SERIA n— ANUL II, No, 330 NUMĂRUL 10 BANI ABOMSEK TKLB Ineop Sa 1 ţl 16 ale fie-oâreîîunA -|î ae pl&tMiţ tot-d’a-un.5 înainte In ihuHirtxtl Ia Cana Administraţiei In judeţe şt gtrâinăiaia prin mandate poşta/e Ui an tn ţari 30 lei; In streinitale 50 le) ?ast luai ... 15 > » » 26 > ret luni . . . 3 » > » 13 > Un Qumtr In sireinaliite 30 ban! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ho. S-STRADA CLEMENŢEI—Bo. * Ediţia a treia SAMBATA, 14 DECEMBRE 1896 NUMĂRUL 10 BANI AJUSCIUBILE In Bucureşti şi judeţe *s primase numai U Administraţia ’în slreinătate, direct la admirMiraji* ţi is toate oficiile de publicitate Anunciurl ie pag. IV.....0.30 b. Sic'* » » » IU.........2-— iei * » » » n..........3.— * * inserţiile şi reclamele 3 iei rindil! Ou mtiSEiăî vochii S0 fcaft! No. *.- admiiv istraţia STRADA CLEMENŢE! -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI „FRUNTAŞII ŢEREI ^ I Liberalii ati putut pricepe ca a-fară de Camerile lor servile exista o instanţa mal înalta pe care nu Cînd acum 14 luni Ministerul I o pot nesocoti, această instanţa Sturdza a presidat alegerile gene- I sunt «fruntaşii ţarii». TEAMA D-LOR STURDZA SI STĂTESCU Acţiunea d-Inî Cowlincscn. — Ita* porturile dintre guvern şi tjefî. Teama de tragere pe sfoară. rale din cari aQ eşit unanimitaţile parlamentare de astazf, partidul li-beral în chor striga pe toate tonurile ca conservatorii aQ fost spulberaţi, cad chiar cu alegeri eminamente libere el n’aQ putut pătrunde în parlament. D-nu Sturdza a mers şi mal de parte, şi în nemărginită sa îngîm-iare a declarat în Senat ca nimicirea partidului conservator nu este un răQ, căci ajunge pentru fericirea ţârei Roinînescl de a poseda marele şi unicul partid naţional liberal De atunci evenimentele s’au precipitat şi şi-au luat sarcina de a da o flagranta desminţire fanfaronadelor liberale. A fost de ajuns ca sa fie la ordinea zilei o ches tiune mare care interesa ţara în treaga, pentru ca unanimitaţile parlamentare să fie recunoscute in competente pentru a o tranşa. In ziua cînd era \orba de c^va mal mult de eît de votări de na turalisărl, pensii saQ credite, guvernul a înţeles ca trebue sa se a-dreseze fruntaşilor ţâre! cari, cu toate alegerile libere, nu figurau în parlament. Fruntaşii ţârei (aşa a numit arbitrul autorisat al luptelor noaste politice pe membrii marcanţi al partidului conservator), fruntaşii ţârei n’au obţinut sufragiile alegătorilor lasaţl liberi de a-şl manifesta preferinţele politice, dar aceşti frun laşi eraQ în modul lor de a judeca aşa în de acord cu sentimentul pu bJic, în cît guvernul a fost silit să se adreseze lor pentru a aplana greaua criza prin care a trecut ţara. Fruntaşii ţârei nu representaQ naţiunea, după spusele liberalilor el prin urmare nu figuraQ în par lament, dar când guvernul a avut nevoe de el, a fost silit să se duca sa-I găsească pe la casele lor. Fruntaşii ţârei, consideraţi de li berall ca spulberaţi, au avut pa triotismul de a nu voi să spulbere guvernul, căci el nu împărtăşesc opinia d-lul Sturdza ca nimicirea partidului advers este un bine pentru ţară. Fruntaşii ţCrel şi în afară de parlament aQ ştiut să lucreze pentru binele obştesc Este o crudă ironie ca tocmai liberalii cari, sub falaciosul pre^ text ca se violează Constituţia, aQ părăsit în mod ostentativ paria mentul, ca tocmai el sa fie siliţi a’şl căuta salvarea în afară de parlament, la acel pe cari-I considt raO ca nimiciţi. lata resultatul politicei liberali lor, cari de 30 ani întrebuinţează tot talentul lor pentru a crea legende şi a orbi lumea cu fraze deşerte. De 30 ani el trăesc într’un vis, că ţara le aparţine numai lor şi că în afară de el nu mal există factori de cari trebue sa se ţie compt. Asta-zl el aQ fost deşteptaţi şi se gâsesc în faţa realitaţel, şi cel puţin o parte din liberali aQ priceput că s’a dus era monopolului sentimentelor patriotice şi ca s’a sfîrşit domnia absolută de care aQ abusat un sfert de veac. Ultimele evenimente aQ demonstrat liberalilor câ nu e de ajuns să-şi formeze unanimităţi parlamentare, prin alegeri aşa zise libere, pentru a dispune de această ţara după bunul lor plac. Etltn. SSeldimau. CHESTIUNEA SANDELOR Că se găsesc bătăuşi în ţara noastră, aceasta nu e de mirare; ceea ce dă însă o deosebită gravitate chestiunii bandelor de bătăuşi cari aii operat în a doua jumătate a lui Noembrie, e faptul că acele bande aă fost organizate de autorităţile publice şi aă lucrat subt direcţiunea lor. Aceasta e o ruşine ce numai decît trebuie ştearsă. Origina bandelor e cunoscută: Ele aă fost organizate în vederea vizitei împăratului Frantz-Iosef, cu menirea eă puie mîna şi să znopească pe ori-ce nesocotit care va fi încercat să facă o manitV.staţiune ostilă. N’au avut oeaziunea să lucreze atunci; dar aă rămas organizate. Cu ocazia cunoscutelor evenimente, administraţiunea şi-a adus amiuto de ele, le-a complectat şi le-a aruncat asupra publicului. De şi toate acestea se cunosc, de şi faptul monstruos că autorităţile publice au organizat şi condus bandele de bătăuşi e în de obşte cunoscut, nu s’a făcut pînă acum nimic pentru constatarea lui judecătorească şi pedepsirea vinovaţilor. Oamenii cari cunosc faptele şi ar putea lumina justiţia, nu sunt chemaţi la instrucţiune. In ziarul nostru s’au făcut denunţări destul de grave ; cu toate acestea n’sm fost chiemaţi să spunem ce ştim. Chestiunea nu poate fi însă înmor-mîntată, aceasta ar trebui s’o înţeleagă guvernul. SITUATIUHEfl TEZAURULUI Din faptul că încasările merg bine In c xerciţiul curent — lucru foarte natural de oare-ce situaţiuuea economică s’a îndreptat — Voinţa Naţională ţine cu orl-ce preţ să facă un titlu de glorie pentru partidul li beral şi, In special, pentru d. G. Cantacu-zino. Fiind cunoscută incăpăţinarea organului colectivist, nu ne vom osteni sâ’l întoarcem de la părerile sale. Oamenilor Insă cari de resc să se lumineze, ne permitem să le punem în vedere eîte-va citre cari arată, cum nu se poate mal limpede, că mersul îmbucurător al încasărilor se datoreşte altei împrejurări decît aflării accidentale a d-Iul G. Cantacuzino în capul ministerului finanţelor. Aceste cifre privesc încasările, în pri mele 7 luni din exerciţiile 95—96 şi 96—97, ale acelor venituri ce sunt în legătură mal directă cu siluaţiunea economică. De la vămi, s’a încasat: 19,423,030 lei In 1896-97 17,836.277 * * 1895 96 1,586.753 lei deosebire. Din tutunuri: 22 037.357 lei în 1896-97 20,748 486 » » 1895-96 Acţiunea d-l m Costinescu De şi a refuzai categoric să intre în minister, totuşi d. Em. Costinescu, prin cultura şi prin reputaţia de care se bucură în partidul liberal, are un ascendent puternic asupra guvernului şi in special asupra d-lor Aurelian şi V. Lascar. Avtnd conştiinţă de aceasta, d. Costinescu îşi dă toate silinţele să întărească situaţia guvernului, ferindu-’l de intrigi şi mai ales de intriganţi. In acţiunea sa d. Costinescu a izbutit să-şi asocieze şi pe d-nii C. Nucu şi Delavrancea. Acţiunea d-lul Costinescu tinde la înstrăinarea cît mai pronunţată a guvernului de influenţa nefastă a d-lor Sturdza şi Stătescu, înstrăinare care poate duce la o apropiere cu d. N. Fleva. D. Costinescu este neobosit în acţiunea sa, căci vede bine şi clar, că nimic nu poate fi mai periculos pentru guvern şi pentru partid, de cît influenţa predominantă a celor doul şefi. Raporturile dintre guvern şi şef/ Alît dispoziţia fruntaşilor partidului, cît şi acţiunea d-lul Costinescu, au produs deja următoarele rezultate : D. Stătescu se desinteresează complect de partid şi de soarta guvernului, şi pleacă în străinătate cu gîndul de a profita de cea întîi ocazie pentru a da in mod indirect lovitura de graţie d-lul Aurelian, şi apoi să adune împrejurul său firimiturile partidului. D. Sturdza, mat neastîmpărat şi mai nervos, din prima zi a căderii sale de la putere a căutat să-şi ia în serios rolul de şef, să se afirme ca protector al noului guvern şi să-i dea sfaturi. Decît aerul protector cu care vroea să se impună d. Sturdza nu convenea de loc guvernului, aşa că în cestiunea mitropolitană d. Aurelian a izbutit să se scuture puţin de d. Sturdza. De atunci D. Sturdza, mînios, a încercat să se impună fie ca preşedinte al Senatului, fie ca ministru de externe,—dar şi aici a suferit o înfrîn-gere. Şi această înfrîngere Va făcut aşa de furios, în cît a hotărît,— după sfaturile d-lui Carada,—să facă lot ca d. Eugen Stătescu, să plece în străinătate. Dar Încă odată, aceasta nu ne pri-priveşte. Liberi de ori ce angajamente, am încetat o campanie cînd după socoteala noastră, am crezut că ne-am atins scopul, şi ne-am mărginit a da o demisie ce n’aveamdreptul nici să o ţinem nici să o speculăm, în ziua cînd această de-misiune ni s’a cerut. La aceasta s’a mărginit rolul nostru şi d’aceia cerem stăruitor a fi lăsaţi în pace. TRIBUNA LITERARA AKTĂ Şl STIMĂ TRIBUNA POLITICA ■annBDBBnBaBBmBHngHnHi Dezbaterile de ieri ale Senatului aă fost ceva mal puţin sarbede de cît ale Camerei. Şefii fostului guvern liberal şi-aO arătat tendinţele—d. Sturdza direct, d. Stătescu prin intermediarul d-lul senator Scliina. Pentru d. Stătescu, ministerul Aurelian, întocmai ca şi maurul, poate să plece căc! şi-a făcut datoria. «Aţi venit să rezolvaţi chestiuni arzătoare Ia ordinea zilei, a zis d. Scliina; le-aţi rezolvat. Ce mal cătaţi ?» D. Sturdza a luat-o pe altă foaie. Vorbind de unirea ce ar fi domnind în partidul liberal, d-sa a spus că nimic nu s’a schimbat prin venirea ministerului Aurelian şi tot aşa, făi’ă nici un pericol, ar putea să vie un al treilea guvern liberal. D-nil Sturdza-Stătescu aQ început deci să-şî arate colţii. Diu nenorocire pentru dumnealor, d. Aurelian a declarat că guvernul actual va sta. APLAUD A... Teama de tragere pe sfoară Dar d. Sturdza n’a plecat încă şi mulţi bânuesc că în ultimul moment el se va resgîndi şi va rătnîne. N’ar fi de mirat, căci atît el cît şi puţinii săi amici se tem de o tragere pe sfoară. In adevăr, prin cercurile guvernamentale se spune că se pregăteşte punerea la index a d-lor Sturdza şi Stătescu, căci d. Costinescu preferă o bună înţelegere cu d. Fleva, de cît revenirea la putere a d-lui Dum. Sturdza. 