internă de la 3—5 111, Calea Victoriei, 111. ne ADrynflT de la 23 Aprilie 1898, Ur. ftţţfcBUft I moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocu!» Jud. Vlaşca, de pesU 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti Sf. Voivozi 8 safi str. Piiar Moşu 2. De vînzare la principalele băcănii Kr E Staicovici DEPOU GENERAL STRADA REGALĂ No. II bis www.dacoromanica.ro K EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-oare daţi, şl de la 10 in sua 20 bani linia. Spectacole Teu Irul Naţional. Marţ) 17 Decembrie beneficiul d-nel Arlstlzza Romanescu se va reprcsenta pantru prima oară * Amor şi Prietenie*- poemă dramatică în 3 oînturl de d-nu Haralambic ci. Lecca şi «In ziua Scadentei* dramă originală iwtr'un act. Opera romina. Astă-seară se va reoresenta I’rnanl, operă in 4 acte şl un tablofl, de Francesoo Măria Plave. Muaifa de Verdi. Traduoţle do Andrei G. Bagav. Tcnfru 01 iijcu. Luni 18 Decembrie reprezentaţie extraordinară debutul La Belle Duvernola Dana ses-8ujets artistl-|ues, Chantces par Mme Torelli. In carînd dfbutul Mile d’Argent de la Şuoala din Paris.___ c. & Idolii Luni 18 Decembrie marelrepreaen- taţie.__________________________________________ Lelblicli-JiKrnitza- But• «FRAŢI A» Societate pentru subvenţionarea elevilor sărac! va da in seara d£ Joul 20 Decembrie 1895, încie-pînd de la orele 0 un mare B&l sub patronagiul unul comitet de doamne în sala Uugo. Sala Brugudiru. In fle-care seară oonoert de orohe*-. tră sub conducerea d-lul Petera. Vinerea oonoert HJgh Life rta/V» Naţionala. Orchestra Rublnştein şi-a început Ucouuertele. Închirieri şi arendări De arondat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo, Vluşeu) întindere aproximativă 3500 pogoane, avind şase sute pogoane grifi arate ou sămînţă murată calitate cea mal bană. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. Jje ar«*nd»t cu înoepere chiar de acum moşia flanca* L-din judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avind două mii pogoane grifi arate ou «ărninţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Kaohtiv&n. avocat, strada Fîntînel 28. Bucureşti. Camere mobilate totelul Plrtel Hibe.cu- l'orfrf, linui Cninerl şl Trl-Ibunale* Cereri şi oferte do serviciA Un tfnăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte • găsi un post fie în oapitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului «Epoca» sub iniţialele M, M. Vînzări şi cumpărări Inform aţinnl atile JLaplăriit Arenda lingă grădina Hor&străti, l.upic ruble hîrtie . . 2 05 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrias, din fabrica Albert A , Frankenihal ei cu caractere din fonderia de Uter» Flinech din Frank-furi AjM- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 140. L0UIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII UME FOC PARTEA ŞEAPTEA De rîndul ăsta totul era sfârşit, partida era abandonată. Zorii zilei apărură la orizont şi pentru ca să evite ori ce surprindere, se aruucă în tufişuri grăbind din ce în ce pasul, pentru a se depărta pe cit îi va fi posibil de inamicii săi. Ionhatan, se gîndea el, putea să se ducă la «Remamber», să observe dis-pariţiunea lui şi să pună pe luptătorii Na-garnooki pe urma Iul. Intră într’o vale adiucă, în fundul căruia se zărea o peşteră stîncoasă, care nu părea să fie locuită de cît de păserile de noapte; el intră înăuntru. Grota era adlncă şi foarte spaţioasă ; o-chil lui IvanovicI se obişnui din ce In ce cu întunericul. De o dată zări o masă neagră, a cărei formă nu o putea observa, dar care se vedea că nu face parte diu corpul stîncos. Surpriza lui fu colosală, cînd apropiindu-se de acel obiect, se găsi În faţa Swa-nulul. Voi să se retragă îu tăcere pentru a uu atrage atenţiunea celor după bord, dar marea tăcere ce domnea peste tot, îl surprinse; se decise să se convingă, şi începu să se apropie cu băgare de seamă, ţinîndu-şl res-piraţiunea; uşa de intrare era deschisă. După oare-care esitare se decise să se urce pe punte... nimeni... Deschise înăuntru... nimeni... — Oh ! dacă aş putea să-l