SERIA H— ANUL U, No. 328.
NUMĂRUL 10 BANI
ASOIAHEIIELE Încep ’.a 1 şi ÎS ale fle-cAreHauI şi se pliteae tat-d’a-Ena înainte
In jSMcwrsjtt Ia Casa Administraţie!
In judeţe şi strsinătaie prin mandate poştali Un an In ţară 30	lei;	în	străinătate	50 leî
Saae luni ... 15	*	»	»	35	»
trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr în	streinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
REDACŢIA
N*. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
JOI, 12 DECEMBRE 1896
NUMARUMO BANI
ANI li Ni Cl C RELE
In Bucureşti şi judeţe m primus numai la Administraţie
[In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnnneiurI la	pag.	IV..0.30	fe.	linia
*	»	»	III......S.— lei *
*	»	»	n........3.— * »
Inserţiile şi reclamele 3 iei rlnduli
Ca sânii raeltli 80 baal
ADMUnSTKAŢIA
No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8.
0 PROPUNERE
M’ain înşelat. Am crezut că ultimele evenimente urmate de o vădită împăciuire a spiritelor, vor tace pe liberali să întrevadă în judecarea faptelor cel puţin o parte măcar din adevărul care pentru o minte objec-tivă sare în mod indubitabl. O notiţă în Voinţa Naţională relativă la situaţia financiară, notiţă de care m’ain ocupat erl, îmi dedea dreptul să mă înşel.
Decepţiune. Ceea ce am luat drept o mal justăapreciare alucru-rilor, la liberali a fost un simplu lapsus a vre unul redactor de mina a treia, care din greşală a nemerit să spună un adevăr şi să păstreze din îutîmplare măsura, vorbind de situaţia financiară, care în definitiv nu este nici a liberalilor nici a conservatorilor, ci a ţârei.
Aceasta greşală (căci greşală este pentru liberali orl-ce enunciare a unul adevăr din care el nu ar putea să tragă vre-un lolos) a fost i-mediat remarcată de corifei şi de primii redactori a! ziarului liberal. Greşala a fost reparată cu prisosinţa în numărul următor, cel de erl, iar spiritul de revoltă, spiritul de a spune adevăr, sever reprimat !
In adevăr, «Voinţa» din 10 De-
•
cembrie revine la vechile erezii, şi dacă nu ar fi de cit erezii... ea revine la obişnuitele afirmaţii injurioase şi calomnioase pentru adversari, cu aceeaşi plăcere cu care un fumător incorigibil degustează o ţigară, după ce a fost lipsit timp de 24 de ore de slăbiciunea sa indispensabila.
«Voinţa», reluind firul polemicilor sale, polemici cari îl constituese în acelaşi timp şi bagagiul său ştiinţific, afirmă că «în anul trecut gu-«vernul conservator n’a putut să *mai contracteze nici un î nipru-«■mut, ori-cît de oneroase ar fi fost «condiţiile pe cari era dispus să «Ze accepte!...
O altă dovada că lucrurile stau ast-fel, ne spune «Voinţa», este că <budgetul alcătuit de actualul «ministru de finanţe a dat numai «in cele d’intîl şeapte luni un plus «de 21,400,000 lei»!...
Iar ca argument suprem, jurnalul liberal ne spune că guvernul trecut nu a făcut alt ceva de cit să încurajeze beţia.
Aici o rectificare, Voinţa nu zice guvernul trecut, ci boerit /...
In schimb, cu cifre în mină, Voinţa- constată că graţie măsurilor luate de ministrul de finanţe, consumaţia internă a alcoolului a scăzut cu 3G,50 la suta şi acest fapt se da ca definitiv, iar chestia alcoolismului pentru tot-de-a-una rezolvată !
O propunere. Primeşte «Voinţa» ca să ne adresăm la unul sad mal mulţi bărbaţi competenţi în asemenea materii, cărora, supuindu-le întregul proces dintre noi şi punîn-du-le în vedere toate piesele şi împrejurările, să se pronunţe asupra următoarelor chestiuni:
1) Intru cit un guvern poate prin simpla alcătuire a budgetului să crească veniturile unei ţări, fără a să atinge de assieta impositelor, fără a face ceva pentru a da impulsie creşterel bogăţiei, fără a schimba el, condiţiile economice şi financiare ale ţârei. Şi dacă este just ca un asemenea guvern să pretindă că creşterea veniturilor,
în asemenea condiţii, poate constitui pentru el un merit ?
2)	Intru cât la noi deficitele în-tîmplătoare cari urmează anilor de escedente, pot fi atribuite unul guvern, când acesta nu face nimic ca să micşoreze puterea contribu-tivă a cetăţenilor?
3)	Intru cât o mică urcare a taxei asupra alcoolului poate influenţa în mod statornic asupra scă-derel consumaţiei şi asupra mora-lizărel publicului, şi dacă faptul cu care se laudă ministrul de finanţe, (scăderea cu 36°/o a consumaţiei interne a alcoolului) nu este cu totul trecătoare, având explicaţie în împrejurări de altă natură ?
Dacă primeşte, să o spună, pentru ca să ne punem mal de aproape în contact, spre a face împreună demersurile cuvenite în acest scop.
©-. Faini.
H£PR£SEKTAREA_MIX0R1TAT1L0R
A început să se vorbească iarăşi de lărgirea corpului electoral, in favoarea căreia se va încerca să se creeze un curent.
Cari sunt motivele ce se invoacă în favoarea acestei reforme?
Fină astă-zl n’am văzut producindu-se nici un motiv serios şi nici nu vom vedea producindu-se.
In adevăr, nu se poate arăta un singur caz cînd vre-o cerere mare populară, sprijinită de un puternic curent, ar fi fost respinsă de corpul electoral aşa cum se găseşte constituit.
Fără îndoiala, Parlamentul actual nemulţumeşte lumea. Dar din ce pricină ? Fiind-că e produsul unul corp electoral cenzitar ?
Nu, ci din cauză că e constituit de un singur partid, din cauză că nu se găseşte în el o opoziţiune regulată.
Singurul defect simţitor al mecanismului, e că se pot produce asemeni situa-ţiunî anormale şi foarte vătămătoare mersului afacerilor.
Leacul acestui răfl nu stă însă in lărgirea corpului electoral, ci în asigurarea reprezentârel minorităţilor.
Iată reforma pe care experienţa ne impune să o facem.
Partidul conservator a şi înscris-o pe drapelul său şi ţara ştie că acest partid o va realiza, de îndată ce va avea puterea.
TRIBUNA POLITICA
Dezlegarea chestiunel mitropolitane a mulţumit toată ţara—minus d-nil Politimos şi Scorţescu, cari şi-aă vărsat ieri nemulţumirea In Cameră.
Ar fi greă să spunem dacă măcar sunt mu'ţumiţl aceşti d-nl; e mal probabil că nu, dacă judecăm după răceala cu care afl fost ascultate întierbîntatele d-lor discursuri.
Efectul mult trimbiţatelor interpelări a fost nul. Camera, priutr’o ordine de zi, a arătat că nu e nimic de zis In contra solu-ţiunil date chestiunel mitropolitane.
Totuşi, interpelările n’aă fost în pagubă căci aii dat prilej ministrului de interne să spuie cîte-va lucruri foarte neplăcute pentru cabinetul Sturdza.
«Nu trebue să dăm tristul spectacol al unul partid care distruge tot ce a făcut partidul cel l’alt».
«Instituţia bătăuşilor trebue să dispară».
Ţi-a ieşit un sfînt din gură, d-le I.ascar; dar şi dureroasă lovitură al dat guvernului Sturdza-Slătescn.
CE VREA 0. STATESCU
Spliynxcil liberalilor.— Combinaţiile d-lm JEugen SiăteHou.-Convorbire cu nu MtiUeiicist
Hpliyn.viil liberalilor
I). Eugen Stătescu, urtnînd exemplul d-luî Bum. Sturdza, pleacă mîine sau poimîine în streinătate, spre a-şi odihni obositele-î ciolane şi spre a medita asupra unui nou plan, pe care l’a conceput cu ajutorul credinciosului său Al. Dju-vara.
Deocamdată d. Eugen Stătescu face pe Sphynxul, nu vorbeşte cu nimeni despre politică, evită ocazia de a se întîlni cu membrii guvernului şi mai ales cu d. Au-relian, pe care nu-l agreiează de loc, pentru motivul; că s’ar fi călăuzind după sfaturile d-lui P. Grădişteanu.—începe să se înstrăineze chiar şi de d. Bum. Sturdza.
E cel mai tăcui şi mai retras om, care ocoleşte pe toată lumea.
Ai crede că e omul cel mai inofensiv, care nu se mai interesează nici de politică, nici de soarta partidului, ci numai de frumoasele zile pe cari le va petrece în Sudul Franţei.
Combinaţiile «1-Ini Eugen Stu-tesen
In realitate, însă, d. Eugen Stătescu lucrează zdravăn cu concursul d-lor Poe-naru-Bordea şi Al. Djuvara, dar lucrează, nu ca d. Sturdza cu chiţ-ibuşării şi intrigi de culise, ci în vederea unui viitor mai bun pentru dînsul.
In adevăr, avem cuvinte a crede, că d. Eugen Stătescu, prin atitudinea sa mai mult de cît espedativă faţă de guvern, ţine să înlesnească căderea guvernului. Da, d-sa vrea să- cadă guvernul d-lui Au-relian. deoarece nu i-s’au luat in seamă sfaturile ca partidul să se retragă de la putere pentr u a se reorganiza în opoziţie. Dar dacă urmăreşte această ţintă, nu vrea să facă opoziţie d-lui Aurelian, ci pur şi simplu îl părăseşte, lăsîndu-l să facă ce va vroi, după cum îl ajută puterile.
Planul d-lui Stătescu este, ca odată partidul ajun8 în opoziţie într’o complectă stare de desagregare întocmai ca o armată puternică risipită de duşmani,— să adune împrejurul său forţele răsleţe ale partidului şi să formeze un nou partid.
Convorbire eu un gtutescist
Unul din intimii d-lui Stătescu, întrebat de un redactor al nostru asupra situaţiei guvernului, a răspuns:
—	Guvernul e slab, cu atît mai vîrtos că-i lipseşte concursul devotat şi dezinteresat al şefilor partidului. Pentru mine unul guvernul prin perzislenţa sa de a sta la putere compromite partidul întreg, pregă-tindu-i descompunerea.
—	De unde rezultă că d-nii Sturdza şi Stătescu nu susţin pe guvern ?
—	Nu e tocmai aşa. D. Sturdza vrea să’l susţină, ba poate chiar mai mult, dar unii miniştri ar dori să’l vadă retras. Iar d. Stătescu se dezinteresează complect de soarta guvernului, căruia însă nu-i face opoziţie, căci nu vrea să apară drept Coriolan, care s’a azvîrlit asupra Romei ca s’o distrugă. Guvernul va cădea prin propria-i neputinţă, fără să-l regrete nici un om de valoare din partidul liberal.
CASAREA ORDONANŢEI VASIL1U
Iată decisiunea Camerei de punere sub acuzare prin care se infirmă ordonanţa judecătorului Vasiliu :
Camera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti.
Decisiunea No. 256
S’a luat în cercetare oposiţiunea făcută de d. procuror generai, In contra ordonanţei cu No. 146/96 a d-lul jude instructor al Tribunalului de Ilfov, cab. 1, prin care declară că nu există cas de urmărire In cou-tra lui Nicolae IanovicI, de ani 34, de profesie ziarist, domiciliat în Bucureşti, strada Academiei, şi Archimandritulul Damaschin Cernescu, de ani 67, de profesie călugăr, domiciliat în Monastirea Cozia, judeţul Rîm-nicu-Vîleel, pentru delictul de calomnie prin presă.