1,288,871 lei deosebire. Diu sare: 5,087,834 lei în 1896-97 4.621,134 » » 1895-96 466,700 lei deosebire Din venitul domeniilor . 14,247,570 lei In 1896-97 11.878,260 » 1895-96 şi al docu 2,369,310 lei deosebire Din venitul căilor ferate rilor: 14,600,000 lei In 1896-97 7.700.000 » 1895-96 6.900.000 lei deosebire. Insumlnd numai aceste cîte-va condeie, ajungem la un spor de încasări, în favoarea exerciţiului curent, de peste 12 milioane jumătate. Şi cum nici odată Voinţa nu va reuşi să convingă pe un singur oin, fie el chiar colectivist din cel mal Îndărătnici, că lumea Întrebuinţează anul acesta mal multă sare, fumează mal mult tutun, cumpără mai multe mărfuri aduse din străinătate, etc., numai de dragul ochilor d-lul Cantacuzino— nu mal insistăm. CEREM PACE D. Fleva şi amicii d-sale se ocupă de cit va timp foarte mult de noi, cînd noi tocmai nu ne ocupăm de d-lor. Zece zile d. Fleva a negociat cn guvernul asupra cestiunel Mitropolitului, in timpul cînd prin «Dreptatea» se a-nunţa cu litere mari: Ministerul Aure-lian-I'leva, ori d. Fleva preşedinte al Camerei. Noi nu ne-am ocupat cîtuşl de puţin de aceste tratări. Acuma s’ar părea că noi suntem răspunzători de faptul că guvernul n’a vrut să trateze cu d. Fleva. Ba suntem chiar tirîţl fără voia noastră a juca un rol în această comedie caraghioasă, în care unul cere socoteală altuia pentru că nu vrea să intre în vorbă cu dînsul. Pînă acum am văzut adesea făcindu-se şi desfăcîndu-se împerecheri politice. Pentru prima oară însă vedem ur grup politic, cerînd socoteală altuia pentru că acela nu vrea să se înţeleagă cu dînsul. Tocmai pentru că această ceartă are o parte caraghioasă, ţinem a ti lăsaţi afară din această discuţiune. Este treaba liberalilor de a şti dacă e mal onorabil contactul intre doul adversari de principii, de cit intre doul tovarăşi cari s’aQ tratat în modul cel mal ponegritor. Dacă ar ti să riscăm o umila părere, am crede că a doua ipoteză e mal potrivită tradiţiunilor partidului liberal, unde scuipatul sa şterge cu www.dacoromamca.rr Cînd acum cîte-va luni d. Delavrancea acuza în Cameră pe d. Fleva că s'a unit cu conservatorii, majoritatea aplauda, fâdnd prin aceasta să se creadă că ea consideră această pretinsă unire ca ceva scandalos. In şedinţa de alaltă-erl d-nil Fleva şi Scor-ţescu, întrebînd dacă e adevărat că guvernul s’a aliat cu conservatorii ca să resolve chestia Mitropolitului pe care răutatea d-lul Sturdza o crease, după ce doul miniştri aii răspuns afirmativ, majoritatea a aplaudat din nou. Cînd în întrunirile intime ţinute înainte de deschiderea Corpurilor legiuitoare d-nul Sturdza spunea că chestia Mitropolitului e definitiv închisă, ca şi agitaţia dusă în jurul el de nişte oameni fără scrupule, majoritatea a aplaudat. Guvernul a recunoscut oficial alaltă-erl, de pe banca ministerială, că chestia Mitropolitului a agitat adine ţara şi că a trebuit să ceară ajutorul tutulor oamenilor de bine ca să o tranşeze definitiv; majoritatea inconştientă a aplaudat şi de astă dată. Aşa dar aproape în acelaş timp ea a manifestat încrederea ei prin aplause prelungite şi îndelung repetate—vorba Voinţei Naţionale — şi d-luî Sturdza şi d-lm Aurelian, prin aceeaşi manifestaţiune a ba terii din palme, singura de care e capabilă. Iată ce a eşit din rărunchii şi abdomenul naţiunii. D. Pallade ne făcuse altă dată portretul colectivistului : acesta avea burtă, stomah, o pastă moale şi murdară în loc de creer. Portretul trebue retuşat. Ocultisul deputat din anul 1896 are palme ca să aplaude şi degete ca să pue bilă albă la urnă albă ; el n’are însă nici inimă nici minte. Acestor maşini votătoare, acestor mîinl cari afz aplaudat erî pe D. Sturdza, azi pe d. Aurelian şi mîine poate pe d. Fleva, dacă ar avea şi d-sa gîrbaciul în mină, li s’a încredinţat conducerea ţărei... şi bietul d-nu Aurelian îl dă zor că nu va tace nimic pînă nu va lua avizul majorităţel. Nu ’ţi mal perde vremea, domnule Aurelian, fă şi d-ta ce te taie capul, căci nici unul n’o să deschidă gura să zică alt-fel; nu ’î mal consulta, nu ’ţl mal bate joc de dînşiî, că destul îşi bat el singuri joc de el. Kegiig. In palatul Ateneului sunt deschise as-tă-zl două expoziţiunl de pictură — de o parte mal mulţi tineri artişti, de alta unul singur, d. Simonidi. E uu mare curaj să se expună cineva când merge in corpore, cu atît mal mare, in cazul artistic de faţă, cu cât in corpolre poţi trece nebăgat în seamă; dar desigur culmea curajului o atingi cînd te expul singur, şi aceasta este marele merit al d-lul Simonidi. Dar curajul în artă ne poate adesea ori duce prea departe — de exemplu, la o revoltă făţişe contra desenului. Iată un Mitridate al cărui cap este de două ori mal mare de cât ar trebui să fie. Asta nu face nimic, de vreme ce avem la treptele, pe cari şi-a dat sflrşitul strălucitul rex ponticus, o sclavă de două ori mal mică de cît impuneaQ exigenţele planului întâiu. O mână prea lungă ; da, dar e compensată de un picior prea scurt... Armonia asta este marele secret al artei. Ş’apol culorile! trebue să ţinem seama de culori. Este un fel de vînCt, un vinăt care spune multe, un vînfit care domină în totul, un vînfit fundamental, un vi-năt care este un gând—o idee! O damă e cuprinsă de amor—se face vînătă la faţă: un soare apune vînăt ca un vis poetic; saQ, ca o inspiraţie, răsare... iar vinfit. Apoi, soldaţi vineţi, ape vinete, trandafiri vineţi, sfinte, pisici, scaune, săbii—toate vinete. Iată ce ar putea inspira celor de dincolo o invidie vînQtă, daca el n’ar in-nota, in mijlocul unei grădinlpline de flori şi de fructe, într’un verde plin de speranţă. Intrând în salon, eşti răpit, ca român, de un farmec nedescriptibil, şi, fără voe, apucat de un dor vag al crângurilor şi muscelelor patriei, al acelor locuri pic-toreştf, începi să fredonezi... «verde, verde şi iar verde !» Aci nu mal e vinăt, e verde: apele verzi, copiii verzi, damele verzi, casele verzi şi fructele verzi—e o teribilă stre-pezeală de dinţi! In mijlocul acestor verdeţuri, stă culcată intr’o poză foarte intimă o driadă de marmură — o bucată destul de meşteşugit tăiată a lui St. Mar-ceaux, un sculptor francez, 1893. Driada e foarte bine, chiar prea bine—hrănită ; ea are cărnuri foarte prea bogate, şi, culcată cu spatele foarte prea sus, îşi ascunde obrazul cu mâinile în iarbă: face bine; goală cum e, are unde roşi chiar dacâ’şl ascunde faţa. Dar—o execuţie onestă. O privire singură e de-ajuns ochiului deprins ca să se repauze de atâta verdeaţă: căldura, ce lipseşte’n crângurile verzi, se poate obţine dela o marmoră albă. E un moment de repaus bine-făcdtor in mijlocul vertiginoasei călătorii prin atâtea şi atâtea peisajurl de uscat şi de mare... şi e ştiut că reul de mare ’e un simptom alarmant tocmai pe uscat. Nu consiliez pe nimeni să stea multă vreme într’un salon unde verdele stăpâneşte cu atâta tiranie: poate ieşi peste un ceas cu sufletul coclit. Şi—pentru un suflet—cocleala este de mii de ori mal pernicioasă decât pentru stomacb. Luaţi de exemplu un individ şi daţi-! să mănânce bucate coclite: simpto-mele alarmante încep îndată—dar lapte, mult lapte, poate să’l reîntoarcă la ho-tărirl mal bune pentru familia sa. Dar, ia să vedem pe omul al cărui suflet a fost o-dată saturat ca al meO de cocleală : acela e un om pierdut—nici un antidot nu’l mal poate readuce la stima artei naţionale. Şi asta este foarte răQ; pentru că e curios lucru cu şcoalele de pictură. Şcolile italiane, de exemplu, şi germane, cea olandeză, cea spaniolă, n’aQ nevoe deloc de stimă; tot asemenea şi şcoala franceză. El! iată o excepţie, 0-norabilă de sigur,—şi trebue să* fim mândri de aceasta,—şcoala română. Şcoala română, mal independentă de căt toate celelalte, rupe cu tradiţia, şi vine,—verde, galbenă saQ vinCtă, indiferent de coloare—să ne spună hotărtt: Arta română e mal presus de mijloacele vechi; ea renunţă, în secolul nostru de libertate, la mijloacele tiranice ; ea nu vrea să se impună—ea are nevoe, mare nevoe, de stimă... Stima— iată ce doreşte arta română. A venit, crez şi eQ, momentul in fine ca Românii noştri să arate că pot avea stimă pentru artă precum totdeuna aQ arătat că aQ artă pentru stimă. Să fim Români 1 să nu uitâin deci 2 EPOCA niciodată a cânta, fiind vorba de arta română: verde, verde şi iar verde... chiar când e vinăt. POVESTIRI DIN COPILĂRIE licitări şi de recunoştinţă din diferite localităţi locuite de rominî. Aceste depeşi adresate mitropolitului romînilor fac să reiasă că numirea acestuia este un semn evident de bună-voinţă din partea Sultanului faţă de supuşii săi de naţionalitate romînă. 