conduc, îşi zise IvanovicI, ce teribilă răsplată !... dar nu se poate, Ionhatan păstrase pentru el tot secretul. Pe cînd se urca diu nou pe punte însă, zări hutoea de direcţiune aşezat într’un fel de loc pătrat, pe care Wiligo îl uitase deschis. Greşală fatală care, după cum vom vedea, va avea consecinţe teribile. IvanovicI avu o rază de speranţă ! — Aii ! îşi zise el, dacă aceste resorturi ar fi îu cotnunicaţiune cu interiorul ! Se apropie tremurind şi apăsă Încet pe primul buton; Swanul se mişcă din loc şi înaintă cîţl va paşi; aceeaşi încercare pe al doilea făcu mişcarea înapoi. IvanovicI era cît p’aci să leşine de bucurie... Rîdea, pllngea, bătea din palme ca uu nebun şi puţin i-a lipsit să nu-şl piardă minţile. Fu un adevărat delir, eutusiasm fără margini, şi bolta grotei răsuna de a-clamaţiunile sale ; îşi striga lui însuşi. — Trăiască căpitanul IvanovicI, suveranul lumel întregi! Moarte trădătorilor ! Ura! ura ! ura ! Colonelul IvanovicI este rege ! Colonelul IvanovicI este D-zefl. Timp de cîte-va momente era într’o adevărată stare de nebunie. După ce se mal linişti puţin şi putu să vadă lămurit situaţiuuea sa, el avu un teribil suris de ură si de răzbunare satisfă- cută. Dar trebuia să se grăbească de a ascunde Swanul în loc sigur. IvanovicI nu cunoştea încă diversele manevre, nici multiplele evo-luţiuul pe caii le pptea fiice maşina submarină şi aeriană, nici mal cu seamă mijlocul de a se servi de acumulatori pentru a îndrepta toată forţa electrică asupra unul singur punct pe care voeşte să’l distrugă. El ştie că cea mal mică greşală poate atrage după sine cele mal teribile consecinţe... Vs studia deci încet şi cu luare a-minte toate părţile, şi nu va începe diversele manevre de cît atunci clnd va fi cu desăvlrşire stăpîn pe prodigioasa maşină. Se decise deci de a merge la NgotakI, pe cari era sigur să-l atragă în partea sa, de oare ce va face să le treacă pe dinainte siguranţa distrugerel eternilor lor inamici Nagarnooki şi cu asta supremaţia tufişurilor. Această idee o dată bine dospită în ere-erul său, el apăsă pe ai doilea resort al maşinel şi Swanul eşi îu mod triumfal din grota în care bietul Wiligo ll ascunsese. Pe dală ce fu sub cerul liber, IvanovicI îşi urmă experienţele; in cîte-va minute putu să se asigure de conducerea Swanu-luî pe uscat şi în aer; era tot ce-1 trebuia pentru un moment. O dată ajunşi la Ngo-taki, va continua experienţele pentru a-şl asigura toate detaliurile maşinării lor. Atunci ÎI veni o idee stranie, pe care se decisese să o pună imediat în practică... dueîndu-se la Ngotoki prin aer, n’ar putea el să planeze d’asupra Frane-Station pentru a intimida pe inamici şi a le asvîrli din aer supremul Iul dispreţ ? Nu era aceasta un aperitif al răzbunării pe care voia să şi-o dea ? Şi putea să o facă fără nici o grije. Ionhatan nu era el oare redus la neputinţă ? IvanovicI îndreplă pe dată Swanul in aer şi îl dete direcţiunea locuinţei inamicilor săi, menţinîndu-stfyla o Înălţime de a-proape 500 de metri ; îşi încăreă carabina cu cartuşe explosibile şi aşezindu-o lingă el, aşteptă. Mica maşină era In maximul iuţelel sale; în mal puţin de zece minute el era d’asupra Franc-Stationulul, unde sosi ca o bombă; IvanovicI micşoră iuţeala şi începu să planeze descriind cercuri îu aer. Atunci se petrecu o scenă greu de descris. Toţi locuitorii din Franc-Station eşiră pe esplanadă, Olivier, Canadianul şi Ionhatan în frunte; el priveaţi fără să scoată uu cuvlnt, cu totul înmărmuriţi, ipnotisaţl de spectacolul ce aveafl înaintea ochilor. Planînd în spaţiu, IvanovicI descinse a-colo de unde credea el că va putea fi auzit. — Salut! strigă el, salut pe trădătorul Ionhatan Spiers, căpitanul Roşu! Salut pe Olivier de Lauraguais d’Eutraygues, salut pe Dick Canadianul! Omul mascat vă salută pe toţi ! — Mizerabilul ! eselamă Ionhatan cu un strigăt de mînie; s’a evadat şi a furat Swanul! — Omul mascat! strigă de o dată Olivier la rîndul său, cu totul înmărmurit. — Adio, domuil mei! urmă Rusul îndîr-jit; vă daii mila cerească ; aveţi opt zile