Avînd în vedere oposiţiunea de faţă şi rechisitorul d-lul procuror de secţiune C. N. Tâtăranu în următoarea cuprindere:
1)	Avînd în vedere că prin ziarul Voinţa Naţională din 31 Mal 1896, No. 3438, se impută fostului Mitropolit Ghenadie Petrescu între altele că ar fi fost în legătură cu a-sasinul Mărgăritescu, fapt care dacă ar fi adevărat, ar expune pe propus chiar la pedepse criminale;
Considerlnd că acest fapt ast-lel cum este articulat în suszisul ziar, nu se poate susţine că este relativ la atribuţiunile funcţiune! sale, că prin urmare imputătorul era ţinut să facă dovadă legiuită conform art. 295 şi 296, primul alineat din Codul Penal, dovadă pe care n’a făcut’o;
2)	Avînd în vedere că după art. 24 şi 105 din Constituţie juriul este singura instanţă competinte Iii materie de delicte de
presă; eă prin urmare judecătorul de instrucţie nu poate 11 competinte a instrui şi a opri cursul justiţiei în această materie ;
3)	Avînd în vedere eă pentru cele mal multe fapte din cele imputate prin ziarul calomniator, fostul Mitropolit Ghenadie Pe-trescu fiind justiţiabil de înalta Curte de Casaţie judecătorul de instrucţie fără cădere şi-a înşuşit dreptul de a intra în cercetarea unor ast-fel de fapte;
Pentru aceste motive;
Cerem de la onor. Camera de punere sub acusare ca prin decisiunea’ce va binevoi să dea să reforme sus zisa ordonanţă şi să dispună trimiterea inculpaţilor înaintea curţii cu juraţi.
S’a verificat şi constatat că oposiţiunea a fost făcută şi notificată în termenui prevăzut de art. 137 Proc. Penală.
S’a citit menţionata oposiţiune şi actele aflate în dosarul causel, apoi d. procuror general a fost ascultat în susţinerea opo-siţiunel.
După cure d. procuror general şi grefierul s’afl retras din Cameră.
Curtea deliberînd,
Avînd îu vedere că oposiţiunea făcută de către d. procuror general în contra ordonanţei No. 146,96 a d-lul jude instructor trib. Ilfov cab. I, prin care declară că nu există caz de urmărire contra inculpaţilor Nicolae IanovicI şi Archimandritul Damaschin Cernescu pentru delictul de calomnie prin presă ;
Avînd în vedere că prin ziarul Voinţa Naţională, cu No. 3438 din 31 Maia 96, se impută fostului Mitropolit Ghenadie Petrescu între altele şi faptul că ar fi fost în legătură cu asasinul Mărgăritescu;
Avînd în vedere că inculpatul N. Iano-vicT, recunoaşte că dînsul a publicat în sus citatul ziar articolul incriminat, care începe cu cuvintele: «Omul plin de viciu», şi se termină cu «semnătura protosinghelul Ha-ritou Mateescu 1874, Decembrie 10/22 din Focşani»;
Avînd în vedere că inculpatul Damaschin Cernescu recunoaşte că partea diu articolul incriminat intitulată : «Darea de seamă pe scurt asupra legăturilor misterioase dintre Mitropolitul Ghenadie şi condamnatul la munca silnică N. Mărgăritescu etc., este alcătuită de dînsul;
Considerînd că din cuprinderea celor publicate în sus citatul ziar, resultă că inculpatul imputa fostului Mitropolit Primat Ghenadie Petrescu că ar fi participat ia un a-sasinat;
Că această imputare no avînd de obiect faptele unul funcţionar public, relative la atribuţiunile funcţiuneî sale, trebuea să fie dovedite conform art. 295 şi 296 al. I din codul Penal, adică prin hotărîrl judecătoreşti, acte autentice , sau înscrisuri cu scrierea şi subscrierea imputatului;
Că înspeţă, asemenea dovezi n’afl fost produse lu eursul instrucţiune!;
Că hotărîrea Sfintuluî Sinod din 20 Mal 96, pe care se întemeiază judele instructor, nu poate constitui o proba legală, pentru că fiind vorbă de o crimă de drept comun numai o decisiune a Iualtel Curţi de Casaţie şi justiţie, dată pe temeiul art. 16 din legea Sinodului, ar constitui dovada legiuită ;
Avîud în vedere că inculpaţii n’au produs nici o dată în tot cursul instrucţiunei originalul scrisorilor publicate spre a se putea controla dacă într’adevăr emanau de la fostul Mitropolit;
Că judecătorul de instrucţie faţă cu totala lipsă de legiuită dovadă nu putea să facă alte acte de instrucţiune;
Că, era ţinut să trimeată afacerea în judecata curţii cu juraţi ;
Că fără a cerceta dacă cele lalte fapte ce se mai impută de către inculpat fostului Mitropolit sunt sau nu probate, urmează că ei, inculpaţii, să fie trimeşi îna iniea curţii cu juraţi, întru cât din cele ce preced se stabileşte că, prin articolul în-crimiuat, fostul Mitropolit Gehenadie Petrescu este calomniat;
Pentru aceste motive;
In unire cu rechisitorul d-lul procuror general,
Admite oposiţiunea.
Reformează ordonanţa cu No. 146/96 a d-luî judecător al Trib. Ilfov, cab. I şi, prin consecinţă
Declară :
Că există cas de urmărire în contra inculpaţilor:
Nicolae IanovicI, major, şi Archimandritul Damaschin Cernescu, major, pentru faptul că prin articolul publicat în ziarul Voinţa Naţională cu No. 3438 din 31 Mal 1896 afl propus asupra fostului Mitropolit Ghenadie Petrescu fapte, cari dacă ar fi adevărate, ar supune pe presupus la pedepse sad măcar la ura ori dispreţul cetăţenilor, delict prevăzut şi pedepsit de art. 297 din Codul Penal.
In consecinţă, triinete pe inculpaţii de mal sus înaintea curţii cu juraţi din Ilfov ca să fie judecaţi conform legel.
Pronunţată de curtea de apel din Bucureşti, Camera de punere sub acusare, as-tă-zl 3 Decembre 1896, presidală de d Al. Stoicescu, iar membri fiind dd. Sc. Popescu şi D. Giuvarti, cari afl subscris.
(ss) Al. Stoicescu, Sc. Popescu, D. Giuvarti.
TRIBUNA LITERARA
CREDINŢELE NOASTRE
III
Cu toată descurajarea ce-o resimte Eminescu ele pe urma cercetărilor sale filosofice, cu toate desilusiunile ce-I inspiră ticăloşiile vieţel noastre publice, el nu e cuprins de o nebiruită desnădăj-duire. El are puterea d’a se înălţa mal presus de critică, d’a eşi din rolul lut negativ, şi, chiar din satirele cele mal batjocoritoare poţi adesea culege nepreţuite elemente de regenerare.
De se dedă la speculaţiunl filosofice, el nu povesteşte nimicirea credinţelor religioase cu mulţumire ori măcar cu resemnare : nu grosolănii ori glume pe socoteala Bisericeî, ci revolta în contra uscăciunii inimel sale. ori blestem pentru cel ce distrug credinţele.
Aducîndu-şl aminte de rugăciunile din copilărie, versul lui ia o nespusă expresie de înduioşare:
Credinţa zugrăveşte icoanele ’n biserici Şi ’n inima-mi pusese poveştile-i feerici.
Dacă-I place aşi întoarce gîndirile spre timpurile dinainte, e mal ales pentru că, in liniştea acelor vremuri, credinţele simple, necontestate de nimeni, aveaţi caracterul unor certitudini şi de-deafl liniştea sufletească şi putinţa unul ideal:
Atunci lumea cea gîndită ventru noi avea
fiinţă.
In politică, Eminescu ştia în tot-d’a-una, îndată după critică, săscoaţăîn lumină elementele pozitive de regenerare.
Ceea-ce vroia Eminescu mal presus de toate era ca spiritul adevărului să înlocuiască în instituţiunl minciuna liberală. El vroia fondul înainte de formă. Apoi, el cerea ca să se întipărească vieţii noastre publice un caracter mal naţional, şi întru cit falsul liberalism n’a avut alt efect real de cît d’a da elementelor străine libertatea de a concura şi d’a îngenuchia pe RominI, el cere protecţiunea elementelor romîneştl şi în special a păturii romîneştl curate de la sat: Roraînia să fie a Romînilor. El mal cere ea, in locul selecţiunil demagogice, prin care să ridică toate secăturile, elementele cele mal destoinicesăaibă un rol determinant înafacetile publice.JCa metod : «împrospătarea continuă a fondului şi păstrarea formelor. Forme vechi, dar spirit pururea nofl.»
Tot ceea-ce putea să întăreăscă un spirit nofl de muncă şi de iubire de adevăr avea pentru Eminescu o însemnătate deosebită.
Pentru toate nimicurile cari pun in fierbere pe politieiani, pentru formulele sonore cu cari îşi clătesc gura liberalii, el n’avea de cât dispreţ. Din potrivă, el ştia să dea expresie entusiasmutul Iul pentru orl-ce lucru ce putea să pară neînsemnat vulgului, dar care putea fi de vre-un folos practic pentru clasele positive ale societăţii (în opunere cu cele parazite) or putea fi un element de regenerare morală. Ast-fel ideile lui s’au ciocnit cu multe prejudicăţl. Pe lângă aceasta, temperamentul lui artistic îmbrăcăndu-I pururea gîndirea într’o formă originală, gîndirea lui capătă uşor aparenţă paradoxului, ceea-ce a permis adversarilor lui să-I atribue idei ceerafl departe de mintea lui.
Negreşit Eminescu vorbeşte cu ironie de înflorirea clasei patrioţilor, dar vorbeşte cu emoţiune, şi cu gravitatea ce merită cesliunea, de mortalitatea şi sărăcia populaţiei romlne de la sale. El nu are de cât cuvinte de dispreţ pentru şiretlicurile lui Zevzekidis or lui Peh-livanoglu, dar vorbeşte cu înduioşare de nevoile lui Badea Ioan, or de durerile ţăranului din Vrancea. Daca îşi bale joc de minciunile constituţionale ale Roşiilor, în schimb cit preţ nu pune pe bietele cărţi de cetire, de care n’afl vreme politicianil să se îngrijească şi în care el vede un obiect de folos real pentru regenerarea noastră ?
In cartea de citire, «copilul învaţă nu numai a vorbi corect, ci învaţă a gtndi şi simţi romîneş'e». «Cartea de citire care trebue să cuprinză elementele caracteristice şi proprii poporului nostru, elemente cari arată pe romîn deştept, inimos, curat, nu viclean şi puţin la suflet ca greco-bulgărimea noastră... cartea de citire Jar trebui să fie un obiect de îngrijire naţională ca şi textul Bibliei.»
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Tot ce contribue la regenerarea morala merita pentru Eminescu respect. D’aceea cestiunile de educaţiune dobîn-desc la dlnsul o însemnătate deosebită.
In ce termeni dispreţuitori vorbeşte de sistemul minciunii în şcoală, de spoiala ce ne o dâ învăţămîntul tals! Cît de cumplit îşi rîde de schimonoseala de învâţămint In care amestecul elementului real neserios cu cel clasic superficial ne produce declasaţii, discipolii logofătului Coate-goale, unde se face ştiinţa de ruşine, de ochii lumel în goana unei funcţiuni !
