SERIA II—ANUL II, No. 327.
Ediţia a treia
MERCURI, 11 DECEMBRE 1896
NUMARUMO BANI
ABOI1HE1VTELE încep In 1 şi 15 ale fle-cărellnnl şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Rwcureştt la Casa Administraţiei In judeţ9 şi ttreinătat* prin	mandate	poştale
Un an In ţari	30 lei; In	streinitate	50 lei
Şase luni ...	15 »	»	>	S5 »
Trei luni . . .	8 »	»	>	13 »
Un numir In streinitate 30 bani
MANUSCRISELEJfUSE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMARUL10 BANI
ANincniBOiE
In Bucureşti şi judeţe m primite numai la Administraţie
‘In elroinSîate, direct la admifrifiraţi» şi la toate oficiile de publicitate An un ciori la pag. IV .... . 0.30 b. linia »	» > UI . . . . . 1.— lei »
»	* > II........8.— * »
Inserţiile şi roclamele 3 lei rîsdull
Un aaaii vechii 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8.
DISCURSUL M. S. REGELUI
SITUAŢiUNEA TESAURULUI
Citesc în Voinţa Naţională de Duminică :
«Săptămâna viitoare va apare «situaţiunea tesaurulul public pe 31 «Octombre 1896. încasările totale «pe cele d’întâi 7 luni, se urcă la «cifra de 126,400,000 lei, contra a 105,000,000 în anul precedent, « contra a 105,600,000 în 1894-95, şi «contra 114870000 în 1893-94nare «a fost, după cum să ştie, <un an excepţional de luni «şi care a lăsat un escedent de «20 de milioane.
«Reamintim că anul 1895—96 «a dat un deficit de 16 milioane «şi jumătate, şi că încasările pri-«melor 7 luni ale exerciţiului cu-«rent întrec deja cu 21 de milioane, patru sute de mii de lei, «pe acele din anul trecut; cum, «de altă parte, cheltuelile budge-tare sunt identice anul acesta cu «acele din anul precedent, nu nu-«mai deficitul sus menţionat se «află deplin acoperit, în 7 luni,
«dar încasările mai lasă încă şi «5 milioane prisos. Bacă prinin-«posibil, de acum înainte, încă-«sările pe cele-l’alte luni ale exer-«ciţiului curent n’ar mai da nici «un plus, totuşi escedentul pe «1896 — 97 va fi de 5 milioane.
«Din aceste cîte-va date «să poate vedea care este «mersul anului financiar «curent.»
Constat cu mulţumire că gazeta autorizată a guvernului liberal să inspira de astă dată din adevăratele principii cînd, arătînd starea de fapt a mersului finanţelor noastre în anul acesta bugetar, nu mal a-tribuie acest mers îmbucurător, faptului că la guvern so află partidul liberal cum o făcea altă dată, ci se mărgineşte la o simplă constatare îmbucurătoare.
In adevăr, ar fi greu de explicat prin simpla prezenţă a partidului liberal l£ţ putere, faptul că din ceea ce anul 1895—1896, an bugetar lnceppt sub conservatori, a dat un deficit de 16 milioane, anul curent bugetar va prezenta un excedent de cej puţin 5 milioane.
Acest lucru devine cu atît mal grea de explicat, cu eît «Voinţa Naţională» declară cu lealitate cum că : «cheltuielile bugetare sunt «identice anul acesta cu acelea din «anul precedent.»
Acest lucru, pe care «Voinţa» îl constată, «Epoca» de mult îl constatase, arătînd că deosebirile cari se cifrează între două bugete consecutive cu 15 sau 20 de milioane in plus sad în minus, nu pot nici odată a fi atribuite prezenţei safi absenţei la guvern a unul anume partid, ci ele îşi aft origina în fluctuaţiile naturale ale bogăţiei ţărel, a mijloacelor el de producţie, şi a crizelor agricole sau de altă natură.
Voinţa Naţională însă, aproape curs de un an, nu a voit să ţină seamă de observaţiile noastre obiective, şi cu o persistenţa regretabila, a continuat a susţinea că deficitul din anul trecut bugetar şi
excedentul anului actual să dato-resc unul conservatorilor, cel-l'alt liberalilor.
Ne pare aşa dar bine că de astă dată putem fi de acord cu adversarii noştri asupra unei chestii care nu ar trebui să supere nici odată pe oamenii competenţi din ambele lagăre.
Căci dacă este drept că un guvern poate prin măsurile saQ reformele în imposite, şi în impulzia dată producţiei, să contribue la creşterea rendementulul veniturilor Statului, nu este mal puţin adevărat, că un guver.i nu poate avea nici o influenţa asupra intrărilor bugetare, cînd el nu face nici o modificare mal, simţitoare, tie în baza impozitelor fie în legislaţia de la care atîrnă —pe cit e posibil—avîntul mal mare a desvoltă-rel forţelor productive.
Or, guvernul liberal pinâ acum nu a făcut aproape nimic în această privinţă.
Era deci imposibil ca variatele însemnate produse în cele două budgete ale celor doi ani consecutivi, să poată fi atribuite dementului san meritului guvernului trecut sau guvernului actual.
Avem destule motive de politică militantă cari separă partidele.
Mi să pare că ar trebui să fim de acord cel puţin asupra chestiunilor cari sunt mal mult de domeniul ştiinţelor economice, de cit de acela al politicei.
Dacă «Voinţa» ar fi dispusă a recunoaşte chiar în politica militantă lucrurile, cu francheţe de care a făcut probă de astă dată, sunt sigur că multe discuţii înveninate şi mal cu seamă multe injurii şi chestii personale ar dispărea din ziaristica noastră.
G-. Panu
COMPLETAREA
Guvernul Sturdza-Stâtescu a dat faliment in urma unul şir de greşeli şi nelegiuiri cari aîî turburat adine ţara.
Guvernul Aurelian-Lascar s’a constituit pentru a lichida falimentul predecesorului şi a scăpa ce mal e cu putinţă de scăpat, prin îndreptarea greşelilor şi nelegiuirilor săvîrşite de cabinetul Sturdza.
Una din aceste nelegiuiri s’a îndreptat, pe cit a fost prin putinţă. Chestiunea mitropolitană s’a închis spre mulţumirea tuturor.
A venit acum rîndul celor-l-alte, cel puţin a acelora ce se pot îndrepta.
Fostul guvern a reînviat bandele de bătăuşi, fâcind de ruşine ţara. Să dea guvernul actual un exemplu, să urmărească pe funcţionarii bătăuşi şi să lase ca el să-şi primească întreaga pedeapsă.
Ministrul de răsbol al fostului cabinet a calomniat armamentul nostru, spunind in Camere că puşca Mannlicher e un ciomag.
Guvernul actual e dator armatei şi ţărel să şteargă această zmintită calomnie, tot în locul unde a fost aruncată cu atîla nesocotinţă.
Ministrul de justiţie al fostului cabinet a dat justiţiei o grea lovitură, atin-gîndu-se de inamovibilitatea magistra-turel. Să dreagă guvernul actual ce-a stricat fostul ministru de justiţie.
Făcind toate acestea, guvernul Aure-lian nu numai că şi-ar îndeplini misiunea, complectind opera începută, dar i-ar face un mare servicio partidului liberal, pe care conducerea d-lul Sturdza l-a băgat aşa de adînc în mocirlă.
CAMPANIA D-LUI N. FLEVA
Ruptura Intre liberali ţi <1. X. Fleva.— Campania liberalilor democraţi. — Liga votului universal.
Ruptura între liberali «i d. X.
Fleva
D. N. Fleva pare a fi simţit că guvernul n’ar vrea să-’l înstrăi)ieze cu dcsăvîrşire, dar că în acelaşi timp vrea să fie bineşi cu d-nil Sturdza şi Stătes-cu, pentru, ca ast-fel să se sprijine în dreapta pe d-nil Sturdza şi Stătescu, în stingă pe d. Fleva, şi aşa să mai stea cîţl-va ani la putere.
Dreptatea afirmă chiar că emisarii cari vin necontenit pe lingă d. N. Fleva, aii ca misiune să convingă pe acesta să tacă, să nu mal interpeleze pe guvern, căci Oculta va fi distrusă.
Această duplicitate a guvernului nu convine de loc d-lul N. Fleva şi în consecinţă a reluat campania în contra guvernului şi în special în contra d-lul V. Lascar, pe care-’l numeşte «omul cel mal reacţionar ce se poate închipui».
Ruptura este deci definitivă între guvern şi d. Fleva, sau mal bine zis între liberalil-naţionall şi liberalii democraţi. Această ruptură Dreptatea o a-nunţă în următorii termeni:
Şi în mijlocul acestei babilonii de pofte, de intrigi, de interese, liberalil-democraţt sunt preocupaţi de principii şi de idei.
Cu ocazia viitoarelor interpelări, afară de înmormîntarea cu pompă a fostului guvern şi de discuţia actelor noului guvern, democraţiî-liberall îşi vor afirma în Cameră întreg programul lor.
Campania liberalllor-dcmocraţî
In curînd d. Fleva va deschide o campanie parlamentară şi extraparlamentară în contra guvernului, în contra partidului naţional-liberal şi în favoarea revizuit ei Constituţiei.
In afară de revizuirea Constituţiei, d. Fleva va mal preciza în campania sa şi cestiunea descentralizării administraţiei în felul cum a voit s’o prezinte pe cînd era ministru de interne, adică prin desfiinţarea sub-prefecţilor, cari vor fi înlocuiţi prin consiliul primarilor din fie-care plasă.
In ce priveşte reforma impozitelor, d-sa va susţine impositul progresiv.
Liga votului universal
Un pas îl mal desparte ca să intre în liga votului universal.
Acest pas e însă foarte greii pentru d. N. Fleva, care într’o vreme,—şi nu de mult,—spusese că votul universal e un moft universal.
Amicii săi îl împing să se pronunţe in favoarea votului universal, dar pînă acum d-sa observă o prudentă rezervă. Deocamdată vrea numai revizuirea Constituţiei şi-apot, în ce priveşte reforma electorală, mal e vreme.
SE CERE SATISFACŢIE
Nu era suficientă satisfacţia pe care noul guvern a dat-o opiniunel publice primenind personalul poliţiei Capitalei în urma cunoscutelor bătăi şi torturi; unor funcţionari cari se coboară la rolul de bătăuşi nu li se primeşte pur şi simplii demisiunea, ci li se dă cel puţin pedeapsa destituirel.