600 de rominî din Bulgaria au adresat de asemenea mitropolitului romîn o depeşă de felicitare. «Povestiri din copilărie de SergiQ Cujbă, cu ilustratiunl de N. Vermont şi cu o prefaţa de G. Coşbuc», iată titlul unul frumos volum apărut zilele acestea In editura Librăriei C. Sfetea. Este o adunare de nuvele, schiţe şi note fugitive, o lucrare fără pretenţie a unul tîner Începător. Ea nu poate fi prin urmare o lucrare desăvlrşilâ în amănunte; dar toate paginile el sunt învăluite intr’o atmosferă de sincer şi curat sentimentalism, care şade foarte bine la vlrsta tînără. Dar despre acest volum vom mal vorbi odată. Piuă atunci, iată interesanta prefaţă a lui G. Coşbuc: Am încercat şi eu odată să fac versuri pentru copiii de şcoală. Am scris multe şi le-am îndesuit pe toate într’o carte de citire. Ştiu, dcd din experienţă, cât de anevoioasă e munca să cauţi subiecte uşoare ca să le tratezi uşor, scobordndu-te la nivelul intelectual al copilului şi încordându-te să’l imitezî noima gândirii şi gustul exprimării Iul. Iacă, vorba m’a adus, tără să fi avut gând acuma, la un paradox: A scrie pentru copii e foarte greu, tocmai fiind-că e foarte uşor. Cultura omoară naivitatea şi ştiinţa goneşte simplitatea, şi dacă nu ştii să povesteşti copiilor naiv şi simplu, atunci eşti în rolul celui care predică nămînzilor despre bine-facerile postului. Ca să poţi povesti copiilor, trebue să’î iubeşti, trebue să cauţi a le pricepe firea şi lumea aparte în care trăesc,—să ştii să te cobori pîn’ la nivelul personalităţii lor, considerându’l, ca şi pe oamenii în vîrstă. Trebue să el parte împreună cu dînşil la toate manifestările lor sufleteşti: Intr’un cuvânt,— rămânând om mare, să fii cât se poate de copil. De aceea femeile au scris mal bine pentru copil decât bărbaţii; dotate cu mai multă simţire şi pricepere sufletească, şi ocupându-se mal mult cu dînşil,—le-au înţeles mal bine firea. Apoi femeile rămîn în copii viaţa întreagă, adică rămîn simple, iubitoare şi en-tusiaste, precum poporul rămîne copil de-apururi în creaţiunile’l artistice. Pân’a nu’ţl ceti caetul, într’o doară, mi-am zis despre d-ta: «Cine-a mal învăţat şi pe omul ăsta să’şi prindă mintea cu copiii ? Dar de-odată cu cetirea, mi-am mutat gândul. Povestirile d-tale sunt o încercare, şi e o vorbă a nu ştiu cui: încercarea şi când nu reuşeşte, e o şcoală. Şi, cred eă, sunt destul de reuşite, ca început. Fără îndoială, s’a mal făcut câte ceva în felul acesta, şi nici nu zic că eşti cel d’întâiă, ci printre cei d’întâiu. Valoarea poveştilor pentru copil nu stă pe deplin numai în adevărul estetic, în frumos, ca ale celor-alte scrieri artistice ; ele au valoarea religiunii, nu a artei : efectul salutar al lor e ultima ratio. «Cuore» a lui de Gubernatis poate să n’aibă nici o valoare artistică, are însă o valoare etică aşa de mare, în cât cu tot dreptul se traduce această carte în toate limbile europene şi s’a răspândit pretutindeni, cum poate numai Evanghelia s’a mai răspândit. Ţi le spun acestea, ca să nu’ţl fie prea tare teamă că «poveştile d-tale n’ar fi având nici o valoare artistică.» Poveştile pentru copii au rol educativ, pedagogic. Ele sunt, în primul loc, poesie didactică. Instructivă nu distractivă. Tocmai de aceea, ea, dintre toate genurile de literatură, poate să fie cea mai destructivă, dacă urmăreşte idei împotrivitoare dogmelor pedagogiei şi ale moralităţii. Apoi, trebue să arătăm copilului viaţa aşa cum e—cu bucuriile şi prăpăstiile sale, ca nu cumva intrând în lume—disarmonia între lumea reală şi lumea din mintea sa— să’l ducă la decepţiune, la pesimism, la lipsă de voinţă, — rele de care omenirea noastră e aşa de bolnavă! Eu cred, că d-ta ai scris bune poveşti. Talent ai; ştii ce să tratezi şi cum. Acest cum e lucrul cel mai năbădăios în artă, e poate arta însăşi. Iţi lipseşte numai rutina. Rutina însă, e un lucru care se învaţă cu vremea. Sunt convins că al să scrii din ce în ce mai oine. Eşti tînâr; poveştile d-tale îmi reamintesc proverbul: Ziua bună se cunoaşte de aimineaţă. G. Coşbuc Din Viena ni se telegrafiaza: Împăratul a făcut in zilele din tirmă o vizită pictorulului Adju-kiewicz, care a terminat un tabloiî cuprinzând numeroase figuri şi re-presentînd revista trupelor ro-mine la Cotroceni, cu ocasia visi-tei lui Frantz Iosepli în Romînia. împăratul s’a exprimat în termenii cei mai măgulitori, atit sub raportul grupării cit şi din punctul de vedere al asemănării per-sonagelor. Acest tablou a fost trimes M. S. Regelui Carol al Romîniei. Un al doilea exemplar întocmai ca acesta este destinat M. S. împăratului Frantz Ioseph. Pentru a da satisfacţie magis-traturel şi funcţionarilor ministerului de justiţie, d. Şendrea e lio— tarît a cere demisiunea secretarului general al ministerului de justiţie, d. Filitis, care prin intrigile şi insinuările sale asupra simpatiilor politice ale magistraţilor, a devenit imposibil. S’a arătat prin presă o oareşicare tendinţă de a se continua eentlunea mitropolitană sub forma unei agitaţiuni pe tema propagandei catolice. Tot miezul acestei campanii reţgede fn pretinsa infiiiţare a unei mitropolii catolice fu Bucureşti. > ici vorbă nu e Insă de a se crea o atare mitropolie tu Ro-mintă. Monseniorul Hornstein poartă titlul de arcklepiscop latin din Bucureşti ca şl predecesorii săi; iar de rangul de Mitropolit nu poate fi vorba, de oare-ce acest rang nu există îu ierarcbla bi-serlcei romano-catolice. Luni, d. judecător-supleant Victor Antouescu, care a fost delegat să ocupe fotoliul ministerului public, va da concluziile sale. Situaţia îu Macedonia Sub acest titlu, jurnalul Times, de la 21 Decembrie, publica o telegrama din Atena, în care se afla şi următoarele : In acelaş timp, complicata cestie eelisias-ticâ a intrat tntr’o fază acută, neobicinuită. Afară de activitatea arătată de către exar-catul bulgar, cererile naţionalităţilor roml-neştl şi sîrbeştl de a fi cunoscute ca atare In numirile de episcopl In Macedonia, sunt relnoite cu o îndoită energie. Propaganda romineasc.ă a fost In tot-d'auna susţinută de Austria şi a fost considerată la Viena ca o supapă de siguranţă pentru energiile patriotice, cari alt-fel ar fi putut găsi un elmp de acţiune In Transilvania. Un rezumat al comunicărilor cari s’afl petrecut în vremurile din urmă intre patriarhul şi ministrul turcesc de justiţie şi de culte, în privinţa revendicărilor romlneştl cari s’aO publicat azi aici, aruncă o lumină interesantă asupra ultimelor peripeţii ale controversei. Se vede că cererea pentru numirea unul episcop romînesc la Monastir, care a fost. făcută Iutii la 1886, şi apoi din noă la 1892, a fost reînoită de curîud, ale-gindu-se ca candidat episcopul grec de la Mesembrio, Monseniorul Antimos, care a fost clştigat pentru causa romînă. Monseniorul Antimos, care şi-a părăsit diocesul fără voia patriarhului, (acest fapt este inexat, Antim a venit la Constanti-nopole cu voia patriarchidui. N. Red.), se află acum în Constantinopole, unde se pare că a slujii o slujbă romlnească, într’o biserică nesfinţită de către patriarchat. Poarta, supuntndu-se remonstranţilor pa-triarchatului, care după cum se afirmă, a fost susţinut de către ambasada Rusească, a trimes cestia revendicărilor romlneştl la hotărîrea palriarchatulul şi s’a însărcinat să împiedice slujbele de cari s’a plîns patriarchatul. Dacă M-rul Antimos, nu se va supune, va fi caterisit şi închis la Muntele Âthos. Jurnalul guvernamental, Proia, declară că patriarchatul nu va sta la îndoială ca să declare Schisma îu contra Slrbilor şi Romînilor din Macedonia, dacă aceştia ar urma pilda Bulgarilor, cerînd o organisare eclesiastică separată. In acelaş jurnal şi în acelaş număr se află şi următoarea depeşă din Constantinopole; Monseniorul Antimos, noul mitropolit va-lach, a adresat un memorandum ministrului de justiţie şi de