Dar cît preţ nu pune el pe solida cultură clasică ! Cu ce entusiasm vorbeşte de senina antichitate cu forma el pe de a pururea determinată, căci aparţine unor timpi de mult încheiaţi! Ea trebue să fie regulatorul statornic al inteligenţii şi al caracterului, izvorul simţului istoric. Cu influenţa el educativă, cu spiritul el de adevăr, «ea trebue să stăpinească clasele acelea ale societăţii, cari determină spiritul public şi sferele superioare ale gîndiril—de acelaşi spirit de adevăr şi biae pe care’l are antichitatea».
Dar sentimentul care îl mişcă mal mult şi care dă atît prozei cit şi poe-siel sale o putere extraordinară este sentimentul patriotic, de la care el aşteaptă in primul rind regenerarea noastră !
(Va urma)
N. Filipescu
INVENŢII ŞI DESCOPERIRI
Scrisoarea orbilor
încă de pe vremea S-tulul Ludovic, in Franţa, nefericiţii lipsiţi de lumina ochilor, afl început să fie obiectul unor preocupări serioase, atit din partea Statului cît şi din aceea a oamenilor de ştiinţă.
La 1254 sf. Ludovic institueşte un ospiciu pentru a pune în el «Ies pauvres a-veugles de la cite de Paris» cum spune bătrînul cronicar al vremel. Ast-fel s’a dat orbilor siguranţa existenţei fizice.
Rămînea cea intelectuală. Cu cultivarea acesteia s’a însărcinat, cel dinţii, pe la sfîr-şitul veacului al XVIII, Valentin Haiiy. Observînd mobilitatea intelectuală, pătrunderea, de care se bucuraţi sărmanii infirmi, el îşi propuse să le dea o cultură, o educaţie a acestei inteligenţe, menite să râ-mîie stagnantă.
In acest scop, utilizînd sensibilitatea tactilă, atît de mult dezvoltată la orbi, a inventat un alfabet în relief, compus din caractere asemenea cu cele ale Imprimeriei noastre, şi le aranja ast-fel ca să le poată învăţa orbii.
Cu acest fel de caractere Valentin de Hafly a scris şi o carte «încercări asupra educaţiei orbilor». Cu timpul orbii puteail să şi aleagă din grămadă, caracterele, şi să le aranjeze aşa ca să poată alcătui propoziţii şi fraze.
Ast-fel s’a creat scrisul orbilor.
Această metodă, însă, prezintă numeroase inconveniente practice, şi iată că la 1829, un orb, Louis Braille, inventează alfabetul punctat, alfabet compus numai din 6 puncte, pe cari orbii le făceafi în deosebite combinaţii, cu un vîrf ascuţit.
Această metodă era mult mal lesnicioasă, dar rămînea un fel de «secret profesional», un alfabet ieroglific, al cărui înţeles rămînea tăinuit neiniţiaţil«r.
De aci, inventatorii s’afl gîndit la un mijloc de conciliare între cele două me-toade : Haiiy şi Braille.
Şi se pare că s’a ajuns la scop.
Abatele Stile, de la ospiciul Saint-Vin-cent de-Paul, aSinventat un aparat, pe care l'a numit duograf şi cu care se poate seri tot de odată cu cele două feluri de alfabet : puntat şi roman. Iată cum ni l descrie o revistă franceză:
«Aparatul se compune diutr’un disc mobil Împrejurul căruia sunt puse şi literile punctate ale Iul Braille şi literile romane. El prezintă forma unei cutii dreptunghiulare al cărui capac suportă discul mobil. In interiorul cutii este pusă tăbliţa destinată să ţie hîrtia pe care se face impresia.
«Caracterile pe cari le poartă discursul pecironferinţa sa sunt mobile ca nişte clape de la maşinele de scris; ele prezintă la partea lor superioară, sub degetul orbului, punctele Braille şi la partea inferioară, aceea care este în contact cu hîrtia, punctele Braille şi caracterele alfabetului ordinar.
«... Literile, cari toate ocupă pe disc poziţia normală, pe care trebue s’o aibă pe hîrtie, sînt aduse, una după alta, de rota-ţiunea discului d’asupra unei ferestre dreptunghiulare în care ele intră, fiind apăsate cu degetul, spre a atinge hîrtiea...»
...Cum vedem «Vremea se apropie» cînd cuvlntul evangheliei se va adeveri: «orbii vor vedea, iar şchiopii întocmai ca nişte capre vor sări...»
Şi putem zice că duograful’abatelul Stilz a dat pe jumătate, orbilor, vederea. — Se zvoneşte că razele Roentgen aă să le-o dea întreagă.
Zara.
OFOBMAŢII
Discuţiunea Cameriî de iert a emit de resultat două conflicte.
Prinml intre d. C. Stoicescu, ministru de externe, şi guvern, şi al douilea intre d. Robescu, pri-
marul capitalei, şi d. V. Lascar, ministru de interne.
D. Eleva, în interpelarea sa, a cerut guvernului să pedepsească pe autorii morali şi materiali ai brutalităţilor săvîrşite cu prilejul ultimelor evenimente ; d. Eleva a atacat chiar pe d. San-Marin, fost director al prefecturi poliţiei capitalei.
D. Stoicescu voia să răspundă şi sub cuvînt că apără pe fostul guvern, voia să-şi apere pe cumnatul sâiî. Majoritatea, din îndemnul guvernului, a închis discuţiunea, impedicînd pe ministrul de externe de a mai vorbi. Această procedare a majorităţii, de comun acord cu guvernul, a indispus foarte mult pe d. C. Stoicescu care a declarat mai multor deputaţi, în timpul suspendării şedinţiî, că va demisiona din cabinet.
*
* *
Conflictul dintre primar şi ministrul de interne e mult mai serios.
D. V. Lascar, în răspunsul său, a declarat că nu va mai îngădui bandele de bătăuşi şi că va face să se pedepsească cu ultima rigoare toţi bătăuşii, ori de unde ar veni ei, cari s’au dat la excese în ultimele evenimente.
Această declaraţie a supărat pe d. Robescu, primarul oraşului, care s’a plîns primului ministru declarîndu-î că nu mai poate păstra funcţiunea de primar al capitalei cît timp d. V. Lascar va avea ministerul de interne.
Pe cit ştim alaltăeri la ministerul de interne, d. V. Lascar a bruscat pe d, Robescu aşa de tare, incit persoanele cari se aflau în cabinetul secretarului general au putut auzi aproape toate cuvintele pe cari ministrul le adresa primarului.
Conflictul dintre primar şi ministru pare foarte greu de aplanat.
Din Sofia ni se telegrafiază, că Duminică s’a dat la palatul princiar un prînz in onoarea d-lul Al. Gliika, agent diplomatic al Rominiel la Solia.
Prinţul Ferdinand al Bulgariei a ridicat un toast în sănătatea Regelui Carol al Rominiel şi pentru prosperitatea naţiunel romîne.
Asupra candidaturel la colegiul II de Cameră din Galaţi, guvernul nu se poate înţelege de loc cu administraţia locala.
Zorilă şi C. Plesnilă susţin candidatura d-lul Toneanu, fost prefect în Tulcea ; iar d. Gogu Cantacuzino susţine candidatura d-lul Paraschiv Secliiaris.
Afară de aceasta grupul Malaxa-Aslan susţine candidatura d-lul Em. Culoglu.
Unul din cei mai marcanţi membri ai comitetului executiv al partidului liberal, a declarai ieri unui amic al nostru:
— Peste trei zile se va face d-lui Sturdza o surprindere neplăcută şi dureroasă la Senat.
D. Gr. Diatiu, directorul general al penitenciarelor, a plecat a-seară să facă recepţiunea noului penitenciar din Craiova.
D. Daniil Zorilă, prefectul judeţului Covurlul, a expus în ultimul consiliu de miniştri situaţia din Galaţi şi a predat d-lul Gogu Cantacuzino un proces verbal încheiat cu d. C. Plesnilă.
In acest proces verbal d. Ples-nilă declara următoarele :
«Râmîn liberal-naţional şi numai sub aceasta firmă voesc să fia primar».
Un ultim earagliioslîc al foitului minister:
1>. Stolojau se pregăteşte a face destăinuiri în ccstiu-nea Mitropolitului şi d-sa va căuta a dovedi eă fostul Mitropolit Glienadie era îu relaţiuni eu l>obrescu-Ar-geş, eu eare vroia să pregătească o revoluţie Jţără-ueuseă.
Acesta este motivul pentru eare, susţin acum foştii miniştri, a fost creată ceşti unea mitropolitană.
Asociaţia studenţilor unguri din Budapesta a trimis un apel studenţilor roinînl, sîrbl şi slovaci, să intre în asociaţia ungureasca pentru ca în comun acord <să lucreze pentru prosperitatea patriei».
Studenţii rominl au înapoiat a-cest apel.
D. Eugen Stătescu pleacă diseară la Paris şi de acolo la Cannes.
Din Caracal ni se scrie că pricina înlocuirel revisorulul şcolar d’acolo d. G. Ionescu, prin agentul C. lo-nescu, este că în Ianuarie se vor face alegeri pentru un scaun de deputat în acel judeţ şi ministrul instrucţiunel. care numai de şcoală nu se ocupă, ci de alegeri, nu se putea folosi de fostul revisor ca de un agent electoral, precum o poate face aceasta cu cel actual.
D. Alecu Catargiu a fost primit în audienţa de M. S. Regele, ieri la orele 2 p. m.
D. Diin. Sturdza a fixat ziua plecărei sale în străinătate pe Duminică după amiazl.
JFlsiouomia Camere!
Şedinţa de ieri a Camerei a fost un omagiu adus partidului conservator şi d-lul Lascar Catargiu pentru concursul dat guvernului în resolvirea chestiei Mitropolitane.
DD. I’olitimos şi Scorţescu, pe un ton foarte tragic, aă încercat să verse la-crăml pe ruinele partidului liberal care, în momente dificile, e nevoit să se adreseze vrăjmaşului săă declarat partidului conservator, pentru a-I cere sprijinul lui.
D. Politimos nu e un orator, d-sa are darul de a se face să fie ascultat prin modul său paiticular de a vorbi, precum şi prin ripostele sale foarte repezi, de şi nu în tot d’auna nemerite, la întreruperi. Deputatul de Dîmboviţa nu s’a mărginit numai Ia desaprobarea demersului făcut de guvern pe lingă conservatori în chestiunea Mitropolitului, dar a ţinut cu tot dinadinsul să proclame răutatea şi incapacitatea d-lul Dim. Sturdza, şeful partidului liberal.
A produs de sigur o ciudată impre-siuue faptul că o Cameră liberală subliniază cu aplause sprijinul dat de conservatori guvernului în resolvirea unei chestiuni arzătoare, fără ca în aceeaşi Cameră să găsească o voce, una singură măcar, pentru a protesta îu contra cîtor-va,—multe chiar,—calificative adresate şefului partidului.
E frumos ca pildă politică, să vezi o Cameră liberală proclamînd tactul politic al şefului conservatorilor şi recu noscind in mod tăcut incapacitatea şefului liberalilor.
Discuţiunea a fost foarte interesantă. Guvernul, prin glasul a trei miniştri, a declarat că interesul era ca chestiunea Mitropolitului Ghenadie să fie resolvată de ambele partide.
