SERIA n— ANUL U, No. 331. Ediţia a treia DUMINICA, 15 DECEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI ABOWAM 'i’FlIAC încep In 1 ţi lfi ale fle-cArelInnl ţi se plitene tot-d’a-un» înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe ţi etreindtate prin mandate poştale Uu an In ţară 30 lei; In străinătate 50 Iei Şase luni ... 15 > » » 35 » Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELEJfUJSE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. « EPOCA NUMAR0LŢ0 BANI AHIÎSCHJKII.E In Bucureşti şi judeţe ae prime*e numai la Administraţie *In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. lin a > » » III......3.— lei » • a a H ..... 3.““ a a Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul) Dn unii vechii 30 bnnl ADMINISTRAŢIA No. «.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI TOCSIN Şl TOCSICE Voi aţi abolit privilegiile, pe cari le puteaţi moşteni; v’aţl resturnat boeriile voastre proprii, v’aţî vîndut Tocsinul a sunat despre ziuă. La I moşiile—aţi dărâmat cetatea nobiliară, glasul lui, s’aQ deşteptat în grabă ti- I Bravi "boeri democraţi,bine aţi făcut! neriî patrioţi adăpaţi la isvoarcle eu- Totul s’a câştigat şi nimic nu s’a ropene. Fără să’şl ia rămas bundela I perdut !Am obţinut îndeplinirea for-părinţl, lepădându-se cu entusiasm I melor democratice pe de o parte; de dreptul de moştenire al privile— I iar pe de alta, acel ce v’au cumpă-giilor, au ieşit din casa părintească,’ rat proprietăţile, cel ce au cules a-au coborît hotărîţl în piaţă, s’au a- I verile risipite, au restatornicit privi— mestecat cu poporul, care suferise legiile, au reclădit cetăţi de trei ori atâta, şi au strigat din toate pute- I mal tari de cât bietele voastre bă iile tinereţii: Libertate! Egalitate ! I trîne boeril LIMPEZIREA SITUAŢIEI Rnplura definitivă dintre guvern Ni d. N. Fleva.— Oculfizaren guver-* nulul.— Atitudinea grupărilor Fraternitate! Şi Popa Şapcă bine-cuvîntâ mişcătoarca scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atîtea veacuri apăsase asupra ţărilor române era spartă : încet Avem bănci şi credite, institu-ţiunl de toate felurile, tot atâtea castele tari, de unde nu se scoate uşor o castă nobiliară! Şi voi, părinţi al noştri, obscuri încet, ea trebuia să se risipească pen- I entusiaştî, cari aţî plâns de bucurie tru a face loc luminii moderne. I când v’aţl sărutat cu feciorii de boeri Dar dela strigătul acela de gene- I pe câmpul Libertăţii sub binecuvîn-roasă revoltă contra unei stări secu- tarea lui Popa Şapcă, n’aveţî de ce lare de ruşine, de înjosire, de mi- să fiţi mâhniţi, zerie politică şi socială, şi pînă la I Iată urmaşii voştri liberali, realizarea frumosului vis, trebuia, Iată haitele catilinare de politi-afarâ de bine-cuvîntarca lui Popa cienf liberali, de diplomaţi de ma-Şapcă, încă mult. I hala, de vînători de slujbe şi de mici Tinerii patrioţi, după vorbe, fură I gheşefturî: avocăţcl lătrători, sam-chemaţi la fapte. Trebuia făcută saraşi dibaci, toate lichelele şi droj scara jertfelor pentru a ajunge la vîr- I diile sociale, tinzând să suie sus, cât ful dorit. El nu s’au dat înapoi. En- mal sus,—distincţie fără merit, avere tusiasmul lor nu a fost de o sin- I fără muncă, pofte fără saţiu— roade gură clipă: voeşte şi vel putea! I minunate ale unei şcoli cele-a înar-AtuncI începu pe ’ntrecute fiecare mat numai instinctele pernicioase; Ruptura dintre guvern ţi d. N* Fleva Situaţiunea parlamentară şi raporturile guvernului cu majorităţile sale încep a se limpezi. O-dată cu această limpezire, o ruptură definitivă s’a produs între guvern şi d. N. Fleva, ruptură care în curînd va duce la excluderea şefului disidenţilor din comitetul executiv al partidului liberal-naţional. De acum înainte d. Fleva are mînă absolut liberă; guvernul nu va mai putea să-’l imblînsească sub pretextul unor tratări de împăcare, şi în consecinţă lupta disidenţilor va reîncepe cu o invierşunare poale şi mal mare în contra Ocultei, în contra guvernului, care e pe cale de a se ocultisa cu de-săvîrşire. Ocnltizarea guvernului E incontestabil că d-niî Aurelian şi V. Lase,ar au manevrat bine în contra d-lor Sturdza şi Stătescu, prin negocierile de împăcare pe cari le-au avui cu d. N. Fleva timp de aproape trei săptămînl. Căci ameninţînd pe veninoşii şefi ai partidului cu o împăcare cu d. N. Fle- un ministru, ne-a fost dat să înregistrăm discursul unul cameleon politic. D. AI. Djuvara, de care luni întregi n'a putut scăpa d. Fleva, în casa căruia se instalase, a plătit gentileţa fostului săfl amic cu o profusiune de trivialitate şi un torent de violenţă nedemnă. Acelaş d. Djuvara care la formarea cabinetului conservator nu slăbea un moment pe d. Alexandra Laliovori, cerîndu-I un portofoliu, a lipsit de cuviinţă Ia adresa conservatorilor, fâclnd tot felul de Insinuări răutăcioase şi calificînduT de complici al asasinilor şi al hoţilor. Violenţa de limbagiu a d-lul Al. Djuvara a scandalizat pc d. Ionel Grădişteanu, care s’a înscris imediat pentru a-1 răspunde. La rîndul săfl d. N. Fleva va da azi o lecţiune d-lul Djuvara, care n’a pierdut nimic aşteptînd plnă azi ceea-ce i se cuvenea chiar ieri. * * * In mijlocul monotoniei unanimităţii or, în mijlocul acestei stări de adevărată paralisie a sistemului parlamentar, am auzit erl două voci în Senat, cari aă spintecat un moment în atmosfera greoae şi soporifică a maturului corp. Aft fost d-nil Cantacuzino şi Maiorescu. Cel d’îuttl a relevat, într’o scurtă declaraţiune, rolul patriotic al partidului conservator în ultimele împrejurări; cel de al douilea a esecutat într’un mod magistral nenorocita sistemă liberală auna-nimităţilor ridicole, biciuind pînă la sîuge incapacitatea dovedită a şefilor şi neputinţa de plîns a succesorilor lor. Cu cunoscuta-I logică dc fier d. Maiorescu a constatat nevoia în care s’a găsit partidul liberal de a siliţi să facă multe concesiuni guvernului, au mai lăsat puţin din aerele lor de protectori şi mentori ai guvernului şi au fost conslrînşi să renunţe la veleităţile lor de a reveni la putere. După ce i-a îngenuchiat ast-fel, guvernul a rupt cu d. Fleva şi a căzut la bună învoială cu d-nil Sturdza şi Stă- să alerge în faţa primejdiilor. Ade- pîndind alegerile şi toate nevoile pu- I nîl ^za stătescu aii fost face apelj afară din Parlament, la partidul vârâţi apostoli, eî îşî părăsiră farm- I blice pentru a ciupipataca; neghiobi liile, căminurile, dragostile : un scop fără naivitate, rei fără bărbăţie ; urînd unic îl mişca—triumful cauzei liber- meritul şi talentul deosebit ca pe tăţiî, singurul viitor acceptabil în în- nişte vrăjmaşi de moarte chipuirea lor pentru patria româ- Aşa sunt toţi câtă vreme soarta nească, singura eî putinţă de feri- îl ţine jos în masa cea mare, cu-cire. I fundaţi în valurile neastîmperatc ale A fost semnalul unei mari restur- semenilor lor. Dar când norocul, nări sociale această pornire. Aceşti I voind să tachineze pe ceilalţi, ridică tescu> mai ales cu Sturdza, căci, d. generoşi tineri, urmărind idealul lor, pe unul sus, încununându’î agitaţiile Stătescu e acum un element neglijabil lepădară fără socoteală cea mal pu- I neomenoase cu un sucees de avere în Parii^- ternică armă politică, averea. El ere- I şi de situaţie, atunci e un spectacol, Tn consecinţă, guvernul actual care deau că generositatea lor de rasă care me umple pe mine dc respect mai eri era privit ca un gu- | nimitatea, a zăpăcit guvernul avea să isvorască fără istovire din I şi de stimă pentru liberali. vern de transacţie cu Oculta, acum pămîntul patriei. Cu iuţeală vertigi- Iată ’l pe mititelul veninos şi ri- ° intrat şi în bunele graţii ale Cerberu noasă începură să se ducă pe copcă I dicul, care se sbătea ieri în noroiu, I lui pivniţelor Băncei Naţionale marile averi boereşti — un palat, cât e de mare acuma, cât e de Şi Oculta nu cere prea mult de la pentru un act de propagandă; mii arătos şi de senin! Iată’l cu ce bra- guvern; se mulţumeşte numai a-’l o de galbeni, pentru o misiune fanta- vură încalecă milionul! Priveşte em- cultiza încetul cu încetul, fie chiar prin zistă; o moşie, pentru o broşură faza desgustătoare a parvenitului! o remaniere ministerială. Căci nu mai puerilă tipărită la Paris: luminează- Vezi ce indiferenţă crudă pentru su- e un secret pentru nimeni, că Oculta te şi vel fi! I ferinţele semenilor şi tovarăşilor lui ar vrea să vadă în cabinet pe d. Ionel A! generoşi patrioţi, cari ve jert— de adineaori! Vezi această mândră Brătianu, ba poate chiar şi pe d. Tla-feaţl şi pe voi şi pe copiii voştri lipsă de liberalitate, de generositate, I ret pentru viitorul neamului, voi întemeie- de orice avînt nobil. El n’are înţe- Să nu ne mirăm deci, dacă în cu- lorii partidului liberal clasic, voi nu legere, ba simte chiar repulsiune rînd se va produce o remaniere minis ştiaţi desigur în ce mâini bune avea să pentru tot ce e frumos, pentru tot | terială pentru desăvîrşita ocullizare a cază drapelul vostru. De ce, la Paris, ce face mulţumire umană fără ime-între un curs al Iul Michelet şi o diată utilitate practică. Stropeşte cu predică a lui Lammenais, n’aţî mers noroiu şi pe mamă-sa. Nesăturat cu odată şi la Madame Lenormant, ce- I milioane, e ’n stare să ’şl mânjească lebra cărturăreasă, ca să ve prezică mâinile în gheşefturî spurcate, viitorul partidului liberal ? Credinţe, talent, merit, onoare, Eraţi prea naivi pentru a şti pe sentimente?—«le cumpăr pe toate atunci că ideile sunt în organismul —am cu ce!» social ca fermenţii în corpurile vii. I Fraternitate?—gheşeft şi chiverni- I car ea guvernului cu d. N. Fleva. Voi nu puteaţi şti că fermenţii cei seală ! mal dulci pot produce tocsice pri- Egalitate ?—impertinenţă faţă cu mejdioase. Şi de aceea ar fi păcat I distincţiunea, cu meritul şi cu ta-să ve învinovăţim pe voi de urmă- lentul! rile unor intenţii curate. Libertate ?