Culte, anunţîndu-î că se desparte de patriarchatul ecumenic grecesc. Mitropolitul îu acelaş timp se pune sub autoritatea ministerului de Culte şi cere să fie recunoscut de Cap spiritual al comunităţel valaehică. kanow, doctorul lui Stambulow, dout geaudarmî, Dimitrow, doul judecători de instrucţie. Hakanow decime că Stambulow a pronunţat din limp In timp elte-va nume. cite-va cuvinte ca: m’a/oinorlt.. Halin... TuffektchielT... Belt-chew... Prinţu.. Cîţt-va martori uO văzut pe Halin fugind şi debarasindu-so de un iatagan. Dhnilrow depune că birjarul acusat, Alzow, a zis In închisoarea sa că Halin, Boni şi Gheor-ghiefî aă năvălit asupra lui Stambulow li: gă inagasinul Preslcw. D. Sturdza ştersese din budget postul de şei de cabinet al ministrului de externe. D. Stoicescu a numit totuşi în acest post pe cumnatul sau, d. San-Marin, cu toate că lipsea alocuţiunea budgetară necesară. Acum aflăm că în proiectul de budget al anului viitor d. Stoicescu a restabilit postul de şef de cabinet desfiinţat de d. Sturdza şi pentru a nu împovăra budgetul, a şters lefurile secretarilor declasa IlI-a, cari sunt diplomaţi de carieră şi cari, după ce au fost retribuiţi, vor rămîne acum fără apunta-mente. (Serviciul Agenţiei Domine) OFOBMAŢll Agenţia Romînă ne transmite următoarea telegramă din Constan-tinopol: Ministrul cultelor a adresat o nouă şi ultimă somaţiune in scris patriarhatului ecumenic cerîndu-i să aranjeze în mod definitiv ces-tiunea mitropolitului romîn. Ministrul insistă asupra unei soluţiuni imediate. 36 de preoţi representînd 22 de biserici au declarat supunerea lor mitropolitului Antim, care primeşte în fle-care zi depeşi de fe- In urma împăcării stabilite între fostul şi actualul comitet al Ligel Culturale, congresul Ligel va fi convocat pe ziua de 12 Ianuarie viitor. Aflam că starea sănătăţii principelui Dim. Ghica, nu mai prezintă îngrijiri serioase familiei. Doctorul Nothnagel din Viena nici nu mai vine în Capitală. Procedeu stătescist D. Stâtescu continuă şi acum prin Liberalul procedeurile sale de şantaj asupra magistraturel. Iată cum ameninţă Liberalul pe magistraţi în cestiunea unui proces, unde e interesat advocatul Sipsomo, tovarăşul lui Stâtescu: Ieri aă continuat înaintea tribunalului Ilfov, secţia I, desbaterile procesului pentru anularea pretinsului testament olograf al reposatel Haritina Gigârtu. D. M. D. Sipsom, representantul e-rezilor Ciculescu, a rostit o pledoarie strălucită, făcînd să reiasă tot adevărul in această afacere, care a făcui alt ta sgomot. D-lul Sipsom 'î s’au exprimai sincere şi călduroase felicitări din partea mai multor jurisconsulţi străini de acest proces şi cari n’au nici un interes la resolvarea lui înlr’un sens sau în altul. Beplica d-lui Vasile Br&tlanu a fost toarte slabă. Se vede că nu mai era de găsit un argument serios spre a se opune adevărului, atit de bine presintat de d. Sipsom. Sofia, 12 Decembrie. Mal multe ziare englezeşti zic că prinţul moştenitor nu poate să mal continua educaţia Sa religioasă ortodoxă, pentru că principesa Maria-Loisa refuză intrarea iu palat a profesorului archimandrit Vassili. Această ştire a luat naştere probabil în imaginaţia ziariştilor englezi şi a fost lansată cu intenţiuul rele. Prinţul va merge la Filipopoli cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. Cettinge, 12 Decembrie. Tratatul de comerţ intre Grecia şi Munte-negru s’a semnat ieri. Londra, 12 Decembrie. Contrar ştirilor defavorabile râspîndite asupra sănătăţii d-lul Gladstone, se constată că starea sănătăţii acestuia este satisfăcătoare. Berliu, 12 Decembrie. Iu ultimele zile s’au făcut perchiziţiunl la mal mulţi anarehiştl. CîţI-va aQ fost arestaţi, printre cari ş ful Landauer şi Roşa Bareiss. Belgrad, 12 Decembrie. Se asigură că cabinetul NowakovicI a remis erl portofoliurile sale la disposiţia Regelui, dar că după cererea accstuiă, va rămine încă la postul săQ piuă după votarea bugetului. AFACERI TURCEŞTI Constautiuop >1, 12 Decembrie. «Oficial» Noul buget va intra în vigoare la 1 Martie şi va fi publicat Sîmbătă. Bugetul prezintă uu excedent de 15.01)0 lire. Sultanul a redus lista civilă cu 15 la sută şi a renunţat la veniturile mal multor titluri. Afară do suma de 422.882 lire consacrate deja reformelor financiare. Sultanul a mal redus lista sa civilă cu 50,000 lire, ceea ce face ca reducerea totală a listei civile să fie de 472,882 lire. Excedentul bugetar de 15,000 lire, sporit cu cele cele 50,000 lire citate mal sus, este deci 05,000 lire. — S’a acordat uu noG termen de întoarcere de 15 zile armenilor emigraţi în străinătate. Valiul din Brusa, Zihni-paşa, n fost chemat azi la Conslantinopol. — Ambasadorii aQ reinoit erl pe lingă Poartă demersurile lor în privinţa admiterii străinilor In gendarmeria cretană. PROCESUL STAMBULOW Sofia, 12 Decembrie. Procesul Stambulow. Ascultarea martorilor continuă. Printre martorii aseultaţl se află Ha - DIVERSE DU^APITALĂ NchihIuIiiI de Ia Circul fililull. — Un scandal teribil s'a petrecut astă-noapte In Circul Sidoli. D. Cesar Sidoli a sosit astă-noapte pe la orele 3 cu Întreaga sa trupă şi a voit să se iustaleze în Circ. Aci a fost intimpinat de fratele săQ George Sidoli, care este coproprietar al Circului şi care acum dă reprezen-taţiunl cu o mică trupă în localul din strada Poliţiei. George Sidoli refuză să deschidă fratelui săQ şi-I declară chiar că uu-1 primeşte in Circ. A-tunel o ceartă foarte vie se încinge intre cel doul fraţi şi discuţiunea violenta de la început a degenerat în bătae. Cesar Sidoli furios a distrus cu desăvîrsire arena circului şi o mare parte din material şi decoruri, ast fel că este cu ueputinţă să se mal dea vre-o reprezentaţie. Poliţia intervenind a calmat furia celor doul fraţi. E probabil că acest scandal se va termina printr’un proces de daune interese intre cel doul fraţi Sidoli. Beţiv furios. Astă-noapte zugravul Gr. M. Băiuţă, fiind iutr'o groaznică stare de beţie in cftrciuma lui Slan Moisescu din strada Tunari 27, luăndu se la ceartă cu stăpănul cârciurael, a scos un cuţit din busunar şi i-a tras mal multe lovituri. Moisescu are câteva răni fără graviiate la braţe. Băiuţă a fost arestat. Agresiune noduri»» — Dout vestiţi pungaşi, Ionică Grecu şi I. Petrescu, întîlnind astă noapte pe învăţătorul Toma Iliescu din comuna Vlădeni Cârligele (Buzău), aQ profitat de un moment cînd nu mal era nid un alt trecător pe strada Viitorului şi repezinduse asupra lui 1’aQ trlntit la pămint, şi bătut in mod barbar. Pe cînd pungaşii începuseră să jefuiască po Iliescu, cîţî-va locuitori din vecinătate auzind ţipetele acestuia, sQ eşit afară şi uQ dat alarma. De teamă să nu fie prinşi pungaşii aQ fugit, dar agenţii poliţiei luîndu-le urma i-att prins şi condus la arestul poliţiei. Călcat de tramway — Erl după amiazî un vagon al vechel societăţi a Iramwailor a călcat pe calea Griviţel pe guardul comunal Andrei Bordeauu. Bordeanu, grav rănit, a fost transportat la spitalul Filantropia. Vizitiul vagonului, un oare-care Cristea Voi-nea, a fost arestat. DINJŢARĂ Sinucidere In aredt.—Am anunţat zilele trecute că un geandarm rural lacob Bucur, fiind de santinelă la arestul din NâinâeştT, a violat pe o deţinută şi că fiind surprins a fost arestat şi dat judecuţel. De patru zile de cînd Bucur era închis în a-restul din Nămăeştl îngrozit de consecinţele pe cari le vor avea fapta sa, era de o tristeţă şi o nervositate indescriptibilă. Erl nenorocitul gendarm şl’a pus capăt zilelor, trâgîndu-şl un foc de carabină in inimă. Bucur a fost găsit scăldat în singe şi fără viaţă trîntit in mijlocul arestului. Falsificatori de monede.