Camera aprobă şi resultatul final al acestei şedinţe este că d. Fleva, recu-noscînd impopularitatea chestiunel, renunţă de a mal vorbi de demersul făcut pe lingă conservatori şi se mărgineşte a-şl îndrepta săgeţile în contra fostului guvern. Iar la urmă Adunarea votează o moţiune prin care aprobă soluţiunea dată chestiunel Mitropolitane şi-şi exprimă încrederea în patriotismul guvernului.
Stînga liberală pierde bătălia; repre-sentanţil el, cari in discursurile lor avusese cîte-va răutăţi, la adresa conservatorilor, se retrag prin culise foarte descurajaţi spunînd că: «nici cu guvernul astă nu facem treabă ; o să căutăm să-l dăm de git».
Banville, poetul căruia Moulins i-a ridicat [de curînd o statue, a zis, in «Prefaţa» pe care a scris-o pentru Higiena Stomacului, un mic capo d’operă : «Higiena stomacului este curagiul, sănătatea, virtutea, vitejia».
Ast-fel doctorii cel mal competenţi nu recomandă ca toni-regeneratoare ale nutriţiunel de cât: Vinul Bravais, care a fost zadarnic şi in mod sgomo-los criticat, este o preparaţie neimita-bilă, sucesul săă este datorit numai şi numai valoarel sale, nu unei publicităţi artificiale.
A se cili urmarea foiţei tu pagina IV.
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Roma, 10 Decembrie.
Primul detaşament al prizonierilor italieni, condus de muiurul Nerazzini, s'a Îmbarcat azi la Massaeah, cu destinaţie pentru Neapole. Gu-neralul Albertone rămlue la Adischaba pentru a organiza cele-l’alte detaşamente care vor urma. Ajutoarele date prizonierilor de guvernul englez, in timpul marşurilor obositoare, provoacă admiraţia tutulor.
Belgrad, 10 Decembrie.
In urma atacurilor noul ale clubului progresist in contra guvernului, o criză ministeriali este probabila.
Hamburg, 10 Decembrie.
Situaţia grevei este tot aceiaşi.
Viena, 10 Decembrie.
Se anunţă din Belgrad Corespondenţa Politice că d nu NovakovicI a adresat representan-ţilor Serbiei in străinătate, o notă circulară in privinţa cestiunel mitropolitului din Uskub.
Budapesta, 10 Decembrie.
Ţifra exactă a victimelor exploziei de grison din Reschiza este de : 34 morţi, 12 răniţi grav, 12 răniţi uşor şi 36 dispăruţi.
TRATATUL ITALO-TUNISIAN
Roma, 10 Decembrie.
Senatul a aprobat tratatul de comorţ italo-tunisian. D-nu Visconti Venosta declară că con-diţiunile raporturilor economice dinlre Italia şi Francia sunt anormale, pentru că Francia aplică tariful minimum co are Italia, şi Italia tariful general ce are Francia, dar adaogă oratorul orl-ce discuţie în această privinţă ar ii prematură.
AFACERI TURCEŞTI
Londra, 10 Decembrie.
Agenţia Reute.r zice că aserţiunea care afirmă că Lngiitera ar fi propus puterilor un program de reforme In Turcia este neexactă. Marchizul de Salisbury s’a mărginit să propue ca ambasadorii Ia Constantinnpol să facă un raport comun asupra şituaţiunel. raport «are să fie supus puterilor. Această propunere a fost adoptată şi s’a executat de curînd.
AMNISTIABEA ARMENILOR
Constantinopol, 10 Decembrie.
S’a promulgat o iradea imperială, acordind amnistia Armenilor compromişi în ultimele turburărT din Constantinopol. — Sunt excluşi din această măsură de favoare, cel 84 condamnaţi la moarte, a căror pedeapsă s’a schimbat in închisoare.
Printre aceştia se află episcopii din Bitlis şi Haiskis cari vor fi internaţi într'o mănăstire din Ierusalim. — Colonelul Naz.tr-bey nu este coprins in amnistie.
PROCESUL ASASINILOR LUI STAMBU-L0FF
Sofia, 10 Decembrie.
In procesul asasinării lui Stainbuloff. cel trei acuzaţi se declară inocenţi.— Tuffektchiew zice că n’a luat parte la omor, dar ar fi oraorît pe StambulolT dacă Tar fi găsit, pentru că acest tiran martirizase pe fratele săă.
Martorul Mach produce o scrisoare a lui Stainbuloff acusînd pe un ministru pe atunci in funcţie, că a urzit un complot în contra vie-ţel sale in complicitate cu Tuffektchiew. — A-ceastă scrisoare face impresia de a fi fost dictată de mania persecuţiunil.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Servitor hoţ.— Niculae Şlefan, servitor la d. Niţă Botezatu din bulevardul Pake, după ce a furat de la stăpînul sâQ un portofoliu care conţinea o însemnată sumă de bani, a fugit din oraş.
Urmărit de poliţia de sigurauţă, hoţul a fost prins în gara Chitila şi adus la poliţie, unde a şi fost arestat.
Incendiu.—Astă noapte, pe la orele 1, un incendiu violent s’a declarat la depositul de furagiu din strada Raionului 38, proprietatea d-lul Elias Gherber.
Focul a fost localizat pe la orele 4 dimineaţa.
Aii fost distruse de flăcări mari can1 ităţl de orz, ovăz şi rapiţă. Zece vagoane de Fui presat cari sosiseră abia de cite-va zile la depozit, atî fost consumate de foc.
Pagubele sunt mari.
DIN ŢARĂ
Tâlhărie.— O bandă de tilharl din judeţul Argeş, trecind In judeţul Olt, a spart astă noapte casa preotului Mariu Vacariu din comuna Potcoava.
Tilharil aii torturat în mod îngrozitor pe fiul şi pe soţia preotului pentru ca să-I facă să declare unde sunt ascunşi banii.
La ţipetele desperate ale victimelor, dînduse alarma în sat, toţi ţăranii aii sărit în ajutorul preotului şi o luptă teribilă s’a încins intre bandiţi şi locuitori.
Unul din ţărani a fost ucis de tîlharl cu un foc de puşcă.
Tilharil, in număr de 14, aii reuşit să fugă numai unul dintre el a fost prins.
Prefectul judeţului şi parchetul s’aiî transportat la faţa locului şi au luat măsuri de urmărire.
Evadarea unul ocnaş.—Gheorghe Stao Ţugulan, bandit din ceata lui Mărunţelu, a fugit erl dintre st-utinele. Fiind transportat de la penitenciarul Mărgineni la ocnele Telega, Ţugulan a fost trimis sub escorta geudarmilor rurali din Filipeştl, pe drum banditul a profitat de un moment cind gendarmil nu erafl atenţi asupra lui şi a fugit într’o pădure.
S'atl luat măsuri de urmărire.
ULTIME INFORMATICI
CATERISIREA D-LUI DUW. STURDZA
Deiniftlunea prinţului Dim. Glilca. — Intervenţia d-lui Nturdza.- Caterisirea d-lui Sturdza.
Demisiiiuca prinţului Dini.
Ghica
Cestiunea demisiunet prinţului Dini. Qhica de la preşedenţia Senatului e pusă din nou la ordinea zilei prin cercurile guvernamentale şi pusă în legătură, cu o «surprindere neplăcută ce ae va face d-lul Duui. .Sturdza la Senat,» precum spunea alaltă-erî linul din cei mai marcanţi membri ai comitetului executiv al partidului liberal.
0-dată cu aceasta se vorbeşte acum pretutindeni de următoarea intrigă făcută de d. Sturdza în contra guvernului:
Acum două săptămîni prinţul Ghica, în urma unei înţelegeri secrete ce a stabilit cu d. Sturdza, şi-a dat demi-siunea de la preşedenţia Senatului. De-misiunea i-a fost respinsă, fără ca în primul moment să bănuiască nimeni ce se ascunde în dosul acestui incident.
Intervenţia d-lui Sturdza
In adevăr era convenit lucru între d-nii Ghica, Sturdza şi unii membrii al cabinetului, ca fostul prim-ministru să fie ales preşedinte al Senatului. Pe atunci însă guvernul era în tratări cu d. Fleva şi d. V. Lascar dîndu-şl seama, că alegerea d-lul Sturdza ar însemna o ruptură definitivă cu şeful di-siderţilor, — au hotărtt să sprijl-neaseă pe sub mină candidatura d-lui I*. Grăiii|te tun la preşedinţia Senatului.
Prin o indiscreţiune însă, în momentul deschiderei şedinţei, d. Sturdza află de acest plan şi cînd s’a pus cestiunea demisiuneî în discuţie, — spre surprinderea celor iniţiaţi în planurile d-lui Au-relian, — d. Stmdza a intervenit, cer în d să se respingă demisiunea.
Lucru firesc, că d. Aurelian nu putea să combată aceasta.
Ast-fel pentru moment cestiunea s’a închis.
Caterisirea d-lui Sturdza
Dar acum vine revanşa :
D. Dim. Ghica se află bolnav şi nu mai poate eşi din casă pentru a prezida Senatul. D-sa este liotărit a-şî reînol demisiunea zilele a-cestea, decumva d. Sturdza nu va izbuti să-l împiedice pînă Sîmbătâ.
Şi odată, demisiunea primită, Senatul va alege preşedinte al său pe d. P. Grădişteauu.
Ast-fel va fi caterisit d. Sturdza.
In seara de 1 Ianuarie va avea loc obicinuitul bal al Curţii
D. Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a făcut azi înainte de amiazl o vizita I. P. Sale Mitropolitului Primat, Iosif Gheor-ghian.
Asupra marelui succes diplomatic al d-lui Sturdza în cestiunea Mitropolitului Antim, Agenţia Romîna ne transmite următoarea telegramă din Atena :
Kăspunzînd la interpelările asupra cestiunei religioase din Macedonia, d-nii $kuz&s, ministru al 'afacerilor străine şi Oeiyannis, preşedinte al consiliului, declară eă Grecia nu urmăreşte o politică de nră, dar eă guvernul va şti să’şi îndeplinească datoria şi să consolideze autoritatea morală a patriurchatului e-cumenic.
Oratorii opoziţiei declară eă Instituirea unui e-xarcat romîn la Constant!-nopole, este incompatibilă eu autoritatea patriarclia-tuluî.
Prin Mesagiul regal purlînd data de 9 Decembrie, sesiunea extraordinara a Sfîntulul Sinod, terminLi-du-şl lucrările, a fost închisă.
D. Nicorescu, prefect de Tutova, şi-a dat demisiunea, care, pe cît se crede, va li primita de ministrul de interne.
Azi, la orele 10 dimineaţa, s’a ţinut un consilia de miniştri la Palat sub preşedinţa M. Sale Regelui.
www.dacoromaoica.ro
EPOCA
3
ErI s’aO făcut la R.-Sflrat alegerile colegiului al II-lea judeţian.
Din 478 alegatori înscrişi aQ luat parte la vot 303.
AQ fost aleşi : dd. Al. N. Maco-vel, N. Ştefanescu, D. Coşoreanu, G. Râşcanu, G. Roşianu, 1. I. Rez-vedeanu şi V. Niţescu.
Liberalul Gălăţean şi Voinţa Galaţilor, ambele organe ale liberalilor din Galaţi, aQ încetat de a mal apare.
Iată rezultatul alegere! colegiului II judeţian din Brăila:
Alegători înscrişi 1366, votanţi 592; buletine anulate 26.
Aii fost aleşi: dd. Maior Eliatt, I. Dragan Saitan, G. Unlaru, G. T. Ba-lanu, M. Drăgulescu şi A. A. Atanasiu.
Guvernul a numit o comisiune pentru a negocia cu guvernul turcesc încheierea unei convenţiunl comerciale.