— bani, insultă şi rete- Şi ori nu sunt frumoase urmă- I veiu! rile ? I Iată marele partid colectivist ur- Vol patru copil al lui Dinicu Go- I maşul partidului liberal clasic ! iată lescu, şi Câmpineniî şi Negrii, pă- continuatorii patrioţilor vizionari de cat că nu trăiţi să vă vedeţi urmaşii! odinioară—toxice putride ale unor N’aveţI de ce să nu dormiţi în li- | bătrîne idei generoase. guvernului. Atitudinea grupărilor Faţă de această stare de lucruri, grupările din Cameră stau aproape impasibile; ele vor aplauda la deplina armonie dintre guvern şi Ocultă, în tocmai cum ar fi aplaudat şi la împă- Afară de cîte-va persoane,—foarte puţine la număr, — majoritatea Camerei şi a Senatului, ne făcînd excepţie nici de grupul vernescan, ar aplauda cu acelaşi entusiasm chiar şi un cabinet prezidat de Epurescu. conservator, şi a relevat invitaţia specială pe care Majestatea Sa Regele a adresat-o foştilor miniştri de a asista la un mare act naţional «la care trebue să asiste toţî fruntaşii ţărel» : — Atunci ce fel de Parlament e acela în care nu găseşti pe fruntaşii ţărel ?!... Ce reprezintă un asemenea parlament. Concluzia logică şi inevitabilă e disolva-rea, pentru ca noul Parlament să reprezinte voinţa reală a ţărel. Impresia celor două cuvîntârl rostite erî la Senat a fost imensă, a desorientat una- TRIBUNA POLITICA Lipsa de tact a partidului liberal dă necontenit prilej partidului conservator să ’şl exercite generozitatea. Pe cînd chiar membri în comitetul executiv al partidului liberal afl cerut cu insistenţa, în Parlament, ca Adresa să vorbească de chestiunea fostului Mitropolit Ghenadie, un fruntaş al partidului conservator, d. G. Gr. Cantacuzino, a arătat cea mal largă îngăduinţă faţă de guvern şi partidul liberal. «Ar fi multe de spus, a zis d. Cantacuzino ; dar să tăcem». E adîncă înţelepciune în vorbele astea, şi o pildă de toleranţă politică pe care liberalii nu trebuie s’o uite nici odată. IPOCRIZIE nişte, n’aveţî de ce fi mâhniţi că aţî jertfit averile voastre colosale cauzei liberale române. Voi aţi lucrat pentru această cauză fără socoteală—pretinşii voşţri continuatori, oameni mal socotiţi, lucrează prin această cauză. Voi aţi murit ruinaţi ; dar nu face nimica—v’aţî îndeplinit o datorie sacră pentru patrie. Mal tîrziu, prin patrie, copil săraci, luaţi de voi pe procopseală, începând cu doi galbeni pe lună, au ajuns milionari.. Şi d. Carada să nu iubească patria română ? Dar de sigur că o iubeşte mal mult de cît aţi iubit-o voi! Ca ruginie UN PARAPONISIT D. Alexandru Djuvara a făcut erl la Cameră un violent şi nerozesc atac partidului conservator. Cit de indiferenţi ne lasă această explozie, se va înţelege cînd vom spune că d. Djuvara n’a făcut alt-ceva de cît să ’şl verse paraponul. Acest domnişor, care cu însăşi mina sa şi-a scris numele pe lista ministerială a d-lul Catargiu, ne păstrează veciniei ranchiună pentru că nesăbuitele sale pretenţii n’aO fost luate in serios de nimeni în partidul conservator. Şi d. Djuvara nu e dintre cel cari ştifl sft ’şl stâpînească necazul. CULISE PARLAMENTARE Camera ne-a dai erl un ciudat spectacol. D. N. Ceaur-Aslan, deputat de Iaşi, a e-xecutat într’un chip cum rare ori se vede pe d. Dirn. Sturdza, numiudu’l fostul şef al partidului liberal, lu aphusele sgomo-toase al unul însemnat număr de deputaţi. Nici un glas n’a protestat, nici un membru din sînul acestei majorităţi n’a căutat, printr’o întrerupere cel puţin, să afirme încă existenţa d-lul Dim. Sturdza în capul partidului liberal. Discursul d-lul Aslan a fost crud pentru liberali; atîtea adevăruri crude, atîtea critice juste, atîtea calificative bine plasate n’afl fost încă rostite intr'un parlament liberal, de un liberal, în contra şefului partidului. Duw\w.da^0lDma!mea.T ceremonialul căreia n a intervenit nici chiar Onorabilul ministru ds interne a spus la Cameră că e ferm hotărît să puie capăt instituţiei bătăuşilor. Pînă la proba contrarie, nu avem nici an motiv să ne îndoim de sinceritatea declaraţiunil ministeriale. Cele ce se petrec însă ne silesc să spunem d-lul ministru Lascar că se află ÎDtr’un făgaş în care voinţa d-sale nu e liberă. In afacerea bătăuşilor se face un soi de instrucţiune judiciară care seamănă grozav cu o urîtă farsă. Pe cînd nimeni din cel cari ar fi putut lumina cu adevărat instrucţia n’a fost chiemat şi ascultat, un ziar oficios, „Voinţa Naţională”, ne arată în ce direcţie se fac cercetările judecătoreşti: toată farsa are de scop să descopere pe acela caro a lovit pe faimosul Skupiew-sky, veneticul om de casă care sfida mulţimea tocmai cînd bandele primăriei şi poliţiei o znopeaă în bătăi. Instrucţiunea, deci, dă toată atenţia scîrbosului polonez, fără a ţine nici o seamă de satele de cetăţeni, schilodiţi de bandele oficiale. Aceşti cetăţeni din cari mulţi aă fost schingiuiţi în arestul poliţiei, nu valorează în ochii instrucţiunii atît cît veneticul Skupiewsky. De la declaraţiile d-lul ministru de interne şi pînă la ceea ce se face, e depărtare ca de la cer la pâmînt. TRIBUNA LITERARA ANDROMAHE Iată-1, chiotind in cânturi, Cupe’ncununând cu vin; Flota cu sprijin de vuituri Vijăe sub cer senin— O, nu fierbi adine al mării Si furtuni tu nu stlrnestl » .•> Ca s’asvîrll îndepărtării Rămăşiţele greceşti; Zevs, nu sgudul tu rotundul Cerului cu foc etern, Ca să-I vinturl în afundul Nopţii veclnice ’n Infern! De-am putut scăpa de săbii, Flăcări ne-au încins pe loc; Robi ajuns-am pe corăbii, De-am putut scăpa de foc ! Val, şi de-ail scăpat o seamă De robie, unde sin t ? Chinul ăsta cum se cheamă, Cind de viu eşti în mormlnt ? » Rătăcind printre ruine, Troja moart’o vor vede, Şi le-ar fi cu mult mal bine Dac’ar fi perit sub ea ! Dar şi-atât e mângâiere, Cu iubiţii tăi să fii La un loc şi într’o durere; Şi e dulce gând să ştii Că cenuşa ta udată De vr’un binefăcător Va zăce amestecată Vecinie cu cenuşa lor! Insă noi, pe mări, robite,' Urgisiţilor Ahel, Noi ne ducem risipite Prin pămlnturî fără zel! Tu mi-aî prevăzut mormintul, Tu Casandra, şi-ai tăcut ? Nimeni nu-ţl credea cuvîntuJ, Insă eă l-aş fi crezut! Şi-astăzI n’aş pluti spre Phtia Indurînd potop de-ocări'; Noi n’am suferi robia Celei mal mişele ţări! Eu prin Skyros, tu’n Micene Roab’ a regelui să gemi— Ţara unde cresc Helene Şi să nasc Neoptoleml! Plânge tânguita gloată, Plâng şi eu privind la ea: Ah, din lumea asta toată Ea am partea cea mat rea! II urăsc, şi el, turbatul, Nemilos cu mine nu-I; Cel ce mi-a ucis bărbatul Azi mă are ’n voea lui! Şi ’ntunerec mă ’mpresoară, Mâinile pe când îmi frâng, Şi vedenii ’n jur îmi sboară Şi ’mprejuru-mî toate plâng ! Plâng lopeţile şi plânge Marea cu murmur amar— Iată-1, gol şi plin de sânge, Hector, şi-I tîrit de car. Risipită ’n vînt viaţaj Strop de strop din el s’a stors, Şi, murind strivit, cu faţa Bietul e spre Troja ’ntors. De fiori Încremeneşte Largul apelor adinei, Si de vaet lung vueste Golul mucedelor stincl 1 Şi me’ntorc... şi mi s’arată Sângele ’mproşcat pe zid, Şi gemend cutremurată Lumea ochilor mi-o ’nchid. Nici o milă n’ati mişeii! De-un copil nepriceput Tremuraţi pierduţi Aheit Şi-Agamemnon s’a temut. O, şi slnt viteji! Şi tată Au pe Foebus ; şi te mint, Şi tu nu-I stirpeştl o-datâ, Mândre ZeCi cu arc de-argint! Iar prin noapte, când pe puntea, Tigrului, eă de dureri Îmi proptesc de funii fruntea, Vine ’ncet printre străjerl Hcctor aducând de mână Pe copil, frumos şi blând ; Glasul apelor ne ’ngânâ, Pânzele vuesc gemând : Şi pe când la piept ne stringem ; Plânge tată şi copil, Şi tustrei prin noapte plângem — Evoe ’n Infern, Ahil 1 EPOCA O, Dolopt, ţi v’amăgeţte Gândul că, rizCnd de sorţi Azî prin mine să ’njoseşte Cel mal nobil dintre morţi! Că din cercul nemuririi Smuls ieşi-va, voi păgâni, Cel ce v’asvlrli periril Pe la Xantus, ca pe cânt ? Şi tu crezi că-I trecătoare Jalea mea pe care-o gem ? Că me vel călca 'n picioare Bărbate Neoptolem ? Blastămatâ fie ţara Care v’a născut pe toţi 1 Ura lumilor şi-ocara Moşteniţi-o la nepoţi I Iar pe tine ’n rlnd cu orbii Foamea poarte-te prin uşi, De pe câmpl adune-ţt corbii Oasele ’n scârbos culcuş ; Şi murind, de-I vrea cu mâna Să-ţi aduni pe-obraz nisip, Să se svtrcole ţărina Îngrozită de-al tăi! cliip! Şi ’n tesalicele maluri Riuri milostive slnt, Ca ’n rostogolite valuri Să dea omului mormlnt! Şi greceasca spada scurmă Pieptul, ca şi ori ce fier, Curge şi pe-a dînsel urmă Sângele din cel ce pier. Şi-ort şi ’n care ţări silită Să trăesc, se va afla Vr’un pămlnt care să ’nghită Hectore, pe-aleasa la 1 «eorge Coţbnc. --------- ■— ■ n-------------------- IMFIMIMlŢli I). Ionel Brătianu, însărcinat cu modificarea legel minelor, şi-a pre-zintat deja raportul. Pe lîngă multe schimbări în ce priveşte dreptul ce se acordă străinilor de a cumpăra sub-solul, proiectul d-lul Brătianu mal prevede că concesiunile de a exploata minele descoperite pe domeniile bta-tulul se vor acorda descoperitorilor. Cît priveşte însă minele descoperite pe proprietăţile particulare, proprietarii suprafeţei find şi proprietari al subsolului, vor rămînea, conform cu prescripţiunile codului civil, stăpînl absoluţi al minelor. * Legea minelor din Anglia a servit deci, după cum se vede, de model d-lul Brătianu. Unul diu intimii d-lul Gogu Can- | d“® *ndal de urraele aHor lovara?1 Parte din revolverele, ciomege şi topoare, pe cari bandiţii, In graba lor de a fugi, Ie ui- tacuzino a declarat ieri unul amic al nostru . ^ I îaseta iu casa preotului, ati fost recunoscute de — Răul pe care l’a făcut 1' leva I locuitorii din comuna Margea (Argeş) ca apar-- • 1 ţinlnd vestitului bandit Stancu Georgescu, zis şi . - iii , S. G. Păun. agitaţiile sale, 11U este atst de mare | Gendarmeria urmăreşte acum pe acesttllhar meschin şi răzbunător. .... i*a fApnt malpscu I care de Sl8ur ca trebue să fi fost conducătorul cît răul pe care 1 a iacui aiaiescu bandeI> de oare ce80 C0QaU[& ea ei lipseşte de prin încăpăţînarea Şl spiritul SăO I mal multe zile de acasă. DIN STREINATATE Un accident pe linia ferată. — Alai-ti-erl trenul fulger venind din Ostanda spre Bucureşti, pe cind trecea prin gara Galanta în cea mal mare viteză, s’a lovit de un tren de marfă care staţiona In acea gară şi atît locomotiva cit şi vagonul restauiant şi alte două vagoane de dormit s’aft sfărimat. In tren nu eraţi de cit patru călători pentru Pesta. Bnc'tnrul restaurantului a fost grav contu-zionat la cap. Din această cauză, trenul care trebuia să sosească de alaltă-erl în Bucureşti, a rămas pe loc. Văzlndu-se această întlrziere, direcţiunea căilor noastre ferate, un tren expres a plecat azi din Gara de Nord pentru Constanţa ca să facă serviciul poştei şi călătorilor spre Constantino-pol Acelaş tren se va întoarce mergînd plnâ la Pesta pentru a se pune în legătură cu trenul fulger. ED itia . r r* p— / yr* *•" 1 HI (Serviciul Agenţiei Romîne) Petersburg, 13 Decembrie. Afară de euirasatul Rotislarr, deja în construcţie, se va mal construi încă în şantierele mării Negre, două cuirasate noul de o deplasare de 12.480 tone. I.a Petersburg, afară de 5 cuirasate şi unîn-crucişător, se