Dar, orl-cîl de neîndestulătoare, totuşi era o satisfacţie.
bite, aii schilodit lumea şi au iuat parte şi la asaltul Universităţel.
In contra acestor funcţionari s’aQ făcut denunţări formale.
Cu toate astea nici unul nu s’a mişcat de la locul săfi. Prietenii administraţiu-nil comunale aO răspîndit pe la început svonul că funcţionarii învinuiţi au demisionat, dar aceasta nu e adevărat. Unul singur funcţionar mărunt i s’a cerut demisiunea, dar şi acela a fost lăsat in pace cînd a ameninţat «că va duce de gît la parchet pe superiorii săi».
Am fi curioşi să ştim de ce poliţia a fost tratată cu o măsură, şi primăria cu alta, cînd rolul de căpetenie în neomeniile din Noembrie la jucat tocmai primăria.
TRIBUNĂ POLITICA
Să pomeneşte în o oare-care presă de un aşa zis curent democratic, care ar fi menit să ia locul agitaţiune! religioase.
Cu prilejul banchetului dat in onoarea d-lul Fleva s’a afirmat necesitatea revisuirel Constituţiei, s’a cerut desfiinţarea armatei permanente şi s’a atacat persoana M. S. Regelui.
E mult pentru un singur om şi pentru un singur banchet.
Faţă cu un atare program nici nu credem necesar a ne spune cuvintul, căci opiniunile noastre sunt prea bine cunoscute, şi apoi nici nu credem în se-riositatea unei campanii pornită pe tema mal sus arătată.
Este necesar însă ca guvernul să-şi limpezească situaţiunea faţă cu aceste porniri anarhice răsărite din chiar sinul partidului liberal.
COMANDANTUL CIOMAG
D. general Budişteanu, eminentul fost ministru de răsboiă al d-lul Sturdza, a fost numit comandant al corpului I de armată.
Ne împlinim o simplă datorie, reamintind cu această ocaziune, fie şi numai în cîte-va cuvinte, faptele mari ale acestui iubit general.
De la început, în timpul alegerilor parlamentare, ministrul de războiu a dovedit ce puternic pătruns e de spiritul militar. «Ofiţerii, a zis d-sa, n’aQ ce căta la alegeri»; şi a împărţit corpul ofiţeresc în două: pe cel bănuiţi de simpatii pentru conservatori i-a ţinut acasă, iar pe fideli i-a trimis la urnă pentru triumful unanimităţilor.
După ce «naţiunea» s’a instalat în Parlament, generalul Budişteanu a croit un şir de proiecte de legi atît de bine chibzuite, incit nu numai presa politică, dar şi cea militară a fost silită să le critice cu asprime. Unul din aceste proecte n’a fost votat de Cameră decît după ce ministrul s’a angajat pe parolă de onoare că nu-1 va pune în aplicare.
In sfirşit, ca încoronare, ministrul Budişteanu a declarat solemn, în ambele Camere, că puşca oştirii noastre e un ciomag, ori cel puţin un baston de promenadă.
Această descoperire importantă i-a a-tras numele de generalul Ciomag, pe care-1 poartă şi astă-zl cu multă demnitate.
După atita muncă rodnică şi încordată, generalul Budişteanu avea drept la odihnă. Chestiunea mitropolitană a venit tocmai la vreme pentru a-1 libera de grijile guvernului.
La comandamentul corpului 1 de armată, generalul Budişteanu va avea toată vremea să inventeze o nouă puşcă
TRIBUNA LITERARA
CONCERTUL SIN FONIC PETERS
In sfârşit! Am auzit la no! o producţie muzicală clasică în adevăr onestă. De mult, dela moartea neuitatului meii prietin Franz Schipek, şi e d’atuncl mal mult de zece ani, nu mi-a mal fost dat s’auz exe-cutându-se măcar convenabil o bucată de pretenţie.
E adevărat că Franz Schipek n’avu-sese niciodată curajul să dea un concert de orchestră. El se mărginise la quartete. Muzica aşa numită de cameră avea pentru dînsul îndoit cuvînt de preferenţă: pe de o parte cadrul material era mal uşor de completat, pe de altă parte însuşi temperamentul lui delicat şi seniorial îl îndemna mal mult la pro-ducţiunile de fineţe şi de efecte intensive, decât la lucrările de efecte populare prea sgomotoase.
Dar despre amicul med Franz Schipek —şi îmi voiţi împlini această datorie— altă dată mal pe larg.
D. Wachrmmn ne-a făcut o serie de concerte sinfonice. Directorul conservatorului nostru de muzică este cel d’în-tâiă care a avut la noi curajul să ne dea audiţiunl clasice de mare orchestră. El a avut să se lovească de multe piedice în calea sa de bravură; dintre acestea, pe lîngă greutatea de a deştepta, la un public prea primitiv, interes intelectual înalt, cea mal grea piedică i-a fost lipsa de elemente serioase pentru compunerea unei orchestre. Şi poate că în dificultatea ce a întîmpinât dînsul Ia tentativele sale artistice, a văzut de mulle ori, cu mal mare durere decât noi, simpli amatori, zădărnicia conservatorului de muzică, pe care’l di-rijază. de aminterl, cu atâta bunăvoinţă. Cum ? Avem un conservator de muzică de atâta vreme ? avem o şcoală atât de scumpă, unde se află şi o clasă de harpă, şi o clasă de trombon, ba mise pare şi una de toba mare şi de trian-gul, şi nu am ajuns încă să înjghebăm o orchestră măcar convenabilă ?
Cu toate astea, d. Wachmann, putend să facă prea puţin ca succes artistic, a făcut ce a putut ca succes popular. Şi astăzi, graţie ostenelelor lui meritoase, publicul nu mal priveşte afişul unul concert sinfonic cu aceeaşi lipsă de interes cu care oamenii sănătoşi privesc reclamele hapurilor de calramină.
Ast-fel, cînd Peters reuşeşte, după a-tîta muncă, să’şl organizeze o orchestră mal presus de convenabilă, el găseşte publicul preparat, cu o oare-care educaţie făcută. De aceea, minunatul concert de alaltăieri a produs o impresiune a-tât de mare. Peters şi oneştii lui artişti aQ repurtat un succes strălucit pe care ’l meritau, dar pecare desigur, cu tot meritul lor netăgăduit, nu l-ar fi putut obţine în faţa publicului de acum vre-o zece ani.
Crez de prisos să intru în amănuntele banale ale dărilor de seamă de acest fel.
Un lucru principal trebue să spun şi e lucru care pentru prima oară se poate spune: orchestra Iul Peters este... ce ? este acordată. Iu sfirşit am auzit şi ed la Bucureşti o orchestră acordată. Mi-ar fi fost destul şi atit. Dar bravul Peters mi-a dat şi mal mult — o execuţie magistrală.
Peters este un artist în toată puterea cuvintulul. Cu atit de puţine mijloce, avînd o orchestră de cadru mic, el ştie, prin studio, pricepere şi gust, să ajungă la resultate la cari un altul cu mase mal mari n’ar ajunge niciodată. La el nu e nimica pripit şi îngălat. Şi are, pe lingă talentul şi priceperea lui, şi o orchestră compusă din elemente de adevărată valoare. Executarea sinfoniel întâia a lui Beethowen, acea minune nepreţuită, in deosebi, a întrecut tot ce s’a auzit vreodată la noi, ca spirit de de interpretare, tot aşa şi allegro fugato din celebrul intermezzo al Iul Gold-mark. Uvertura cochetă la Mignon a fost dusă cu multă mişcare tinerească şi sveltă, ceea a făcut pe un amator de lingă mine să fredoneze, pe motivul favorit: Connais-tu... l’ouverture ou fleuri-l’oranger In adevăr, mirosea a pori locali uvertura!
Un mare amator şi cunoscător de artă a asistat la acest delicios concert—e o fiinţă care, pentru că nu înţelege lumea aceasta decât prin frumos, o înţelege mal bine decât mulţi. Ea dedea sein
Se ştie însă că nu numai poliţia, ci şi primăria Capitalei a fost amestecată în vitejiile administrative din Noeţjibrie.
Funci\yi\jţrw. dacoromanicaJlo
care să nu fie un simplu ciomag.
8
EPOCA
nalele aplauzelor: era Carmen Sylva. Din fundul sălii, ea urma, eu o infinitate de zlmbete si de mişcări de inteligenţă, fie-care mişcare a genialei sale prietine—sinfonia I.
După un aşa succes, Peters şi valoroşii lui tovarăşi sunt legaţi şi nu mal pot scăpa: toată lumea aşteaptă al doilea concert sinfonic. Ceva Mozart... şi Haydn —bătrînil aceia totdeauna tineri!
Caraglale
PREA SĂRAC!...
Ptiu vreţi, paner eti, c’est toi la ecmrtioane...
...de MuHset.
Am zis iubitei mele : «Vino La câmp, s’auzi un pitpalac,»
Ea: «Da, îmi place pitpalacul...
Dar nu merg : tu... eşti prea sărac !»
Plimbându-m6 ’n singurătate,
O odă gloriei eu fac;
Dar gloria se depărtează...
«De ce fugi ?» zic. «Eşti prea sărac !»
Mi duc atunci la masa verde,
Să ’ncerc norocul—poate fac O lovitură... Dar norocul îmi zice : «Pleacă, eşti sărac !.»
Mi duc acasă melancolic,
Stau trist, visând într’un clardac,
Şi pitigoiul din grădină îmi nueră : «Eşti prea sărac!»
Mi duc la editor c5-o carte...
E iarnă, frig—vroiu să mi ’mbrac; Dar editorul mi respinge:
«Nu t’editez—eşti prea sărac !»
Atunci voii de desperare Să mi atîrn de un copac;
Dar craca fuse prea subţire,
Mi-a zis trosnind: «Eşti prea sărac!»
A ! sărăcie ! monstru palid,
Când oare am să’ţl vii de hac?
Şi sărăcia îmi rînjeşte Sardonică: «Eşti prea sărac!»
îmi place către primăvară Să mănînc ochiuri cu spanac...
Şi nici spanac, nici ochiuri semple Nu pot să gust... Sunt prea sărac !
In post, simţesc, pe la Teatru, Dureri de inimă... Ce fac ?