Comisiunea, care se compune din d-nil Taclie Protopopescu, Al. Dju-vara, Tudor Radulescu şi Xenopol, va pleca zilele acestea la Constan-tinopol, unde vor urma negocierile.
Presa străină jgl dezlegarea ebesti anii ini tropol i ta ne
Ziarele străine continuă a se ocupa de rezolvirea chestiunii mitropolitane, lală ce scrie importantul ziar parizian «Debats» în această privinţa:
Am anunţat alaltăerl că Sfîntul Sinod ronitn anulase decisiuuea sa din 20 fMaiil, prin care I. P. S. Sa Ghenadie, Mitropolitul Primat, fusese internat ca simplu călugăr In mănăstirea de la Căldăruşanl.
Se telegrafiază azi din Bucureşti, că marele colegiu, reunit Vineri, a ales Mitropo-lit Primat pe I. P. S. Sa Gheoi ghian tn locul 1. P. S. Sale Ghenadie, care şi-a datde-misiunea pe dată ce i s’a comunicat că deriziunea Sinodului din 20 Mal a fost anulată. Această criză foarte gravă se poate deci considera ca terminată, criză care a ameninţat partidul liberal să cadă de la putere la un an după ee luase frînele guvernului.
Dar, dacă ministerul Aurelian mal este In fiinţă şi dacă Regele Carol nu a lost o-ldigat de a însărcina pe d. Lascar Catargiu de a scoate ţara din încurcătura tu care liberalii o aruncase cu alîta nepricepere, partidul liberal a primit cu toate aceslea o lovitură aproape mortală. In adevăr, nu d. Aurelian şi nici colegii saă amicii săi au reuşit să tranşeze singuri ceşti un ea, şi nici cu concursul liberalilor disidenţi şi a d-lul Fleva, cari au dus campania In contra ministerului Stâtescu-Sfurdza. D. Aurelian a fost săptămîna trecută şi a făcut o lungă vizită venerabilului şef al partidului conservator şi numai după ce şl-a asigurat concursul d-lul Lascar Cafargiu, a putut să formuleze o soluţie executabilă.
Acest concurs la scăpat din alternativa, saîî să-şi dea demisiunea şi să prepare astfel Întoarcerea conservatorilor la putere, safl să se dea legat şi de iniinlşi de picioare în miinile d-lul Fleva. Dacă conservatorii, în loc să dea o dovadă de un InalFsentiment de conciliaţiune în interesul naţional, ar fi împins pe Mitropolit şi l’ar fi angajat să persiste în instalarea lui solemnă In scaunul de Primat al ţărel, ministerul Aurelian ar fi fost forţat să se retragă.
D. Lascar Catargiu a dat şi de rîndul a-cesta o nonă dovadă de măreţia caracterului săă şi de înţelepciunea sa patriotică.
Adevăraţii Învinşi în această alacere sunt: d. Sturdza, fostul preşedinte al consiliului; d. Stâtescu, fostul ministru de justiţie. Aceştia aiî pus în procesul Mitropolitului Ghenadie atita patimă, atîta lipsă de scrupul, alît dispreţ al formelor legale, în cil chiar cel mal fideli coreligionari ai lor aii stirşit prin a le fi în contra.
Cum el erafi singurii în stare de a conduce partidul lor, şi cum liberalii însăşi mărturisesc cel d’iutîl că ministerul Aurelian, cu toate calităţile pe cari le aă unii din miniştri, nu este de cît un minister de căptuşeală, se poate vedea că criza care din norocire s’a sfârşit, lasă pe liberali în cea mal proastă situaţiune.
*
* *
Din partea sa Le Temps scrie:
Consecinţele nu se vor sfârşi aci. Este materie destulă pentru doritorii de certuri religioase, şi musulmanii, sad mal bine par-tisanil Statului quo otoman, pot fi foarte încântaţi. In orl-ce caz este o fericire pentru România că noul minister a putut reuşi cu ajutorul şefului opoziţiunel, d. Lascar Catargiu, ca să liniştească marele conflict ridicat cu chestiunea Mitropolitului Primat.
Era cestiune de chiar existenţa guvernului d-lul Aurelian. Acesta nu dorea să aibă aceeaşi soartă ca predecesorul său. I). Stur-dza, căzut, dacă trebue să credem zgomotele pe cari nu ne însărcinăm a le garanta, în faţa unei intervenţiunl a Rusiei, putere ortodoxă, pe care ar fi jignit-o acţiunea sfîntulul Sinod. Totul e bun cînd se sflrşeşte cu bine.
Cu toate acestea, adevăratul învingător In toate acestea, este d. Lascar Catargiu căruia,—cu tonte că n’are nici 10 partizani în Camere—cabinetul Aurelian îl datoreşte viaţa, mouachul Ghenadie o saiisfacţiune probabil cam platonică după dorinţele sale, Romluia în fine soluţiunea unei crize foarte periculoase.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 10 Decembre
Interpelarea d-luT Scorţescu
Oratorul declară mal întll că în această chestiune nu admite teoria faptelor îndeplinite, de oare-ce guvernul a săvîrşit cea mal mare greşeală lu această arzătoare chestiune.
Conservatorii, vrăjmaşii liberalilor, au fost consultaţi asupra soluţiunel chestiunel Mitropolitane, iar noi, liberalii, cari ţinem sus drapelul partidului, am fost cu totul ignoraţi.
D-sa face un mic istoric al chestiunel şi spune că Mitropolitul voia să-I se dea o deplină saiisfacţiune şi apoi să demisioneze.
I). Scorţescu citeşte petiţiunea adresată de Mitropolitul Ghenadie M. S. Regelui, prin care-1 cerea restabilirea în drepturile sale, luind angajamentul de a se retrage apoi diu scaunul Mitropolitan.
Această petiţiune poartă dafadeSNoem-brie, dată clnd nimeni nu se gl idise încă la osoluţiune. D. Fleva a luminat Majestâţil Sale această petiţiune, adloglud că partidul liberal e dator să resolve chestiunea Mitropolitană.
La 19 Noembrie, zice d. Scorţescu, doul trimişi al d-lul Lascar Catargiu, s’afl dus la Căldăruşanl şi aii smuls Mitropolitului, aă estorcat, o nouă demisiune şi apoi şeful conservatorilor a intrat în tratări cu guvernul liberal. Mitropolitul a dat demisiunea a două, cu condiţiune de a nu se servi de dînsa de cît după ce va fi restabilit în mod demn, pe scaunul Primaţiel.
La 29 Noembrie, noaptea, d. Lascar Catargiu primeşte o scrisoare de la Mitropolitul Ghenadie prin carc-I spune să nu mal Insiste asupra condiţiunilor readucerel pe scaun şi să presinte demisiunea cînd va crede de cuviinţă.
Ne existind nici o legătură între guvern şi conservatori, ci numai tratative, am stăruit pe lingă d. Fleva să se ducă la Căldă-ruşanl şi să obţină autorisaţia de a se servi de demisiunea Înaltului Prelat tn aceleaşi condiţiunl în cari se putea servi şi d. L. CatargiO. Aşa s’a şi făcut. Guvernul însă n’a voit să primească soluţiunea de la liberali, soluţiune identică cu aceea pe care o dădea d. L. CatargiO, şi continua a trata cu conservatorii.
D. Scorţescu spune că acum conservatorii se fălesc de a fi rezol vit chestiunea Mitropolitului, pentru a dovedi aceasta citeşte articolul din Timpul, întitulat «Trăiască Lascar Catargiu».
Iată, zice d. Scorţescu, unde ne a adus politica acestui guvern.
Aşteptăm desfăşurarea evenimentelor pentru a şti ee atitudine trebuie să luăm. (Nici un aplaus).
Răspunsul primului-mi nistru
D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, declară că guvernul acesta a anunţat, la venirea sa, că în chestiile arză^are de a ordinea zilei va face apel la top oamenii de Line-
In istoria contimporană se găsesc fapte analoage cu cele de uzi pentru împăcarea spiritelor. Interesele ţării şi ale religiunei cereau ca cestiunea Mitropolitului Ghenadie să fie rezolvată de toate partidele.
Ar fi de dorit să nu fin silit a răspunde la ori ce chestiune, căci se poate în-tîmpla să fiii nevoit, zice d. Aurelian, să spun lucruri cari n’au să vă convină.
Cu cine am rezolvat chestiunea? Cu d. Lascar Catargiu. Cine-i d. Lascar Catargiu ? Un romîn ca noi toţi, şi un şef de partid, un bun patriot.
In cît priveşte vina ce se aduce guvernului de a fi terfelit drapelul partidului liberal, preşedintele cosilinlui contestă d-luî Scorţescu dreptul de a vorbi în numele partidului, care a aprobat procedarea guvernului. Partidul a fost consultat, zice d. Aurelian, şi el a aprobat soluţiunea chestiunei Mitropolitană în chipul in care s’a dat.
Găsesc, zice d-nu Aurelian, că nu e nici în interesul ţării, nici în al nostru, să expunem fazele prin cari a trecut chestiunea Mitropolitului. E destul să vă spun, zice primul ministru—şi d-voastră trebue să ştiţi,—că înaintea intereselor generale ale ţârei, ori ce animozităţi trebue să dispară.
Guvernul putea să aibă el singur, fără ajutorul nimenui demisiunea Mitropolitului. N’am voit însă să procedăm pe a-ceastă cale pentru că n’am voit să revendicăm pentru noi meritul de a fi rezolvat numai noi această cestiune, ci voiam ca cu toţii împreună, conservatorii şi liberalii, de comun acord, să împăcăm spiritele şi să readucem pacea şi liniştea în Biserică. (Aplause).
Discuţiunea se închide.
I). N. Fleva are cuvîntul pentru a-şl des-volta interpelarea sa, în aceeaşi chestiune.
D-sa face un mic proces şefului partidului, d-lul Dini. Sturdza, despre care a declarat că nu e destoinic să conducă acest partid. El bine, zice d. Fleva, ceea ce am frevestit s’a întîmplat. D. Sturdza s’a isbit de chestiunea Mitropolitului Primat şi a ost silit să se retragă. Chestiunea Mitropolitului Ghenadie e opera d-lul Sturdza, iar nu a partidului liberal.
Am satisfacţia deplină, zice d. Fleva, că a dispărut de pe banca ministerială veninul şi răutatea. Intru cît priveşte chestia Mitropolitană, oratorul spune că nu are a-cum nimic de zis, d-sa voeşte însă să arate că direcţiunea dată partidului liberal e nefastă şi primejdioasă. Dacă am fi avut un şef, chestiunea Mitropolitului s’ar fi re-solvat fără concursul nimenui. Şeful partidului, dacă ar fi fost un om prudent, ar fi obţinut demisia Mitropolitului şi dacă ar fi avut nevoe de aseutimentele conservatorilor, s’ar fi dus la d. Catargiu şi i’ar ti zis: «Aceasta e soluţia noastră, vă asociaţi la dlnsa 3afl nu ?
N’aţI făcut aceasta; aţi preferat să-I cereţi d-lul Catargiu o soluţiune lu loc de a-i o oferi.
Acum nu male nimic de făcui. Singurul lucru pe care sunteţi datori să-l faceţi, e să dovediţi ţării că guvernul cel noii nu e
continuarea guvernului trecut, căzut sub
greutatea greşelelor sale.
Toată chestiunea stă aci: «Fă despărţiţi de ocultă ? Vă lepădaţi de satana ? (Ilaritatej.