va mal construi încă trei încru-cişătoare de clasa I-a şi două contra-torpiloare. Toate aceste bastimente vor fi terminate in 1900. Petersburg, 13 Decembrie. Generalul conte Şuvalow a fost, după cererea sa, şi pentru motive de sănătate, descărcat de funcţiile de guvernator-general al Varşoviei şi comandant al circomscripţiel militare din Varşovia. Generalul Gregorie Palitzin, membru al consiliului imperiului, a fost numit administrator al Caucasiel şi comandant al eireomscripţiunel militare a Caucasiel. Petersburg, 13 Decembrie. Ministrul căilor şi comunicaţiunilor va cere peste 10,000.000 pentru construire de drumuri de fer. New-York, 13 Decembrie. Vaporul Three friends a sosit la Key-West, după ce a debarcat muniţiunl la Cuba. Pe drum s’a intîlnit cu o canonieră spaniola ; s’aQ schimbat cîte-va focuri de tun. ULTIME IUFORMATIUU! Ministerul de externe a trimis o circulară tutulor prefecturilor din ţară, anunţînd că profesorul de la universitatea din Geneva, Louis Ja-quemont, care a comis o sumă de escrocherii şi falşurl, s’ar fi refugiat în Romînia, unde are rude. Drept consecinţa a delapidării de la Epitropia sf. Spiridon din laşi, epitropul, d. Şendrea, a demisionat. Din Constantinopol ni se tele-grafiază : Se asigură că Romînii din Us-kub aii aderat la mişcarea ecle-siastică naţională a Romînilor din imperiul otoman. Ei părăsesc pe Greci şi se asociază cu Sîrbii, cari cm promis să respecte drepturile Romînilor în privinţa limitei Iw naţionale. Sfîntul Sinod a ajuns la înţelegere cu guvernul, în privinţa sus-ţinerel candidaturel P. S. Sale Ar-chiereulul Calistrat'la scaunul, vacant de Episcop al eparchiel Romanului. D. G. Vernescu a convocat pe Luni seara la o consfătuire pe toţi amicii din Cameră şi Senat, precum şi pe cel din afară de parlament. După terminarea discursului d-lul Maior eseu, d-nu Mişu Schina a întîm-pin at pe d Petre Grădişteanu cu aceste cuvinte: — Vezi că am avut dreptate că trebue să ne luăm catrafusele şi să plecăm de la putere !... După un moment de gîndire §i de... muşcare nervoasă a muştelei, d. Qră-dişteanu răspunse : — Ba nu; dacă şi conservatorii recunosc că soluţia dată chestiei mitropolitane e patriotică, atunci de ce să nu ne ţinem la putere ? D. Schina se depărtă, repelînd: «catrafusele, catrafusele !» AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 13 Decembrie. Printre eondiţiunile de amnistie, este una care impune disolvarea comitetelor armeneşti. Constantinopol, 13 Decembrie. Răspunzînd la o petiţiune a slrbilor din Us-kub cari cereafl construirea unei biserici noul sîrbeştl, patriarchul a declarat că Poarta refuză autorizaţia de a construi această biserică pentru motive strategice. PROCESUL STAMBULOW Sofia. 13 Decembrie. «Procesul Stambulow». D-na Stambulow, chemată ca martor, declară că nu vrea să depue. Ea consideră pe acusaţl ca nevinovaţi, pentru că el aii fost instrumentele şi victimele guvernului. — Ar trebui pedepsiţi autorii intelectuali al asasinatului, d. Preşedinte şi d. procuror, mal curînd de cit orl-care altul. Doctorul Wankow confirmă că Stambulow a pronunţat cuvinte necoherente, numind pe Tu-ffektchiew, Prinţu şi Belceff omorătoril săi. —-Nu poate să afirme dacă Stambulow îşi avea conştiinţă in avei moment. D. Gheorghieff, judecător la tribunalul de prima instanţă, martor ocular al crimei, depune că doul asasini atl lovit pe Stambulow, pe cind un al treilea individ se ţinea de o parte. — Martorul nu poate să declare în mod posi-tiv dacă vr’una din aceste trei persoane era Boni. DIVERSE DIN CAPITALĂ D. An. Stolojan va pleca peste cîte-va zile în streinălate. In curînd toţi foştii miniştri se vor putea întruni în consilia la băl în străinătate. D. colonel Constantinovici, comandantul gardeî regale din Serbia, va veni în Bucureşti, adu-cînd o scrisoare autografa a M. S. Regelui Alexandru al Serbiei către M. Sa Regele nostrn. Dramele Petrolenlni. — Nestor Ion, ordonanţă la d. Căpitan Giani din strada Sf. Gheorghe nou No. 29, voind erl seară să a-prindă focul la o sobă, a turnat gaz cu o tinichea peste lemne. Flăcările comunicându-se repede la conţinutul tinichelei şi veştmintelor ordonanţei cari e-raft stropite cu gaz, focul s’a întins în întreaga cameră. Diu norocire cel-l’alţl servitori sărind în ajutor la strigătele ordonanţei, focul a putut fi stins, dar nenorocitul Nestor avea piciorul drept ars. El a fost transportat la Spitalul Colţea. Starea lui este foarte gravă. Prinderea nnnî evadat. — Individul Iţic LeibovicI, vestit spărgător, condamnat In I timpul din urmă pentru numeroasele forturi ce comisese, a evadat zilele trecute din arest şi a fugit din Capitală. In urma notelor telegrafice dale de poliţie in toate direcţiunile, evadatul a fost prins în oraşul Buzâtl. El va fi transportat in Capitală şi predat poliţiei care-1 urmărea. Pungaş rebel.—Agenţii poliţiei descoperise erl pe* autorul unul furt de bijuterii şi bani, săvârşit In paguba d-lul Ion Badea din calea Ruhovel 239. Comisarul seeţiunel respective, trimiţînd pe un sergent de oraş ca să ridice pe pungaş, un anume Tănase Mibal, acesta s’a repezit asupra agentului, l’a bătut In mod groaznic şi a reuşit să scape. Dîndu-se alurma şi comisarul sec-ţiunel însoţit de sub-ccmisar dueîndu-se in urmărirea pungaşului, acesta, cind s’a văzut prins, din nod s'a înarmat cu ud lemn gros şi s’a pus In apărare. Sub-comisarul a avut capul spart dintr’o singură lovitură. Cu multă greutate teribilul bandit a putut ti arestat. Aflăm că d. P. S. Aureli an a făcut azi aspre mustrări d-lni Gogu Cantacu-zino îu contra Voinţei Naţionale, care îu numărul său de a-seară caută a redeschide în mod provocator cestiunea mitropolitană. Voinţa Naţională, bizuindu-se pe faptul că P. 8. Sa Glienadie va renunţa In procesul ee i-a intentat în-nalhtea Curţii eu «furaţi, pe baza ordonanţei lui Vanilia, Ne laudă îu mod provocător că tot cea spus îu afacerea mitropolitană ră-in îne îu picioare. D. Gogu Cantacuzino a răspuns d-lui P. N. Aure-lian, că nu ia nici o răspundere pentru cele ce se publică prin Voinţa Naţională. Din Tecuci ni se telegrafiazâ: Aseară s’a inaugurat clubul conservator din localitate. Pe cind cetăţenii veneau la club, alegătorul Chiriac a fost lovit chiar la intrarea clubului şi a-restat de către agenţii poliţieneşti, cu scopul de a împiedica pe cetăţeni de a merge la club şi de a-i intimida în faţa alegerilor judeţene cari s’au început azi. Rugăm protestaţi contra modului cum se practică libertatea individuală şi electorală în paşa-lîcul Tecuciului. Semnaţi : M. Balş, Theodor Cin-| cu, Nestor Cincu, Bobeica, Nico-laO, Vassilitt, Plitos, P. Papadopol, Corban, Melaxa, Arbizani, Hagio-pol, Jurgea, RadovicI, Vasiliu. Discursul d-lul Al. Djuvara e o adevâratâ calamitate pentru ziarul nostru. Corespondenţa noastră poştala de azi s’a îndouit graţie voluminosului teanc de scrisori ce am primit de la persoane aparţinînd tuturor grupurilor politice, prin cari ni se destainuieşte antecedente încă necunoscute d’ale acestui cameleon politic. Spaţiul ne lipseşte şi personagiul nu e destul de important casa publicam toate aceste scrisori ; de a-ceea vom da ospitalitatea numai la patru scrisori iscălite: una, de un liberal: alta, de un liberal-conser-vator; a treia de un conservator; a patra de un vernescist Azi se va termina discuţiunea generala a Adresei Camerei Printre cel înscrişi din nou se afla şi dd. Ionel Gradişteanu şi A. Marghiloman cari vor răspunde d-lul Al. Djuvara. Pe cît se prevede discuţiunea generala va fi închisa, fara a se mal acorda cuvîntul oposiţiet. Din cansa atitudinei Voinţei Naţionale şi a Liberalului, parti-sanii guvernului au hotârît să scoată un nou ziar liberal, care va susţine politica d-lul Aurelian. D-l Al. Djuvara, mândru de o-brasniciile ce a debitat erl în Camera în contra partidului conservator, absent din parlament, să lauda azi la Capşa de ispravele lui şi şi-a permis oare-cari cuvinte necuviincioase la adresa d-lul Victor Ionescu. j, D. Ionescu, în faţa a patru-zecl Erl s’afl făcut la R. Sărat alegerile colegiului III judeţean. Din 717 alegători înscrişi, 670 aQ luat parte la vot. Buletine anulate au fost 37. AO fost aleşi: dd. I. Licşenescu, Const. Deliceanu, G. Codreanu, I.eonida Clin-ceanu, N. Andriano şi S. Popanu. DIN ŢARĂ Tflii&rla de la Potcoava —Am anunţat zilele trecute că o mare bandă de UlharI din judeţul Argeş a călcat locuinţa preotului din comuna Potcoava. Afară de banditul Radu OtobeiQ care a fost prins In lupta ce a avut loc Intre UlharI şi săteni, cercetările făcute de administraţie şi gen- AQ fost numiţi medici secundari al Spitalelor civile d-nil: Dr. N. Staicovicl la Colţea, dr. I. StoianovicI la Filantropia, dr. N. Bâr-descu la Filantropia, dr. N. I. Duma la Filantropia, dr. C. Frumuşanu la Colţea, dr. C. Christeanu la Colţea, dr. P. Popescu, la Spitalul de Copil, dr. C. loanid la Colentina, dr. Anghelovicl la Colentina, dr. V. Pătraşcu la Panteli-mon, dr. Cliiru Iliescu la Ospiciul Măr-cuţa şi dr. I. Constant inescu la Brinco-veneasa, secţia d-lul dr. Petrini-Paul. D. Vasile Lascar a renunţat la orî-ce idee de a se mai retrage din minister, faţă mai ales cu pornirile unor nuanţe din partidul liberal. de persoane, a relevat cuvintele d-lul Djuvara şi l’a tratat ca pe o javră, care de altminteri a înghiţit tot. E caracteristic că Voinţa, care a reprodus în întreg ultimul discurs al d-lui Sturdza, a reprodus trunchiat discursul d-lui Aurelian, din care a şters pasajul unde preşedintele consiliului zice că n a fost închiriat ca să stea proviso-riu la putere, ci e hotârît să ră-mîie definitiv în capul guvernului. Flirtul de la N-t. Spiridon Cercetările în cestiunea furtului de 124,000 lei comis de casierul Harnagea la Epitropia S-t. Spiridon, continuă cu multă activitate. Seara spune că erl s’a făcut o cercetare la casieria Epitro-piel şi s’a constatat cu această ocazie o negligenţă fenomenală din partea administraţiei S-tulul Spiridon : de la 1 Iulie nu se mal făcuse verificarea casei, cu toate că fonduri respectabile aQ trecut printr’insa, în timpul acesta. S’a găsit un total de 760000 lei, cea mal mare parte în efecte de stat. Numerar nu erau de cît vre o 40000 lei. Lipsesc din casă 131,000 lei: din »-ceştia 124000 lei furaţi de Harnagea, iar 7000 lei compturl şi credite neaprobate de epitropl. Fondul atacat de fostul casier este acela al împrumutului de 600000 lei, făcut pentru băile de la Slânic. Se va mal face o a doua verificare, de oare-ce parchetul vrea să revizuiască întreaga gestiune a casieriei lui Harnagea, de la 1892 pînâ astă-zt. Jn acest scop, un inspector financiar a fost cerut de la minister. De la prima perchiziţie corporală ce s’a făcut lui Harnagea de către comisarul Ionescu, — în prezenţa primului procuror şi a judelui instructor d. Gh. DrăghicI, însărcinat cu afacerea,—se găsesc asupra lui 30354 lei, din cari 30340 în bilete de bancă cusute in inexprimabili, iar restul de 14 lei in argint si gologani. ^Descoperirea era de o extremă importanţă, căci ea demonta întreg sistemul de apărare al furulul. Provenienţa acestei sumei de bani a-supra lui, Harnagea nu o poate explica. El insă nu mărturiseşte faptul, dar deja Sndrăsneala şi cinizmul ce arată, încep să slăbească. Se speră, că încurind se va descoperi şi restul de 74,000 de lei. CAMERA Urmarea şedinţei de la 13 Decembrie D. 1. Popescu (Bîrlad) ia cuvîntul. Oratorul, în calitate de fost director al unei şcoale normale, vorbeşte de Îmbunătăţirea clerului, învăţătorilor, creare de şcoli etc. Camera Insă nu e dispusă de loc a asculta !