Nu pot să intru und’ se iese,
Roşind, îmi zic: «Sunt prea sărac !»
Atunci,—o constipaţiune :
«Ah! doftore, ce să mi fac?
—	Sinamichie.—Nu se poate!
—	De ce ?
— De ce ?.. Sunt prea sărac!
Mi duc la revoluţiune Să caut leac, şi poc! şi pac!
«Ce câţi aci? strigai bandiţii.
—	Sunt disident!
— Eşti prea sărac!»
Am vrut să’ml fac şi ei pomană C’un cerşetor, c’un biet ciutac,
Dar el, rîzind, ml-a zis: «Te lauzi ! «S’o văz, n’o crez... Eşti prea sărac!»
Adesea o revoltă ’mi vine Că nu sunt nici turc, nici turlac!
Aşi vrea să stric, să sparg la geamuri, Dar mi opresc.,. Sunt prea sărac.
Nu ! ori şi ce să fac, viz bine Că pentru mine-I tot un drac !
In mediul social de astăzi Sunt prea pîrlit, sunt prea sărac !
Ori încotro de-acu m’oii duce,
Nu pot cu soarta să mi ’mpac;
Ml-e veclnică duşmană — vecinie îmi spune: «Piei! eşti prea sărac!»
Sărac! da! nu e loc în lume Pentr’un sărac ! dar... ce să fac ?
Să mor!... dar un revolver costă... Chiar pentru moarte’s prea sărac...
Dar mor în fine şi, groparul îmi ia cadavrul şi, posac,
Şopteşte între dinţi în silă:
«După ce’I grei... e şi sărac!»
Am renviat apoi, şi iarăşi Ca mal nainte strofe tac...
Un critic fără milă ’ml spune:
«AI început iar prea sărac!»
Şi nu ştii cum să afli-acuma L’aceste strofe un capac...
Aş vrea o inspiraţiune,
Nu pot sfîrşi... sunt prea sărac!
Alerg atuncea pentru rimă La dicţionarul lui Cihâc...
Val 1 nici acolo nu se află,
Şi bietul Clhac e sărac !
De ce nu vrei tu, soartă sumbră, Zîmbind, să nu mal fii sărac ?
\ Cum aş dormi acum la umbră Cu burta ’n sus într’un hamac!
Graneea, 8 Dec.
D. C. T. A I. L. C.
INFORMAŢII
Procurorul general al Curţii de Apel diu Capitală a trimis eri Curţii eu juraţi dosarul procesului de ca-lomuie intentat de I. P. H. S. Uhenadie Voinţei 1Va-ţtonaie.
Procesul va Ii sorocit pe a doua sesiune, din luna curentă, a Curţii.
Pupă ctte şl im fostul Mitropolit Primat va renunţa a da curs acestui proces.
D. Dum. Sturdza a fost primit eri după amiazl în audienţa de către M. Sa Regele.
Membrii clubului d-lul N. Fleva, vor ţine diseară o adunare generala, pentru alegerea comitetului clubului şi pentru votarea statutelor.
I). advocat GhiaţioiQ ne scrie că este inexacta ştirea despre candidatura d-sale la colegiul I de deputaţi din Romanaţl.
Eri după amiazl, la orele 3, s’a ţinut un consilia de miniştri la Palat, sub preşidenţia M. Sale Regelui.
Măcelarul Ion Cămila, faimosul şef de banda al primăriei Capitalei care în zilele de 16, 17, 18 şi 20 Noembrie a stîlcit o mulţime de lume, a fost condamnat de către secţiunea Il-a a Curţel de Apel la zece zile închisoare pentru delictul de ultraj.
Aflăm că în urma situaţiei imposibile ce şi-a creat în sîuul partidului liberal şi în urma neînţelegerilor pe cari le are cu unii din miniştrii, d. Dum. Sturdza va pleca mîine sau poirnîi-ne în străinătate.
D. Sturdza îşi va expia păcatele îu străinătate timp de o lună.
Pe ziua de 1 Ianuarie se vor face mal multe înaintări în armată la gradele superioare.
La gradul de general vor fi înaintaţi d-nil colonel Tătărăscu, actual secretar general al ministerului de răsboiO, şi d. colonel War-thiadi.
Discuţiunea generală asupra răspunsului la Mesaj nu se va putea începe la Cameră de cît abia mîine, de oare-ce azi sunt puse la ordinea zilei interpelările d-lor N. Fleva, G. Scorţescu şi Politimos.
Aflăm că la fabrica de arme din Spandau, in Germania, s’au făcut experienţe lungi cu arma noastră Mannlicher.
Experienţele au dat un rezultat strălucit.
Comisiunea de specialişti, însărcinată cu aceste experienţe, a făcut un raport in care se spune că: Germania ar fi fericită să fie înarmată cu asemenea puşcă.
Agenţia Romînâ ne trimete următoarea telegrama :
Petersburg, 9 Decembrie.
Avind în vedere enorma cantitate de cereri de petrol rus făcute de Bulgaria, s’aQ înfiinţat deposite de această marfă la Burgas şi la Varna.
D. ministru de resbel a hotărît următoarele permutări:
D. general Boranescu, secretarul general al ministerului, a fost numit comandant al brigadel de infanterie din Bîrlad.
D. colonel Crăiniceanu, sub-şeful marelui Stat-major şi sub-secretar la minister, a fost numit comandant al reg. 2 de forturi din Focşani, în locul d-lul colonel Culcer.
D. general Budişteanu, fost ministru de resbel, a fost numit comandant al corpului I de armată.
D. colonel Tătărăscu, şeful Sta-
tulul-major al corpului I de armata, a fost numit secretar al ministerului de resbel.
D. colonel Culcer, comandantul reg. 2 de geniu, a fost numit şef al Statulul-major de pe lângă corpul I de armata.
D. colonel Zotu a fost numit sub-şef al marelui Stat-major şi sub-secretar la ministerul de resbel.
D. general Argetoianu a fost numit inspector al geniului.
D. general Cruţescu, comandantul diviziei a 3-a din Tfirgovişte, a fost numit comandant al diviziei a 4-a, în locul d-lul general Argetoianu.
DIN IAŞI
Demisia d-lor Ghica şi colonel P. Botez
Am anunţat la timp demisia d-lul Eduard Ghica, ajutor de primar la laşi. Odată cu d-sa a demisionat şi d. colonel Panait Botez, consilier comunal.
Asupra motivelor cari aQ determinat pe cel înUiti să’şl dea demisia, ni se scrie din capitala Moldovei că, In afară de nemulţumirile provocate de mersul general al afacerilor comunei, serioase diferende s’afi i-vit Intre primarul Gane şi ajutorul săă, d. E. Ghica, cu privire la contractul încheiat de comună cu d. Paianu, pentru studiile relative la alimentarea laşului cu apă.
D. Ghica vede în acest contract—nu un contract de studii,—ci un adevărat contract de concesiune, pe care d-sa îl consideră ca un dezastru financiar pentru comuna laşi.
Din capul locului, atitudinea demnă a d-lul Ghica, care i-a permis nu numai să voteze contra contractului Paianu, dar să şi aiate dezavantagiile ce presintă pentru comuna Iaşi acest gheşeft urzit de oculta din Bucureşti,— a produs o vie impre-siune.
Dacă nu s’a ţinut seamă de protestările sale, totuşi d-1 Ghica a putut strecura în contract o clausă de garanţie pentru comună, după care aceasta îşi rezervă dreptul de a face studii, de aceeaşi natură şi paralel cu d-l Paianu. Consiliul comunal a votat chiar suma de 240,000 lei, lu scopul de a nu rămâne cu totul la discreţia d-lul Paianu.
Ce se întâmplă însă ?
De îndată ce serviciul tecnic al comunei începe sondagiile şi studiile, prevăzute în art. 2 al contractului, d-l Paianu adresează primăriei o somaţiune prin care îi contestă acest drept şi cere tot-odată întreruperea studiilor.
In primul moment, primarul se opune la cererea d-lul Paianu, în baza contractului. Mal apoi însă, în urma întrevederilor ce a avut cu înalţii şi oculţii protectori ai con-tractierului, în Bucureşti, şi a intervenţiei favorabile acestuia a « Voinţei Naţionale», revine asupra primei hotărîrl şi dă ordine pentru încetarea studiilor.
D. Ghica se opune.
O discuţie are loc, în care primarul Gane aruncă ajutorului său acuzaţiunea pur gratuită, că ar inspira articole în ziarele de opoziţie, contra contractului Paianu şi d. Ghica îşi dă demisiunea.
Acestea sunt motivele adevărate ale de-misiunel ajutorului de primar. Cu toate criticele formulate într’o vreme contra ad-ministraţiunil sale, d l Ghica are tot dreptul la stima Iăşenilor, pentru madul demn, cu care a ştiut să le apere interesele în acest gheşeft ce se pregăteşte.
*
4c *
Demisia d-lul colonel Botez arată motive de nemulţumire generală.
Onor. consilier comunal nu mal lua de mult parte la şedinţele consiliului şi demisia d-sale vine să consacre ast-lel o stare de fapt şi nemulţumiri bine cunoscute.
EDIŢIA « r
(Serviciul Agenţiei Romine)
Belgrad, 9 Decembrie.
Se anunţă din Constantinopol că Sultanul a graţiat 2 sirbl condamnaţi altă-dată la închisoare pe viaţă, în privinţa afacerel drapelului din Uskub.
Sofia, 9 Decembrie.
Agenţia Balcanică declară cu desăvîrşire falşă ştirea că în casa d-lul Stoilow s’ar fi găsit o bombă cu dinamită.
Azi a reînceput în faţa tribunalului de prima instanţă, procesul amînat, în contra ucigaşilor lui Stambuloflf. 130 de martori vor fi ascultaţi.
Berna, 9 Decembrie.
Consiliul naţional a adoptat tratatul italo-elveţian, privitor la găurirea tuneulul Simplon.
Hamburg, 9 Decembrie.
O parte a hamalilor (gabarierl) ati reluat lucrul azi dimineaţă.
Azi, la ora unspre-zece, a fost o adunare a greviştilor.—Intr’o adunare a altor hamali, preşedintele a declarat că banii promişl de lucrătorii din Anglia n’aft sosit şi că nu trebue să se pue temeiă pe Englezi.— Adunarea a decis să persiste în hotărirea de a continua greva, chiar dacă ar înceta săptămina viitoare distribuţia de bani.