—Poliţia din Focşani a prins erl pe un lalşificator de monede, care a declarat că se numeşte Paul V. Ni-colau. Asupra lui s’aG găsit mal multe tipare de diferite monede şi alte unelte necesare in falşificarea banilor. Poliţia din localitate avînd temeinice bănuell că falşificatorul îşi ascunde adevăratul nume, a intervenit pe lingă primul procuror de Ilfov pentru a ordona să se triineată la Focşani uu agent al siguranţei care să cunoască pe falşi-ficatoril de bani. DI^mEINATATE Brigandagiiil iu Egipt. — Se telegra-fiază diu Cair că scene oribile de brigandaj aQ avut loc iu părţile de sus şi in centrul Egiptului. Bandiţii aQ atacat un orăşel din provincia Kemeb. AQ ucis un ofiţer de poliţie şi mal mulţi locuitori, apoi s’aG retras după ce aQ luat cu el toate vitele din oraş. D. Şendrea, ministrul de justiţie, va numi o comisiune compusa dtn consilieri al Curţilor de Apel din Bucureşti, Craiova, Galaţi şi Iaşi, pentru a studia proiectul de lege pentru întinderea inamovibilităţii. Proiectul de reorganisare al ministerului de justiţie, stabilit în principiu de d. Stâtescu, a fost admis de d. Şendrea cu mici modificări. D. Malaxa a renunţat a-şl mai desvolta interpelarea cu privire la ancheta confidenţiala a procurorului general Bastaki în afacerea de la Galaţi. ULTtlE SNF0R1ATEU! Erl s’aQ făcut la Brăila alegerile colegiului III judeţian. Din 634 alegatori înscrişi aU luat parte la vot 302. Buletine a-nulate aQ fost 12. Au fost aleşi: dd. T. Vasilescu, Stancu N. Craşanu, I. D. Oţeleanu, N. N. Dimitriu, T. Apostolescu şi Nedelcu Rezescu. D. Tache Protopopescu, secretar general al ministerului de finance şi director al monopolurilor Statului, plecând la Constantinopol, funcţiunile sale vor fi îndeplinite la minister d: d. M. G. Stoenescu şi la regie de d. I. Vladoianu. O companie vieneza a cerut concesiunea sa construiască o linie ferata particulara de la Iaşi la Voi-neşti. Compania a intrat deja in tratative cu proprietarul moşiei VoineştI, d. Al. Negruzzi. Ajutor de primar al laşilor a fost ales d. Lepadatu, în locul d-lul Edu-ard Ghica. Marele colegiu electoral va fi convocat pentru Vineri 20 Decembrie, spre a procede la alegerea unui episcop al eparhiei de Roman. «Se asigură că azi, Camera va lua în considerare proectul de A-dresă, în urma răspunsului d-lul C. Stoicescu, ministrul de externe, şi a câtor-va cuvinte ale d-lu! P. S. Aurelian. M. Sa împăratul Frantz Iosef, foarte atent la toate semnele de stimă şi dragoste pe cari le-a constatat în cursul vizitei sale în Romînia, a exprimat în scris prin legaţiunea austro-ungarâ din Capitală, viile sale mulţumiri tutu-lor acelora, cari i-au dedicat po-esii, composiţii musicale şi alte scrieri, precum şi acelor autori cari i-au oferit scrierile lor. In toate scrisorile de mulţumire, legaţiunea spune, că M. Sa împăratul nu va uita nici odată frumoasele zile petrecute în Ro-mînia. O fapta necurata a d-lut Cliiru, director general al poştelor şi telegrafelor : Cu ocazia construcţiunei liniei ferate CosteştI-T.-Măgurele, domnu Chiru a oferit direcţiunel C. F. R. terenul gratis şi 2000 de lei, cu eondiţiunea ca o gara să se construiască pe moşia sa din Burdea. Direcţiunea a primit, şi gara s’a construit la Burdea. Acum insa, după atîţia ani, d. Chiru a dat în judecata pe Stat pe motivul ca prin construirea gării pe moşia sa i s’aU pricinuit pagube mari, plus ca d-sa nu putea dărui direcţiunel C. F. R. terenul necesar pentru construirea gării, căci moşia Burdea este zestrea soţiei sale. Gestiunea venind înaintea unui juriu de expropriere din Dîmboviţa, d. Chiru a primit 2000 de lei despăgubiri şi plus cîte 1000 de lei de hectar pentru terenul unde e construita gara. Fara comentar. Un număr de peste 6000 de funcţionari al C. F. R. aU adresat Corpurilor Legiuitoare un memoriu prin care cer următoarele : Organisarea corpurilor G. F. B. prin lege, determinîndu-se in special următoarele puncte : a) , stabilirea unei clasificaţiunT a salariilor şi hotărîrea drepturilor şi a datoriilor după norma adop tată pentru corpul telegrafo-poştal prin legea de la 1892; b) . determinarea drepturilor la pensie, modifieîndu-se şi întinzîn-du-se asupra tutulor funcţionarilor C. F. R; c) . înfiinţarea unul consiliu de disciplina ; d) înfiinţarea unei case de do-taţiunl. Acest memoriu se va discuta cu ocazia discuţiei asupra budgetului C. F. R. La întrebarea pe care ne o adresează mal mulţi cetăţeni din Capitală, răspundem : Contribuabilii cari, cu ocazia recen-sămintului general din anul trecut, aă fost pe nedrept impuşi la taxele de patentă, foncieră, licenţă şi altele, fără să fi făcut, din diferite imprejurârl, de-claraţiunile prevăzute de art. 3 din legea de constatare şi percepere, aU încă dreptul, după acel articol, să iacă asemenea declaraţiuni In luna curentă, la casieria judeţului şi să ceară, printr’o contestaţie, reducerea impozitelor de către comisia de Ianuarie viitor. www.dacoromanica.ro m EPOCA 3 vM^şy/sy/sz///,, Cele nmt eltine Cele maî li*umoase Cele bune Felicitări de anul nou şi sărbători sunt Cărţile poştale ilustrate în culori cu diferite vederi din Bucureşti, Sinaia şi costume Aceste cărţi suni în număr de peste 30 diferite feluri şi nu costa de cit 2 bucăţi numai 15 bani De vînzare la Papeteria GAUOL MULLSH Pasagiul Romin. Atunci impunerea se va cerceta şi judeca din noii de comisiunile cari lucrează de ta 1—20 Ianuarie, cu drept de apel piuă la 5 Februarie 1897. Cu ocasiunea formărel sindicatului viticol de la Focşani, — Duminică 10 curent, d. G. Nicoleanu, şeful serviciului viticol, va ţine o conferinţă Congresului asupra viţelor Americane în Reconstituire. FURTUL DE LaIfTnTUL SPiRiDON Oispariţiiinen casiertilnî — Harnagea Iu Bucureşti— Scrisoarea şi cheile «le la casă.— Funcţionarul Corlez — Arestarea lui Ilar-uagea. — Scrisori eoni pronii ţa -toare.— Percheziţiile. Asupra furtului de 124,000 de lei comis de Nicolae Harnagea, casierul Epitropiel Sf. Spiridon din laşi, /Seara dă următoarele amănunte: Ditpariţiuiiea casierului încă de la 14 Noembrie, casierul de la Sf. Spiridon, d. N. Harnagea, plecă in concedia pentru 10 zile. Motivul invocat pe. tru ob{iuerea concediului era înlocuirea ce i se notificase de epitropie. Se ştie că in Jocul sătt a fost numit mal pe urma d. V. Manoliu, casierul creditului urban. D. Harnagea se ducea î i Bucureşti, pentru a stărui să i se acorde un alt post. E-pitropil, înaintea cărora fostul casier se bucura de o deosebită trecere, n’ail făcut nici o dificultate la cererea de congediu şi ar fi fost bucuroşi dacă dînsul ar fi obţinut o altă slujbă. Ni se asigură chiar că Harnagea a plecat, înarmat cu numeroase scrisori de recomandatiune din parte epitropi-lor, şefii săi. înainte de a pleca, a lăsat sub-casieru-lul sâfl, d. Simionescu, 84.000 lei, fond de manipulat şi garanţiile provizorii. Ce a făcut în Bucureşti, nu se ştie. Descinsese la otel Metropole, în fata palatului, la camera cu nr. 35, şi era înscris cu întreg numele şi cu toate titlurile sale. X. Harnagea Casierul casei S-tulul Spiridon Iaşi. Celor cari îl întîlueau pe stradă, Harnagea le spunea că stăruie pentru obţinerea unul nofl post. Un confrate ieşan, indus în eroare probabil, anunţase chiar cu foslul casier al S-tulul Spiridon a lost numit în direcţia contabilităţel, la ministerul de finanţe. Ştirea era atit de exactă, în cît astă-zl Harnagea n fost arestat. După expirarea congediulul de 10 zile, dînsul a cerut prelungirea încă pentru 3 zile, ceea-ce i s’a acordat iarăşi de epitropie, cu o uşurinţă de ueexplieat. Scrisoarea şi clicile «lela casă In vremea aceasta, noul casier d. V. Manoliu, intrat în slujbă, aştepta să i se facă predarea casei. Scrisorile şi telegramele d-lul N. Pogo-natu, directorul casei, prin cari cheamă pe Harnagea ca să vie să facă predarea, rămaseră fără efect. De abia astăzi, după 28 zile în cari nu s’a ştiut nimic despre fostul casier, s’a primit o scrisoare la direcţia epitropiel. Lucru curios, epitropia nu s’a alarmat de loc de această lungă absentă. Scrisoarea, datată de erl, 2 Decembrie, purta stampila oficiului din Târgul Frumos şi era semnată de N. Harnagea. Ea a căzut ca o lovitură de trăsnet în administra-ţiunea S-tulul Spiridon. Faimoasa misivă anunţa, în patru pagini, pe d. Pogonat, că lipsa a 124000 lei din casă fac pe Harnagea sâ’şl iee lumea în cap. Lipsa lor este explicată, in scrisoare, prmtr’un furt a căruia victimă a fost ex-casierul. Ea lermină recomandînd călduros umanitâţel directorului pe copilul lui Harnagea, care rămîne fără nici un sprijin în greaua luptă pentru traitt. Odată cu această justificare a pasului fostului casier, d. Pogonatu mal primea şi o scrisoare cu fraeht, tot din Tergul Frumos, cu cheile de la lada cu bani. Ambele scrisori afl fost imediat înaintate parchetului şi d. prim-procuror Caracaş a început Îndată cercetările. Fiim'ţionurul Cortex In vremea pe cînd în biserică se oficia, de archimandritul Răileariu, slujba pentru patronul instituţiunel, S-tul Spiridon, magistratul proceda la operaţiunile de anchetă, punlnd sigiliile pe casele de bani şi înce-plnd interogatoriile. Primul interogat a fost dl. Cortez, funcţionar al casieriei. Se zvonise că numitul, avlnd de luat o sumă de 4000 lei de la epitropie, fusese achitat de către însuşi Harnagea. La început, Cortez refuză a da orl-ce in-formatiune, declarînd că nu ştie nimic. Luat din scurt şi ameninţat, el dă toate lămuririle, după ce se linişteşte din criza de nervi ce tl prinsese, la ameninţarea că va fi a-restat. Clnd d. Caracaş l’a asigurat că nu-1 va lua cel 4.000 lei, cum cerea Cortez, fire nervoasă, spune imediat: — Atunci hal să vi-1 dnfl, d-le procuror. — Pe cine ? întreabă d. Caracaş. — Pe Harnagea! Arestarea lui Harnagea Suiţi amlndoul în trăsură şi urmaţi de agenţi, primul procuror şi Cortez se îndreaptă la domiciliul acestuia, strada Curălarl No. 6, chiar lingă biserică. Aici găsesc pe Harnagea, care trezit din somn şi imediat interogai, mărturiseşte faptul. A sosit azi dimineaţă In Iaşi, din Bucureşti, şi avea inteuţiunea să plece chiar in astă seară în străinătate. A-seară fusese