D. Fleva cere o direcţiune nouă, civili-sală şi demnă, fără de care partidul liberal nu poate merge înainte.
Partidul liberal trebuie alt-fel tratat de cum a fost pînă acum. El trebue consultat înainte de îndeplinirea faptelor, după cum făcea Ion Brâtianu, la mormlntul căruia mulţi varsă lacrăml, fără însă a-1 imita.
Treclnd apoi Ia o altă ordine de idei, d. Fleva vorbeşte de instrumentele de cari s’a servit guvernul trecut în chestiunea Mitropolitului Ghenadie şi cere o satisfacţie strălucită.
S’a zis că guvernul va înlocui pe cîţi-va funcţionari bătăuşi; în loc ca făgă-duiala dată să fie îndeplinită, bătăuşii o-ficiaU au fost trecuţi în reservă şi mutaţi în altă slujbă, pentru a fi la ordinele guvernului în momente grele.
D. Fleva termină cerind guvernului ex plicaţiunl complecte.
D. Y. Lascar, ministru de interne, regretă că d. Fleva a reeditat In parlament acuza-ţiunile aduse guvernului trecut şi îşi exprimă credinţa că timpul va dovedi cine a făcut greşeli şi cine a adus servicii ţărel.
E adevărat, zice d. Lascar, că noi am fi putut resolva singuri chestiunea Mitropolitană. Am fost Insă călăuziţi de o opinie politică, am voit să dăm dovezi că ţara noastră e un element de ordine, şi de a-ccea acolo unde am găsit că e vorba de un interes permanent al Statului român, de un interes de religie ortodoxă, am crezut că e bine să ne preziutăm uniţi, iar nu des-binaţl.
Am voit să spunem străinătăţii că în materie de religie nu admitem intervenţi-unl, şi că fără deosebire de partid, noi hotărîin în Biserica noastră.
D-sa spune că guvernul s’a adresat în chestiunea Mitropolitului, la junimişti, la conservatori şi la disidenţi. Toţi aii admis soluţiunea şi vă roc, zice d. Lascar, să nu ne siliţi să facem destăinuiri prea multe asupra acelora cari aii voit să pună o piedică soluţinnei.
Trecând apoi la o altă ordine de idei d. ministru de interne spune că trebue o-dată să dispară inimiciţiile acestea dintre partide; nu trebue să dăm spectacolul trist de a vedea un partid distrugând tot ce a făcut cel-l’alt. D sa adaogă că guvernul îşi va tace datoria şi că se va stabili responsabilitatea acelora cari au turburat ordinea luna trecută.
Instituţia iniserabilă a bătăuşilor treime să dispară. Eu, ca ministru de interne, zice d. Lascar, vă declar că voi urmări pe toţi bătăuşii, ori de unde ar fi şi ori de unde ar veni. (Aplause). Voi şti să-ml fac datoria.
Mal departe d. Lascar face câte-va făgă-duell, declarând că va respecta libertatea alegerilor şi că guvernul va putea fi tras la răspundere când se va dovedi că nu a respectat programul partidului liberal şi principiile liberale (Aplause).
I). P. S. Aurelian, preşedintele consiliu lui, răspunde în cîte-va cuvinte d-lul Fleva, care a cerut guvernului să ’şl trădeze linia de conduită. Noi, zice d. Aurelian, n’am făcut pînă azi acte de guvern, ne-ara ocupat numai cu rezolvirea unei chestiuni. A-cum, că nu mal avem o grijă aşa de mare, ne vom pune pc lucru şi vom dovedi care e scopul şi aspiraţiunea noastră.
Compară apoi oculta, care înspăimîntă pe d. Fleva, cu o stafie, o închipuire fără fiinţă.
Declară în sfirşit că guvernul actual este continuarea guvernului trecut.
Se cere închiderea discuţiei.
D. C. Stoieescu declară că e dator să a-pere guvernul trecut, din care a făcut parte, faţă de atacurile d-lui Fleva. D-sa renunţă însă la cuvînt faţă cu stăruinţa Camerei de a închide discuţia.
Discuţia se închide.
D. Delavrancea dă citire unei moţiuni cu cuprinsul următor:
Camera, convinsă că guvernul a resol-vat chestiunea Mitropolitană potrivit înţelesului general al ţârei, trece la ordinea zilei, exprimînd deplina sa încredere în înţelepciunea şi patriotismul guvernului.
Această moţiune e votată prin ridicare de mîinl.
Şedinţa se suspeniă pentru cîte-va minute.
La orele 5 p. m. începe discuţia asupra Adresei Camerei.
D. Ioan I. C. Brâtianu, raportor, dă citire proectuluî de adresă.
Principele Gr. M. Sturdza spune că la hotarele noastre se petrece un fapt de cea mal mare însemnătate. Serbia, Bulgaria şi Muntenegru fac o confederaţie cu Rusia.
Statele din Orient caută să se apropie cit mal mult de Rusia, numai Romluia, care a fost scăpată de Rusia de sub jugul Turciei, îmbrăţişează politica triplei alianţe, fugind de Rusia.
Oratorul vorbeşte apoi de călătoria Ţarului la Paris şi constată că însăşi Fran-cia se aliază cu Rusia. Mal departe Prinţul Gr. Sturdza intră în dcsvoltărî istorice asupra originel triplei alianţe şi a alianţei Franco-Rusă.
Oratorul constată că deputaţii nu mal sunt în număr şi că nu poale vorbi într’o cameră pustie.
Şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 11 Decembre
Preşedinţia d-lul Take Gianni.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 40 ; răspund la .apel 104 deputaţi.
1). Epureseu crede că guvernul va conveni Împreună cu d-sa că nimeni nu are dreptul a da şefului Statului răspunderea în politica externă. Doresc să ştiil ce măsuri a luat guvernul peulru a pune pe Suveran la adăpostul influenţelor de natură contrarie partidului dominant.
Sgomot. întreruperi.
D. Preşedinte. Nu puneţi în discuţie persoana Suveranului.
D. Epureseu. Am dreptul să atrag atenţiunea guvernului asupra celor ce se petrec.
D. P. S. Aurelian. Guvernul e dator şi

gata a da Camerilor ori ceexplieaţiunl asupra politicei generale, dar refuză lămuririle cerute de d. Epureseu. Persoana Suveranului e la adăpostul criticilor, guvernul singur e răspunzător. (Aplause).
D. Epureseu. Regulamentul îmi dă voe să adresez guvernului interpelări. Voi uza de dreptul meă.
D. Ceaur-Aslun întreabă pe guvern cînd va pune Dobrogea pe un picior de perfectă egalitate cu Romluia de dincoace de Dunăre.
D. N. Fleva roagă biuroul să-I pună la disposiţie actele privitoare la aplanarea conflictului dintre Romluia şi Grecia.
Camera intră apoi în ordinea zilei. Prinţul Gr. M. Sturdza are cuvîntul. D-sa rezumă cele spuse erî şi intră în conside-raţiunl asupra triplei alianţe şi a alianţei FYanco-Ruse.
SENATUL
ţiune, ci .Senatul să ia pur şi simplu act de renunţarea d-lul Exarcu la des-voUarea interpelărei anunţate.
Senatul proccde apoi la votarea de recunoaşteri şi indigenate.
La orele 2.55, constatindu-se că d nil Senatori nu mal sunt în număr, se ridică şedinţa.
Şedinţa de la 11 Decembre
Nefiind altă ceva la ordinea zilei, Senatul se ocupă cu recunoaşteri şi indigenate.
VI
«Am văzut că după o urmare în contiuuă de una sail două luni al Vinului Qinnium de A. Labarraquc, s’aă produs efecte miraculoase şi organisaţiunl deteriorate reîuălţîudu-se ca regenerate. Deci să nu stăm la îndouială ca să spunem că Qiunium Laaarraque este cel mal cunoscut ca energic şi tonic»._____
WsisJTswîuĂWIi
Urmarea şedinţei de la 10 Decembrie
D. C. Exarcu. — Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori, cînd am consimţit, sunt acum cîte-va zile, să amin interpelarea mea în cestiunea Mitropolitului Primat, am făcut aceasta fiind-că mi se afirmase că începuse negocieri între principalii bărbaţi din diferitele grupuri politice, că au ajuns la o înţelegere comună şi la o soluţiune adoptată de toţi.
Mă temeam ca nu cum-va o desbalere. poate inoportună, să facă oare-cum anevoioasă soluţiunea atît de mult dorită de ţara întreagă, a unei cestiunl atît de gravă şi periculoasă.
De acum Domnilor, un fapt de înaltă înţelepciune politică, de înalt patriotism, j s’a săvîrşit. Şi ştim că şeful cabinetului i liberal, inspirindu-se de exemplul dat de marii săi predecesori, atunci cînd ţara se afla în împrejurări grave, şi pentru aceasta tl felicit din toată inima a căutat să intre în înţelegere cu şeful partidului conservator.
Aceşti doi bărbaţi politici, însufleţiţi de un curat patriotism, au, asociat autoritatea şi influenţa lor şi au fost fericiţi să pună capăt unei situaţiunl plină de atîtea ameninţări pentru pre-sent, de atîtea grave pericole pentru viitor.
Domnilor, asemenea faptă constitue un patrimoniu preţios pentru naţiune, el formează cu timpul o tradiţiune pentru generaţiunea viitoare.
Eu unul, nu pot de cît a aduce mulţumirile mele, a aduce omagiile mele oamenilor politici cari aii rezolvat a-ceastă cestiune, şi în special oamenilor de Stat, şefilor celor două mari partide istorice, partidului liberal şi partididul conservator.
Acesta este ultimul meu, cuvînt tn această cestiune, şi aceasta am dorit ca să fie ultimul cuvînt al tidulor in mo mentul de faţă. (aplause).
Aceasta constitue toată dezvoltarea interpelării mele.
D-l Em. Porumbaru mulţămeşte d-lul Exarcu pentru fapta patriotică că a consimţit la amânarea interpelărei sale până astă-zl şi ast-fel n’a adus nici o piedică guvernul i ■ tn rezolvarea acestei chestiuni, lu care actualul ţ guvern se angajase încă din ajunul Ivenirel sale la putere; apoi, d-l ministru crede că nu se mal poate urma nici o discu-
A apărut:’
Justiţia Militară cum este şi cum trebue să fie. de Loeot. Al. Teodorescu, advocat.
De vlnzare la toate librăriile şi la autor, str. Ecoului 74, Bucurescl.
Preţul un leu.
T®1A STEIiÎAM
AVOCAT DIN IASjf
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
CA AK A VU TOKIKI. 1«g
Doctorul I. Vellan
Specialist pentru ,l)<>ale interne şi sifilitice
Consultaţiunl de la 1—3 p. m. şi la orele S p. m.
Strada Luterană 19
MOBILE!!!-
In Calea Dorobanţilor 36
Proprietatea «1-lnî ISrătianu
Se vinde diferite mobile de ocasie
Vfent de pai'iiître
Patrie, Education et Travail
PAR
JEAX KALOMBO
Docteur eu droit de la Faeulte de Paris, membre de 1 'Academie Roumaine
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat do calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea osului, nervilor şi a cărnel musculare Vinul Beef-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi ropresintă valoarea a 60 grame de carne prin 1 % pahar de viu. El pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrlstnice.
Intrepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Alttn, Roşu, Thăringer şi la toate farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris
Vindecarea ra’icală a boalelor sifilitice recente safl invechile la bărbaţi, femei şi copil. Academia Naţională de medicină din Paris a declarat în raportul săă către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mart foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de medicină şi singurii cari aii primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Iulreposit general: str. Rivoli B3 in Paris. In detail : Farm. Itrus, Alşu.otin, ‘3 Thăringer şi în toate farmaciile din ţară.
www.dacoromanica.ro
4	EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pfnă la 10 publicaţi! 30 ban! linia pentru fie-care datX, fl
da la 10 tn sui» ao bani linia.