Berlin, 9 Decembrie.
Prinţul şi principesa de Ilohenlobe vor petrece sărbătorile de Crăciun la fiul lor cel mare, la Podjebrad, în Boernia.
Viena, 9 Decembrie.
Corespondenţa Politică asigură, după nişte informaţiunl din sorginte competinte rusească, că ştirile cari zic că Rusia ar fi ocupat saii ar avea de glud să ocupe vr'un teritoriu pe ţărmurile mării Roşii, sunt lipsite de ori ce temeio. Guvernul rus n’are asemenea inten-ţiunl.
Acelaş ziar află că în armata rusească se va crea un post de inspector-general al infanteriei.
DIN CAMERA ITALIANĂ
Roma. 9 Decembrie.
Camera deputaţilor. Adunarea aprobă proiectul care aulorisă guvernul să mal prelungească (proroage) încă înţelegerea comercială provisone între italia şi Bulgaria.
Camera adoptă proiectul de aplicare provi-sorie a măsurilor relative la băncile de emisiune.
D-l Imbriani depune o moţiune invitând gu-vernnul să se asigure de adevărul in privinţa morţii bravului general Mareo.— D-l di Rudini reamintind sentimentele italo-spauiole protestează cu energie în contra cuvintelor d-lul lin-briani. Incidentul este închis.
Camera s’a amînat pină la 25 Ianuarie.
APANAGIUL PRINCIPELUI MOŞTENITOR AL ITALIEI
Roma, 9 Decembrie.
«Senat». Adunarea adoptă proiectul de apana-giu al prinţului moştenitor.— Ministrul de Justiţie în mijlocul aprobărilor vil ale adunării, anunţă hotărirea Regelui de a vărsa tesaurulul o sumă corespunzătoare cu aceea a apanagiu-lul. Senatul însărcinează pe preşedintele săă să exprime Regelui recunoştinţa ((Aprobare generală).
AMNISTIAREA ARMENILOR
Constantinopol, 9 Decembrie.
In audienţa ce a obţinut ieri de la Sultan, d. de Nelidow a relevat necesitatea unor reforme serioase ; a exprimat părerea că ar fi folositor să se facă cite-va excepţiunl în ceea ce priveşte amnistia.
Sultanul a promis că amnistia se va aplica peste cite-va zile afară numai de criminalilor de drept comun.
I’atriarchul se sileşte să obţie o amnistie generală ; circulă ştirea că în caz de nesucces, patriarchul ar avea de gînd să ’şl dea demisia.	.
TRATATUL COMERCIAL AUSTRO-UNGAR-BULGAR
Viena, 9 Decembrie.
«Corespondenţa Politică» anunţă că tratatul de comerţ între Austro-Ungaria îşi Bulgaria, precum şi anexele sale, s’a semnat astâ-seară, la ministru afacerilor străine, de contele Golu-chowsky şi de d-nil Stanciow şi Serafiuow, membru al curţii de casaţie din Bulgaria,
ECOURI
**# Domnişoara Mărculescu, distinsa can-tatrice despre a cărei frumoasă voce şi a talentului cu care o mănueşte s’a vorbit în coloanele acestui ziar, în urma succesului ce a repurtat la primul concert în care s’a făcut cunoscută publicului bucureştean, acum cîte-va luni, va da la 15 cui ut un al douilea concert In beneficiul săă, l i sala Atheneulul, cu concursul mal mult r artişti. Programa concertului este din cele mal atrăgătoare.
Sfătuim dar pe toţi cunoscătorii şi iubitorii de musică să nu lipsească de la a-ceastă serbătoare musicală.
Biletele de intrare se găsesc de vînzare ţa magazinul Gebauer, calea Victoriei.
*** Joi va debuta pe scena Teatrului Hugo, d-ra Suzanne Duvernois, în diferite subiecte artistice şi plastice. D-ra Duvernois, supranumită şi «La bele Duvernois», va da numai zece represintaţiunl, ea vine din Viena şi va pleca de aci la Smirna.
Iată repertoriul d-rel Duvernois: La perle Phryn6 (levant ses juges, Le Printemps, L’Ete, L’Automne, L’Hiver, la Source de la Neva, l’Esclave, le triomphe de Venus, l’E-toile, Diane au repos. le triomphe de la lumiere, Salambo, l’Union fait la force, le levă de Phăbă, l’Arraign^e, le coucher de Phebe.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Accident din imprudenţă.— Eri după amiazl, d. Alois Cehn, comerciant din strada Taurului 46, voind să prepare o vopsea în care cea mal mare parte era terebentină şi punind vasul pe maşină ca să se încălzească, terebentina incălzindu-se a făcut explozie şi l'a rănit grav la ambele braţe.
D. Cohn a cărui stare inspira serioase îngrijiri, a fost transportat în îngrijirea Spitalului Xenocrat.
Din beţie. — Sergentul de stradă cu No. 411 a fost arestat aseară din cauză că fiind într’o cumplita stare de beţie a voit să-şi ucidă nevasta.
Ducîndu-se pe la orele 8 din seară la o a-mantă a sa.Natalia Iouescu din strada Uranus 8, aci a găsit pe soţia sa cu care luîndu-se la ceartă scoase revolverul şi trase asupra-I patru focuri de revolver, fără ca vre unul din focuri să o atingă.
Năravul din fire n”are lecuire. —Vestitul pungaş de meserie, Alexandru Casian, fost condamnat pentru diferite furturi şi spargeri de 25 de ori, abia eşit in ziua de 8 curent diu penitenciarul Văcăreşti unde îşi terminase o ultimă condemnaţiune, şi a fost prins din noă eri seară pe peronul gărel de Nord pe cînd pungăşia pe un călător.
Arestai, Casian a fost condus la poliţie pentru a se întoarce din nott la Văcăreşti de unde a eşit acum trei zile.
DIN ŢARĂ
lTn viol In arest. — Gendarmul iacob Bucur, fiind de sentinelă la arestul din NâinăeştI (Muscel) observă că In arest era o ttnără şi foarte frumoasă deţinută, fata Sultana, In virată de 15 ani.
Profitând de faptul că Sultana era singură in arest, şi tentat de frumuseţile deţinutei, joii-parraul intră în arest şi o violează.
Şeful gardel trecând din intimplare prin galena din faţa arestului şi auzind zgomot înăuntru, intră şi surprinde pe Bucur.
Şeful gendarmilor şi parchetul din localiiate anchetează cazul.j
O trăsură In flăcări. — Zilele trecute, pe Bulevardul Haussmaun, in Paris o trăsură automobilă s’a aprins pe la orele 5 din zi.
Câte-va secunde, şi o mulţime enormă se strinse In jurul trăsurel care ardea. A trebuit ca ajutorul pompierilor să fie dat in grabă, ca să poată fi’stinsă,
Numai arcurile Irăsurel, toate de fier, afi rămas bune, încolo tot a fost distrus.
Inceudin. — Alaltăerl. pe la orele 2 din noapte, un incendiu violent s'a declarat la fabrica de petrol «Steaua Rornînă» din Cimpiua.
Focul a fost stins cu mare greutate pe la orele 4 dimineaţa, după ce flăcările consumase toată clădirea do Ja curgere.
Se crede că focul a luat naştere prin aprinderea gazelor cari se degaje în mare cantitate în acea parte a fabrice!.
DIN STREINA TA TE
O explozie îutr'o mină.— Se scrie din Budapesta că după raportul oficiul al administraţiei minelor din Beschitza, din 125 lucrători ce au descins în mina unde s’a produs explosia de grison, 26 au murit, 15 sunt răniţi grav, 30 sunt sănătoşi şi 54 lipsesc In apel. Lucrările de scăpare continuă cu activitate.
Teribil aeeident de vlnătoare.— Un
accident nenorocit, intîmplat zilele trecute ba-ronesel de Leonino, a aruncat doliul lntregel familii la Rotschild.
Baroneasa Emanuel Leonino, fiica baronului Gustav de Rotschild, lua parte in acea zi nenorocită Ia o vlnătoare de cerbi de lîngă Cha-maut,
O ciulă, eşiudu-I de o dală in faţă. calul pe care-1 încăleca baroneasa se sperie şi animalul fâcînd clte-va sărituri dezordonate, scoate pe amazoana din şea şi o azvîrle cu capul de un arbore.
Toată lumea sări in ajutorul nenorocitei ba-ronese, care fu găsită în nesimţire la rădăcina copacului, cu capul pleznit in două.
Doctorii chemaţi în grabă, nu putură să dea nici un ajutor, şi baroneasa încetă din viaţă după două ore.
Sclavie voluntarii. — Un individ, fără nici o resursă şi fără lucru, numit Paul Hatto, avu geniala idee de a face un auunţ prin care declara că se vinde de bună voie aceluia care va oferi cel mal bun preţ.
New-York"Journal primi oferta şi cumpără pe Hatto cu 100 de dolari; apoi i-a redat imediat libertatea, după ce a publicat insă un lung şi sensaţional articol asupra suferinţelor afranşiulul lor, care cu această ingenioasă idee şi-a regulat oare cura afacerile.
DISCURSUL M, S, REGELUI
Iată după Monitorul Oficial textul importantului discurs, pe care l’a rostit M. Sa Regele cu ocazia Investiturel I. P. S. Sale Mitropolitului Primat losif Gheorghian:
«Cu sufletul mişcat de bucurie am încredinţat înalt Prea Sînţiei Tale cîrj a archiepiscopală, ca un semn vădit al înaltei trepte de Mitropolit al Ungro-Vlachiei, Exarch al Plaiurilor şi Primat al Bomînieî, la care ai fost din nou ridicat prin glasul Marei Adunări, pentru fericirea Sîntei Biserici autocefale ortodoxe romine.
«Ţara întreagă, cu Regele în frunte, salută cu dragoste şi respect reîntoarcerea Înalt Prea Sînţiei Tale la acest Scaun Mitropolitan, pe care ’l ai împodobit prin cuvioşia la şi prin toate însuşirile însufleţite de blîndeţe şi de modestie.
«In faţa împrejurărilor grele
prin cari Biserica a trecut, înalt Prea Sînţia Ta ai părăsit odihna şi liniştea sufletească ce ai căutat departe de lumea sgomotoasă, spre a răspunde la obşteasca dorinţă a bine-credincioşilor de a revedea în mijlocul lor pe vrednicul Mitropolit care, în lunga şi bine-cuvîntata sa păstorie, a lăsat în turmele Sale neuitate amintiri de dragoste şi veneraţiune.