>e d. Popescu şi ea II aplaudă la intervale oarte scurte, în mod ironic pentru a l descuraja şi a-1 face să renunţe la cuvlnt. Nici sgomote cu pupitre, nici bătăi din picioare, nici întreruperi ironice, nimic nu lipseşte Parlamentului liberal în manifestaţia sa de ostilitate, faţă cu d. Popescu. Scandalul devine asurzitor, iar d. Popescu e silit să părăsească tribuna. Preşedinteie, gentil cu turbulenţii din Cameră, e foarte sever cu presa, căreia 11 pune tn spinare manifestaţiunl sgomotoase. D-sa acordă apoi cuvîntul d-lul N. Ceaur-Aslan, care a schimbat rtndul Înscriere! cu d. N. Fleva. D. N. Ceaur-Aslan crede că a sosit momentul de a se pune capăt legendelor şi de a se judeca lucrurile nu după simpatii saQ persoane, ci după fapte. împrejurările actuale impună obligaţiunea de a-şl da fiecare seamă de starea de lucruri actuală. După an şi mal bine de guvernare trebue să căutăm a ne da seama de progresele făcute de partidul liberal şi de speranţele ce putem avea în viitor de la dlnsul. Mal Intll, zice d. Aslan, trebue să regretăm cu toţii că proectul de Adresă este o simplă parafrazare nepotrivita cu asprimea împrejurărilor prin cari trecem. Fosta formaţiune ministerială avea, roate, motivele el pentru a face un răspuns la Mesaj, atil de laconic; actualul guvern însă n’ar trebui să se mulţumească pe atît. Ctnd asistăm timp de 7 luni la o agitaţie extraordinară în Biserica noastră, cînd Mitropolitul ţârei e surghiunit ca un puşcăriaş, şi cînd apoi se dă o soluţiune pacinică acestei chestiuni, e foarte ciudat ca Adresa Camerei să fie mută în această privinţă. Se comite In sinul unei societăţi o monstruozitate fără păreche, se violează constituţia, legile laice şi canonice şi totuşi răspunsul la discursul tronului nu vorbeşte nimic. Mal departe, preşedintele consiliului a declarat că pacea în Biserică a fost adusă cu sprijinul unul partid advers. Soluţia aceasta a fost dată în paguba şi detrimentul prestigiului celui mal înalt corp Bisericesc. Oratorul crede că realitatea faptelor e alta de cît cea presintată de guvern. Conducătorii unul partid pot comite greşeli mari, dar ele trebuesc îndreptate de însuşi conducătorii aceştia; contrariu partidul nu are ce căuta la putere. Nu trebue să recurgem la adversari pentru restabilirea legalităţii ; un asemenea concurs nu se cere fără a se declara incapabil acela care. face un asemenea demers. Dacă aveţi nevoie de concursul adversarilor, zice d. Aslan, pentru a îeîntrona legalitatea, atunci locul d-voastrâ nu este pe acele bănci. V’aţI dat un testimoniu de paupertate în materie de restabilire a legalităţii. Eu, zice d. Aslan, am spus d-lul ministru de interne că este bine a se primi concursul tuturor partidelor, dar este imperios ca soluţiunea să fie dată de liberali, fiirid-că el aQ făcut greşala. Guvernul putea da o soluţiune legală şi fără conservatori. Şi nimeni nu s’ar li putut împotrivi în ţara aceasta. Chestiunea devine şi mnî gravă, când se afirmă că guvernul acesta e continuarea celui demisionat. D-voastrâ susţineţi că a-veţi sprijinul majorităţilor. El bine, majorităţile sunt mijlocul cel mal sigur de a cădea; toate guvernele noastre au căzut cu majorităţi, pentru că acestea aQ fost socotite ca un aparat de paradă, iar nu ca un povăţuitor al guvernului. Dacă sunteţi continuarea sistemului de a se bizui pe majorităţi şi a sfida minoritatea care v’a ridicat prestigiul partidului, puteţi fi siguri că nu veţi sta mult la putere. Vorbind apoi de ocultă, d. Aslan spune că ea nu este o fiinţă, ci o simplă stare sufletească, o atmosferă ambiantă, un sol de influenţă. Ocultistul nu are principii, el se află într’o stare de beatitudine din care nu vrea să iasă, şi când cine-va trăeşte mult într’o asemenea atmosferă aerul trebue schimbat pentru a împiedica această stare sufletească de a anihila consciinţele. Trecînd apoi la d. Dini. Sturdza, oratorul spune că acesta a avut la spatele săQ o armată mare, puternică şi plină de aspi-raţiunl. Hipoeritul politic care se afla In capul acestei armate a distrus-o, a îinprăş-tiat-o şi a pus-o în situaţiune de a începe din noQ o luptă crîncenă în contra acestui sistem de guvernămînt şi în contra fostului şef al partidului liberal. (Nici o protestare). Ctnd şeful de la putere se retrage din cauza nemerniciilor lui, cînd un alt cabinet 11 ia locul fără şeful partidului, credeţi că fostul şef mal e şef ? (Aplause). Poate să fie şeful guvernului actual, iar nu al partidului; în tot caşul aceasta priveşte pe d. Aurelian. (Ilaritate). Oratorul citeşte apoi cîte-va puncte din programul de la Iaşi. Toate făgăduielile aQ fost călcate în picioare, zice d. Aslan; s’a legat de Biserică, In primul rînd, şi aţi văzui cu toţii halul în care a adus-o. Să vă mal vorbesc de chestiunea Macedoneană ? De politica nefastă pe care a făcut-o ia contra intereselor vitale ale neamului nostru ? Se mal poate numi şeful unul partid naţional d. Sturdza ? Să vă mal vorbesc de domnia legilor? Care domnie a legilor ? Detronarea Mitropolitului prin magistraţii puşi la ordinele şi disposiţiile capriciilor guvernamentale ? Convingerea noastră este, zice d. Aslan, că nu e salvare, ci peire, pentru partidul naţional liberat faţă cu asemenea înrluriil nefaste. Noi ne facem datoria de a limpezi situn-ţiunea şi de a arăta partidului întreg ce-1 aşteaptă cu şefia d-lul Sturdza. Partidul naţional liberal are în sinul săQ elemente suficiente cari să se sustragă unei asemenea îurlurirl greşite ; curentul se va forma din ce în ce mal mare. Primul pas e făcut. Oratorul spune apoi că liberalii ar trebui să dea ţârei următoarele reforme : stabilitatea în funcţiuni, punerea magistratu-rel la adăpostul influenţelor, descentralizarea administrativă, modificarea legel electorale şi introducerea sufragiului universal prin revisuirea Constituţiunil. Am fost acuzaţi de disidenţă, zice d. Aslan, învinuirea ce ni s’a adus « nedreaptă. Disidenţi nu suntem noi, disidenţi sunt a-ceia cari nu s’afl ţinut de angajamentele luate, cari şi-afl călcat cuvîntul tn tot şi In toate. (Aplause). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ' f’Şedinţa se suspendă pentru cîte-va minute ; d. Aslan e felicitat călduros de mult! liberali. La ora 4 şi 15 şedinţa se redeschide. D. Al. Djuvara începe prin a reaminti un discurs al d-lul Aslan, din 1880, şi spune că acest domn deputat saft a pierdut dreptul să vorbească în numele unul singur partid, safl a cîştigat pe acela de a vorbi In numele tuturor. Oratorul vrea să facă personalităţi, dar Camera întrerupe. Preşedintele, foarte furios, strigă continuu: Nu primesc nici o întrerupere. O voce. SuntetI cu d. Stătescu. D. Djuvara.—Da, sunt cu d. Stătescu. O voce.—Atl fost şi raportor al tarifului autonom în Camera conservatoare. (A-plause). D. Djuvara adresează insulte disidenţilor, spunînd că el s’afl tîrtt, în chestiunea Ghenadie, pe noroiul pietilor publice. Partidul liberal a scăpat drapelul de a li terfelit, dar a lăsat pe turburăt rl în noroiul în care se aflaţi. Azi a sosit momentul să ne spunem şi noi cuvîntul în chestiunea Ghenadie. Încă de la 1893, 3inodul sta în potriva Mitropolitului Ghenadie. Conservatorii s’afl făcut complicii acestui josnic prelat, între-ţinînd vrajba în Sinod. D. Djuvara citeşte cîte-va articole din Ziua în contra Mitropolitului Ghenadie. Toată campania în chestia Ghenadie a fost condusă de conservatori. Disidenţii afl format coada, el se agitafl, dar conservatorii formau capul, el muşcafl. D. Ionel Grădişteanu.—Cer cuvîntul. D. Djuvara. Azi trebue să stăm la vorbă cu conservatorii; vă voi citi Epoca, D. Politimos.—La Epoca al colaborat şi d-ta; te-al plimbat şi pe acolo. D. Djuvara citează cîte-va articole din Epoca şi spune că în partidul conservator se găseşte obîrşia chestiune! Ghenadie şi apoi adaogă că, în urma unei asemenea campanii, s’a caterisit Mitropolitul Ghenadie. Cu această chestiune Ghenadie s’a speculat de disidenţi totul, pînă şi pietatea fe-meelor, în cea mal demagogică mascaradă de uliţă. Disidenţii n’afl făcut de cit să turbure apa, dar la spatele lor o altă mină arunca otravă în acea apă. D. G. Mânu în discursul săfl de la Iaşi, lasă să se strevadă o schismă în Biserică, o vină a Regelui şi o iutervenire streină. Faţă cu acest pericol partidul liberal s’a gîndit la solutiunea chestiunel. Era o primejdie naţională ca o mînă streină să caute să agite poporul romînesc şi de aceea partidul liberal a intervenit la timp. Ce era de făcut în asemenea situaţiune? Să se retragă partidul liberal de la putere şi să lase pe conservatori în braţe cu nevrednicul Mitropolit, care a agitat prin bani şi intrigi. întreruperi. D. Politimos.—Precizaţi, d-le Djuvara. Preşedintele. — Vă opresc de a mal întrerupe. D. Fleva.