Spectacole
Teatrul Naţional. Joul 12 Decembrie se va re-presenta «423» vodevil în 4 note, localisattt de domnu I. ilallfl dupi Die “Gi^erlii von VIea».______________
Opării KoiiitnA Mereu ii 11 Dooembrie 189« se va re-presanta NORMA operfi în 4 note şl un tabloti de Felloe Romanul Musloa de V. Balltut. Traduoţle do d.T. Ionescu.
Trăirii ftiigro. Mercurl 11 Decembrie 1896, primul debut al Celebrului Sextet -Julians*. Debutul celei mal renumita ciutăreriţii engleză Miss Rublnl, Debutul Brothers Franco la acrobaţi şl EquillbriţU.
Circul G. SltloU, Marcuri 11 Decembrie mare reprosen-
ta ţie._______________________________
^ala I»rlblich-Jl^nitza.
Bal, -FR ŢI A* Societate pentru subvenţionarea ele vllor săraci va da in seara de Joul 26 Decembrie 1895, înoe-pîud da la orele 9 un mare Bal sub patronajul unul coa mitei de doamne Iu sala Ilngo.
Sa ta tlruyndiru. In fie-core swară concert de orolies-trâ sub ooiiduoerea d-lul Feter». Vluerea o incert HHch Life
Oa fa Naţionala. Orchestra Bublnfteln ţl-a început eonoartale.
Închirieri şi arendări
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Gl&vacioc, Tlaţca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sute pogoane grîd arate cu s&mînţA murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. p« ar« ndut ou începere chiar de acum moşia flanca* Si din Judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avlnd două ml! pogoane grit! arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adrcia la d. AI. K ochii vil. avocat, strada Fîntînel 28. Bucureşti.
Camere mobilate
.t.lul	Ef&ccu-i'odd, lin.'â Cameră Trlbu-
Cereri şi oferte de servicifl
Uu tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post fie în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca* sub iniţialele M, M.
Vînz&ri şi cnmp&r&rî
Dc vîEizaro spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi* gala Jud, Illov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Putru cei de lux, de vinzare; Strada Mlnervel 14.
ne vtnmaru lemne din pădurea Paşcani. Stînieuul, după V calitate, 66 şi 60 franci. A se adresa : Str. Batlştel 16 O caretă nouă (Capeţi) este de vînzarc cu preţ de 2000 lei. A re adresa la adm. “Epoca*.
Oe i .itzurr un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, of, ou strada Artei proprietatea d-neî Mari a Al. C. Nl-oulf »cu. A se adresa la d. Mlhall A. IUohtlvanu, advocat, strtjda Frumoasă No. 28 Loco.
Inforniaţiuni ntile
( u p!uul:d routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un honorarlu modest. S. laroslav, Calea Moştlur No. V0.
Caii i>roat:ţ»ftt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-riu elveţiană a farmacistului I. Munieeiiu şi Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d omiciliu. Orl-ce cerere se va face prin cartă poştală la aria I. Muntcanu calea Victoriei No. 78.
O doamnă onorabilă dă leoţ,,3nI de plano. A se adresa la administraţia “Epoca*.
Sîritlii «1<* mure se găsesc de vînzare la D-uul
Delpuech, Biserica Icni, No- 8, Bucuresd, şi se face cunoscut amatorilor că primesc* zilnic Stridii de Ostenda şi Areachou. Asemenea şl tuelcl (Mode de Bourgogue); că poate să vindă cu preţuri foarte eftine, Imposibil de orice altă conourenţă.
Preţuri oarente :
Du/.nti Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.1,6.
Arcachon de mare calitatea I fr. 2. 60
Arcachon de mare calitatea II 1*76.
Arcachon de mare calitatea III 1.60.
Mlelcl duzina 1.26.
Morun, Bakala Terre Neuve 1.60
Se C4sut& 60 vaci de lapte. rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa în strada Dionlao No. 40 direcţiunea lăptărlel Arcuda.
Franş&tse dlplomce dosire leţons partJooli&res. Ad. bu-reau du Journal.	______________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
lltlmll A. Bavltilvaiin
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. Ci. Florescu, avocat, s‘a mutat iu Calcă Dorobanţilor No. 40.
Doctori
n-rut Athcaeu. Calea Văcăreşti f‘/TBoule inerţie de copil,__
Saliimbă.rl de adrese
Bibliografii
A eşit de sub tipar în editura Librăriei Soce« A Comp. “Novele* de “Ion Slavici*, Preţu 4 lei.
Leuru Majefit^f* le Hui Chttrteh / et la llelne Eli&aoetJi, chromollthographles parBoussod, Valadonet Cie (Anelenne Maison Goupll et Cle).
D'apre8 Ies dernlors portraits execute* par le pelutre blen oonnu M-r. Jean Luoomte du Nofty.
Prix 8 fr. 60 d'un portrolt.
Meditaţii
Secţiunea de franceză, engleză, germană şi plano. Adresa : H. A. administraţia “Epoca*.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
136)
LQUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA ŞEAPTEA
CAPITOLUL III
Id«ia l*î Gilping.—0 evasinne sub apL—Omul muscat si Stvanul.—Minunea luî D-zeti.—
0 ultimă declaraţia ne de război.
Se deciseră să ţie consiliu chiar tn acea seară, pe dală ce Gilping se va restabili din starea de ebrietate lu care se culcase.
Iu urma acestei conversaţiunl, Canadianul se duse în grabă să vadă pe prietenul sâtt Wiligo, pe care îl găsi în prada unor friguri teribile urmată de delir. Nici Vulturul Negru, nici Koanook nu-1 recunoscu-seră; în jurul lor eratt adunaţi toţi vrăjitorii tribului, cari exersaţi in acelaş timp şi profesiunea de doctor, şi pronunţaţi în acest timp o serie de încantaţiunl magice pentru rănile lor.
Canadianul poruuci să se spele rănile, le examinâ, le pipăi, lo sondă şi constată cu o bucurie amestecată de linişte că nici uu glonţ nu rămăsese îu corp. Şeful şi tlnărul săfl luptător eraţi străpmişl dintr’o parte lntr’alta ; trebuia să se ştie acum, dacă nici unul diu organele vitale nu fuseseră atinse. Dacă în două sad trei zile nu se va ivi nici o coinplicaţiune se putea asigura vindecarea.
Marea slăbiciune în care se găseau ccl doul luptători venea mal cu seamă din e-norma cantitate de sînge pe care o pierduse. Cînd s’ad văzut el loviţi de revolverul lui Ionhatan, eraţi siguri că vor fi pierduţi pe dată ce vor face o mişcare ; de a-ceea chiar cu cel mal mare stoicism, s’ati lăsat să fie aruncaţi în lac fără să facă cea mal mică mişcare şi ad avut puterea să meargă o bucată bună pe sub apă pentru ca să scape ast-fel privirilor inamicului. E-şiserâ la suprafaţă la vre-o două-zecl de metri depărtare de. locul unde fuseseră a-ruucaţl şi după plecarea căpitanului reuşiră cu puţinele puteri ce le mal râmtnead să se întoarcă lael a-casă. O dată ajunşi însă, abia mal putură să dea clte-va detalii asupra celor întîmplate.
Canadianul îl părăsi de astă dată mal puţin îngrijat. Pe seară Gilping fu pus în curent cu situaţiunea. Era vorba acum, cu puterile decari dispuneau laFranc-Station, fie de a ridica Bememberul la suprafaţă, sad de a parveni ptnâ la el în fundul lacului. Mare fu mirarea micei adunări, compusă diu Olivier, Dick, Kirby şi Ionhatan, cînd Gilping după ce a ascultat cu atenţiune toate desluşirile pe cari Ionhatan i le dete, răspunse cu un sentiment de orgoliu:
— Şi numai această mică dificultate vă împiedică ? el bine efl am găsit mijlocul de a aduce Bemamberul la suprafaţă şi de a-1 menţine un ceas, dacă este trebuinţă.
—	Cum asta ? întrebă căpitanul neîncrezător.
—	A!... asfa-I treaba mea. răspunse cu ifos, membrul societăţel regale diu Loudra; am poftă să vă fac o mică surpriză. Cer să ni so pună la dispoziţiune cel două zeci de oameni al lui Collins, marea magazie închisă de aci şi dreptul de a dispune de toate materialele şi instrumeutele ce se găsesc acolo.
—	Acordat, răspunse Olivier.
—	Şi pentru cînd această surpriză răspunse Ionhatan, iritat.
—	De azi în cincl-spre-zece zile, domnule, răspunse Gilping cu sînge rece. Vreţi să vă indic şi ora ?
—	Cum vrei.
—	E( biue la patru ore precis, de dimineaţă.
—	O să pierdem 15 zile mal mult, murmură Ionhatan la urechia lui Olivier.
—	De unde ştii? replică tînărul conte.
—	On simplu Jdetaliu, domnul mcO, care este lungimea vaporului d-tale submarin ?
—	O sută de metri.
—	Şi înălţimea ?
—	Opt-spre-zece.
—	Lăigirnea ?
—	Două-zecl şi cinci metri.
—	Dar grosimea medie a eămăşel ?
—	Aproape 25 de centimetri, compuşi din trei plăci de oţel, fier şi bronz, unite la un loc.
—	AU rigid!
Şi Gilping cu creionul începu să calculeze, murmurînd printre dinţi.
—	Orl-ce corp scufundat în apă, pierde diu greutatea sa, volumul apel pe care o înlocueşte.
—	Principiul lui Archimede, replică 0-lirier,
—	Aşa este, respunse Gilping ; cu mă-
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 6 Strada Lipscani 'o. K
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 11 Decembrie, 1836
	r	Cump.		Yind	
4r°/o	Rentă Amortisabită. . .	87	*/*	"Aiî	*T*
5®/o	> Ainortisabilă. . .	99		100	ll*
8»/«	Obligat, de Stat (Cov. R.) .	101	l.	102	
5®/ll	» "Municipale diu 1883	96	1 4	97	•/.
5»/j	» » > 1890	95	V.	96	*/«
5 «1,	Scrisuri Funriar Rurale .	94-	V	24	
5°/o	» » Urbane .	91	*,	91	V»
«•/*	» » » Iaşi.	85	V.	‘•6	
	Acţiuni Banca Naţională.	184-0		.860	—
	» » Agricolă .	225		230	
	*■ Dacia Romînia asig.	450		455	—
	» S-tea Naţionala asig.	189	—	492	—-
	S-tttteu de Gonstrucţiuni .	209			210	—
	Ftariui vaimire Austriacă.		2	11	2	13
	Mărci Germane ....	i	23	1	25
	Baenola Franceze . . ,	190	—	101		
	» Italiene. . . .	89	• —	93		
	» ruble hîrtie .	î	65	2	7o
yasBsma&mtmam.
ItHprimwo't a*	dublu-ci’.cndrice, din
fabrica Aibort A <~ţ*, Frankenihai ţi ou caractere din fanderia de litere Jflinse'n ain Wrarik-furt ÂIM-
mmme
---------------------------------------c
şurile pe cari mi lo-a dat gentilomul, voes să obţin volumul Bememberuluî.
—	Biue.
—	Or, acest volum, n’are pe toată suprafaţa lui de cit 25 de centimetri de masiv.