văzut în Capitală de un Iaşan. întrebat ce a făcut cu banii, Harnagea a dat răspunsuri evazive. Parchetul Insă are speranţa că va putea descoperi banii. S’afl făcut perchiziţiuul la o locatară din casele Goldenthal, strada Păcurari, cu care Harnagea avea legături intime, de la venirea sa In Iaşi, din Huşi. Ţinem din sorginte demnă de toată încrederea, că s’ar ii descoperit scrisori foarte compromiţătoare pentru multe înalte personagii din localitate, ceea-ce va necesitia perchiziţiuul senzaţionale. Vom ţinea la curent pe cititori. In momentul în care serim aceste rân-dnrl, Harnagea este la cabinetul No. 3 al d-lul jude instructor C. Sculi, care a fost însărcinat cu instrucţia afacere!. GALERA Urmarea şedinţei do la 12 Decembre D. Dobreseu-Argeş vorbeşte în contra proiectului de Adresă. Vorbind de scandalurile de stradă petrecute în urmă, înfierează reapariţiunea bandelor de bătăuşi, spuiiîud că toato aceste greşeli sunt note rele, sunt pete mari cari ail.făcut ca popularitatea partidului liberal să scadă foarte mult în toată ţara. Trecînd la chestiunea Mitropolitană, oratorul biciueşte Sinodul, arătînd pe membrii lui ca oameni dezbrăcaţi de iubirea de patrie după cum sunt lepădaţi de lume. Vorbind de neregularităţile cari s’afl petrecut în această afaeere, este de părere de a se revizui legea Sinodală, şi să se facă un Sinod din clerul mirean şi din laici. D. Dobrescu trece apoi Ia învăţătorii de sate, cestiuue asupra căreia insistă foarte mult. Asupra acestor puncte principale, zice d-sa, mesagiu! nu vorbeşte nimic şi nu promite nici o îndreptare, de asemenea nu se găseşte nimic cu privire la reforma impo-sitelor, în cestiunea islazurilor şi altele. D. Gorgos declară că este în contra unei lungi discuţiunl a Adresei şi preferă un scurt răspuns la Mesagiti. D-sa vorbeşte despre defectele sistemului nostru electoral şi limitarea puterel executive. Art. 31 din Conslituţiune, zice oratorul, este o simplă ficţiune. In loc de trei puteri în Stat, cea judecătorească, legislativă şi executivă, nu avem de cît una singură; pe cea executivă. Trebneşte cu totul lărgită inamovibilitatea rnagistraturel şi vă declar că cu toată inima aprob partea din Mesagifl cu privire la acest punct. Oratorul face apoi istoricul alegerilor şi conchide că toate rezultatele alegerilor aii fost în tot-d’auna pur guvernamentale. Dă exemplu ultimele alegeri în cari conservatorii după 7 ani de guveruămint nu afl reuşit să ia un loc în parlament. Oratorul alribue acest lucru sistemului greşit electoral. D. Gorgos se declară părtaş al sufragiului universal şi al representărel minorităţilor în parlament. Numai ast-fe! se va face să dispară anomaliile electorale de pînă acum. Oratorul cere ca actualele Corpuri Legiuitoare să convoace constituanta pentru revizuirea Constituţiunel şi proclamarea votului universal. Să facem noi această reformă democratică, căci dacă o vor face alţii, puterea partidului liberal e perdută. (Aplause). Şedinţa se suspendă. La redeschidere se dă cuvîntul : D. V. Cogălniceanu. Declară că este democrat constituţional. D-sa spune că în jurul aşa ziselor alegeri libere s’a făcut o legendă cu mare sgomot. Oratorul contestă că s’afl făcut alegeri libere şi ca dovadă despre aceasta arată că nici un conservator n’a fost ales. vorbeşte pentru modificarea legel electorale. Şedinţa se ridică la orele 5 şi jumătate. Şedinţa de la 13 Decembre Preşedinţia d-lul Tache Giani. La ordinea zilei urmarea discuţiunel A-drese!. înainte de a intra în ordinea zilei, D. Politimos înlreabă pe primul ministru, lu vederea cărui drept, representantul Papei la Bucureşti în loc să se intituleze archi-episcop, a primit titlul de Mitropolit. D-sa întreabă de asemenea dacă este adevărat că s’afl început tratări pentru înfiinţarea a altor două episcopale catolice: la Galaţi şi Craiova. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, declară că Monseniorul Hornstein e archiepiseop catolic, iar nu Mitropolit. lutru cit priveşte chestiunea episcopalilor despre care vorbeşte d. Politimos, preşedintele consiliului spune că ministrul cultelor, va da, peste trei zile, răspunsul cuvenit. D. Politimos se declară satisfăcut de răspunsul guvernului. Camera intră lu ordinea zilei. SENATUL Urmarea şedinţei de la 12 Decembrie D. Polizu-Micşuneseu susţine Adresa Spune că reforma administrativă în sensul desceutralizărel nu se poate face dintr’o zi într’alta; aceasta este o lucrare grea. Oratorul este în contra casei rurale care ar cumpăra moşii de la particulari pentru a le vinde apoi la săteni ; casa rurală ar trebui să aibă de scop a contribui la în-temeerea şi progresul proprietăţel mici şi a proprietăţii mijlocii. D. Polizu-Micşuneseu se teme ca prin înfiinţarea casei rurale, în sensul în care se propune, să nu se creeze chestiuni agrare în ţară, să uu se dea (naştere unul antagonism primejdios între proprietari şi sătenii cari ar voi să-l silească sâ’şl vîndă moşiile. D. P. Grădişteanu. Mesajul, programul guvernului, s’a adus înaintea Parlamentului de ministerul d-lul Dim. Sturdza; de atunci s’a petrecut un fapt—astă-zl avem cabinetul d-lul Aurelian şi dintre miniştrii ce sunt aci faţă, nici unul n’a făcut parte din fostul minister. El bine, noi să nu vorbim nimic despre aceasta, să nu arătăm care este atitudinea noastră faţă cu noul guvern ? Alt fapt, chestiunea Mitropolitului s’a trauşat, noul Mitropolit a fost investit, cu această oeasiune M. S. Itegele a ţinut un discurs de mare importanţa şi no! să trecem acest fapt important sub tăcere ? Să nu găsească nici Coroana, nici guvernul, nici Biserica cjvlnlul nostru în Adresa noastră ? Efl cred că acestea sunt lipsuri lu răspunsul nostru la Mesagiul Tronului şi atrag asupra lor atenţiunea d-lul raportor şi a în-tregel comisiunl. ;sţş {** D, Dim. Sturdza. — Ministerul nofl este eşi tot din sînut partidului naţional-liberal şi deci Senatul n’avea nevoe să exprime prin Adresa sa către Coroană că are faţă de el alte sentimente de cit faţă cu cel trecut. Voesc să lămuresc rolul mefi. Ministerul s’a retras pentru că dorea să se potolească o agitaţie care era în public. Şi rezultatul a dovedit că bine a făcut ministerul, căci agitaţia s’a potolit şi chestiunea nu numai s’a îngropat, dar soluţinnea ei a fost aclamată de toată ţara. Intre noi şi ministerul actual nu sunt deosebiri de vederi, pentru că noi ne conducem de o lege superioară: îndeplinirea datoriei către ţară! Intre noi nu sunt desbinărî şi dovadă e că am putut da un al douilea minister liberal. Tot asemenea se poate să se ivească împrejurări cari să facă să vină un nou minister din sinul partidului. D. M. Schina voeşte să ştie dacă astă-zl în guvern este o schimbare de persoane, saft de program, de atitudine ? Nu e lucru neînsemnat retragerea de la guvern a şefului unul partid. Gladstone s’a retras şi partidul liberal în Anglia a căzut în debandadă. Cînd guvernul se retrage în urma unei discuţiunl în Corpurile legiuitoare şi a unul vot, se ştie ce s’a petrecut; dar acum lumea este nedumerită. Efl cred că nu este numai o schimbare de persoane, căci chiar prin declaraţiunea scrisă pe care ne-a citit-o noul şef al guvernului, a vorbit de «rezolvarea chestiunilor la ordinea zilei», deci nu avea asupra lor aceleaşi vederi ca guvernul trecut. Dar nu e numai atît: ministrul de interne a spus de la început, de cum a venit la guvern, că a potolit agitaţia din stradă ; — aceasta însemnează că guvernul trecut a lăsat lucrurile în stare de rebeliune. Apoi guvernul trecut, a considerat pe Mitropolitul Primat ca definitiv îndepărtat ca nedemn—pe cînd actualul i-a cerut demisia. Trebue deci să se lămurească atitudinea Senatului faţă cu noul guvern—şi oratorul cere să se adaoge un pasagifl în privinţa aceasta în Adresă. D. A. Vizanti.