—Opriţi şi pe d. Djuvara de a face nevrednic pe un fost Mitropolit. D. Djuvara. — Nu insistaţi să spun aci lucruri pe cari le păstrez pentru aiurea. Dacă veniţi la juraţi în procesul de calomnie intentat Voinţei, vă dau întîlnire pentru toate lămuririle. Mă tem însă că nu veţi veni. Revenind la chestie d. Djuvara spune că partidul liberal nu s’a retras, ci a rămas la putere pentru a dovedi că, chiar dacă în aparenţă are ceva de perdut în prestigiul Iul, ştie în momentele grele să apere prestigiul ţârei şi Coroana. Vorbind apoi de demisiunea Mitropolitului Ghenadie, zice că d. Fleva avea o demisie, dar d. L. Catargiu în afară de demisia Mitropolitului şi de sprijinul partidului conservator, mal presinta încă şi garanţia că nimeni In viitor nu va mal agita a-ceastă cestiune. Acest angajament era folositor pentru noi şi de aceia am primit demisia pe care ne-a prezintat-o d. Lascar Catargiu, refuzând pe a d-lul Fleva. Trecind apoi la o altă ordine de idei, d. Djuvara, după ce are cîte-va violenţe şi in-delicateţe pentru d. V. Kogălniceanu, spune că agitaţia în chestia Bisericească nu a încetat. D. Fleva anunţă prin Dreptatea, presenţa unul Mitropolit catolic şi pe acestă temă face agitaţie. Să sperăm că de astă dată partidul conservator nu va da sprijinul săfl acestei campanii. Făspunzînd d-lul Fleva în chestiunea alegerilor, d. Djuvara spune că buletinele de vot sunt ca fulgii de zăpadă cari pot cădea deopotrivă pe lanurile mănoase ca şi pe gunoaie, şi după răsărirea soarelui şi topirea zăpezii e o fericire să se vadă cari au fost lanurile şi cari gunoaiele. D. Mortzun declară că nu împărtăşeşte modul de a face politică al d-lul Fleva, dar totuşi se simte dator a recunoaşte că d. Fleva a fost cel mal sincer ministru de interne din cîţl a cunoscut. D.Mort «un spune că ar avea şi d-sa de zis ceva în chestiunea Mitropolitului Ghenadie. D-sa contestă mal întîl foloasele re-ligiunel ortodoxe; această religiune ne-a adus numai ponoase. Declară apoi că se uneşte în totul cu aceia cari afl apăra! chestiunea Ghenadie; fostul Mitropolit a fost judecat în pripă şi sentinţa e executată cu forţa. In contra unor asemenea procedări trebue să se ridice orl-ce om. Vorbeşte apoi de diferitele făgăduell făcute de partide în oposiţie şi nerespectate la guvern. Şedinţa se ridică la 6 ore. Şedinţa de la 14 Decembre La ordinea zilei urmarea discuţiunel A-dresel. D. Em. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, depune bugetul căilor ferate. D. V. Morţun reia discursul săti în chestiunea Adresei. Oratorul, după ce arată că partidele noastre politice nu respecta la guvern angajamentele luate în oposiţie, şi că în chestiuni de interes general ca şi In politica externă afl aceleaşi vederi, conchide că deosebire de partide n’ar trebui să existe, neexistînd deosebire de vederi. SENATUL Urmarea şedinţei de la 13 Decembre I). G. Cantacuzino. D-lor senatori, răspunsul la Mesagiul Tronului constitueun act solemn şi tot-d'o-dată o ocaziune plăcută pentru Corpurile legiuitoare de a intra în comunicare cu Coroana. In anul curent acest răspuns este laconic, precis. Dînsul este o parafrază scurtă a Mesa-giului Regal şi reproduce forma obicinuită a Adreselor Camerelor engleze. Nu am nimic de obiectat în contra a-cestel forme mai ales că printrînsa se o-colesc cestiunl iritante. Exemplul acestei ocoliri înţelepte a fost dai chiar de Mesajul regal şi comisiunea Senatului bine a făcut că Va imitat. Opoziţiune fidelă a Mdjestăţci Sale am avea multe de zis, multe de criticat; cred ■însă că în urma fazelor diferite pe cari le-a percurs chestiunea mitropolitană, în faţa deslegării înţelepte ce i sa dat şi în momentul cînd stăm la vorbă cu Coroana, este cuviincios să impunem tăcere sentimentelor cari au agitat sufletele noastre atîta timp; este bine să lăsăm uitării cuvintele pline de amărăciune ce stau pe buzele noastre şi recriminările tîrzii, — să constatăm numai cu o legitimă mîndrie că în cestiunile însemnate, oamenii politici ai ambelor partide istorice ale acestei ţări, ştiu a-şi întinde o mînă frăţească, şi găsesc în sufletul lor un patriotism destul de luminat spre a face să înceteze orice ură, să dispară ori-ce diviziuni. Trebue însă să culegem un învăţămînt însemnat din ultimele evenimente, să ne pătrundem cu toţii de necesitatea absolută de a inaugura în această ţară un sisteyn de politică cu vederi mai largi, spre a înălţa nivelul luptelor noastre de partid şi a ne pune mai presus de pasiunile violente cari tulbură mintea şi întunecă vederile. Numai aşeztndu-ne pe acest teren roditor în fapte bune şi măreţe, ne putem ridica în ochii tării şi putem privi cu încredere viitorul ei. Urez din toată inima ca exemplul dat astă-zî de conducătorii ambelor partide să prindă rădăcini, să producă roade binefăcătoare pentru viitorul ţării şi să găsească imitatori. Cîmpul discuţiunilor întru partide va rămîne pururea destul de’vast şi de întins; este ch iar de dorit ca să vedem cit mai mulţi luînd parte la aceste lupte întăritoare şi născătoare de progres. Destul numai ca direcţiunea ce se va da fie-căruia partid să fie tot-d’auna moderată şi înţeleaptă, spre a evita des-lănţuirea pasiunilor desordonate şi întronarea arbitrarinhn care revoltă ori-ce conştiinţă onestă. însufleţit de amorul de patrie şi călăuzit de interesele superioare şi permanente ale Statului romîn, partidul conservator va şti în ori-ce ocaziune a’şi face datoria în interesul ţârei şi al tronului. Am zis. (Aplause). D. Yalerian Ursianu susţine proiectul de Adresă. Intre altele cere modificarea legel sinodale (aplause). I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei cere cuvîntul. D. I. Brabeţcanu arată mal întlifl că la acea tribună era locul fruntaşilor partidului conservator, dar el au fost opriţi de comitetele electorale liberale din judeţe de a pătrunde în parlament. D-sa spune că ar fi votat proiectul de Adresă cu ainîndouă mîinile, dacă nu s’ar fi întîmplat evenimente importante de la citirea Mesajului şi plnă acum; au survenit însă două evenimente: schimbarea Mitropolitului Primat şi schimbarea guvernului. Chestiunea Mitropolitului a fost d, finitiv tranşată spre satisfacţiunea tuturor, şi noi să nu spunem nimic despre aceasta în A-dresa noastră ? De asemenea trebue să arătăm ce credem despre noul guvern. Văd ministerul cel nou, dar nu ştiu pentru ce a plecat cel veehiu. Ctnd guvernul a fost întrebat ieri, a evitai o explicaţiune, spunînd ca membrii guvernului sunt membrii partidului şi al ma-jorităţel. Fostul guvern era presidat de şeful partidului ; el bine, actualul este o continuitate a celul-l’alt ? Este el vremelnie ? Cind M. S. Regele va cere sfaturi consilierilor săi, acestea vor fi personale ale lor, sau el numai vor transmite părerile altora? Cine va avea meritul cind va ieşi bine şi cine va plăti cînd va ieşi rău ? A-decă cum, alţii sa fie la guvern şi alţii se guverneze şi să guverneze în mod iresponsabil ?—Situaţia trebueşte lămurită. Oratorul apreciază că nu este demnă declaraţia guvernului că s’a consultat cu partidul înainte de a veni la putere, căci aceste cousultaţiunl s’afl făcut prin şopte între partizani. Aci nu este vorba de partidul liberal, ci de ţară, care trebue să ştie ce s’a făcut şi deci declaraţiunile trebuesc făcute in şedinţe publice. Protestez contra acestui procedeu, care nu este nici penii u prestigiul parlamentului nici pentru al guvernului. Vă întrebăm care vă este direcţuuea ? In chestia naţională sunt sigur că nu veţi vă urma pe predecesorii d-voastră, va să zică veţi despărţi. Mi-a sîngerat inima ca romîn, nu ca om de partid, cind s’a dat străinilor ocaziunea să zică că romînil fac din sentimentele cele mal scumpe unul popor arme de partid. In urma sălbăticiilor din Ungaria s’a înfiinţat Liga tuturor romtnilor, cu scop cultural, şi majoritatea membrilor Ligel erafl funcţionari; II era dar uşor guvernului conservator ca să facă a se răci curentul—dar n’a făeut’o şi presa conservatoare a înfierat barbariile din Ungaria. Atunci d. Sturdza a început să exploateze în întruniri chestiunea naţională şi a-pol aci, In Senat, a tratai de trădare naţională fapta guvernului conservator care nu intervenea în afacerile interioare ale Statului vecin, numind acel guvern «nemernic». Cum a venit însă d. Sturdza la putere, afl intervenit scuzele de la laşi, fără cari nu era poate posibilă fiinţa sa la ministerul de exterue. De atunci încoace ce a făcut guvernul d-lul Sturdza in chestiunea naţională ? Sad a intervenit lu Ungaria In favoarea romfni-lor şi atunci nu s’a ţinut de angajamentul luat, sau a intervenit în contra lor şi atunci a minţit drapelului partidului liberal. In ori-ce caz o deelaraţiune din partea guvernului se impune pentru ca să ştie ţara şi chiar partidul, care este direcţiunea ce va urina în chestiunea naţională. Tot în sens de direcţiune politică, trebue să ştim ce cale va apuca guvernul actual faţă cu cel trecut, care în oposiţie a spus una şi la putere a făcut alta. Aşa cu legea minelor, pentru care aţi mers pîuă a vă retrage din parlament de-clarînd că este anti naţională şi ne-consti-tuţională—pe care însă o menţineţi de un au de zile, dînd tristul spectacol al neapli-cărel legilor sancţionate ; aşa cu legea maximului, cu care aţi provocat turburărl de stradă, pentru a o aplica apoi tu toată rigoarea el. Aţi desfiinţat din legile de organisare făcute de partidul conservator tocmai ce era mal hun: condiţiunile de admisibilitate în funcţiunile administrative şi la finauţe— pentru ca să vă puteţi căpătui favoriţii rămaşi pe din afară. Vă lăudaţi că aţi desfiinţat legea popă-ritulul şi uitaţi că aceea lege s’a găsit în cartoanele ministerului liberal şi că partidul conservator a scăzut taxa de la 6 la 4 lei. Să se lămurească situaţiunea noului guvern, să se menţioneze în Adresa noastră schimbarea de guvern şi Mitropolit, şi voi vota proectul. lu cas contrar, voi vota contra. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei spune că o ţară nu poale exista fără religie, fără Biserică. Cu credinţa în Dumnezeu Domnii vechi au ridicat poporul şi a O scăpat ţara de duşmani. Clerul nostru, autoritatea bisericească, a dat exemplul de pace. Clerul nu trebue amestecat în luptele politice; el a respectat în tot-d’a-una autoritatea în Stat. Clerul vrea pace, dragoste şi frăţie. Temelia Statului este religia, precum temelia societăţel este fam Ilia—ele trebuesc dar respectate, (aplause). D. Titu Maiorescu.—Proectul de Adresă ce ni se înfăţişează nu este numai un omagiu adus Coroanei, căci atunci l’am primi cu toţii >; dar el este mal mult parafrazarea evenimentelor petrecute de la Includerea parlamentului şi pînă ni s’a citit Mesagiul Regal. Importanţa insă a evenimentelor cari afl intervenit In urmă, fac ca acest proect care a fost întocmit mal d’înainte, să devie un anachronism şi o anomalie—atît prin ceea-ce cuprinde, cît şi mal cu seamă prin ceea-ce nu eupiinde. Tot de odată mă întreb pînă cînd Senatui poate fi considerat ca representînd opinia ţărel? Este o anomalie şi un anachronism în pasagiul în care sc spune : «Guvernul Ma-jestăţel Voastre va avea tot sprijinul nostru pentru realisarea reformelor.» Care guvern ?