—	Aşa este.
—	Avînd greutatea totală a acestui masiv de 25 centimetri, această greutate tre-bueşte scăzută din greutatea volumului de apă înlocuit.
—	Foarte bine.
—	Couduziune : care va fi greutatea ce voi avea de ridicat, ţinînd socoteală de masa enormă de apă înlocuită prin colosalul volum al Bememberuluî ? va fi greutatea părţel masive minus greutatea masei de apă în locuinţă.
—	Raţionamentul este foarte prost.
—	Eî bine, dragii inel, socoteala mea este terminată ; n’am de făcut de cît o sforţare egală cu acea ce mi-ar fi necesară de a ridica în aer o greutate de 120 de kilograme şi «Rememberul» va fi la suprafaţă.
Acum, scumpi prieteni, nu-mî rămîne de de cit să sondez, pentru a cunoştea adtn-cimea exactă a locului unde se găseşte «Rememberul» şi apoi să pul să se facă cele două coarde cu cari se apuc vasul de ambele părţi şi ast-fel legat dezvolttud o putere de 120 kilograme, îl pot aduce la suprafaţă ca pe uu peşte într’o undiţă.
(Va urma)
Pf I^riiinaT de la 23 Aprilie 1898, bl JUttRUAI moşia ROTAREŞTII, din plasa Glavaciocul, dud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 sad slr. Pitar Moşu 2.
„EP0GA“ ziar
CUPON
U Decembrie 1896
Orf-cJnt* va iAia ace»! cupon «lin “EPOCA* *1 *1 v» trimite, nan tl va pr««acuta la librfirllle nriUate mai Jonf Are drept lu iihiiI «lin premiile €11 PKKŢIKI HJB-Dt'ftE «lin II.HtcIe re*peotlv*.
CTipomil urcata « valabil p!nft la 12 Decembrie ora 7 seara.
Cititorii «iln provincie pot trimite costul fu ui&rci poţtnlo aduojud porto.
Premiile „EP0CEI’4
La Libriirl» CAIiOX. HftLLKR
Calea Tiotoriel No. 53.
In Io« fle Numai
iMeliade-IlăduloHcu Amintiria«upra istorici rejfcuerărcl Homine, saii Evenimentele do la 184S. Un volum mari de peste 300 pagini ....	8.—
Rlchttr Eugen, Uncie duce soolallzmuL Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Btardza eu o prefaţă de N.
Filipesou,.....................0.5#
M'ltipe-seu IV,t Albii fi Roţii -	-	•	o.60
JVegulcmcu JPetruf Polemice •	1.50
—	P.stchologia stilului •	2.00
Vlahutil Alcjr,f Un an de luptă	-	•	2.60
—	Iubire ,pot*sil ....	-	8.00
—	Din gorna vieţel (ediţia Graevo) -	3.40
Zatuflreacu Huli iu Lume Neu&ţi Lume
Vtchiă.........................8.00
Udjtlâă H, /*., Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat lutrodus în ţcoîl.	-	a.00
Copco Franpofo, Poveste tristă, roman
tradus de D. St&noesou -	1.50
Jlllchăilemeu St, C,% încercări critice asupra învătămîntulul nostru primar, ed. II	2 06
Llreucu I. Joau, îngerii lui Rafael fantezie originală in versuri in 8 acte .	•	2.00
Lohmeyer M,, Uu noii mijloc pentru a
preda eopiilor limba germană	-	-	2.00
Hotnan I, l\.t Poezii (ediţie papulară)	-	100
Hatlu D. UoorttC Epigrame .	-	•	2.00
Ibmen H., Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere de T. Maioreseu -	-	-	1.00
M. DrugotnlreacUi Ontica ştiinţifică ţi
Eminescu -....................1.50
Eutcuteacu Marin, Religie ţi ştiinţă	-	0.75
Machetin 4* Juleo Hrunf Sept Contes
re urna ins	4.00
IViculemcu mi Uernely Deputaţii
noatri...........................3.
JLa Librăria €. SFETEA
6.50
4
0.10
0.14
0.70
1.00
1.50
1.80
î.ea
1 io
1.20
1.00
1.00
0.76
1.00
0.69
1.00
0-*
1.50
1.50
(gf. Gheorghe)
Vatra, anul I — anul II -
Carayialm, Note ţ4 flohiţe-Theodormmcu (S. Den».,
Nurnberg -Flatnarlony Uranla •
AuyIer, Aventuriera -
-	24.00	1200
-	20.00	10.00
2.00	1.00
Cronica din
1.40	0.75
1.00	0.40
2.00	1.00
La Librăria L. ALCALAY
(Celea Victoriei, otel Boulevard) Speranţa ThPopa cel de treabă nuvele. 2.00 — Mama Socrfi, teatru -	8.00
Dr. Maicr ŢEngloz), Oalauza mamelor tinere	2.00
Dr. Fortuna, Remedii practioe pentru
vindecarea boalelor oopiiler	-	-	0.50
Yeheor D., Durere, Oferite nuvele	-	-	1.60
Zanflrol, Manualul uorulul de mină pentru familii............................2.00
Wartha U.% Corespondenţa Coraeroială
pentru usul eomercian. comptabil,	eto.	4.00
Zanflrol GMetoda Croitului -	-	•	2.00
Bcjan Gr.. Harta Romîniel ţl a ţărilor
vecine, format mare ţi în culori .	-	1.24
1.00
1.00
0.60
0.30
0.60
2.00
1.00
1-00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-luesc adresate «llrect librăriilor a-rătafe î« josul cuponului însoţite de proţul redus cu care se of&ră acele premii.
Dentistul M. BACHER
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sate ia arta dentisticâ la expoziţia din Druxelles, Bordeaux şi Lyon ete.
Succesor dentistului M. Rosentlml, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Cotisultaţiuul 9—12 a. m. şi 2—5 p. îrr
BUCUREŞTI
S). -Strada 13 erze INSTALAŢIUNT DE *
Eucwjresci	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 [ 49.—Strada Portul
Toate articole technice CAUCIUC ASI5ES
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde
TELEGRAF GAZ şi APA
Lumini incandescentă
peutru
<3raz aerian Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE
oecte. — BiuroQ de construcţie. — Export,
vmzaro
CURELE DE TRASilSfUNE
Spre tăere, chiar de la 1 Ianuarie 1897 viitor, pădurile de pe moşiile Meteleu Lipăneştl şi SudiţT, ambele îu apropiere de Buzăfl. Pentru iuformaţiunî şi coudi-ţiunl de vînzare, a se adresa în Braşov ia Comitetul parohial al Bisericel Sfiutu Nicolae şi în Bucureşti, slrada Popa Tatu No. 33.—Ofertele se primesc nnmâl piuă Ja 31 Decembrie a. c.
9Eanometri—Robinete—Ventile—Sticle pesatru uivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu Miişamalo
SOBE CALORIFERE BELGIANE i
Unica specialiF-’?.te in felul Sar
^	Prin excelenta lor ventilaţiune aO deve-
uit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori ge-nerall Theodori, dr. Măldăroscu, dr. Var-
mult <îe l/t de secol succes proclamă superioritatea sa tn tratamentul de guturai, irîtaţluueî peptului, influenţa, dureri reumatismale, scrîntfturi, răul, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor.
Se află in toate farmaciile
Societatea Pensionarilor
Civili şi Militari
No, 148
1896 Decembrie 7
La 31 ale curentei, urmînd ca (.'omisiunea de Control se încheie corupturile anuale ale societăţii spre a le supune Adunării generale care se vajlntruni în a doua Duminică a tunel Ianuarie viitor, Consiliul roagă prin aceasta pe top d-nil so-ceitarî şi societare a ’şl achita cotisaţiite lunare piuă la 1 Ianuarie spre a putea înlesni, atit încheerea compturilor, cît şi a face faţă tutulor cheltuelelor ordinare anuale budgatare.
Consiliul de Administraţie
internaţionale, precum si la cea din Au-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumînd puţin material afl un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor s« fa ca cu condiţiune ca In cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul dopoait pentru Romînia al caseî De-quenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
Grippe, Influenţa ____	Astmă
Guturaie, Tuse Bronşita	__
L1QUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
La Typografia EPOCA se afli de vin-zare liirtie maculatură eu 50 bani ki-logr. în paclietede cîte 10 ki logramiv
La Typografia «Epoca> se vinde hîrtie maculatură eu 45 bani Kilogramul in pachete de 10 kilograme.
Catare
băşicei
Bubbie Băle de Piele
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
Crema de orez cu cacao a lui Hausen
• «el mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel inal eftin dejun pentru oameul sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce în ce" mal mult, ca puţind înlocui eu succes cafeaua, care nu conţine nici uu nutreţ, ca uu remediu fortifleant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi.
Representant gtnernl pentru Romînia: Leen Cointe Strada Cornet 30.
Preţul unei cutii tn toate depourile din ţară 1.60 lei noul, en gros la represen-lăutul 1.20 lei noul. Crema de orea cu cacao a Iul Hausen se găsesce la ma-gusinul de coloniale O. Biete Strada Ca-rol, lu drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Văcărea ci.
PATRIA
ADOLPSALOMOI
Strada Vulturnluî No. 20
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI M MILION
Sediu] Soeietăiel: Bucureşti, Strada Suiîrdan No, ÎS
Societatea ^Patria> se recomandă pentru
AllUIIRlRi ASUPRA VIEŢEI
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel prermeler la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndeinnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pent ru prospecte a se adresa la Direcţiime şi la ageuţiile din ţară
Representaiiţa generala pentru Bucureşti strada Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)
Bucureşti, Fabrica
Depositul: Str. D» tmnel No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Robe Meidliuge?, parigiue, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maţine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Bc%- Depozite In provincie: Iaşi. la d, Jacques Daoidovid, strada Lă-puţnvanu 37 ; Craiova, la d. Petrache And re eseu, Se Fii str. Lipscani.
Bncureştl
Tpograha LUO
rada Clemenţei, No.8
NOU DE TOT $
Aprinderea şi sUngerea automatică g | la distanţă pentru becuri cu gaz ae- "~ rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionînd in biurout nostru. Garanţia j | peutru 6 ani. Plata îu rate trimestreale. j
0 sili iucanduseentS Lei 1,69.
Un bec complect montat cu luminK I I Incandescentă nentrn gr„a aerian Lot!
1 7.60.
Mal posedăm un sistem nod de tot I I de lăiupl, foarte practic cn şi fără j lumină incandescentă de atirnat şi de j masă, neavtnd trebuinţă de gaz aerian. I ci este întreţinut de un liquid supranu- j mit «CiRseioff», ear# se transformă j | în gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal ] eftină de cît a lămpilor cu petrol eon-|sumîr:d pe oră l‘/i centime.
Un kilo de Gasstoff costă 89 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a j I existat in ţară şi recomandăm lăm-] pile călduros pretutindeni mal alee ! unde nu exista Societs* ide gazaerian
FFHR «i Ai ÎKI F
1 4
Bacuraţtl, Strada Smîrdan, S

WWaMgaBMBMB—aWB——a REDACŢIA şi ADSINI-i STRAŢIA ziarului „EP0-1 ICA“ so alia în Strradri Cle-1 i mentei No. 8.
RSBVfî
roiMir iitiirinvianiB iffiiTinrTmiiiim
UZiKA OE 8AZ
FILARET
C © Ii
l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
45 LEI
Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care
40 KILOGRAiE
Sacii sunt I'Ji CE-TIUIŢI cu plum-
burî.
COMPANIA DF. GAE ItrCIKF.MI