pentru a vă pregăti de moarte... Peste opt zile ne vom revedea... Şi reluînd în cea mal mare iuţeală drumul spre apus, Swanul dispăru repede în văzduh. (Va urma) „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 14 Decembrie 1806 Orf-clnt va tain RCf»l vnpon «lin «EPOCA» »l *1 va trimito, mari II va prPXPiitA la llbrArilIe arulalo mai Jom, are drept la uimi «lin premiile CE PKETCKI KE-DCSE f«trr (Englez), Oalauza mamelor tinere 2.00 0.50 Dr. Port uneia Remedii praotioe pentru vindecarea boalelor copiilor - - 0.50 0.30 Teleor D.y Durere, ’lferite nuvele - - 1.50 0.50 Zanflrola Manualul .acrului de mină pentru familii..............................2.00 100 H’artha //., Corespondenţa Comercială pentru usul comeroian. oomptabil, eto. 4.00 2.00 Zanftrol (*•> Metoda Croitului - - - 2.00 1.00 Brrjan Gr.* Harta Romlnle! şi a ţărilor vecine, format mare şi în culori *. - 1.25 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocel, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate <îireet librăriilor a-rătaic m josul cuponului însoţite de preţul redua cu care se oferă acele premii. TURNATORIA DE FIER FABRICA „COMST1TL" ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Do imnet No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe Meidlinger, parigiiie, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă calda şi de abur. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacqnts Davidovid, slrada Lă-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, Se Fii str. Lipscani. Litografia Grassiany s'a reinstalat Hucurescî 43 Calea Victoriei 43 (lingă magasinul de musică Gebauer) Execută orî-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. La Typogrufia «Epoca» se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. Mal mult de x/a «le seeol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul cie gutural, irllaţiunel peptului, influenţa, dureri reumatismale, scrlntituri, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICIIARD BRMDT Prof. OTTO HARH1SCH Galaţi 49.—Strada Portului—49. Bucuresci ! 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC AN.BEST [Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — OordLe—Fire CURELE DE TRASMISIUNE Manometri—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale | Crema de orez cu cacao a Iul Hausen e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel maî eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce in ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortificant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Representant gmeral pentru România: Leon Comic Strada Cornet 30. Preţul unei cutii îu toate depourile din ţară 1.50 lei noul, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen se găsesce la magasinul de coloniale G. Rietz Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-cărescî. IJfCERCATE DE dr. R. Virchow, Berlin » de Gielt, Mfinich (t) » Reclam; Lipsea (t) » de Nusbaura Munich (t) » Hertz Amsterdam » de Korezynskl, Oraiova » Brandt, Klausenburg » Frerlcks, Berlin (t) » de Scauzoni, Wfirzburg » C. Witt, Copenhaga » Zdekauer St. Petersburg ► Soederstâd Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmlngain, _____ Vin de T O K I C ANA LE I* TIC Reconstituant Tonicul cel mal energic pentru convalescenţi, bătrînl, teineî şi ori ce persoane delicate. cr HlIAA Suc «le Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formărel şi desvoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos. VIN I> i: VI AI, este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a c inbate Anemia, Cloroza, Ftizia, ]>iMpep.sia, (iaNirl-< ie, Virala critică, Fpulsarc nervoasă, Slăbiciune resultind din bătrinete, lungile convalescenţe, într’un cuvint ţoale vUrile adimice de slăbiciune caracterizată prin pierderea poftei de uincare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAC, ruode Bourbon, 14. In Bucureşti, la d-nu IUE ZAMFIREHCl!, şi la toţi Droghiştii şi Farmaciştii. Societatea Pensionarilor Civili şi Militari No, 148 1896 Decembrie 7 La 31 ale