—căci altul era cînd ni s’a presintat Mesagiul, şi altul este acum pe banca ministerială. Dacă discutăm Adresa, parafrază a Me-saginlul, şi prin urmare Mesagiul, aceasta n’o facem pentru că este iscălit de Rege, care este indiscutabil, dar pentru că sub semnătura Regelui sunt şi semnăturile miniştrilor, responsabili şi discutabili ; cînd zicem dar guvern înţelegem d-niî Sturdza, Stătescu, Stolojan, Poni şi ceî-l’alţl. Astăzi insă guvernul vedem că e altul şi Adresa trece peste acest eveniment. Mal este Insă un eveniment important petrecut înainte de deschiderea sesiunel, asupra căruia Mesagiul tace. Şi era natura! să tacă, pentru că fostul guvern eonsidera chestiunea ca tranşată de un înalt corp constituit şi că nu era nevoe de amestecul său, deci nu avea ce vorbi Coroanei. Dar guvernul actual a făcut din acest act un act politic şi a creat un precedent naţional fericit pentru viitor. Mal poate acum Senatul în adresa sa să treacă peste acest eveniment ? D. Sturdza nu a voit să trateze chestiunea cu nimeni ; iar d. Aurelian, mal politicos, a consultat partidul şi fruntaşii ţărel şi-i a dat o dezlegare mulţumitoare — Dar noi ce suntem ?—Dependenţa unei politeţe a ministrului preşedinte ?—Mal suntem sau nu expresiunea ţărel, representanţi! opiniu-nil publice ? — Tăcerea Adresei lu această privinţă este un anachronism şi o anomalie. In privinţa explicaţiunel date de d. Sturdza retragereî fostului guvern, d. Maiorescu spune că nu partidul, dar persoanele din fostul guvern erafl iritante. S’afl provocat niariifestaţiuul cari să meargă la Cameră, conduse de un membru din acea Cameră, şi poliţia—era în dreptul el—a opiit manifestaţia; dar preşedintele consiliului nu mal putea sta la guvern. Nu mal putea sta la guvern pentru că atunci eînd studenţii au voit să manifesteze la mormîntul lui C. A. Rosetti, s’a ţinut o a-dunare într’o casă din strada Clemenţei şi poliţia—care era iarăşi in dreptul el—le-a făcut mal d’iuainte cunoscut că sunt liberi a manifesta, dar nu prin Calea Victoriei, prin faţa Palatului. S’au postat agenţii forţei publice în strada Clemenţii pentru a opri manifestaţiunea să iasă In calea Victoriei, avînd în faţa lor un procuror, pentru ca să facă să se respecte legalitatea, tar d. Sturdza s’a pus în capul studenţilor—pe cari noi, autorităţile universitare, căutam să-I potolim şi să-l disciplinăm—şi a nesocotit legalitatea. Acum prin urmare nu mal avea autoritate, persoana lui era iritantă. A căzut dar fn mod corect constituţional. Un al doilea minister ieşit din rărunchii partidului este un semn de tărie pentru partidul liberal; dar Încrederea acordată ca şi celui d’întîifl este un semn de genero-sitate. Da, un semn de generositate, pentru că aţi trebuit să vă schimbaţi direcţia Incre-derel d-voastră faţă cu guvernul actual, fiind dată declaraţia d-lul Vasile Lascar despre continuitatea operei partidelor la guvern, In contradicţie cu direcţia de ură pronunţată a d-lul Sturdza pentru tot ce nu este făcut de partidnl din care, n’a^făcut tot-d’a-una, dar face acum parte. In chestiunea despre care s’a vorbit, consiliul de miniştri iscălise un jurnal, pe care guvernul actual Ta retras. Dar în acel jur- nal erafl iscăliţi şi d-nil Sloicescu, Fanta] cuzino şi general Budişteauu. Se va zice poate că pentru că erafl miniştrii speciali, cari n’aveau amestec In chestiunea care se trata, puteau trece de partea cea-l’altă. Vedem însă că unul, ministrul de resbel, n’a trecut ci s’a retras. De ce dacă chestiunea nu intra In competenţa sa şi dacă cel-t’alţî doi miniştri speciali afl intrat în noul guvern ?—Nu cum-va pentru declaraţiunile sale că arma soldatului nostru este ciomag şi baston?—Pentru aceasta ar fi trebuit să se retragă de mult şi noi am văzut că a rămas; că dacă armata întreagă a protestat contra acestor cuvinte, d-voastră însă Taţi urmat cu încrederea pînă la ciomag. D. general Budişteauu s’a retras dintr’un sentiment de susceptibili tale, pentru că n’a voit să-şl şteargă singur semnătura. D. Stoiceseu insă a rămas în minister; a trecut de la o specialitate, de la lucrările publice, la altă specialitate, la afacerile străine—şterglndu-şl singur iscălitura de pe jurnalul consiliului de miniştri. — Acesta oare să fie în anul 1896 titlul ministrului de externe al Romîniel? Şl-a Inaugurat noul minister înveselindn-ne °cu strigătul de: Să trăiască M. S. Sultanul. Da, să-l ţie Dumnezeul Iul Mahomed pe M. S. Sultanul pentru ca să facă ceia-ce d. Stoiceseu spunea că a făcut deja. D. Sturdza ne spunea cu acea ocaziune că a luat parte la acte mari la cari a conlucrat toată naţiunea, cu principele Cuza, cu principele Carol la 1860, cu proclamarea independenţei la 1881. Da, dar atunci aveam sistem representativ, toată ţara era repre-senlată în Parlament, pe cind acum vedem că cu ocaziunea învestitureî noului Mitro polit M. S. Regele a fost nevoit să adaoge la formula tradiţională că ceremonia s’a făcut şi «lu faţa fruntaşilor ţărel», pentru că fruntaşii ţărel sunt în afară de parlament. Guvernul este cu un picior in parlament şi cu altul in casa privată a d-lul Lascar Catargiu—şi de acolo a tranşat o chestiune naţională. Este dar o întrebare de conştiinţă ce trebue să ne punem: dacă suntem safl nu representanţi! opiniei publice? Disolvarea parlamentelor poate fi rezultatul a două împrejurări. Safl în urma unul conflict între guvern şi Camere—şi atunci ministerul cere Coroanei să tranşeze diferendul prin im noii apel la ţară; safl cînd s’afl întîmplat evenimente cari te fac să-ţi pui întrebarea de conştiinţă dacă mal re-presinţl opinia publică din ţară. K Nu s’a putut rezolva chestiunea gravă pe care aţi numit-o naţională de cît cu concursul Iul Lascar Catargiu, al lui Take Ionescu şi cel l’alţl; prin urmare nu repre-sentaţl opinia publică din ţară, şi acum dar se impune safl disolvarea parlamentului, safl cel puţin retragerea guvernului. Alt-fel veţi trăi din ce lu ce mal slabi pînă la istovire, lipsiţi de încrederea că re-presentaţl ţara. La venirea la guvern aţi voit să anihilaţi partidul advers prin unanimităţi, prin alungarea lui din parlament; astă-zl este anihilarea majorităţel prin lipsa de încredere. Pentru cuvintele de mal sus d. Maiorescu declară că va vota contra proiectului de Adressă. (aplause). La orele 6.15 se ridică şedinţa, anunţln-du-se continuarea discuţiunel pe a doua zi. Şedinţa de la 14 Decembre D. Dr. Manolescu interpelează pe d Preşedinte al consiliului asupra râului traifl al ţăranilor. D. C. Zăgănescu interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice asupra tendinţei direcţiunel C. F. R. de a se erige în Stat în Stat. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de came, quinquina şi fosfat de calce. Acest viu care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţi,unea osului, nervilor şi a cărneî musculare Vinul Beof-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a 50 grame de carne prin */» pahar de vin. El pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrîstniee. Intrepozit : Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altin. Roşu, Thflringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţi) d-ruluT Ollivier din Paris Vindecarea ra ficală a boalelor sifilitice recente safl învechite la bărbaţi, femei şi copil. Academia Naţională de medicină din Paris a declarat in raportul săli către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de medicină şi singurii cari au primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoplaţl in toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli B3 în Paris. In detail : Farm. Rrus, Alşu.otîn, ‘3 Thflringer şi în loale farmaciile din ţară._____ 200000 FANZARif NAŢIONALA Veniţi şi admiraţî lucru de necrezut TREI COTI LA M LEU Air i s Fac cunoscut onor. P. T. public că am cumpărat o cantitate de 90nnnn metri DIFERITE PANZARII NA CUUUuUţionALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI şi altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun in viuzare cu preţ de TREI COTI LA DN LEU, în localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie). Vient «le paraître Patrie, Education et Travail PAR JEAîî KAL1NDEKO Docteur en droit de la Facultd de Paris, membre de l 'Academie Roumaine D-rul D. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rului Capşa Conaultaţiiim de lu 1 piuă la 3 p. ia. —Pentru săraci gratis— 0« GHIRiAG TE8HABI Special în hoale de FEMEI şi FACER| S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Ntrada « oiţei 56. TOII STMLIAar AVOCAT DIN lAKl S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI CAI.F.A VEUTOEEEKI. 1«2 Dr. CRĂINICEANU STRADA FONTÎNII No. 5 (Casa Generalului Dunca) Coiisulllaţli 1—3 p. in. MIHA1 CEEKEZ AVOCAT No. 60, —Ca ca Dndeţti—No. GO, Doctorul G-alimir de In facultatea din Paris Special pentru focalele de * foni ac 27—Strada Doamnei | 27 Consult. 2—4 Doctorul !. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se In Capitală dă cousultaţiunl la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. Doctorul Drug*escu s’a mutat în strada Brezoiaiiu 11 bis Consultaţiuul pentru maladii chirurgicale şi genito-urinare de la 5—7 p. m. PREŢURI MODERATE Casa de Sănătate Br. I. KISIAG STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiuluî Romîn Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higieuice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne safl chirurgicale în condiţii foarte avantagioase, "ersoaneie cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic Doctorul S. VeESan Specialist pentru boule interne şi sifilitice Gonsultaţiunî de la 1—3 p. m. şi la orele 6 p. m. Strada Luterană 19 O. & J. BEEeaa MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 28, Calea Victoriei, .58 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrerie etc pentru sesonuJ de logodne, nunţi şi cadouri. CÂSSÂ CAPŞA Cofetăria Curţeî Regale Exposiţiune de noutăţi pentru daruri S’afl pus în vînzare creaţiunile noul ale sezonului. La cofetărie se găsesc prflspete in toate zilele : Ciocolatele Franlz-Iosef, Suveranul, Alexandrul, Borisul, Edimburgul, Sarab, Clara, Coquelin, Deliciul doamnelor şi Pralina Regală, regele bomboanelor. Deschiderea sezonului de iarnă. Sosesc în toate zilele stridii de prima calitate—Pescărie de mare—Trufe proaspete — Trufandale —Găinuşe de Maus. Comestibile OT&TzrL, CAPŞA Restaurantul este deschis piuă după eşirea de la spectacole. Zacuşce şi SupeurI Telefon No. 279 ATELIER SPECIAL DE MODE Repar iuni aproape GRATIS Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiunî simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIMA FABRICA DE COROANE 1UILCA9IABÂ Caler, Victoriei 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special p ent.ru Coroane, Pălării şi Rochii de doi iii Strada Lipscani 10. Etag. I. hirare sţrada Stavrt voleos SSfojj citiri tot coprinsnl Dopositul general al fabiieei de fjjoşoul-Guloşî Ruseşti, Rnssian Vuicrican India Rubber *V «’-isie, din St. Peter-sburg, u pus deja în vînzare anul acosta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri: Şoşoni de Dame perechea bei 7.50 „ ,, Bărbaţi „ „ 8.50 iar Galoşii mal eftin cu 207° de cit anul trecut. Depositul general unde se află de vînzare pentru toată Romînia, Serbia şi Bulgaria la MARELE MAGASIN „LA BALON" 1LIE DIMITUENCII — Proprietar, fnrnisorul Curţeî Regale — Strada Parol I No. 72 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alto fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabrice! St. Pe-iereburg.