«Pronia cerească să bine-cuvinteze sînta chemare a înalt Prea Sînţiei Tale, şi să răsplătească sîrguinţele ce din noii vei desfăşura întru păstrarea tăriei şi strălucirel Sîntei Biserici naţionale.
«învestitura Mitropoliţflor şi a EpiscopIIor este uu act tot-d’a-uua înconjurai <le o mare solemnitate ; de astă dată insă, a-eeastă ceremonie dobîndesce o deosebită însemnătate, căci ea s'a sâvîrşit nu numai îu faţa S-tulul Sinod, a Corpurilor legiuitoare şi a autorităţilor constituite, et şi a taliilor fruntaşilor Ţărei9 cari au închinat puterile şi rima lor la ridicarea şt întărirea Mle-f/aintui. Aceasta este o scumpă mărturisire că toţi se intîlnesc într’uu singur gînd, într’o singură vroinţă, de eîte ori se pre-siută mari eestiuni. naţionale, eîud Patria are nevoe de concursul tululor /Iilor săi.
«Privesc dar cu deplină încredere în viitor, sigur fiind că priu unire vom înfrunta de-apu-rurea toate greutăţile, vom înlătura toate primejdiile.
«Poţi avea un sentiment de mtndrie, înalt Prea Sânte Părinte, că primeset pentru a doua oară din mâinile Mele cîrj ti archipăstorească tocmai în împrejurări aşa de fericite, cari prevestea că greaua sarcină ce Ir alt Prea Sânţia Ta iei asuprâ’Ţi, va fi îndulcită cu ajutorul lui Dumnezeu, prin sprijinul şi iubirea ce vei intîmpina din partea noastră a tutulora.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Nici anunţuri, care sunt menite a Înlesni transacţiunile individuale fi comerciale.
Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr’o afacere ca : închirierea unei came, arendarea miei moşii, vlnzarea unei trăsuri, etc.
Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rindurl.
I PREŢUL: pinii la IO publicaţii 30 bani linia pentru ile care daţii, ţi de la 10 Iii num 30 bani linia.
« Urînd înalt Prea Sânţiel Tale din adîncul sufletului Meu ani mulţi şi fericiţi pe Scaunul mitropolitan al Un-gro- Vlahieî, sunt, sigur că neîncetat vei înălţa rugile Tale către A-Tot-Puternicul, ca să reverse asupra noastră bine-cuvîntările Sale şi să ocrotească Sânta Biserică naţională şi scumpa noastră Ţară, ale cărora instituţiuni,— temelia şi sculul Statului nostru,— vor găsi tol-de-a-una în Mine un călduros apă rător».
Preotul C. Popescu, doctor în teologie şi fost diacon la capela romînâ din Paris, pe care fosta şi nelegiuita locotenentă mitropolitană l’a revocat şi l’a ţinut în disponibilitate, va fi numit protoereQ în Capitala, în locul păriutelul Călinescu.
D. Fleva va ţine Duminică o întrunire publică în sala «Dacia».
D-sa îşi va spune părerile despre «moftul universal.»
Din Viena ni se depeşează că ministrul Romîniel, d. Emil Ghica, a azistat la prînzul Curţii dat a-seară.
Monitorul Oficial anunţă că M. Sa Regele a primit din toate unghiurile ţării nenumărate telegrame de mulţumiri respectuoase, pentru modul înţelept şi patriotic eu care s’a resol-vit ceşti unea mitropolitană, In interesul linişte! şi al prestigiului Sfintei noastre Riserici.
Partidul conservator din Focşani şi jud. Putna s’a constituit în următorul mod:
Preşedinte de onoare d. Lazăr Niculescu-Voetineanu; preşedinte activ şijeasier, d. Gogu Constantinescu, advocat; membrii Nicu Negre, Pe-trache G. Ilie, V. Apostoleanu, C. A. TatovicI şi Matei Botez, advocat.
Acest comitet este ales pentru doul ani.
Organul autorizat al partidului este şi rămîne «Ecoul Vran-cel».
Eforia Spitalelor Civile, ca în toţi anii, va face obicinuitul pom de Crăciun la spitalul de copil, dis-tribuindu-se copiilor jucării, obiecte de îmbrăcăminte şi de învăţămînt, în care scop a fixat sumele necesare.
Afară de acestea, fiind-câ în toţi anii, persoanele caritabile, din societatea înalta Bucureşteană, aQ dat obolul lor, pentru mîngîerea micilor suferinzi din citatul spital, profităm de această serbare, spre a face un călduros apel la d-nele şi d-nil cari n’aO perdut nici o oca-siune spre a dovedi cu prisos sentimentele de bine-facere ce le caracteriza. Cadourile se pot trimite, în fie ce zi şi oră de lucru, la biu-roul d-lul Ion C. Ghika, inspectorul spitalelor, la Eforie.
Ministerul de interne a primit demisiunea d-lul E. Ghica din postul de ajutor de primar al Iaşilor.
La prima întrunire a consiliului comunal se va procede la alegerea unul alt ajutor de primar. Lupta va fi între dd. C. Lepadatu şi Al. Velciu.
Se atribue d-luî Gh. Mîrzescu intenţia de a modifica legea sinodală, insen zul ca şi clerul de mir să fie repreaintat in Sacrul Corp.
Această lege se va prezintă Cor-
purilor Legiuitoare după vacanţele de Crăciun.
Monseniorul Ilornstein, archie-piscop şi mitropolit catolic în Capitală, a făcut azi înainte de a-miazl o vizită mal lungă I. P. S. Sale Mitropolitului Primat.
Procesul în calomnie intentat Voinţei Naţionale de fostul Mitropolit Ghenadie, a fost sorocit pentru ziua de 20 Decembrie,—a doua sesiune a juraţilor de Ilfov.
PLECAREA D-LUI DUM. STURDZA
D. Dum. Sturdza pleacă pentru o lună.
Plecarea în streinătate a d-luî Dum. Sturdza are o deosebită importanţă in împrejurările actuale in cari se află guvernul şi partidul liberal, cu atît mai vîrtos că acum cîte-va zile d-sa hrănea oare-cari ilusii de a intra m minister sau de a fi ales preşedinte al Senatului.
Iată amănuntele pe cari le-am
aflat asupra hotârîrei subite a
d-lui Dum. Sturdza.
*
* *
Un moment situaţia devenise foarte critică in partid în urma aspiraţiunilor ocidte ale d-nuluî Sturdza, care ţinea cu orice preţ ile a lua portofoliul externelor In locul <1-1 ui Gostică&toicescu, care urma să treacă la interne.
Şi în această aspiraţie d. Sturdza a fost secundat cu putere de d-niî Gogu Cantacuzino, Dela-vrancea şi alţi Bienî.
D. Vasile Lascar, care era ho-tărit să se retragă din minister, observînd veleităţile d-luî Dumitru Sturdza, a declarat că cel mai mare pericol pentru guvern şi partid ar ti revenirea fostului prim-ministru la putere. Căci d-sa, odată intrat în minister, nu s’ar astîm-păr a pînă n’ar trînti pe d. A-u-relian.
Tot aşa au socotit şi alţi fruntaşi ai partidului, precum d-niî C. Nacu şi P. Grădişteanu, cari au spus că d. Sturdza, prin firea lui, ar provoca o nouă cesti-une gravă pentru guvern, ăbstra-gînd de la faptul, că majoritatea deputaţilor şi a senatorilor îi e foarte antipatică.
*
* *
In ceea ce priveşte a doua as-piraţiune a d-lui Sturdza, de a deveni preşedinte al Senatului, lucrul merge şi mai greu, căci în afară de cel 35 de senatori anti-sturdzişti, în cap cu d. Take Anastasiu,—e aproape sigur că Episcopii nu l’ar vota şi ast-fel d-sa ar cădea în mod ruşinos compromiţîndu şi în acelaşi timp şi situaţia de şef al partidului.
Dar d. Sturdza nu crede aceasta. Aşa vrea d-lui şi crede că
aşa trebue să se facă.
*
* *
In cele din urmă au intervenit d-niî Carada şi Petrache Stoicescu, cari au sfătuit pe d. Sturdza să plece în străinătate spre a ’şi linişti nervii, căci altfel, prin neastîmpărul, său va distruge nu numai pe guvern, ci şi partidul liberal, întărind în acelaşi timp situaţia d-niduî N. Fleva.
Şi d. Sturdza a revenit la sentimente mai bune.
Pleacă în streinătate, la, Viena, Berlin, Koeln, mulţumindu-se deocamdată să’şi verse veninul prin unele ziare germane şi prin anticamerele diplomaţilor.
* *
Aflăm că şi d. Eugen Stă* tescu va pleea zilele acestea în streinătate.
CAMERA
Şedinţa de la 10 Decembre
I). N. Ceaur Aslun anunţă o interpelare guvernului în privinţa Mitropolituhil An-fim şi o altă interpelare în privinţa şcoa-lelor romîne din Macedonia şi a subven-ţiunilor acordate de guvern.
Interpelarea d-lul Politimos
D. C. Politimos Îşi desvoltă interpelarea In privinţa resolvirel chestiunel Mitropolitului Ghenadie.
Soluţiunea aceasta, nenorocită nu este vorba, era găsită de guvern. Ea a mulţumit Insă pe mare parte din guvernanţi, ceta ce dovedeşte că guvernul este modest şi se mulţumeşte cu puţin.
Preşedintele consiliului luase însă angajamentul să consulte Camerile asupra soluţiuneî de dat; majorităţile însă nau fost convocate de cît după îndeplinirea faptului.
Ca liberal găsesc această procedare a guvernului prea puţin corectă.
Guvernul actual a compromis partidul liberal, cu atît mal mult, cu cit aceeaşi so-luţiune dată de conservatori fusese propusă de d. Fleva. Guvernul însă, voind să complacă acelui om mic de statură, dar u-riaş de rentate (ilaritate) a respins propunerile d-lul Fleva, umilind drapelul partidului la picioarele d-lul Lascar Catargiu.
Preşedintele. Nu atacaţi pe d. Sturdza, care nu e prezinte.
Sgomot mare.