—Guvernul a declarat că-şl însuşeşte toate propunerile de reforme şi de progres înscrise în Mesagifl, deci noi i-am spus : Aveţi încrederea noastră. Intru cît guvernul este în acord cu ideile noastre, ÎI acordăm toată stima şi încrederea noastră (aplause). Cînd vom vedea că calcă programul satt principiile partidului liberal, că nesocoteşte vre o lege — suntem aci; vom lua măsuri în contra lui. D. Col. Obedeanu vorbeşte în favoarea desceutralizărel administrative şi cere să se stabilească responsabilitatea notarilor şi să se asigure soarta funcţionarilor administrativi în genere. Apoi oratorid îşi exprimă dorinţa ca paza în comunele rurale să se facă cel puţin ca la oraşe; să se ia măsuri îu contra deselor furturi de vite. La instrucţiunea publică, în ce priveşte şcoalele rurale, cere să se înveţe mal mult geografia ţărel şi lucrul manual. De asemenea doreşte ca pe lîngâ şcoalele de a-gricultură şi meserii să se facă mal multă practică. D. colonel Obedeanu mal cere înfiinţarea sub-secretarilor de Stat şi a Comisiunel Legislative—pentru ca să fim scutiţi pe viitor de tristul spectacol al goanei legilor cînd vine un partid la putere. Oratorul se revoltă contra suspendăreî legilor sancţionate, cum se petrece astă-zi clnd avem legi cari aşteaptă de mal bine de un an fără a fi puse iu aplicare— precum este legea minelor şi aceea a drumurilor de fie., particulare. D. Nieolao Ionescu spune că Adresa de răspuns la Mesagiul Tronului trebue să fie o parafrazare a aceluiaşi Mesagifl, un răspuns de curtenie ; să lăsăm amendamentele la o parte. Dacă voim să introducem în Adresă toată seria de desiderate ale d-lul col. Obedeanu atunci nu ne ajunge sesiunea întreagă. Situaţiunea maturului corp nu ne permite să ne aventurăm în asemenea împrejurare. Efl rămln la ideia primitivă : să facem o Adresă de curtenie. Adresa noastră cuprinde două lucruri de căpetenie : Relaţiunile noastre bune cu tflte puterile, de la autocratica Rusie pînă la Grecia—şi vizita ce ne-a făcut Majestatea Sa Apostolică Frautz Iosef. Cu această oea-ziune Suveranul nostru iubit a fost ajutat de armată şi de popor, pentru a manifesta sentimentele sale de sinceră prietenie pentru puternicul monarch vecin. In privinţa posiţiunel noastre în Orient, voim să fim o ţară liberă şi independentă, respectlnd pe toţi, dar şi toţi să ne respecte (aplause). Clnd e vorba dar să ne adresăm Coroanei, să fim unanimitate (aplause). Nu mă încălziţi Domnilor cu aplausele d-voastră, căci atunci mă faceţi să spun mal mult, mă faceţi să aduc omagiile mele şefului fostului guvern, d-lui Lascar Ca-targiu, care a dat concursul său desinte-resat guvernului pentru a tranşa o gravă chestiune care agita ţara. Şi bine a ţăcut Lascar Catargiu, care n’a voit să urmeze exemplul acelora cari s’au sculat din sinul majorităţi şi au ridicat, uliţa în contra guvernului, (aplause prelungite). Primatul Romîniei lipsea; noi cei d’în-tîiiî aci îi simţeam lipsa, — şi d. Sturdza a fost prudent că a lăsat Senatul şi pe alţi miniştri să dea chestiunei soluţinnea cea mai bună: A fost un moment Primatul ridicat în aer, în slavă şi mărire, şi apoi aii venit alegătorii şi i-au dat un succesor. Membrii Sinodului au revenit şi ei la sentimente mai bune, au uitat şi au iertat — să învăţăm de la Sinod precum am învăţat de la Cuconul Lascar. (aplause). D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, se declară pentru o Adresă care să fie parafrazarea Mesajului. Apoi, vorbind de casa rurală, spune că ţăranii noştri n’att economii—iar pe de altă parte sunt domenii mari cari să vînd pe nimic pentru că nu le pot cumpăra sătenii. Casa rurală va fi mijlocitoare între proprietarii cari afl moşii de vludut şi ţăranii cari n’afl parale. Venind la situaţiuna guvernului faţă cu parlamentul, d-1 Aurelian spune că numai d-1 Schina a protestat. Dar ciue suntem noi? Care ne este origina? Suntem membrii statornici al partidului naţional liberal, suntem membrii al majorităţel şi—după cum ştiţi şi după cum v’a spus şi d. Sturdza—am venit la gHvern cu consimţimtntul partidului, asiguraţi de concursul tuturor. N’am venit numai pentru ca să tranşăm o chestiune şi să plecăm, dar am venit ca guvern din sinul partidului pentru ca să continuăm programul partidului (aplause). Orl-ce guvern vine la putere cu credinţa de a sta, nu de a pleca—şi noi am venit cu aprobarea partidului întreg. Deslegarea chestiunei arzătoare ce am moştenit de la guvernul trecut s’a făcut cu aprobarea tutulor membrilor marcanţi al partidului. Am făcut apel la toată lumea, căci n’am voit să facem din ea o chestiune de partid. Ne vom sili să fim la îuălţimea aşteptărilor D voastră şi facem apel la D-voastră să ne acordaţi încrederea şi vă rugăm să ne aşteptaţi la luciu, (aplause). Voci: Închiderea discuţiei! D. P. Grădişteanu este contra închidere!, pentru ca să poată şi oposiţiunea lua parte la această importantă discuţiune. Senatul, consultat, amănă continuarea discuţiunel pe a doua zi şi şedinţa se ridică la orele 5 şi jumătate. Şedinţa de la 13 Decembre D. Micescu prezintă memoriul funcţionarilor de Ia C. F. R. prin care cer mal multe îmbunătăţiri în soarta lor. D. Porumbaru spune că va studia cu a-tenţiune. D. M. Schina interpelează guvernul în privinţa revendicării averel rămasă de la marchizul de Beduiar. D-niî Petre Grădişteanu şi col. Obedeanu se asociază la această interpelare. D. G. Cantacuzino. Domnilor Senatori, constat că răspunsul maturului corp la Mesajul Tronului este laconic, o simplă parafrază scurtă o discursului Coroanei; el este o reproducere a formei obişnuite pe care le au Adresele Senatului in timpurile normale. N’am nimic de obiectat contra ocolirel | chestiunilor cari afl agitat atît de mult. I ţara în timpii din urmă, — mal ales că e-xemplul acestei ocoliri a fost dat de Coroană. Noi, opoziţiune fidelă a Majestăţel Sale, am avea multe de zis asupra chestiunilor cari afl fost la ordinea zilei. Dar în urma fazelor prin cari a trecut chestiunea mitropolitană şi a soluţiunel paşnice ce i s’a dat, e bine credem să dăm multe uitării, să nu dăm curs liber unor recriminări tărzil. O legitimă mîndrie ne cuprinde cînd ne gîndim la chipul patriotic cum ambele partide istorice s’afl putut înţelege pentrua al plana în mod demn o chestie din cele ma-grave. Trebue să tragem de aci un învăţă-mînt serios: Este doriuţa şi urarea ce facem ca un sistem de politică cu vederi mal largi să poată fi inaugurat Să ridicăm nivelul luptelor noastre şi exemplul dat acum de partidul conservator să găsească imitatori. Câmpul luptelor de principii rămâne destul de vast. însufleţit de cel mal cald amor pentru patrie, călăuzit de interesele permanente ale ţărel, partidul conservator va şti In lot d’auna să-şi facă dotoria (Aplause), MOBILE!!! In Calea Dorobanţilor 36 Proprietatea d-Inl Brâtiimn Se vinde diferite mobile de ocasie ? ! ELIMINAREA CĂRSUNIL'R STREINI!? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 30—70 «/o „întrebuinţarea păcurel combinată cu aeru comprimat" Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funcţionînd în fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie. •lAOItlIES I. CATZ Inginer-induslrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti. "TTlTTmiaTnBnm Cereţi Sardele şi Sardine „Warhane&“ Delicioase ca gust si superioare tutulor celor l’alte ca calitate Representanle pentru Romlnia A. Blau A O-ie Doctor l&adovici de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de medicină internă de la 3—5 111, (lalea Victoriei, 111. iiTiiciEsTu Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT Bucuresct, Str. Academiei No. 19 Consultaţiunî de la8-10 am. şi 4-6 p. m DE ARENDAT moşia 2ROTaREŞTH,’ din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. Sf. Voivozi 8 safl str. Pitar Moşu 2. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pfnâ la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fie-core dată, fl de la 10 în sus 20 bani linia. Spectacole Teatrul Xa{lonal. Duminică 13 Decembrie se va re* presenta «423* vodevil in 4 acte, localizată de domnu 1. Malla depă Dle «Glgerln von Vlen*. _______________ Opera Komlim Vineri 13 Decembrie 1890 se 'a re-presenta NORMA operl în 4 acte şl un tabloti de Fellce Romanul. Mustea de V. Belliul. Traduoţle de d.T. Ionescu. Tfatrii IIiik^o. Vineri 13 Decembrie reprezentaţie extraordinară dubii tul La Belle Duveruois Dans aes-Sujets artistlques, Chauteos par Mme Torelli In ourînd debutul Mile d'Argent de la Şcoala din Paris. Circul G. JSidoli. Vineri 18 Decembrie mare represen-taţte. gala Loiblicli-Jltfiiitzu. «FJRÂŢIA* Societate pentru subvenţionarea elevilor l/săracl va da în seara dh Joul 2G Decembrie 1885, înce* pind de la orele 9 un mare Bal sub patronaglul unul co-mltet de doamne în sala Hugo,________________________ Sfiiţi Bragaăiru, In Ile-care Seară concert rio orohes*. tră sub conducerea d-lul Patera» Vinerea concert Hlgh Life Gafe Xaţiouata. Orchestra Bublnşteln şi-a început concertele. închirieri şi arendări De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacloo, VIuşca) întindere aproximativă 3000 pogoane, avînd şase sute pogoane grîfi arate cu sămîuţă murată calitate cca mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti. De Arcmlat cu începere chiar de acum moşia «Ianea* din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grid arate cu sămiuţa cea xnal bună. A so adresa la d. M. ItachtivaL avocat, strada FÎPtfneY 28. Bucureşti. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 188) LOITIS JACCOLLIOî DE FOC PARTEA ŞEAPTEA Totul era deci de minune şi daoăWiligo şi Koanook, putead să-şl recapete graiul Înaintea termenului fixat de Gilping, se vor servi de Srvan pentru a comunica cu Remambe-rul; vor pune atunci mina pe omul mascat, care din cauza crimelor sale, ar fi meritat de două-zecl de ori moartea, şi o dată opera dreptăţel fiind făcută, nimic de aci înainte nu va mal turbura liniştea fericiţilor locuitori de la Franc-Station. In timpul clnd lucrurile încep să meargă spre bine la Franc-Station, este momentul să ne Întoarcem puţin la cel din Remma-ber pe cari i-am lăsat pentru a urmări pe căpitanul Roşu. După tentativa nereuşită făcută de Iva-novicl de a putea eşi prin deschizătura prin care introdusese pe Tanganook, prin care Rusul s’a convins că Iouhatan pusese toate Camere mobilate otelul Pielei Hibe.cu- VodU, lin-t Oameri si Tri-banale' Cereri şi oferte de servicii! Un tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi an post fie în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului «Epoca* sab iniţialele M, M. Vînz&rî şi cumpărări De vtuzarc spre Uere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gaia jad, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Patra eal de lux, de vinzare; Strada MinerveX 14. De vinzare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 35 şl 00 franci. A so adresa : Str. Battştel 10 De r .uzare un loo viran, situat pe calea Rahoveî No. 24, oc' < ou strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. C. Nl-uulf .cu. A se adresa la d. Mihall A. Raohtlvanu, advocat, strula Frumoasă No. 23 Loco. Informaţiunl utile Lăptari» Arenda lingă grădina Herăstrftd, Inapte de vacii specialitate pentru copil şl cură cu lapte, 40 bani litrul. Lapte dc bivoliţă 6o bani litrul. Unt superfln 5 lei kilo. Cremă o jumătate litru 1 leu. Lapte bătut 40 bani litrul. Transportul la domicilii! e c oprim» în aceste preţuri. A se adresa prlntr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Arc uda, în Bucuresc., Dionisie 40. Uu plantat routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. secretele sale In paza acumulatorilor electrici, el se resemnă şi puse frltt ardoarel sale şi aştepta în pace de la încrederea căpitanului Roşu o iniţiare în secretele Re-mamberului, care după ultima lor conver-saţiune nu trebuia să întîrzie şi atunci fără nici o teamă, va putea să pună în execuţiei teribilele sale proiecte. Intr’o noapte, atunci clnd Ionhatan va dormi, el va îndrepta spre el firul conducător al unul acumulator şi îl va fulgera chiar in patul săîl : a doua zi, întreg echi pagiul va crede că căpitanul s’a ucis singur prin imprudenţă, manipullnd vre unul din periculoasele sale mecanisme şi după cum el va fi singur care să poată conduce Remamberul, toţi vor fi forţaţi să i se supună; va distruge atunci, după cum am spus, Franc-Station cu toţi locuitorii de a-colo, pentru a fi sigur că răpune şi pe Oli-vier şi apoi după ce va lna tot aurul minei se va întoarce în Rusia. Şi după cum sub mască nimeni n’a putut* să recunoască în el pe colonelul Ivano-vicl, nimeni nu va putea să-l atribue moartea contelui d’Entraygues ; va putea astfel să intre în graţiile principesei Maria Feo-dorawna, promiţlndu-l rechemarea tatălui săfi din Siberia, rechemare pe care o va obţine, prin aceleaşi mijloace pe cari le întrebuinţase pentru a-1 trimete. Atunci va deveni seniorul cel mal puternic din toată Rusia. Capul începea să-i se învârtească în amestecul acestor vise şi ajungea cîte o dată să creadă că cu ajutorul Remambe-rului ar putea să-şl găsească un tron In Extremul Orient. Aşteptînd întoarcerea căpitanului Roşu, trăia singur, izolat în apartamentul săă, afectînd o demnitate care nu-I permitea să fie la un loc cu personalul Remamberului. El credea cu siguranţă că căpitanul nu va putea întîrzia mal mult de 24 de ore, şi Urni proawpkt (De prima oalltaie) Be găseşte la Upti- rla elveţiană a farmacistului I. Munteauu şi Dr. E. Popa, cu 6 lei kilogramul dus la d omlctllu. Ori-oe cerere se va face prin cart* poştali la acla I. Huuteanu calea Victoriei No. 78. Franvalse diplome* deşire levous particularei». Ad. bu-reau du Journal.____________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Mihall A. Kachtivann Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. G. Piore&eu, avocat, s*a mutat iu Calea Do- robzn-ţilor No. 40. Doctori O-rut Albcneu. Calea Văcăreşti SzPffoale Inerţie şl dv capii. Bibliografii A eşit de sub tipar în JB.JJtura Librăriei Bocet* A Comp. «Novele* de «Ion Slavici*, Prcţu 4 lei. Leuru Majenten le Boi Chcrten I et la Urine Eiivaveth, ebromolithographies parBonssod, Valadon et Cie (Aneienne Maison Gouptl et Cte). D’apres Ies derniera portraits execut^s par le peintre bleu conuu M-r. Jean Locoznte du Noiiy. Prix 3 fr. 30 d'un portralt.__ Meditaţii că izolarea lui, de altminteri puţiu agreabilă, nu va dura aşa mult. Nu fu de loc mirat clnd văzu că prima noapte trece, fără ca căpitanul să se întoarcă. dar cînd după a doua noapte văzu că Ionhatan nu mal viue, începu să se ln-grijască. Dacă, din întlinplare, vre o imprudenţă l’ar fi făcut să ghicească... El cunoştea de mult promtitudinea decisiunilor lui Dick şi fineţea unită cu teribila cruzime a Iul Wiligo ! O bănuială şi... era moartea. La această idee, un fior glacialii străbătu prin tot corpul. Cînd a patra zi se sfirşi fără ca să aducă vre un rezultat. IvanovicI, în cuhnea nelinişte! începu să frămînte prin creer ideea de fugă. Să fugă! Să părăsească toate visurile sale de răzbunare şi de ambiţiune, el bine, da, el era decis, dacă va găsi mijlocul. IvanovicI era un laş, el ţinea la viaţă mal mult ca la ori ce, şi nu voia să o pună în joc, cînd în partidă era cel mal mic pericol pentru el. Uşa cabinetului lui Ionhatan, un fel de odăiţă fără importanţă, care îl servea de odihnă şi să fumeze o ţigară când voia să fie singur, era întredeschisă. IvanovicI o împinse tremurlnd ; nu simţi nici o sgudu-itură ; aşa dar căpitanul nu interzisese intrarea. Abia trecuse pragul intrărel, că auzi ca un zgomot de voci, fără să poată distinge cuvintele; peste măsură intrigat la început, el avu apoi explicaţiunea fenomenului. Se ştie că Iouhatan instalase pe lac o serie de fire acustice puse în legătură cu cabinetul său. OrI-ce conversaţiune ţinută la mal puţin de 50 de metri de ţărm, a-jungea eu justeţe în aparatul Remamberului. IvanovicI aplică urechea la deschizătura cornetului şi în acelaş moment nu se putu împiedica să nu tresară; el recunoscu 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani ,To. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice ,>i face ori c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 12 Decembrie, 1898 | | Curr.p, Vmd ~î°7o Rentă Amortisabilă. . ■ 87 88 8/4 5«/« » Amortisabilă. . . 99 */« 100 '/• 6°;„ 5*/o Obligat, do Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 C6 *« Î02 97 50/0 » » » 1890 95 */. 96 S/« b°lo Scrisuri Funciar Rurale . 94 */. 94 6»/» » » Urbane . 91 o, 91 */« S*/o » » » las!. 85 V* 86 .Acţiuni Banca Naţională. Î8k> 1860 — » » Agricolă . 225 530 — » Dacia Romînia asig. 450 455 — » S-tea Naţionala asig. 189 492 — S-tatea de CoastrueţiunI . 209 — 210 — Florini valoare Austriacă . 2 11 2 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bnenote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . , 89 _ 93 » ruble hlriie . 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinele dtiblu-eilindrice, din fabrica AJbort & Cfţ, Frankentkal şt cm caractere din fond aria da litere Fliasch (Un Franh-furt A1M’ Bsssaas mmm vocea contelui d’Enlraygues care vorbea cu Canadianul, preumblându-se pe ţărm. — Da, al dreptate Dick, zicea tinărul Conte, o bine-faeere nu este nici o-datâ pierdută. — Aeeasta-ml spuneai! fraţii moravi, cari aii îngrijit de copilăria mea. «Copil, ne zi-ceafl el adesea, fiiţl bine-fâcătorl, toată morala stă aci şi să ştiţi că o biue-facere nu este nici odată pierdută; este o sămînţâ pe care o semănaţi, şi care, dacă nu face nimic pe pămint, va înflori în ceruri. — Cine ini-ar fi spus mie, reluă Olivier, când acum zece ani făcând o bine-facere de cinel-sute de lei unul tînăr nenorocit, că aceasta are să-rnl fie răsplătită însutit în Australia. — Al dreptate, Olivier să spui că însutit, căci fără el nu ştiit cum am fi putut să punem mina pe omul mascat. IvanovicI scoase un ţipăt şi era cât pe aci să leşine, dar se agăţă de aparat cu furia dispreţului: trebuea să afle tot, era poate vorba de chiar viaţa lui. (Va urma) Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada. Băucei Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. Considtaţiuni dela 4'j, pină la 7. p. m : pentru dame de la 3—4 Doctor MmON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalolor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL. 74 „EPOCA^ziar cotidian CUPON 1» Decembrie 1895 Orl-cln* va tai» ncetil cupon «lin CA» Ni *1 va trimite, «aii II va libr&r; EPO-prezenta la librăriile arătate mai Jon, are drept la unul din premiile CU PKL'ţ'UIll IlE-I»USK din liHtele respective. Cuponul Acesta e valabil piuă la 1(1 Decembrie ora 7 zeara. Cititorii din provincie pot trimite contul in mărci poştale adăoiftnd porto. Premiile „EPOCEb Ln Librăria CAKOL Itfljf.LEB Calea Vlotorieî No. 63. In loo de Nnmal H«ltade-R