—PĂSTRAŢI ADRESA. www.dacoromanica.ro MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care datX, (1 de la 10 in sus 20 bani linia. Spectacole Teatrul IVaţlonal. Duminică 15 Decembrie se Ta reprezenta <423* Yodevil In 4 acte, locallsatX de domnu 1. Malta dupi Dle «Glgerlo von Vlen». g per a remina Tcaf.ru Hnffo. Simbutâ lSţDecembrle reprezentaţie extra ordinari debutul La Belle Duvernois Dans ses-8ujeta* artistiques, ChantCes psr Mme Torelli. In ourînd df butul Mile d’Argent de la Şcoala din Paris. Circul G, SidoU. Si iubită 14 Decembrie mare represen* taţle. ______________________________________________ Sala Lolhllcli-iigniiza. StmbitX 14 Decembrie sera representa -Meşterul Manole» sad Mînăstlrea Curtea do ________________________________________________ Palatul Ateneului Bîmbătf 14 Decembrie CONCERT dat de violoncelistul D. Dlnlcu ou concursul d-lor Hichard Kpateln renumit pianist din Vlena şl D. Dimltrlu. Bal. -FRlŢIA» Societate pentru subvenţionarea elevilor săraci va da In seara d6 Joul 20 Decembrie 1895, îuoe-pînd de la orele 9 un mare Bal sub patronaglul unul co-mltet de doamne în sala Hugo.________________________ Sala Bragadlru, In fle-oare seară concert de orohes-, trfl sub conducerea d-luî Peters. Vinerea ooncert High Life Gafe Raţionala, Orchestra Kublnşteln ţl-a început concerlele. Închirieri şi arendări De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo, Viaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sute pogoane grîft arate cu sămînţă murată calitate oea mal bună. A se adresa, 20, Strada Ln mini, Bucureşti. De arendat cu începere chiar de acum moşia «Ianca» din Judeţul Brăila, în întindere de sece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grlâ arate ou sămlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Iiaohtlvat, avocat, strada Pîntînel 28, Bucureşti. __________________________ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15»/ LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA ŞEAPTEA — Şi cred că de rîndul ăsta, continuă Ca. Badianul, nu al să slăbeşti în represalil-lacă, priveşte acel frumos copac, cu craca aceea orizontală, de două zilejo observ cu o vie satisfacţiune şi îmi zic : de acolo voi avea plăcerea să spânzur pe omul mascat, dar după cum această moarte ar fi prea dulce pentru toate necazurile pe cari mi le-a făcut, voi face ca executorii nagar-nooki să-l bată cu nnele pînâ ce nu-I va mal rămâne un pic de piele pe trup. IvanovicI nu avusese puterea să asculte mal mult, el căzu leşinat pe covor. Când îşi veni în fire, crezu că a visat un vis urlt, dar cornetul acustic era acolo, a-vroape de el; cuvintele pe cari le auzise pibraă încă la urechile Iul şi chiar în a-eest moment cântecul marinarilor nagarno-oki dupe vaporul Maria, ajuugeafl In mod clar pînâ la el. Camere mobilate H«felul Pieţei Blkrecu- l'od ti, lingi Cuneri .1 Tri-banale* Cereri şi oferte dc servicifl Un tinăr absolvent a cinci olase liceale, doreşte a găsi an post fie în oapltalA sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca» sub iniţialele M, M. Vînz&rl şi cumpărări De vlnxarc spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţl* gaia jud, Ilfov. Amatorii aă se prezinte atr. Scaunele 45. Patru cal de lux, de vînzare; Strada Minervel L4. De vînzare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, dnpă calitate, 66 şl 60 franci. A sa adresa: Btr. Batlştel 16 De r .uzare un loo virau, situat pe calea Rabovel No. 24, ocf | cu strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. C. Ni-cule «cu. A se adresa la d. Mlhail A. Rachtlvanu, advooat, strada Frumoasă No. 28 Loco. Informaţinnl utile Id'iphtria Arenda lingă grădina Herâstrăti, Lapte de ▼ac& specialitate pentru copil şi cură cu lapte, 40 bani litrul. Lapte de blvollţft 6o bani litrul. Unt siiperfiu 6 lei kilo. Cremă o Jumătate litru 1 led. Lapte bifctut. 40 bani litrul. Transportul la domiciliu e ooprins în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Arc ud a, în Buourescl, Dlonislc 40. Un plantat routlnat oferă serviciile sale la solrele dansant* şl baluri pentru un honorarlu modest 8. Iaxoslav, Oalea Moşilor No. 90. De o dată fu cuprins de o furie indescriptibilă. — Trebue să es de aci, strigă el din răsputeri; chiar de ar trebui să asvîrl Re-mamberul în aer; prefer o ast-fel de moarte de cât agonia înceată ce mi se prepară... Trădătorule lonhatan, laşule!., de trei ori sperjur! mfe dă in mânile i*iul om care i a dat cincl-sute de lei, şi eil care i-am dat nouă milioane. Ah 1 dacă vre-o dată parvin de a scăpa de soarta care mă aşteaptă, jur pe tot ce am mal sfînt pe lume că voi munci tot restul zilelor mele pentru a mă răzbuna pe acest trădător. Aide, trebue să fug fără întîrziere. Să fug!... uşor e de spus, dar cum să fac? După ce se gîudi mult timp, cînd perioada de linişle sosi, ajunse la concluziunea că n’are altă scăpare de cît prin eşirea din spatele Rentam herulul. Uşile erafi de sigur uşor de deschis, de oare-ce lonhatan nu le apăra de cît cu o singură baterie electrică, se decise să încerce scăparea chiar în noaptea aceea, — lonhatan putea să-l predea chiar a doua zi. Pentru a evita comotiunea pe care o simţise deja cu violenţă, înfăşură mânerul u-nul ciocan cu hârtie metalică rătt conducătoare de electricitate şi cu ajutorul acestu-instrument el se decise să sfărâme încuiel toarea uşel; o dată acest obstacol distrus, electricitatea se scurgea în aer şi IvanovicI putea fără nici o teamă să pătrundă în deschizătură. Era unul diu cel mal tari înotători şi fără multă muncă ar fi putut a-junge la suprafaţă. Avu o idee foarte ingenioasă; pentru ca să nu ajungă la suprafaţă cu mîinile goale, luă o ladă mare de tinichea în care fusese pezmeţl, o umplu cu efecte necesare, mal puse o carabină şi două revolvere si sub Cat proaapikt (D. prim» ctlIUte) Se >» UpU- rla elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popa, ou 6 lei kilogramul dus ia d omidllu. Orl-oe cerere §e va face prin cartă poştală la aci a I. Munteanu oalea Vic- toriei No. 78. Franşalse diplomle deşire leşons particuli&res. Ad. bu-reau du Jonrnal._ __________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi M*hali A. Ractafivaria Advocat 28 Strada Frumoasă. D, A. G, Florcmcu. avocat, a a mutat în Oalea Dorobanţilor No. 40. Doctori D-rut Arbceeu. Calea Văcărenfl 33. Boule in-erne fl de copii. ____________ Bibliografii A eşlt de sub tipar în Editura Librăriei Socee A Comp. «Novele» de -Ion Slavici», Preţ a 4 lei. Leurn Majenten le Hoi Charte« / et la Urine FJlnneeth, chromollthographles par Bonssod, Valadonet Cle (Anelenne Malson Goupil et Cie). D'apres Ies derniers portraits exeontes par le peintre bien connu M-r. Jean Leoomte du NoQy. Prlx 3 tr. 50 d'un portralt. Iată sumarul No. 19 din revista literară -Povestea Vorbei» : -Trădare» Ion Guran, -Micuţii» (versuri) Artur Stavrl, -Zănatloul Butului» (nuvelă) T. Corbu, -Ipoorlze» (versuri) Radu D. Bosetti, -Cartea Iniruel» Mely, -Snoava» Nioules-cu, -Toamna» (poezie) Râul Stavrt, -Actualităţile d-lul M. D.» Or, -Samsarul» (nuvelă, traducere) Brody, oCînteoe Populare»» -Ilustraţie» Beb. pretext ca să le apere de umiditatea interioară, puse pe un mecanician să o lipească Î11 mod ermetic. Avea ast-fel cu ce să se îmbrace şi cu ce să se înarmeze. Aştepta ceasu cu o nerăbdare cumplita. Eraîl aproape ceasurile două din noaptâ, toată lumea dormea. IvanovicI era în apartamentul săîi, ezitînd, palid, tremurînd... — Aide! zise el, soarta aşa este. Cu o lovitură teribilă de ciocan, el făcu să sară în aer butonul, şijgraţie precauţiu-nilor luate nu simţi nici o eooţiniune; după aceasta, deschise încet uşa. Luă cutia cea mare cu previziunile şi după cum îl era cu neputinţă să o ridice cu dînsul la suprafaţă, legă cu o fringkie lungă de 150 metri lada, iar de cea-l’altă extremitate ataşă o mare bucată de plută care trebuia să se ridice la suprafaţă. Momentul solemn era sosit! nu mal avea de cil să împingă uşa exterioară, să scoată lada cu fringhia el In afară şi înainte ca valurile el să năvălească, să iasă şi el în afară. Dar în momentul cînd să pună în exe-cuţiune planul sâfl, se simţi cuprins de o spaimă cumplită. Acum însă numai era momentul de a se da înapoi; să fi vrut şi tot n’ar mal fi putut; uşa care răspundea în salonul «Re-mamberulul» se închisese în urma lui şi nu se mal putea deschide de cît printr’un mecanism pe care el nu-1 cunoştea ; şi nu putea în nici un chip să rămînă ast-fel închis intre pereţii vaporului. De douâ-zecl de ori puse mâna pe boton, neîndrăznind să-l apese.... Cu o rezoluţiune pe care în general o afi desperaţii în momentele de supremă deciziune, apăsă cu putere resortul şi cînd se deschise uşa, apa năvălind în abundenţă în interior, cu o mişcare repede asvîrli lada în afară, eşi şi el cu o 7 CASA DE SCHIMB FESKTA & SAMUEL 1 BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani !fo. 5 Cumpăra şi vinda efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 13 Decembrie, 1896 | Cump. Vlnd 40/0 Rentă Amortisabilâ. . . ,£ § 88 */» 5»/„ » Amortisabilâ. . . 100 */* «•:. 5 •/. Obligat de Stat (Cov. B.l . > Municipale din 1883 1011*. S611/. 102 97 Vi 6°/o » » » 1890 95 96 Vi 5»/, Scrisuri Funciar Rurale . 94 V. V4 Vi 5o/o » » Urbano . 