D. Politimos. Nu me puteţi sili să vor besc în vederile d-voastre.
D. Ceaur-Aslan. Protestăm în contra mărginirii pe care biuroul voeşte să ne-o impună.
Sgomot.
Preşedintele. Cuvintele samsarlâc şi altele nu sunt parlamentare.
D. Politimos. E un cuvlnţ romiaesc. (ilaritate).
D. Fleva are un duşman puternic iu d. Sturdza, şi aceasta explică în deajuns pentru ce guvernul a primit soluţiunea conservatorilor.
Această situaţiune e deplorabilă pentru partidul liberal. Conservatorii cîntă victorie, şi căderea liberalilor e apropiată. Aci ne-a adus politica de umilire a guvernului actual.
D. Mirzescu zice că nu poate răspunde d lui Politimos, de oare-ce d-sa s’a ocupat de dd. Lascar Catargiu şi Dini. Sturdza în numele cărora nu poate vorbi.
Soluţiunea dată chestiune! Mitropolitului Ghenadie a fost spre satisfacerea întregeî ţări. Religiunea nu aparţine exclusiv partidului liberal, ci tuturor romînilor.
Discuţia se închide.
Interpelarea (l>lui Scorţescu
D. G. Scorţeseu ia cuvîntul pentru a şi desvoltă interpelarea sa asupra demersurilor făcute de guvern pe lîngă conservatori pentru soluţiunea chestiunel mitropolitane.
D. Seorţoscu se urcă la tribună.
SENATUL
Urmarea şedinţcîla de 9 Decembre
Se comunică Senatului adresa ministrului cultelor prin care face cunoscut alegerea I. P. S. S. Iosif Gheorghian ca Mitropolit Primat.
D. Fulger cere ca Senatul să voteze cît mal urgent creditul de 15,000,000, votat deja de Cameră pentru continuarea lucrărilor liniei ferate Galaţl-Birlad.
Biuroul răspunde că proiectul s’a împărţit deja senatorilor şi se află în studiul secţiunilor.
Se votează cîte-va recunoaşteri şi indigenate.
Şedinţa se ridică la orele 3 şi un sfert.
Şedinţa de la 10 Decembre
D. N. Ionescu doreşte ca cu aceeaşi grabă cu care P. S. S. Episcopul de Roman a fost înălţat la scaunui Primăţiel, să se prevadă şi ia îndeplinirea vacanţei ce a rămas la Episcopatul de Roman.
D. Em. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, declară în numele guvernului că a-legerea pentru scaunul episcopal de Roman se va face cît mal curînd.
D-l C. Exarcu, după ce ia act cu mul-ţâmire de rezolvarea chestiunel Mitropolitului Ghenadie, graţie patrioticei conlucrări în comun a marilor bărbaţi politici al ţârei, şefii celor două mari partide politice, conservator şi liberal, renunţă a-şt mai desvoltă interpelarea.
D-l Em. Porumbaru mulţămeşte d-lul Exarcu pentru fapta patriotică că a consimţit la amânarea interpelărel sale până astă-zl şi ast-fel n’a adus nici o piedică guvernului în rezolvarea acestei chestiuni, la care actualul guvern se angajase încă din ajunul veniret sale la putere; apoi, d-l ministru crede că nu se mal poate urma nici o discu-ţiune, ci Senatul să ia pur şi simplu act de renunţarea d-lul Exarcu la des-vollarea interpelărel anunţate.
Senatul procede apoi la votarea de recunoaşteri şi indigenate.
A Ne citi urmarea foiţei in pagina IV.
COMUNICĂBÎ
Pentru ca publicul să fie călăuzit şi iufonna diu ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici, Cititorii suni rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
*
A *
A »e vedea rubrica spectacolelor In pag- IV.
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Lonvre.
MIRATCSRSEZ
AVOCAT
Ho. 60,-Ca ca Dudeştl—Ho. 60,
ION A, MICLESCU
Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT
Bucurescl, Str. Academiei No. 19 Consultaţiunl de la8-10 am. şi 4-6 p m
BIBLIOTECA PENTRU TOŢI M
y.. 1Q1—IIO	UUECHIA	736 PAC3IHI
DICŢIONAR FRANCEZ ROMÂN
HltOŞAT LEI 3
LEI I.FILAT
DE VÎNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE
D-ruI D. XaEBSSIi
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
CouMiillaţium de in 1 piuă la 3 p. m.
—Pentru săraci gratis—
DRi GHIRIAO TEOHARI
Special în boale de FEMEI şi FACER|
S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Ni rad a ( oiţei 56.
Doctor Ra&ovicî
de la Facultatea de medicină din Paris
dă consultaţii de medicină internă de la 3—5
111, Calea Victoriei, 111.
Doctorul Cralizuir
de la facultatea din Paris Specia! pe a Iru boalele de stomac
27—Strada Doamnei [ 27 Consult. 2—4
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-so în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
PREŢURI MODERATE
Casa de Sănătate
35r. I. XmiÂG
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiulul Romîn
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni' interne sad chirurgicale în condiţii foarte avantagioase.
"ersoaneie cari dorese, se pot căuta in a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
Rog citiţi tot coprinsul
Depositui general al fabricel de Şoşonl-GaloşI Ruseşti, Rnssian American India Rubber «fc Onie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acosta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublii cu următoarele preţuri:
Şoşoni de Daiiie perechea Lei 7.50 „ ,f Bărbaţi „	,, 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 207° de cit anul trecut.
Depositui general unda se află de vînzare pentru toată Romînia, Serbia şi Bulgaria la
MARELE MAGASIN „LA BALON"
IEIF DIMITKESCU
— Proprietar, furnisorul Curţel Regale — Strada Carul I No. 73
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-lersburg.-PĂSTRAŢI ADRESA.
?! ELIMINAREA CÂR8UNIL0R STREINI!?
SISTEM SPECIAL
DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURA
Economie de 30—70 «/o
„întrebuinţarea păcurel combinată cu aeru comprimat"
Planuri şi instalaţinni pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a.
Sistem funcţiontnd în fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie.
JACQUES I. CATZ Ingmer-industrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti.
Aduc la cunoştinţa onor. mele clientele că am vindut toate mărfurile rămâne in vechiul meii magasin din Palatul legaţiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi EONDRA, am instalat un noQ şi elegant magazin sub vechia firmă
.TOCKEY CLUB
Calea Victoriei No. 102 In iuta Palatului Regal
Tot ce are Parisul şi Eoudra mal noă şi elegant în CRAVATE, BATISTE. MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE, etc., sa găsesc îa magasinui meii, în tot-d’a-una bine asortat.
Pe lîngă lingeria gata, am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modela franceze şi în acelaş timp am intrat în legătură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. mei clienţi, vor putea comanda dapă un catalog special, orl-ce fel de broderii pe batiste.	Cu stimă
Proprietarul Magazinului Joekey Club
PERL!
2 la 4 Perlo fac sâ dispare in cate-va minute cele mai durerbse nevralgie.
A se cere numele
In tâte Farmaciile.	CLERTAN
. _______________________________________
MIGRENĂ	SCIATICA
NEVRALGIE DURERE DE MIJLOC
CD ESENŢA DE
CUMPĂR
€ (IMPAR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Asemenea monezi vechi, de aur şi de argint. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînză-torl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEINSBLUTH
Calea Victoriei, No 40.
vis-â-vis de Grund Hotel Bulevard.
200000
METRI
PANZARII NAŢIONALA
Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut
TREI GOJI LA M LEU
AVIS
Fac cunoscut onor. P. T. public că am cnm-părat o cantitate de
metri DIFERITE PANZARII NA TIONALE pentru ROCHII. CAMASI si altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun în vînzare cu preţ de TREI COŢI LA UN LEU. în localul din* CALEA
VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie).
Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de Briliante, Diamante, Rubine, Smarande, Perlo. Safire, Tur-cuase pentru Cadouri de Anul noă, Logodne şi Nunţi
Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate
Kogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyuila cele mal reduse.
C. & J. 5EEGEE
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologerie, Argintărie
38, Calea Victoriei, 38
Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei
Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fiuă, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrărie etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri.
ATELIEE SPECIAL DE MODE Repar.5 iun! aproape GRATIS
Lucrări artistice Di flori naturale, Deco-raţiunî simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANE DULCAMARA
Calea Victoriei 152, vis-â-vis do Palatul Ştirbei Salon special ° entru Coroane, Pălării şi Rochii de dolifl
Strada Lipscani 10. Etag. I. Irtrare sţrada Stavrcpoieos
. V 'V I >4
Sub-semnatul devenind proprietar al activului falimentului
M. LEYENDECKER aduc la Cunoştinţa onor. public că iu depozitul din strada Stavropoleos No. 15 Palatul Dacia-Romania, se află de vînzare cu preţuri reduse, diferite maşini agrigole şi accesorii, numai pentru scurt timp.
W. Bast.
“ COKS
DE UZINĂ
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la de-micilia în saci.
KRKiUETTE.
CĂRBUNI DE PIATRA din minele
Petroşani şi Cardif.
COKS DE TOPIT.
COK8 UE FER ARIE.
COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiaiie.
ANTRAC IT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne.
DEPOSIT CENTRAI.
STRADASFIMŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 CAitor, r.fi
Doctorul Drug’escu
s’a mutat în strada Brezoianu 11 bis
Consultaţiunl pentru maladii chirurgicale şi genito-urinare de la 5—7 p. ni._
0»' STER IE N. CHIRCII
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena,
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand în medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
rină ia 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-oare dată, ţi de la 10 în buh 30 bani linia.
Spectacole
Temtrul JVational. Marti 10 Decembrie se va re* presanta «423* vodevil în 4 acte, localisată de domnu I. IIa 11 a după Die «Gigerlii von Vlen».
0 perii Rom t na Mercurl 11 Deoembrie 1890 se va re* presenta NORMA operă in 4 a<-fce i-ţi un tablou de Fellce Romanni. Muslca de Bellinl. Traducţle de d.T. Ionescu.
Teatru lliigo. Marţi lo Decembrie 1896, primul debut al Celebrului Sextet «Julians». Debutul celei mal renuml* te cîntăreaţă engleză Misa ltublnl, Debutul BrotheraJA Francola acrobaţi ţi Equilibriţtl.
Circul G, & idoli. Marţi 10 Deoembrie mare reprezentaţi*.______________________________________
pi/vul Ceaar&idoll, In ourind va sosi în capitală.