curentei, unnind ca Comisi-unea de Control se încheie corupturile anuale ale societăţii spre a le supune Adunării generale care se va^ntruni în a doua Duminică a luneî Ianuarie viitor, Consiliul roagă prin aceasta pe toţi d-niî so-eeitarl şi societare a ’şl achita cotisaţiile lunare pină la t Ianuarie spre a putea înlesni, atit încheerea compturilor, cît şi a face faţă tutulor cheltuelelor ordinare anuale budgetare. Consiliul de Administraţie De vînzare Spre tăere, chiar de la I Ianuarie 1897 viilor, pădurile de pe moşiile Meteleu LipăneşII şi SudiţI, ambele în apropiere de BuzăQ. Pentru informaţiunî şi eondi-liunl de vinzare, a se adresa în Hruşov la Comitetul parohial al Bisericeî Sfîntu Nicolae şi îu Bucureşti, strada Popu Tatu No. 33.—Ofertele se primesc numai piuă la 31 Decembrie a. c. întrebuinţate de peste 15 ani de Profesori, medici practici şl de public şl recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevâtSmător. MEDICAMENT I>E CASA. La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ficatului, hocmoroizt (trinjl), con* otipatie, durere de cap, ameţeala, rempiraţte grea safi dificilă, palpitaţie (bătaie de Inimă), con-ntricţiunt de piept# lip-să de poftă de mi nea re, etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Richard Brandt, din causa efectului lor agreabil «unt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca: săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERI de imitaţiun! şi cereţi la toate farmaciile uumal aăeră-ratele PiLULE EIj VE T IE ÎS'E ale' farmacistului nU'll AUD Brandt, şi * observaţi bine alăturata mur- 1 c& Crucea albă, pe fund ro*lu şi numele Richard ( Brandt• 1 Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu produo nici o i dată efectul adevăratoier pilule elveţiene alo lui Richard ] Brandt. £333 NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică j j ia distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poale vedea fun- i I cţionînd în biuroul nostru. Garanţie \ pentru 6 ani. Plata în rate trimestreaie. | C sită incandescentă Leî 1,60. Un bec complect montat cn lumină I Incandescentă pentru gaz aerian Leî 7.50. Mal posedăm un sistem noii de tot! de iămpî, foarte practic cn şi fără lumină incandescentă de atirnat şi de j masă, neavind trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «Ga&Btoff», care se transformă J in gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal | ettină de cît a lămpilor cu petrol eon-sumînd po oră 1 */* centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acost sistem de lămpi îneă n’a existat în ţară şi recomandăm lăm-1 pile călduros pretutindeni mal ales! unde nu există Societsf îde gazaerian j FIHK şl S« >RUF Bucureşti, Strada Smîrdan, 8 REDACŢIA şi ADMI5TI-ISTRÂŢIA ziarului „EPQ-j CAa se afla în Stradn Cie-! [mentei No. 8. l'KI7( l I, CUTIEI EE1 150 Depoul general pentru toată Romînla EA FARMACIA VICTOR TURINGER Bucureşti calea Victoriei 8e găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zurner, A. Cze-des £. I. Risdd, A. Frank, I. A. Clara, eto., şl la droguerlile : F. Brass, Eoonomu & Co. Tb. M. I « ine cu, Iile Zamflrescu.—Botoşani la ; Haynal, V. D. Vasiliu.—Brăila la: Filloti, G. Kauff. I mese, A. Drumer.—Buxăă, la : Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile Moss. Pohl. Osvrald.— I Focşani, la . Remer. Stenner .—Galaţi, la: Stichler.— Giurgiu, la: Binder, Fabini.—- Iaşi-1 la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii KonyaPiteşti 9 la; Sohirchanler.—Ploentl, la: Schuller Zie | gler.—Tirgovltştc, la: E. Seymann.— T.-Măgurele, la: A. Hebberling. I IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. TEIRICH & BUCUREŞTI O.—Stradn Berze. INSTALAŢIUNI DE Bucureşti. — Tipografia fi -o. TELEGRAF GAZ şi APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE UZINA DE GAZ FILARET cokI l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 LE) Transportaţi la domiciliu in SACI con-ţinînd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-burî. COMPANIA DE CAZ KI4IH1.MI emenţeî No. 3. — Bucureşti.