91 91 V» 5«/o » » » Iaşi. 85 */. 86 Acţiuni Banca Naţională. 1840 1860 — » » Agricolă . 225 — 230 — » Dacia Romînia asig. 450 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 489 — 492 — S-tatea de Coostrucţiunl . 209 — 210 — Fiorini valoare Austriacă. 2 11 2 13 Mărci Germane . . . . i 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 — > IUtiione. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 î 70 Imprimarea «♦ maşinel* dublu-cilindrice, din fabrica Albert k C>?., Fraukenthal şi cu caracter« din fonderia de litere Fliasch din Frank- furt AjM’ ttszmmmBEmemmBBaBMBxi sforţare supremă şi începu să bată apa cu putere pentru a face ascensiunea. IvanovicI era un înotător eminent şi graţie acestui meşteşug putea să facă mal mult de un metru pe secundă, alt fel n’ar fi ajuns nici o dală pînă la suprafaţă. Un minut, puţin lucru, dar lung în părul lui IvanovicI! apa îl vîjia în urechi, pieptul începu să-I bată cu putere... şi încă nu ajunsese la suprafaţă : Cîte-va secunde încă şi gura i s’ar fi deschis fără de voe, puterile l’ar fi părăsit şi ar fi căzut ca o masă inertă în mijlocul apel, Intr’o sforţare supremă, el se întări în suferinţa lui şi mări din ce în ce iuţeala mişcărilor sale... De odată se simţi pierdut; pieptul i se contractase şi refuza de a mal sta o secundă fără aer, sîngele îî năvăli în tîmple şi în creer încă o sforţa-ţare, cea din urmă şi ne mal putînd să reziste deschise gura... O! fericire! ah! bucurie! un aer curat şi răcoros veni să calmeze plă-mînilsăî apăsaţi... ajunsese la suprafaţă,era scăpat. Iu jurul lacului toiul era tăcut şi liniştit, el se îndreptă încet spro ţărm, lmpingînd înaintea lui bucata mare de plută care e-şise la suprafaţă cu puţin mal îu urma lui. Pe dată ce eşi la ţărm, trase la suprafaţă lada de tinichea pe care deschizîndu o cu un cuţit ce avea asupra lui, se îmbrăcă îu grabă. N’avea de cît un singur lucru de făcut : să evite pe cit se va putea locurile populate ; ziua să stea ascuns în tufiş şi noaptea numai să umble ; ii va trebui multă cale pînâ la Melbourne, va suferi de sigur adesea ori de foame, fiind silit să se hrănească cu rădăcini, cu miere sălbatecă. Sosit o dată la Melbourne, acolo va găsi fondurile necesare la banchierul Invizibililor şi va putea să reintre în Europa. (Va urma) „EPOCA^ziar cotidian CUPON 14 Decembrie 189« Orl-cln» vi» 1*1» «cest cupon din .EPOCA. sl ’l VIX trimite, stiii II v» prcmenln la Itbrftrllle arătate inul Jos, are drept la nnnl din premiile CE 1’KEţTKl UE* IU S) din listele respective. Cuponul acesta e valabil pin* la 16 Decembrie ora 7 scara. Cititorii din provincie pot trimite costal la mărci poştale adăugind porto. Premiile „EP0CEI‘ La Librăria CA ROL MLLLER Oalea Victoriei No. 63. In lo* rte Numai Rellade-Rădulcmcu ¥.. Amintiri asupra istoriei regenerărel Hoxnîne, sati Evenimentele «ie la 1848. Un volum mare de peste 300 pagini .... 8.— 9.56 Rtchter Eugen. Unde duce socialismul. Jurnalul unul lucrător. Traducere de _____ Al. A. C Sturdza cu o prefaţă de N. Flllpesou..................... Flllpemeu IV». Albii şi Roşii -Reguleneu Petru. Polemice -— Psicliologla stilului 9.50 0.60 1.60 2.00 2.50 9.00 8.50 HaAuM A le-x.. Un an de luptă — Iubire ,poesiI - — Din gorna vleţel (ediţia Graeve) Zamflrencu Dutfiu Lume Neuăşl Lume Vecbiă ------- a.oo Htydaă Be P.9 Ioan Vodă cel cumplit, volum Ilustrat introdus în şcoli. - 8.00 Capee Pranpotm. Poveste tristă, roman tradus de D. Stăncesou - - - 1.50 Michăllefieu St, Ce. încercări critloe asupra învăţămîntulul nostru primar, ed. II 2.00 Ltveacu K, ioan, Îngerii lui rtafael fantezie originală in versuri în 3 acte . • 2.00 Lohmeyer M.. Un nod mtjloo pentru a preda «oplllor limba germană - - 2.00 Roman i. IV.. Poezii (ediţie populară) - 1.00 Radu D. Ronetll. Epigrame . • • 2.00 Ihften ii,. Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Malorescu - - - 1X)0 IfJ. Dragomirencu. Critica ştiinţifică şi Kmine8CU.......................1.60 Butcuteacu Marin. Religie şi ştiinţă - 0.75 Bachelin 4* Julen Rrun. Sept Oontes roumains ------ 4.00 Nlenleacu Hcrnely Deputaţii noştri *.....................8. La Librăria O. SFETEA. (Bf. Gheorgbe) Vatra, anul I.....................24.00 — anul II.......................20.00 Caraglmle. Note şl Schiţe- - - • 2.00 Theodorrneu G, Bem,. Cronica din Ndrnberg........................1.60 Flamarton. Urania........................1.00 Atcgler. Aventuriera.....................2.00 La Librăria L. ALCALAY 1 0.10 0.11 0.70 1.00 1.60 1.80 1/6 1.00 1.60 1.20 1.09 1.00 0.76 1.06 0.66 1.66 OJ» 1.59 12.00 10.90 1.00 9.75 0.50 1.00 (C«lea Victoriei, otel Boulevard) Speranţa Th,. Popa cel de treabă nuvele. 2.00 — Mama Socră, teatru - 3.00 Dr, /WatrrOEnglez), Călăuza mamelor tinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor * - 0.60 Teleor D.. Durere, Mferlfce nuvele - - 1.50 Zanflrol, Manualul uevului do mînă pentru familii -..........................2.00 ff'artha H„ Corespondenţa Comercială pentru usul comerclan. comptabll, etc. 4.00 infimi G,. Metoda Croitului - - - 2.00 Brjan Gr,. Harta Romînleî şi a ţăriler veciue, format mare şi în culori . - 1.25 1.00 1.00 0.50 0.89 0.66 2.00 1.06 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Kpo«*eî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-ratate îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. III BABAŢI DE SAMĂ II! Renumitele CEASORNICE de 14 car. de aur imitat, cari pînă acum »0 fost vlndute direct numai la ceasornicării şi vîndute de comercianţi cu franci 35 şi 80 pentru ca ele să fie accesibile şi de public, vi ehia renumită firmă reală şi solidă, de mal jos, s’a decis a expedia pini la sflrşitul lunel viitoare, a-eest ceasornic împreună cu 19 obiecte preţiease.cu un preţ chilipir de 16 franci franco porto şi ambulagifi 1 Ceasornic de buzunar de aur imitat de întors la fie-eare 24 pînă la 30 ore bogat gravat şi guio-şat, înlocuind un ceasornic de anr garantat pentru mersul regulat 5 ani. 1 Lanţ de anr imitat cu fasonul cel mal noti cu carabină. 1 PortmoneO frumos şi durabil. 1 Briceag excelent cu 3 limbi de o(el. 1 Inel de aur imitaţieţeu briliant simili. 2 Butoane de aur imitaţie pentru manşete cu închizător patent. f> Butoane de aur imitaţie pentru clie-misete. 1 Ac de cravată de aur imitaţie cu piatră fină. 1 Notes. 1 Cutie de bozunar pentru chibrriturl. 1 Creion care se poate întrebuinţa şi cu atîrnâtor cu mecanism. 4 Obiecte de lux cari provoacă în general veselie şi de obiceitt se vind cu fr. 3.50. Toate aceste 20 obiecte de valoare, firma de mal jos se obligă a le furnisa la ori cine pentru 16 franci franco porto şi ambulagiu însă numai pînă la sfirşitul lunel viitoare. Ori şi ce lucru care nu va convine se schimbă cu plăcere, adică nimeni n'are risic. De primit contra Bani înainte sad contra unul acompt de lei 5. Restul prin ramburs de la: RAB1NGVICZ Viena I. Maximilianstrasse 3, EB NB. Pentru a economisi orl-ce corespondenţa nefolositoare se face canoscut eă comandele contra ramburs se efectu-iazâ uumal contra unul acompt de cel puţin 5 lei. Acomptul se sustrage apoi din rambursul. Aşa că rambursul în loc să fie de 10 lei va fi numai de 11 lei. Vama care este aproape de 1 letl trebue plătită acolo._____________________ Litografia Grassiany s’a reinstalat Bncureari 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. Staţi, Opriţi şi Citiţi Primul Atelier de Pictură Calea Victoriei 136 Profitaţi de Ocasiune Cine voieşte să aibă după orice Fotografie un Portret in olel mărime Naturală bine lucrat ca să râmîie ca cel mal frumos suvenir safi cadovl neuitabil, rugăm a se adresa numai la Atelierul de Pictură di* Calea Victoriei No. 136, preţurile sunt cît se poate de reduse, In comparaţiune cu lucru, garantăm o asemănare perfecta, avem la dispoziţiune Pictori cel inal speciali din Miln-chen, Paris, Dresda şi Berlin. Acociaţiunea de Photominiaturâ Guturaie, Tuse Bronşita Grippe, Influenţa Astmă LIQUEUR * CAPSULE Bubtâe Bole de Piele in tdte farmaciile Catare băsicei Calea Victoriei 41 DIN BUCUKESCI Vis-a-vis de fost Hotel Broft ----—----- confeseria Capşa Bin cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţiO, cu toate toate că magazinul, iu urma transformărel făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal prompta a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa inceptnd de: Joul 21 Noembrie pînă la 15 Decembrie a. c. O Mare punere in Vînzare de : I/ănurî pentru rochî, anglais. fantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 3.76, 4.50 metrul, şi aial sus. Mătăsuri nouveate în toate genrurile. La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri de mătase, Pluşuri vegetale, etc. MARE EXPOSIŢIUNE de Nouî modele de Pelerine şi Ronturl ultima creaţiune din Paris şi Ber’in. Colectiune Bogată ■ ; Jupoane de mătase şi de moare de lină, Garnituri elegante pentru rochî de bal şi de purtare. Representa nţ pentru Romînia A. UJELIIMAlOf Bucureşti La Typogiafla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede cîtelO ki lograme. Mai mult de l/s de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, Iritaţluuel peptuliiL influenta, dureri reumatismale* scrîntlturi, răni, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile Cea mal bană calitate earistenlă de DE UZINA DE GAZ vi #8 furnisează la domiciliO, în saci, per tona d« 1000 kgr. greutatea garantată irLEI 45^ Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satt personal casei A. aOLDŞTmN 9, Strada Decebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti ae Cnrdiff, antracit engleoesc, prima ealitate pentru sobe Helios, Briquctte etc. Expe-diţiunl ew gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale in arta dentistieă la expozi-Ua din Bruxelles, Bordeaux şl Lyou etc. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. ConsultaţiunI 9—12 a. m. şi 2—5 p. m- De vînzare Spre tăere, chiar de la 1 Ianuarie 1897 viitor, pădurile de pe moşiile Meteleu Lipăneştl şi SudiţI, arabele in apropiere de Buzaţi. Pentru informaţiuni şi eondi-ţiunl de vînzare, a se adresa în Braşov la Comitetul parohial al Bisericel Sfintu Nicolae şi în Bucureşti, strada Popa Tatu No. 33.—Ofertele se primesc nnmal piuă la 31 Decembrie a. c. MAGAZINUL IIELIOS" 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIRIUS- cu patent regulator noul model ISHO. «Sirius» sunt de o construcţiune solida şi eleganta, cele mal higienice diud o căldură plăcută si temperată după dorinţa, care se obţine prin