Bal. «FR ŢIA*- Societate pentru subvenţionarea elevilor săraci va da in seara d& Joul 26 Decembrie 1895, înoe-pînd de la orele 9 un mare Bal sub patronagiul unul oo* mitei de doamne in sala Hugo.________________
Sala Bragudiru. In lle-care seară concert de orches-. tră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea oonoert I Ligii Life
Cafe ÎSa[iona!a. concertele.
Orchestra Rubinşteln ţi-a început
Închirieri şi arendări
Dc arendat, chiar do pe acum moşia Talpa (Glavooioo, Vlaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sute pogoane griti arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini. Bucureşti.
De areixlfil cu începere chiar de acum moşia «Ianca» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfl arate cu săminţa cea mal bană. A se adresa la d. M. liaohtlvan, avocat, strada Fin tine! 28. Bucnr<*ştl.__________________________
Camere mobilate
Hotelul Pielei Btbemcu- Vodă* lingă Cameră Tribunale
Cereri şi oferte de servicifl
Un tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post fie in capitală sad provincie, A se adresa la red. zia* rulul ■«Epoca»' sub iniţialele M, M.
Vînz&rl şi cnmpftr&rl
De vluzare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Patru cal de lux, de vînzare; Strada Minervel 14.
De vînzare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după calitate, 55 şl 60 franci. A sa adresa: Str. Batiţtel 15 O caretă nonă (Gupei!) este de vînxaro cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Epoca».
De v .nznre un loo viran, situat pe calea Rahovel No. 24, ocf { cu strada Artei proprietatea d*nel Maria Al. C. Ni-oule «cu. A se adresa la d. Mlhail A. Bachtivanu, advocat, strula Frumoasă No. 26 Loco.	____
Ini'ormaţinni ntile
Fn pianist routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un konorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
Unt proawp&t (De prima calitate) 8e găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la d omlciliu. OrI-ce cerere se va face prin cartă poştală la acta 1. Munteanu calea Victoriei No. 78.	____
O doamnă onorabilă dă leoţiunl de plano. A se adresa la administraţia «Epoca».
Stridii <1^ maro se găseso de vînzare la D*nul
Uelpuech, Biserica Icni, No. 8, Buouresol, şl 6e face cunoscut amatorilor că primesoe zilnic Stridii de Ostenda şl Arcachon. Asemenea şl uielcl (Mode de Bourgogne) ; că poate să vîndA cu preţuri foarte eftine, imposibil de orice altă concurenţă.
Preţuri ourente :
Duzina Stridii de'Ostenda oalltatea I fr. 2.15.
Arcachon de mare oalltatea I fr. 2. 50
Arcachon de mare calitatea 11 1.75.
Arcachon de mare calitatea III l.f>0.
Mlelol duzina 1.25.
Morun, Bakala Terre Neuve 1.50
Se caut* 50 vaci de lapte, rasa moldovânească sad bivoliţe. A se adresa în strada Dionise No. 40 direcţiunea lăptărlel Arcada.
Franţalse diplome* deşire leţons partioaliâres. Ad. bure au du Journal.	_____________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mlhail A. Baehtlvann
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. (i. Floresou, avocat, s a mutat in Calea Dorobanţilor No. 40.
Doctori
D-rut Albe meu. Calea Văcăreaţi	Ho ale in-
eme şt <fe copil.	*
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eşlt de sub tipar în Aditura Librăriei Soceu A Comp. «Novele» de «Ion Slavici», Preţu 4 lei.
Leurt* Majeatem ie Rol f'harte m i et ia Urine Eiimaoeth, chromollthograpbles parBonssod, Valadonet Cie (Anclenne Maison Goupil et Oie).
D’apn/s Ies dernlers portralts executes par le peintr# bien connu M*r. Jean Leeomte du Nouy.
Prix 8 fr. 60 d'un portralt.
Meditaţii
germană şi pi ano. Adre-
Secţlunea de franceză, engleză, sa : II. A. administraţia «Epoca».
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada LipseasI Sa. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 6 Decembrie, 185X5
1 “		Cump.		Vind	
4°/o	Rentă Amortisabilă. . .	87	r/.	88	•r*
5»/o	» Amortisabilă. . .	99	'/«	100	7.
6°/o	Obligat de Stat. (Cov. R.) .	101	1 I	102	—
5«/o	» Municipale din 1883	Î6	1 4	97	7*
5 •;«	» » » 1890	95	7.	96	•b
5«/o	Scrisuri Funciar Rurale .	94	7.	94	•b
5°/»	» » Urbaue .	91		91	7»
5o/o	» » » Iaşi.	85	7*	86	
	Acţiuni Banca Naţională.	1840		'860	—
	» » Agricolă .	225	—	230	—
	» Dacia Rominia asig.	450		455	—
	» S-t.ea Naţionala asig.	489		492	—
	S-tatea de Construcţiunl .	209			210	—
	Florini valoare Austriacă.	2	ti	2	13
	Mărci Germane ....	1		1	25
	Bacnote Franceze . . .	Î00	—	101		
	» italiene. . . .	89	—	93		
	» rubla hîrtie . .	2	65	2	70
FOITA ZIARULUI «EP0CA>
L0UIS JACC0LLI0T
135)
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA ŞEAPTEA
Contele d’Entraygues avea delicateţe de sentimente necunoscute Canadianului, natură sinceră, foarte onestă, dar grosolană cu toate acestea. Pe cînd acesta nu vedea de cit un singur lucru, moartea iminentă a tovarăşului sătl de tufiş, Olivier cunoştea ambalările de foarte multe ori iraţionale ale bătrînulul sălbatec, dispreţul săG pentru viaţa celor-l’alţl, şi In special ura lui în contra tutulor striinilor pe cari îl confunda cu bandiţii de tufişuri. Pe de altă parte strigătul dureros al căpitanului îl mişcase alît de mult, în eît intervenind în situaţiu-nea încordată ordonă minerilor să se retragă.
— Lăsaţi-ne, le zise el, iati eu răspunderea.
Aceştia, pe cari aerul rezolut al căpitanului II înspăimîntase şi cari nu ţineau de
loc să împingă aventura pînă la sflrşitul el,
se grăbiră să iasă.
—	Ah ! mulţumesc, zise Ionhatan, arun-cind revolverul pe fereastră, aţi pus capăt unei scene, domnule conte, de care, acel cari ar fi scăpat, ar fi păstrat toată viaţa cele mal profunde regrete, vel vedea că suni demn de stima d-tale.
—	Te ascultăm, răspunse scurt contele.
Cu vocea emoţionată, excitînd în mod natural un deosebit interes, căpitanul Roşu istorisi atunci auditorilor săi toate evenimentele existenţei sale atît de furtunoase pe care noi o cunoaştem deja ; et spuse copilăria sa mizerabilă şi abandonată, suferinţele sale din fie-care zi, desperarea lui cea mare clnd văzu că prima lui invenţiune i-a fost furată şi plecarea lui la San-Fran-cisco, unde se decisese să se omoare, cînd tînărul conte d’Entraygues eşindu-I din în-tîmplare înainte l’a scăpat şi i-a dat cu-ragifi.
Interesul deveni cu adevărat palpitant, cînd lneepu istorisirea evenimentelor asupra invenţiunel Remamberulul şi asupra relaţiunilor sale cu Ivanoviel; nu ascunse absolut uimie din cele ce se petrecuse intre el; mărturisi angajamentul pe care îl luase de a face prizonier pe contele d’Entraygues, pe care uu-1 cunoştea, şi care ÎI fusese înfăţişat ea un aventurier ordinar, cu stipulaţiunea lui de a nu se atinge nimeni de viaţa lui sau de aceea a tuturor francezilor din jurul lui, în amintirea binefăcătorului lui care era de această naţionalitate ; descrise cu o căldură care atrase pe toţi auditorii, emoţiuuea pe care a sim-ţit’o el cind a aflat că Olivier chiar este acel binefăcător al săG şi deciziunea pe care o luase pe loc de a se uni cu el pentru a combate pe Invizibili şi a face să se zădărnicească proiectul lor odios.
Toată această parte fu expusă cu o căl-
dură, cu o simpatie şi o convingere atît de mare, în cît Olivier şi| Dick trebui să şe stăpîneaseă ca să nu se repeadă să ’l îmbrăţişeze, ci aşteptai! explicarea evenimentelor cari provocaseră lupta lui Wiligo.
—	Asupra acestui punct nu voi putea să fiu atît de clar după cum doriţi d-v, de oare-ce pentru mine totul este un mister în această aventură. Cftnd mă duceam spre Remamber, pentru a avea o esplicaţiuue definitivă cu emisarul Invizibililor, n’am mal găsit Swanul la locul unde îl lăsasem şi pe când inspectam ţărmurile lacului pentru a-mî da seama de această dispariţiune, am fost atacat de o-dată de către acel doul indigeni cari in’afl urmărit de la plecarea mea de la Franc-Station. Trebue să vă spun că pe dată ce am recunoscut pe Wiligo, începusem să cred unei curse întinse din ordinul cul-va de la reşedinţă, dar judecând în urmă, mă convinseiG de imposibilitatea acestei supoziţiunl. Aşa dar, apă-rîudu-mă, am rănit pe cel doul Nagarnooki, de altminteri mă raportez cu totul la de-claraţiunile lor, dacă sunt în stare să restabilească adevărul.
In acest moment Laureat veni să anunţe că Nirobah pe care Dick îl trimesese în satul Nagarnook ca să aducă ştiri, se întorsese.
Introdus pe dată, tînărul luptător confirmă că Wiligo şi Koanok chiar după spusele lor, ah atacat pe strein pe care îl luase drept un spion allnvizibililor ; adăogă apoi că alte detalii n’a putut aduce, cel doi răniţi fiind foarte slabi şi căzlnd în sincopă în fie-ce minut.
Aceste desluşiri abia fură date, că Dick înaintă sprej Ionhatan cu mîinile întinse, rugind u-1 să primească scuzele sale.
—	Aparenţele eraţi în contra mea, zise căpitanul, luind cu energie mîinile cari i
Imprimarea eu tnaşinel» dublu-dUndrice, din fabrica Albart & Ciş., ffranktnfhal m an caractere din fondwia de litera /iinBch din S'rank-furi AIM‘
se întindeafl ; acum să nu mal fie nici o vorbă.
—	Da, să ştergem aceste urîte suveniruri, acum eşti dintre al noştri scumpe oaspete, adăogă Olivier.
Dar Dick şi tînărul săi! prieten, fură la rîndul lor mal intriganţi de cît căpitanul, căci punctul misterios al cesliunel era mai greii de cît ori cînd de descurcat; el explicară lui Ionhatan, care de altminteri se convinse lUşor, că nu există emisar al I«-vizibilor în tufişuri şi că in ori ce caz nici Wiligo, nici Koanook nu putea să’l servească, căci tocmai el eraQ să plătească cu viaţa lor un atac pe care credeai! că îl fac în contra unul asemenea emisar.
Dar cine atunci luase Swanul?
Cestiune greii de rezolvat, care pentru uu moment fu lăsată.
,)l— Atunci, întrebă Olivier pe căpitan, nu crezi alt mijloc de a parveni la maşina d-tale de bronz care doarme sub apă ?
—	Nici unul, şi numai efi ştia dacă de azi dimineaţă şi pînă acum nu mi-am fră-mlntat mintea, răspunse Ionhatan. Treime să-l fac să iasă la suprafaţă apăsînd pe un resort care se află aşezat la partea Iul pos-terioară, alt-lel nici o putere omenească nu va putea să-l scoată din profunzimile în cari se găseşte acum...
-- Dacă amicul nostru Gilping ar fi în stare să ia parte la conversaţiunea noastră, poate că ue-ar sugera vre o idee ; cu toată dragostea lui pentru brandy, clariuetă şi Biblie, este unul din savanţii cel mal distinşi al societăţel regale din Londra.
(Va urma)
„EPOCA^ziar cotidian
CUPON
1) Decembrie 1900
Orî-clnb va tftla acest cupon «Un «EPO* CA» n1 ’l va trimite, sau II va prcKCiila la llbrftrllle ar&tnte mal jos, arc drept lu unul din proinille CV PKE'ţ'17111 RE» m si: «Un listele respective.
Cuponul acesta e valabil ptna la 12 Decembrie ora 7 seara.
Cititorii dlu provincie pot trimite cos-tul in mărci poştale uduoglud porto.
Premiile „EPGCEI“
Lh Librăria CAROL UKJLLER
Galoa Victoriei No. 63.
In loo de Nunul
ffeU'jrle-Ilădutemcu /.« Amintiri asupra istorici regenerării Komîne, safi Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini ....	8.—	6.50
li ici* ter Eugene Unde duce soci alternul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de
Al. A. C Btardza cu o prefaţă de N.	i
FUipescu. ......	o.50	0.10
EUipenen IV,* Albii şi Roşii ...	0.50	0.15
Negulemcu Petru* Polemice •	•	•	1.50	0.70
—	Psichoîogia stilului -	2 00	1.00
Via/tută Ateje.f Uu an de luptă -	-	2.50	1.50
—	Iubire ,poesJI.....................8.00	1.80
—>	Din goma vleţeî (ediţia Graeve) -	g.co	l.to
Zatnflre.Hcu Duiliu Lume Nouă şl Lume
Vechi*.............................a.oo	1.00
Hăjdăă B* P.* Ioan Vodă cel cumplit,
▼olum ilustrat lutrodus £n şcoli. -	8.00	1.60
Copee Eranpoim* Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăncescu ...	1.50	1.10
MichăHemeu St* €•* încercări oritloe asupra învăţămintulul nostrn primar, ed. II	2.00	1.20
JLive&cu /. ioan* Îngerii lui Kafael fantezie originală in versuri în 3 acte. -	2.00	1.00
Lohtneyer M„ Un nod mijloc pentru a
preda copiilor limba germană •	•	2.00	1.00
Homan /. Di*9 Poezii (ediţie pcpulară) •	100	0.76
Radu D, Ronetli, Epigrame .	-	-	2.00	1.00
ibmen /J., Copilul Eylof (dramă în 3 acte)
traducere de T. Malorescu -	-	-	1.00	0.60
Ai* Dragomireecu, Critica ştiinţifică şi
Eminescu ------	1.50	1.00
Butculeacu Marin9 Religie şi ştiinţă -	0.75	0.6
Buchelin «$* Jutea Brun* Sept Contez
roumalns ------	4.00	1.50
IViculencu *( ilernelg Deputaţii
noxtri *.........................3.	1.60
£,a Librăria C. 8FETEA
(Bf. Oheorghe)
Vatra. anul I......................... 24.00	12.00
—	anul II.......................... 20.00	10.00
Caragiale, Note şl Bohlţe -	-	-	-	2.00	1.00
Theodoremvu G. Urai., Cronica	din
Ndrnberg -	1.60	0.76
Flantarian, Urania...................... 1.00	0.60
Aug fer* Aventuriera.....................2.00	1.08
La Librăria L. ALCALAY
(Gvlea Victoriei, otel Boulevard)
Speranţa Th,* Popa cel de treabă nuvele.	2.00	1.00
—	Mama 8ocră, teatru •	3.00	1.00
Dr, jW«»rr('Engloa), O&lauza mamelor tinere	2.00	0.60
Dr. Fortuna* Remedii practice pentru
vindecarea boalelor copiilor •	-	0.60	0.30
Teleor D.* Durere, ^iferite nuvele -	-	1.60	0.60
Zanftrol* Manualul uorolui de mîuă peu-
tru familii........................2.00	100
Wartha li** Corespondenţa Comercială
pentm usul comerelan. comptabll, efcc.	4.00	2.00
Zanflrot G,* Metoda Croitului -	-	-	2.00	1.00
Bejan Gr,* Harta Romînlet şi a ţărilor
vecine, format mare şi în oulorî .	-	1.26	1.00
Administraţia ziarului nostrn primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoeeî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu jo»ul cuponului însoţite de preţul redus cm care se oferă acele premii.
MARELE MAGASIN DE LOUVRE
FI sa de Vial
Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft
I)I \ BUCURESCI
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Din eauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţifi, cu leale toate că magazinul, In urma transformărel făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de:
Jouî 21 Noembrie pînă la 15 Decembrie a. c.
O Mare panere ta ¥in*are
CU PRETURI FOARTE REDUSE
de : Iiănnrî pentru rochi, anglais. tantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 3.76, 4.50 metrul, şi mal sus. Mătăsuri nouveât6 în toate genrurile.
T O 5f I € ANALEPTIC
Reconstituant
CC QEIAA
Nuc de Carne
Fosfat de Calce
REDACŢIA şi AD3KINI-jSTRAŢIA ziarului „EPO-j CA“ so află în Strada Clementei No. 8.
Tonicul cel mal energic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi ori ce persoane delicate.
V I IV D E VI
bina.
sssmUm
IV'
La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de mâtase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXPOSIŢIUNE
de Noul modele do Pelerine şi Ronturl ultima creaţiune din
Paris şi Ber’in.
Compus din substanţe absolut indispensabile formărel şi desyoltărel muşchilor şi sistemului nervos şi osos.
A 1^
este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroxa. Ftizia, IKspepsia, Gastri-tele, Virata eriticâ, Fpulsare nervoasă, Slăbiciune
resultind din bătrineţe, lungile convalescenţe, intr’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin pierderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAI., rne de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d-nu II,IE ZAMFIRESCU, şi la toţi Droghiştil şi Farmaciştii.
UZ!iA DE GAZ
FI1ARET
Colectlime Bogată
de ; Jupoane de mătase şi de moare de lină, Garnituri elegante pentru rochi
de bal şi de purtare.
Ckampagne DOYEN & CIE Reims
|_______Representanţ pentru Romînia A.	Jf Bucureşti.
MAGAZINUL
HEIiI©S“
09
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
«8IRIUM» eu pateat regnlator noul model 1896.
«Sirius» sunt de o construeţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin ^patent-regulator*, care le deosebeşte de eele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
Bucurescl. Str. Doamuel 21
Vechiul Birou pentru Vînzare» «le 1*0-, troleu «lin Str. Bega* lă Ho. O s’a redeschis «lin noii.
Cea mai bană calitate eacistentă de
cocs
S
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantată
LEI 4:5
Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saG personal case!
A. CIOLDŞTISin
», Strada Decebal, 9.
Bucureşti, Telefon No. 675.
Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine si Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette ete. Expe-diţiunl e« gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
Am onoare a vă recomanda pe-jtrol regal superfin şi cu preţu foarte Srnoderal.
Serviciul în Bidoane de cîte 5, J10 şi 20 Li Iruri.
Comaudele se poate face de onor. ?ublic cu o simplă carte poştală şi {expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
Litografia Grassiany
s'a reinstalat
Bucii resci
43 Calea Victoriei 43
(lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută orl-ce lucrare do artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
ALAMBICURILE DER0Y-CARANFIL
PA MIS-GAIjATĂ
Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinarâ şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soifl, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţâ şi orl-ce spirturl. Acest aparat este eu mult superior cazauelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce saG din o singvră dată gradul cerut saG prin rectificare după voinţa, v:t
II
spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de Utnp, de apă şi de conbustibil.
A se adresa d-lul OEOBOEN A. ( AKAM IL, Galaţi, saG la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
tu
( O li
l-a CALITÂTE Tona de 1000 Kilgr.
45 ui
Transportaţi la domiciliu în SACI con-ţinînd fie-ca/re
40 KILOGRAME
Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-burt
COMPANIA DE GAZ BUCURESCI
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică | ! la distanţa pentru becuri cu gaz ae- J rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-1 cţiomnd în biuroul nostru. Garanţie ] Ş pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,50.
Un bec compleot montat cu lumină j I Incandescentă pentru gaz aerian Lei |7.50.
Alai posedăm un sistem noG de toi I j de lămpi, foarte practic cu şi litră î lumină incandescentă de atîrnat şi de j [ masă, ueavind trebuinţa de gaz aerian. I ci esle întreţinut de un liquiu supranu-1 mit «Gaamtoir», care se transformă | | in gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi o mal! ettină de cit a lămpilor cu petrol con-j sumlnd pe oră 1 */» centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acost sistem de lămpi Încă n'a j 1 existat în ţară şi recomandăm lăm-| pile călduros pretutindeni mal aleşi unde nu există Socie*** Ide gazaerian] FCilii «1 N< .5 BUF
Bucureşti, strada Bmtrdan, S
BncureştI. —	N5T